CAPITOLUL I

INTRODUCERE
1. Rolul criminalisticii n activitatea judiciar
In domeniul penal aplicarea legii presupune :
descoperirea faptei, respectiv a oricarui element de fapt care servete la
constatarea existenei sau inexitenei unei infraciuni (omor, talharii, viol, etc.);
stabilirea mpreur!rilor sau circumstanelor n care a fost comis! fapta;
identificarea infractorului i"sau a altor persoane (coautor, complice, victim!);
dovedirea vinov!iei persoanei suspecte .
#rincipiul schimbului sau al transferului ($dmond %ocard) a fost enunat astfel:
&'riminalistica se ntemeia(! pe faptul c! un infractor, cel mai adesea f!r! tirea sa, las!
ntodeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelev! pe corpul s!u, pe hainele sale i pe
obiectele purtate alte urme, indicii de obicei imperceptibile dar caracteristice pentru
pre(ena sau aciunea sa) (#.*.'eccaldi).
2. Definirea criminalisticii
"Criminalistica este o tiin judiciar, cu caracter autonom i unitar, care nsumeaz un
ansamblu de cunotine despre metodele, mijloacele tehnice i procedeele tactice
destinate descoperirii, cercetrii infraciunilor, identificrii persoanelor implicate n
svrirea infraciunilor i prevenirii faptelor antisociale" (Emilian tancu !
Criminalistica, Ed!"ctami, #$$%, p& #'(&
"tiin contra crimei" cum a mai fost denumit!, criminalistica ne apare ca o
tiin! complex!, care utili(ea(! i adaptea(! datele i metodele de anali(! proprii altor
discipline, cum ar fi fi(ica, chimia i biologia pentru cercetarea probelor materiale,
psihologia i psihiatria pentru audieri i verificarea credibilit!ii declaraiilor, matematica
i statistica pentru calculele de probabilitate etc.
'riminalistica este mp!rit! n trei ramuri :
+) ,ehnica criminalistic!
-) ,actica criminalistic!
.) /etodologia criminalistic!
,erminologie:
In tarile francofone &#oliie tehnic!& sau &#oliie tiinific!&, ustificat! prin
dorina de a departaa probele materiale stabilite prin miloace tehnico0tiinifice
de celelalte.
In !rile germanice s0a introdus i folosit termenul de &1riminalisti2&, iar n !rile
anglo0saxone se vorbete de &*orensic 3ciences& care s0ar traduce prin &4tiinele
legale&.
In pre(ent expresia de &4tiine forensic& sau pur i simplu &forensic& (laborator
forensic, expert forensic) tinde s! se extind! ca un neologism n toate limbile,
precum ali termeni unanimi adoptai, cum ar fi: &soft&, &hard5are& sau
&feedbac2&.
*orensic vine de la cuv6ntul latin &*orum& care nseamn! n antichitate piaa
public!, loc de udecat!. 4tiinele forensic ar fi deci cele care au leg!tur! cu
ustiia i se definesc ca ansamblul principiilor tiinifice i al metodelor tehnice
aplicabile investig!rii infraciunilor comise, pentru a proba existena faptei ilicite,
identitatea autorului i modul s!u de a opera.
CAPITOLUL II
IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA
1. Noiunea identificrii criminalistice
3e aprecia(! c! identificarea repre(int! problema central a investiaiilor
criminalistice!, fiind n acelai timp piatra un"iular a acestei #tiine!. 7aport6ndu0
se la necesit!ile practice, n literatura de specialitate se nvederea(! c! acest gen de
activitate este indisolubil leat de actul de justiie!.
$dentificarea criminalistic presupune recunoaterea unui obiect concret, ce poate avea
elemente sau nsuiri de natur! s!0l apropie de alte obiecte asem!n!toare, de acelai gen
sau specie, dar care se deosebete de toate acestea prin tr!s!turi care l fac s! fie identic
numai cu sine nsui.
#rin identitate se nelege nsuirea unei persoane, obiect sau fenomen de a0i manifesta
individualitatea n timp i spaiu, prin caracteristicile fundamentale, neschimb!toare, ce le
deosebesc de toate celelalte i le determin! s! r!m6n! ele nsele pe ntreaga durat! a
existenei lor.
$dentificarea serveste n ultim instan% scopului procesului penal de aflare a
adevrului.
&etura criminalisticii cu alte stiinte
)e*tura criminalisticii cu+
dreptul penal
dreptul civil i dreptul comercial
dreptul procesual penal
medicina le*al
criminolo*ia
psiholo*ia i psihiatria
lo*ica&
fizica
chimia
2. 'biectul identificrii criminalistice
Identificarea criminalistic! are un rol determinant n cercetarea datelor faptice,
contribuind la descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea i verificarea elementelor
materiale care pot explica i proba o anumit! stare de fapt.
Nu intr n sfera identificri criminalistice probleme cum ar fi vinovia sau
nevinovia unei persoane bnuite de sv(r#irea unei infraciuni% n sc"imb este
posibil ca ea s contribuie la e)aminarea #i clarificarea mprejurrilor n care s*a
comis fapta.
#e calea identific!rii criminalistice nu se re(olv! probleme de natur! uridic! ci
probleme de natur! faptic!
8biectul identific!rii criminalistice este un obiect material prin natura sa, concret, fie el
fiin! sau lucru, precum i fenomenul care a generat o anumit! stare de fapt
+. ,lasificarea obiectelor identificrii
Identificarea criminalistic! presupune existena obligatorie a dou! categorii de obiecte
9 obiectele de identificat sau obiecte scop sau obiecte cutate
9 obiectele identificatoare sau obiecte mijloc sau obiecte verificate
-. .tapele #i enurile identificrii criminalistice
/. .tapele identificrii criminalistice
#rocesul de identificare parcurge dou! mari etape:
a) determinarea apartenenei de gen
b) identificarea individual!.
a):eterminarea apartenenei de gen const! n stabilirea a ceea ce repre(int! n sine
obiectul sau urma dat!, natura sa, ce loc ocup! n sistemul lucrurilor, c!rui gen, specie,
grup i aparine. 3istemul se materiali(ea(! n clasific!ri ale lucrurilor, deci n operaii
logice de includere a unui obiect ntr0o anumit! clas!
b)Identificarea individuala presupune finali(ea(area procesului de identificare prin
individuali(area sau determinarea obiectului concret aflat n leg!tur! direct! cu fapta
cercetat!.
%a aceasta se aunge prin restrangerea treptat! a sferei cercet!rilor, elimin6nd succesiv,
dintre obiectele care fac parte din acelai gen sau grup, pe acelea care au tr!s!turi
particulare ce nu se reg!sesc la obiectul identificator .
0. 1enurile identificrii criminalistice
:iversitatea urmelor de reflectare a obiectelor i fiinelor conturea(! dou! genuri
de identificare distincte:
identificarea dup! imaginile fixate material
identificarea dup! imaginile fixate n memorie.
:omeniile de identificare criminalistic! mai frecvent nt6lnite n practic!:
9 identificarea traseologic!,
9 identificarea dactiloscopic!,
9 identificarea balistic! udiciar!,
9 identificarea grafic!,
9 identificarea persoanelor dup! scris,
9 identificarea mainilor de scris,
9 identificarea persoanelor dup! semnalmentele,
9 identificarea cadavrelor,
9 identificarea prin intermediul unor cartoteci criminalistice.
CAPITOLUL III
FOTOGRAFIA JUDICIARA
2otorafia serve#te la3
documentare, prin fixarea locului faptei i a urmelor;
demonstrare, prin pre(entarea vi(ual! a re(ultatelor examin!rilor optice;
identificare, prin compararea, uxtapunerea sau suprapunerea imaginilor;
semnalare, prin reproducerea tr!s!turilor persoanei (recunoatere sau c!utare n
fiierul de nregistrare a recidivitilor);
m!surare, prin introducerea n fotografia udiciar! a unui reper etalonat
(centimetru);
observarea i fixarea re(ultatelor observaiilor facute prin intermediul unor tehnici
particulare de iluminare (reflexie, transmisie, inciden!, filtrare, polari(are,
luminiscen!); de asemenea n (onele spectrale invi(ibile (infrarou, ultraviolet,
ra(e ; i gama).
2otorafia judiciara este o ramura a te"nicii criminalisticii care adaptea4a si
elaborea4a metodele de fi)are prin fotorafiere a re4ultatelor si modului de
desfasurare a unei activitati de urmarire% precum si metodele corespun4atoare
cercetarii de laborator a probelor materiale.
2otorafia judiciara de teren
1.Fotografia judiciara a ocu fa!t"i
5rin aceste fotorafii se fi)ea4a locul faptei si imprejurimile acestuia precum si
modificarile produse in campul infractiunii si probele materiale e)istente in
perimetrul sau.
9 fotorafia de orientare 6 cuprinde intreul tablou al locului faptei cu toate
imprejurimile sale si ajuta la orientarea in teren. $n functie de natura si
intinderea locului ea poate fi3
9 unitara% cand se reali4ea4adintr*o sinura po4itie%
9 panoramica in ca4ul fotorafierii pe semente a locului respectiv.
&a randul sau fotorafia panoramica poate fi3
9 circulara cand locul faptei este foarte intins si nu poate
fi cuprins intr*o sinura imaine 7e)emplu3 o 4ona
impadurita8
9 liniara cand obiectul de fotorafiat are dimensiuni mari
si de asemenea nu poate fi cuprins intr*o sinura
imaine 7e)emplu3 un imobil de dimensiuni mari situat
pe o strada8.
9 fotorafia sc"ita olindeste locul savarsirii faptei% cu toate particularitatile
sale% fara imprejurimi si are in prim plan obiectul principal% central al
cercetarii criminalistice% adica obiectul asupra caruia s*a indreptat nemijlocit
actiunea infractorului.
$n functie de forma locului faptei% de radul in care este acoperit cu diverse
obiecte% fotorafia sc"ita poate fi 3
9 panoramica%
9 pe sectoare%
9 contrara
9 incrucisata.
9 fotorafia obiectelor principale cuprinde numai o parte din locul faptei in care
se afla obiectele care au legatura directa cu fapta, ca de exemplu : obiectele corp
delict, obiecte care au suferit modificari de po(itie ori deteriorari si toate
categoriile de urme.
9 fotorafia de detaliu se reali(ea(a astfel incat sa redea detaliile obiectelor si
urmelor fotografiate.
#.Fotografia d" r"co$%tituir"
7eali(area acestei fotografii parcurge doua etape :
9 foto*rafierea locului reconstituirii care oglindeste intregul loc in care se
desfasoara procesul reproducerii savarsirii faptei.
9 foto*rafierea momentelor reconstituite care are ca scop redarea fidela a
celor mai importante secvente din procesul savarsiri faptei, reproduse
artificial in vederea verificarii unor probe sau pentru descoperirea de probe
noi.
&.Fotografia d" !"rc'"(iti"
3e efectuea(a in conditiile de loc si timp in care organul de urmarire penala desfasoara
aceasta activitate tactica. 3i aceasta fotografie se reali(ea(a in trei etape :
9 foto*rafia locului perchezitionat care oglindeste ansamblul locului cu
impreurimile sale intrunind astfel elementele fotografiei de orientare.
9 foto*rafia ascunzatorii obiectelor cautate si descoperite care reda locul in
care au fost gasite acestea fara impreurimi.
9 foto*rafia obiectelor descoperite care cuprinde fiecare obiect fixat i(olat,
astfel incat sa redea particularitatile de identificare a acestora.
).Fotografia !r"("$tarii !"$tru r"cu$oa%t"r"
<ceasta activitate parcurge doua momente:
9 fotografierea grupului de personae sau obiecte in cadrul caruia se afla persoana
sau obiectul ce urmea(a a fi recunoscut;
9 fotografierea momentului in care persoana care face recunoasterea indica
persoana sau obiectul identificate ca au legatura cu fapta cercetata.
*.Fotografia %"+$a+"$t"or
,oto*rafia de identificare a persoanelor se reali(ea(a prin redarea imaginii bust (fata si
profil) a persoanei
,oto*rafia de identificare a cadavrelor se reali(ea(a ca si fotografia de identificare a
persoanelor
,.Fotografia d" ur+arir"
*otografia de urmarire se efectuea(a in cadrul activitatilor operative a persoanelor
suspecte care pregatesc savarsirea unei infractiuni ori intreprind actiuni de inlaturare ori
de ascundere a urmelor infractiunii.
II. Fotografia d" "-a+i$ar"
*otografia de examinare elaborea(a metodele si miloacele de studiere a probelor
materiale precum si de fixare a re(ultatelor obtinute, in conditii de laborator. In functie de
scopul urmarit, de metodele si miloacele aplicate, fotografia de examinare se reali(ea(a
in radiatii vi(ibile si radiatii invi(ibile.
1.Fotografia .$ radia/ii 0i(i1i".
9 *otografia de ilustrare const! n redarea urmei sau a obiectului aa cum se
pre(int! la examinarea vi(ual!.
9 *otografia color red! cromatica obiectului (pat! de s6nge, tr!s!turi de cerneal!,
bancnote, pelicule de vopsea, straturile vopselei).
9 *otografia de comparaie servete la demonstrarea identit!ii sau neidentitatii a
dou! obiecte (de ex. impresiune digital! relevat! la locul faptei i cea a
persoanei suspecte).
9 ,oto*rafia de umbre se folosete la evidenierea profilurilor slab vi(ibile.
9 ,oto*rafia de refle-ie se ba(ea(! pe capacitatea suprafeei unui obiect de a
reflecta lumina n mod diferit, fie datorit! profilurilor, fie datorit! substanelor de
natur! diferit! din care este compus
9 ,oto*rafia de contrast se ba(ea(! pe deosebirile de culoare sau de str!lucire "
opacitate ale diferitelor elemente de pe suportul fotografiat.
9 ,oto*rafia separatoare de culori se efectuea(! cu autorul filtrelor colorate
urm6nd regula culorilor complementare.
#.Fotografia i$ radia/ii i$0i(i1i"
9 ,oto*rafia n radiaii ultraviolete (.&/&(&
9 ,oto*rafia n radiaii infraroii (01(&
9 ,oto*rafiile n radiaii 1oent*en& 2amma si 3eta
&.S!"ctro+"tria
/etodele spectrometrice sunt metode de anali(! care utili(ea(! propriet!ile
materiei de a interaciona cu lumina sau alte energii electromagnetice (ra(e gamma,
roentgen, =>, I7, lumin! vi(ibil!, micro unde).
&.1.S!"ctro+"tria d" a1%or1/i"&
pectrometria ./ i vizibil d! informaii asupra intensit!ilor luminoase a
radiaiilor monocromatice. In cea mai simpl! expresie aceast! metod! const! n
observarea culorilor, culoarea fiind o reflectare a absorbiei selective din anumite (one
ale spectrului vi(ibil. $a permite o rapid! clasificare n grupe mari moleculare (droguri,
fibre, colorani etc.).
pectrometria 01 este expresia modific!rilor vibratorii i elastice ale fiec!rui tip
de leg!tur! chimic! din interiorul unei molecule. 3pectrometria I7 transformat! *ourier
(*,I7), permite anali(e ultrasensibile. n pre(ent este una dintre metodele de v6rf pentru
anali(a produselor organice (fibre, vopsele, polimeri, cleiuri, droguri etc.).
&.#.S!"ctro+"tria d" "+i%i"&
<numite molecule au capacitatea de a absorbi energia luminoas! cu o lungime de und!
data i n acelai timp s! emit! o parte din acesta energie dar ntr0o alt! lungime de und!.
<cest fenomen denumit luminiscen! este cunoscut sub denumirea de fluorescent!, iar
c6nd emisia se prelungete de fosforescen!.
&.&.M"tod" d" +2%urar" a +odific2rii iradi"rii.
7aportul dintre vite(a de propagare a radiaiei n mediul din care provine i vite(a de
propagare n mediul n care p!trunde se numete indice de refracie. <ceasta permite
definirea unei specii chimice. #uine substane au indicii de refracie identici la o
temperatura i lungime de und! dat!. <cest element este util mai ales la compararea
fragmentelor de sticl!.
CAPITOLUL I3
TRASEOLOGIE JUDICIARA
1.D"fi$iti"4 o1i"ct4 %arci$i.
9raseoloia poate fi definit? astfel: este o ramur4 a tehnicii criminalistice care studiaz4
urmele ca impresiuni ale structurii e-terioare a obiectelor, ca resturi detaate din obiect,
ori ca modific4ri produse de fenomene, n vederea identific4rii persoanei sau a
obiectului creator, a l4muririi mprejur4rilor le*ate de formularea acestor urme i
aflarea adev4rului&
,raseologia se ba(ea(? pe urm?toarele principii generale:
9 toate obiectele materiale au o structur? exterioar? caracteri(at? printr0o
anumit? form? i printr0un anumit macrorelief i microrelief strict
individual. @u exist? obiecte absolut netede, plane. '6nd microrelieful nu
poate fi pus n eviden? ori stabilit precis, identificarea prin examinarea
traseologic? nu este posibil?;
9 structura exterioar? a obiectelor este individual? datorit? unicit?ii
caracteristicilor luate n totalitate. :rept urmare, structura exterioar? a
unui obiect nu se poate reda la alt obiect, chiar dac? ea se modific? prin
u(are;
9 identificarea n traseologie este posibil? numai la obiectele care i
p?strea(? structura exterioar? din momentul form?rii urmei p6n? la
efectuarea experti(ei;
9 reproducerea fidel? n urm? a structurii exterioare a obiectului depinde de
mecanismul form?rii urmei i de propriet?ile n care se formea(?. An toate
ca(urile, aceast? reproducere apare invers, ca n oglind?.
'biectul pe care se formea(? urma poart? denumirea de obiect primitor, iar cel care
creea(? urma se numete obiect creator.
arcina fundamental4 a traseologiei este identificarea obiectului care a creat urma.
5 alt4 sarcin4 a traseologiei const? n l?murirea mpreur?rilor n care s0a format o urm?,
n explicarea mecanismului de formare a urmei.
2.:rmele criminalistice
2.1.Definiia urmei
<adar, sub aspect criminalistic, se poate considera c? prin urm; se nelee orice
modificare produs; la locul faptei% ca re4ultat material al activit;ii persoanelor
implicate n comiterea acesteia #i este util; cercet;rii criminalistice.
2.2.,lasificarea urmelor
Ur+" d" co$tact
In funcie de modul de formare se disting:
9 Ur+"" d" %u!rafa/2 care pot fi:
urme de stratificare atunci cand substanta de pe suprafata obiectului creator
adera pe suprafata obiectului primitor
urme de destratificare cand procesul este invers.
9 Ur+"" d" ad5$ci+"
9 Ur+"" %tatic"
9 Ur+"" di$a+ic"
9 Ur+"" 0i(i1i"
9 Ur+"" at"$t"
Intre &originar (obiectul creator) i &copie& (urm!), n realitate apar diferene, respectiv
modific!ri ale configuraiei suprafeei obiectului redat n urm!, datorit! unor factori, cum
ar fi+:
9 imprimare defectuoas! sau " i incomplet! (presiunea redus!, alunecare pe
suport);
9 deform!ri (proiectile ricoate, tampon!ri n accidentele de circulaie);
9 plasticitate i aderen! insuficient! a suportului urmei (p!m6nt
(grumuros, suprafa! ruguroas! sau cu denivel!ri);
9 mb6csirea urmei cu substane de stratificare (s6nge, noroi);
9 caracteristici &false& ( pietricele ncastrate ntre profilul t!lpii de cauciuc sau ale
anvelopei).
$n funcie de natura obiectului creator urmele de contact (form!) se mpart n :
9 urmele lsate de persoan (urme de maini,(digitale, palmare), de picioare, de
dinti, de bu(e, de urechi, de unghii, de alte elemente anatomice, proieminente ale
corpului uman (nas, barbie, genunchi,etc);
9 urme lsate de obiecte (instrumente de lovire: contondente (ciocan, bata, ranga,
muchia toporului, box, etc.), taietoare B intepatoare (cutit, briceag, foarfece,
bisturiu, etc.), taietoare B despicatoare (topor, tarnacop, satar), intepatoare (sula,
furca, ac, andrea, etc); instrumente de spargere (cleste, patent, levier, surubelnita,
etc.); instrumente de deschidere a incuietorilor (speraclu, cheie falsa, cheie
potrivita, dispo(itive arti(anale : pontoarca, ruptor, etc.);
9 urme lasate de imbracaminte (haine, nc!l!minte, ciorapi, m!nui).
9 urme lasate de mijloacele de transport ( auto (anvelope, faruri, bara de protectie,
etc.), cu tractiune animala (rotile, lada si oistea carutei), propulsate de forta
omului (rotile, ghidonul, pedalele bicicletei, etc.);
9 urme lasate de armele de foc (interiorul tevii, mecanismul de dare a focului,
incarcatorul);
9 urme lasate de instrumente de scriere (caracterele mainii de scris, matrie, fax,
imprimant! de computer, peni!, creion, pix, tampil!, sigiliu, paraf!, ablon,
poansoane, imprimator de timbru sec).
Ur+" d" %u1%ta$/2
9 /opselele
9 ticla
9 olul
9 ,ibrele
9 1ezidurile de tra*ere
9 .rmele *azoase
9 .rmele biolo*ice
In pre(ent, folosirea tehnologiei <:@ a revoluionat tiinele forensic, oferind
posibilitatea exploatarii eficiente a urmelor biologice si identificarii infractorilor pe ba(a
acestora.
Ur+" d"!ri$d"ri
9 scrierea
9 identificarea persoanei dup voce
At" g"$uri d" ur+"
9 urme ne*ative sau periferice
9 urme poziionale
9 urmele de animale
9 urmele de picioare
9 urmele de dini
CAPITOLUL 3
MICROURMELE
1.D"fi$iti"

0 'uv6ntul Cmicrourm!& este o expresie din dou! componente cuprin(6nd coninutul
ambelor noiuni, adic! a noiunilor de micro i urm!.
0 'uv6ntul Cmicro& provine de la cuv6ntul din limba greac! C/I1783& i are dou!
semnificaii: Cmicro& poate nsemna mic, foarte mic sau m!runt, iar n a doua accepiune
Cmicro& nseamn? a milioana parte a unei unit?i de ba(!.
Microur+"" !ot fi d"fi$it" ca fii$d ac"" !articu" d" +at"ri" %au caract"ri%tici
+"ca$ic" i$0i(i1i" %au %a1 0i(i1i" cu oc'iu i1"r4 !ut5$d fi c"rc"tat" $u+ai !ri$
foo%ir"a +"tod"or +icroa$aitic".
,aracteristicile microurmelor
<. posibilitatea observ!rii lor numai sub microscop;
D. stare determinat! de aglomerare (coe(iune) a materiei;
'. necesitatea folosirii unor metode specifice n cursul cercet!rilor.
Nu sunt microurme3
urme care, cu toate c! sunt invi(ibile, nu necesit! ns! dup! detectarea lor
miloacele speciale de amplificare a organului v!(ului pentru observarea
lor (de exemplu reproduceri ale liniilor papilare pe h6rtie sau pe es!turi,
un scris efectuat cu un miloc care l face invi(ibil, etc.);
cantit!i de substane sau de anumii ageni care mpreun! constituie o
problem! de materie i care pot fi stabilite numai prin cercet!ri
microanalitice, ca de exemplu grupa, subgrupa i anumii ageni n s6ngele
uman, elemente chimice care apar n moleculele materiei, etc.;
corpuri volatile i mirosurile; acestea nu pot fi observate cu autorul unor
instrumente care amplific! v!(ul, put6nd fi cercetate i comparate numai
cu autorul aparatelor.
,lasificarea microurmelor
9 Dup mecanismului producerii3
!articu" %"cu$dar" a" u$or +acrour+"6
!articu" +ici a" u$ui o1i"ct car" i$i/ia a fo%t +ar"6
+icroo1i"ct" $atura".
9 Dup modalitatea de transmitere3
+icrour+" d" co$tact care i*au na#tere n toate situaiile n care dou obiecte
intr n contact% indiferent dac acestea au un caracter stabil sau dinamic.
+icrour+" tra$%+i%" u$iat"ra% din cateoria crora fac parte cele transmise
ctre obiecte sau persoane% provenind din atmosfera impurificat% precum #i ca
re4ultat al activitilor desf#urate de infractori la locul faptei.
,lasificarea microurmelor 7continuare8
<n funcie de clasificarea criminalistic a urmelor3
+icrour+" a" o+uui+ particule de fire de p!r, pete de s6nge, de sput!, sperm!;
fragmente de piele; cantit!i mici de secreie organic!, particule de gr!sime, etc.
+icrour+" a$i+a"+ n categoria acestora intr! at6t cele enumerate mai sus (ns! de
provenien? animal!), c6t i particule de pene, sol(i de pete i de reptile, microorganisme
animale f!c6nd parte din microfaun!, etc.
+icrour+" 0"g"ta"+ particule de alge, licheni, ciuperci, muchi, ferigi, flori, fructe,
semine, microorganisme vegetale f!c6nd parte din microfaun!, etc.
+icrour+" a" o1i"ct"or+ particule de sticl!, vopsea, lac sau colorani; particule de
p!m6nt, tencuial!, resturi de lubrifiani, particule de materiale plastice i sintetice,
pulbere ars! i nears! provenind de la o tragere cu o arm! de foc, etc.
=etode de cutare #i descoperire a microurmelor
/tenie3
*pe care drum a ajuns infractorul la locul infraciunii>
*ce obstacole a trebuit s nvin% ce ar trebui s atin #i unde trebuie cutate
urme% respectiv ce fel de urme>
*ce unelte a folosit probabil>
*cum s*a mi#cat?deplasat fptuitorul n perimetrul locului faptei>
*dac a participat un sinur infractor sau mai muli>
*c(t timp a trecut informativ de la eveniment?fapt #i cum s*a putut modifica locul
faptei #i implicit urmele.
,oncepia investirii criminalistice la locul faptei depinde de urmtorii
factori3
a8 natura faptei>
b8 locul comiterii>
c8 urmrile produse #i amplasarea acestora>
Respectarea obliatorie a anumitor principii de ma)im importan3
a8 prioritatea care trebuie acordat; microurmelor% adic; cutrii% descoperirii
#i ridicrii microurmelor>
b8 trebuie cercetat; n primul r(nd suprafaa ori4ontal% in(nd seama de
locurile n care n mod probabil #i ipotetic s*a sit sau a trecut fpta#ul>
c8 nceperea cercetrii din locul sosirii fpta#ului #i terminarea acesteia pe
drumul lui de plecare 7iter criminis8.
<n unele ca4uri% poate fi de utilitate mare folosirea radiaiilor infraro#ii n
combinaie cu un set de televi4iune industrial% la care camera de luat vederi este
ec"ipat cu o optic corespun4toare #i cu un tub vidicon sensibil la radiaii
infraro#ii. Re4ultatele cercetrilor pot fi nreistrate n acest ca4 pe o band;
manetic video.
D"%co!"rir"a +icrour+"i .$%"a+$2 d"ja foart" +ut4 .$%2 co$%titui" a1ia o
!art" di$ %ucc"%. Mai tr"1ui" docu+"$tat2 "-i%t"$/a "i a ocu "0"$i+"tuui7fa!t"i4 iar
ur+a7+icrour+a tr"1ui" ridicat27co$%"r0at2 !"$tru c"rc"t2ri.
5rocedee si mijloace de ridicare a microurmelor
Ridicarea microurmelor descoperite se face cu ajutorul3
* aspiratorului de praf% prev4ut cu un sistem de recolectare a microurmelor pe
"(rtia de filtru>
*ben4i ade4ive incolore>
*recipientelor de sticl>
* maneilor pentru pulberile metalice.
La ridicar"a +icrour+"or4 tr"1ui" /i$ut %"a+a 8i d" $"c"%itat"a cu"g"rii d"
+at"ria co+!arati0 car" "%t" a1%out $"c"%ar !"$tru "i+i$ar"a ""+"$t"or
co+!o$"$t" a" %u!ortuui.
,onservarea microurmelor
,onservarea microurmelor se face n coli de "(rtie curate sau% atunci c(nd la
ridicare se folose#te banda ade4iv aceasta se va aplica peste o alt band ade4iv%
folie de plastic ori lamel de sticl curat.
.ste inter4is
cu desv(r#ire% pentru o c(t mai bun conservare a microurmelor% ca
obiectele sau celelalte cateorii de urme s fie ambalate n vat.
5robleme ce pot fi re4olvate prin e)aminarea microurmelor
9 Pro1"+" d" ordi$ t"'$ic c" !ot fi r"(o0at" d" "-!"rti(29
* care este natura microurmei>
* caracteristicile microurmei>
* dac este sau nu asemntoare cu probele care se pun la dispo4iie pentru
e)aminare.
9 Pro1"+" d" i$t"r"% o!"rati0 car" !ot fi %ou/io$at" .$ 1a(a r"(o02rior t"'$ic"9
* stabilirea apro)imativ a locului unde s*a comis fapta n raport de
microoranisme specifice microflorei #i microfaunei terenului>
0 stabilirea leturii dintre fptuitori #i locul faptei% de e)emplu pe ba4a
urmelor de sol% de pe tlpile fptuitorului sau a no)elor determinate pe
mbrcmintea acestuia>
0 stabilirea leturii ntre instrumentele folosite de fptuitor #i locul faptei
7particule de vopsea descoperite pe falca cle#telui folosit la tierea unui rilaj
metalic8>
0 stabilirea apro)imativ a timpului c(nd s*a comis fapta 7de e)emplu% pe ba4a
evoluiei unor microoranisme de sub cadavru8>
* stabilirea modului de operare a infraciunii 7de e)emplu derelarea contoarelor
care msoar; cantitatea de ben4in introdus n re4ervor cu cro#eta8>
0 stabilirea faptului dac este vorba de o infraciune sau o nscenare 7de
e)emplu pe ba4a piliturii de fier descoperit n man#eta de la pantalonii
estionarului care a nscenat furtul8>
0 determinarea profesiunii fptuitorului 7pe ba4a prafului profesional lsat la
locul faptei de ctre acesta8>
0 tipul #i culoarea mbrcminii fptuitorului 7pe ba4a fibrelor te)tile site
la fata locului8>
* stabilirea faptului dac; este vorba de omor sau de nec 7pe ba4a determinrii
pre4enei planctonului n rinic"i8.
$N@.A9$1/R./ 9.BN$,'*A9$$NC$2$,D / &',:&:$ 2/59.$
,'NA$D.R/9$$ 5R$@$ND
$N@.A9$1/R./ A9$$N9$2$,/ / &',:&:$ 2/59.$
D.2$N$C$. * un fenomen prin care o forta produce un efect% deci o
operaie efectuata de o fiina si care poate fi atribuita acelei fiine% putem afirma%
ls(nd la o parte sensul juridic% ca infraciunea este aciunea unei persoane%
pro"ibita de lee si care poate fi atribuita acelei persoane.
2/59D2D59:$9'R
/ciunea infracional se reali4ea4 printr*un sistem de elemente*acte #i
microelemente*pra)ame subordonate unei strateii sau direcii
principale
Austraerea de bunuri
2orarea sistemului de asiurare a u#ii,onfecionarea elementului de forare
<nvarea folosirii instrumentului
2olosirea instrumentului
5trunderea n locuin
,utarea bunurilor #i lucrurilor ce
urmea4 a fi sustrase
5rsirea locului faptei
2orarea sistemului de asiurare a u#ii
$N9.NC$/
7+ etape8
.tapa 5reinfracional .tapa conturrii inteniei
.tapa materiali4rii prin consumarea
actului infracional
,'=5'R9/=.N9:& A5.,$/&$A9:&:$ ,R$=$N/&$A9
*transparent
*desc"is
*o serie de trsturi de personalitate3 *spirit de ec"ip
*calm
*meticulo4itate
*spirit de observaie
*capacitate de anali4 #i sinte4
,'=5'R9/=.N9:& $N2R/,9'R:&:$
*5'A9D$,C$.
*5R.D$,C$.
/v(nd n vedere cele pre4entate% putem afirma c investiarea
te"nico*#tiinific a locului faptei este o activitate de cunoa#tere a
comportamentului infractorului #i de descoperire a
urmelor?microurmelor infraciunii cu ajutorul postdiciei #i prediciei
efectuate pe ba4a modificrilor survenite ca urmare a interaciunii
dintre fptuitor% obiecte*instrumentele folosite #i mediul n care s*a
sv(r#it fapta% n vederea stabilirii e)istenei sau ine)istenei faptei% a
identificrii fptuitorului i a probrii vinoviei acestuia
5R.,$EDR$ D. 'RD$N 1.N.R/& 5R$@$ND &',:& 2/59.$
Definiie
&ocul unde s*a desf#urat activitatea infracional%n total sau n parte% ori
locul unde s*a produs re4ultatul acesteia
<n sens lar% "faa locului" nseamn 3
*locul unde s*a sv(r#it fapta
*4onele apropiate sau alte 4one unde s*a pretit% comis sau produs re4ultatele
*,ile de acces #i de retraere
.,B$5/ D. ,.R,.9/R.
procurorul criminalist
ofierii #i speciali#tii criminalisti din poliie
medicul leist
.c"ipa poate fi completat cu speciali#ti din alte domenii% atunci c(nd se
impun cuno#tine specifice 3 inineri% pirote"ni#ti% bioloi etc
.vacuarea locului faptei #i primele aciuni
&a sosirea ec"ipei de cercetare la locul faptei se pot afla diferite
persoane3 victima% pri vtmate% martori% membrii familiei sau simpli
curio#i 7enle4ii i numesc c"iar ""oarde" * ""ordes of people "8
*5ersoanele strine trebuie s prseasc locul faptei dup ce au fost
identificate
*5rintre ele s*ar putea s se afle c"iar fptuitorulFFF
*5rioritate pentru persoanele rnite
,adavrele nu trebuie s fie mutate p(n la venirea medicului
leist% deoarece e)ist pericolul de a se muta lividitile cadaverice%
de a se produce scureri de s(ne. De asemenea se pot sc"imba
po4iia membrelor% a capului% a obiectelor inute n m(n%
5rotejarea #i conservarea urmelor
situaia de la locul faptei este dinamic
msuri de protejare a urmelor e)istente #i mpiedicarea creri de noi urme
urmele sunt fraile% cea mai mic frecare put(nd s le altere4e
protejarea urmelor vulnerabile prin nconjurarea cu ben4i de plastic sau
"(rtie
cadavrul nu se va acoperi cu ptur 7se pot crea noi urme prin transfer8
5rotejarea #i conservarea urmelor
,e nu trebuie fcut la locul faptei
clcarea pe covoare #i moc"ete% care pot fi purttoare de urme
evitat orice aciune care nu este util cercetrii
m(ncatul
folosirea apei de la robinet
a toaletei
N'9/R./ 5R$=.&'R '0A.R@/C$$
timpul 7ora e)act8>
iluminatul #i vi4ibilitatea>
mirosul particular3 iar% a4% parfum% pulberi% produse petroliere>
semne de activitate3 prepararea sau consumarea de alimente% starea de
curenie etc>
daca luminile sunt aprinse>
daca luminile sunt aprinse>
2a4ele investiarii locului faptei
2a4a static
5rimul contact cu locul faptei
,ercetarea se re4um doar la observare
<ntr*o ncpere observarea se ncepe dintr*un loc fi) #i se continu de*a
lunul pereilor % de reul n sensul mi#crii acelor de ceasornic
<n loc desc"is 7curte% c(mp% livad% pdure8 cercetarea se reali4ea4 prin
deplasare n spiral de la centru spre marini 7e)centric8 sau invers
7concentric8
5rin centru se nelee 4ona de interes
2a4a dinamic
$mplic deplasarea obiectelor% privirea #i e)aminarea lor pe toate prile% cu
precauiile de rioare
:rmele latente 7impresiuni diitale8 se caut #i se pun n eviden prin
iluminri cu surse speciale ec"ipate cu filtre av(nd diverse lunimi de und%
n spectrul vi4ibil #i invi4ibil 7"polili"t"8
:rmele latente se relev cu substane pulverulente #i reactivi. /mprentele
papilare se ridic cu pelicule 7folio8 ade4ive. 5entru urmele de ad(ncime se
e)ecuta mulaje
2a4a dinamic se nc"eie cu ambalarea urmelor #i obiectelor
2i)area re4ultatelor investiarii te"nico*stiintifice a locului faptei
a8procesul verbal
*%2 fi" o1i"cti0
*s2 fi" co+!"t
:!r"ci%
:car
:%ucci$t
*art. 1+1 #i G1 ,. 5roc. parte introductiv%parte descriptiv
b8sc"ia
*"%t" d"%ti$at2 fi-2rii 8i !r"("$t2rii .$ a$%a+1u a ocuui fa!t"i
:Pa$u %c'i/2
:D"%"$u %c'i/2
c; fotografia judiciar2
:Mijoc d" fi-ar" a r"(utat"or c"rc"t2rii
:fotografi" d" ori"$tar"6
:fotografi" %c'i/26
:fotografia o1i"ct"or !ri$ci!a"6
:fotografia d" d"taiu6
:fi+u 8i 0id"ogra+a
d;fi+u judiciar
URME CREATE DE P<R=I ALE CORPULUI UMAN
Ur+"" d" +5$2
DACTILOSCOPIE
id"$tificar"a !"r%oa$"i car" a 2%at o ur+2 !a!iar2 a ocu fa!t"i6
id"$tificar"a cada0r"or $"cu$o%cut"
id"$tificar"a !"r%oa$"i car" .8i a%cu$d" ad"02rata id"$titat"
atri1uir"a +ai +utor i$frac/iu$i cu autor $"cu$o%cu/i .$ car" %:au d"%co!"rit
ur+" digita" !ro0"$i$d d" a ac""a8i !"r%oa$2
ELA>ORAREA DE METODE ?I REGULI
!roc"d"" t"'$ic" d" d"%co!"rir"4 r""0ar"4 fi-ar" 8i ridicar"
i$t"r!r"tar"a ur+"or d" +5$2 a ocu fa!t"i .$ 0"d"r"a o1/i$"rii d" i$for+a/ii
!ri0i$d +"ca$i%+u d" !roduc"r"4 ac/iu$i" f2!tuitoruui 4 !"r%oa$a %a4
"g2tura di$tr" ur+" 8i fa!t2
0"c'i+"a ur+"or d" +5$2
.$r"gi%trar"a dactio%co!ic2 .$ fi8i"r" %au cartot"ci
D"%"$"" !a!iar" @"!i%t"+oogi";
:d"g"tu "%t" co+!u% di$ tr"i (o$" d"%!2r/it" !ri$ 8a$/uri d" f"-iu$"9 faa$g"ta @%u%;4
faa$gi$a @ +ijoc; 8i faa$ga @jo%;
:!a+a "%t" co+!u%2 di$9 r"giu$"a digito:!a+ar2@(o$a d" %u1 d"g"t";4 r"giu$"a
t"$ar2 @di$ dr"!tud"g"tuui +ar"; 8i r"giu$"a 'i!ot"$ar2 @di$ !art"a o!u%2;
Pi""a car" aco!"r2 +5$a "%t" for+at2 di$ tr"i %traturi9
"!id"r+u
d"r+u
'i!od"r+u
Pro!ri"t2/i" d"%"$"or !a!iar"
U$icitat"a
U$icitat"a
Fi-itat"a 8i i$at"ra1iitat"a
Structura d"%"$"or !a!iar" digita"
(o$a c"$tra2
(o$a 1a(a2
(o$a +argi$a2
D"ta
a12
a12
c"$tru d"t"i r"!r"(i$t2 !u$ctu d"tic
Ca%ificar"a d"%"$"or !a!iar"
Ti!u ad"tic
Ti!u +o$od"tic
Su1ti!u da$t"ifor+
Ti!u 1id"tic
Ti!u !oid"tic
D"taii" d"%"$uui !a!iar
:i$c"!ut d" cr"a%t2
:%far%it d" cr"a%ta
:i$tr"ru!"r"
:1ifurca/ia 8i trifurca/ia
:cro8"tu @c5rigu;
:1uto$i"ra
:i$t"r%"cti"
:i$"u
:a$a%ta+o(2 @!od"t;
:r".$toarc"r"a
:frag+"$tu
:!u$ctu @i$%ua;

E"+"$t" !articuar"
:cicatrici"6
:i$ii" a1" !rodu%" d" cut"" !i"ii6
:i$ii" 8a$/urior d" f"-iu$"6
:$"gii %au at" +afor+a/ii
For+ar"a ur+"or d" +5i$i
:Ur+" d" +5i$i %tatic" %au di$a+ic"
:Ur+" d" %u!rafa/2 %au d" ad5$ci+"
:Ur+" d" +5i$i 0i(i1i" %au at"$t"
D"%co!"rir"a 8i %ta1iir"a 0"c'i+ii ur+"or d" +5i$i
a1%"$/a ur+"or !a!iar" !oat" duc" a co$cu(ia c2 i$fractoru %:a foo%it d"
+2$u8i6
!o%i1iitat"a a!ari/i"i u$or a+!r"$t" digita" c2tr" %f5r8itu dru+uui !arcur%
d" i$fractor6
%" r"co+a$d2 foo%ir"a u$"i a$t"r$" cu car" %" 0a iu+i$a o1ic o1i"ctu
!r"%u!u% a fi !urt2tor d" ur+" %au !u0"ri(ar"a cu o %ou/i" d" !" 1a(2 d"
u+i$o6
%ta1iir"a 0"c'i+ii ur+"or %" fac" .$ fu$c/i" d" factori 0aria/i 8i "%t" u$"ori
r"ati026
"%t" o acti0itat" d"o%"1it d" i+!orta$t2 !"$tru a"g"r"a +ijoac"or ad"c0at" d"
r"0"ar"6
d"t"r+i$ar"a 0"c'i+ii !r"%u!u$" foo%ir"a %""cti02 a u$or !roc"d"" d"
r""0ar"4 !" +ici !or/iu$i6
i+itar"a $u+2ruui !"r%oa$"or car" "f"ctu"a(2 c"rc"tar"a !"$tru "0itar"a
cr"2rii d" ur+" %u!i+"$tar" %au c'iar a di%trug"rii u$or ur+"
Proc"d"" d" r"0"ar" a ur+"or d" +5i$i at"$t"
1;R"0"ar"a !ri$ +"tod" fi(ic"
Caract"ri%tici %u1%ta$/"
fi" .$ co$tra%t d" cuoar" cu%u!ortu !" car" %:a for+at ur+a6
%2 !r"(i$t" o ad"r"$/2 %""cti024 dar $u a .$tr"gu %u!ort4 ci $u+ai a +at"ria
di$ ur+24 !"$tru a %" "0ita "%to+!ar"a d"taiior caract"ri%tic" %au .+15c%ir"a
ur+"i.
fi" .$ co$tra%t d" cuoar" cu%u!ortu !" car" %:a for+at ur+a6
%2 !r"(i$t" o ad"r"$/2 %""cti024 dar $u a .$tr"gu %u!ort4 ci $u+ai a +at"ria
di$ ur+24 !"$tru a %" "0ita "%to+!ar"a d"taiior caract"ri%tic" %au .+15c%ir"a
ur+"i.
A$ c""a c" !ri0"8t" %u!raf"/"" +uticoor"4 r"0"ar"a ur+"or
!a!iar" %" r"ai("a(2 cu %u1%ta$/" fuor"%c"$t"4 d" g"$u !udr"i
ga1"$" fuor"%c"$t"4 acti0at2 %u1 ac/iu$"a radia/iior utra0io"t".
U$ !roc"d"u +od"r$ d" r"0"ar" a ur+"or at"$t"4
d"%tu d" a1orio% 8i r"ati0 co%ti%itor4 co$%t2 .$ +"tai(ar"a .$tr:o ca+"r2 d" 0id4
!roc"d"u car" a dat r"(utat" foart" 1u$" i$cu%i0 !" %u!raf"/" cu a%!"rit2/i.
#;R"0"ar"a !ri$ +"tod" c'i+ic"
%" 1a("a(2 !" r"ac/ia di$tr" a$u+it" %u1%ta$/" c'i+ic" 8i co+!o$"$t"" tra$%!ira/i"i
R"0"ar"a cu 0a!ori d" iod 9
:ur+"" afat" !" '5rti" 8i !" !"r"/i4 car" %" r"ai("a(2!ri$ i$t"r+"diu u$ui di%!o(iti0
%i+!u d" 0a!ori(ar"4iodu +"taic fii$d foart" 0oati.
R"0"ar"a cu r"acti0i c'i+ici !ro!riu:(i8i9
:$i$'idri$2
:$itratu d" argi$t
:roda+i$a >
:0a!ori(2ri d" o%+ic %au fuor'idric
:DEMAC
:"uco0"rd"+aac'it
&; R"0"ar"a ur+"or d" +5i$i !" !i""a u+a$2
); R"0"ar"a !ri$ +"tod" o!tic" 9
:a%"r
:di%!"r%ia u+i$oa%2 a u$"i ra(" d" u+i$2 i$cid"$t24 !roi"ctat2 %!r" %u!raf"/""
!urt2toar" d" ur+2
Fi-ar"a 8i ridicar"a ur+"or d" +5i$i
%u1 ra!ort !roc"dura B !roc"%u:0"r1a6
%u1 ra!ort t"'$ic cri+i$ai%tic:fotografi"r"a
:tra$%f"ru !" !"icu2 ad"(i02
:ridicar"a cu ajutoru +uaj"or
:tra$%!ortar"a o1i"ct"or !urt2toar" d"
d" ur+"
CRETOSCOPIA
I+!ri+ar"a ur+"or %" r"ai("a(2 cu o !r"%iu$" 0aria1i24 a car" %" adaug2
.+15c%ir"a +icror"i"tuui d" c2tr" %u1%ta$/"" d" co$ta+i$ar"4 8i a!oi c"" d"
r""0ar"4 .$ !ractic2 !o%i1iit2/i" d" a!icar" a" cr"to%co!i"i %u$t r"du%" @accid"$ta";
E-!"rti(a cri+i$ai%tic2 a ur+"or d" +5i$i
"-a+i$ar"a co+!arati02 a dactiogra+"i i+!r"%iu$ii uat" "-!"ri+"$ta cu c"a
d" a ocu fa!t"i6
%ta1iir"a a c" !u/i$ 1# !u$ct" coi$cid"$t"6
!" 5$g2 $u+2ru d"taiior coi$cid"$t" tr"1ui" %2 %" /i$2 co$t d" fr"c0"$/a or4
di%ta$/a di$tr" ""4 co+!"-itat"a d" co$figura/i"4 (o$a to!ografic2 .$ car" %"
g2%"%c
M"tod2 $ou2 d" r""0ar" a ur+"or cr"at" !" %u!orturi 0"g"ta"
Dac2 i$frac/iu$"a a fo%t %205r8it2 .$ !arcuri d" agr"+"$t4t"r"$uri agrico"4
(o$" .+!2durit"4 cu oca(ia i$0"%tig2riicri+i$ai%tic" a ocuui fa!t"i o at"$/i" d"o%"1it2
tr"1ui" acordat20"g"ta/i"i a"ri"$" 8i t"r"%tr" car" !oat" fi !urt2toar" d" ur+"
cri+i$ai%tic"
Majoritat"a fru$("or %u$t ac2tuit" di$ tr"i !2r/i9
i+1u %au a+i$a B %i$guru %u!ort !ri+itor d" ur+"
!"/iou
t"aca
Structura a$ato+ic2 a i+1uui foiar
:"!id"r+a i$f"rioar2 9 u$ %i$gur %trat d" c"u" %tr5$% u$it" .$tr" ""4 .$ +ar"a
+ajoritat" f2r2 corofi2
:"!id"r+a %u!"rioar2
:!ar"$c'i+u acu$ar 9 : for+at di$ c"u" !ar"$c'i+atic" $"r"guat"
:!ar"$c'i+u !ai%adic 9 %" g2%"8t" %u1 "!id"r+a %u!"rioar2 8i co$/i$" .$ c"u"" %a"
o ca$titat" +ar" d" coro!a%t" car" !o%"d2 !ig+"$/i corofii"$i c" dau fru$("i
cuoar"a 0"rd"
!"$tru "0id"$/i"r"a ur+"i cr"at" fru$(a "%t" %u!u%2 u$ui !roc"% d" %to!ar" a
!roc"%uui d" foto%i$t"(2 8i a r"%!ira/i"i 4 !ri$ !ri0ar"a d" u+i$2 8i u+iditat"
du!2 a!ro-i+ati0 ,:C or" d" a .$c"!"r"a %to!2rii !roc"%uui d" foto%i$t"(2 0a
a!ar" o dif"r"$/2 d" co$tra%t cro+atic .$tr" (o$a "(at2 8i r"%tu %u!raf"/"i
i+1uui foiar
du!2 )C d" or" !roc"%u d" foto%i$t"(2 "%t" co+!"t %to!at4 iar co$tra%tu
cro+atic o1/i$ut "%t" +a-i+
du!2 r""0ar" ur+a %" fotografia(2 dir"ct dac2 "%t" 1i$" co$turat2 %au cu
iu+i$ar" !ri$ tra$%!ar"$/2 4 c5$d "%t" +ai %a1 "0id"$/iat2
"%t" i$dicat %2 %" foo%"a%c2 u$ fi+ coor !"$tru a o1/i$" u$ co$tra%t +ai 1u$
URMELE DE PICIOARE
Ca%ificar"9
ur+" d" !icior go @ur+2 !a$tar2;
ur+" d" !icior aco!"rit cu ciora!
ur+" d" !icior .$c2/at
Ur+"" d" !icioar" %" d"%co!"r2 cu u8uri$/2 d"oar"c"4 .$ +ajoritat"a ca(urior4
%u$t 0i(i1i" cu oc'iu i1"r. E" %" g2%"%c a ocu fa!t"i i(oat" %au .$ gru! co+!act.
Gru!u d" ur+"4 !" 5$g2 0aoar"a di$ !roc"%u id"$tific2rii4 +ai ajut2 8i a %ta1iir"a
u$or dat" .$ "g2tur2 cu $u+2ru d" !"r%oa$" !artici!a$t"4 ac/iu$i" d"%f28urat"4
ocuri" d" !2tru$d"r" .$ !"ri+"tru ocuui fa!t"i 8i d" i"8ir" di$ i+it"" ac"%tuia.
Dac2 gru!u d" ur+" %" !r"(i$t2 %u1 for+2 d" c2rar"4 " fur$i("a(2 dat" .$ "g2tur2 cu
!"r%oa$a car" a cr"at ur+"" r"%!"cti0".
Fi-ar"a ur+"or d" !icioar"
D"%cri"r"a ur+"or .$ !roc"%u:0"r1a d" c"rc"tar" a fa/a ocuui
Pri+u !roc"d"u d" fi-ar" a oric" f" d" ur+2. La .$c"!ut %" arat2 (o$a .$ car"
%" af24 $atura o1i"ct"or !ri+itoar"4 cuoar"a ac"%tor o1i"ct"4 a%!"ct"" %u1 car" %"
!r"(i$t2 ""4 $u+2ru 8i !o(i/ia !" car" o au fa/2 d" dif"rit" o1i"ct"4 di%ta$/a di$tr" "".
A!oi %" tr"c" a d"%cri"r"a or .$ +od a+2$u$/it4 cu toat" d"taii"4 +2%ur5$du:%"
di+"$%iu$i" $"c"%ar" a a!r"ci"r"a caract"ri%ticior d" gru!.
Fotografi"r"a ur+"or d" !icioar"
P"$tru .$c"!ut ur+"" d" !icioar" %" fotografia(2 .$ a$%a+1u4 i$dif"r"$t d"
fa!tu c2 %u$t cr"at" d" .$c2/2+i$t" %au d" !icioru d"%cu/4 c2 %" !r"(i$t2 ca ur+" d"
%u!rafa/2 ori d" ad5$ci+".
Du!2 fotografi"r"a ca o1i"ct" !ri$ci!a" a ur+"or d" !icioar"4 %" !roc"d"a(2
i+"diat a fotografi"r"a .$ d"taiu a fi"c2r"i ur+" uat" %"!arat.
Fi-ar"a !ri$ +uar" a ur+"or d" ad5$ci+"
A$ 0"d"r"a "0id"$/i"rii d"taiior cr"at" !" toat2 %u!rafa/a ur+"i4 du!2
cur2/ir"a "i d" f"urit" cor!uri %tr2i$" 8i a1%or1ir"a a!"i4 !"$tru r"ai(ar"a +uajuui
%" +ai fac u$"" !r"g2tiri i+!u%" +ai a"% d" %tar"a ur+"i .$ %itua/ia co$cr"t2. A$
u$"" %itua/ii ur+a tr"1ui" .$gr2dit2 .$ jur4 at"" $"c"%it2 a fi tratat" cu a$u+it"
%u1%ta$/" c'i+ic" !"$tru a o fac" cor"%!u$(2toar" ac"%tui !roc"d"u d" fi-ar".
C5$d ur+"" d" ad5$ci+" %u$t i+!ri+at" .$tr:u$ %o $i%i!o%4 cu gra$ua/i"
+ar"4 cu gouri d" %tructur2 car" ar d"for+a +uaju4 %" r"curg" a aco!"rir"a ac"%tor
gouri. U$a di$ +"tod"" c" %" a!ic2 .$ ac"%t %co! co$%t2 .$ !u0"ri(ar"a .$ i$t"rioru
ur+"i a u$ui %trat %u1/ir" d" !arafi$24 c"ar2 ro8i" %au r28i$24 car" a!oi %" to!"8t" cu
ajutoru u$ui i(0or d" c2dur24 cu+ %u$t4 d" "-"+!u4 radiatoar"" ""ctric" !ortati0".
Du!2 c" !ojg'i/a a%tf" cr"at2 %:a r2cit4 %" !oat" !roc"da a +uar"a ur+"i.
O at2 +"tod2 +ai %i+!2 d" !r"g2tir" a ur+"i cu gouri d" %tructur2 co$%t2 .$
!u0"ri(ar"a !" %u!rafa/a "i a u$ui %trat %u1/ir" d" g'i!%4 !"%t" car"4 dac2 ur+a $u
"%t" u+"d24 %" !u0"ri("a(2 u8or !u/i$2 a!24 %!r" a: tra$%for+a .$tr:o cru%t2. C5$d
cru%ta "%t" .$t2rit24 %" !oat" tur$a !a%ta d" +uaj.
La o t"+!"ratur2 a a"ruui d" #D : &D d" grad" C4 +uaju d" g'i!% fac" !ri(2 .$ ti+!
d" &D : )D +i$ut". Ridicar"a +uajuui d"ja .$t2rit %" fac" !ri$ %2!ar"a4 .$ !r"aa1i4 a
!2+5$tuui di$ juru %2u4 du!2 car" %" !ri$d" cu a+5$dou2 +5i$i" di$ !2r/i"
at"ra". S!2ar"a ui $u %" fac" i+"diat du!2 ridicar"4 d"oar"c" d"taii" ur+"i %u$t
.$c2 %"$%i1i". Nu %" r"co+a$d2 utii(ar"a !"ri"i !"$tru .$2turar"a cor!urior %tr2i$".
Muaju d" g'i!%4 +ai a"% di$ g'i!% d"$tar4 .8i !2%tr"a(2 d"taii" u$ ti+! .$d"u$gat4
c'iar +ai +u/i a$i d" (i".
Tot !ri$ +uaj" d" g'i!% %au d" %uf %" !ot fi-a 8i ur+"" d" ad5$ci+" cr"at" .$ (2!ad2
%au .$ g'"a/2. A$ ca(u utii(2rii g'i!%uui4 !a%ta %" !r"!ar2 cu a!2 r"c" 8i tot ti+!u
!r"g2tirii "i 0a%u %" /i$" .$ (2!ad24 !"$tru a !ri+i t"+!"ratura ac"%t"ia4 du!2 car" %"
toar$2 .$ ur+2. Pri$ foo%ir"a %ufuui to!it %" o1/i$ r"(utat" foart" 1u$". C2dura
!a%t"i d" %uf to!it !oat" %2 +odific" d"taii" ur+"i. S!r" a "0ita at"rar"a ur+"i4
%ufu %" to!"8t" a o t"+!"ratur2 $u !r"a ridicat2.
Co!i"r"a cu !"icu2 ad"(i02 a ur+"or d" %u!rafa/2
Proc"d"u a car" %" r"curg"4 d" o1ic"i4 .$ %itua/ii" c5$d ur+"" d" !icioar" au
a$u+it" d"taii i+!orta$t"4 d" +ar" utiitat" !"$tru c"rc"tar"a cri+i$ai%tic24 cu+ ar
fi4 d" "-"+!u4 d"taii" r"i"fuui !a!iar %au a$u+it" cicatric" .$ ur+"" !a$tar"4
u$"" d"taii d" u(ur2 .$ ur+"" d" .$c2/2+i$t". Proc"d"u d" a!icar" !" ac"%t" ur+"
a !"icu"i ad"(i0" "%t" a%"+2$2tor cu c" d" a ur+"" d" +5i$i. Aici %" ar"4 .$%24 .$
0"d"r" c2 %u!rafa/a !"icu"i fii$d +ai +ar" %u$t +ai +ari !o%i1iit2/i d" cr"ar" a
1u"or d" a"r .$tr" !"icu2 8i ur+2. Di$ ac"a%t2 cau(24 .$ +o+"$tu a!ic2rii !"icua
%" a!a%2 1i$" cu d"g"t"" a+1"or +5i$i4 di$ c"$tru %!r" !"rif"rii4 !"$tru "i+i$ar"a
1u"or d" a"r. Tr"1ui" a0ut d" grij2 ca .$ ac"a%t2 o!"ra/i" 8i .$ +o+"$tu a!ic2rii
!"%t" ur+a ridicat2 a !"icu"i !rot"ctoar" %2 $u %" !roduc2 au$"c2ri4 fa!t c":ar
co$duc" a at"rar"a d"taiior. S" 0a /i$" %"a+a c2 !o(i/ia ac"%t"ia "%t" i$0"r%at2 fa/2
d" cu+ %:a g2%it !" o1i"ctu !urt2tor d" a fa/a ocuui. D"ci4 $"gati0u o1/i$ut !ri$
fotografi"r"a ur+"i d" !" !"icua ad"(i02 0a fi 8"(at.$ a!aratu d" +2rit4 .$ 0"d"r"a
o1/i$"rii i+agi$ii !o(iti0"4 cu "+u%ia %!r" i(0oru d" u+i$2.
Ridicar"a ur+"or d" !icioar"
:d"cu!ar"a %u!ortuui !urt2tor d" ur+" @d" "-. a c2car"a !" '5rti";
:tra$%f"rar"a !" !"icu" ad"(i0"4 dac2 %u1%ta$/"" d" %tratificar" %" !r"t"a(2 a ac"a%t2
o!"ra/i"
:foo%ir"a r"acti0ior c'i+ici @$i$'idiri$"4 coora$/i4 cia$oacriat;
:tra$%f"ru ""ctro%tatic
:+uar" cu g'i!% %au at2 %u1%ta$/2
P"$tru +uar"a ur+"or .$ (2!ad2 %:au "-!"ri+"$tat di0"r%" t"'$ici @d" "-.
%uf to!it; Ur+"" fria1i" @d" "-.d" $i%i!; %" !u0"ri("a(2 .$ !r"aa1i cu u$ %!raE
@%"racj4 coodior%4 fi-ati0 d" !2r "tc;. Dac2 ur+a "%t" u+"d2 +ai .$t5i %" !r"%ar2 tac4
!raf d" g'i!%4 car" a1%oar1" "-c"%u d" a!2.
C2rar"a d" ur+"
C2rar"a d" ur+" co$%t2 di$tr:u$ 8ir d" c5t"0a ur+" co$%"cuti0 cr"at" d"
a+1"" !icioar" !" tra%"u d" circua/i". Ea !oat" fi cr"at2 a ocu fa!t"i at5t d"
!icioru d"%cu/ a o+uui4 c5t 8i d" .$c2/2+i$t"a %a. Pri$ "a %" !oat" cu$oa8t" dir"c/ia
d" +i8car" a !"r%oa$"i4 %" %ta1i"%c ocuri" .$ car" %:a o!rit !" tra%"u4 %" a!r"cia(2
0it"(a d"!a%2rii %a"4 +2%ura .$ car" c" .$ cau(2 cu$oa8t" ocu fa!t"i4 !r"cu+ 8i
fa!tu dac2 .$ ac" oc %:a afat o %i$gur2 !"r%oa$2 %au +ai +ut". C""a c" "%t" 8i +ai
i+!orta$t4 .$ ac"a%t2 !ri0i$/24 co$%t2 .$ !o%i1iitat"a cr"at2 d" a %tudia +i8c2ri" d"
a$%a+1u a" +"r%uui !"r%oa$"i .$ cau(2. Ac"%t" +i8c2ri4 fii$d for+at" d":a u$gu
+ai +utor a$i d" 0ia/24 d"0i$ !ro!rii fi"c2r"i !"r%oa$".
URMELE DE DINTI
Ur+"" d" di$/i foo%itoar" c"rc"t2rii cri+i$ai%tic" %u$t 2%at" d" o+ !" o ga+2
0ariat2 d" !rodu%" ai+"$tar"4 !" cor!u u+a$4 !r"cu+ 8i !" u$"" o1i"ct" a%u!ra
c2rora ac/io$"a(2 !"$tru ru!"r"a %au d"%!ri$d"r"a di$ a$u+it" %i%t"+" .$ car" %" af2
ac"%t" o1i"ct".
Ur+"" d" ac"%t f" %u$t i$ +ajoritat"a ca(urior d" ad5$ci+"4 !r"("$t5$du:%"
%u1 for+a d" r2%ucituri !" cor!u u+a$4 u$"ori cu !"rforar"a !i"ii. E" %" .$t5$"%c
5$ %!"cia a i$fractiu$i" d" 0io 8i d" o+or cu +o1i %"-ua 8i %u$t !ro0ocat" d"
agr"%or a%u!ra 0icti+"i %au4 i$0"r% 4d" c2tr" 0icti+a car" %" a!2r2. D" a%"+"$"a %"
.$t5+!2 c2 .$ ocu u$d" a %205r8it fa!ta4 i$fractoru %2 +2$5$c" 8i %2 a1a$do$"("
r"%turi ai+"$tar" @u$t4 1r5$(24 ciocoat24 fruct";. Nu "%t" "-cu%2 $ici !roduc"r"a d"
%tria/iu$i i$ di0"r%" o1i"ct" d" c2tr" +argi$i" t2ioa%" a" di$/ior $diff"r. D" "-"+!u4
.$tr:u$ ca( d" furt 'o/u a fo%t id"$tificat du!2 ur+"" d" +u8c2tur2 d" !" ca!acu di$
+"ta +oa" a u$"i %tic" cu 12utur2.
Fu$da+"$ta !roc"%uui d" id"$tificar" r"(id2 .$ u$icitat"a caract"ri%ticior
a!aratuui d"$tar a fi"c2rui i$di0id 4 dat2 d" for+a g"$"ra2 a arcad"i d"$tar"4
di+"$%iu$"a di$/ior4 %!a/i"r"a 8i i$ci$ar"a or 8i d" ""+"$t" %trict i$di0idua"9
+afor+a/ii co$g"$ita"4 !rofiu %u!raf"/"i d" +a%tica/i"4 d"(ai$i"ri a" u$uia %au
+ai +utor di$/i4 carii 8i fracturi d"$tar"4 i$t"r0"$/ii +"dica" @!o+1"4 o1tura/ii4
!rot"(";. Du!2 d"!28ir"a fa("i d" %c'i+1ar" 8i cr"8t"r" a di$/ior %" i$%taur"a(2 o
%ta1iitat" r"ati02. Modific2ri" datorat" .+1o$20irior 8i trau+ati%+"or $u $u+ai c2
$u %c'i+12 c%c$/ia i+agi$"a d" a$%a+1u a a!aratuui d"$tar4 dar .i a+!ific2
!articuarit2/ic.
Ur+a d" di$/i @a+!r"$ta d"$tar2; %" r""02 du!a c" a fo%t fi-at2 fotografic. S"
0a !roc"da a +uar"a ur+"i .$ fu$c/i" d" co+!o(i/ia o1i"ctuui %" !oat" foo%i g'i!%u
dar +ai i$dicat" %u$t !a%t"" d"$tar" d" a+!r"$tar".
C"a +ai %i+!2 +"tod2 d" uar" a ur+"or d" co+!ara/i" "%t" ac""a d" a !u$"
!"r%oa$a %u%!"ct2 %2 +u8t" c5t"0a foi d" 'arti" .$tr" car" %:a i$t"rcaat o foai" d"
!o+1agi$2. I+agi$"a a%tf" o1/i$ut2 0a fi co+!arat2 ca ur+2 .$ itigiu fotografiat2
%au co!iat2 !" cac.
Id"$tificar"a cada0r"or !ri$ i$t"r+"diu da$turii co$%titui" o1i"ctu d"
c"rc"tar" a odo$toogi"i4 car" "%t" o 8tii$/2 for"$%ic auto$o+2. I$ +o+"$tu d" fa/2
"a a uat o a+!oar" d"o%"1it2 .$ i$0"%tigar"a cata%trof"or a0iatic"4 $aufragiior4
"-!o(iior 8i i$c"$diior4 caa+it2/ior $atura".
Fi-ar"a ur+"or d" di$/i
D"%cri"r"a ur+"or d" di$/i .$ !roc"%u:0"r1a
A$ !ri+a fa(24 %" arat2 !" c" o1i"ct" !urt2toar" au fo%t d"%co!"rit"4 .$ c" oc %"
af2 o1i"ct"" r"%!"cti0"4 a%!"ctu %u1 car" %" !r"(i$t2 ""4 $u+2ru 8i for+a or. C5$d
%" af2 !" ac"a8i o1i"ct +ai +ut" +u8c2turi4 %" +"$/io$"a(2 8i di%ta$/a di$tr" "".
A doua fa(2 cu!ri$d" d"%cri"r"a a+2$u$/it2 a ur+"or4 !o(i/ia u$ora fa/2 d"
at""4 di%ta$/"" di$tr" ""4 +2ri+"a or.
Fotografi"r"a
A$t5i4 "" %" fotografia(2 .$ gru!4 d" a o di%ta$/2 d" &D : *D c+4 cu o1i"cti0u
a!aratuui d" fotografiat .$ !o(i/i" !"r!"$dicuar2 !" %u!rafa/a o1i"ctuui !urt2tor d"
ur+2. Iu+i$ar"a !oat" !ro0"$i d" a %oar" %au d" a o %ur%2 ""ctric2 d" u+i$24 cu+
%u$t4 d" "-"+!u4 1"curi" +at".
P"$tru r"ai(ar"a fotografi"i d" d"taiu a %car24 a2turi d" ur+" %" a8a(2 o
!a$gic2 gradat2 .$ c"$ti+"tri 8i +ii+"tri4 ca %2 %" !oat2 a!r"cia +2ri+"a r"a2 a
ur+"i dat" du!2 i+agi$"a o1/i$ut2.
Fi-ar"a !ri$ +uar"
P"$tru tur$ar"a !a%t"i d" +uaj .$ ur+2 %u$t $"c"%ar" a$u+it" !r"g2tiri.
P"$tru .$c"!ut4 ur+a .$ cau(2 %" cur2/2 d" "0"$tua" cor!uri %tr2i$"4 a!oi %"
i+!ro0i("a(2 .$ juru ur+"i4 dac2:i $"c"%ar4 u$ FgardG d" !a%tii$24 .$ 0"d"r"a
o1/i$"rii u$ui +uaj +ai gro%4 cu o r"(i%t"$/2 +ai +ar" a +a$i!uat. Ur+"" .$
ciocoat24 +argari$24 u$t %au 1r5$(2 to!it24 .$ai$t" d" +uar"4 %u$t tratat" !ri$
!u0"ri(ar" cu 8"rac d" a o .$2/i+" d" #* : &D c+ 8i i$dir"ct4 !"$tru for+ar"a a
%u!rafa/2 a u$"i cru%t" +ai r"(i%t"$t".
Pa%ta d" +uaj4 !"$tru a r"da c"" +ai +ici d"taii4 tr"1ui" %2 fi" d"%tu d"
fuid24 ca+ d" co$%i%t"$/a %+5$t5$ii. Du!2 #D : &D +i$ut" +uaju "%t" d"%tu d"
.$t2rit !"$tru a fi ridicat 8i tra$%!ortat.
Studi"r"a ac"%tor +uaj" %" fac" co+!arati0 cu +uaj"" uat" d" a !"r%oa$""
%u%!"ct"4 "-!"r/ii foo%i$d4 .$ ac"%t %co!4 tot g'i!%u d"$tar4 c"ara d"$tar24 !a%tii$a.
Mai rar %" r"curg" c'iar a +u8car"a .$ o1i"ct" d" ac""a8i $atur2 cu c" !urt2tor d"
ur+24 du!2 car" %" fac" +uaju.
URMELE DE >UHE
Utii(ar"a a+!r"$t"or a1ia" "%t" i$c2 r"du%a 8i a!ar" +ai a"% .$ cri+""
!a%io$a" 8i %"-ua". A%tf" d" ur+" %" !ot g2%i !" !a'ar"4 tigari4 !i!24 tac5+uri4
1ati%t"4 %tiou4 "tc.
A1ia .$ uti+"" dou2 d"c"$ii 1u("" au .$c"!ut %2 !r"(i$t" i$t"r"% !"$tru
c"rc"tar"a cri+i$ai%tic24 ca +ijoc d" id"$tificar" a !"r%oa$"or du!2 ur+"" 2%at" !"
dif"rit" o1i"ct". D"ja "%t" %ta1iit cu c"rtitudi$" c2 i$ii" coria" a" 1u("or au 0ariat"
caract"ri%tici i$di0idua"4 cu a!r"cia1i2 durat2 d" "-i%t"$/2 .$ !ri0i$/a for+"or 8i
!o(i/iior !" car" " au .$ a$%a+1u r"i"fuui a1ia. Ac"%t" i$ii4 !ri$ co$tactu
$"+ijocit cu a$u+it" o1i"ct" di$ u+"a .$co$jur2toar"4 a%2 !" o1i"ct"" r"%!"cti0"
ur+"4 du!2 car" %" !oat" aju$g" c'iar !5$2 a id"$tificar"a r"i"fuui a1ia.
C"" dou2 o1i"ct"4 cr"ator 8i !ri+itor4 tr"1ui" %2 ai12 a$u+it" !ro!ri"t2/i 8i
!roc"%u d" for+ar" a ur+"or r"%!"cti0" %2 %" r"ai("(" a%tf" .$c5t "" %2 r"!roduc2
d"taii" r"i"fuui a1ia !"$tru cr"ar"a u$or ur+" d" 1u(" uti" c"rc"t2rii
cri+i$ai%tic". O1i"ct"" !ri+itoar" tr"1ui" %2 fi" cu %u!raf"/"" $"t"d"4 f2r2 %u1%ta$/2
%tr2i$2 .$ (o$"" d" co$tact. P" o1i"ct"" cu %u!raf"/" rugoa%" %au .+15c%it" cu
%u1%ta$/" %tr2i$"4 ca o1i"ct"" d" .+1r2c2+i$t" /"%ut" ori tricotat"4 u$"" ai+"$t"4 ca4
d" !id24 !5i$"a4 fruct""4 ur+"" d" 1u(" $u %u$t uti" id"$tific2rii cri+i$ai%tic".
Ur+"" d" 1u(" !ot fi %tatic" 8i di$a+ic"4 d" ad5$ci+" 8i d" %u!rafa/24 iar
ac"%t"a di$ ur+2 0i(i1i" 8i i$0i(i1i" %au at"$t". Ur+" d" ad5$ci+" a" 1u("or4 cu
d"taii i$di0idua"4 %" cr""a(2 foart" rar4 doar !" o1i"ct" cu acc"$tuat" !ro!ri"t2/i
!a%tic"4 ca4 d" !id24 u$tu4 +argari$a4 +ar+"ada. C5$d ur+"" d" 1u(" %u$t
di$a+ic"4 $u a0"+ !o%i1iit2/i d" id"$tificar" du!2 caract"ri%tici" r"i"fuui a1ia.
E"4 .$%24 !ot fi uti" c"rc"t2rii cri+i$ai%tic" %u1 at" a%!"ct".
D"%co!"rir"a 8i "0id"$/i"r"a ur+"or d" 1u("
E0id"$/i"r"a ur+"or d" 1u("4 d"%co!"rit" .$ %tar"a at"$t24 %" fac" !ri$ u$u
di$ !roc"d""" a!icat" a "0id"$/i"r"a ur+"or i$0i(i1i" d" +5i$i. A"g"r"a
!roc"d"uui 8i a %u1%ta$/"i !otri0it" %" fac" .$ fu$c/i" d" $atura o1i"ctuui !ri+itor4 d"
ca$titat"a %u1%ta$/"i %"di+"$tat" 8i d" 0"c'i+"a ur+"or. Tr"1ui" .$%2 c"rc"tat dac2
ur+"" d" 1u(" %u$t u+"d" %au u%cat"4 .$ai$t" d" a !roc"da a "0id"$/i"r"a or4 fii$dc2
$u+ai dac2 %u$t r"ati0 (1icit" %" "0id"$/ia(2 cu 8a$%" d" %ucc"%.
P"$tru "0id"$/i"r"a ur+"or d" 1u("4 !rafuri" !otri0it" %u$t c"" d" gra$ua/i"
fi$2 8i u8or u"ioa%"4 d" cuoar" co$tra%ta$t2 cu fo$du o1i"ctuui !urt2tor. Dac2
o1i"ctu !urt2tor d" ur+2 "%t" +uticoor4 ur+"" %" "0id"$/ia(2 cu !rafuri
fuor"%c"$t" utii(at" a "0id"$/i"r"a ur+"or d" +5i$i car"4 %u1 ac/iu$"a ra("or
utra0io"t"4 r"dau ur+a .$ totaitat"a %a. Afar2 d" !r2fuir" %" +ai !oat" a!ica
!roc"d"u afir+2rii %au u$a di$ 0aria$t"" 0a!orior d" iod.
Fi-ar"a 8i ridicar"a ur+"or d" 1u("
At5t a fi-ar"4 c5t 8i a ridicar"a ur+"or d" 1u(" d"ja "0id"$/iat" %" a!ic2
!roc"d""" foo%it" a ur+"" d" +5i$i4 adic2 d"%cri"r"a or .$ !roc"%u:0"r1a d"
c"rc"tar" a fa/a ocuui4 fotografi"r"a 8i4 u$d" "%t" ca(u4 uar"a d" +uaj"4 foo%i$du:
%" !"icua ad"(i02 !"$tru ridicar".
E-!"rti(a cri+i$ai%tic2 a ur+"or d" 1u("
A$ !roc"%u id"$tific2rii tr"1ui" %2 fi" uat" i+!r"%iu$i" a1ia" d" a !"r%oa$""
%u%!"ct". Ca +at"ria %u!ort %" utii("a(2 a+"" d" %tic24 coi d" '5rti" a124 !r"cu+
8i o1i"ct" d" $atura c"or !urt2toar" d" ur+" : toat" %t"rii(at".
Tr2%2turi" g"$"ra" a" 1u("or %u$t u$gi+"a 8i 2/i+"a or4 a%!"ct""
tu1"rcuuui 1u("i %u!"rioar" 8i a" gro!i/"i +"dia$" d" a 1u(a i$f"rioar24 !r"cu+ 8i
u$g'iuri" co+i%ura". Pri$tr" caract"ri%tici" i$di0idua" a" i$iior a1ia" !ot fi
a+i$tit"9 !o(i/ia fi"c2r"i i$ii .$ a$%a+1u r"i"fuui r"%!"cti06 1ifurca/ia %au
co$fu"$/a4 ori"$t5$du:%" di$%!r" +ucoa%2 %!r" fa/a cuta$at26 frag+"$t d" i$i"6
!u$ct coria6 for+2 co$ca02 : a%"+2$2toar" %"+$uui grafic !"$tru d"%c'id"r"a
!ara$t"("i6 for+2 co$0"-2 : c5$d a+i$t"8t" %"+$u d" .$c'id"r" a !ara$t"("i6 i$ii
.$tr"t2iat" : car" au a%!"ctu it"r"i FIG.
URMELE DE URECJI
Ur"c'"a "%t" %"+$a+"$tu a$ato+ic c" +ai caract"ri%tic a f"/"i u+a$". Ea
!r"(i$t2 u$ du1u caract"r 9
a; "%t" i+ua1i ca !ro!or/ii 8i for+a d" a $a8t"r" !5$2 a +oart"6
1; "%t" u$ic24 .$ a8a f" .$c5t $u "-i%t2 doua ur"c'i cu o +orfoogi" id"$tic2 Nu+ai
accid"$t"" +utia$t" %au o!"ra/ii" c'irurgica" !ot !ro0oca +odific2ri @d" "-"+!u
t2i"r"a %au !"$"trar"a o1uui;.
Tr"1ui" /i$ut co$t d" fa!tu c2 .$ cur%u i+!ri+2rii 8i a !r""02rii a+!r"$t"or
@c'iar 8i a c"or d" co+!ara/i"; %" !ot !roduc" +odificari di+"$%io$a" @u$gi+"4
gro%i+";4 a%tf" c2 ac"%t"a $u tr"1ui" co$%id"rat" ca !ara+"trii %iguri d" id"$tificar".
S" r"co+a$d2 ca ur+"" %2 fi" co+!arat" .$ +2ri+" $atura2 !ri$ ju-ta!u$"r" 8i
%u!ra!u$"r"4 %ta1ii$du:%" a%tf" a%"+2$2ri %au d"o%"1iri.
URMELE >IOLOGICE
Pri$tr" !rodu%"" 1ioogic" fr"c0"$t r"cotat" cu oca(ia c"rc"t2rii o+orurior4
02t2+2rior cor!ora"4 0iourior4 "tc %" $u+2r2 %5$g""4 %!"r+a4 %ai0a4 fir"" d" !2r4
%udoar"a4 gr2%i+i" 8i uri$a. Pri+a !ro1"+2 !"$tru id"$tificar" "%t" ac""a a
d"t"r+i$2rii $aturii !"t"or 8i %"cr"/iior4 iar a doua c"a a %ta1iirii caract"ri%ticior
gru!a". I$ c" !ri0"8t" !"t"" d" %5$g" fi"car" i$di0id "%t" caract"ri(at !ri$tr:u$
+o(aic d" gru!" "ritrocitar" "ucocit":!ac'"tar"4 %"ric" 8i "$(i+atic"4 d"t"r+i$at"
g"$"tic 8i !o%i1i d" "0id"$/iat cu ajutoru u$or %"ruri co$/i$5$d a$ticor!i %!"cifici %au
!ri$ tc'$ici %!"cia". La %5$g"" !roa%!2t %" !oat" d"t"r+i$a u$ $u+ar +ai +ar" d"
gru!" d"c5t a !"t"" d" %5$g"4 u$d" !ro!ri"t2/i" d" "0id"$/i"r" a" ""+"$t"or d"
gru! %u$t +ai +ici.
Ur+"" d" %5$g"
For+a %i a%!"ctu or %u$t i$fu"$tat" d" o %"ri" d" factori ca 9 +odu d" cr""r"4
ca$titat"a ic'iduui %a$gui$4 $atura o1i"ctuui !ri+itor4 !r"cu+ 8i a u$g'iuui d"
i$cid"$/2.
Du!2 +odu d" cr"ar"4 %" !r"(i$t2 %u1 for+2 d" d5r"4 dac2 .$ ti+!u %curg"rii
!"r%oa$a %" afa .$ +i8car"4 d" !ic2turi .$ gru! %au i(oat"4 c5$d "ra .$ %tar" d" r"!au%
r"ati0 8i ca +5$jituri4 r"(utat" di$ 8t"rg"r"a +5i$ior4 a !icioar"or ori a o1i"ct"or
aco!"rit" cu %5$g".
Cuoar"a ur+"or d" %5$g" $u "%t" ac""a8i !" toat2 !"rioada "-i%t"$/"i or.
I+"diat du!2 %curg"r"a di$ 0a%"" %a$gui$"4 "" au cuoar"a d" ro8u:d"%c'i%4 iar4 !"
+2%ura .$0"c'irii4 d"0i$ d" u$ ro8u:.$c'i%4 caf"$ii4 1ru$":.$c'i%4 $"gr"4 c"$u8ii4 0"r(i.
A%u!ra cuorii ur+"or d" %5$g"4 afar2 d" ti+!4 car" "%t" 'ot2r5tor4 datorit2 o-id2rii
tr"!tat"4 +ai ac/io$"a(2 %tar"a at+o%f"ric24 $atura 8i cuoar"a o1i"ctuui !" car" %"
af24 i+!urit2/i" di$ a"r 8i c'iar di$ co$/i$utu %5$g"ui r"%!"cti0.
Cautar"a %i d"%co!"rir"a ur+"or d" %a$g"
P" cor!u o+uui !artici!a$t
A$ caitat" d" 0icti+a4 +artor %au fa!tuitor4 a %205r8ir"a fa!t"i c"rc"tat"4 %" !ot
cr""a ur+" d" %5$g"4 dac2 !ri$ i$frac/iu$"a %205r8it2 %:au cr"at "(iu$i d"%c'i%".
Ur+"" d" %5$g" 0or fi c2utat" .$c"!5$d cu (o$"" "(at" a" cor!uui4
co$ti$u5$d a!oi cu r"%tu cor!uui4 .$ orificii" $atura" a" cor!uui4 .$ (o$""
!2roa%"4 +ai a"% !" ca!4 .$ ur"c'i 8i du!2 ur"c'i4 .$ $a%4 gur24 %u1%uori4 !" +5i$i4 .$
%!"cia %u1 u$g'ii.
Locu .$ car" %:a co+i% i$frac/iu$"a
Mai a"%4 (o$a !" car" a fo%t g2%it cor!u 0icti+"i %" c"rc"t"a(2 cu d"o%"1it2
at"$/i".
A$ .$c2!"ri4 %" "-a+i$"a(a co0oar""4 "$j"ria d" !at4 +o1ia ta!i/at24
%u!raf"/"" u%truit" a" +o1i"i d" cuoar" .$c'i%24 du8u+"""4 %!a/ii" di$tr"
%c5$duri" du8u+""i4 +o(aicuri" di$ a$tr"uri 8i 'ouri4 d" !" !ai"r" 8i %c2ri4 +o1ia
di$ 1uc2t2rii4 c'iu0"t""4 12i"4 ro1i$"t"" ac"%tora4 !ro%oa!"" "tc.
C5$d ocu fa!t"i "%t" .$ ocuri d"%c'i%"4 cu+ ar fi !2duri"4 c5+!ii"4 gradi$i"4
%" "-a+i$"a(a cu at"$/i" %ou4 iar1a4 fru$("" ar1u8tior4 fori" "tc.
O !ro1"+a d"o%"1ita .$ c2utar"a ur+"or d" %5$g" a ocu fa!t"i a!ar" c5$d
ac"%t"a au fo%t di%tru%" !ri$ %!2ar"4 a car" %" +ai adaug2 8i o !"rioad2 u$g2 d" ti+!
d" a %205r8ir"a i$frac/iu$ii !5$2 .$ +o+"$tu c"rc"t2rii ocuui r"%!"cti0
Proc"d"" d" fi-ar" a ur+"or d" %a$g"
D"%cri"r"a ur+"or d" %5$g"
A$ !ri+a fa(2 %" arat2 a%!"ctu or g"$"ra4 for+"" %u1 car" %" !r"(i$t24 ocu
%au o1i"ctu !" car" %" af24 a c" di%ta$/a fa/2 d" at" ur+" ori o1i"ct" i+!orta$t".
A$ fa(a a doua4 %" d"%cri" fi"car" ur+2 .$ !art"4 .$c"!5$d cu a%!"ctu "i4 adic2
dac2 "%t" 1at24 d5r2 ori +5$jitur24 for+a %a4 cuoar"a4 %tar"a fuidit2/ii4 di%ta$/a a
car" %" af2 fa/2 d" at" ur+" %au d" a$u+it" o1i"ct" fi-"4 di+"$%iu$i"4 "0"$tua""
cor!uri %tr2i$" d"%co!"rit" .$ "a.
Fotografi"r"a ur+"or d" %5$g"
Mai i$tai %" fi-"a(a a%!"ctu g"$"ra a ur+"or .$ cau(24 .$ ra!ort cu
o1i"ct"" %au cu at" ur+" di$ i+"diata or a!ro!i"r".

Fotografi"r"a .$ d"taiu a ac"%tor ur+" %" r"ai("a(2 a%tf" ca4 .$ i+agi$"a
o1/i$ut24 %2 fi" "0id"$/iat" for+"" !"t"i d" %5$g"4 +argi$i" 8i di+"$%iu$i" %a"4
foo%i$du:%" .$ ac"%t %co! riga gradat2 !"$tru fotografia a %car2. P"$tru
fotografi"r"a ur+"or d" di+"$%iu$i +ici4 cu+ %u$t !ic2turi" d" %5$g"4 tr"1ui" .$
!r"aa1i a%tf" +2rit2 di%ta$/a foca2 .$c5t %2 %" !oat2 fotografia d" a di%ta$/" .$tr" *
8i 1D c+4 ca .$ ca(u ur+"or d" +5i$i.
Ridicar"a ur+"or d" %a$g"
Ridicar"a ur+"or d" %5$g" ar" oc du!2 d"%cri"r" 8i fotografi"r". Ac"a%t2
o!"ra/i" %" r"f"r2 at5t a o1i"ct"" !urt2toar" d" atar" ur+"4 car"4 !ri$ di+"$%iu$i"
or4 %u$t u8or d" +a$i!uat4 c5t 8i a %u1%ta$/a !ro!riu:(i%2 a ac"%tor ur+".
O1i"ct"" !urt2toar" a" ur+"or d" %5$g"4 car" %u$t u8or d" ridicat 8i
tra$%!ortat4 %" a+1a"a(2 d" a8a +a$i"r2 ca ur+"" d" !" "" %2 $u %uf"r" $ici u$ f"
d" d"gradar".
Ur+"" d" %5$g" afat" !" o1i"ct" $"tra$%!orta1i"4 cu+ ar fi dua!uri"4
+"%""4 du8u+"""4 a%fatu4 %" ridic24 .$ fu$c/i" d" %tar"a .$ car" %" af24 !ri$
!roc"d"" dif"rit".
Ur+" %u1 for+a fir"or d" !ar
Pri$ ca$titat"a4 %tar"a 8i ocu .$ car" %u$t d"%co!"rit"4 ra!ortu or cu ur+"" d" at2
$atur2 fur$i("a(2 dat" uti" .$ "g2tur2 cu +odu %205r8irii i$frac/iu$ii. Dar 0aoar"a
or !"$tru c"rc"tar"a cri+i$ai%tic2 $u %" r"duc" a ac"a%ta.
Pri$ "-a+i$ar"a or d" a1orator4 foo%i$du:%" %u1%ta$/" 8i +ijoac" t"'$ic" tot +ai
!"rf"c/io$at"4 %" aju$g" !5$2 a!roa!" d" id"$tificar"a !"r%oa$"i d" a car" !ro0i$4
f2r2 co$cur%u 8i a u$or !ro1" d" at2 $atur2. La ora actua24 fir"" d" !2r4 fii$d
%u!u%" +ai +utor "-a+"$" d" a1orator4 %" co$%tat2 dac2 fir"" r"%!"cti0" %u$t d" !2r
%au d" at2 $atur24 !ro0i$ d" a o+ ori d" a a$i+a4 d" a f"+"i" %au 12r1at4 05r%ta
a!ro-i+ati02 a !"r%oa$"i .$ cau(24 gru!a %a$gui$2r"u8i$du:%" .$ uti+a 0r"+" %2 %"
r"duc2 +ut %f"ra !"r%oa$"or %u%!"ct"4 !5$2 a!roa!" d" id"$titat".
C2utar"a4 fi-ar"a 8i ridicar"a fir"or d" !2r d" a ocu fa!t"i
Fir"" d" !2r4 odat2 d"%co!"rit"4 %" fi-"a(2 !ri$ d"%cri"r" .$ !roc"%u:0"r1a d"
c"rc"tar" a ocuui fa!t"i4 fotografi"r" a ocuui .$ car" au fo%t d"%co!"rit" 8i .$ d"taiu.
Ridicar"a fir"or d" !2r %" fac" cu !"$%"ta 8i %" i$troduc .$ 1orca$" %au
"!ru1"t" curat"4 a%tf" c2 fi"car" ur+2 for+at2 di$ fir" d" !2r 0a fi !u%2 .$ a+1aaj
%"!arat4 cu +"$/iu$i" d" rigoar". Nu %" r"co+a$d2 foo%ir"a ca a+1aaj a !icurior
d" '5rti"4 d"oar"c" !"r"/ii ac"%tora %:ar !ut"a %2 di%trug2 u$"" +icrour+" d" !" fir""
r"%!"cti0" d" !2r.
E-a+i$ar"a d" a1orator a fir"or d" !2r
Studiu fir"or d" !2r !arcurg" tr"i "ta!" di%ti$ct"4 car" r"!r"(i$t2 +o+"$t" a"
ac"uia8i !roc"% u$ic4 c" .$c"!" cu %tudiu a%!"ctuui g"$"ra4 "-t"rior a firuui d" !2r4
co$ti$u2 cu "-a+"$u "-t"rior a +icro%co!4 du!2 car" %" tr"c" a a$ai(a co+!o(i/i"i
%a" c'i+ic".
A. S" %tudia(2 +odu .$ car" firu d" !2r ar fo%t d"ta8at d" !" cor!4 adic2 dac2 a fo%t
ru!t4 t2iat4 %+u% .$ +od for/at %au a c2(ut datorit2 !roc"%uui fi(ioogic.
>. Co$%t2 di$ "-a+i$2ri +icro%co!ic" a" %tructurii "-t"rioar" a !2ruui4 !"$tru a
cu$oa8t" for+a r2d2ci$ii4 a tij"i4 !"$tru %ta1iir"a a!art"$"$/"i %a" d" gru!4 a r"giu$ii
cor!uui di$ car" ar !ut"a %2 !ro0i$24 !r"cu+ 8i .$ 0"d"r"a d"%co!"ririi u$or "(iu$i
ori %"c'"" !atoogic" +ai a"% a r2d2ci$a %a.
C. S" %tudia(29 cuticua4 cort"-u4 ca$au +"duar4 !ig+"$ta/ia4 co+!o(i/ia c'i+ic2.
Ur+"" d" %ai02
Ac"%t" ur+" %" cr""a(2 a ocu fa!t"i !ri$ d"!u$"r"a ic'iduui %"cr"tat d"
ga$d"" %ai0ar" !" c"" +ai 0ariat" o1i"ct". D"!u$"r"a %" !roduc" fi" !ri$ co$tact
$"+ijocit a 1u("or %au i+1ii cu o1i"ct"" r"%!"cti0"4 fi" !ri$ "i+i$ar"a %ai0"i %u1
for+2 d" %!ut2. C"a +ai +ar" !art" di$ co+!o(i/ia %!ut"i "%t" a!a4 .$ !ro!or/i" d" KK
a %ut24 %u1%ta$/" orga$ic" .$ !ro!or/i" d" D4& a %ut24 iar r"%tu d" D4L a %ut2 "%t"
for+at di$ ""+"$t" c"uar" d"g"$"rat" !ro0"$it" di$ ga$d"4 +ucoa%a 1ucaa 8i
i+fo$odui4 for2 +icro1ia$2 8i %u1%ta$/" a$orga$ic".
C2utar"a ur+"or d" %ai02 %" fac" !" o1i"ct"" car" ar fi !utut 0"$i .$ co$tact
$"+ijocit cu gura o+uui4 cu+ %u$t r"%turi" d" ai+"$t"4 !a'ar"" 8i %tic"" di$ car"
%:a 12ut4 +ucuri" d" /igar"t"4 1ati%t"" d"%co!"rit" a ocu fa!t"i4 i$%tru+"$t""
+u(ica" d" %ufat4 cor!u o+uui .$ u$"" %itua/ii "tc.
Fi-ar"a 8i ridicar"a ur+"or d" %ai024 odat2 d"%co!"rit"4 $u !r"(i$t2 o gr"utat"
d"o%"1it2. Fi-ar"a %" r"ai("a(2 !ri$ d"%cri"r"a o1i"ct"or !" car" %" af24 for+a .$
car" %" !r"(i$t24 dac2 %u$t .$c2 u+"d" ori d"ja %u1 for+2 d" !"icu24 $"!i"r(5$du:%"
di$ 0"d"r" !r"ci(ar"a $aturii o1i"ctuui !urt2tor4 a%!"ctu 8i cuoar"a %a4 ocu .$ car"
a fo%t d"%co!"rit. C5$d ac"%t" ur+" %:au d"%co!"rit !" cor!u 0icti+"or4 .+!r"u$2 cu
+u8c2turi"4 1i$".$/""%4 %" 0or d"%cri" 8i ac"%t"a.
Ur+"" d" %!"r+2
Ur+"" d" %!"r+2 co$%tau di$ ic'idu %"+i$a r"(utat di$ %"cr"/ia ga$d"or
%"-ua" +a%cui$" .$ ti+!u ra!orturior %"-ua" fir"8ti %au d" !"r0"r%iu$" %"-ua24 a
+a%tur12rii4 !ou/i"i $octur$" ori a "jacu2rii datorit2 u$or %t2ri !atoogic".
For+"" 8i a%!"ct"" d" !r"("$tar" a ur+"or d" %!"r+2 d"!i$d d" $atura 8i
for+a %u!ortuui4 +odu .$ car" ic'idu %"+i$a a 0"$it .$ co$tact cu %u!ortu
r"%!"cti04 durata d" ti+! %cri%2 d" a for+ar" 8i !5$2 .$ +o+"$tu d"%co!"ririi or4
1oi" d" car" %uf"r2 !"r%oa$a .$ cau(24 iar4 .$ ca(u c5$d %u$t 2%at" d" +ai +u/i
12r1a/i4 i$fu"$/"a(2 8i ac"%t factor.
C2utar"a ur+"or d" %!"r+24 d" r"gu24 $u .$t5+!i$2 gr"ut2/i. E" %"
d"%co!"r2 !ri$ c"rc"tar"a o1i"ct"or c'iar cu oc'iu i1"r a u+i$a $atura2 a (i"i. A$
i!%a ac"%t"ia4 o1i"ct"" %u%!"ct" %" u+i$"a(2 cu o a$t"r$2 d" 1u(u$ar %u1 dif"rit"
u$g'iuri d" i$cid"$/2 a ra("or d" u+i$2. S" !oat" r"curg"4 a $"0oi"4 a utii(ar"a
2+!ii !ortati0" d" utra0io"t"4 du!2 c" %:a cr"at .$ !r"aa1i o 0i(i1iitat" r"du%2 .$
(o$a c"rc"tat2.
Fi-ar"a 8i ridicar"a ur+"or d" %!"r+2 .$c"!" cu d"%cri"r"a .$ !roc"%u:0"r1a
d" c"rc"tar" a fa/a ocuui.
E-a+i$ar"a d" a1orator a ur+"or d" %!"r+2 cu$oa8t" dif"rit" !roc"d"".
Tr"1ui" 8tiut c24 !ri$ "-a+i$2ri" .$tr"!ri$%"4 "-!"rtu %ta1i"8t" $atura ur+"or4
%!"cia c2r"ia "" a!ar/i$4 caract"ru %"cr"tor %au $"%"cr"tor a orga$i%+uui
i$di0iduui4 gru!a ui %a$gui$24 $u+2ru d" !"r%oa$" d" a car" !ro0i$ ur+""
r"%!"cti0"4 !r"("$/a u$or "0"$tua" 1oi4 0"c'i+"a or a!ro-i+ati02.
P"$tru dif"r"$/i"r"a ur+"or d" %!"r+2 d" ur+"" d" at2 $atur2 "%t" $"c"%ar
%2 %" co$%tat" .$ co$/i$utu or "-i%t"$/a %!"r+ato(oi(ior4 fii$dc2 at ""+"$t d"
c"rtitudi$" $u "-i%t2. A$ ac"a%t2 !ri0i$/24 tr"1ui" r"/i$ut c2 !r"("$/a %!"r+ato(oi(ior
co$fir+2 c2 ur+"" d" a fa/a ocuui %u$t d" %!"r+24 .$ ti+! c" i!%a or $u co$duc"
a co$cu(ia o!u%24 .$truc5t "%t" !o%i1i ca u$"" !"t" d" %!"r+2 %2 $u ai12
%!"r+ato(oi(i di$ +uti!" cau("4 cu+ ar fi 05r%ta4 a$u+it" 1oi d" car" %uf"r2
12r1atu4 ur+a di$ car" a fo%t r"cotat2 %!"r+a %u!u%2 "-a+i$2rii %2 %" %itu"(" !ri$tr"
uti+"" di$tr" c"" "i+i$at" .$ +o+"$tu r"%!"cti0.
A$ !ri0i$/a !o%i1iit2/ior d" 0aorificar" a ur+"or d" ac"a%t2 $atur24
+"$/io$2+ c24 di$ 1KCC4 .$ Mar"a >rita$i"4 a d"0"$it oficia2 o $ou2 +"tod2 d"
id"$tificar" a !"r%oa$"or4 !" 1a(a !articuarit2/ior g"$"tic" di$ ic'id"" 1ioogic" a"
orga$i%+uui u+a$4 cu+ ar fi %5$g""4 %!"r+a4 %ai0a4 tra$%!ira/ia.
IDENTIFICAREA GENETIC<
Id"$tificar"a g"$"tic2 co$%t2 .$ d"t"r+i$ar"a coduui g"$"tic a fi"c2rui
i$di0id4 d"%co!"rir" d" dat2 r"ati0 r"c"$t24 car" !r"figur"a(2 o ad"02rat2 r"0ou/i" .$
do+"$iu id"$tific2rii cri+i$ai%tic"9 a+!r"$ta g"$"tic2.
Cu !ri0ir" a $o/iu$i" d" 1a(2 %" !oat" %!u$" c2 ""+"$tu "%"$/ia uat .$
%tudiu "%t" ADN:u for+at di$ ) $uc"otid" @A4C4G4T; car" !ri$ di%!u$"r"a or !"r+it
%tocar"a tuturor i$for+a/iior r"f"ritoar" a co$%truc/ia orga$i%+uui cu toat"
caract"r"" %a". C"" dou2 a$/uri di$ %tructura ADN %u$t "gat" !" 1a(a
co+!"+"$tarit2/ii .$tr" A:T 8i G:C.
Du!2 !articuarit2/i" fu$c/io$a"4 g"$o+u "ucarit"or "%t" for+at di$ dou2
r"giu$i9
:r"giu$i codificatoar"
:r"giu$i $"codificatoar"
Pri$ci!ii g"$"ra" d" ucru
ADN:u %u!u% ac"%tui "-a+"$ "%t" %"c/io$at .$ (o$" %!"cific" cu ajutoru
"$(i+"or d" r"%tric/i"4 ac"%t"a fii$d d" origi$" 1act"ria$2 8i fi-5$du:%" !" ADN $u+ai
.$ ocuri" .$ car" %" g2%"8t" o %"c0"$/2 d" 1a(" car" " "%t" %!"cific2. O a%tf" d" (o$2
%" $u+"8t" %itu% d" r"%tric/i".
Cu ajutoru ac"%tor "$(i+" a$/u d" ADN "%t" frag+"$tat .$ +iioa$" d"
frag+"$t".
E$(i+a Ja" III B foo%it2 d" F>I ca "$(i+2 %ta$dard4 0a %"c/io$a +o"cu""
d" ADN $u+ai a $i0"u a$/urior cu %"c0"$/".
:G:G:C:CMM
N N N N
C:C:G:G
:G:G C:C:
N N 8i N N
:C:C G:G:
Poi+orfi%+uui ADN dou2 ti!uri d" %o$d" @%i%t"+";
%i%t"+" +o$ocuu% @SLS B %i$g" ocu% %E%t"+%;
%i%t"+" +utiocu% @MLS B +utiocu% %E%t"+;
Eta!"" t"'$ic" a" a$ai("i a+!r"$t"i g"$"tic" !ri$ "$(i+" d" r"%tric/i"
A.I(oar"a ADN : ADN .$ ca$titat" %ufici"$t2
Mat"ria"" 9
:%5$g" !r""0at d" a !"r%oa$" %au cada0r"
:%"cr"/i" 0agi$a2 9
0 frag+"$t" d" orga$"
0 fir"" d" !2r
0 u$g'ii4 %ai024 %!ut24
0 uri$2
0 !u!2 d"$tar2
:!"t"" d" %5$g" 8i d" %!"r+2
>. Dig"%tia ADN
C. E"ctrofor"(a
D. Tra$%f"ru
E. D"$aturar"a ADN
F. Ji1ridar"a ADN
G. Autoradiografia
I+!orta$/a cait2/ii "-!"rti("i
E-"cu/ia t"'$ic2 a+!r"$t"i 8i co$cu(ii" for+at" tr"1ui" %2 fi" ir"!ro8a1i".
CONDI=II
:r"%!"ctar"a u$ui !rotoco d" ucru 1i$" t"%tat !r"aa1i6
:!"r%o$a d" a1orator cu caificar" cor"%!u$(2toar"6
:r"%!"ctar"a cu riguro(itat" a t"'$icior d" ucru.
Co$di/ii" !" car" tr"1ui" %2 " .$d"!i$"a%c2 o !ro12 d" !o!ua/i" !"$tru a fi
r"!r"("$tati02 %u$t9
:%2 utii("(" !"$tru c"rc"t2ri" .$tr"guui ot +"tod" %ta$dard6
:%2 co$/i$2 dat" car" r"f"ct2 di%tri1u/ia .$ !o!ua/i" a frag+"$t"or a"ic" cu joa%2
fr"c0"$/26
:di+"$%iu$i" frag+"$t"or RFLP tr"1ui" %2 ai1" o r"(ou/i" d" c" !u/i$ 1D 1!.6
:%2 co$/i$2 8i "8a$tioa$" d" a di0"r%" %!"cii d" a$i+a"6
:dat"" o1/i$ut" %2 fi" !u1icat" .$ai$t" d" a!icar"a +"tod"i.
Ti!uri d" r2%!u$% a "-!"rti("" !ri$ +"toda a+!r"$t"i g"$"tic"
:id"$titat"a "%t" %ta1iit2 @a""" au u$gi+i id"$tic";6
:"-cud"r" @a""" au u$gi+i dif"rit";6
:i+!o%i1iitat"a d" co$cu(i" @dac2 a""" !ar id"$tic";.
Pro1"+"" +"dico:"ga" !ri0i$d a+!r"$ta g"$"tic2
Mar" a!ica1iitat" .$ +"dici$a "ga2
:id"$tificar"a !"r%oa$"or !" 1a(a ur+"or 1ioogic" @.$ cri+" 0iouri4 i$c"%t;6
:id"$tificar"a cada0r"or6
:!at"r$itat"4 .$c"!5$d di$ %2!t2+5$a a C:1D B a d" %arci$26 co$trou i+igra/i"i .$
/2ri6
:id"$tificar"a %"-uui @!" !"t" d" %5$g" !2%trat" 1:C a$i .$ a1orator %:a id"$tificat !"
cro+o(o+u O o 1a$d2 %!"cific2 ui;.
M"toda r"ac/i"i .$ a$/ a !oi+"ro("i@PCR B !oE+"ro%" c'ai$ r"actio$;
Ac"a%t2 +"tod2 0i("a(2 a+!ificar"a .$ 0itro a frag+"$t"or d" oigo$uc"otid"
AND cu ajutoru "$(i+"or ti! TaP !oi+"ra(a @"-tra%2 di$ T"r+o!'iu% aPuaticu%; 8i
r"!ia(2 @"-tra%2 di$ T'"r+u% fa0i%;.
Si+!itat"a +"tod"i r"i"%" di$ fa!tu c2 du!2 i(oar"a AND car" ur+"a(2 a fi
%tudiat4 %" tr"c" a "-"cutar"a u$or cicuri %ucc"%i0" d" a+!ificar".
Pri$ci!iu +"tod"i co$%t2 .$ r"!icar"a u$ui %"g+"$t AND a" c2rui "-tr"+it2/i
%u$t .$cadrat" d" !ri+"ri oigo$uc"otidici %!"cifici.
Co$tro0"r%" 8i critici actua"
A$ c""a c" !ri0"8t" i$t"r!r"tar"a !rofiuui ADN4 ac"a%ta ridic2 dou2 .$tr"12ri9
Car" "%t" !ro1a1iitat"a ca a u$ i$di0id $"0i$o0at %2 ai1" oc !otri0ir"a
%"c0"$/"or %a" cu c"" a" !ro1"i Q B !ro1a1iitat"a d" !otri0ir".
Car" "%t" !ro1a1iitat"a ca u$ i$di0id %2 fi" $"0i$o0at4 d"8i %"c0"$/"" %a" %"
!otri0"%c cu c"" a" !ro1"i Q B !ro1a1iitat"a d" $"0i$o02/i".
!ri$ci!ii d" 1a(2
t"'$ici d" a1orator
a$ai(a 1a("i d" dat"
a!icar"a +"tod"or d" cacu
CONCLUHII
Co+!ara/i" .$tr" +"tod"" i+$uoogic" ca%ic" 8i a+!r"$ta g"$"tic2
M"tod"" ca%ic" A+!r"$ta g"$"tic2
N"c"%it2 ca$tit2/i +ari d" !rodu%
!"$tru
a "-a+i$a to/i +arR"rii. N"c"%it2 ca$tit2/i +ici d" !rodu%.
N"c"%it2 +at"ria !roa%!2t !" c5t
!o%i1i $"af"ctat d" factorii d"
+"diu4 %ta1iitat"a +arR"rior
fii$d %c2(ut2.
R"(utat"" $u %u$t i$fu"$/at" d" 0"c'i+"a
!ro1"i4 ADN fii$d foart" %ta1i .$ fu$c/i" d"
/"%ut @c" +ai u8or d"grada1i "%t" ADN
'"!atic;.
Po%i1iitat"a co$ta+i$2rii cu
"$(i+" a" 1act"riior d"
!utr"fac/i".
Po%i1iitat"a dif"r"$/i"rii ADN u+a$ d" ADN
1act"ria$.
Co$cu(ia $u "%t" .$totd"au$a
c"rt2. Co$cu(ia "%t" c"rt2 @Da 7 Nu;.
S" ucr"a(2 $u+ai !" a$u+it"
!ro1" 1ioogic" @%!"r+24 %5$g"4
%ai024 !2r;.
ADN "%t" !r"("$t .$ toat" c"u"" di!oid"4 fii$d
%ta1i 8i id"$tic.
Co+!ara/i" .$tr" +"toda %ta1iirii g"$"tic" !ri$ "$(i+"
d" dig"%ti" 8i +"toda PCR.
M"toda cu "$(i+" d" dig"%ti" M"toda PCR
Co$%u+2 +ai +ut ADN N"c"%it2 !u/i$ ADN @1:1D+g.; c'iar !ar/ia
d"gradat6 ac"a%ta !"r+it" d"gradar"a
!oi+orfi(+uui frag+"$t"or AND di$tr:u$
fir d" !2r4 o %i$gur2 c"u2 %o+atic24 o
%!"r+i"
Nu !"r+it" o r"a$ai(ar" a !ro1"i P"r+it" r"a$ai(2ri +uti!"
P"r+it" a$ai(a +ai +utor
r"giu$i 3NTR
P"r+it" a$ai(a %i+uta$2 a +ai !u/i$"
r"giu$i 3NTR
Poat" $"c"%ita +arcaj radioacti0 P"r+it" a$ai(a f2r2 +arcaj radioacti0
N"c"%it2 "-!"ri"$/24 "%t"
co%ti%itoar" 8i co+!icat2
E%t" %i+!2
A$tr"aga t"'$ic2 $"c"%it2 dou2
%2!t2+5$i
Ra!id2 @.$ # or" %" r"ai("a(2 #D d" cicuri;4
.$tr"aga t"'$ic2 dur"a(2 .$ tota )C d" or"
Nu+ai a$u+it" 0aria$t" !ot fi
foo%it" !"$tru o1/i$"r"a %"-uui
S" !oat" foo%i .$ +od cur"$t !"$tru %ta1iir"a
%"-uui @E-. a Jocuri" Oi+!ic";
U$"ori ADN "%t" !r"a d"gradat
!"$tru a !"r+it" o a$ai(2
co$0"$a1i2
Pri$ foo%ir"a u$ui %i%t"+ +arR"r %" a+!ific2
u$ %"g+"$t %curt d" ADN
URME ALE MIJLOACELOR DE TRANSPORT
E-!"rti(a a$0"o!"or
:Cau(a d"t"rior2rii a$0"o!"i.
:G"$u d" auto0"'icu a car" a fo%t +o$tat2
a$0co!a.
:Id"$tificar"a a$0"o!"i du!2 ur+"" d" a ocui fa!t"i.
Cau(a d"t"rior2rii a$0"o!"i.
A$0"o!a %" !oat" d"t"riora .$ d"cur%u ru2rii4 ca ur+ar" a u$ui d"f"ct
t"'$ic @0iciu d" fa1rica/i"; %au datorit2 u(urii a0a$%at" @d" !id2 "-!o(ia ca+"r"i
d" a"r4 t2i"r" cu u$ cor! a%cu/it4 "tc;
D"t"riorar"a !oat" fi "f"ctu accid"$tuui atu$ci c5$d a$0"o!a a o0it
u$ o1%taco @d" !id24 o 1or$2 %au u$ co!ac;4 ca ur+ar" a u$"i +a$"0r" gr"8it"
%au d" "0itarc4 fr5$ar" 1ru%c2 %au d"ra!aj !" o %u!rafa/2 au$"coa%2.
Ti!u auto0"'icuuui.
D"%"$u a$tid"ra!a$t 8i 2/i+"a ur+"i !ot fur$i(a i$for+a/ii !ri0i$d
ti!u 8i +arca a$0"o!"or 8i4 !" ca" d" co$%"ci$/24 !"r+it ac2tuir"a %au
r"%tr5$g"r"a c"rcuui d" auto0"'icu" "c'i!at" cu a%tf" d" a$0"o!". U$ ""+"$t
d" a!r"ci"r" . r"!r"(i$t2 u$gi+"a circu+f"ri$/"i4 car" %" %ta1i"8t" !ri$
+2%urar"a ur+"i .$tr" dou2 r"!"r" @.$c"!ut 8i %f5r8it; a"g5$du:%" o !aricuaritat"
%au o $"r"guaritat" a d"%"$uui c" %" r"!"t2 du!2 o rotir" co+!"t2.
Ecarta+"$tu auto0"'icuuui @di%ta$/a di$tr" ro/i" afat" !" ac""a8i
o%i"; %" d"tcr+i$2 !ri$ +2%urar"a di%ta$/"i di$tr" u+"" !ara"". 3aoar"a
ac"%t"ia 0a i$dica "cartar$"$tu ro/ior di$ %!at". C" a ro/ior di$ fa/2 $u !oat"
fi %ta1iit c5$d ur+"" %u$t dr"!t" adic2 for+"a(2 dou2 i$ii co$ti$ui4 .$truc5t ro/i"
di$ %!at" cac2 !"%t" ur+"" c"or di$ fa/2.
Id"$tificar"a a$0"o!"i.
Caractcri%tici g"$"ra"9
>a$da d" ruar" @%a!a;
U+"rii a$0"o!"i
Fa$curi"
Caractcri%tici i$di0idua"9
D"f"ct" %au u(uri a" !rofiurior
%u1 for+a d" ru!turi4 t2i"turi4 !i"rd"ri d" %u1%ta$/2 "tc.
P"$tru id"$tificar"a i$di0idua2 %" ur+ar"%t" for+a @a%!"ctu; 8i !o(i/ia or
r"ci!roca a c2ror a$%a+1u !articuari("a(2 a$0"o!a @ "-"+!aru co$cr"t;. I$ ca(u
u(urii a0a$%at" u$"" i$dicii !ot fi fur$i(at" 8i d" !rofu$(i+"a ca$a"or4 car" a
ur+"" d" ad5$ci+" %" +2%oar2 !" +uaj.
IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE SPARGERE PE >AHA
URMELOR7MICROURMELOR DESCOPERITE LA LOCUL FAPTEI
1. D"fi$itia i$%tru+"$t"or d" %!arg"r"
Pri$ i$%tru+"$t d" %!arg"r" !ut"+ .$/""g" o 0ari"tat" foart" +ar" d" o1i"ct"4
a!arat" ada!tat" %au %!"cia co$%truit"4 !r"cu+ 8i oric" cor! dur4 foo%it" !"$tru a
.$fr5$g" r"(i%t"$/a .$cui"torior 8i a oric2ror +ijoac" utii(at" !"$tru !rot"c/ia 8i !a(a
1u$urior. A$ ac"a%t2 cat"gori" d" i$%tru+"$t" %u$t i$cu%" $u $u+ai c"" car"
foo%"%c a %!arg"r"4 .$ acc"!/ia !ro!ri" a cu05$tuui4 ci 8i c"" car" foo%"%c a t2i"r"4
a!2%ar"4 to!ir" "tc
#. Ca%ificar"a i$%tru+"$t"or d" %!arg"r"
A$ fu$c/i" d" $atura co$%truc/i"i 8i utiit2/i" or4 i$%tru+"$t"" d" %!arg"r" !ot
fi ca%ificat" a%tf"9
9 i$%tru+"$t" d" t2i"r"
9 i$%tru+"$t" d" !r"%ar"
9 i$%tru+"$t" d" to!ir"
9 %cu"
9 di%!o(iti0" ada!tat" ori co$f"c/io$at" %!"cia
&. Di%!o(iti0" %!"cia co$c"!ut" d" %!arg"r"
&.1. S>udo("ruT "%t" u$ i$%tru+"$t co$c"!ut %!"cia !"$tru di(ocar"a !ri$
!r"%ar" a .$cui"torior a!icat" 8i a .$tr"gii u8i4 di$ toc. Ac/iu$"a ac"%tui i$%tru+"$t
i+it24 .$ !ri$ci!iu4 +odu d" ru!"r" a u8ior !ri$ .+!i$g"r" cu for/a fi(ic24 di$ "-t"rior
%!r" i$t"rior. E "%t" co+!u% di$ +ai +ut" !i"%" car" %" +o$t"a(2 a fa/a ocuui
!"r+i/5$d a%tf"4 "-ti$d"r"a t""%co!ic2 du!2 2/i+"a u8ii c" ur+"a(2 a fi for/at2.
&.#. SRu!toruT "%t" u$ i$%tru+"$t co$c"!ut 8i co$f"c/io$at %!"cia !"$tru
ru!"r"a c5t +ai ra!id2 8i u8oar2 a 1utucior d" %igura$/2 di$ i$t"rioru .$cui"torior
.$gro!at"4 cu$o%cut" %u1 d"$u+ir"a g"$"ric2 d" .$cui"tori ti! SEa"T.
Datorit2 d"cu!2rii %a" i$t"rioar" d" for+a 8i di+"$%iu$i" 1utucior d" %igura$/24
ac"%ta !"r+it" .+1r2car"a or 8i4 !ri$ "-"cutar"a u$or +i8c2ri at"ra" @%t5$ga:
dr"a!ta;4 ru!"r"a !2r/ii "-t"rioar" d" a $i0"u 8uru1uui +"dia$ d" !ri$d"r".
&.&. SE-tractoruT "%t" u$ i$%tru+"$t co$c"!ut %!"cia !"$tru "-trag"r"a !ri$
d"!r"%ar" a .$cui"torior a!icat".
Ac/iu$"a ac"%tui i$%tru+"$t i+it24 .$ !ri$ci!iu4 +odu d" ru!"r" a u8ior !ri$ trag"r"
cu for/a fi(ic24 di$ i$t"rior %!r" "-t"rior. E "%t" co+!u% di$ +ai +ut" !i"%" car" %"
+o$t"a(2 a fa/a ocuui.
&.). SPo$toarcaT "%t" u$ 8!"racu %!"cia %u1 for+2 d" !i"!t"$" car" ar" ci$ci
di$/i f"-i1ii di$ o/" 8i car" %" i$troduc" .$ i$t"rioru 1utucuui d" %igura$/2 a
1roa8t"or .$gro!at" d" ti! SEa"T.
Du!2 i$troduc"r"a !i"!t"$uui %" adaug2 o ju+2tat" d" c'"i" car" a fo%t %"c/io$at2
o$gitudi$a !"$tru a %" r"ai(a !r"%ar"a 8tifturior d" co$tact di$ i$t"rioru cii$drior
d" %igura$/2. P" ca!2tu ac"%tor 8tifturi r2+5$ ur+" car" !ot fi o1%"r0at" doar cu
+icro%co!u !orta1i %au d" a1orator.
&.*. SCi!o+"truT "%t" u$ a!arat co+!u% di$tr:o tij2 !r"02(ut2 cu u$ !a!ator
co$"ctat a u$ di$a+o+"tru cu cadra$ i$dicator circuar.
P" +2%ur2 c" tija .$ai$t"a(2 .$ i$t"rioru .$cui"torii4 !a!atoru cit"8t" $u+2ru
8i di%!u$"r"a 8tifturior d" co$tact a" .$cui"torii4 car" a!ar !" cadra$.
A$ fu$c/i" d" ac"%t" dat"4 Si$0"$tatoruT .8i fa1ric2 .$ c5t"0a +i$ut" c'"ia
!otri0it2 cu ajutoru c""i d":a doua co+!o$"$t" a Si$0"$/i"iT4 u$ +i$i1a$c d" ucru
+o1i4 !r"02(ut cu +"$g'i$24 fr"(2 8i at" co+!o$"$t".
). No/iu$"a 8i ca%ificar"a ur+"or i$%tru+"$t"or d" %!arg"r"
Por$i$d d" a !ri$ci!iu co$for+ c2ruia4 S"%t" i+!o%i1i ca u$ r2u f2c2tor %2
ac/io$"(" 8i +ai a"% %2 ac/io$"(" cu i$t"$%itat"a !" car" o !r"%u!u$" o ac/iu$"
cri+i$a24 f2r2 %2 a%" ur+" a" tr"c"rii %a"T4 !ut"+ .$c"rca %2 d"fi$i+ ur+"" 2%at"
d" i$%tru+"$t"" d" %!arg"r" ca fii$d9 a1%out tot c""a c" a r2+a% +at"ria4 0i(i1i %au
i$0i(i1i4 a ocu i$frac/iu$ii4 ca ur+ar" a i$t"rac/iu$ii di$tr" i$fractor4 +ijoac""
foo%it" d" ac"%ta4 .$ %!"/2 i$%tru+"$t"" d" %!arg"r" 8i ""+"$t"" co+!o$"$t" a"
+"diuui u$d" %:a r"ai(at i$frac/iu$"a.
For+a ur+"or cr"at" d" i$%tru+"$t" d"!i$d" d" ur+2torii factori9
9 f"u i$%tru+"$tuui foo%it6
9 !roc"d"u utii(at6
9 $atura %u!ortuui a%u!ra c2ruia %:a ac/io$at %au a
+at"ria"or .$ car" au fo%t a+1aat".
).1. Ur+" for+at" !ri$ o0ir"
Ur+"" i$%tru+"$t"or d" %!arg"r" for+at" !ri$ o0ir"4 %u$t .$t5$it" +ai rar
datorit2 "0it2rii or d" c2tr" i$fractori4 di$ cau(a (go+otuui i$"r"$t4 iar .$ ca(uri" .$
car" totu8i %:au for+at 8i %u$t d"%co!"rit"4 %u$t u$ i$diciu !r"/io% a%u!ra
.+!r"jur2rior .$ car" a a0ut oc %!arg"r"a. Ur+"" for+at" !ri$ o0ir"a o1i"ct"or
i$dic2 tr"i !o%i1iit2/i9
1. a ocu 8i .$ ti+!u %!arg"rii $u "rau d" fa/2 at" !"r%oa$" d"c5t %!2rg2torii6
#. !"r%oa$"" "-i%t"$t" a ocu fa!t"i au fo%t i+o1ii(at" %au ic'idat"6
&. !"r%oa$"" d" a ocu %!arg"rii au ucrat .$ co+!icitat" cu %!2rg2torii.
Ur+"" for+at" !ri$ o0ir" %" r"ai("a(2 cu i$%tru+"$t" cu+ ar fi9
9 cioca$
9 ra$g2
9 to!or
9 t5r$2co!
9 c"8t" "tc.
Ur+" for+at" !ri$ o0ir" @co$ti$uar";
Ac"%t" ur+" %u$t .$t5$it" a 0itri$"" +aga(i$"or4 g"a+uri" ocui$/"or4
!ar1ri("" %au g"a+uri" !orti"r"or d" a autoturi%+". O1i"ct"" cr"atoar" $u a%2
ur+" uti" id"$tific2rii.
Ca a%!"ct4 ur+a d" o0ir" r"d2 a$%a+1u g"$"ra a i$%tru+"$tuui foo%it. D"
o1ic"i4 "a !2%tr"a(2 doar !ro"+i$"$/" a" %u!raf"/"or d" co$tact.
O1i"ctu !ri+itor tr"1ui" %2 ai1" !ro!ri"t2/i !a%tic" !"$tru a r"/i$" 8i !2%tra
caract"ri%tici" i$%tru+"$tuui cr"ator.
Ur+a for+at2 !ri$ o0ir" !"r+it" %ta1iir"a a!art"$"$/"i a g"$ !" 1a(a
caract"ri%ticior g"$"ra" !ri0i$d9
9 for+a6
9 di+"$%iu$i"6
9 ad5$ci+"a.
Ad5$ci+"a of"r2 dat" 8i cu !ri0ir" a for/a d" a!icar" a o0iturii.

A$ c""a c" !ri0"8t" caract"ri%tici" i$di0idua"4 .$ +o+"$tu o0irii %" !roduc"
o co+!ri+ar" 8i o u8oar2 au$"car" a o1i"ctuui cr"ator !" %u!rafa/a d" co$tact4 "%t"
!o%i1i2 8i cr"ar"a d" %tria/ii car" !ot of"ri ur+2toar"" caract"ri%tici i$di0idua"9
9 for+a !rofiurior %"+irotu$d"6
9 for+a 82$/u"/"or6
9 for+"" %!"cific" cr"at" d" u$"" d"f"c/iu$i a" o1i"ctuui4 d" "-"+!u4
o 8tir1itur2 a u$"i aturi a +uc'i"i cioca$uui4 a gurii 8uru1"$i/"i "tc.
).#. Ur+"" d" t2i"r"
Ur+"" for+at" !ri$ t2i"r"4 %" !r"(i$t2 tot ca ur+" di$a+ic". Ac"%t"a4 dac2 %"
for+"a(2 .$tr:u$ +at"ria c" !oat" r"da caract"ri%tici" r"i"fuui a+"i t2i"toar" @cu/it4
to!or4 !at"$t; %u1 for+2 d" %tria/ii4 !ot co$duc" a id"$tificar"a i$%tru+"$tuui foo%it.
Ur+"" d" t2i"r" !or fi gru!at" du!2 $atura i$%tru+"$t"or foo%it" a t2i"r".
A. Pri+a %u1gru!2 a ac"%tor i$%tru+"$t"4 cu!ri$d"9
9 data
9 to!oru
9 cu/itu
car" !roduc ur+" di$a+ic"4 .$ ti+! c" o1i"ctu cr"ator !2tru$d" .$ +a%a o1i"ctuui
!ri+itor 8i d"ta8"a(2 o !or/iu$" di$ ac"a%ta.
>. Di$ a doua %u1gru!2 fac !art" ur+"" !rodu%" d" dif"rit" cat"gorii d" c"8ti %au
foarf"c".
Ac"%t" i$%tru+"$t" !ot fi foo%it" a t2iat +at"ria" t"-ti" %au ta12 8i for+"a(2
ur+" d" di+"$%iu$i +ici4 +ai gr"u d" o1%"r0at cu oc'iu i1"r4 .$%2 of"r2 %ufici"$t"
""+"$t" !"$tru %ta1iir"a a!art"$"$/"i d" gru!4 a05$d for+" caract"ri%tic" 8i
i$co$fu$da1i".
C. O a tr"ia %u1gru!24 co$/i$" 1urg'i"" 8i %fr"d"r"" !"$tru %tr2!u$% +at"riau
di$ "+$ 8i +"ta. Ur+"" !rodu%" d" ac"%t"a .$ +a%a o1i"ctuui !ri+itor %u$t
caract"ri%tic"4 dar au o 0aoar" d" id"$tificar" +ai r"du%2. Ac/iu$"a %fr"d"r"or4 d"
.$ai$tar" .$ o1i"ctu !ri+itor !roduc d"ta82ri d" +at"ria di$ ac"%ta.
Foo%ir"a 1urg'i"or !"$tru for/ar"a di0"r%"or o1i"ct" "%t" .$t5$it2 +ai a"% a
d"%fac"r"a %i%t"+"or d" .$cui"r":d"%cui"r" d" a u8i4 f"r"%tr"4 dua!uri +"taic" %au
di$ "+$4 ori a d"ta8ar"a u$or !2r/i di$ a$u+it" o1i"ct".
).&. Ur+" d" a!2%ar"
Ur+"" d" a!2%ar" +ai %u$t d"$u+it" 8i Sur+" d" for/ar"T4 8i %u$t c"" +ai
fr"c0"$t .$t5$it" a fa/a ocuui. A$ g"$"ra ac"%t"a %u$t ur+" %tatic" 8i d" ad5$ci+"4
car" r"!roduc !rofiu "-t"rior a i$%tru+"$tuui foo%it. Su$t .$t5$it" a for/ar"a
u8ior4 f"r"%tr"or4 %"rtar"or 4 a ca%"or d" 1a$i "tc.
Di$tr" i$%tru+"$t"" foo%it" .$ +od o1i8$uit4 a cr"ar"a ac"%tor ur+"4
+"$/io$2+9
9 r2$gi"
9 "0i"r""
9 8uru1"$i/a
9 !"$"" d" +"ta %au "+$
9 at" cor!uri dur"
D" o1ic"i ac"%t" ur+" r2+5$ .$ ocuri" d" .+1i$ar" @.$c'"i"r"; 8i .$
cr2!2turi" u$or o1i"ct"4 .$ ocuri" d" a%a+1ar" a a$u+itor !i"%" @1roa8t"4 forai12r"4
c5rig";4 !r"cu+ 8i .$ ocuri" d" !r"%ar" cu dif"rit" +atri/".
A$ ca(u c5$d %u!ortu "%t" +i r"(i%t"$t d"c5t i$%tru+"$tu foo%it %au
%f2r5+icio% @%tica4 0aru4 "+$u u%cat "tc; $u %" !ot cr"a ur+" d" ad5$ci+" car" %2
r"d"a for+a o1i"ctuui cr"ator. E%t" 0or1a d" "f"ctu a8a:(i%"i S!a%ticit2/i r"ati0"T a
o1i"ctuui !ri+itor4 car" $u r"/i$" co+!"t d"taii" !2r/ii "-t"rioar" i$%tru+"$tuui
cr"ator.
Ur+"" d" a!2%ar" !r"(i$t2 o 0aoar" d" id"$tificar" +ai r"du%24 !"$tru c2
d"taii" o1i"ctuui cr"ator %u$t +ai !u/i$ %"+$ificati0".
).). Ur+" d" .$/"!ar"
Ur+"" d" .$/"!ar" %u$t ur+" d" ad5$ci+" c" $u r"dau !r"a +ut" d"taii a"
i$%tru+"$tuui car" %2 ajut" a id"$tificar"a ui. Ac"%t" ur+" !ot fi g2%it" !" dif"rit"
%u!orturi cu+ ar fi9 +"ta4 "+$4 '5rti"4 !2+5$t4 (id4 o1i"ct" t"-ti"4 !i"" "tc.
Ur+"" d" .$/"!ar" !ot fi cr"at" cu oric" cor! a%cu/it4 atu$ci c5$d %" ac/io$"a(2 !"
a-a o$gitudi$a2.
E-a+i$ar"a ur+"i .$ %!"/2 8i d" co+!ara/i" !oat" "0id"$/ia ur+2toar""
caract"ri%tici i$di0idua"9
9 for+a !rofiurior %"+irotu$d" di$ %tria/ii
9 for+a 82$/u"/"or di$ %tria/ii
9 di%!u$"r"a !rofiurior fa/2 d" 82$/u"/"
9 di+"$%iu$i" !rofiurior 8i 82$/u"/"or 8i for+"" cr"at" d" d"f"c/iu$i
a" i$%tru+"$t"or .$/"!2toar".
D" !r"ci(at fa!tu c2 %ucc"%iu$"a ur+"or ar" o i+!orta$/2 +ajor2 .$tru:c5t uti+a
di$tr" "" !2%tr"a(2 c"" +ai 0aoroa%" caract"ri%tici d" id"$tificar".

).*. Ur+" d" fr"car" B au$"car"
Ac"%t" ur+" %u$t %!"cific" 1urg'i"or 8i f"r2%trai"or4 1o+fai"r"or 8.a.4 fii$d !ri$
"-c""$/2 di$a+ic"4 %"r0i$d +ai +ut a d"t"r+i$2ri d" gru!4 o id"$tificar" a
i$%tru+"$tuui fii$d gr"u d" r"ai(at .$ co$di/ii" 8t"rg"rii d"taiior4 !ri$ .$%28i
ac/iu$"a d" fr"car" a di$/ior f"r2%tr2uui4 !i"i %au !5$("i d" 1o+fai"r.
A$ ca(u ac"%tor ur+"4 for+a "-t"rioar2 a i$%tru+"$tuui foo%it4 $u !oat" fi
i+!ri+at24 .$%2 caract"ru di$a+ic a ur+"i di$ car" r"(ut2 %tria/ii" co$%titui" u$
""+"$t i+!orta$t .$ id"$tificar"a tra%"oogic2 i$di0idua2.
A%tf" d" ur+" %" g2%"%c .$ ca(u for/2rii %i%t"+"or d" .$cui"r":d"%cui"r" cu c'"i
!otri0it" ori 8!"rac". I$troduc5$du:%" .$ %i%t"+u d" .$cui"r" o c'"i" !otri0it2 ori u$
8!"racu4 !ri$ rotir"a ac"%tora %" ac/io$"a(2 atf" d"c5t cu c'"ia origi$a2 !" 0"rturi
%au !" c""at" +"ca$i%+"4 for+5$du:%" u$"" ur+" %!"cific"4 %u1 for+2 d"
(g5ri"turi. A$ a%tf" d" %itua/ii4 cu oca(ia c"rc"t2rii a fa/a ocuui $u %" fac .$c"rc2ri
cu c'"ia origi$a2 .$ %i%t"+"" d" .$cui"tori4 .$truc5t %" !ot di%trug" %au d"t"riora
ur+"" cr"at" d" c'"ia !otri0it2
A$ c""a c" !ri0"8t" for+a g"$"ra2 a ur+"i9
a. .$ ca(u 1urg'iuui %au %fr"d"uui ur+a "%t" circuar24 iar .$ fu$du
%2u4 c5$d orificiu $u "%t" !2tru$%4 %" 0or g2%i %tria/ii circuar"
caract"ri%tic" c"or dou2 cu/it" a" 1urg'iuui6
1. %"cur"a ori cu/itu4 a%2 o ur+2:orificiu %u1 for+2 d" !a$2.
c. data ori c"8t"" cr""a(2 %tria/ii r"ctii$ii6
d. foarf"ca a%2 ur+" r"ctii$ii .$tr"ru!t" di$ oc .$ oc 8i r".$c"!ut" cu o
oar"car" d"0i"r" fa/2 d" !u$ctu d" o!rir"6
". fr"(a ori !5$(a circuar2 d" f"r2%tr2u cr""a(2 ur+" circuar" cu
dia+"tru o1i"ctuui r"t"(at6
f. !ia %au 1o+fai"ru cr""a(2 ur+" d" fr"car" !" u$ dru+ du:t":0i$o.
Di+"$%iu$i" ur+"i r"dau u$"ori !" c"" a" a+"i d" t2i"r" %au a" o1i"ctuui
utii(at4 d" "-"+!u4 2/i+"a 8uru1"$i/"i4 a a+"i ori "0i"ruui.
Di$ cat"goria caract"ri%ticior i$di0idua" fac !art"9
9 !rofiu %tria/iior4 r"dat !ri$ diagra+a !rofiuui6
9 .$2/i+"a a%!"rit2/ior 8i ad5$ci+ior6
9 "0"$tua"" ur+" a" 8tir1iturii a+"i4 +uc'i"i %au %u!raf"/"i6
9 co$ti$uitat"a i$iar2 a %tria/iior4 car" tr"1ui" %2 ai12 .$ 0"d"r" ac"a8i
!a%a+"$t a i$iior di$ ur+a .$ itigiu co+!arati0 cu ur+a cr"at2 .$
+od "-!"ri+"$ta6
9 ur+"" +at"ri" car" %:au d"!u% .$ ur+"":%tria/ii ca d"ta82ri di$
%u1%ta$/a o1i"ctuui cr"ator.
).,. Ur+"" d" ard"r" 8i d" to!ir"
Ur+"" for+at" !ri$ ard"r" 8i !ri$ to!ir" %"r0"%c +ai !u/i$ a id"$tificar"a
i$%tru+"$tuui4 .$ %c'i+1 %u$t a!t" %2 i$dic" !" autoru %!arg"rii. D" "-"+!u4 du!2
ur+"" d" +"ta to!it d" !" 'ai$"" autoruui u$ui furt di$tr:o ca%2 d" 1a$i.
Ur+"" d" ard"r" !r"(i$t2 ur+2toar"" caract"ri%tici g"$"ra"9
9 !a%a+"$tu ur+"i fa/2 d" focaru ard"rii
9 gradu ard"rii .$ "-t"rioru %au .$ i$t"rioru o1i"ctuui %u!u%
"-a+i$2rii
9 +odific2ri" d" for+24 cuoar" 8i di+"$%iu$" a" !2r/ii di$ o1i"ct car"
$u a fo%t
%u!u% ard"rii
9 for+a 8i cuoar"a fu$i$gi$ii 8i c"$u8"i r"(utat" di$ ard"r"
9 a!ari/ia u$or +icroi$c"$dii6 ""+"$t"" ard"rii co+!"t" %au
i$co+!"t"
@car1o$i(ar"4 ""+"$t" d" %f2r5+i/ar"4 c"$u82 u$ifor+2 %au di0"r%24
1ocuri d" %udur2 8i (gur2;
9 to!ir"a @gar$iturior4 0o!%""i4 a$u+itor +"ta";4 %cru+i(ar"a4
!oi+"ri(ar"a4
"+i%iu$"a d" ga(" 8i fu+ 8i i$fu"$/a ac"%tora a%u!ra ator o1i"ct"
A$ c""a c" !ri0"8t" caract"ri%tici" i$di0idua" a" ard"rii4 ac"%t"a %u$t %!"cific"
fi"c2rui o1i"ct 8i %" i$t"r!r"t"a(2 .$ %tr5$%2 "g2tur2 cu caract"ri%tici" g"$"ra".
A$ ca(u caract"ri%ticior g"$"ra" a" ur+"or d" to!ir"4 di$ !u$ct d" 0"d"r" a
for+"i4 d" r"gu24 %" i$t"r!r"t"a(2 .+!r"u$2 cu c"" d" ard"r"4 d"oar"c" .$ +ajoritat"a
ca(urior4 ac"%t" f"$o+"$" co"-i%t2.
Ac"%t" ur+" a!ar .$ ur+a foo%irii u$or i$%tru+"$t" d" %!arg"r" .+!ru+utat"
di$ at" do+"$ii d" acti0itat". A%tf" d" i$%tru+"$t" !ot fi9
9 a!aratu d" %udur24
9 a+!a d" ga(4
9 a!arat" car" foo%"%c fac2ra o-iac"ti"$ic2 "tc.
).L. Ur+" %!"cific" c'"ior !otri0it"
A$ it"ratura d" %!"ciaitat" %u$t "0id"$/iat" 8i at" ti!uri d" ur+" di$tr" car"
di%ti$g"+ ur+"" %!"cific" c'"ior !otri0it" %au .$cui"torior %i+!" 8i a .$cui"torior
ti! SEa"T
A$ cadru c"rc"t2rii d" a1orator a .$cui"torior %i+!" 8i a .$cui"torior ti!
SEa"T !ot fi !u%" .$ "0id"$/2 ur+2toar"" caract"ri%tici g"$"ra"9
9 frag+"$t" +icro%co!ic" d"%!ri$%" di$ c'"i" fa%" %au di$
i$%tru+"$t"" foo%it"4 car"4 !ri$tr:o c"rc"tar" fi(ico:c'i+ic24 !ot of"ri
dat" d"%!r" ti!u c'"ii %au a i$%tru+"$tuui foo%it6
9 ur+" d" !a%tii$2 %au d" c"ar2 d"%co!"rit" !" (i+/ii 8i 8a$/uri" c'"ior
origi$a"4 car" i$dic2 +odu foo%it !"$tru co!i"r"a +od"uui or6
9 frag+"$t" d" +"ta r"(utat" di$ !iir"a (i+/ior c'"ior fa%" %au a
%u!raf"/"i or d" ucru4 car" i$dic2 +odaitat"a foo%it2 d" f2!tuitor4
fur$i(5$d 8i dat" d"%!r" %tructura ac"%tora6
9 ur+" d" fu$i$gi$" r2+a%" !" %u!raf"/"" d" ucru a" +"ca$i%+uui4
car" d"+o$%tr"a(2 c2 +odaitat"a d" co!i"r" a c'"ii origi$a" %:a f2cut
cu ajutoru u$"ia 1rut"4 afu+at" .$ !r"aa1i
A$ ti+!u "-a+i$2rii ac"%tor ur+"4 %" !ot "0id"$/ia4 .$%24 8i caract"ri%tici
i$di0idua"4 cu+ ar fi9
9 %crij"ituri 8i %tria/ii !" +uc'ia 8i %u!raf"/"" at"ra" a" (20oruui 8i .$
juru orificiuui c'"ii4 a 1roa8t"" %i+!". Ac"%t"a fii$d cr"at" d" c'"i
fa%" +ai +ari4 .$ ti+!u r2%ucirii or .$ 1roa%c26
9 %tria/ii d"(ordo$at" !" %u!raf"/"" at"ra" 8i +uc'ia (20oruui4 c5$d %"
.$c"arc2 d"1ocar"a ui cu u$ 8!"racu %i+!u di$ fi"r %au o/"6
9 %crij"ituri 8i %tria/ii !" +uc'ia 8i %u!raf"/"" at"ra" a" (20oruui4
0"rturior 8i .$ juru orificiior c'"ii4 !" i$t"rioru ca!ac"or4 ca ur+ar"
a i$troduc"rii u$or c'"i fa%"6
9 %tria/ii 8i %crij"ituri !" ca!ac"" at"ra" a" cutiior +"ca$i%+"or4 ca
ur+ar" a diat2rii firu$guui c'"ii .$ 0"d"r"a i$troduc"rii at"ia cu u$
!rofi dif"rit6
9 %tria/ii !" ca!"t"" 8tifturior a .$cui"tori" cu cii$dru4 .$ ur+a
i$troduc"rii u$or c'"i fa%"4 a for/2rii 8i r2%ucirii 1utucuui. D" r"gu24
ac"%t"a %u$t !"r!"$dicuar" !" dir"c/ia ca$auui4 fii$d cr"at" .$
+o+"$tu r2%ucirii d" (i+/ii c'"ii6
9 %tria/ii fi$" !" ca!"t"" 8tifturior .$ ur+a .$c"rc2rii d" 1ocar" a or cu
ac" d" o/"6
9 %tria/ii fi$" !" +"ca$i%+"" 1roa8t"or cu o!ritori 8i ac2t"or4 .$ ur+a
.$c"rc2rii d" d"gajar" a 0"rturior cu %5r+" d" o/" %au 1ocar"a
ac"%tora cu +ai +ut" ac"6
9 %tria/ii !" ca!"t"" c'"ior cu 12r1i"4 ca ur+ar" a r2%ucirii ac"%tora di$
"-t"rior cu dif"rit" i$%tru+"$t" ori a .+!i$g"rii or afar24 atu$ci c5$d
%u$t $"a%igurat"
A$ ur+a "-a+i$2rii ac"%tor ur+" cr"at" d" i$%tru+"$t" d" %!arg"r"
cu+ ar fi9 8!"rac"4 ac" d" o/"4 !o$toarc"4 c'"i !otri0it" "tc.4 cri+i$ai%tu !oat" %2:8i
d"a %"a+a du!2 +odu d" o!"rar" 8i i$%tru+"$tu foo%it4 dac2 ar" d":a fac" cu u$
i$fractor $o0ic" %au cu u$ atu "-!"ri+"$tat.
*. Fi-ar"a ur+"or
Pri$ci!a"" +"tod" d" fi-ar" a ur+"or cr"at" d" i$%tru+"$t"" d" %!arg"r"
%u$t9
: !roc"%u 0"r1a d" c"rc"tar" a fa/a ocuui4 .$ cu!ri$%u c2ruia %" 0or
co$%"+$a9 ocu u$d" au fo%t g2%it" ur+""4 di+"$%iu$"a4 cuoar"a4 for+a4 a8"(ar"a
or4 !o(i/ia fa/2 d" c""at" ur+"4 +ijoac" +at"ria" d" !ro124 %tar"a .$ car" %" af2 8i
dac2 !ot fac" o1i"ctu u$"i "-!"rti(" %au co$%tat2ri t"'$ico:8tii$/ific"4 dac2 %:au
fotografiat %au $u4 !ri$ c" +"tod" %:au ridicat4 co$%"r0at4 cu+ %:au a+1aat 8i %igiat6
: fotografia4 ca +"tod2 d" fi-ar" a ur+"or4 %" "-"cut2 !otri0it r"guior d"
fotografi"r" judiciar2 a fa/a ocuui @fotografi" %c'i/24 a o1i"ct"or !ri$ci!a"4 d"
d"taiu;.
A$ !ractic2 %" foo%"%c fr"c0"$t !"$tru fi-ar"4 !" 5$g2 c"" ar2tat" +ai
%u%4 fi+u judiciar 8i 0id"ogra+a judiciar24 car"4 d" a%"+"$"a4 %" a$"-"a(2 a
!roc"%u:0"r1a.
: +uaj"" %" !ot ridica cu u$a di$tr" ur+2toar"" %u1%ta$/"9 g'i!%u4 !a%tii$a4
+a%"" !a%tic" U"rr 8i Mo+a-4 at"-u4 c"iu d" 0a/uri4 $"gocou4 aiaj" +"taic"
u8or fu(i1i"4 !"icua d" co!iat ur+"4 +at"ria" t"r+o!a%tic" "tc.4 car" 0or fi a"%" .$
fu$c/i" d" $atura o1i"ctuui !urt2tor 8i d" for+atu ur+"i.
,. Ridicar"a ur+"or
Ridicar"a ur+"or %" !oat" fac" !ri$ +ai +ut" +oduri9
0 ridicarea obiectului purt!tor de urm!, dac! acesta nu este voluminos sau
greu;
0 decuparea din obiect a poriunii purt!toare de urm!, dac! prin aceasta nu
este alterat! valoarea, utili(area ori estetica obiectului;
0 ridicarea prin fotografierea la scar! a urmei;
0 prin mula, care, de regul!, se aplic! la urmele de ad6ncime
An aplicarea acestor metode se au n vedere urm!toarele reguli: indiferent de
metodele care se aplic!, n prealabil este obligatorie s! se execute o fotografie la scar! sau
se aplic! una sau alta din metode n funcie de natura urmei care trebuie ridicat!.
0/&$A9$,/ H:D$,$/RD
1ai%tica i$t"rioar2 studia(! transformarea energiei chimice a pulberii n energia
mecanic! (cinetic!) servind la propulsarea proiectilului, precum i urmele create pe
proiectil i tubul de cartu de c!tre diversele piese ale armei;
1ai%tica "-t"rioar2 studia(! comportamentul i traiectoria proiectilului. $a
vi(ea(! m!surarea vite(ei proiectilului de la ieirea din eav! p6n! la lovirea intei,
precum i studiul traiectoriei descris! de proiectil, n practic! (omor, suicid) distanele
sunt scurte, de la c6iva centimetri la c6iva (eci de metri, astfel c! de fapt traiectoria se
reduce la o linie dreapt!;
1ai%tica t"r+i$a2 studia(! comportamentul proiectilului care a atins inta,
precum i reaciile fi(iologice i biologice pe care le provoac! n corpul victimei
(probleme de medicin! legal! i criminalistic!);
7egimul armelor de foc i al muniiei este reglementat n 7om6nia prin %egea nr.
+E"+FFG care n art. . alin. + prevede c!: &prin arme de foc se neleg acele arme a c!ror
funcionare determin! aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substane aprinse sau
luminoase, ori mpr!tierea de ga(e nocive, iritante sau de neutrali(are. #rincipiul de
funcionare are la ba(! fora de expansiune a ga(elor provenite din detonarea unei capse
ori prin explo(ia unei nc!rc!turi.
5DRC$ ,'=5'N.N9.
eava
traciul
cu arda sa
arc recuperator
nc"i4tor
ncrctor
amorti4or
Ceava este confecionat! din tub de oel i servete pentru a diria deplasarea
glonului i a imprima acestuia o micare de rotaie n urul axului.
%a armele cu eav lis se disting urm!toarele tipuri
0 fora cilindric pur 0 diametrul interior al evii este de la un cap!t la altul de
aceeai m!rime;
0 forare slab! (+"H 0 +"- cha2e);
0 forare milocie (+"- 0 ."H cha2e);
0 forare tare (cha2e plin).
:up! modelul de montare 0 demontare evile pot fi:
0 evi fixe caracteri(ate prin aceea c! fac corp comun cu corpul armei;
0 evi parial fixe, sunt fixate pe cutia mecanismelor, dup! care sunt prinse n
uruburi de patul armei i uluc;
0 evi mobile, specifice armamentului modern i pot fi demontate uor ca i celelalte piese
componente ale armei.
=ecanismul de darea focului
$ste compus din mai multe piese interdependente (tr!gaci, p6rghia de leg!tur! a
tr!gaciului cu cocoul, coco, cui percutor, arcul percutorului, sistemul de asigurare) care
contribuie la aprinderea explo(ivului de iniiere i implicit a pulberii de a(v6rlire.
<cesta difer! de la o arm! la alta i se caracteri(ea(! prin:
0 locul de amplasare;
0 sistemul de construcie i forma arcului declanator;
0 componentele transmisiei dintre tr!gaci i percutor;
0 sistemul de montare i l!caul percutorului;
0 forma i dimensiunile percutorului;
0 tiftul arcului.
<nc"i4torul
<re rolul de a nc"ide cutia mecanismelor n partea superioar! i de a asigura
introducerea cartuului pe eav!.
3istemul de montare a nchi(!torului poate fi mp!rit n dou rupuri de
mecanisme:
0 mecanismul de blocare 0 deblocare a ntregului ansamblu, montat pe corpul
armei;
0 sistemul de ghidare i fixare a nchi(!torului n timpul folosirii i demont!rii
armei.
<ceste sisteme permit identificarea general! sau individual! a armei.
=ecanismul de alimentare
<re rolul de a asiura alimentarea armei cu muniie i se compune din:
0 mping!torul cartuului;
0 ridic!tor de cartue;
0 ba(a nc!rc!torului;
0 pl!cua de fixare.
/ecanismele de alimentare sunt foarte variate n funcie de form!, capacitate i
modul de fixare pe arm!.
#iesele mecanismului de alimentare, datorit! particularit!ilor tehnice
construnctive permit identificarea eneric #i individual a armei, pe ba(a urmelor
create pe tubul cartuului.
5atul armei
$ste confecionat din lemn i are menirea de a ajuta la susinerea evilor, la
asamblarea mecanismului de darea focului, i de a fi)a arma n umr pentru oc"ire
#i traere.
#atul armei este format din: (tul patului (cu sau f!r! obr!(ar i pistolet) i talpa
patului la care distingem: un clc(i i un v(rf al acestuia.
#rincipalele caracteristici ale unui pat de arm! sunt: panta sau nclinarea,
deviaia sau abaterea lateral, denumit! i avanta i lungimea acestuia.
:ac! patul nu este potrivit ochirea este extrem de dificil! i tirul ngreunat, chiar
i n ca(ul unui tr!g!tor experimentat.
%ungimea patului trebuie s! fie egal! cu lungimea antebraului p6n! la um!tatea
degetului ar!t!tor
/ccesoriile
3unt piese, ustensile care se utili(ea(! la montarea, demontarea, cur!irea i
ntreinerea armei n perfect! stare de funcionare. <cestea sunt: vereaua, cap c(li,
peria, #urubelnia, dornul, bulonul, penarul i bidona#ul.
=uniia
#otrivit dispo(iiilor &eii nr. 1I?1GGJ art. - privind regimul armelor i
muniiilor prin muniie se nelege cartuele, proiectilele i nc!rc!turile de orice fel care
pot fi ntrebuinate la armele de foc.
An procesul tragerii cu armele de foc se utili(ea(! cartue corespun(!toare
calibrului i tipului armei.
$lementele componente ale cartuului sunt: tubul, proiectilul, nc!rc!tura de
a(v6rlire, capsa.
9ubul*servete pentru asamblarea tuturor p!rilor cartuului, ferete nc!rc!tura
de aciunile agenilor exteriori, iar pe timpul tragerii oprete diriarea ga(elor spre
nchi(!tor.
,ubul de cartu se compune din: corp, (t i ro4et. I6tul folosete la serti(area
glonului, corpul pentru nmaga(inarea nc!rc!turii, iar ro(eta servete la fixarea capsei
printr0o ad6ncitur! special!.
Proi"cti"" pot fi: loane, alice,mitralii sau po#e.
Goa$/"" sunt folosite la armele cu eava ghintuit!, iar alicele, mitraliile, poele
la armele cu eava lis!.
An funcie de destinaia pe care o au gloanele pot fi obinuite sau speciale
Go$/u o1i8$uit se compune dintr0o c!ma! de oel placat! cu tambac i din
mie(ul de oel. Antre c!maa de oel i mie( se g!sete o c!ma! de plumb.
Go$/u tra%or se compune dintr0o c!ma!, mie(ul de plumb i paharul n care
este presat! substana trasoare.
Go$/u !"rfora$t ! incendiar se compune din: c!ma! cu coaf! de tambac, mie(
de oel cu c!ma! de plumb, subfund de plumb i substan! incendiar!. $ste destinat
pentru aprinderea carburanilor lichi(i i nimicirea forei vii.
Go$/u "-!o(i0 conine o nc!rc!tur! ce explodea(! la impact. <cesta poate
exploda la impact cu inta sau dup! ce glonul a p!truns n interiorul intei.
Go$/u "-!o(i0 intern este special proiectat astfel nc6t la impactul cu inta se
multiplic! i se mpr!tie explod6nd n interior. >6rful glonului explo(iv este n general
concav.
Aic"" sunt sfere metalice (plumb) de diametre diferite i se folosesc la cartuele
pentru armele de v6n!toare.
Mitraii" sunt alice mai mari care dep!esc J,J mm n diametru.
Po8"" sunt alice confecionate propriu din diferite materiale.
A$c2rc2tura d" a(05rir" servete pentru a imprima glonului micarea propulsiv!.
$a se compune din pulbere de piroxilin!.
Ca!%a are scopul de a aprinde nc!rc!tura de a(v6rlire.
,&/A$2$,/R./ /R=.&'R D. 2',
#rin ar+" d" foc n sensul %egii se neleg acele arme a c!ror funcionare
determin! aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substane aprinse sau luminoase ori
impr!tierea de ga(e nocive iritante sau de neutrali(are, pe ba(a forei de expansiune a
ga(elor provenite din detonarea unei capse ori prin explo(ia unei nc!rc!turi.
/rme militare automate #i semiautomate moderne din dotarea trupelor
speciale de interventie
0 ar+" d" tir, cu glon sau cu alice, special fabricate sau confecionate pentru
practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de c!tre *ederaia
7om6na de ,ir
0 ar+" d" 05$2toar", cu glon, cu alice sau mixte, destinate practic!rii v6n!torii
0 ar+" co$f"c/io$at" special pentru a mpr!tia ga(e nocive, iritante sau de
neutrali(are
0 ar+" a%cu$%", astfel fabricate sau confecionate nc6t existena lor s! nu fie
vi(ibil! ori b!nuit!
! ar+" d" !a$o!i", f!cute inofensive, dac!, prin valoarea lor istoric!, tiinific! sau
care constituie daruri, recompense ori amintiri sunt destinate a fi p!strate n instituii
de cultur! i art!, asociaii cultural0artistice i sportive sau n panoplii personale.
! ar+" d" r"cu(it2, f!cute inofensive, destinate a fi folosite n activitatea B artistic!
sau de producie cinematografic! B a teatrelor, circurilor, studiourilor de filme ori a
altor asemenea instituii cultural B artistice;
! a$%a+1uri", %u1a$%a+1uri" i di%!o(i/i0"" care se pot constitui i funciona ca
arme de foc.
/lte criterii de clasificare
: Du!2 d"%ti$a/i" ar+"" !ot fi9
!militare (pistoale, revolvere, pistoale mitralier!, mitreliere, etc.);
!de vntoare (cu o eav!, cu dou! evi, mixte);
!sportive (de tir, de agrement);
!speciale (arme de semnali(are, de start, de alarm!, de mpr!tiere a unor ga(e, de
fabricaie proprie)
!de*hizate sau ascunse (pistol stilou, baston, etc.)
0 Du!2 co$%truc/ia ca$auui /"0ii ar+"" %" .+!art .$9
0arme cu eava lis, care au pereii interiori ai evii nete(i (armele de v6n!toare cu
alice, pistoalele de semnali(are, etc.);
0arme cu eava *hintuit care au pe canalul evii goluri i plinuri dispuse longitudinal.
Ihinturile au rolul de a imprima glonului o micare helicoidal!, asigur6nd totodat!
stabilitatea glonului pe traiectorie n scopul atingerii cu preci(ie a intei;
0arme cu evi combinate, av6nd una sau doua evi lise i una ghintuit!.
: Du!2 u$gi+"a /"0ii "-i%t2 ur+2toar"" ti!uri9
!arme cu eava lun*, JK B LK cm (putile, putile mitralier!, putile de v6n!toare
etc);
!arme cu eava mijlocie, -K B JK cm (pistoale mitralier!);
!arme cu eav scurt, . B -K cm (pistoale, revolvere).
: Du!2 +odu d" fu$c/io$ar" ar+"" !ot fi9
!arme simple;
!arme cu repetiie, la care operaiunile iniiale de nc!rcare se repet! cu m6na la
fiecare foc (armele militare cu mai multe cartue);
!arme semiautomate a c!ror nc!rcare i desc!rcare 0 dup! primul foc B se face cu
autorul presiunii ga(elor;
!arme automate, funcionea(! pe acelai principiu ca i cele semiautomate, fiind
propice ns! pentru trageri n serii scurte sau lungi.
#uc! semiautomat! modern! 0 model #3I, calibrul E,G- mm, din dotarea trupelor
@<,8, care asigur! efectuarea unei trageri precise la distana de - 1m ,cu autorul
calculatorului
: Du!2 cai1ru ar+"" !ot fi ca%ificat"9
! arme cu calibru mic B p6n! la G..J mm;
! arme cu calibru mijlociu B G..J B F mm;
! arme cu calibru mare B peste F mm.
)a armele de vntoare calibrele sunt i ele diferite (#6, #7, #8, 6', 69 etc(&
"cestea sunt e*ale cu numrul sferelor de oel, avnd diametrul e*al cu cel al evii armei
ce intr ntr!o unitate de msur a *reutii e*al cu un pfund ('&% :*(&
: Du!2 +u$i/ia foo%it2 ar+"" %u$t9
! arme cu *lon B militare;
! arme cu alice B de v6n!toare;
! arme mi-te (arme de v6n!toare cu glon i alice).
: Du!2 $u+2ru cartu8"or c" %" !ot .$+aga(i$a %" di%ti$g9
! arme cu un cartu;
! arme cu mai multe cartue.
,&/A$2$,/R./ =:N$9$$&'R
Cartu8" !"$tru ar+" +iitar" car" a r5$du or !ot fi9
cartue cu glon greu;
cartue cu glon uor;
cartue cu gloane trasoare;
cartue perforant 0 incendiare;
cartue explo(ive;
cartue teleghidate.
Cartu8" !"$tru !i%toa"9
cartue cu glon;
cartue speciale cu efect sonor, cu ga(e iritant lacrimogene.
cartue pentru armele speciale (racheta);
cartue pentru armele de panoplie;
cartue pentru arme ascunse, deghi(ate;
Cartu8" !"$tru ar+"" d" 05$2toar" car" !ot fi9
cartue cu alice;
cartue cu mitralii (alice ce depesc %&% mm n diametru(;
cartue cu poe (alice confecionate propriu din diferite materiale(;
cartue tip brene:e&
Ur+"" i+!u%caturii
Ur+"" !ri$ci!a" %i %"cu$dar"
.rmele principale sunt urmele aparute ca rezultat al folosirii armelor de foc si al
actiunii fenomenelor dinamice + arma, cartusul, *lontul, tubul, orificiul de intrare,
orificiul de iesire, canalul orb si urmele de ricoseu&
.rmele secundare ale impuscaturii apar ca rezultat al actiunii fenomenelor termice
si chimice care au loc in canalul tevii armei si la o oarecare distanta de aceasta& <in
cate*oria urmelor secundare cele mai importante sunt + urme rezultate din actiunea
flacarii, a *azelor, urme de funin*ine, particule de pulbere arsa si nearsa, inelul de
metalizare si particule de unsoare&
.rmele rezultate din actiunea flacarii se manifesta sub forma unei arsuri
limitrofe orificiului de intrare, indeosebi in cazul in care teava este suficient de aproape
de tinta&
.rmele rezultate din actiunea *azelor se datoreaza presiunii *azelor provenite din
arderea pulberii in interiorul tevii si pot fi descoperite atunci cand tra*erea s!a efectuat
de la o distanta nula sau foarte mica& 0n acest caz canalul format de *lont se prezinta ca
o prelun*ire a canalului tevii si primeste pe pereti presiunea unei cantitati mari de *aze
care il dilata, iar orificiul de intrare capata o forma nere*ulata&
.rmele de funin*ine apar ca urmare a arderii incarcaturii de pulbere din cartus care
formeaza microparticule de funin*ine ce se *asesc in stare de suspensie in *aze& =urtata
de *aze, funin*inea se depune pe tinta formand un strat fin, iar in functie de intensitatea
acesteia se pot face aprecieri cu privire la distanta de la care s!a tras&
=articulele de pulbere arse si nearse constituie o alta urma suplimentara a
impuscaturii deoarece in afara *azelor si funin*inii de pe teava armei, mai ies in urma
*lontului si particule de pulbere nearsa ce actioneaza ca niste proiectile, avand o viteza
initiala mare&
0nelul de metalizare mai este cunoscut si sub denumirea de > *uleras > sau > inelul
de ster*ere > si se re*aseste in jurul orificiului de intrare& 0n cazul in care *lontul a
patruns prin mai multe medii diferite ca densitate, urmele de metalizare si de ster*ere se
*asesc separat& 0nelul de metalizare poate fi evidentiat cu ajutorul radiatiilor -&
=articulele de unsoare se datoreaza faptului ca *lontul preia din canalul tevii o
parte din unsoarea si vaselina folosita la intretinerea acesteia si o depune pe tinta, in
jurul orificiului de intrare& )a tra*erile de la distante foarte mici aceste urme apar sub
forma de picaturi, iar pentru evidentierea lor pot fi folosite radiatii ultraviolete care dau
o fluorescenta bleu!albastruie, sau o coala de hartie alba ce se aplica pe orificiul de
intrare, absobind astfel urmele de unsoare&
Ur+" cr"at" !" ""+"$t"" cartu%uui@tu14 go$t;
0n cursul "trecerii" prin arm proiectilele i tuburile vin n contact cu diverse piese din
metal, a cror structur e-terioar se imprim pe corpul muniiei& "spectul *eneral al
acestor urme variaz n funcie de marca i modelul armei , iar nere*ularitile
provenind din prelucrarea armei n fabric sau survenite ulterior datorit folosirii sunt
specifice pentru o arm dat i permit diferenierea ei de toate celelalte arme de aceiai
tip de fabricaie &
Ur+" cr"at" !" go$t
G'i$turi" @gouri";, ca i spaiile dintre acestea (plinurile( denumite "cmpuri", las
urme caracteristice pe proiectilul care se freac forat de pereii interiori ai evii datorit
presiunii *azelor&
Ur+" cr"at" !" tu1uri" d" cartu8
Cum armele sunt confecionate dintr!un metal cu o nalt rezisten la presiunea *azelor
i la vibraii, n consecin , toate cartuele trase cu aceeai arm vor avea imprimate
aceleai caracteristici de unde posibilitatea identificrii armei dup tub&
Pro1"+" c" !ot fi a+urit" !ri$ "-!"rti(a 1ai%tica judiciara
a; !dac dispozitivul prezentat pentru e-aminare constituie sau nu arm de foc, n
sensul le*ii;
1; !modelul, seria i calibrul armei;
c; !starea de funcionare a armei;
d; !posibilitile de tra*ere cu o arm defect;
"; !posibilitatea de autodeclanare a armei, fr a se aciona asupra tr*aciului;
f( !starea de funcionare, calibrul i eficacitatea unei arme de construcie
artizanal, ascunse;
g; !e-istena pe eava armei a urmelor factorilor suplimentari ai tra*erii;
'; !datele care atest o tra*ere recent;
i; !distana i direcia din care s!a tras, eventual poziia victimei i a tr*torului;
j; !dac inta a fost lovit printr!un foc tras direct sau prin ricoeu;
R; !relevarea seriei armei de foc, n cazul cnd aceasta a fost nlturat;
; !tipul, modelul i marca armei cu care s!a tras, dup urmele de pe *loanele i
tuburile supuse e-aminrii;
+; !dac tuburile i *loanele ridicate de la faa locului au fost trase sau nu cu arma
n liti*iu pus la dispoziie, &a&
a; E-a+i$ar"a t"'$ic2 !ro!riu:(i%2 a ar+"i
Cu acest prilej specialistul sau e-pertul, mpreun cu tehnicianul armurier vor
proceda la o e-aminare *eneral e-terioar a armei pentru a stabili dac aceasta
prezint componentele principale (pat!mner, mecanism de darea focului, eav( care
este *radul de uzur i dac arma a fost bine ntreinut sau nu&
Tot cu ac"a%t2 oca(i" %!"ciai%tu %au "-!"rtu 0a ur+2ri %2 %ta1i"a%c2
!articuarit2/i" d" co$%truc/i" a" ar+"i @co$%truc/ia /"0ii4 %i%t"+u d" fu$c/io$ar"4
+odu d" +o$tar":d"+o$tar" a /"0ii4 +odu d" +o$tar":d"+o$tar" a .$c'i(2toruui4
f"u 8i +odu d" fu$c/io$ar" a !i"dicii d" %igura$/24 dir"c/ia d" aru$car" a tu1urior;
8i .$ fi$a4 dac2 ar+a "%t" %au $u .$c2rcat24 dac2 ar" +u$i/i" .$ ca$au /"0ii ori .$
.$c2rc2tor.
1; D"t"r+i$ar"a ti!uui4 +od"uui 8i cai1ruui
<eterminarea tipului, modelului i calibrului armei este posibil n multe dintre situaiile
ntlnite n practic prin simpla studiere a inscripiilor e-istente pe piesele armei&
c; Sta1iir"a %t2rii d" fu$c/io$ar" a ar+"i
tabilirea strii de funcionare a unei arme este necesar de multe ori n practic, mai
ales n cazurile n care trebuie s se clarifice dou aspecte eseniale+
!dac o arm se putea declana accidental, fr apsarea tra*aciului;
!dac o arm deteriorat, cu piese lips, putea fi totui folosit pentru tra*ere&
3"rificar"a ar+"i +o$tat2 se face cu scopul de a stabili starea de pstrare a pieselor i
modul lor de funcionare&
La ar+a d"+o$tat2 se va e-amina fiecare pies n parte pentru a stabili dac toate
piesele poart aceeai serie ori dac prezint defecte&
<up verificarea armei, montat i demontat, pentru stabilirea cu certitudine a strii de
funcionare, se vor efectua tra*eri e-perimentale, n poli*oane special amenajate i
folosind muniie adecvat calibrului armei e-aminate&
"rma va fi foto*rafiat att montat ct i demontat&
Cu ocazia co$%tat2rii t"'$ico : 8tii$/ific" sau "-!"rti(2rii +u$i/i"i, specialistul sau
e-pertul va trebui s lmureasc urmtoarele probleme+
! starea muniiei;
! anul de fabricaie;
! dac muniia poate fi utilizat pentru tra*ere;
! modelul, tipul i calibrul muniiei;
! dac cartuele prezentate fac parte din acelai lot sau serie de fabricaie;
! dac muniia este fabricat sau artizanal;
! dac anumite cartue sau alice se aseaman cu cartuele sau alicele prezentate
pentru comparaie;
! modul de sertizare a cartuelor;
! la ce tip de arm se poate folosi muniia supus e-aminrii, etc&
?n cazul n care specialistul sau e-pertul $u ar" a .$d"+5$2 o ar+2 d" cai1ru
+u$i/i"i, acesta va proceda pentru stabilirea strii de funcionare, astfel+
!va desertiza muniia i va scoate din tuburi pulberea;
!va percuta cu un dorn ascuit capsa;
!va incendia pulberea&
"tunci cnd capsa, n urma percuiei, a provocat z*omot sub form de pocnitur, iar
pulberea a ars de*ajnd flacr i fum, nseamn c +u$i/ia a fo%t .$ %tar" d"
fu$c/io$ar".
E-aminarea este obli*atorie atunci cnd autorul faptei a nlturat prin diverse
metode %"ria 8i $u+2ru ar+"i&
?n aceast situaie se folosesc urmtoarele metode+
! c'i+ic2 (bazat pe reacia prilor metalice cu densitate mare, sub aciunea unui
reactiv ! acid azotic sau clorhidric(&e impune o foto*rafiere imediat a efervescenei
pronunate n zonele tanate, deoarece dispar rapid i nu se poate repeta;
! f"ro+ag$"tic2 ( aderarea selectiv a particulelor metalice la suprafaa armei,
ma*netizate anterior(&
Co$%tat2ri" f2cut" d" %!"ciai%t %au "-!"rt, n urma e-aminrii materialelor puse la
dispoziie (arm, muniie, materii e-plozive, persoane, etc&( vor fi materializate ntr!un
raport care trebuie s cuprind+
a; Part"a i$troducti02 n care se arat or*anul de urmrire penal sau instana de
judecat care a dispus constatarea tehnico!tiinific sau e-pertiza, data cnd s!a
dispus efectuarea acesteia, numele i prenumele specialistului sau e-pertului, data i
locul unde a fost efectuat, data ntocmirii raportului, obiectul acesteia i ntrebrile
la care e-pertul urma s rspund, materialul pe baza cruia constatarea tehnico!
tiinific ori e-pertiza a fost efectuat i dac prile care au participat la aceasta
au dat e-plicaii;
1; D"%cri"r"a .$ a+2$u$t a operaiilor de efectuare a constatrii tehnico!tiinifice
sau e-pertizei, obieciile sau e-plicaiile prilor, precum i analiza acestor obiecii
ori e-plicaii n lumina celor constatate de e-pert;
c; Co$cu(ii" care cuprind rspunsurile la ntrebrile puse i prerea e-pertului
asupra obiectului constatrii ori e-pertizei&
IDENTIFICAREA ARMEI
e realizeaz prin co+!arar"a tra%"oogic2 a urmelor de pe proiectilul sau tubul
ncriminat cu cele trase e-perimental cu arma suspect, n primul rnd se va stabili dac
e-ist corespondene ale conturului, n prezena unor asemnri (cu tolerane
admisibile, mai ales la proiectilele ricoate( se va trece la e-aminarea microreliefului&
imilitudinea confi*uraiei urmelor de pe proiectile, respectiv de pe tuburile comparate,
evideniate de continuitatea liniar a striaiunilor, va face dovada cate*oric a
identitii&
A0a$taj"" +icro%co!uui co+!arator ne apar i mai evidente dac amintim cteva
dintre metodele folosite anterior, i anume+
M"toda >at'a(ar @1K##; const n rularea rectilinie a proiectilului pe o lamel de
plumb, cositor sau staniol& 0ma*inile *hinturilor i ale striaiilor astfel imprimate se
foto*rafieaz i se compar& 5 variant este rularea pe un support acoperit cu tu
subire (cu ajutorul ruloului de cauciuc, ca la luarea amprentelor di*itale(&
M"toda >"roud:Giraud @1K#C; const n secionarea proiectilului i desfurarea
cmii sale pe o suprafa plan& @etoda este distructiv i se aplic numai
proiectilelor din plumb& =entru evitarea acestor inconveniente s!a conceput o variant+
acoperirea proiectilului cu un depozit electrolitic de cupru, care apoi se desprinde prin
secionare&
=n la *eneralizarea utilizrii microscopului comparator s!a recurs la
foto*rafierea succesiv, pe seciuni, a cilindrului proiectilului (#$%#(& =roiectilul se
nvrtete lent n jurul a-ei sale n faa unui obiectiv fi- al aparatului de foto*rafiat, n
timp ce filmul se deruleaz cu o vitez adaptat celei de rotire a proiectilului&
GRAFOSCOPIA JUDICIAR<
DEFINI=IE
Do+"$iu a %tii$t"i cri+i$ai%tici" car" %tudia(a "gitati" %cri%uui %i
"a1or"a(a +"tod"" "-a+i$arii ac"%tuia i$ 0"d"r"a id"$tificarii !"r%oa$"i4 !" ca" d"
"-!"rti(a. Ea %" ocu!a totodata cu c"rc"tar"a i+1ajuui %cri% i$ %co!u foo%irii
!articuaritatior ac"%tuia a %ta1iir"a autoruui u$ui t"-t.
Grafo%co!ia judiciara $u tr"1ui" co$fu$data cu grafoogia4 i$trucat ac"a%ta di$ ur+a
r"!r"(i$ta u$ do+"$iu d" %tudiu c" ar" ca !r"ocu!ar" d"t"r+i$ar"a caract"ruui u$"i
!"r%o$a" du!a %cri%.
0ncercarile de a introduce *rafolo*ia in sfera probatiunii judiciare au fo%t
cat"goric r"%!i$%" d" doctri$a %i juri%!rud"$ta, care recunosc in schimb rolul important
al *rafoscopiei judiciare in identificarea persoanei dupa scris&
M"ca$i%+u %i !ro!ri"tati" %cri%uui $atura
>a("" fi(ioogic" a" %cri%uui
Scri%u reprezinta un mijloc de comunicare interumana, superior limbajului
vorbit prin atributul perenitatii, situatie ilustrata de dictonul latin >3"r1a 0oa$t %cri!ta
+a$"$tA&
SCRISUL
reproducerea pe un suport oarecare cu ajutorul unor semne simbolice (caractere
literale( a limbii vorbite si a *andirii&
o actiune automatizata&
le*aturile nervoase ce formeaza esenta stereotipului dinamic sunt asociate si cu o
permanenta analiza si sinteza de ordin optic, acustic, chinestezetic&
o re*lare adecvata a circulatiei si respiratiei, *uvernata de centri nervosi superiori
localizati in corte-&
Scri%u va o*lindi specificul activitatii nervoase de la nivel scoartei cerebrale,
e-primate prin proprietatile de forta, echilibru si mobilitate&
FORTA se intele*e cuantumul de substanta e-citabila detinuta de celulele nervoase&
ECJILI>RUL se refera la raportul dintre ponderea e-citatiei si inhibitiei, ce determina
precizia le*aturilor nervoase&
MO>ILITATEA vizeaza posibilitatile de modificare ale acestora, factor de care depinde
adaptabilitatea or*anismului la schimbarile mediului e-terior&
FACTORII CARE INFLUENTEAHA
SCRISUL DE MANA
:factori fi(ioogici+ 0ar%ta4 0"d"r"a4 +a$a4 o1o%"aa4 "+otii"4 gra1a4 i$di%!o(itia4
%ur+"$aju4 %tar"a d" "1ri"tat" @!a%ag"ra;4 frigu;
:factori +"ca$ici+ %u!ortu actuui4 i$%tru+"$tu %cri!tura4 +at"riau !" car" %" %cri"4
!o(itia d" %cri"r";
! factori !atoogici+ tu1urari cardio0a%cuar"4 1oi $"uroogic"9 %c"ro(a4 tro+1o(a
c"r"1raa4 %"c'""4 1oaa ui ParRi$%o$4 "!i"!%ii "tc.4 1oi !%i'ic"9 !%i'o(" cro$ic"
+a$iaco:d"!r"%i0"4 !ara$oia cu for+"" "i d" d"iruri4 %c'i(ofr"$i"4 !%i'o(" d"!r"%i0"4
d"+"$t"4 !%i'o!atii.
3ARSTA
E0outia %cri%uui are loc paralel cu inaintarea in varsta, cand are loc o
diminuare a inaltimii literelor, scrisul devine uniform, e simplifica, in sensul ca literele
tind sa pastreze numai ceea ce este esential pentru intele*erea lor&=entru a obtine o mai
mare eficienta in scris, scriptorul recur*e la tot felul de prescurtari, de le*aturi
personale si spontane etc&
PIERDEREA 3EDERII
Or1ir"a nu duce si la pierderea deprinderilor *rafice ale unei persoane care stie
sa scrie& <e scrierea orbilor s!au ocupat in special doi e-perti romni+ Benri tahl si
"urel 3oia, care au intreprins cercetari pe cazuri reale si e-perimentale
Ca aspecte *enerale, scrisul unui orb va prezenta aceleasi caracteristici ca si
scrisul sau din perioada in care era vazator, dar va fi evident marcat de fenomenul de
dezor*anizare cauzat de nesi*uranta datorata conditiilor in care este e-ecutat&
MANA
Ma$a poate influenta scrisul in mai multe situatii& .neori, persoanele bolnave
sau foarte in varsta solicita ajutorul unei alte persoane pentru a intocmi un act, mai ales
testamente& tiind ca valabilitatea lor este conditionata de e-ecutarea scrisului cu mana
proprie, testatorul isi lasa mana *hidata de catre o persoana straina, ceea ce este
reflectata in *rafismul astfel obtinut&
PIERDEREA MAINII DREPTE
@ana stan*a trebuie antrenata indelun* pentru a crea o noua deprindere, asa ca
la inceput CnoulA scris va prezenta diferente fata de scrisul anterior, e-ecutat cu mana
dreapta&
MANA INMANUSATA
crisul va fi diferit totdeauna de cel cu mana libera prin coeziunea care scade in
prima situatie, prin schimbarea liniei de baza a randurilor, prin marirea literelor si
forma lor ascutita, repartizarea scrisului este foarte stransa, ritmul se micsoreaza, se
schimba pozitia punctului de atac sau dispare la unele litere, trasatura incipienta la
unele litere devine mai concava&
DISGRAFIILE
=rocesul scrierii este un proces lent si aproape insensibil, de aceea si evolutia
scrierii nu este ri*uroasa in dezvoltarea sa& e intampla, insa ca uneori se poate
descoperi la unele persoane un decalaj intre scrierea ei si stadiul psihomator
corespunzator varstei reale, un avans al dezvoltarii psiholo*ice, intelectuale asupra
matricitatii, decalaj cunoscut sub numele de di%grafi"& <is*rafiile sunt intalnite mai ales
la copii, in procesul formarii scrisului si chiar dupa aceea& )a copilul normal, scrierea
este re*ulata, ordonata, urmarind modelul cali*rafic&
CRAMPA FUNCTIONALA
(o contractura tonica a unui anumit *rup de muschi care apare totdeauna in e-ecutarea
aceluiasi act( poate fi la unele persoane un factor care imprima scrisului anumite
modificari& )a copii, ea se manifesta sub forma unor dureri permanente, in timpul
scrisului, la nivelul umarului, antebratului sau al de*etelor&
STAREA DE E>RIETATE
tarea de ebrietate poate modifica scrisul unei persoane in functie de cantitatea
de alcool continuta in san*e& unt situatii cand persoana in cauza se afla doar intr!o
stare de hipere-citabilitate; atunci insa cand cantitatea de alcool in san*e este foarte
mare, scrisul prezinta caracteristici cu cel detinut in conditiile accentuate&
0n aceasta forma, scrisul este foarte nere*ulat, literele sunt de marimi diferite,
predomina forma ascutita, deposantele sunt mai mari ca de obicei, coeziunea este mai
mica, linia de baza a randurilor este dreapta descendenta (ca la oboseala accentuata(&
FACTORI CARE INFLUENTEAHA
CARACTERISTICILE SCRISULUI
Su!ortu actuui. 5biectul pe care este asezata foaia de hartie in
momentulscrierii contribuie uneori la deformarea scrisului&
Natura %u!ortuui& =ractica demonstreaza ca suporturile pot fi moi si nestabile
(tesaturi(, cu asperitati, nere*ulate, z*runturoase (lemn, metal, metal cu o prelucrare
primara(, dure si lucioase (lemn, metal D prelucrate superior(, cu duritate scazuta si in
pozitie verticala (ziduri(& "ceste elemente au influenta asupra continuitatii trasaturilor,
precum si asupra marimii dimensiunii relative a scrisului&
I$%tru+"$tu %cri!tura. 0nfluenteaza mai putin caracteristicile scrisului, cel mult
*rosimea si calitatea literelor este afectata, dar nu si aspectul *eneral sau constructia
literelor& <esi, de re*ula, este posibil sa se compare doua scrisuri realizate cu
instrumente diferite, identificandu!se autorul, totusi este preferabil sa se recur*a la
scrisuri e-ecutate cu instrumente similare&
Po(itia d" %cri"r". =ozitia incomoda in scris este un factor care intervine foarte
des in scrisul unei persoane&
Mari+"a t"-tuui. =e astfel de suporturi, te-tele sunt relativ scurte& 0n *enere,
acestea se compun din douaEtrei randuri, uneori din douaEtrei cuvinte care imbraca
forma unor mesaje sau constructii *rafice simple&

FACTORII PATOLOGICI
TUL>URARI CARDIO3ASCULARE& )a bolile cronice, deci de lun*a durata si
insotite de leziuni permanente, scrisul se mentine in limite normale, fiind marcat insa de
mici semne care dupa dr& 1ene 1estin, ar corespunde or*anelor lezate si pe care le!a
denumit C*esturi de suferinta ale scrieriiA (*esturi esentiale privind, in principal,
oranduirea scrisului si *esturi referitoarea la litere(&
@odificarile *enerate de bolile cronice privesc si*uranta trasaturilor, directia
randurilor, dimensiunea semnelor *rafice, ne*lijenta punctuatiei etc&& 3olnavii
imobilizati la pat intampina dificultati mult mai mari, in special la inceperea randurilor
si a cuvintelor, unde pot fi necesare doua, trei incercari ce apar pe hartie sub forma unor
trasaturi de atac repetate; la fel desprinderea, adica ridicarea instrumentului de scris,
este anevoioasa, dand nastere unor trasaturi tarate&
>OLILE MINTALE. "cestea, indiferent ca sunt cu sau fara lezarea centrilor
nervosi, afecteaza profund scrisul& @odificarile din aceasta cate*orie cunosc o mare
varietate&
=entru ilustrare, mentionam cateva dintre schimbarile mai caracteristice pentru
starile a*itate+ aspect haotic, numeroase nere*ularitati ale trasaturilor, tremuraturi
accentuate, dezalinieri, randuri orientate in toate sensurile; in cazurile de comportare
violenta se mer*e pana la inteparea si ruperea hartiei cu varful creionului sau al penitei&
CARACTERISTICILE GENERALE4 TOPOGRAFICE SI
PARTICULARE ALE SCRISULUI
Caract"ri%tici g"$"ra"
Gradu d" "0outi" a %cri%uui
scrisuri superioare
scrisuri de evolutie medie
scrisuri inferioare
Co$ti$utu %!iritua
For+a %cri%uui
simple
simplificate
complicate
Di+"$%iu$"a %au +ari+"a %cri%uui
Pr"%iu$"a %cri%uui
cilindrice
maciucate
ascutite
fusiforme
Co$ti$uitat"a %cri%uui
mare
medie
mica
I$ci$a/ia %cri%uui
pre dreapta
/ertical
pre stan*a
Fedeterminat
R"!arti(ar"a %cri%uui
E-tins
=otrivit
trans
,oarte strans
Dir"ctia ra$durior
crisuri drepte
Concave
Conve-e
erpuitoare sau etajate
3it"(a %cri%uui
@are
@ijlocie
1edusa
For+a i$i"i d" 1a(a a ra$durior
<reapta
Concave
Conve-a
erpuita sau franta
CARACTERISTICILE TOPOGRAFICE ALE SCRISULUI
<upa cum su*ereaza insasi denumirea lor, caracteristicile topo*rafice privesc +odu d"
di%!u$"r", d" a+!a%ar" a unui te-t pe o coala de hartie sau pe un alt suport&
DEFINI=IE
Pri$ caract"ri%tici" d" ordi$ to!ografic a" %cri%uui %" i$t""g" +odu i$ car"
u$ %cri!tor i%i ara$j"a(a @di%!u$"; grafi%+u !" %u!rafata d" %cri"r"4 d" o1ic"i4 o coaa
d" 'arti".
MARGINEA TEITULUI : In primul rand se va stabili daca ea e-ista sau nu,
inre*istrandu!se scriauri lipsite de un astfel de element& @ar*inile pot fi lasate pe
amandoua laturile te-tului sau numai pe una din ele& Ele pot fi e*ale sau diferite ca
marime& @arimea mar*inilor se imparte in trei cate*orii+ redusa (pana la # cm(,
mijlocie (pana la G cm( si mai mare (peste G cm(& 0n ceea ce priveste forma mar*inilor
acestea pot fi+ drepte, inclinate spre stan*a sau spre dreapta (re*resiv sau pro*resiv(,
frante, sinuoase, concave, conve-e, etc&
5 alta e-aminare ce tine tot de aspectele topo*rafice ale scrisului are ca obiect
alineatele ce reprezinta retra*eri ale unui rand care marcheaza inceputul unei noi idei&
e remarca faptul ca foarte putine persoane folosesc corect alineatul& "numite uzante in
aceasta privinta pot fi uneori retinute ca avand valori identificatoare& @ai importanta se
poate dovedi marimea alineatului, prin care se intele*e distanta dintre marimea mar*inii
si capatul de rand respectiv&
=rintre caracteristicile topo*rafice ale unui scris se numara si cele privind
distantele ce se inre*istreaza intre literele ce alcatuiesc cuvintele, intre cuvinte si intre
randuri& Ca etalon de apreciere in primele doua situatii poate fi luata latimea literei, iar
pentru ultimul caz, inaltimea acesteia&
"mplasarea diverselor mentiuni ! cum ar fi semnatura, data, indicarea persoanei careia
i se adreseaza inscrisul, mentiuni ca >/anzatorulA, >CumparatorulA, >@artoriiA, etc&
Fu numai pozitia lor intereseaza, dar si plasamentul lor reciproc si cel fata de te-t& 0n
aceasta privinta de la caz la caz, situatiile inre*istrate pot fi e-trem de diversificate&
<e multe ori insa, in acest domeniu pot aparea raporturi constante, bine
particularizate, care sa constituie o caracteristica valoroasa, e-plorabila in cursul
e-aminarilor&
CARACTERISTICI PARTICULARE ALE SCRISULUI
Caracteristicile particulare de constituire a literelor reprezint elementul de baza
al identificarii persoanei dupa scris& Ele constau in forme specifice ale acestora,
tinandu!se seama de felul de e-ecutare a fiecarui element *rafic, de incadrarea lui in
litera din care face parte si din cuvantul in unitatea *rafica in care a intrat&
0n limbajul de specialitate, trasaturile de baza din constructia unei litere dispuse
in plan vertical sunt denumite *rame, iar cele dispuse orizontal, ce unesc doua *rame,
sunt denumite ducte&
"lte elemente ce contribuie la individualizarea semnelor *rafice le reprezinta
trasaturile de debut si cele prin care se finalizeaza o litera& "cestea pot fi analizate din
punct de vedere morfolo*ic, din punct de vedere al plasamentului fata de linia de baza a
scrisului sau al pozitiei fata de elemente ale respectivei litere&
=otrivit directiei miscarilor *rafice aceste elemente ale literelor pot fi construite
drept sau sinuos, in forma de bucla, arc, linie sinuoasa etc&
@iscarile prin care se e-ecuta elementele *rafice ale literelor sunt numeroase si
complicate, dar din ele putem desprinde miscarile principale care stau la baza
constructiei lor& "ceste miscari sunt+ cercul, ovalul, semicercul, bucla, nodozitatea si
ochiul D care pot fi e-ecutate destro*i sau sinistro*i& Elementele *rafice formand linii
*rafice drepte se e-ecuta prin miscari lon*itudinale care sunt paralele cu linia randului
si se subdivid in+ lon*itudinala dreapte (cand miscarea este de la stan*a la dreapta( si
lon*itudinala stan*a (cand miscarea este de la dreapta la stan*a(; transversala D cand
miscarea este perpendiculara pa linia randului sau sub un anumit un*hi
&
At" +i%cari !ri$ car" %" "-"cuta ""+"$t" grafic"
Pu$ctu d" atac %i tra%atura i$ci!i"$ta a u$"i it"r"
"ceasta caracteristica se va aprecia in raport de linia randului si de zona
mediana a literei& "stfel punctul de atac poate fi situat pe linia randului, sub
aceastalinie sau deasupra& ,ata de corpul literei, punctul de atac se poate situa in zona
centrala, deasupra corpului central al literei sau in zona depasantei superioare sau
inferioare&
Tra%atura t"r+i$ata %au d" fi$ai(ar" a it"r"i
,inalizarea literei se apreciaza ca pozitie, forma si marime& Clasificarea
finalizarii poate fi+ scurta, normala sau prelun*ita, orizontala in sus sau in jos, situata
pe linia randului, sub randul scris sau in zona medie sau superioara a literei&
Dir"ctia +i%carior d" "-"cuti" a elementelor constructive ale unui semn *rafic
reprezinta, de asemenea, un factor ne*lijabil& "stfel pentru realizarea elementelor
structurale ale unei litere pot fi realizate miscari circulare, miscari pe verticala fata de
linia de baza sau miscari pe orizontala& <e pilda o trasatura circulara ( de tipul
cercului, ovalului, buclei, semicercului( se efectueaza de la dreapta la stan*a sau de la
stan*a la dreapta, respectiv de-tro*i sau sinistro*i& "ceeasi directie se intalneste si in
cadrul trasaturilor orizontale&
CONSTRUC=IA UNOR MINUSCULE
3ariatiu$i i$ "-"cutar"a +i$u%cu"i Sa T D minuscula CaA se compune din doua
elemente *rafice+ ovalul literei si piciorul& Constructia ovalului prezinta variatiunile
analizate mai sus, in ceea ce priveste piciorul literei, aceasta se apreciaza din punct de
vedere al formei si al pozitiei&
=iciorul poate fi construit din continuitatea trasaturii ovalului, poate fi construit
independent de aceasta, cu finalizarea dreapta, in un*hi, rotunjita etc& Ca pozitie,
piciorul poate fi situat in tan*enta superioara, mijlocie sau inferioara fata de oval,
distantat sau traversand ovalul&
3ariatiu$i i$ co$%truir"a +i$u%cu"or S + T %i S $ T D minusculeleAmA siAnA pot
fi construite cu arcadele rotunjite, ascutite sau in*hirlandate& 0n unele variante ultima
*rama a minusculei > m A este atrofiata, pentru a asi*ura trasatura de unire cu litera
urmatoare&
Co$%truir"a +i$u%cu"i S c T D se poate e-ecuta cu trasatura incipienta sau fara, cu
arcuirea rotunjita sau aplatizata si cu crosetul simplu sau inmelcuit&
Co$%truir"a +i$u%cu"i S 1 T D se e-ecuta cu depasanta in bucla sau in bastonada si cu
finalizarea arcuita sau dreapta, terminata in nodozitatea caracteristica sau fara aceasta
nodozitate&
Co$%truir"a +i$u%cu"i Sf T D cu depasantele buclate sau in forma de bastonada, cu
trasatura incipienta situata in zona mediana sau superioara, cu trasatura orizontala
trasa separat sau in continuarea depasantei inferioare, etc&
Co$%truir"a +i$u%cu"i S r T D dupa modul cali*rafic sau dupa modelul tipar& <upa
modelul cali*rafic se poate prezenta, cu sau fara nodozitate, in zona superioara si cu
plafonul drept, concav sau conve-&
Co$%truir"a +i$u%cu"i S % T D cu plafonul ascutit sau rotunjit si in unele variante cu
finalizarea in bucla&
Co$%truir"a +i$u%cu"i St T B cu depasanta in bucla sau in bastonada, cu trasatura
orizontala situata in partea de sus sau medie a depasantei, cu trasatura orizontala
asezata simetric sau cu dominarea unei laturi, cu finalizarea dreapta, arcuita sau
revenind asupra corpului literei pe forma trasatura orizontala etc&
Co$%truir"a +i$u%cu"i S - T D prin continuarea traseului si buclarea celor doua arcuri,
sau de arcuri separate care se intretaie&
Co$%truir"a +i$u%cu"i T ( T D cu talpa literei orizontala, sau cu transformarea acesteia
intr!o bucla situata in zona depasantelor inferioare&
)ista elementelor *rafice ce intra in constructia literelor, prezentata mai sus, are
caracter e-emplificativ, ea neprinzand nici toate literele si nici toate variantele de
constructie a acestora ci tine seama doar de dificultatea de constructie a literelor vizate&
.n scris este individualizat si prin modul in care se prezinta, din punct de vedere
constructiv, semnele diacritice& <esi aparent banale, acestea pot retine caracteristici
importante& "stfel, un e-emplu de semn diacritic poate rezida intr!un scurt se*ment,
drept, arcuit, un*hiular, oval, semioval sau punctiform, poate fi plasat la o distanta mai
mare sau mai mica fata de litera, poate fi construit se parat fata de aceasta sau in
continuarea ei&
tudierea aprofundata a caracteristicilor de ordin particular ale unui scris este
e-trem de importanta, deoarece ansamblul acestora determina in buna parte
individualizarea unui scris& <upa cum e-prima "& 5sborn+ >@ii din aceste caractere
sunt creatii si dezvoltari individuale; curioasa si incalculabila lui varietate este desi*ur
ceea ce da scrisului de mana inalta sa valoare distinctiva H& A
C"rc"tar"a grafica a cifr"or
E-pertiza *rafica a cifrelor constituie una din problemele dificile ale identificarii
persoanelor dupa scris& <esi in practica de cercetare identificarea persoanei dupa
scrierea cifrelor survine relativ destul de frecvent in literatura de specialitate aceasta
problema este destul de putin tratata&
GENERALE
*radul de evolutie al scrisurilor cifrelor, care se observa dupa precizia si
si*uranta miscarilor
inclinarea cifrelor prezinta aceeasi variatie ca in scrisul literelor, putand fi+
dreapta, inclinata spre stan*a sau spre dreapta
le*area cifrelor este o caracteristica ce apare mai rar in scrierea acestora si se
deosebeste dupa+ forma si pozitie
dimensionarea cifrelor este o caracteristica fara stabilitate, fiind e-ecutata in
raport de spatiu disponibil
INDI3IDUALE
adau*area unor elemente suplimentare, ca punctul pe cifra #, sau linia situata la
e-tremitatea de jos, formand talpa cifrei
simplificarea construirii unor cifre (ca 9,%,I( prin reducerea unor trasaturi
arcuirea, curbarea sau ondularea unor trasaturi care trebuiau e-ecutate in linie
dreapta
plasarea trasaturilor incipiente si a finalizarii cifrei 8
semnul de-tro*ir sau sinistro*ir al e-ecutarii cifrei 8
formarea trasaturilor incipiente si a finalizarii in croset (#,7,I( sau in bucla
(6,G,7(
SCRISUL EIECUTAT PRIN IMITAREA CARACTERELOR TIPOGRAFICE
0mitarea caracterelor tipo*rafice este unul dintre procedeele de denaturare a
scrisului cursiv, care consta in modificarea constienta a semnelor *rafice, din caracter
cursiv in cel de tipar&
E-pertiza scrisului tipizat se caracterizeaza prin elemente specifice datorate, pe
de o parte, e-istentei unor factori care in*reuneaza identificarea scriptorului, iar pe de
alta parte, prezentei unui intre* comple- de particularitati ale scrisului ce se manifesta
numai la asemenea te-te&
0n mod normal, literele de tipar sunt utilizate mai des de catre persoanele care
e-ercita profesii cu un anumit specific cum ar fi+ proiectantii, desenatorii tehnici si
decoratorii& 0n cauzele juridice, literele de tipar sunt intalnite cu predilectie in
redactarea pieselor in liti*iu, deaorece faptuitorul este incredintat ca, intrucat literele de
tipar sunt morfolo*ic sablonizate, prin imitarea lor se obtine o depersonalizare a
scrisului si in felul acesta ar putea fi mai *reu de identificat lucru care este adevarat, dar
numai in parte&
E-ista parerea ca oricine poate imita caracterele tipo*rafice ale literelor& 0n
realitate, nu toate literele alfabetului pot fi de*hizate cu usurinta prin folosirea
modelelor tipo*rafice& =ractica de e-pertiza evidentiaza e-istenta unor dificultati in
e-ecutarea minusculelor tipo*rafice, ceea ce constituie totodata o e-plicatie a faptului ca
numeroase scrisuri sunt de*hizate cu usurinta prin folosirea modelelor tipo*rafice&
Chiar in privinta majusculelor, scriptorii intampina dificultati in imitarea fidela a
modelelor tipo*rafice ale literelor (2(, (J(, (K( ceea ce!i determina sa recur*a fie la
forme derivate din modelul de tipar, fie la formele cali*rafice&
Li!%a "garii conduce si ea la pierderea unui intre* comple-e de particularitati
speciale ale scrisului& 0n acest fel, comple-itatea identificarii este conditionata, pe de o
parte, de un numar insufucient de caracteristici ale semnelor de *rafice de tipar, datorita
simplitatii constructiei acestora prin miscari drepte, iar, pe de alta parte de pierderea
elementelor specifice stabile ale scrisului, ca urmare a ritmului lent si a ine-istentei
le*aturilor interliterale&
=rima *rupa de elemente caracteristice o reprezinta cele care apar datorata
modificarii constructiei *enerale a semnului *rafic in scrierea cu caractere tipo*rafice,
respectiv caracteristicile scrisului tiparit, introduse in mod constient si devenite
automatisme prin e-ercitiu&
,iecarei persoane ii este specific un comple- deosebit de elemente caracteristice
ale scrisului, care se manifesta numai in asa!numitul >scris de tiparA al persoanei
respective&
E-ista o serie de factori care au unfluentat formarea scrisului tipizat& "stfel,
*radul *eneral de evolutie a scrisului obisnuit al unei persoane constituie baza formarii
scrisului tipizat, intrucat deprinderea capatata anterior da scriptorului posibilitatea de a
scrie cu miscari bine coordonate si intr!un ritm suficient de rapid, c'iar i$ ca(u
+odificarii i$t"$tio$at" a co$%tructi"i g"$"ra" a %cri%uui grafic& .n *rad inalt de
evolutie a scrisului cursiv al unei persoane favorizeaza formarea scrisului cu imitarea
caracterelor tipo*rafice&
" doua *rupa o reprezinta caracteristicile scrisului obisnuit (cursiv( al unei
persoane care, in virtutea stabilitatii lor, apar in te-tul tipizat& "ceste elemente, care se
mentin in scrisul cu imitarea caracterelor tipo*rafice in pofida vointei scriptorului de a
le e-clude, se numesc >elemente ale scrierii cursiveA& <upa cum arata practica de
e-pertiza, elementele scrierii cursive se modifica indeosebi in acele parti ale literelor de
tipar e-ecutate cu miscari rotunjite, caracteristici intalnite mai frecvent la literele de
tipar care prin constructia lor se aseamana cu cele cursive sau cu majuscule, cum ar fi
O4P4U4C4O4I etc& 0n modelul tipo*rafic al literelor N4M4G4F4> si altele aceste elemente
apar mai rar&
A!aritia ""+"$t"or %cri"rii cur%i0" i$ %cri"r"a cu i+itar"a caract"r"or
ti!ografic" "%t" +ut i$fu"$tat d" rit+u %cri"rii& 0n cazul depasirii (accelerarii(
ritmului obisnuit, in manuscris apar o serie de modificari, cum ar fi+ elemente ale
literelor formate prin miscari rotunjite, specifice scrierii cursive, le*aturi intre litere,
pierderea unor amanunte ale semnelor *rafice tipizate, inlocuirea literelor cu o
constructie complicata prin altele cu o constructie simpla etc&
CARACTERISTICI GENERALE
dispunerea *enerala a te-tului scris, in raport cu suportul, caracterizata printr!o
serie de elemente ca+ amplasarea datei, a titlului, inaltimea si distanta fata de mar*ini
ale alineatelor, latimea si directia mar*inii, inaltimea ultimei linii etc
spatierea (distantarea( intre linii, cuvinte sau chiar litere
inclinarea literelor, care de re*ula se pastreaza, desi modelele de tipar sunt
drepte
dimensiunea literelor
intensitatea apasarilor si repartizarea acestora pe elementele componente ale
semnului *rafic, care, de re*ula, raman neschimbate comparativ cu scrisul cursiv
le*area literelor
caracteristicile limbajului folosit de scriptor (vocabular, semne de punctuatie,
constructiile *resite in propozitii si fraze(
CARACTERISTICI
INDI3IDUALE
forma literelor, care are o importanta deosebita scrisul tipo*rafic
numarul trasaturilor componente ale literelor
dimensiunea literelor (inaltimea si latimea(
directia de e-ecutare a trasaturilor care compun toate elementele literale
forma si marimea suprafetelor cuprinse intre trasaturile componente ale
semnelor *rafice
modul de combinare a trasaturilor literale si forma acestora (ascutite, maciucate,
fusiforme, etc(
inclinarea diferitelor trasaturi care compun semnul *rafic
prezenta, forma si pozitia semnelor de punctuatie (punct, vir*ula, etc&(
trasaturile ornamentale ale semnelor *rafice (inflorituir(
modul de le*are a literelor
modul de e-ecutare a unor semne *rafice neliterale
alte caracteristici (orientarea barelor, e-istenta crosetelor incipiente si finale,
forma ovalelor, etc&(
T"$di$t" i$ta$it" i$ %cri%
T"$di$t" cri+i$a" i$ %cri%
I$ a1ordar"a ac"%tui do+"$iu $" 0o+ r"f"ri a a%!"ct" car" %" r"ga%"%c a c"i
cu d"0i"ri caract"ria" %i car" au fo%t d"$u+it" 0icii +ora"4 di(ar+o$ii a"
!"r%o$aitatii d" ti! !%i'otic.
Ac"%t" di(ar+o$ii a" !"r%o$aitatii !ot fi d"c"at" %i !ri$ "-a+"$u grafogic.
I$ ac"%t %"$% u$u di$tr" !ri+"" %tudii a fo%t facut i$ca di$ 1K#& d" catr" Cr"!i"u-
Ja+i$. E a$ai("a(a %cri"r"a Sca$aiiorT4 t"r+"$ %u1 car" ii r"u$"%t" !" toti ac"i
%u1i"cti a caror %tructura !%i'oogica !r"("$ta %tar"4 0icii +ora" !r"cu+ $"%i$c"ritat"4
orgoiu "tc. %i car" !ot aju$g" a cri+a. Co$%id"ra ca i$tra i$ ac"a%ta cat"gori" 9
gro%oa$ia4 co$fu(ia4 co+!icatia4 di(ar+o$ia4 orgoiu4 d"1iitat"a4 +i$ciu$a4 "tc.
A%tf" i$cat d"0i"ri" +ora" %u$t $u+"roa%" co$%id"ra+4 co$for+ t"$di$t"or
actua" %i i$ ra!ort cu %u1i"ctu !" car" i %tudi"+4 %"+$ificati0"9 agr"%i0itat"a4
"goi%+u a car" a+ adaugat %i i+aturitat"a af"cti0a4 d"%i ac"%ta $u "%t" o %i+!a
d"0i"r" +oraa4 ci u$ d"ficit i$ d"(0otar"a ar+o$ioa%a a !"r%oa$"i.
"ceste aspecte au fost subliniate de multi autori, ca eminetul caracterolo*
)udovi* Lla*es, care, spunea, intre altele+ > =ro*resele substantiale se inre*istreaza in
campul cercetarilor, asupra manuscriselor delicventilor si criminalilor, oferindu!ne date
notabile care demonstreaza considerabilul aport al *rafiolo*ieiA&
pecialistii, analizand scrierea unor delicventi, deserva o zona medie blocata la
un nivel scolar, rea luare in posesie a spatiului *rafic, mar*ini din stan*a ri*ide, ritm
*rafic absent sau perturbat, miscare lipsita de suplete (ri*iditate( sau instabilitate& E&C&
remarca monotonie a traseului, adesea lipsa de spontaneitate, scriere nestructurata, de
tip infantil, in arcade, arcuita&
"ceste anomalii *rafice traduc devieri caracteriale pe care le!am specificat
anterior si care se remarca pre*nant si la criminali&
"ceste cateva date, ca si multe altele ale literaturii ne arata importanta
investi*arii unor anomalii *rafice in vederea cunoasterii unor motive ale actiunii umane&
Moti aceia care au studiat aceste probleme au fost izbiti de abundenta si
diversitatea materiei de tratat, de varietatea punctelor de vedere si de dificultatea fara
incetare reinnoita de raspunde acestora&
<esi sunt lucrari mai intinse prin care s!au adus contributii notabile in perioada
respectiva, abordarea in acest domeniu a fost facuta in mod partial, vadind adesea
aspecte discutabile in stabilirea unor repere ca si lipsa unei metodici mai precise de
evaluare&
Agr"%i0itat"a 4 o d"fi$i+ ca o tra%atura caract"riaa car" %" 0ad"%t" !ri$
di%!o$i1iitat"a !"r+a$"$ta a actiu$i %i r"actii 0io"$t"4 i$t"$%" %i di%!ro!ortio$at" i$
ra!ort cu u$ %ti+u @%i c'iar fara u$ %ti+u a!ar"$t; cu "f"ct" !"rtur1atoar" %au @%i;
0ata+atoar" a%u!ra r"atiior i$t"ri$di0idua" %au %ocia".
0mpulsivitatea a*resiva cand este bine stapanita si directionata prin educatie si
cultura, se poate manifesta prin ironie, simt critic, spirit acut patrunzator&
Ca si alte >devieriA caracteriale, a*resivitatea este o trasatura psiholo*ica
comple-a ale carei cauze sunt multiple (reprezentand din multipli factori(&
Egoi%+u "%t" cutu $"+a%urat a "uui4 !r"ocu!ar"a co$%ta$ta fata d"
!ro!ria:i !"r%oa$a4 dorinta manifestata ca toata lumea sa se ocupe numai de
problemele sale, convin*erea ca numai ceea ce se refera la fiinta lui are importanta&
<in punct de vedere *rafolo*ic+ scriere re*resiva, mica, in*esuita condensata,
colturoasa, inelara, mar*inile importante, majuscule izolate cu finale centripete sau in
harpon, depasantele interioare reduse si cu baza an*uloasa&
Orgoiu. E%t" o 'i!"rtrofi"r" a %"$ti+"$tuui !ro!ri"i 0aori4 car" a!ar" i$
co+!ortar"a i$%uui i$ 0iata %i i$ ra!orturi" !" car" " %ta1i"%t" cu %"+"$ii. S" !oat"
ur+ari i$ ac"a%ta !ri0i$ta %"ria $"%far%ita a $ua$t"or %i tr"c"rior d" a i$fatuar" %i
0a$itat" !a$a a "-ag"rar"a +"gao+a$iaca. 5r*oliul se manifesta in *rafolo*ie prin +
scriere suprainaltata, mare, verticala sau rasturnata, bare ale lui >tA sus situate,
semnatura mai mare decit te-tul, dispozitii in inaltime in zonele initiale ale literelor in
special majuscule&
I$dif"r"$ta af"cti0a. T"r+"$u %"+$ifica o at"r$ar" !a$a a di%!o(iti" a
r"(o$a$t"i af"cti0a a dif"riti %ti+ui4 o %tar" d" S$"utraitat" af"cti0aT4 o d"ta%ar" d"
trairi" "+otio$a" a" c"or di$ jur.
e manifesta prin+ scriere verticala , directie orizontala, lenta, le*aturi
un*hiulare sau filiforme, forme in*ustate, simplificate , bare ale lui >tA si finale scurte
ascutite&
La1iitat" @i$%ta1iitat" "+otio$aa;. T"r+"$u %" r"f"ra a +odificari" %i
di$a+ica af"cti0itatii (mai ales a emotiilor( constand intr!o variatie e-ceptioanal de
rapida si frecventa a dispozitiilor mentale si afectiva, cel mai adesea nemotivate&
"ceasta labilitate se traduce prin reactii dezordonate, oscilatii bruste in sfera
sentimentelor, hipere-citabilitate emotiva, impulsivitate, intoleranta e-trema la frustari,
absenta de control in ceea cepriveste efectele&
Moti autorii subliniaza lipsa de stablitate,schimbari contiune de orientare vadind
un caracter haotic, permeabilitate crescuta a eului&
e manifesta in primul rand prin faptul ca traseul are o miscare vadit neelastica,
nesi*ura, ne*lijenta&
N"%i$c"ritat"a4 +iciu$a4 i$%"atoria. I$ 0iata cotidia$a %" c"r" ad"%"a
grafooguui d" a %" !ro$u$ta a%u!ra d"icat"i !ro1"+" a aut"$ticitatii u$or !"r%oa$"4
daca a$u+it" %cri"ri $" atrag at"$tia i+"diat i$trucat "" co$ti$ $u+"roa%" %"+$" d"
$"%i$c"ritat".
"stfel, pe de o parte, semnele de nesinceritatela care avem obiceiul sa ne referim
nu sunt totdeauna prezente in anumite scrieri ale inselatoriilor recunoscuti, pe de alta
parte, desi unii indici *rafici ne pot da o orientare in acest sens , doar un fascicol de
elemente, o asociere de trasaturi ne poate duce la o recunoastere si o intele*ere a
modalitatii de comportament a mincinosilor si inselatorilor &
I+aturitat"a af"cti0a. D"fici"$ta d" d"(0otar" !%i'oogica a !"r%oa$"i car" %"
traduc" !ri$tr:o !"rtur1ar" a 0i"tii af"cti0" a$tr"$a$d d"(ordi$" r"atio$a".
"ceasta imaturitate comporta o constelatie de trasaturi considerate caracteristice
+ dependenta, lipsa de autonomie, incertitudine comportamentala, su*estibilitate,
instabilitate, imposibilitatea de a!si controla emotiile, imposibilitatea de inserare in real
si in comunitate&
e caracterizeaza prin+ in*ustarea literelor, ceea ce su*ereaza teama, iar
inhibitia miscarii ar proveni din teama sau neincredere; relevarea miscarilor care pierd
alternanta sa ritmica de tensiune sau redare a miscarii care tinde la un*hi;
predominarea miscarii pe o forma inabila; lipsa de elasticitate prin disolutie sau
ridicitate, intreruperi ale traseului prin litere facute din se*mente.
T"$di$t" %uicidara i$ %cri%
Si$ucid"r"a este un act semnificativ cu implicatii sociale deosebite&
E-ista dezechilibre caracteriale care favorizeaza tentativa impulsul surprinzand
prin bruschetea scutului& 2rafolo*ul este rar consultat asupra riscului eventual de
sinucidere la un scriptor dat& @ai adesea aratau documente scrise de catre o persoana
care s!a sinucis sau care a facut o tentativa, cerandu!i!se, daca este posibil sa
re*aseasca indicii care ar putea atra*e atentia&
<esi*ur nu se pot tra*e concluzii cate*orice din punct de vedere *rafolo*ic intr!o
problema atat de vasta intrucat se sinucide, repetam, la orice varsta si dintr!o infinitate
de motive&
Studiu %cri"rii !"r+it" d" a %" 0"d"a u$d" di$a+i%+u !%i'ic a fo%t !"rtur1at
i$ ca(u tu1urarior !%i'oogic" dar $u %" !oat" !r"0"d"a tr"c"r"a a act. Scri"r"a
%i$uciga%ior $u "%t" o1igatoriu !atoogica @doar i$ a$u+it" ca(uri;4 dar "%t" "-!r"%ia
u$ui d"("c'ii1ru 4 a u$"i u!t" i$"ga" i$tr" "$"rgia 0itaa %i d"(a%tr"" %au
agr"%iu$i" u+ii i$co$juratoar" 4 "-i%ta$d o r"ati" i$tr" d"(ada!tar" %i ri%cu d"
autodi%trug"r".
Ca proportii+ in*ustarea e-a*erata sau lar*ime e-a*erata a cuvintelor,
depasante inferioara e-a*erat de lun*i sau scurte, depasante superioare e-a*erat de
inalte sau joase, bucle foarte mari sau de forma anormala,sau bucla e-trem de restransa,
e-a*erarea sau atrofia semnelor libere (inceputul si finalul cuvintelor, bare ale lui >tA,
accente(, majuscule prea mari sau prea mici, litere deformate (o parte a literei este
disproportionata fata de rest( semnatura prea mare, prea mica sau prea diferita de te-t,
descendenta&
Ca structura + literele sunt labile sau prea ri*ide, rela-are e-a*erata, lipsa de
fermitate prin aracade, telescopie, tremuraturi e-a*erate, intreruperi ale traseului, prin
litere facute din se*mente, suduri, rupturi , pete litere umplute, linii prea ascendente,
alburi nere*ulate (spatii importante si nere*ulate intre cuvinte sau mari*ini nere*ulate(
deschideri sau inchideri e-a*erate sau anormale&
Ca dimensiuni+ scrierea prea mica sau prea mare, izolare sau compactivitate
e-a*erata&
Ca orientare+ scrierea rasturnata, dreapta D ri*ida sau e-a*erat de inclinata
(directie( sinistro*iritate e-a*erata&
Ca dinamism+ prea mare lentoare, nere*ularitate sau re*ularitate forte
accentuate (in dimensiune, directie, continuitate(, miscare flotanta, barata, cabrate sau
e-cesiv de dinamice&
Ca presiune, se are in vedere o presiune foarte slaba, nere*ulata& 5rdonarea este
in *eneral perturbata ca si confi*uratia interliniilor, a spatiului dintre cuvinte, precum si
un aspect de Ascriere descendentaA, adica situata in partea stan*a sus a pa*inii,
su*erand un refuz , o indepartare spre trecut si ima*inar&
At" a%!"ct" grafic"& @od de le*atura frecvent utilizat este arcada, care in
conte-tul respectiv ar e-prima repliere narcisista, intrerupere a comunicari cu ceilalti ,
absenta de curbe care ar e-prima lipsa de suplete, ri*iditate sau din contra e-ces de
curbe care ar corespunde lipsei de fermitate, de stabilitate, adesea absenta de un*hiuri
drepte, indicand o lipsa de ri*oare, de constanta, de posibilitati de ancorare in realitate
sau invers, e-ces de un*hiuri drepte, indicand incapatanare, rezistenta obstinanta,
folosirea de trasaturi subtiri sau pline fara a face diferenta dintre ele; mai apar trasaturi
finale oblice la dreapta si in jos, accente si vir*ule imprastiate sau ascutite&
"bordarea *rafolo*ica se va referi la trasatura care este net modificata , la
miscare care este uneori lipsiota de suplete , ceea ce impreuna cu alte semne *rafice ar
indica o lipsa de comunicare&
e mai remarca a in*ustare a literelor, ceea ce su*ereaza teama, inhibitia
miscarii provenind din frica sau neincredere; daca survin in te-t si aspecte de etalare, ar
semnifica impulsuri contradictorii care pierd alternanta sa ritmica de tensiune E
destindere sau o redactare a miscarii care tine la un*hi cu e-ces de tensiune pe fond de
inhibitie&
0n ceea ce priveste for+a pot aparea D nere*ulariatti ale zonei mediane D in
dimensiune , inaltime sau lar*ime, ceea ce ar traduce un sentiment de sine fluctuant,
uneori o tendinta depresiva+ de asemenea , finale alcatuite care opresc la sfarsitul
cuvintelor , ca si cum s!ar bloca contractul trasaturi acoperite, retusuri care diminueaza
lizibitatea&
1itmul spatial este perturbat + folosirea conventioanla a spatiului, ine*alitati ,
stan*acii, dezordonat, invadat, repartitia maselor *rafice aritmica&
1itmul de structurare a formei este modificat + forme scolare, impersonale,
nesi*ure, nediversificate sau forme e-a*erate, umflate, torsionate, ornamente
discordante& "vem asadar la aspectul *rafic de imaturitate afectiva modificari ale
miscarii, formei, spatiului ale ritmului cu o predominare a formelor infantile descrise de
mai multi autori francezi&
<in tot ceea ce am aratat este usor de inteles ca $u "-i%ta %"+$" grafic"
%!"cific" a" %uiciduui& 0ar acela care au putut fi descrise sunt semne de depresiune,
an-ietate, a*resivitate, labilitate (instabilitate emotiv ! actionala(, inhibitie accentuata
(repliere narcisista(etc&
Fu$da+"$tu %tii$tific a "0id"$ti"rii %tr"%uui !%i'oogic i$ %cri%
0nfluenta sistemului nervos central si neurove*etativ sub diferite firme, asa cum
au constatat specialistii de *rafoscopie, duce in mod inevitabil la modificari si chiar
alterare ale scrisului& "stfel , stari maladive, boli mintale, stari psihice deosebite, emotii
puternice isi pun amprenta asupra scrisului&
Mrebuie avut in vedere faptul ca, intrucit fiecare persoana are o structura
psiholo*ica proprie, viteza de e-ecutie si presupunerile e-ercitate in timpul scrierii in
conditii normale variaza, neputandu!se stabili aprioric cu etalon al modului de scriere in
conditiile lipsei de efect emotiv& 0n aceasta situatie,este necesar sa se stabileasca pentru
fiecare persoana in parte parametrii normali ai scrierii, spre a putea depista prezenta
emotiei in timpul actiunii respective&
Ca urmare a cercetarilor e-perimentale in cadrul 0nstitutului *eneral al politiei,
din e-aminarea atenta a testelor facute in paralel cu poli*raful asupra unor persoane
care au comis fapte penale, s!au putut formula primele concluzii in elaborarea metodei
de testare a sinceritatii ci ajutorul emotiei manifestate in scris&
@etoda de testare a disimularii adevarului cu ajutorul scrisului se impune sa fie
folosita paralel cu testarea clasica la polio*raf& 0n aceste conditii se vor realiza o
completare si o verificare reciproca a rezultatelor obtinute prein cele doua metode,
reducandu!se simtitor posibilitatea de eroare e-istenta in cazul folosirii lor re*ulate&
C"rc"tar"a %"+$aturior
0n identificarea persoanelor dupa scris o problema speciala o constituie
identificarea semnaturilor contestate& emnatura la inceput urmeaza acelasi proces de
formare ca si scrisul obisnuit, dar curand se detaseaza pentru a evalua sin*ura, luand!o,
in numeroase cazuri, inaintea scrisului&
,ormarea semnaturii intr!un proces oarecum separat de restul scrisului unei
persoane se datoreaza urmatorilor factori& 0n primul rand trebuie tinut cont ca
semnatura este formata dintr!un *rup restrans de litere care se repeta in aceeasi
*rupare& emnatura se e-ecuta cu o rapiditate mai mare decat scrisul obisnuit si pentru
unele persoane, chiar mai frecvent decat scrisul& 1apiditatea e-ecutarii semnaturii va
duce la simplificarea literelor, facandu!le necitete& 0n al doilea rand trebuie tinut cont de
faptul ca adeseori semnaturile sunt complicate in mod intentionat, fiind presarate cu
forme artificiale fanteziste pentru a le face de neimitat&
Cu tot caracterul ei strict individual si stabil, semnatura se poate e-ecuta in mai
multe variante, ca+ in*rijit, mai putin in*rijit si prescurtat&
E-aminarea *rafica a unor semnaturi in vederea stabilirii autenticitatii lor se
face tinand seama de+ si speciale ale scrisului&
<in punct de vedere topo*rafic se stabileste pozitia semnaturii in raport de
mar*inile laterale si de jos a hartiei, de ultimul rand scris, de locul unde se *aseste data
actului
Mijoac" t"'$ic" d" "-a+i$ar" a %"+$aturior
=entru e-aminarea criminalistica a semnaturilor, e-pertul se foloseste de
+icro%co! si de %t"r"o+icro%co! D intrucat acestea permit observarea pe traseul
semnaturii a eventualelor intreruperi, retusari etc& D de lampa cu radiatii ultraviolete si
de un traductor din infrarosu&
<e asemenea sunt necesare aparate sau alte ustensile pentru realizarea
foto*rafiilor de umbre, cum sunt+ o lampa cu fascicul in*ust, un aparat de foto*rafiat, un
dispozitiv de reprodus documente, aparate de copiat si marit precum si filtre pentru
realizarea foto*rafiilor separatoare de culori& 0n cazul in care traseul semnaturii a fost
marcat mai intai cu creionul si apoi cu cerneala, se foloseste un microscop cu lumina
polarizata, pentru a pune in evidenta particulele de *rafit tan*ente traseului&
0n procesul e-aminarii semnaturilor prin suprapunere sunt necesare dispozitive
si aparate pentru realizarea ima*inilor la scara, un aparat de copiat prin contact si un
epidiascop (aparat care serveste la proiectarea pe ecran a unei fi*uri iluminate(&
E-pertul trebuie sa dispuna si de un minimum de instrumente de masurat si
trasat, cum sunt+ lupa microscopica, raportor, ri*la, compas, echer, *rile trasate pe folii
transparente si tra*atoare pentru tus&
<in Foiembrie #$I%, 0nstitutul de criminalistica al politiei *ermane populare are
la dispozitie pentru a fi folosit si perfectionat prin utilizare practica >sistemul de
mijloace <ensitronA&
Caract"ri%tici g"$"ra"
asezarea semnaturii pe document
amplasarea semnaturii in raport cu mar*inile documentului
asezare a semnaturii in raport cu data documentului
structura semnaturii
compozitia semnaturii
*radul de evolutie
intensitatea apasarii sau felul repartizarii
viteza de e-ecutie
dimensiunea *rafismelor
inclinatia literelor
*radul de coeziune
Caract"ri%tici i$di0idua"
=entru punerea in vedere a caracteristicilor individuale se procedeaza ca si in
cazul scrisului cursiv sub forma de te-t, adica se studiaza amplasarea punctelor de atac
si de sfarsit ale miscarii, particularitatile e-ecutarii literelor, felul le*aturii dintre litere,
caracteristicile trasaturilor suplimentare, particularitatile e-ecutarii si amplasarii
semnelor diacritice&
"tunci cand se incearca identificarea semnatarului dupa un scris de mana sub
forma de te-t, trebuie sa se tina seama de faptul ca, dat fiind specificul semnaturilor
e-ecutate de aceeasi persoana, elemente individuale de la aceleasi litere sunt de multe
ori diferite la cele din scrisul sub forma de te-t fata de cele din semnatura&
0n tra%aturi" $"it"ra" se urmaresc un*hiurile formate intre diferite trasee,
curburile, lanturile, sinuozitatile si alte semne fanteziste, toate acestea analizandu!se din
punct de vedere al formei, dimensiunilor, plasamentului, *radul de complicatie cu care
sunt e-ecutate, constantei si frecventei&
E-a+i$ar"a %"+$aturior
)a inceput, e-pertul studiaza semnatura in liti*iu pentru a stabili daca poate sau
nu sa faca obiectul unei cercetari *rafice criminalistice& 0n continuare, e-amineaza
documentul ce o contine, stabileste instrumentul si substanta cu care s!a scris, data
e-ecutarii semnaturii&
0n aceasta faza se impune a fi puse in evidenta eventualele urme care atesta ca
semnatura in liti*iu nu este autentica& 0n acest scop, cu ajutorul unui stereomicroscop
sau cu un convertizor electrooptic se studiaza traseul semnaturii si portiunile invecinate,
in vederea depistarii unor urme, cum ar fi+ o!riri $"ju%tificat" pe traseu, r"tu%ari,
i$t"!aturi, ur+" d" a!a%ar" ta$g"$t" tra%"uui ori d" radi"r", ur+" d" tra$%f"rar" a
%"+$aturii d" !" u$ at docu+"$t, ur+" a" %u1%ta$t"i cu car" %:a co!iat i$itia
%"+$atura, d"0i"ri d" tra%"u si at""&
,aza urmatoare a e-aminarii consta in d"t"r+i$ar"a co+!o(iti"i %"+$aturii,
respectiv a proportiei si repartizarii traseurilor literale si neliterale din alcatuirea ei&
=entru aceasta este foarte important ca e-pertul ca cunoasca numele si prenumele
titularului semnaturii in liti*iu&
0n continuare se studiaza gradu d" "0outi" a semnaturii, se determina
caract"ri%tici" g"$"ra" si cele i$di0idua" care pot conduce la identificarea
scriptorului&
E-aminarea separata a semnaturii are rol de a!l familiariza pe e-pert cu toate
detaliile pe care aceasta le poate oferi&
Concomitent este apreciata de catre e-pert si valoarea de identificare a
caracteristicilor relevate, indeosebi a celor individuale&
0n cazul cand la semnatura in liti*iu se observa trasaturi nesi*ure, e-pertul
trebuie sa stabileasca daca titularul semnaturii a suferit sau nu in perioada respectiva de
o maladie care ar fi putut influenta scrierea, ori daca se *asea intr!o alta stare de natura
sa!i provoace anumite schimbari temporare ale scrisului (o emotie puternica, o slabire
in urma unei boli, starea de ebrietate, etc&(
0ntrucat semnatura reprezinta adeseori un material *rafic saracacios in privinta
caracteristicilor de identificare, este absolut necesar ca +at"riau d" co+!arati" %a
i$d"!i$"a%ca a$u+it" co$ditii i$di%!"$%a1i", dupa cum urmeaza+ sa fie suficient sub
aspect cantitativ pentru a da posibilitatea e-pertului sa observe constanta
caracteristicilor *enerale si individuale, in vederea aprecierii valorii lor; sa fie e-ecutat
din pozitia >sezandA si din >picioareA ori dintr!o alta pozitie in care e-pertul presupune
ca a fost e-ecutata semnatura in liti*iu; sa cuprinda semnaturi din perioada in care a
fost e-ecutata cea in liti*iu, precum si anterioare si ulterioare; sa contina diverse
variante de e-ecutie folosite de persoana de la care se preleva modele de comparatie; sa
e-iste certitudinea ca toate modelele de comparatie provin de la persoana in cauza&
0n cazul in care materialul pus la dispozitia e-pertului nu intruneste conditiile
care sa!l faca apt pentru studiu, e-pertul este dator si totodata interesat sa solicite
completarea ori refacerea lui& Cu cat semnatura in liti*iu este mai saraca in ceea ce
priveste caracteristicile de identificare, cu atat mai numeroase trebuie sa fie modelele de
comparatie pentru ca e-pertul sa poata aprecia just constanta si valoarea
caracteristicilor de identificare&
0n etapa e-aminarii comparative se pun deci in evidenta fie asemanari de
constructie *rafica, fie deosebiri, in functie de materialul supus e-aminarii& Mot in
aceasta etapa sunt evidentiate, daca este cazul, caracteristicile care atesta procedeul de
falsificare a semnaturii in liti*iu&
tudiul comparativ trebuie facut in ordinea in care sunt reflectate caracteristicile
individuale in piesa in liti*iu si in cele de comparatie& Este necesar sa se e-plice orice
deosebire ce apare intre semnaturi, sa nu se ne*lijeze nici un detaliu si sa se clarifice
situatia lor, fie ca sunt deosebiri care indica un alt autor decat titularul, fie ca reprezinta
variante normale ale unei semnaturi ori*inale&
0n cursul e-amenului comparativ se pot e-ecuta proiectii ale semnaturilor,
masurarea unor *rafisme sau inclinatii& <e asemenea, pe foto*rafiile e-ecutate la
aceeasi scara pentru completarea e-amenului comparativ, pot fi trase, in sus si in jos,
linii drepte in prelun*irea *rafismelor semnaturilor; ele formeaza prin intersectare,
diferite fi*uri *eo*rafice, care la randul lor se e-amineaza comparativ&
0n 0nstitutul de <rept penal de pe lan*a .niversitatea din /arsovia s!a folosit cu
eficienta +"toda c"rc"tarior g"o+"tric" %tructura", care de fapt reprezinta o imbinare
a *rafometriei lui )ocard cu desenarea unor fi*uri *eometrice plane ce se creeaza prin
circumscrierea acestora in jurul unor ansambluri mai mici sau mai mari de *rafisme, ori
chiar in jurul anumitor litere& Conditia de baza este aceea ca in ambele ansambluri
comparate fi*urile sa fie trasate la fel& 0n acest mod se pot e-amina si pozitiile reciproce
ale caracteristicilor structurale, ale trasaturilor sau ale diferitelor ansambluri de
*rafisme, metoda fiind de un real folos in ilustrarea elementelor unui *rafism&
Diag$o%ticar"a ca fa% a %cri"rii %au a %"+$aturii "-a+i$at" $u "%t"
i$totd"au$a o %arci$a u%oara& Conditiile neobisnuite de scriere ori de e-ecutare a
semnaturii, accidentele de scriere si chiar unele dere*lari intentionate ale propriului
*rafic dau nastere la elementele care se aseamana cu cele rezultate dintr!un proces de
contrafacere& <e aceea simptomele prezentate de anumite forme de contrafacere nu
trebuie privite unilateral, ci corelativ, in interdependenta cu toate imprejurarile care au
concurat la aparitia *rafismului supus e-aminarii+ numai in felul acesta se vor delimita
elementele de fals de cele autentice ale *rafismului adevarat&
Modait2/i d" fa%ificar" a .$%cri%urior .
Co$%id"ra/ii g"$"ra". I$dicii do0"ditoar" a" fa%uui.
Fa%u !ri$ i$2turar" d" t"-t
?nlturarea unei pri din te-tul unui document se face prin 8t"rg"r" sau
acoperire , pentru a!i da documentului un alt coninut
,alsificarea prin inlturare a actelor poate fi efectuat prin urmtoarele
metode + +"ca$ic2 i c'i+ic2&
A$2turar"a +"ca$ic2 co$%t2 .$ 8t"rg"r"a !ar/ia2 %au tota2 a %cri%uui !ri$
radi"r" %au r2(uir"& 1adierea D nlturarea scrisului pe cale mecanic cu folosirea
*umei , miezului de pine &a& "cesta este procedeul optim de nlturare a scrisului
e-ecutat cu creionul & 1zuirea D inlturarea scrisului cu lama , cuitul i alte obiecte de
felul acesta ; este procedeul ntrebuinat pentru a nltura scrisul e-ecutat cu cerneal&
M"toda c'i+ic2 !oat" fi "f"ctuat2 !ri$ corodar" %au %!2ar". Corodarea const n
decolarea scrisului prin atacare cu substane chimice& Ca substane de corodare se
folosesc acizii diluai i substanele alcaline care au n soluie o substan bazic& )a
splare scrisul se decoloreaz i n acelasi timp se dizolv , total sau parial& plarea
ii produce efectul foloind indeosebi solvenii or*anici&
)a stabilirea alterrilor de natur mecanic se aplic diferite metode ncepnd de
la cele mai simple i terminind cu diferite metode tiinifice&
M"tod"" d" c"rc"tar" c" +ai fr"c0"$t foo%it" %u$t9
0 e-aminarea cu ochiul liber i la stereomicroscop;
0 depistarea elementelor caracteristice ter*erii pe baza procedeelor foto*rafice
separatoare de culori , precum i de itensificarea contrastului ima*inii;
0 metoda difuzo!copiativ;
alte metode&
E-aminarea acestei cate*orii de fals are ca scop reconstituirea te-tului nlturat ,
care este n funcie , n primul rnd , de natura materialului cu care s!a scris (tu, creion,
cerneal &a(, i apoi de cea a suportului pe care s!a scris&
1efacerea te-tului nlturat este posibil fie prin metode fizice , fie prin metode
chimice&
"plicarea metodelor se face numai dup foto*rafierea prealabil a nscrisului n
liti*iu i dup ce s!a constatat c procedeele nedistructive nu au condus la nici un
rezultat
Fa%u !ri$ ad2ugir" d" t"-t
"du*irile n acte pot fi de cele mai diferite feluri, ncepnd de la un semn de
punctuaie i terminnd cu un fra*ment din te-t& "ceste adu*iri pot fi stabilite dupa mai
multe criterii& ?n primul rnd dup criteriile *rafice i fizico!chimice&
<e asemenea este cunoscut i +"toda ordi$ii cro$oogic" a tr2%2turior&
emnificativ n ce privete adu*irea este i aa numitul element de tatonare& "cesta
se refer la ncercrile de aliniere ce se fac pe semnul *rafic imediat premr*tor
meniunii ce urmeaz a fi adu*at& "cestea constau n apsri uoare pe tasta semnului
respectiv i imprimarea slab a acestuia&
?n primul rnd atunci cnd bnuim c documentul a fost falsificat prin adu*ire
ne uitm dac te-tul este scris ntr!o continuitate lo*ic& .n alt element evident de
adu*ire l constituie scrierea unor meniuni pe act de ctre alt persoan dect aceea
care a scris restul te-tului& tabilirea adu*irii este posibil i n cazurile cnd ea se
face de catre aceeasi persoan care a scris te-tul iniial& crisul adu*at poate prezenta
deosebiri fa de cel anterior, datorit e-ecutrii sale n alt moment i n alte condiii& )a
fel se stabilesc adu*irile i datorit poziiei semnelor *rafice fa de a-a vertical,
valorilor dimensionale, spaiilor dintre ele, *radului de presiune, calibrului trsturilor
etc&
)a determinarea prin adu*ire de te-t se iau n considerare trei cate*orii de
elemente caracteristice+
0 indicii ordonrii scrisului, a deplasrii lui spaiale;
0 caracteristicele *rafice;
! elementele caracteristice determinate de nsusirile substanelor de scris folosite la
realizarea adu*irilor& <e re*ul, te-tul adu*at se deosebete prin culoarea i
compoziia materialelor de scris&
Fa%u !ri$ aco!"rir" d" t"-t
,alsificarea actelor se face deseori prin acoperirea semnelor de pe act, fie a unei
cifre, litere cu diferite materiale (tu, cerneal( sau prin haurare cu tocul,creionul etc&
tabilirea scrisului acoperit depinde de aa factori ca + volumul scrisului alterat i
nealterat, mrimea intervalului de timp care a trecut de la e-ecutarea scrisului i pn
la acoperire, *radul de presiune e-ercitat la scriere, calitatea hrtiei i calitatea
acesteia, prezen altui te-t sau a altei pete pe versul hrtiei, natura i culoarea
materialului de scriere i de acoperire& ?n aceste cazuri se caut s se ridice substana
suprapus fr a altera te-tul camuflat&
@ai uor se relev scrisul care a fost acoperit cu un material de alt natur i
culoare dect acela cu care s!a scris& Contribuie la uurarea lucrului i scur*erea unei
perioade de timp mai mare ntre aplicarea pe hrtie a celor dou materiale, presiunea
mare cu care s!a acionat n momentul scrierii, absena altui scris pe versul actului,
volumul mare a actului, care permite studierea particularitilor scrisului, reconstituirea
sa dup fra*mentele care n!au fost acoperite i dup sensul te-tului&
5 problem nrudit cu falsul prin acoperire de te-t este i scrisul cu cerneluri
invizibile& crisul invizibil este realizat cu diverse substane incolore , cunoscute sub
denumirea *eneral de cerneluri simpatice &
Fa%u r"c'i(it"or actuui 8i a t"-t"or dactiografiat"
=roblema e-aminrii amprentelor de si*iliu (tampile( apare atunci cind dorim s
stabilim dac imprimarea a fost e-ecutat cu tampila ori*inal sau cu N alt tampil,
ori a fost obinut n alt mod& 1spunsul la aceast problem are N mare importan
pentru determinarea faptului dac actul este fals sau adevrat i este posibil de acordat
datorit formei caracteristice a suprafeei imprimabile a tampilei, precum i datorit
particularitailor sale ivite n procesul de fabricaie i e-ploatare& E-ist dou forme de
tampile+ d" cauciuc i +"taic" (numite i si*ilii(&
Otampilele metalice se aplic pe hrtie fie cu tu, fie n cear sau alte materiale
plastice, formnd impresiuni reliefate& <in considerentul c la ntocmirea actelor se
folosesc mai mult tampilele de cauciuc, vom acorda N atenie mai mare anume acestora&
Confecionarea tampilelor se efectueaz n ateliere specializate, cu
respectarea anumitor re*uli& uprafaa de imprimare a tampilei este confecionat, la
fel dup nite re*uli strict stabilite datorit crora tampila are N form *eometric
re*ulat , a-ele lon*itudinale ale literelor au N poziie comun,dimensiunile semnelor
*rafice i spaiile dintre ele snt e*ale&
?n pofida tuturor re*ulilor, fiecare tampil poate s aib unele elemente care s
individualizeze suprafaa de imprimare obinut& "ceste elemente pot s apar att n
urma confecionrii, ct i n urma e-ploatrii tampilei& emnele de individualizare
obinute prin confecionare sunt+ litere ori semne din cadrul compoziiei poli*rafice s
prezinte anumite caracteristici particulare, deformarea matriei n timpul presrii i
uscrii, e-istena nere*ularitilor pe suprafa datorit bulelor de aer sau corpurilor
strine aflate ntre matri i masa de cauciuc&
Mat"ria"" di$ car" "%t" for+at cauciucu9
:+at"ria" d" u+!utur2
:%uf
:a$tiu(a$/i
:%ti+u"$/i d" 0uca$i(ar"
E"+"$t"" d" i$di0iduai(ar" a 8ta+!i"i 8i a i+!r"%iu$ii ac"%t"ia %" .+!art .$ dou2
gru!"9
!cu caract"r g"$"ra;
!cu caract"r i$di0idua&
CARACTERISITICI GENERALE
forma *eneral
forma impresiunii (care poate fi+ dreptun*hiular, circular, triun*hiular,
oval(
orientarea rndurilor (drepte, oblice, curbe(
valorile dimensionale
coninutul te-tului
distana dintre cuvinte
distana dintre litere
caracteristicile literelor
aspectul stemei sau a emblemei
diametrul impresiunii circulare
CARACTERISTICI INDI3IDUALE
reflect particularitile dispunerii te-tului fa de centrul impresiunii i de
mar*inile desenului, nclinarea semnelor *rafice unul fata de altul, poziia reciproc a
detaliilor diferitor elemente ale impresiunii& nt cunoscute elemente de individualizare
care provoac macrodeformri& Ele au N mare importan i se pronun prin absena
unor fra*mente ale desenului, intreruperi ale literelor, liniilor sau a altor elemente ale
impresiunii& Enumerarea tuturor acestor elemente n dependen de situaia concret
,elurile de contrafacere a impresiunilor de tampil sunt diferite, trei din ele fiind
destul de raspndite+
!desenarea impresiunii fie direct pe actul cercetat, fie pe un obiect intermediar;
!copierea impresiunii ori*inare de pe un act veridic pe actul fals;
!contrafacerea suprafeei imprimabile a tampilei&
<esenarea impresiunii de tampil ofer urmtoarele ""+"$t" dup care se poate
stabili acest lucru9
!urme de apsare pe hrtie i urme de ter*ere cu *uma
!perforarea hrtiei n centrul impresiunii circulare, care denot folosirea compasului
!confi*uraia diferit a acelor litere ce apar de mai multe ori
!formele *eometrice nere*ulate
!neconcordana cu tipul de tipar standart
!spaii de mrimi diferite ntre semnele *rafice
!liniile neuniforme
!dezalinierea lor pe vertical
!erori n desenul stemei sau emblemei
!dispunerea neuniform dintr!un punct n diferite pri
!e-istena unor trsturi care nu fi*ureaz n tampila ori*inal
!aspectul mbcsit al unei pri a tampilei fa de cealalt parte a tampilei
tabilirea falsului se face mai ntai prin cercetarea aspectului *rafic al impresiunii,
foloindu!se microscopul, aparate de msurat, lupa i alte mijloace de laborator&
Eventualele particule rmase pe hrtie se pot releva i cu ajutorul unor reacii chimice&
)a constatarea c e-ist mai multe tampile confecionate dup aceeai matri, este
necesar a se efectua modele cu fiecare din ele& =entru stabilirea adevrului trebuie s
cunoatem att c e-ist aceste tampile ct i faptul cum s!au confecionat, e-ploatat,
pstrat&
)a determinarea elementelor individuale se va ine seama de posibilitatea apariiei
ntamplatoare a acestora, datorit condiiilor variabile de imprimare, ceea ce impune
verificarea caracterului lor stabil& Cnd tampila este nou sau n cazul unei imprimri
defectuoase, numrul caracteristicilor individuale va fi mai redus, scznd i
posibilitile de identificare& 1ezultatul cercetarilor cu privire la identificarea tampilei
se vor stabili numai dac caracteristicile *enerale i cele individuale vor coincide&
Cel mai des ntalnit este fa%ificar"a %"+$2turior. "ceasta se datoreaz att
faptului c te-tul ntre* al documentului e mult mai *reu de falsificat ct i faptul c cu
semntura se d nsemntate juridic la tot coninutul documentului semnat&
Cel mai des semnturile snt contrafcute prin i+itar" 8i co!i"r".
Sta1iir"a %"+$2turii i+itat" N putem face deoarece deprinderile de scriere snt
relativ stabile i nu pot fi schimbate la simpla voin a celui ce dorete s falsifice N
semntur& )a stabilirea semnturii imitate trebuie s inem cont c semnturile imitate
snt de dou feluri+ servil ! care se efectueaz prin urmrire vizual lent a traseului
semnturii autentice, ceea ce putem asemna cu N desenare dup model i liber ! prin
e-ecutarea semnturii ntr!un ritm mai mult sau mai puin normal, dup ce n prealabil
falsificatorul a studiat modelul ori*inal al semnturii sau a fcut chiar e-erciii de
imitare
imptomele unei %"+$2turi i+itat" %"r0i
!continuitatea trasturilor i conturul lor net
!e-ecutarea semnturilor *rafice simplificate
!amplitudinea trsturilor&
<atorit urmririi vizuale a semnturii model, a concentrrii ateniei i controlului
asupra fiecarei micri, trsturile snt lente, lipsite de si*uran i spontaneitate.
Cind se falsific semnturile prin i+itar" i1"r2 sunt observate alte elemente ca +
!ritmul de e-ecuie
!absena tremurturilor, ntreruperilor
!alterarea *radului de presiune
!neconcordana unor particulariti de construcie *rafica&
O!"ra/ia d" co!i"r" const n reproducerea *rafismului persoanei prin folosirea
unor mijloace ajuttoare, fapt pentru care specialitii N denumesc fals tehnic al
semnturii& Cind semntura este copiat ea ii pstreaz forma *eneral, proporiile
dimensionale, plasamentul reciproc al elementelor ce alctuiesc semntura&
=rincipalul criteriu dup care putem afla c semntura este falsificat prin copiere
este coincidena la suprapunere, atunci cel puin una din ele este falsificat& Cea mai
simpl metod de stabilire a coincidenei semnturilor este metoda de msurare& P alt
metod este prin folosirea hrtiei de calc& )a nceput se efectueaz reproducerea unei
semnturi pe hrtia menionat apoi se suprapune cu cealalt semntura& uprapunerea
fotocopiilor semnturilor este N alta metod&
METODE DE COPIERE
Copierea prin transparen cu creionul i apoi apsat cu un alt material de scriere
N stabilim dup urmatoarele+ lipsa de fermitate i dinamism, nre*istrarea liniilor de
creion sub liniile efectuate deasupra&
Copierea semnturilor prin punctare sau nepare se observ dup punctele i
nepturile efectuate, n*roarea nceputului i sfrsitului trsturii, calibrul diferit al
trsaturilor, vibrarea unor linii, ritmul sczut de e-ecuie s&a&
Copierea prin apsare se stabilete prin observarea presrii accentuate a hrtiei de!
a lun*ul liniei semnturii& <ac vom depista+ reducerea cursivitii i fermitii de
e-ecuie, returi, dere*larea coordonrii miscrilor, atunci vom putea meniona ca
semntura a fost copiat prin apsare&
Copierea prin intermediul hrtiei indi*o este un procedeu asemntor celui
precedent, cu e-cepia faptului c ntre actele suprapuse se intercaleaz N hrtie indi*o&
tabilirea e-istenei liniilor formate de hrtia indi*o se face prin cercetarea
semnturii la microscop, prin folosirea flltrelor de lumin alese n dependen de
materialele folosite la copiere, analiza n radiaii infrarosii&
,alsificarea semnturilor se poate face, dupa cum am menionat i prin alte metode mai
rar ntlnite aa ca+ transferul cu material adeziv, proiectarea cu
mijloace optice, decuparea i trucarea foto*rafic, copierea cu *rafit, folosirea tehnicii
de copiat &a&
Mransferul semnturii cu material adeziv, dac semntura nu e apsat, l putem
constata prin stabilirea c materialul de scriere a fost depus prin contact static, lipind
orice relief, orice urme de apsare
E-a+i$ar"a %cri%uui dactiografiat
0ndoielile fa de actele dactilo*rafiate pot fi epuizate prin determinarea *enului
mainii de scris i stabilirea persoanei care a dactilo*rafiat la aceast main & "cestea
sunt principalele lucruri ce urmeaz a fi clarificare, dar pot e-ista i altele ca+ dac a
fost tiprit documentul n ntre*ime la aceeasi main, vechimea te-tului dactilo*rafiat
&a&
"partenena *enului mainii de tapat se face prin determinarea pasului
mecanismului principal, particularitile claviaturii, intervalul dintre rnduri, lun*imea
acestora, tipul caracterelor&
=asul mecanismului principal reprezint distana dintre doua semne *rafice
dactilo*rafiate& "ceast distana difer& .nii autori menioneaz c pasul mecanismului
principal poate fi intre # i #4, ++, alii ne prezint cifrele #4, i & ++& Calcularea
acestuia poate fi fcut diferit, dar metoda cea mai posibil i mai e-act este dupa
formula PV#*4) .+!2r/it a $u+aru d" %"+$" d" !" di%ta$/a d" #*4) ++&
=articularitatea claviaturii este determinat de numrul de taste i numrul semnelor
pe care le are maina & Fumrul tastelor poate varia de la C) la K# d" %"+$", ntlnindu!
se +a8i$i cu tr"i r5$duri d" ta%t" a c.t" tr"i %"+$" fi"car", ns c" +ai d"% %" i$t5$"%c
!atru r2$duri d" ta%t" cu c.t" doua %"+$" !" fi"car"& )a numrul i natura semnelor se
urmrete e-istena unor caractere specifice& "ici trebuie s nu uitm de faptul c unele
semne pot s nu fie aplicate pe documentul dactilo*rafiat intenionat dei ele pe tastele
mainii de tapat snt&
M2ri+"a i$t"r0auui dintre rnduri este N alt particularitate a mainilor de tapat&
)a mainile vechi se poate scrie numai la un rnd, doua sau trei, iar la cele moderne se
scrie i la intervale de un rnd i jumtate, dou rnduri i jumtate, trei rinduri i
jumtate& <istanele la acelasi rnd nu snt e*ale la toate mrcile i modelele de maini,
e-istnd mici diferene ntre ele& I$t"r0a"" a u$ r5$d !ot fi d" ) ++4 )4# ++4 )4)
++.
.n alt element de deosebire a mainilor de tapat este u$gi+"a r5$duui, care este
n dependen de lun*imea carului& <aca mainile la care se presupune c s!a
dactilo*rafiat acel document au posibilitatea tehnic de a tapa rnduri mai scurte dect
lun*imea rndului de pe documentul n liti*iu, se poate considera important acel
criteriu&
Criteriu important de stabilire a *enului mainii este du!a ti!u %"+$"or grafic",
respective forma i dimensiunea literelor, cifrelor i a celorlalte semne *rafice& ?nlimea
i limea semnelor la fel este diferit i variaz ntre #41 : #4,) ++& "ceste cifre sunt
apro-imative&
<eosebirile ntre mainile de scris de aceeasi marc, model se fac dup
!articuarit2/i" i$di0idua"& "ceste particulariti depind de timpul n care maina s!a
e-ploatat& E-ploatarea mai ndelun*at a mainii va duce la apariia mai multor semne
individuale care vor facilita identificarea acesteia&
Particuarit2/i i$di0idua" du!2 crit"riu !ro0"$i"$/"i
:cele care apar datorit particularitilor braelor ce susin semnele *rafice i
particularitilor pieselor ce alctuiesc mecanismul mainii ;
!cele specifice suprafetelor de impact ale semnelor *rafice&
=entru e-primarea unei concluzii referitor la actul dactilo*rafiat e-pertul trebuie s
analizeze elementele individuale i de *rup i nu poate forma N concluzie doar numai n
baza unui astfel de semn& <ac documentul a fost tiprit la N main de tapat care a fost
e-ploatat puin sau documentul este de mici proporii atunci e-pertul trebuie sa fie
atent la determinarea stabilitii elementelor de identificare& Fu este corect ca n astfel
de situaii identificarea mainii de scris e posibil, dar este adevrat ca!i mai
complicata&
IDENTIFICAREA COPIATOARELOR AL> B NEGRU FOLOSITE LA
FALSIFICAREA DOCUMENTELOR
Co$%id"r"$t" t"or"tic" a%u!ra !roc"%uui -"rografic
.n fir metalic conectat la borna cu polaritate pozitiv a unei surse de nalt tensiune
situat ntr!un cadru metalic polarizat ne*ativ (conectat la borna >!A a sursei de nalt
tensiune(, va *enera n jurul lui un cmp electric&
=e un suport cilindric din aluminiu foarte pur se va depune prin metode specifice un
strat dintr!un material special ce are proprieti electrostatice i este fotosensibil& "cest
material are la baz eleniul&
=entru e-plicarea materialului vom considera desfurarea lateral a cilindrului ca
in desenul de mai sus&
<ac placa se va deplasa n lun*ul firului care *enereaz cmp electric, ea se va
ncrca cu sarcini electrice&
?n realitate n componenta copiatorului, cilindrul se rotete, iar corotronul de
ncrcare este fi-&
?n fi*ura (b(cilindrul care iniial era ca n fi*ura (a( a fost e-pus cu un fascicol
luminos& ?ntre lampa de e-punere i cilindru s!a interpus un platan din sticla (*eam( pe
care era un document ce reprezenta un cerc& ,lu-ul luminos va ter*e sarcinile >QA de
pe cilindru cu e-cepia zonei n care flu-ul este obturat de cercul tuat de pe document&
?n aceast zon va rmne pe cilindru un cerc identic, format din sarcini electrice >QA&
?n concluzie zonele scrise ale documentului, vor *enera pe cilindru zone identice de
sarcini electrice >QA&
I+!"rf"c/iu$i a" r"!roduc"rii docu+"$tuui c" !ot co$tri1ui a id"$tificar"a
co!iatoruui
0deal un copiator perfect ar trebui s reproduc identic un document perfect &
?n practic documentele ce trebuie -ero-ate nu sunt perfecte i chiar dac au o bun
calitate n urma -ero*rafierii pe copie vor aprea mai mult sau mai puin unele
modificri care deosebesc copia de ori*inal n multe cazuri&
"ceste deosebiri care uneori sunt foarte mici n cazul unui copiator foarte bun sau
bine ntreinut, se datoreaz unor imperfeciuni ale componentelor din copiator care au
rolul de a *enera copia&
Cau(" 8i ti!uri d" i+!"rf"c/iu$i a" co!i"i
:Pu$ct" $"gr" !" co!i" c" $u %u$t !" origi$a @%au !"t";
:>"$(i .$c'i%" !" co!i"9 Pot a!ar" datorit29
:+urd2ririi cu to$"r !" %u!rafa/a +ai +ar" a ogi$(ior @u$a di$ "";4 g"a+urior %au
t""o1i"cti0uui. Dac2 %" d"+o$t"a(2 u$a di$ co+!o$"$t" %" !oat" 0"d"a !ata c"
!ro0oac2 ac"%t" +a$if"%t2ri !" co!i".
:tocirii cii$druui .$ !o(i/ia r"%!"cti02
:+urd2ririi 2+!ii d" "-!u$"r" .$ (o$a r"%!"cti02 d" for+ar" a i+agi$ii !" co!i" %au
.$$"gririi datorat" u(urii
:%u!ortu +"taic a corotro$uui d" tra$%f"r %au d" .$c2rcar" "%t" +urdar .$ ac"a
(o$2.
:>a$da .$c'i%2 for+at2 di$ !u$ct" 9 : S" dator"a(2 fa!tuui c2 firu corotro$uui d"
tra$%f"r "%t" +urdar .$ ac"a (o$2 B dac2 . cur2/2+4 du$ga 0a di%!ar".
: U$"ori firu !oat" fi d"t"riorat 8i atu$ci d"f"ctu %" r"+"dia(2 !ri$ .$ocuir"a firuui
cu u$u 1u$.
:Li$ii @du$gi; !" co!i"9 :Mici 1uc2/i d" +at"ria c" %" d"!u$ !" %i%t"+u o!tic @!" o
ogi$d24 !" a+!a d" "-!u$"r";.
:Hg5ri"turi fi$" !" cii$dru.
:La+"a d" 8t"rg"r" di$ +oduu cii$druui "%t" u(at2 !" !or/iu$i %au !i$2 d" to$"r
@.$ ac"%t ca( du$gi" %u$t +ai groa%";4 iar du$gi" d" to$"r %" !ot o1%"r0a !" cii$dru.
:Roa cad2 di$ cu!tor "%t" (g5riat2 @.$ ac"%t ca( !" u$"" !or/iu$i to$"ru d" !" co!i"
%" !oat" ua cu +5$a;.
:Ta$cu d" to$"r !r"(i$t2 !" roa +ag$"tic2 1uc2/i d" cor!uri %tr2i$" foart" +ici @a/24
"tc.;.
:Du$g2 ori(o$ta2 $"agr2 !" co!i" 9
:S2g"ata arat2 %"$%u d" .$ai$tar" a co!i"i !ri$ co!iator
:Corotro$u d" .$c2rcar" ar" firu %a1 .$ti$% %au +urdar. Dac2 .$ti$d"+ firu a
t"$%iu$"a $or+a2 0a di%!ar" %i+!to+u.
:Pata$u d" %tic2 !" car" %" !u$" origi$au !r"(i$t2 du$g2 d" to$"r !" !art"a
i$t"rioar2 %au "-t"rioar2.
:Cii$dru a fo%t "-!u% +ut ti+! u+i$ii c""a c" . !oat" d"f"cta ir"0"r%i1i. Ac"%t
d"f"ct a cii$druui $u %" !oat" o1%"r0a cu oc'iu i1"r ci %" !oat" co$%tata $u+ai
c5$d %" "f"ctu"a(2 co!ii.
Li!%uri di$ %cri%u d" !" co!i" 9
:Pr"("$t"i u$ui cor! %tr2i$ !" corotro$u d" tra$%f"r6
:Li!%"i to$"ruui .$ ta$cu d" d"0"o!ar" @$u "%t" to$"r %ufici"$t;. A$ ac"%t ca( i!%uri"
d" !" co!ii %" +odific2 u$"ori d" a o co!i" a ata. Ac"%t" i!%uri !ot fi (o$" +ai +ari.
Li!%a %" +a$if"%t2 d":a u$gu u$"i i$ii.
Ac"%t" d"f"ct" %u$t c"" +ai fr"c0"$t"4 iar "" !ot a!ar" +ai acc"$tuat %au foart"
di%cr"t @r"f"ritor a caract"r"" a4 14 c4 W ';.
:Dac2 ro"" d" ai+"$tar" d" a ta0a auto+at24 %au +a$ua24 !r"(i$t2 u(ura atu$ci a
!r"ucrar"a '5rti"i "" !ot !ati$a !" foai" 8i !ot 2%a +ici a+!r"$t" d" to$"r @dac2 %u$t
+urdar";. Ac"%t"a !ot a!ar" !" +ut" di$ co!ii" "f"ctuat". D"f"ctu "%t" .$%2 +ai rar.
:Du$gi %au !"t" !" co!i" 9 A$ ca(u i!%"i d" to$"r %au d"0"o!"r4 d" o1ic"i a!ar
i!%uri di$ %cri% iar ac"%t" i!%uri %" +a$if"%t2 0aria1i. Dac2 caitat"a to$"ruui %au
d"0"o!"ruui "%t" %a124 atu$ci !ot a!ar" 8i !"t" !" co!i"4 %au du$gi4 !r"cu+ 8i
!or/iu$i +ai +ari .$ car" co!ia "%t" .$$"grit2.
IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE
0ma*inea fptuitorului, foto*rafia unei persoane, vocea, pot constitui, prin ele nsele,
urme ale infraciunii, dup cum sunt urmele de mini, de picioare, de dini &a&
=erceperea de ctre un martor ocular a ima*inii persoanei infractorului, n momentul n
care acesta svrete fapta penal, poate fi asimilat, ntr!o accepiune foarte lar*, cu
o urm de memorie, respectiv cu ceea ce s!ar putea denumi Curma idealA, aceasta
avnd un evident caracter material, specific proceselor psiho!fiziolo*ice de la nivelul
scoarei cerebrale& <evine astfel posibil identificarea infractorului pe baza portretului
vorbit fcut de martor, ori recunoaterea sa dup foto*rafie sau dintr!un *rup de
persoane& 3ineneles c cele percepute de martor sau victim sunt redate, sub aspect
procedural, n forma declaraiilor, pe baza crora se va recur*e la o metodolo*ie
adecvata, de identificare sau de recunoatere, potrivit re*ulilor tacticii criminalistice&
M"toda GPortr"tuui 0or1itG
=ortretul vorbit este o metod aplicat frecvent i perfecionat pe parcursul timpului,
care servete la identificarea persoanelor, pe baza descrierii semnalmentelor e-terioare
ale acestora, de ctre o alt persoan& ?n descrierea fcut de cel care a perceput
caracteristicile somatice ale individului cutat sunt vizate, pe de o parte, trasaturi
statice, iar pe de alt parte, trasaturi dinamice&
Tr2%2turi" %tatic" @a$ato+ic"; se refer la particularitile stabile, indiferent dac
corpul este n micare sau n repaus& Ele privesc n principal talia, constituia fizic,
forma feei i a componentelor sale& =entru o mai mare precizie persoana se descrie din
fa i din profil; la fel se realizeaz i foto*rafia de identificare&
S"+$"" !articuar" cuprind elemente cum ar fi+ a; mrul lui "dam pronunat, o *ropi
n lobul urechii; 1; anomalii anatomice (de e-& deformarea coloanei vertebrale(; c;
defecte funcionale&
"precierile dimensionale se realizeaz de preferin dup o *radaie tripl+ +ar",
+ijoci" i +ic2,
Taia+ mic (pn la #,7' m( mijlocie (#,7' ! #,I% m(, mare (peste #,I% m(& P"$tru
f"+"i ac"%t" i+it" %" r"duc cu * c+&
Co$%titu/ia fi(ica (corpolena(+ robust (*ras(, mijlocie i slab&
For+a g"$"ra2 a f"/"i se determin prin proporiile limii feei n trei se*mente
orizontale+ zona frontal (a oaselor parietale(; zona nazal; (a oaselor zi*omatice(;
zona bucal (dintre e-tremitile mandibulei(&
For+a f"/"i poate fi+ oval, rotund, ptrat, triun*hiular etc&
<in profil capul poate avea un contur normal, alun*it etc&
<iferite forme ale conturului capului vazut din fata
Fru$t"a
#& 0nlime+ scund, mijlocie , nalt,
)imea+ n*ust, medie, lat &
=oziie sau nclinare+ teit, vertical, proeminent&
Contur+ bombat, plan&
S!r5$c"$"
)un*imea+ scurte, medii, lun*i
)imea+ n*uste, medii, late
<esimea+ rare, medii, stufoase
<irecie+ orizontale, conve-e, concave
Contur + arcuite, drepte, trnte, erpuite, mpreunate&
Oc'ii
Cuoar"a+ cprui nchis, cprui deschis, verzi, albatrii& =articulariti+ ochi de
culori diferite, prezena unor pete de alt culoare pe iris&
Po(i/ia or1it"i+ orizontal, oblic spre interior sau e-terior& =articulariti+ strabism
(conver*ent sau diver*ent, la un ochi sau la ambii(, albea, protez ocular&
Na%u +
#& I$2/i+"a+ scurt, mijlociu, nalt
6& L2/i+"a (distana dintre fosele nazale(+ n*ust, mijlociu, lat&
G& Pro"+i$"$/a 05rfuui $a%uui+mic,mijlocie,mare
9& Co$turu+ drept, conve-, concav, erpuit&
%& Po(i/i"+ orizontal, ridicat, cobort&
7& Particuarit2/i+ foarte mic sau foarte mare, teit, rotund, crn, bilobarea vrfului
>u(""+
#& Gro%i+"a+ subiri, *roase
6& Pro"+i$"$/2 (din profil(+ la ambele buze sau numai la una &
G& Particuarit2/i+ retracia buzelor datorit lipsei dinilor din fa, buza de iepure&
Gura +
#& M2ri+"a+ mic, mijlocie, mare
6& U$g'iuri"+ orizontale, ridicate, coborte
>2r1ia +
#& I$2/i+"a+ joas, mijlocie, nalta
6& L2/i+"a+ n*ust, mijlocie, lat
G& Po(i/i" (nclinare(+ retras napoi, vertical, proeminent&
9& Co$tur + plan, mijlocie, bombat
%& Particuarit2/i+ anul transversal, *ropia, brbie bilobat ("dubl"(
Ur"c'"a +
M2ri+"a+ mic, medie, mare
For+a+ oval, triun*hiular, dreptun*hiular, rotund
Po(i/i"+ lipit, ndeprtat&
A$t"tragu%u+ scobit; drept, bombat, nclinat orizontal
Lo1u+ dup contur+ rotund, triun*hiular, liniar!orizontal i liniar!
nclinat; dupa fi-are+ detaat, semidetaat, lipit; dup *rosime+ subire,
mijlociu, plin
=ielea+
Cuoar"a (tenul(; alb, roz, roie, *lbuie, smead
Diata/ia porilor+ mare, mijlocie, mic
Particuarit2/i+ eczeme ne*i, alunie, tatuaje, (piept, spate, brae(, cicatrici, ncreiturile
(ridurile(+ pe fa, n special pe frunte i ntre sprncene&
P2ru ca!iar 9
For+a+ drept, ondulat, buclat, cre&
Cuoar"a+ ne*ru, castaniu, blond, rocat, alb (se are n vedere i posibilitatea colorrii
cosmetice(&
0ncrunirea i situarea (tmple, partea parietal, occipital, total (&
D"%i+"a+ des , rar, *radul de chelire (calviie( i forma cheliei&
Mu%t2/i4 1ar124 fa0ori/i9
Lu$gi+"a
For+a
Dif"r"$/a d" cuoar" fa/2 d" !aru ca!uui.
Di$/ii +
0mportant pentru identificarea cadavrelor necunoscute sunt + lipsa sau defecte,
particulariti privind mrimea i forma, anomalii de aliniere, plombe i proteze dentare&
0n afar de cap, respectiv fa, se pot face aprecieri cu privire la *t, bust i membre
(bra, mn, *amb, laba piciorului(& Ca anomalii se noteaz lipsurile (amputri( si
deformrile (malformaii(&
Mrsturile dinamice sau funcionale sunt cele care se evideniaz cu ocazia
efecturii micrilor sau cu prilejul adoptrii diferitelor poziii&
=i$uta +
l& 3ust+ ncordat, reinut, liber
6& @ini+ lipite de corp, innd reverul, n buzunare etc&
G& Cap+ drept, ntins nainte, aplecat spre spate, nclinat ntr!o parte&
M"r%u+ ncet, iute, uor, *reoi, apsat, mpleticit, pit, sltat; pai mari, mici;
un*hi de deschidere+ mic, mare &
=articulariti+ chioptat, folosirea bastonului&
G"%ticua/ia 8i +i+ica+ ncruntarea sprncenelor, nchiderea unui ochi, strmbarea
*urii, strn*erea buzelor, scrpinatul etc ("ticuri"( etc&
O1ic"iuri + (modul de manifestare(+ aprinderea i stin*erea i*rii, inerea
instrumentului de scriere,mna n buzunar sau la reverul hainei etc&
3oc"a 8i 0or1ir"a +
Mimbrul+ jos, mijlociu, nalt
0ntensitate+ slab, mijlocie, puternic, strident, *utural
Claritate+ clara (dicie(, neclar, linitit, repezit&
9& Particuarit2/i+ defecte de vorbire, de pronunare (anumite cuvinte(, blbial&
<e observat c unele deprinderi pot fi de*hizate ntr!o msur mai mare sau mai mic+
vocea, simularea schioptarii etc&
M"toda !ortr"tuui 0or1it "%t" foo%ita i$ !ractica judiciara !"$tru 9
tabilirea semnalmentelor
1ecunoaterea
E-!"rti(a fotografi"i d" !ortr"t
0dentificarea persoanei (n via sau decedat( se poate face n dou feluri+
prin compararea mai multor foto*rafii ntre ele;
prin compararea persoanei cu foto*rafia
tudiul, analiza i compararea trsturilor e-terioare reproduse n foto*rafii permit
specialistului s stabileasc dac dou2 %au +ai +ut" fotografii r"!r"(i$t2 i+agi$"a
u$"ia 8i ac""ia8i !"r%oa$" ori a dou2 !"r%oa$" dif"rit" sau daca o fotografi" (de e-&
din cartotec sau albumul cu recidiviti( %" r"f"r2 a o a$u+it2 !"r%oa$2 (suspect, care
i ascunde identitatea sau amnezic(&
Proc"d""" d" id"$tificar" du!2 fotografii constau in+
!e-aminarea trsturilor pe fiecare foto*rafie i compararea lor&
!folosirea caroiajului (*ril(&
!suprapunerea foto*rafiilor, una fiind copiat pe o hrtie transparent&
!ju-tapunerea i mbinarea unor poriuni din foto*rafii&
!msurarea distanelor i a valorilor un*hiulare dintre reperele identice&
M"tod" t"'$ic" d" id"$tificar" a !"r%oa$"i du!2 %"+$a+"$t"
Sc'i/a d" !ortr"t @ croc'iu;
Fotoro1otu
Id"$ti:Ritu
Mi$ico+!o(itoru
Portr"tu ro1ot co+!ut"ri(at
Utii(ar"a ac"%tor %i%t"+" of"r2 ur+2toar"" a0a$taj"9
!o%i1iitat"a r"ai(2rii 8i actuai(2rii 1a("or d" dat" c" cu!ri$d ""+"$t"
+orfofi(io$o+ic" %!"cific" ti!urior a$tro!oogic" "-i%t"$t" .$ /ara $oa%tr26
r"(ou/ia %!orit2 a !ortr"tuui 0or1it6
""+"$t"" facia" 8i !ortr"tu ro1ot %u$t o1/i$ut" coor.
Ca oric" %i%t"+ %i ac"%ta !r"(i$t2 u$"" i+it" cu+ ar fi 9
tra%!orta1iitat"a gr"oai" datorit2 $u+2ruui +ar" 8i di+"$%iu$ior +ari a"
""+"$t"or 'ard6
ti+!u d" r"ai(ar" a !ortr"tuui ro1ot "%t" +ar" .$ ra!ort cu c" a %i%t"+uui
GMaci$to%' Pu%G4 a%!"ct car" i$fu"$/"a(2 $"gati0 ca!acitat"a d" co$c"trar" a
!"r%oa$"i c'"%tio$at".
Id"$tificar"a a$tro!oogic2
e bazeaz pe caracterele de *rup individuale de ordin antropolo*ic constnd n
particulariti morfolo*ice, normale i patolo*ice, de pild ale sinusului cranian, ale
ma-ilarelor sau ale sistemului dentar&
1ezultate interesante s!au obinut prin reconstituirea feei (fizionomiei( dupa craniu,
ntemeiat pe corespondena dintre suportul osos al craniului i esuturile moi ale feei
(metoda 2herasimov, perfecionat la noi de <r& C& 1ieuia(& 1econstituirea se
efectueaz pe baza unui studiu craniolo*ic prealabil al cazului, n cadrul cruia se
stabilesc se-ul, vrsta, caracterele craniometrice, tipolo*ice i patolo*ice ale cazului&
"poi pe baza observaiilor facute se procedeaz la fi-area *rafic a datelor (prin
desenare(& ,i-area *rafic urmrete proiectarea contururilor esuturilor moi pe diferite
seciuni ale capului cu ajutorul standardelor de *rosime ale acestor esuturi& <esenul
manual sau cu ajutorul computerului are un rol de "plan" pentru reconstituirea plastic
(prin modelaj, ca n sculptur(&
5 alt cale pentru identificare este co+!arar"a +orfoogic2 a cra$iuui cu fotografia
!"r%oa$"i di%!2rut" pentru a se putea deduce un numr suficient de corespondene de
forme& .n procedeu simplu este suprapunerea foto*rafiei persoanei disprute peste
clieul craniului obinut prin foto*rafierea la aceeai scara i din aceiai inciden& <at
fiind /ariabilitatea cranian din rndul unei populaii, e-ist o probabilitate destul de
mare ca suprapunerea celor doua foto*rafii s nu apar dect n caz de identitate&
Id"$tificar"a !"r%oa$"or du!2 0oc" 8i 0or1ir"
No/iu$i g"$"ra"
0dentificarea persoanei dup voce se nscrie, n prezent, printre metodele tehnico!
tiinifice moderne, pe care Criminalistica le pune n slujba stabilirii adevrului, a
descoperirii autorului infraciunii& 1eferitor la aceast nou metod, se impune
precizarea c ea nu se restrn*e numai la cazurile penale, putnd fi folosit cu succes i
n cele civile, cum ar fi, de e-emplu, procesele avnd ca obiect preteniile ntre persoane
fizice, t*ada paternitii, divorul &a&
Fu$da+"$tu 8tii$/ific al identificrii sau stabilirii autenticitii unei nre*istrri este
dat de i$di0iduaitat"a 0ocii 8i 0or1irii, determinat de diverse particulariti anatomice
i fiziolo*ice, permite individualizarea net a unei persoane de o alt persoan, pe baza
unor caracteristici de natur diferit, fa de cele menionate n seciunile anterioare&
=entru a putea iniia un astfel de proces de identificare este necesar descoperirea de
urme specifice, respectiv cele ce sunt denumite ur+" %o$or" a" 0ocii 8i 0or1irii, a cror
e-isten este determinat de rspndirea pe scar din ce n ce mai lar* mijloacelor
electronice de nre*istrare fonic& Este de la sine neles c formarea acestor CurmeA
presupune funcionarea unui mijloc de nre*istrare n momentul svririi faptei, ori a
unuia dintre episoadele sale&
=otrivit opiniilor e-primate n literatura de specialitate, fundamentul tiinific al metodei
enunate const n specificitatea elementelor proprii fiecrei voci, n esen,
particularitile care determin individualitatea vocii fiecrei persoane fiind
urmtoarele+
Particuarit2/i" d" co$%truc/i" a" a!aratuui fo$or"%!irator ale fiecruia dintre
componentele sale (plmni, trahee, larin*e, coarde vocale, cavitatea bucal &a&(
servesc la diferenierea net a unei persoane de alta& Cu alte cuvinte, confi*uraia
*tului, a cavitii bucale, inclusiv a foselor nazale, face astfel ca sunetele + emise s se
situeze ntr!o anumit band de frecven&
Particuarit2/i" d"t"r+i$at" d" +odific2ri a" a!aratuui fo$or"%!irator determinate de
fiziolo*ia specific actului respirator i, ndeosebi, de modul de comportare a coardelor
vocale& "ceste particulariti se reflect n cele G caracteristici principale ale unei voci+
timbru, frecven i intensitate, n care primele dou sunt deosebit de valoroase pentru
identificarea persoanei, ntruct scap controlului contient al acesteia&
Particuari2t2/i" d"t"r+i$at" d" +odific2ri a" a!aratuui fo$or"%!irator, aprute ca
urmare a unor maladii& <e e-emplu, larin*itele, paraliziile, diafoniile de natur psihic,
ce includ o *am de modificri, de la simpla r*ueal, pn la afonie&
Caract"ri%tici" d" id"$tificar" a 0ocii 8i 0or1irii
Caract"ri%tici" 0ocii.
3oc"a are drept caracteristici acustice *enerale+
! confi*uraia de ansamblu a formanilor transcrii pe voco*rama;
! durata de pronunare a unui cuvnt sau a unui *rup de cuvinte;
! intensitatea vocii, toate aceste servind la restrn*erea *rupului de persoane suspecte&
Caracteristicile acustice individuale sunt formate dintr!un comple- de frecvente, alctuit
din+
! frecvena de rezonan a cavitii aparatului vocal (formanii(;
! frecvena specific sunetelor nazale i frecvena vocii&
Caract"ri%tici" 0or1irii.
3or1ir"a se caracterizeaz, n *eneral, prin particulariti de e-presie i stil, specifice
unui anumit *rup de persoane& Elementele de natur s permit individualizarea
vorbitorului se *rupeaz n+
! !articuarit2/ii fo$"tic" (accent, intonaie, prescurtri de cuvinte, pronunarea
cuvintelor strine(;
! !articuarit2/i fo$"tic" %tr2i$" , ntlnite la persoanele care au o alt limba matern
dect cea vorbit n momentul audiiei;
! d"f"c/iu$i" d" !ro$u$/i" 8i !articuarit2/i" "-ica", cum sunt, de pild, cele
specifice re*iunii din care provine vorbitorul sau cele caracteristice anumitor profesii&
E-!"rti(a cri+i$ai%tic2 a 0ocii 8i 0or1irii
Sta1iir"a aut"$ticit2/ii fono*ramei n liti*iu, n scopul determinrii falsurilor, prin
nlocuirea unor cuvinte cu altele, aparinnd aceleiai persoane, dar rostite n alte
mprejurri, ori n alt conte-t, a ter*erilor de cuvinte sau fraze, a ntreruperilor fcute
n timpul nre*istrrii&
Id"$tificar"a !"r%oa$"i vorbitorului cu respectarea anumitor condiii de calitate privind
nre*istrarea n liti*iu i, firete, avnd la dispoziie modele de comparaie& ,recvent,
ns, pot fi desprinse o serie de date privind se-ul, vrsta profesia, zona din care provine
vorbitorul, eventuale boli ale aparatului fonorespirator, dac a citit sau a vorbit liber,
dac a fost constrns s vorbeasc, dac se afl n stare de stres &a&
Sta1iir"a "0"$tua"i d"g'i(2ri a vocii i vorbirii, de*hizare sau modificare ncercat
prin acoperirea microfonului cu o batist, vorbirea n oapt, modificarea tonalitii,
astuparea nasului &a& )a aceasta se poate adu*a i o eventual ntrire a vocii i
vorbirii, situaie care trebuie analizat cu atenie de cei n drept&
@etodele servesc cu succes la depistarea ncercrilor de falsificare a benzii& ,acem
aceast remarc ntruct ea constituie motivul principal pe care l invoc uneori
or*anele judiciare atunci cnd ezit s accepte, printre mijloacele de prob, banda de
ma*netofon&
E-aminarea propriu!zis parcur*e aceleai etape, comune oricrei e-pertize
criminalistice destinate identificrii persoanei+ e-aminarea comparativ, demonstraia i
formularea concluziilor certe pozitive sau ne*ative, probabile ori de imposibilitate a
rezolvrii problemei&
TACTICA CRIMINALISTIC<
=lanificarea urmririi penale este *uvernat de urmtoarele principii+
! i$di0iduaitat"a ur+2ririi !"$a" ! *enerat de faptul c fiecare cauz n parte are
individualitatea sa, impunnd tratarea n funcie de particularitile sale concrete&
! !ri$ci!iu di$a+i%+uui ! care se prezint sub dou aspecte+
! necesitatea operativitii n cercetare i descoperire;
! capacitatea de adaptare permanent a planului de
urmrire penal la situaiile care apar n cursul anchetei (versiunile de anchet se pot
modifica pe msura administrrii probatoriului(&
Structura !a$uui d" ur+2rir" !"$a2 este unitar, avnd un caracter eficient,
or*anizat (metodic( si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente +
! versiunile care urmeaz a fi verificate&
! problemele pe baza crora vor fi verificate versiunile&
! activitile care urmeaz a fi desfurate&
<ei e-ist cauze mai simple care nu necesit un plan de urmrire este indicat sa se
precizeze toate activitile ce urmeaz a fi desfurate, co$for+ Coduui d" !roc"dur2
!"$a2&
Coninutul planului de urmrire penal este determinat n principal de sarcinile ce se
ridic n cadrul anchetei, de datele la dispoziia anchetatorului, fiind *uvernat de
principiul le*alitii i al aflrii adevrului& El presupune descoperirea, verificarea i
clarificarea tuturor problemelor le*ate de soluionarea cauzei&
Pot fi utii(at" dif"rit" +"tod" +
! metoda celor apte ntrebri, practic o enumerare a sarcinilor ce se cer a fi rezolvate
de anchet+ ce (fapt s!a comis(R unde R cineR cumR cu ajutorul cuiR n ce scopR
! formula celor patru ntrebri ! care se bazeaz pe elementele constitutive ale
infraciunii i privesc+
! obiectul infraciunii, valoarea social lezat;latura obiectiv a faptei care a fost
comis, respectiv aciunea E inaciunea, locul, timpul, ne-ul cauzal dintre aciunile i
valoarea social lezat&
! subiectul infraciunii ! att activ ct i pasiv;
! latura subiectiv!vinovie, forma vinoviei, scopul, mobilul&
3"r%iu$i" a!ar ca %u!o(i/ii ogic" a" orga$uui judiciar4 car" ori"$t"a(2 .$tr"aga
acti0itat" d" %ta1iir" a .+!r"jur2rior .$ car" a fo%t co+i%2 o a$u+it2 fa!t2.
"cestea pot fi clasificate astfel +
! 0"r%iu$i !ri$ci!a" (*enerale( privind fapta n ansamblu, dac este
sau nu de natur penal&
! 0"r%iu$i %"cu$dar" care vizeaz numai anumite aspecte izolate, mprejurri de plan
secund, cum ar fi anumite aciuni ale victimei anterioare faptei, care ns pot servi mai
apoi la stabilirea mobilului faptei&
Tactica "a1or2rii 0"r%iu$ior impune ca acestea s fie formulate numai dupa ce s!au
obinut date suficiente cu privire la fapt&
Elaborarea versiunilor de urmrire penal este *uvernat de tr"i co$di/ii "%"$/ia"+
#& <einerea de date i informaii corespunztoare cantitativ i calitativ,
condiionate de calitatea actelor de natur procedural din care provin;
6& =re*tirea profesional multilateral i e-periena n anchet a celui ce
efectueaz urmrirea penal, n funcie de comple-itatea cauzei, de *ravitatea
faptei (omor, tlhrie, accident de munc etc( anchetatorul va avea nevoie de
cunotine din diferite domenii, cunotine de drept penal, procedur penal,
criminalistic i medicin le*al;
G&,olosirea unor forme lo*ice de raionament!deductiv, inductiv, analitic,
sintetic& 1aionamentele de tip analo*ic pot ns conduce la situaia puin
recomandat de a face comparaii artificiale, prin *sirea unor similitudini cu
alte cauze soluionate anterior&
Ea1orar"a 0"r%iu$ior %" %u!u$" ur+2toar"or !ri$ci!ii+
!versiunile se elaboreaz numai pentru ceea ce poate avea mai multe e-plicaii;
!versiunile se elaboreaz numai pe baza unor date concrete, de natur procesual,
putnd fi completate i cu date de natur e-trajudiciar;
!versiunile trebuie s fi elaborate n le*tur cu toate e-plicaiile posibile sau plauzibile;
!versiunile trebuie s fie clare, precise, cu o temeinic fundamentare lo*ic;
A%cutar"a .$0i$uituui %au i$cu!atuui
"scultarea nvinuitului sau inculpatului este o acti0itat" !roc"%ua2 8i d" tactic2
cri+i$ai%tic2 efectuat de ctre or*anul de urmrire penal, n scopul stabilirii unor
date cu valoare probant necesare aflrii adevrului n cauz& Cu aceast ocazie
nvinuitul sau inculpatul poate face mrturisiri complete sau doar pariale, cu privire la
infraciunea svrit i la circumstanele le*ate de comiterea ei&
Eta!"" a%cutarii
#& =re*tirea ascultrii&
6&tudierea materialului cauzei&
G&Cunoaterea nvinuitului sau inculpatului
9& 0ntocmirea planului de ascultare&
%&"si*urarea prezenei aprtorului&
Conform prevederilor art. LD di$ C.P.P"$&, ascultarea nvinuitului sau inculpatului
parcur*e trei etape+
#&verificarea identitii, urmat de punerea n vedere a nvinuirii i *arantarea dreptului
la aprare;
6&relatarea liber;
G&ascultarea dirijat&
3"rificar"a id"$tit2/ii este de natur s duc la evitarea *reelilor i nenele*erilor
privind datele de identitate ale persoanei ce va fi ascultat& <up luarea datelor de
identitate nvinuitului i se vor aduce la cunotin nvinuirea e-plicndu!i!se, dac este
necesar esena acesteia, n aceast etap se vor purta discuii prealabile (n cazul
ascultrii primare(, care s permit o Ctatonare" a nvinuitului ca persoan, preocupri,
mentaliti, pre*tire profesional etc& "stfel se realizeaz o apropiere psihic, de
natur s determine o atitudine sincer a audiatului&
R"atar"a i1"r2 ! n aceast faz se va cere celui ascultat s descrie fapta comis ct
mai pe lar*, fr a omite nimic, i s formuleze probele pe care le consider necesare n
aprarea sa n timpul relatrii libere vor fi respectate cu strictee urmtoarele re*uli
tactice+
! nu se va ncerca obinerea recunoaterii cu orice pre a svririi faptei&
1ecunoaterea nu este Cre*ina probelor" i are aceeai valoare probatorie cu celelalte
probe administrate n cauz;
! nu se va ntrerupe firul relatrilor prin formularea de noi ntrebri sau prin replici&
A%cutar"a dirijat2 !ri$ adr"%ar"a d" i$tr"1ari&
1eprezint un moment deosebit de important al ascultrii,
succesul depinznd de calitile anchetatorului (modul n care a pre*tit ascultarea,
spiritul de observaie, iniiativ i perspicacitate(&
0ntrebrile vor viza e-plicaii complete asupra tuturor faptelor care au fost reinute,
verificarea ar*umentelor invocate n aprare, precum i obinerea de noi date,
necunoscute anterior, eseniale pentru cauz&
Proc"d"" tactic" utii(at" .$ a%cutar"a .$0i$uituui %au i$cu!atuui
Audi"r"a !rogr"%i02 este o modalitate care se bazeaz pe prezentarea *radat a
probatoriului& @ai nti vor fi prezentate probele de mai mic importan(aspecte
secundare ale faptei(, apoi cele mai importante (care privesc faptul principal(, "ceast
*radare poate determina pe cel ascultat s renune la eventualele declaraii mincinoase
fcute anterior&
Audi"r"a fro$ta2 se realizeaz prin prezentarea neateptat a celor mai puternice
probe& "ceast abordare direct, frontal, este menit s spar* veri*ile fra*ile ale
aprrii nvinuitului, obli*ndu!l la declaraii sincere&
<in punctul de vedere al relaiei psiholo*ice anchetator!anchetat, aceasta trebuie s
evidenieze contactul cu o autoritate& e va adopta o atitudine sobr, politicoas, dar
rezervat, profesionist prin inuta i vocabularul anchetatorului& "cesta va solicita
lmuriri i va pune ntrebri crendu!se astfel un climat de natur s atra* ncrederea
i respectul celui audiat&
A%cutar"a +artorior
G"$"raitati
Co$for+ art.LC C.P.P"$ +artor "%t" !"r%oa$a car" ar" cu$o8ti$/2 d"%!r" 0r"o
fa!t2 %au 0r"o .+!r"jurar" d" $atur2 a %"r0i a afar"a ad"02ruui .$ !roc"%u !"$a.
)a ascultarea martorilor vor trebui avute n vedere cteva elemente ce pot influena
att obiectivitatea relatrilor ct i acurateea lor& =entru a putea aprecia obiectivitatea
declaraiilor martorilor, pe ln* respectarea re*ulilor tactice de ascultare, este necesar
ca anchetatorul s cunoasc i sa nelea* i postulatele psihice pe care se
fundamenteaz procesele de cunoatere ale realitii obiective+ !"rc"!/ia i
+"+ori(ar"a&
P"rc"!/ia este definit ca fiind comple-ul senzaiilor referitoare la calitile
obiectelor, proceselor i fenomenelor lumii e-terioare, reflectate sub forma unor ima*ini
concrete& 0mportant pentru acuitatea percepiilor l au reprezentrile bazate pe
e-periena acumulat n cursul e-istenei anterioare&
Factorii o1i"cti0i sunt +
!condiiile meteorolo*ice (e-& ploaie, ninsoare, cea etc(; intervalul redus de timp al
receptrii fenomenului, obiectului ori persoanei
!z*omotul de fond;
!obiectele interpuse ntre martor i fenomenul, obiectul sau persoana perceput&
Factorii %u1i"cti0i sunt +
! deficiene ale analizorilor, la nivelul receptorilor sau n zona cortical;
abateri sau fluctuaii ale ateniei;
!stri afective puternice (fric, oroare, ruine, furie etc(;
!stri de oboseal sau stres;
!nivelul de dezvoltare al simului de observaie;
!reprezentri despre lucruri, percepute n trecut (e-plicaii anterioare(&
M"+ori(ar"a se bazeaz pe plasticitatea sistemului nervos, pe capacitatea unei
persoane de a reine obiectele i fenomenele percepute i de a le reproduce &
<atorit stimulilor e-terni au loc procese nervoase de e-citaie& "ceste procese dau
natere unor cone-iuni corticale temporare care produc n esuturile nervoase schimbri
funcionale i care permit reproducerea factorului *enerator de e-citaieE inhibiie
(evocarea acestora( chiar n lipsa stimulilor e-terni (deci ulterior percepiei(&
M"+oria u$"i !"r%oa$" %" caract"ri("a(2 !ri$ +
! capacitatea motric;
! componenta vizual;
! componenta auditiv;
! capacitatea lo*ico!verbal;
0 componenta emotiv&
=rocesul de memorizare poate fi att voluntar ct i involuntar& <e aceea nc din
faza de relatare liber anchetatorul va trebui s surprind tipul de memorie proprie
martorului i s e-ploateze aceast trstur n favoarea investi*aiei&
R"gui tactic" d" a%cutar" a +artorior
"scultarea martorului parcur*e trei etape+
#& Id"$tificar"a !"r%oa$"i +artoruui, dupa care va fi ntrebat dac este rud cu
vreuna din pri i n ce relaii se afl cu acestea& e va stabili dac a suferit vreo
pa*ub n urma infraciunii& Este indicat s se poarte unele discuii prealabile, de natur
s cti*e ncrederea martorului& Mot n aceast prim etap se va cere martorului s
depun jurmntul&
6& R"atar"a i1"r2 a mprejurrilor cunoscute cu privire la cauz& Ca i n cazul
inculpatului este recomandabil ca martorul s nu fie ntrerupt dect atunci cnd se
observ o ndeprtare de la subiect& =rin relatarea liber e-ist posibilitatea ca
martorul s releve aspecte noi, necunoscute de anchetator, i care poate au scpat
martorului ntr!c prim faz& 1ememornd evenimentele pe parcursul discuiei, acesta i
le reamintete, de unde apariia unor noi aspecte& <atele noi vor trebui considerate cu
pruden i verificate cu ajutorul celor deja e-istente &
G& Eta!a adr"%2rii .$tr"12rior, care vor fi clare, precise, ntr!o succesiune *radual& Ele
nu trebuie puse cu intenia de a intimida martorul i, cu att mai mult, s su*ereze
anumite rspunsuri& 5dat cu ntrebrile se pot prezenta martorilor anumite obiecte,
probe n scopul unei corecte rememorri sau a demascrii declaraiilor, nesincere&
A%cutar"a !2r/ii 02t2+at"
=artea vtmat este purttorul unui ba*aj de informaii deosebit de preioase cu
privire la autorul i mprejurrile faptei, ntinderea pa*ubelor, traumele fizice i psihice
etc& /ictimele infraciunilor datorit componentei subiective, pot s denatureze
intenionat relatrile despre starea de fapt, fie pentru a ascunde contribuia lor la *eneza
conflictului, fie pentru a obine desp*ubiri mai mari& "ceast posibilitate nu trebuie
ns s dea natere la o atitudine de nencredere cu privire la declaraiile victimei&
=artea vtmat este n msur s identifice autorul faptei, bunurile sustrase,
instrumentele vulnerante folosite, eventualii martori&
R"at2ri" i1"r" 0or fi ur+at" d" .$tr"12ri !ri0i$d+
! raporturile anterioare cu infractorul, dac era sau nu cunoscut, conduita nainte de
comiterea faptei&
! momentele efective ale desfurrii evenimentelor& "ceste ntrebri vin s completeze
datele din relatarea liber privind locul, timpul i modul comiterii, numrul de
participani, loviturile aplicate, ordinea acestora, discuiile surprinse i n *eneral orice
alte elemente semnificative care ar fi putut fi scpate n prima relatare& e vor cere
detalii de identificare a bunurilor furate&
! elementele ulterioare comiterii faptei+ atitudinea infractorului fa de consecinele
faptei, alte persoane aprute la locul faptei, ce s!a ntreprins dup transportarea victimei
la spital, urmrirea autorului ncercarea limitrii pa*ubelor&
A%cutar"a +i$orior
<at fiind situaia particular a dezvoltrii psihice i fizice a minorilor, cu o
personalitate n curs de formare, ascultarea comport unele elemente specifice&
"udierea minorilor presupune o i mai atent pre*tire, adecvat sau n concordan cu
particularitile psiholo*ice specifice fiecrei vrste &
e vor obine date privind mediul familial, colar, locul de munc dac este cazul,
precum i cu privire la preocuprile, cercul de prieteni, preferine etc& =rin discuii cu
rudele, prinii, profesorii i anturajul minorului se va contura portretul psiho!afectiv i
intelectual al acestuia, de natur s permit planificarea strate*iei de ascultare,
stabilirea persoanelor care comunic mai uor, care l pot influena, n care are mai
mult ncredere, din rndul crora se pot ale*e cei ce vor asista la audiere&
Co$fru$tar"a
Confruntarea reprezint un procedeu la care se poate recur*e n situaiile n care ntre
declaraiile diferitelor persoane e-ist contradicii, cerndu!li!se clarificarea si
completarea anumitor probe sau depoziii& Confruntarea, ca o soluie de e-cepie,
trebuie s fi bine pre*tit, mai ales sub aspectul stpnirii perfecte a datelor ce
urmeaz a fi clarificate&
R"co$%tituir"a
1econstituirea poate fi definit ca o activitate tactic prin care sunt reproduse
inte*ral sau parial mprejurri ale cauzei, fapte sau secvene ale acestora, care s!au
produs nainte, n timpul ori dup comiterea infraciunii, verificndu!se pe aceast cale
probatoriul e-istent, n condiiile concrete i cu mijloacele ce rezult din coninutul su,
putnd fi obinute probe noi sau lmurite aspecte controversate, inclusiv aa!zisele
C.+!r"jur2ri $"gati0"SS&
1econstituirea nu trebuie confundat cu e-perimentul judiciar& "ceasta din urm este
menit s reproduc modul n care s!a desfurat un anumit proces, cum ar fi stabilirea
distanei de la care martorul a putut observa trsturile autorului faptei, stabilirea
modului de producere ale unor urrne etc&
1ezultatele reconstituirii se consemneaz ntr!un proces verbal, fiind fi-ate prin
schie, foto*rafiere i nre*istrri video& e recomand reinerea ct mai amnunit a
tuturor aspectelor, cum ar fi metodele aplicate, mijloacele tehnice utilizate, modul
desfurrii, persoanele participante, aciunile e-ecutate i de ctre cine, dac s!a
repetat secvena i de cte ori&
<e asemenea vor fi notate relatrile i observaiile participanilor& =lanele
foto*rafice se ane-eaz la procesul verbal& e vor meniona data i ora nceperii i
ncheierii reconstituirii, actul fiind semnat pe fiecare pa*in de ctre toate persoanele
care au luat parte&
P"rc'"(i/ia
Pr"ci(ari d" ordi$ g"$"ra
=ercheziia const n activitatea tactic de cutare de noi dovezi, prin descoperirea
i ridicarea de obiecte i Esau de nscrisuri care au le*tur cu comiterea faptei ilicite&
<in practica judiciar rezult c o1i"ct"" cutate n locurile unde e-ist bnuieli c
ar fi ascunse sau depozitate sunt urmtoarele +
!obiectele produs al infraciunii (bunurile sustrase, bancnote falsificate(;
!obiectele utilizate la comiterea faptei (instrumente de spar*ere, arme albe
sau de foc, aparatur i materiale de contrafacere, dischete n cazul
infraciunilor cibernetice(;
!obiectele deinute ile*al (arme, e-plozive, substane to-ice, stupefiante(;
!obiectele care au creat urme la locul faptei (nclminte, dispozitive de
violare a ncuietorilor, instrumente de forare i efracie, obiecte
vulnerante, contondente tietoare sau despictoare, autoturismul care a
prsit locul accidentului(&
=entru o deplin reuit percheziia trebuie bine or*anizat, stabilindu!se n
prealabil o serie de o1i"cti0" cum ar fi +
0 precizarea scopului n funcie de natura infraciunii
0 delimitarea i cunoaterea locului unde se va efectuat percheziia&
0 date cu privire la persoanele supuse percheziiei, trsturi de personalitate i
relaiile cu anturajul&
0 ale*erea momentului optim, n care elementul Csurpriz" joac un rol esenial
0 stabilirea persoanelor participante+ or*anele de urmrire penal, personalul de paza
i de cutare, specialitii n& anumite domenii tehnice (dac este cazul(, martorii asisteni
i, nu n ultimul rnd, persoana sau persoanele percheziionate, n lipsa acestora se va
asi*ura prezena unui reprezentant (aprtor, membru al familiei, vecin sau persoan
apropiat(&
!mijloacele tehnico materiale+ truse criminalistice, detectoare i sonde, chei i
instrumente de tiere, forare i spare, surse de iluminare, aparatur foto i de
nre*istrare video, materiale pentru ambalare i si*ilare&
M"todoogia "f"ctu2rii !"rc'"(i/i"i
P"rc'"(i/ia !"r%oa$"i
Cazul tipic l reprezint surprinderea n fla*rant delict sau e-ecutarea unui mandat
de arestare, nainte de percheziia propriu zis persoana va fi imobilizat prin
ntoarcerea cu spatele, minile deasupra capului i picioarele desfcute& Cu prioritate se
va verifica dac are asupra sa armament sau obiecte periculoase ce ar putea servi la un
atac&
P"rc'"(i/ia cor!ora2 @ a$ato+ic2; se efectueaz numai de ctre o persoan de acelai
se-, eventual asistat de ctre un medic& e au n vedere zonele corpului care ar fi putut
servi drept ascunztoare pentru obiectele mici+ orificiile naturale (rect, va*in, *ur,
urechii, nrii( i or*anele interne prin e-aminri radiolo*ice (esofa*, stomac, intestine(&
Cercetarea se poate e-tinde i la proteze, cum ar fi aparat dentar, auditiv sau *ipsat&
P"rc'"(i/ia .+1r2c2+i$t"i.
<e obicei cutarea se efectueaz de sus n jos, adic de la cap spre picioare& ,iecare
obiect de mbrcminte va fi e-aminat minuios cu deosebire locurile ascunse privirii+
buzunare, cptueli, custuri, mneci, manete, revere, *ulere, tocul i talpa
nclmintei& )a fel i pentru obiectele accesorii+ portmoneu, pachet i*ri, tocul
ochelarilor, ceasul de mn, umbrela, *eant, ba*aje& <ac e-ist suspiciuni c
obiectele cutate au fost disimulate prin nfurare sau fi-ate direct pe corp se va cere
persoanei percheziionate s se dezbrace&
P"rc'"(i/ia ocurior .$c'i%".
=rin locuri nchise se nele* spaiile construite, respectiv locuinele, sediile
instituiilor sau ntreprinderilor, localurile publice etc&
.n prim deziderat l constituie caracterul inopinat al percheziiei, de unde
necesitatea lurii unor msuri preventive, cum ar fi parcarea mijloacelor de transport a
echipei la o oarecare distan&
e vor lua msuri de paz i de blocare a cilor de acces pentru a se mpiedica
dispariia persoanei i evacuarea obiectelor cutate&
=trunderea n locuin se va face n aa fel nct s se evite pe ct posibil
incidentele violente& e va recur*e la intrarea forat numai n e-tremis, cu respectarea
dispoziiilor procesuale&
P"rc'"(i/io$ar"a +ijoac"or d" tra$%!ort n *eneral i a autovehiculelor n special
prezint anumite particulariti impuse de locurile ce pot servi drept ascunztori+
portiere, bord, banchete, tapiserie, motor, rezervor de benzin, acumulator, roat de
rezerv, faruri, masc etc&
P"rc'"(i/ia ocurior d"%c'i%".
)ocurile deschise sunt e-trem de diverse, fie n jurul casei(curte, *rdin, teren
cultivat(, fie e-travilan ( cmp, pdure, spaii de a*rement(&
0ndicii importante vor putea fi furnizate de elemente frapante ale suprafeei, cum ar fi
cele datorate n*roprii obiectelor sau cadavrelor( afanarea pmntului, pietre
suprapuse, tierea i ofilirea ve*etaiei(& "tenia va fi dirijat spre posibilele mijloacele
de camuflare (sto*uri, stive de lemne, *rmezi de deeuri sau *unoi( i spre potenialele
locuri de ascundere (fntni, toalete, cotee, cuti(&
<up efectuarea percheziiei se ncheie un proces verbal n care se consemneaz+
! data i locul percheziiei;
! numele i calitatea celui care l ncheie;
! datele de identificare ale martorilor asisteni i ale altor persoane prezente
! constatrile efectuate;
! obiectele i nscrisurile *site, cu descrierea e-act a caracteristicilor
individualizatoare, i condiiile n care au fost descoperite;
! msurile luate+ ridicare, lsare n custodie etc;
=rocesul verbal va fi semnat de ctre toate prile participante i se vor ane-a
foto*rafiile, nre*istrrile video i schiele ntocmite cu aceast ocazie&