Paralela

Floare albastra . Pe langa plopii fara sot

de Mihai Eminescu
Considerat Luceafarul poeziei romanesti,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile
epresi!itatii,reusind sa"i scoata in e!identa !aloarea si bogatia de mi#loace de eprimare si
frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea
trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. $n opera sa, poezie si proza ,
codrul,marea,raul,luna,sunt idei,di!initati.nu fenomene% fenomen este doar omulasa cum spune
&eorge Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. 'aranul respecta natura si legile ei fara sa
inter!ina cu brutalitate in esenta ei.
Poezia Floare albastra apare la ( aprilie ()*+ in re!ista Con!orbiri literare si este considerate
o poezie embrion a romantismului eminescian de catre critical ,ladimir -treinul.
Poezia .Pe langa plopii fara sot apare intre /) si 0 septembrie ())+ in re!ista Familia
condusa de $osif ,ulcan.&arabete $braileanu spunea .Eminescu de!ine,mai putin atent la natura,
acum se concentreaza asupra propriului sau suflet.
$n poezia Floare albastra tema este iubirea si natura,ipostaza iubirii paradisiace si natura
bogata,una de basm unde ierburile au frageziune si sunetele si culorile se armonizeaza.
-pre deosebire de Pe langa plopii fara sot unde tema este tot a iubirii si naturii,dar o natura
saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului.
Flore albastra are o interferenta de specii, elegie 1datorita sentimental de tristele care se
dega#a din unele !ersuri2,egloga 1idila cu dialog2,poem filozofic1prin meditatia asupra lumi, a
omului comun si a geniului2.
Pe langa plopii fara sot este o romanta.
Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compositional eista 3 sec!ente poetice
corespunzatoare inter!entiei celor / !oci. Fiecare sec!enta este deosebita prin tonalitate, leic
si timpuri !erbale.
-ec!enta $ contine primele + catrene, care reprezinta !ocea ei care se afla aproape.
$ncipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa"l readuca
aproape de ea. .$ar te"ai cufundat in stele4-i in nori si"n ceruri nalte5. .6auri in soare
,Campiile asire,$ntunecata mare sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza
inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. .Campiile asire trimit la ci!ilizatii
superioare, .$ntunecata mare . este spatiu al genezei , .Piramidele"n!echite la ci!ilizatia
egipteana. 7dresarea este familiara .nu cata, .iubite,sufletul !ietii mele.
-ec!enta $$ contine doar ( catren si reprezinta !ocea lui care este departe.8iminuti!ul
.mititica ascunde o usoara ironie impotri!a simtului comun aat pe trairea clipei.
,erbele la perfect simplu .zise,spuse, fieaza po!estea in interiorul unei amintiri,deoarece
poetul simplu eprima o actiune trecuta, apropiata insa de momentul !orbirii. ,erbele la perfect
compus .am ras,n"am zis ascund din nou o ironie.
-ec!enta $$$ contine ) catrene reprezentand !ocea ei care ne adduce aproape,ea incepe cu
chemarea ub mi#locul naturii.-patiu este tipic eminescian .Codru cu
!erdeata,iz!oare,stanca,prapastie,ochii de padure,balta,trestia induc o stare de
!isare.'impul este prezentul .plang,stanca sta sugerand concretul, imediatul,natura ofera o
alternati!e reala, palpabila opusa gandirii reci, meditati!e.Ceremonialul erotic cuprinde elemente
stereotipe chemarea in codru , refacerea cuplului,#ocul ne!ino!at al gesturilor de tandrete.
-e remarca o serie de elemente ludice caracterizand ritualului erotic popular. ,erbele la !iitor
.ii spune,!oi fi rosie,i da, transforma in!itatia fetei dintr"un scenario de dragoste real intr"
unul posibil ipotetic. Elementele terestre se imbina cu cele cosmice .luna,astrul protector al
iubirii dupa cum codrul este cadrul familiar protector al indragostitilor.6itualul erotic se
prelungeste din codru pana in poarta casei.$nterogatia retorica din finalul acestei sec!ente
eprima alintatul fetei in spiritul oralitati taranesti. -e remarca in aceasta sec!enta cu!inte si
forme populare care apropie acest ritual erotic de o idila pastorala.1.!om sede,!oi creca2.
-ec!enta $, contine ultimele / catrene reprezentand !ocea lui care este departe. 7pare o
alternanta a !erbelor la present cu imperfectul 1.dispare,desi la present are intelesul unui
trecut2,id9e intarita de punctele de suspensie de dupa !erb. -tarea de nemiscare,de fiitate a
eului poetic e redata prin comparatia .ca un stalp, !erbul .stam eprima persistenta in aceasta
stare de nemiscare,iar luna de!ine un spatiu rece al ideilor,al gandirii.
Eclamatia .ce frumoas,ce nebuna4e albastra"mi,dulce floare: eprima regretful pentru
iubirea pierduta. ;ltima strofa e separate prin puncte de suspensie,care marcheaza iesirea din
!isare. ,ersul .totusi este trist in lume: este unul concluzie cu !aloarea de reflei!e,ca o
incheiere a unei argumentari. ,erbul .este eprima cunostinta unui ade!ar etern,in lume este,a
fost si !a fii trist pt ca iubirea este .o minune de o clipa .
$n poezia .Pe langa plopii fara sot compozitia este romantica ,opozitia eu"tu intarita de
elementele afirmati!"negati!.7re o gradatie ascendenta strofele (") si una descendenta
strofele 0"((.
$ncipitul cuprinde o natatie rapida si esentializata a cadrului eterior .Pe langa plopii fara
sot,
sugestia singuratatii ,a dezolarii,cadrul interior. 6eprosul,amaraciunea eului liric ne inteles de
fiinta iubita. &eorge Calinescu in opera lui Mihai Eminescu afirma ca .eul poetic incearca
temerea de a murii nelumit. 6epetitia .o zi,o oara si sa mor .,e!identiaza dorinta arzatoare a
omului de geniu ,capabil de sacrificiu suprem. -trofele <,= prin !erbele la conditional optati!
eprima idea, ca dragostea este ratiunea insasi a !ietii ,pe care poetul o ridica la ni!elul unui
mister cosmic.
Punctul culminant al gradatiei ascendente in strofa ),iubirea poetului acumuleaza patima
generatiilor precedente.-trofele 0,(> sunt inceputul gradatie descendente si sugereaza
atitudinea de indiferenta,detasarea,raceala eului liric pentru care femeia este acum comuna.
Finalul cuprinde un repros adresat femeii care a stricat randuiala cosmica.
Moti!ele la Floare albastra 1?o!alis,Leopardi2,la Eminescu este un simbol !egetal al !ietii
care genereaza o traiere dionisiaca ,iar albastru prin referire al cer,la inalt este simbolul
aspiratiei spre absolut ,perfectiune ce genereaza o traire apolimica bazata pe
cunoastere1codru,iz!orul,stanca,luna,ochii de padure,cerul,trestia2.
$n .Pe langa plopii fara sot moti!ul e geniul neinteles de persoana iubita .moti!ul eului
poetic care incearca temerea de a muri nelumit . , a timpului si melancoliei.
Particularitatile iubirii si naturii.
$n .Floare albastra natura este spatial feeric,protector al cuplului de indragostiti,singura
alternati!a a fericirii reala,palpabila opusa gandirii meditati!e sterile. Ceremonialul erotic se
desfasoara in codru cu iz!oare,personificate,o stanca ,balta,sub trestie. 8ragostea in !iziunea
eului liric meditati!e este o minune de o clipa. Ea ii ofera dragostea lui.
$n cealalta poezie natura este sumar schitata,esentializata, redusa la imaginea unor plopii
fara sot,sugetia pustiiri interioare. Ceremonialul erotic lipseste , dragostea fiind ratiunea !ietii,
mister cosmic,ar fi imortalizata intr"o icoana .El ii reproseaza ei ca nu la inteles.
$maginea iubitei in .Floare albastra,ea este aproapiata,calda,familiara,amestec de inocenta
si senzualitate. Elementele de protret fizic,fata rosie ca marul,parul de aur.
$maginea iubite in .Pe langa plopi fara sot, ochiul tau senin,gura mica,bratele reci rezutla un
chip de"a pururi adorat.
6ealizarea artistica la .Floare ablastra ,cele 3 sec!ente se deosebesc prin tonalitate
calma,meditati!a, leic termini familiari,populari,timpul !erbelor ,prezent concret,imediat,
perfect simplu si compus ,!iitor popular.,ersificatia este in acord cu continutul de idei si
sentimente ,strofele sunt de tip catren,rima imbratisata ,ritmul trohaic si masura de ) silabe.
6ealizarea artistica la .Pe langa plopii fara sot ,timpul !erbelor,perfect simpu si compus,
imperfect,repetitii,sinteze la ni!elul !erbelor si ad!erbelor. Contine (( catrene,rima
incrucisata,ritm iambic si masura de =") silabe.
Floare albastra @ .;n fel de premise la marea problematica a Luceafarului si a -crisorilor
inchinate dragostei.1Aoe 8umitrescu Busuglenga2
Pe langa plopii fara sot @7nticipeaza, ca proces sufletesc, ca atitudine si ca solutie,Lucefarul.
18.Popo!ici2.