Universitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Economie
INVESTITII
-referat-
Elev: Gilan Vasilica
Finante si !anci" an III

www.referat.ro
#UP$INS
INT$%&U#E$E
'( Investitii straine in $omania
)( Princi*alele orase care au atras investitii
+( $e*arti,area investitiilor *e domenii de activitate
-( #om*aniile cu cele mai mari investitii
Proiecte ce vor a fi derulate in anul ).')
#%N#/U0II
!I!/I%G$AFIE
INT$%&U#E$E
Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei
sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta
sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert.
Din punct de vedere teoretic investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii
economico-sociale a rii. Prin ele se asigur sporirea capitalului fix, creterea randamentului
te!nic i economic al celor existente dar i crearea de noi locuri de munca.
INVESTITII ST$AINE IN $%1ANIA
In anul "#$$ valoarea investiiilor strine din %om&nia s-a ridicat la suma de $,'
miliarde de euro, conform datelor fcute publice de ctre reprezentanii (ncii Naionale a
%om&niei )(N%*. +irca ",- din aceast sum a reprezentat valoarea investiiilor strine noi,
care a fost de circa ,..,/ milioane de euro.
0n ciuda impactului pe care l-a avut criza economic asupra %om&niei i a faptului c
investitiile au sczut 1n "#$$, statul rom&n a reuit s atrag investiii strine 1n valoarea total
mai mare dec&t vecinii bulgari sau dec&t grecii, care au atras, 1n aceeai perioad, investitii 1n
valoare de $,/, miliarde de euro, respectiv $,/ miliarde de euro.
0n %om&nia au fost realizate 1n "#$$ investiii strine i rom&ne ce au dus la crearea a
'./## de noi locuri de munc. 2tatistica se refer la totalul din %om&nia, pe 3udee, fr a
include 1ns +apitala i Ilfov.
4aloarea investiiilor rom&neti noi a fost de ,$#,/ milioane de euro, mai exact ",5- din
valoarea total a investiiilor nete din %om&nia, de $.," miliarde de euro, conform datelor
Institutului Naional de 2tatistic )IN2*.
0n timp ce strinii au ales s investeasc, 1n special, 1n industria auto, 1n producerea
energiei electrice prin metode neconvenionale sau 1n energie regenerabil, investiiile auto!tone
s-au axat, 1n principal, pe industria de prelucrare a lemnului, pe sectorul agricol, pe sectorul
turistic i pe comer.
0n "#$$ au fost realizate ,55 de proiecte de investiii, at&t strine, c&t i auto!tone, 1n
valoare de ",/ miliarde de euro, ce se vor desfura 1n "#$". Prin intermediul lor vor fi create
alte 6.5## de locuri de munc.

P$IN#IPA/E/E %$ASE #A$E AU AT$AS INVESTITII
+lu3ul a fost anul trecut 3udeul care a atras cele mai mari investiii strine noi, 1n valoare
total de $"#,/5 de milioane de euro. Pe locul al doilea 1n acest top se afl 3udeul 7lt.
8rmtoarele trei poziii au fost ocupate de ctre 3udeele Pra!ova, 2la3 i +onstana, care au
reuit s atrag, 1n total, investiii strine noi 1n valoare de $#5,,9 de milioane de euro.
+ele mai multe locuri de munc, respectiv $.#.", au fost create anul trecut 1n 3udeul
:imi. Peste '## de locuri de munc au fost create, de asemenea, 1n 3udee precum Pra!ova i
2atu ;are.
+ele mai mari investi2ii rom3ne4ti noi au fost realizate 1n 3udeele<
$. 1ure4 )$,,,/ mil. euro*=
". #lu5 ).9,/ mil. euro*=
/. Praova )/#,5 mil. euro*=
,. !r6ila )"$,6 mil. euro*=
.. Tulcea )"#," mil. euro*.
+ele mai mari investi2ii str6ine noi au fost implementate 1n 3udeele<
$. #lu5 )$"#,, mil. euro*=
". %lt ),'," mil. euro*=
/. Praova ),",. mil. euro*=
,. S6la5 )/5,9 mil. euro*=
.. #onstan a )"5," mil. euro*.
SURSA: Tabloul investional regional n 2011 i 2012
$EPA$TI0A$EA INVESTITI/%$ PE &%1ENII &E A#TIVITATE
Investiiile strine sunt orientate cu precdere spre industria auto sau spre producerea de
energie electric utiliz&nd metodele neconvenionale sau energia regenerabil.
Nici antreprenorii rom&ni nu au ratat oportunitile de a demara afaceri noi, de a sesiza
ideile de succes i de a le pune 1n aplicare. Investiiile auto!tone s-au orientat mai mult spre
industria de prelucrare a lemnului, spre sectorul agricol, inclusiv pomicultur i zoote!nie, spre
sectorul turistic i spre comer i mai puin spre producerea de energie verde.
;arile companii isi anunta intrarea pe piata romaneasca in urmatoarele sectoare de
activitate<
'(Sectorul Auto
Italienii de la Pirelli au anuntat recent ca investesc $6# milioane euro in extinderea
capacitatii fabricii de anvelope de la 2latina, care va deveni astfel cea mai mare din cadrul
grupului. 2i rivalii nemti de la +ontinental au anuntat la randul lor investitii de "# milioane euro
intr-un nou centru de inginerie la :imisoara.
Dealerul >uto?lass a desc!is la :imisoara un nou centru de vanzari si service ;ercedes-
(enz, dupa o investitie de aproximativ " milioane de euro. >ceasta este cea de-a 5 unitate din
reteaua >uto?lass si cel de al ",-lea centru autorizat de vanzari din reteaua ;ercedes-(enz din
%omania.
)(Sectorul IT7#
+ompania c!ineza @:A, unul dintre cei mai mari producatori de ec!ipamente telecom si
solutii I: la nivel mondial, va infiinta la (ucuresti un centru de perfectionare a tinerilor in acest
domeniu si studiaza piata pentru a desc!ide, intr-o zona defavorizata, o fabrica de asamblare a
componentelor I:.
+entrul de perfectionare va fi desc!is in noiembrie-decembrie "#$$, in colaborare cu
8niversitatea (ucuresti, si va presupune o investitie initiala de ",5 milioane euro, finantata de
guvernul c!inez. Proiectul ar putea fi extins anul viitor si in alte centre universitare, precum
+lu3-Napoca si :imisoara, cand investitia totala ar putea creste astfel la . milioane euro.
De asemenea, nume mari din industria I:B+, precum I(;, 7racle, Dell si Aricsson,
intentioneaza sa aloce fonduri importante pentru dezvoltarea operatiunilor din %omania,
investitiile urmand sa fie sustinute si de o sc!ema de a3utor de stat pe care ;inisterul
+omunicatiilor o pregateste.
+(Sectorul $etail
:opul investitorilor straini din retail este dominat de proprietarul retelelor Caufland si
Didl, care ar putea investi pana la $## milioane euro in total pentru cresterea numarului de
magazine anul acesta.
Da fel de activi sunt si retailerii de bricola3 sau de fas!ion.
Dedeman este unul dintre cei mai dinamici 3ucatori din bricola3, desc!izand / magazine
noi din ., prevazute pentru "#$$. Pe segmentul retailului de fas!ion, in %omania a intrat anul
acesta EB;. %etailerul suedez de imbracaminte a desc!is pe $. septembrie "#$$ doua
magazine in mall-urile Iulius din +lu3 si :imisoara.
-(Sectorul Ti8arete
Dupa o perioada de criza, in care situatia producatorilor de tigarete parea mai degraba ca
se inrautateste, din cauza contrabandei, apar insa si vesti bune.
2timulata de scaderea drastica a contrabandei, F:I %omania a anuntat ca va investi
circa ". de milioane euro in extinderea fabricii si a capacitatilor de productie. Proiectul
presupune dotarea cu o serie de utila3e suplimentare si de asemenea, recrutarea a peste $,# de
noi salariati. +ontrabanda a scazut de la /6,"- din piata totala in ianuarie "#$# pana la $.,5-
in iulie "#$$. Nivelul ridicat al contrabandei din "#$# determinase scaderea continua a
vanzarilor de produse legale pe piata din %omania. Din aceasta cauza, P!ilip ;orris %omania
decisese in ianuarie "#$# sa inc!ida fabrica de la 7topeni pentru o perioada de aproximativ "
saptamani.
9(Sectorul Sanatate
;edDife, cel mai mare operator de servicii medicale private din %omania, a anuntat la
3umatatea lui august un program de investitii de peste .# mil. euro pana in "#$., in urma
contractarii unui credit sindicalizat de ,# mil. euro.
Da sfarsitul programului de investitii anuntat, ;edDife va avea in portofoliu o retea de
$# !Gperclinici, 6 spitale de mari dimensiuni, $# laboratoare, $" farmacii.
+ompania detine ' !Gperclinici din (ucuresti, :imisoara, (rasov si >rad, / spitale si 9
laboratoare proprii de analize.
2i reteaua privata de sanatate %egina ;aria, rezultata din fuziunea +entrului ;edical
8nirea )+;8* si Auroclinic, are un buget de peste $" milioane de euro alocat investitiilor din
acest an, in desc!iderea de clinici si a unui spital de obstetrica-ginecologie.
Potrivit celui mai recent studiu al companiei de consultanta imobiliara Fones Dang
Dasalle, activitatea de tranzactionare de spatii de birouri din trimestrul al doilea a fost din nou
dominata de cererea provenita din partea clinicilor medicale, care au fost urmate de banci.
+linicile medicale private au inceput sa dea tonul pietei de birouri bucurestene inca din "#$#,
cand au inceput sa inc!irieze si sa cumpere agresiv spatii pentru a desc!ide noi unitati.
Investitiile straine au totalizat in primele sapte luni ale lui "#$$ un total de $,$#.
miliarde de euro, in scadere cu /#,.- fata de perioada corespunzatoare din "#$#, in conditiile in
care in luna iulie %omania a atras investitii de doar '# milioane de euro.
#%1PANII/E #U #E/E 1AI 1A$I INVESTITII
Dintre cele mai mari investitii in %omania remarcam<
-:iat Grou* #onstruct a investit $#/ mil. euro la +lu3 Napoca=
-Prolemn a 1nfiinat o fabric de prelucrare a lemnului la %eg!in, 3ud. ;ure, prin care au fost
create /## locuri de munc. Investiia realizat s-a ridicat la $,,,/, mil. Auro=
-#om*ania #ord, cu activitate 1n domeniul inseriilor metalice, a investit //,$ mil. euro la
2latina, 3ud. 7lt, stabilind "## noi locuri de munc=
-#om*ania Toro, productoare de sisteme de irigaii, a realizat o investiie de "# mil. euro la
>ricetii %a!tivani, 3ud. Pra!ova, conduc&nd la crearea a $## noi locuri de munc.
+a si proiecte care au fost implementate in tara noastra la nivelul anilor "##6 si pana in present
observam urmatoarele cifre<
P$%IE#TE #E SE V%$ A FI &E$U/ATE IN ANU/ ).')
In Vest-ul Romaniei:
o Silurus: $## mil. euro la Dieci, 3ud. >rad, $. locuri de munc, energii regenerabile.
o /acto-Prod: "5 mil. euro la Ndlac, 3ud. >rad, $## locuri de munc, produse lactate.
o #om*ania Eolian6: /9," mil. euro la %cdia, 1n 3ud. +ara-2everin, $". locuri de munc,
energii regenerabile.
Partea de Nord-Est a tarii:
o Terra SPV %NE: .## mil. euro la Pltini, 3ud. (otoani, "## locuri de munc, producerea
de energie electric eolian.
o 1ontana Ener8;< ,# mil. euro la Drgueni, 3ud. Iai, producere de energie regenerabil.
o <ind Ener8; Po=er Service IS: /# mil. euro la +apu +&mpului, 3ud. 2uceava, .# locuri de
munc, producere de energie electric.
Partea de Nord-Vest a Romaniei:
o Samus #onstruc2ii: ,6,6 mil. euro la +lu3-Napoca.
o &$1 &r>?lmaier $omania Sisteme Electrice: /6," mil. euro la 2atu ;are, $.### locuri de
munc, productoare de componente auto.
o #onfort< /$,. mil. euro la +lu3-Napoca, $## locuri de munc, construcii.
In Centrul Romaniei :
o @irscmann $om3nia< $# mil., euro la 2&npaul, 3ud. ;ure, $$## locuri de munc, fabricare
componente pentru industria auto.
o Euroavi*o< #,6 mil. euro la (iboreni, 3ud. +ovasna, 1mbuteliere ap mineral.
o $e=e Pri5eAt=incAlun8< #,"9 mil. euro la :oplia, 3ud. Earg!ita, $. locuri de munc
Partea de Sud-Est :
o San Giuse**e: "# mil. euro la Firlu, 3ud. (rila, , locuri de munc, producerea energiei
regenerabile prin panouri fotovoltaice.
o $anieri: "# mil. euro la Firlu, 3ud. (rila, , locuri de munc, producerea energiei
regenerabile prin panouri fotovoltaice.
o Santa Aitana: "# mil. euro la Firlu, 3ud. (rila, , locuri de munc, producerea energiei
regenerabile prin panouri fotovoltaice.
In Sud Muntenia :
o Eurotion Electronics: $9",6 mil. euro la Drmneti, 3ud. D&mbovia" ".".# locuri de munc,
productoare de electronice.
o Solar Ener8; %microm< $.," mil. euro la +ostetii din 4ale, 3ud. D&mbovia, /# locuri de
munc, producere de energie electric.
o &elta Trans8loBal< ",6 mil. euro la Drgneti, 3ud. Pra!ova, . locuri de munc, canalizarea
i epurarea apelor uzate.
In Sud-Vest Oltenia :
o %lt Ener8;< 69 mil. euro la +orabia, 3ud. 7lt, $#. locuri de munc, producerea energiei
electrice )central electric uleiuri vegetale*.
o Silvarod Prest< $# mil. euro la +orabia, 3ud. 7lt, /# locuri de munc, silozuri de cereale.
o Androcor< $# mil. euro la +orabia, 3ud. 7lt, $#. locuri de munc, silozuri de cereale.

#%N#/U0II
Investitiile straine directe 1n %om&nia 1n perioada preaderarii la 8niunea Auropeana a avut o
importanta deosebita. Investitiile straine directe au reprezentat mi3locul prin care a fost suplinita lipsa de
capital propriu, dar si calea de acces la te!nologii moderne, la metode de management si la piete de
desfacere inaccesibile 1n alt mod. Politica activa de atragere a investitiilor straine directe trebuie sa aiba 1n
vedere nu doar aspecte specifice pietei interne din %om&nia, ci si evaluarea implicatiilor evolutiilor unor
piete situate la mare distanta.
>naliza evolutiei fluxurilor de investitii straine directe catre %om&nia din ultimii $. ani ne-au
condus la concluzia ca politicile economice, stabilitatea legislativa si institutionala, ca si acordarea de
stimulente pot influenta ma3or decizia investitorilor straini. :otodata am constatat ca utilizarea stimulentelor
financiare sau fiscale nu reprezinta un substituent al unui cadru legal stimulativ, ci 1n unele cazuri poate fi
considerata un supliment al unui cadru investitional de3a atractiv sau o compensatie pentru imperfectiunile
pietei care nu pot fi remediate altfel.
De asemenea, un rol important 1n atragerea investitorilor straini 1l au si institutiile specializate 1n
atragerea de investitii straine - agentiile de promovare a investitiilor straine.
Dintre factorii care au atras investitorii straini 1n %om&nia se numara, 1n primul r&nd cresterea
economica, dar si apropiata integrare 1n structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ
atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de munca, urmat de
instabilitatea cursului de sc!imb.
!I!/I%G$AFIE
$. www.zf.ro
". www.dailGbusiness.ro
/. www.media.realitatea.ro
,. %aport H:ablou investitional regional "#$$ - "#$"I
.. www.insse.ro
6. www.bnr.ro
5. www.gandul.info