Stilul gotic

Stiluri arhitecturale reprezentative

Caracteristici generale

Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate
cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n
timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea i ncheind
cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu, cele mai
importante opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140- 1500,
fiind construite din Romnia pn n Portugalia i din Slovenia pn
n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura
romanic i a fost succedat de arhitectura renascentist, o
transformare a stilului romanic, odat cu Renaterea, nceput
n Florena secolului al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt
bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie
longitudinal a doua bolte clasice alestilului romanic, i arcul de
susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element
definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent,
este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n alte forme
ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din
necesitatea de da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul
flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu artistic a
goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei detaliilor, n
parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau,
respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului.
n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-
evaluare i o nou recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic
renscut (conform termenului original folosit n englez, Gothic Revival
architecture) sau neo-gotic, producnd cldiri memorabile, dintre
care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul
incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival. Mai
trziu, la sfritul aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura
gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile,
n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii,
aa cum ar
fi Canada, Filipine, Germania,India, Norvegia, Romnia, Statele Unite ale
Americii i Ungaria.



Origine

Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele de
gotic, originase odat cu construcia numit Saint Denis Basilica,
biserica abaiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n
care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui Suger. Suger a
dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o
cldire de o verticalitate i liniaritate impuntoare.
Asfel, faada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp
ce nava a fost adugat sute de ani mai trziu.
Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a
romanicului, i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost
dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispreuiau aceast art,
vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele celor mai cunoscui
"barbari" ai sfritului antichitii.n realitate, arta gotic a dat Europei
capodopere comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului uman.
Monumentele romanice le preau arhitecilor secolului al XII-lea
greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor puine i nguste.
Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin
dou invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta
semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt,
sau ogiva, la care presiunea vertical este mult mai redus.Meterii
nlau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de
arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane diagonal
opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obine o
construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de
ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de
susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali ai navei
centrale, alturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea
lateral a bolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare a
spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai raspandit. Una
dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al
crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe
turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de
fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale
gotice au aprut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este
biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inlat n deceniile 4-5
ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre
ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua
jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o faad
admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i armonie. A doua este
catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens
este cel mai mare monument gotic din Franta.n sfrit, cea mai
frumoas rmne catedrala din Reims, comparat cu Partenonul, loc
de ncoronare a regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai
tarziu, influenat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere
gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nlimi
egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor,
necunoscut pe continent.Principalele edificii gotice de aici sunt
catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st
sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula
Iberic de dincolo de Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai
ales la catedralele din Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne
refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a influentelor
bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic
este domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea
mare monument religios din lumea cretin, dupa catedrala Sf. Petru
din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice alt ar european, a
dat admirabile monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de palate
comunale din oraele italiene preiau elementele stilului, ce le ofer
elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra
Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro)
aflat n aceeai cetate din lagun.













Notre-Dame o bijuterie a artei gotice

Amplasata intr-un spatiu locuit inca din perioada
preromana, Catedrala Notre-Dame nu este numai emblema
insulei Ile de la cite, ci si a Parisului si chiar a Frantei. Aici,
pe aceasta insulita din mijlocul Senei, acum 850 de ani, in
1163, Episcopul Maurice de Sully l-a invitat pe Papa
Alexandru al III-lea sa puna piatra de temelie a catedralei, pe
fundatia unei biserici mai vechi ridicate in cinstea Sfantului
Stefan. Au urmat secole de evenimente istorice pentru ca
astazi turistii sa poata admira cea mai faimoasa bijuterie a
artei gotice franceze!
Fatada
Intrarea in catedrala se face dinspre vest, din Place de Parvis-
Notre Dame, prin trei portaluri impresionante adevarate
embleme ale stilului gotic francez. Avand 2 turnuri clasice,
fatada de vest este astazi o reconstituire a vechii aripi de
intrare in catedrala. Cele 3 portaluri au deasupra sculpturi ce
infatiseaza scene biblice. Portalul central descrie Judecata de
Apoi.


Cel drept adaposteste cele mai vechi sculpturi ale catedralei (
1165 1175 ), ce ilustreaza viata sfintei Ana.

Portalul Fecioarei este cel din stanga. El prezinta moartea
Fecioarei Maria si glorioasa incoronare in Rai.

Rozetele
Trei rozele mari impodobes fatele de nord, sud si vest ale
catedralei. Cea dintre nord masoara 21 de metri in diametr,
sticla vitraliilor fiind pastrata aproape in intregime, din Evul
Mediu. Ea o infatiseaza pe Fecioara Maria, inconjurata de
figuri din Vechiul Testament.

Rozeta sudica, singura care mai pastreaza o parte din sticla
originala, din secolul al 13-lea, il arata pe Iisus, inconjurat de
ingeri si de cei 12 Apostoli. Rozeta de pe fata vestica, de
deasupra intrarii ventrale, a fost finisata in anul 1490 si o
infatiseaza tot pe Fecioara Maria.


Galeria regilor
Deasupra celor trei portaluri de la intrare, pe fatada vestica se
gaseste Galeria Regilor. Cele 28 de statui ale regilor din
Vechiul Testament, vizibile astazi, sunt reconstruite, pentru ca
originalele au fost distruse de revolutionarii de la 1789, care
au crezut ca sunt statui ale regilor frantei. Numeroase capete
ale acestor statui au fost descoperite in urma sapaturilor din
1977 si sunt astazi expuse la Muzeul Cluny.
Turnurile
Ambele turnuri au 69 de metri inaltime. Turnul nordic poate
fi accesibil numai celor ce se incumeta sa escaladeze cele
aproape 380 de scari, dar rasplata este una binemeritata!
Turnul sudic adaposteste clopotul Emmanuel, cu o greutate
de 13 tone, singurul clopot dintre cele 5 originale scapat de
distrugere in timpul Revolutiei Franceze.
Clopotnita
Este cea mai inalta structura arhitectonica a catedralei, cu ai
sai 90 de metri inaltime. Nu a facut parte din constructia
originala, fiind adaugata de Viollet-le-Duc.
Interiorul
Imaginea de emblema a goticului francez, pe care o are
Notre-Dame privita din orice colt al Insulei Cetatii, este
intregita de imensa nava interioara, cu 10 compartimente,
marginite de 2 culoare care inconjoara corul.peretii au 37 de
bolti, construite in secolele 12-14. Pana in secolul al 17-lea,
un paravan inalt, din piatra, frumos pictat, despartea nava de
altar, unde se gasesc stranele corului.
Contrafortii
Elementel functionale si decorative ale arhitecturi gotice,
contrafortii de la Notre-Dame au fost adaugati navei
principaleintr anii 1220 si 1230. Fiecare dintre acesti celebri
contraforti are un canal la partea superioara, care sa permita
apei de ploaie sa se scurga spre Sena. Cei de pe fata estica,
(din spatele bisericii) au o deschidere de 15 mentri, cel mai
indicat loc pentru admirarea lor fiind piatete Jean al 23-lea,
de langa podu ce leaga Ile de Cite de insula vecina, St. Louis.
Marea Orga
Cu ale sale 110 clape si aproximativ 6000 de tuburi, orga este
cea mai mare orga din Franta. Desi unele dintre tuburi sunt
pastrate inca din evul Mediu, cele mai multe sunt montate de
maestrul constructor de orgi Aristide Cavaille-Coll in secolul
al 18-lea. Turistii zilelor noastre pot lua parte la concerte in
fiecare duminica.
Himerele
Deasupra elementelor de pe fata vestica se gaseste asa-
numita Galerie a himerelor, o balustrada adaugata de
Viollet-le-Duc pentru a alunga spiritele rele care se
presupune ca bantuiau in preajma catedralei. Guirguiele sunt
figuri grotesti, sculptate in piatra, ce reprezinta demoni,
pasari reale sau fantastice etc.