Viata n duh filocalic

~ antologie filocalic ~
Editat de Mnstirea Pissiota
Bucuresti, 1999
~ Cuvnt nainte ~
Arhim. Sofian Boghiu
"Din experienta vietii mele nelipsit de suferinte am nteles, cunoscut si trit efectiv adevrul c
Dumnezeu este prezent permanent n viata noastr si c ne asist necontenit prin Pronia dragostei Lui
nemrginite, cci "Dumnezeu este ascuns - cum zic Btrnii Patericului si Printii Filocaliei - n poruncile
ale"! De aceea, nu se cuvine s stm nepstori si nesimtitori n fata lui Dumnezeu spre a nu a"unge ntr-o
srcie si pustiire luntric desvrsit, riscnd astfel a ne gsi sfrsitul n aceast stare cumplit definit de
fntul #oan al crii ca "moarte nainte de moarte"!
Patericul si Filocalia, aceste crti de sntate du$ovniceasc, adevrate tratate medicale de anatomie,
fiziologie, patologie, terapeutic si profilaxie sufleteasc, ne ndrum cu adnc ntelepciune cum s ne
curtim, luminm si cum s ne mntuim si s ne desvrsim sufletul nostru! %ndeose&i n aceste preafolositoare
scrieri regsim si redescoperim n ipostaza lor practic toate nevointele crestinului si ale clugrului, pe
drumul anevoios al do&ndirii dumnezeiestilor virtuti si al dezrdcinrii pierztoarelor patimi!
%ndemnul meu ca du$ovnic ctre totii fiii, fiicele si cititorii acestei crti este de a se osteni a nu rmne
n strile pctoase' s se roage pentru nnoirea mintii' s fug de risipire' s do&ndeasc smerita cugetare'
s pretuiasc timpul' s se fereasc de vor&irea desart' s se sileasc spre lacrimi si plns' s se roage
nencetat cu luare aminte' s ai& dragoste si s-si nfrumuseteze sufletul cu $ar, virtuti si fapte &une, ntr-un
cuvnt, o viat de un autentic du$ filocalic!
Binecuvntm cu printeasc dragoste aparitia lucrrii "(iata in du$ filocalic", alctuit de printele
#gnatie )ona$ul si dorim din toat inima ca ceea ce contine acest volum s fie spre rodire si de folos ntru
mntuire, asa nct spiritualitatea filocalic si paterical s fie valorificate n trirea fiecruia dintre noi!"
1
Despre ascultare
Nimic nu atrn asa de greu ca pcatul si neascultarea *f! #oan +risostom,!
Ascultarea, ca stare a inimii, este singura desosebire esential ntre ederea din lume si cea de dincolo de lume
*-afail .oica,!
Noi credem, dup cum credeau !fintii Printi, c, dac "omnul #nsusi nu l clu$este pe calea ascultrii,
nceptorul nu a putea s nete nimic de la oameni% c&iar de ar aea naintea lui pe !fintii Apostoli nsisi, el ar
arunca cu pietre n ei *f! #gnatie Briancianinov,!
Ascultarea este moartea mndriei si nierea smereniei *f! #oan crarul,!
Ascultarea este scara cea mai scurt ctre cer *f! (asile cel )are,!
Acela care nu mplineste poruncile lui 'ristos s nu se socoteasc a nu se fi lepdat de El( )iindc orice clcare
de porunc, orice neascultare sunt o lepdare de 'ristos *f! imeon .oul /eolog,!
*el ce ascult de 'ristos se clu$este spre lumin *f! /alasie Li&ianul,!
"umne$eu ne cere lucruri usoare ca s trim esnic si noi suntem $banici la ascultare *Fericitul 0ugustin,!
Ascultarea nseamn a nu te mai ncrede n tine toat iata, orice bine ai sarsi *f! #oan crarul,!
Acela care ascult si pune n practic cele ce nat si $ideste casa pe piatr( "ac ns ascultm si nu urmm
ceea ce ascultm, este $idire pe nisip *Fericitul 0ugustin,!
*el ce nu ascult poruncile Printelui su se face clctor al fgduintei de a mplini cele mai nalte legminte(
+ar cel ce,si nsuseste ascultarea si,si n-ung&ie oia cu sabia smeritei cugetri a mplinit dup puterea sa pe cele
fgduite lui 'ristos naintea multor martori */eodor 1deseanul,!
Ascultarea cu nfrnare supune fiarele *0vva 0ntonie,!
Ascultarea este giuaier al mona&ului( *el ce a cstigat,o a fi au$it de "umne$eu si a sta cu ndr$neal lng
*el ce s,a rstignit, cci "omnul, *el ce s rstignit, !,a fcut asculttor pn la moarte *0vva #pere$ie,!
Ascultarea cea aderat este rspltit cu ascultare( *ci dac cinea #l ascult pe "umne$eu si "umne$eu l
ascult pe el *0vva )ios,!
!e stie c ascultarea este cea dinti dintre toate irtutile de nceput, cci nltur cu aderat mndria si ne
aduce smerita cugetare *f! Diado$,!
Despre blndete
*el blnd pentru "umne$eu este mai ntelept dect nteleptii si cel smerit cu inima e mai puternic dect cei
puternici, cci poart -ugul lui 'ristos *f! )arcu 0scetul,!
! biruim prin blndete pe cei care ne,au ofensat% s,i cstigm prin elaia noastr. ! lsm s,i pedepseasc
cugetul lor si nu mnia noastr *f! 2rigorie /eologul,!
Blndetea este cel dinti rod al bunttii *%nvttura de credint ortodox,!
Blndetea este ase$area nemiscat a sufletului, care rmne acelasi la cinste si la necinste *f! #oan crarul,!
/utatea se nmoaie si se potoleste cu blndetea, iar nu cu alt rutate *f! #oan +risostom,!
"ac rei s biruiesti iutimea, cstigndu,ti blndetea si ndelunga rbdare, adu,ti aminte de "omnul +isus
'ristos *f! 1frem irul,!
"umne$eu odu&neste n inimile celor bln$i, iar sufletul tulburat este scaun pentru diaoli *f! #oan crarul,!
Blndetea ine dintr,un suflet mrinimos si dintr,o cugetare sntoas *f! #oan +risostom,!
Blndetea este stnca de care se sparg toate alurile grele ale ietii( Prin ea se ntreste rbdarea, usa
ntelepciunii du&onicesti *f! #oan crarul,!
Prin bunoint si blndete eti cstiga inimile oamenilor, mult mai mult dect tot felul de cunostinte, de lumini
si de stiinte *f! #oan +risostom,!
Despre cunostint
*unostinta lucrurilor foloseste omului n reme de ispit si de trndie( "ar n reme de rugciune, l
pgubeste *f! )arcu 0scetul,!
0
Pe cel ce se mndreste cu cunostint, -udecata cea dreapt l a prsi *f! )axim )rturisitorul,!
"efinitia cunostintei1 a te uita pe tine cnd te gndesti la "umne$eu *f! Diado$ al Foticeii,!
*alea spre cunostint este smerenia *f! )axim )rturisitorul,!
Necunoasterea este o orbire de bunoint a sufletului *f! 0ntonie cel )are,!
2 bun nestiint este mai bun dect o rea stiint *f! #oan +risostom,!
*el care crede c stie tot nu are dragoste *f! )axim )rturisitorul,!
#nc nu e slug credincioas cel ce se rea$em pe simpla cunostint, ci cel ce crede prin ascultare lui 'ristos,
care a poruncit *f! )arcu 0scetul,!
*unostinta cea bun si lucrtoare se naste prin nfrnare si iubire *f! )axim )rturisitorul,!
/ul se naste din nestiint, iar binele care mntuieste sufletul este cunoasterea lui "umne$eu *f! 0ntonie cel
)are,!
*u ct se ngri-este omul mai mult de cunostinta celor $ute numai prin simtire, cu att si strnge mai tare n
-urul su nestiinta de "umne$eu *f! )axim )rturisitorul,!
Atta timp ct nu ne eliberm de lucrurile din afar de "umne$eu, nu putem s primim n noi cunostinta lui
"umne$eu *f! (asile cel )are,!
*unostinta lui 'ristos ne ine prin curtia sufleteasc *f! )axim )rturisitorul,!
"ac esti iubitor de nttur, f,te iubitor si de osteneal( *ci simpla cunostint ngmf pe om *f! )arcu
0scetul,!
3idirea ne duce ca de mn la cunoasterea lui "umne$eu *f! #oan +risostom,!
"in nestiint se naste rul, si sufletul, necunoscnd pe "umne$eu si binele, a iubi pcatul si,l a nfptui *f!
0ntonie cel )are,!
Nu te lenei s aduni cele folositoare din citit *f! .il inaitul,!
Bun este numai omul care,4 cunoaste pe "umne$eu *f! 0ntonie cel )are,!
Nu este cu putint a,4 cunoaste pe "umne$eu fr credint *f! #oan +risostom,!
Mrcinii ruttii si nestiintei mpiedic cunostinta du&oniceasc *f! )axim )rturisitorul,!
5iata de aici e un somn adnc al nestiintei *3lement 0lexandrinul,!
*unostinta fr faptele care urmea$ din ea nu e singur, c&iar dac e aderat( *ci fapta este ntrirea
oricrui lucru( Adeseori, din negri-a pentru fapte, se ntunec si cunostinta( *ci lucrurile a cror mplinire a
fost nesocotit, s,au sters n parte si din amintire( !criptura de aceea ne ndeamn s dobndim cunostinta lui
"umne$eu, ca s,+ slu-im 4ui cum se cuine prin fapte *f! )arcu 0scetul,!
Despre cunostinta de Dumnezeu
Nu pot fi iertate din inim greselile cuia, fr cunostint aderat( *ci aceasta i arat fiecruia toate
greselile cte le face *f! )arcu 0scetul,!
Precum trupul, iesind din pntecele maicii, nu poate s se &rneasc, fiind nc nedesrsit, tot asa si sufletul,
cnd iese din trup, dac nu si,a agonisit prin bun ietuire cunostinta de "umne$eu, nu poate s se mntuiasc
sau s se uneasc cu "umne$eu *f! 0ntonie cel )are,!
*unostinta de "umne$eu este pomul ietii, de care, mprtsindu,se, cel curat rmne nemuritor *f! /alasie
Li&ianul,!
!ufletul care nu si,a agonisit cunostinta de "umne$eu nu poate s se mntuiasc sau s se uneasc cu
"umne$eu *f! 0ntonie cel )are,!
Despre cunoastere
*u ct cinea e mai neatent cu sine nsusi, cu att se socoteste pe sine mai plcut lui "umne$eu( "ar acela ce se
sileste s se curete de patimi, acela se rusinea$ s,si ridice oc&ii si la "umne$eu, cci se ede pe sine ca pe
unul ce st foarte departe de El *0vva #saia Pustnicul,!
!tudiul cunoasterii de noi nsine s,l punem mai presus de orice alt studiu( *ea mai folositoare dintre toate
cunostintele este aceea care ne d notiuni drepte despre noi nsine si ne nat s ne conducem *f! 0m&rozie,!
2m este acela care se cunoaste pe sine *0vva Pimen,!
6
!e cunoaste pe sine nsusi ndeosebi acela care se socoteste pe sine nimic *f! #oan +risostom,!
Nu,i nimic mai bun dect sa,ti cunosti neputinta si necunostinta *f! Petru Damasc$in,(
Nu e nimic mai usor dect s te nseli pe tine nsuti si, nfumurndu,te cu sla desart, s te socotesti c esti
cea, fiind nimic *f! 2rigorie /eologul,!
5rei sa,l cunosti pe "umne$eu7 *unoaste,te mai nti pe tine nsuti *0vva 1vagrie Ponticul,!
*el ce s,a nrednicit s se ad pe sine este mai presus de cel ce s,a nrednicit s ad ngeri *f! #saac irul,!
*ine cunoaste pe "umne$eu si se cunoaste pe sine nu ninuieste pe nimeni pentru pcatele sale *f! 0ntonie
cel )are,!
!ufletul nu se poate ntinde niciodat dup cunostinta lui "umne$eu, dac "umne$eu nu se a atinge de el *f!
)axim )rturisitorul,!
*alea spre cunostint este nepri&nirea si smerenia, fr de care nimeni nu a edea pe "omnul *3uviosul
#si$ie inaitul,!
*unostinta sporeste pe msur ce fiecare se preface, intrnd n unire cu &arul ndumne$eitor( #ntr,o persoan
desrsit nu a mai rmne loc pentru 8inconstient8( 9otul a fi ptruns de lumina dumne$eiasc *f! imeon
.oul /eolog,!
:na este cunoasterea lucrurilor si alta cunoasterea aderului( Pe ct diferent este ntre soare si lun, pe atta
e mai folositoare a doua dect prima *f! )arcu 0scetul,!
Asa cum o albin nteleapt culege mierea din flori, astfel si tu, prin lectur bun, dobndeste,ti leac pentru
suflet *f! 1frem irul,!
+nima curat aduce mintea n stare de a cunoaste pe "umne$eu( *urtia inimii este temeiul cunostintei noastre
du&onicesti *f! imeon .oul /eolog,!
Nu putem a-unge la aderata cunostint, ct reme patima curiei $boeste n ascun$isurile sufletului *f!
imeon .oul /eolog,!
Despre curtie
!ufletul cel curat are puterea ca s ad n el nsusi , ca ntr,o oglind , pe "umne$eu *f! 0tanasie cel )are,(
2rict de mici sunt pcatele, ele ptea$ constiinta, iar constiinta trebuie s fie mereu curat, dar se ptea$
totusi $ilnic si atunci n toate $ilele trebuie s,o curtim *f! (asile cel )are,!
*urtia nu ine numai din a nu face rele, ci si din a stinge cu totul relele, prin mplinirea cu gri- a celor bune
*f! Diado$ al Foticeei,!
*el ce rea s,si curete inima s c&eme necontenit pe "omnul +isus 'ristos mpotria r-masilor spirituali
*3uviosul #si$ie inaitul,!
"e curtia inimii este strns legat irtutea fecioriei( Prin curtia inimii se ntelege lipsa oricrui pcat, dar mai
ales a pcatului desfrnrii *f! #oan +risostom,!
9oti oamenii iubesc curtenia luntric( *u toate acestea nu se pot curti( "e aceea trebuie s cercetm cum si
prin ce putem a-unge la curtenia inimii( "esigur c nu altfel dect prin *el ce s,a rstignit pentru noi *f!
)acarie cel )are,!
*urtia este p$it de smerenie, nfrnare, rugciune necontenit si meditatie du&oniceasc *3uviosul
/eognost,!
*urtia inimii este cea mai nalt treapt a desrsirii, a sfinteniei( "e aceea ea a fi rspltit cu cea mai mare
fericire, care este priirea )etei lui "umne$eu *%nvtturi de credint ortodox,!
+nima curat este aceea care nu mai este atras nimic din lumea aceasta( #n ea enind "omnul, #si scrie 4egile
!ale ca ntr,o tblit *f! )axim )rturisitorul,!
Nu putem a-unge la aderata curtie dac n,am a-uns mai nti, n inima noastr, la aderata smerenie
*3uviosul 3asian,!
*urtia nu ine numai din a nu mai face cele rele, ci si din a stinge cu totul relele, prin mplinirea cu gri- a
celor bune *f! Diado$ al Foticeei,!
5iata necurat mpiedic ntelegerea aderurilor nalte *f! #oan +risostom,!
Nu m temeam de necurtia &ainei, ci de necurtia poftei *Fericitul 0ugustin,!
5iata necurat mpiedic ntelegerea lucrurilor du&onicesti *f! 1frem irul,!
;
Despre dezndejde
Alung cinele de$nde-dii cu piatra nde-dii *3uviosul /eognost,!
*a s nu pctuiesti e neoie de teama -udectii lui "umne$eu( Pentru ca cel ce a pctuit s nu cad n
de$nde-de, e folositoare nde-dea spre milostiirea lui "umne$eu *f! (asile cel )are,!
Mai cumplit lucru este a de$nd-dui dect a pctui( *el ce si,a pierdut nde-dea a pierdut totul( !i +uda si
Petru au pctuit% cel dinti a c$ut n de$nde-de si si,a curmat iata, cellalt s,a ridicat prin nde-de, a plns si
astfel a fost iertat de "omnul *3uviosul #oan 3arpatiul,!
*nd dispare nde-dea, iubirea piere *f! #oan crarul,!
Mnia distruge nde-dea *f! #oan crarul,!
9ine mintea ta n iad si nu de$nd-dui *3uviosul iluan 0t$onitul,(
"escura-area este nselciunea diaolului( *ci a $ice1 8Am pctuit si deci nu mai am nde-de de a m
ndrepta8 este nselciune *3uviosul iluan 0t$onitul,!
+uda a -ignit pe "omnul mai putin n$ndu,4, dect ndoindu,se de buntatea 4ui% el a pierdut nu att din
pricina nelegiurii sale, ct din pricina de$nde-dii sale *Fericitul 0ugustin,!
*ine de$nd-duieste de mila lui "umne$eu #l necinsteste, la fel cu cel ce s ndoieste de e<istenta 4ui
*Fericitul 0ugustin,!
! stii c e gnd diaolesc acela care,ti spune1 8:nde ai s fugi7 Nu ai pocint, nu ei primi iertare.. *0vva
#saia Pustnicul,!
*u msra pcatelor noastre msurati, smerenia oastr% mrginiti, mndria, dar nu msurati cu ea
milostiirea lui "umne$eu, care e nemrginit *f! #oan +risostom,!
A gresi e lucru omenesc, a de$nd-dui e lucru drcesc *f! .il inaitul,!
Nici cu succesele s nu te lau$i si nici n remea greselilor s nu te de$nd-duiesti *f! 1frem irul,!
2ricte pcate ar aea cinea si orict de mari ar fi, milostiirea lui "umne$eu e si mai mare pentru c, dup
cum El #nsusi este infinit, asa si mila 4ui este infinit *f! /i$on 4adonsc$i,!
Despre gnduri
Precum focul nu poate $boi n ap, tot asa nici gndul urt n inima iubitoare de "umne$eu *f! )arcu
0scetul,!
"e in asupra noastr gnduri fr oie, s fim siguri c iubim cau$ele lor% iar de in gnduri cu oie, iubim si
lucrurile spre care se ndreapt *f! )arcu 0scetul,!
*ugetul bun se pstrea$ prin rugciune, iar rugciunea curat prin cugetul bun *f! )arcu 0scetul,!
Nimic nu tulbur oc&iul att de mult ca un cuget ru *f! #oan +risostom,!
Mustrarea cugetului este o doctorie a dragostei lui "umn$eu pentru indecarea sufletului nostru *3lement
0lexandrinul,!
*onstiinta curat ridic sufletul, iar gndul murdar l doboar la pmnt *f! /alasie Li&ianul,!
"up cum gerul ng&eat trupul, tot asa si un cuget ru ng&eat sufletul *f! #oan +risostom,!
/dcinile gndurilor sunt pcatele $ute, pe care le srsim cu minile, cu picioarele si cu gura *f! )arcu
0scetul,!
! nu dispretuiesti a aea gri- de gnduri( *ci lui "umne$eu nu + se ascunde nici un gnd( *nd e$i reun
gnd c,ti fgduieste slaa omeneasc, s stii sigur c,ti pregteste rusine *f! )arcu 0scetul,!
Mai nti s aem gnd curat n mintea noastr, fiindc rdcina lucrurilor primeste sfatul cel din inim *f!
(asile cel )are,!
*ugetul ntinat asemenea unei lmpi a crei claritate este ntunecat de murdrii ne face s edem lucrurile
neclar si ntunecat *0vva Dorotei,!
Pe cel osndit mai mult l a tortura cugetul c a pierdut cerul dect cele mai nfiortoare c&inuri ale iadului *f!
#oan +risostom,!
*el purtat de gnduri e orbit de ele( Ele ede lucrrile pcatului, dar pricinile lor nu le poate edea *f! )arcu
0scetul,!
!e poate ntmpla ca unul, mplinind pe fat o porunc, s slu-easc n ascuns patimei si, prin gnduri
pctoase, s strice fapta bun *f! )arcu 0scetul,!
=
"in inima mptimit de plcere rsar gnduri si cuinte spurcate( +ar din fum cunoastem materia care mocneste
nuntru *f! )arcu 0scetul,!
!,ti fie urte gndurile iubitoare de trup, pentru c ele n aceeasi reme corup si spurc sufletul *f! .il
inaitul,!
:n gnd care $boeste arat mptimirea omului( +ar dac e alungat repede, arat r$boi si mpotriire *f!
)arcu 0scetul,!
>ndurile rele sunt dusmanii lui "umne$eu( Ele mpiedic s se fac oia 4ui *f! )arcu 0scetul,!
!mulge gndurile rele prin alte gnduri *f! .il inaitul ,!
*el ce ocroteste un sarpe n sn si un gnd ru n inim a fi omort *f! /eodor tuditul,!
Noi deenim mprati, dac ne stpnim gndurile rele *f! #oan +risostom,!
/$boiul dracilor prin mintea noastr, prin gnduri, e mai periculos ca r$boiul acelora prin lucruri *f! )axim
)rturisitorul,!
! nu ngdui niciodat s intre n inima ta reun gnd care s mnie pe "umne$eu *0vva iluan,!
>ndurile rele sunt autii rele% cel ce nu se leapd de ele nu a a-unge la cunostint *f! /alasie Li&ianul ,!
)ii portarul inimii tale ca s nu intre nimeni ntr,nsa( 3i mereu gndurilor care in1 8Esti tu dintre ai nostri sau
dintre r-masii nostri78 *#osua (, 56 , *0vva tratig$ie,!
!ufletul ptimasului e fabricat de gnduri rele *f! /alasie Li&ianul ,!
Asa cum nu tii o scorpie n sn, tot asa s nu tii un gnd ru n inima ta *0vva 1vagrie Ponticul,!
>ndul, cuntul si fapta trebuie s actione$e n c&ip rednic de numele de crestin *f! 2rigorie de .7ssa,!
! nu te gndesti s negli-e$i reodat gndurile, cci nici un fel de gnd nu se poate ascunde de "umne$eu *f!
)arcu 0scetul,
!)iecare pctuieste din cau$ c, n remea nlirii gndurilor rele, nu le respinge ndat *0vva erin,!
"e nu ne om ndeletnici cu "umne$eu, om fi atrasi de momelile gndurilor *f! )axim )rturisitorul,!
Precum fr corabie nu e cu putint a trece marea, asa fr c&emarea lui +isus 'ristos e cu neputint a i$goni
momeala gndului ru *3uviosul #si$ie inaitul,!
Nu se formea$ norii fr miscarea nturilor, nici patima nu se naste fr gnduri *f! )arcu 0scetul,!
8>ndul lui 'ristos8 ?)ilip( ++, = @ l are cel ce cuget ca El si prin toate #l cuget pe El *f! )axim
)rturisitorul,!
Precum grdinarul, dac nu plieste buruienile, neac legumele, asa si mintea, dac nu curteste gndurile,
pierde cunostinta aderului *f! /alasie Li&ianul,!
"up cum nu e bine s lasi s creasc iarba pe straturi mpreun cu legumele, tot asa e ru s lasi s creasc n
suflet gndul iclean *f! 1frem irul,!
Asa cum sarpele scos dintr,o gaur ntunecoas la lumin caut s fug si s se ascund, tot astfel si gndurile
rele, fiind date pe fat printr,o sincer recunoastere si mrturisire, or fugi de la om *0vva )oise,!
+nima ni se acreste de eninul gndurilor rele *3uviosul #si$ie inaitul,!
4ucrurile de care te rusine$i n fata oamenilor, s socotesti c e rusine s te gndesti la ele *0vva #saia
Pustnicul,!
"u&ul !fnt, aflnd mintea golit de pofte si gnduri rele, o umple de cunostinta tainelor dumne$eiesti *f!
/alasie Li&ianul,!
*el ce s,a predat pe sine gndurilor rele e cu neputint s se curteasc de pcate dup omul din afar *3uviosul
Filotei inaitul,!
Adun,ti mintea si p$este,ti gndurile% si pe care le ei afla ptimase, r$boieste,le *f! /alasie Li&ianul,!
"ac ai aruncat materia si te,ai lepdat de lume, leapd,te acum si de gndurile rele *f! /alasie Li&ianul,!
! nu $ici1 cum se a deda sracul plcerii, neand cele ce pricinuiesc7 *ci cinea poate s se dedea plcerii
prin gnduri n c&ip si mai ticlos *f! )arcu 0scetul,!
!mnta patimilor sunt gndurile rele( #n minte seamn diaolul aceast blestemat smnt *f! 0ntonie cel
)are,!
/idic,ti adesea mintea spre rugciune si distruge gndurile care se apropie de inim *f! /alasie Li&ianul,!
>ndurile bune sunt asemenea pietrelor scumpe si mrgritarelor% gndurile necurate sunt pline de oase de
morti, de toat necurtia si putoarea *f! )acarie cel )are,!
2bisnuieste,ti urec&ea s aud des cuinte du&onicesti si mintea ta se a deprta de gnduri necurate *f!
/alasie Li&ianul,!
Nu atacul gndului este pcat, ci conorbirea mintii, care orbeste prieteneste cu el *f! )arcu 0scetul,!
Nu putem cugeta la "umne$eu, dac n,am iesit din cele multe *f! )axim )rturisitorul,!
A
"racii r$boiesc sufletul mai ales prin gnduri, nu prin lucruri *0vva #lie 1cdicul,!
!tpneste,ti mnia si pofta si te ei i$bi de gnduri rele *f! /alasie Li&ianul,!
9oat lupta omului trebuie s se dea n minte% el trebuie s nimiceasc pdurea gndurilor rele care,l ncon-oar
*f! )acarie cel )are,!
Nu,ti &rni prea mult trupul tu si gndurile spurcate se or mputina n tine *0vva 1vagrie Ponticul,!
>ndurile rele nu ne stpnesc prin forta lor, ci prin putintatea credintei noastre si prin lipsa mplinirii
poruncilor lui "umne$eu *f! )arcu 0scetul,!
*ei ce orbesc dulce cu patimile prin gnduri, dar nu in la ncuiintare, se aseamn cu cei ce las fiara s
intre nuntrul tarinii *0vva #lie 1cdicul,!
>ndul ptimas este i$orul si pricina stricciunii n trup( *ine eg&ea$, ns, l alung *3uviosul #oan
3arpatiul,!
Mintea lucrat de dragostea dumne$eiasc produce gnduri despre "umne$eu *f! /alasie Li&ianul,!
"up cum nu poti mpiedica ntul s sufle n pieptul desc&is, tot asa nu poti opri nala gndurilor% pentru c
sufletul omenesc, dup nsusi firea lui ?n urma cderii n pcat a strmosilor@, este desc&is pentru actiunile
rului *0vva Pimen,!
Despre ispite
*el ce rea s biruiasc ispitele fr rugciune si rbdare nu le a deprta de la sine, ci mai tare se a nclci cu
ele *f! )arcu 0scetul,!
)ugi de ispit prin rbdare si prin rugciune( *ci dac i te mpotriesti fr acestea, ine asupr,ti si mai
nalnic *f! )arcu 0scetul,!
"ac n,ar e<ista satana care ne ispiteste si ne strmtorea$, atunci nu s,ar di cine este plin de osrdie si cine
este lipsit de o bun iscusint sau lenes *f! .il inaitul,!
Prin puterea !a, 'ristos a biruit pe ispitorul% l putem birui si noi cu puterea si cu numele lui +isus(
Numele lui +isus e mai puternic dect otelul, mai tare dect granitul( Nu e<ist scut mai puternic, nu e<ist o
arm mai puternic n r$boiul du&onicesc dect rugciunea lui +isus *0vva #ov,!
Despre nfrnare
#nceputul rodirii este floarea si nceputul fptuirii este nfrnarea *f! (asile cel )are,!
#nfrnarea este un nume de obste, care se adaug la numele tuturor irtutilor *f! Diadof al Foticeei,!
#nfrnarea si umilinta cea din afar a trupului sunt p$itoarele comorilor dumne$eiesti dinluntru *f! )axim
)rturisitorul,!
P$este nfrnarea totdeauna, ca s nu ca$i, prin neegalitate, n cele contrare *f! /alasie Li&ianul,!
Amestec nfrnarea cu simplitatea si nsoteste aderul cu smerita cugetare si te ei edea se$nd la mas cu
dreptatea *0vva #lie 1cdicul,!
2mul nu este menit s fie rob stomacului si patimilor legate de cele de sub pntece, ci pentru a reali$a lucruri
mrete *f! (asile cel )are,!
Precum tcerea la reme este frna mniei, asa mncarea cu msur este frna poftei, iar rugciunea de un
singur gnd, a gndurilor nease$ate *0vva #lie 1cdicul,!
*ei ce doresc mai mult dect le trebuie sunt mai nenorociti dect cersetorii *f! #oan +risostom,!
"ac nu primesti nfrnarea, nu poti primi nici mngierea ei, cci cel ce nu se satur de la &ran si butur e
purtat de mnie fr rnduial% unul ca acesta se aseamn cu o corabie purtat de aluri, al crei crmaci este
diaolul *f! #oan Damasc$in,!
*el ce nu se stpneste pe sine cum a putea s conduc pe altii cu rnduial *f! #oan +risostom,!
#nfrnarea, stpnirea de sine este totuna cu puterea( Numai cine are putere poate stpni *f! Barna&a,!
!omnul prea mult e o piedic pentru nepri&nire *3uviosul /eognost,!
Despre lcomia pntecelui
Pentru noi, ns, care cutm &rana cea cereasc, este neoie s stpnim peste stomacul cel de sub cer *f!
3lement 0lexandrinul,!
B
*ine este prea gras nu a putea niciodat s treac pe poarta cea strmt a cerului *f! 2rigorie de .7ssa,!
#mbuibarea este material pentru poftele -osnice si pentru iermii pcatelor *f! #oan +risostom,!
9rupul este ca un cal furios si care nu se mbln$este dect cu micsorarea &ranei *Fericitul 0ugustin,!
!tpneste,ti pntecele ca s nu te stpneasc el pe tine *f! #oan crarul,!
Nimic nu a-ut mai mult la sntate, nimic la agerimea simturilor, nimic la alungarea bolilor, cum a-ut
cumptarea n mncare *f! #oan +risostom,!
"ac rei s birui lcomia stomacului, iubeste cumptarea si fii cu fric de "umne$eu si ei birui *f! 1frem
irul,!
Precum pmntul gras si umed naste iermi, asa si mguibarea cu mncruri si buturi este cuib cald pentru
patimi si pentru iermii ispitelor *f! #oan +risostom,!
"e bucate numai att s ne sli-im ct s trim, nu ca s ne facem robi poruncilor poftei( Primirea &ranei cu
msur si socoteal d trupului sntate si nu,i ia sfintenia *f! 3asian -omanul,!
'rneste,ti trupul, dar nu,l omor prin lcomie *f! #oan +risostom,!
Prea mult &ran naste n suflet suferinta, uitarea si slbirea mintii *f! 3lement 0lexandrinul,!
!tomacul si mncarea sunt la fel1 absorb ce se ars n ele fr s se sature( :na consumnd prin digestie,
cealalt prin srtur, poftind mereu si nenc&i$ndu,si gura *f! .il 0scetul,!
! nu se amgeasc nimeni cu sturarea pntecelui si s nu se lase furat de plcerea gtle-ului( ! nu ne facem
robi pornirilor poftei% msura si socoteala dau trupului sntate si sfintenie *f! 3asian -omanul,!
Pe Adam nenfrnarea pntecelui l,a scos din rai *f! #oan +risostom,!
4ipsa de msur este un ru n toate priintele, dar se deste ndeosebi cnd este orba de mncare *f!
3lement 0lexandrinul,!
"umne$eul unora este banul, "umne$eul altora este pntecele( !i oare nu sunt acestia idolatri, ba nc si mai ri
dect aceia7 *f! #oan +risostom,!
Despre lacrimi si plns
! plngem pe msura frdelegii% pentru o ran adnc s fie o tmduire adnc si ndelungat% pocinta nu
trebuie s fie mai mic dect nelegiuirea *f! 3iprian,!
Nu numai c nu plngem faptele srsite de noi, ci mai si nmultim ceea ce ar trebui s plngem *f! 2rigorie
/eologul,!
Plnsul tu s corespund cu pcatele tale( "ac a ta cdere nu este mare, ti sunt de a-uns lacrimile% dac ns
este mare, trebuie s fie un ru de lacrimi( "ac esti curat, atunci mtrumut,ti lacrimile altuia si plnge
mpreun cu fratele pentru pcatele lui( "ar, o., de,am plnge noi numai pentru pcatele noastre. *f! #oan
Pustnicul,!
/ugciunea mputernicit de lacrimi scoate afar din suflet toate gndurile care o dusmnesc *0vva #lie
1cdicul,!
4acrimile n remea rugciunii sunt o frumoas baie, iar dup rugciune s tii minte pentru ce ai plns *f! .il
inaitul,!
!merenia este mama lacrimilor si a cumptrii *f! #oan +risostom,!
! plngem, fratilor. 2c&ii nostri s erse lacrimi nainte de a trece acolo unde lacrimile noastre or arde
trupurile noastre *f! )acarie cel )are,!
!ocoteste postul drespt arm, rugciunea putere, lacrimile baie *f! .il inaitul,!
*el ce spune ca,si plnge pcatele sale si continu s le fac se nseal singur pe sine *0vva #saia Pustnicul,!
!ufletul apsat de neca$uri se ridic spre "umne$eu prin lacrimile pocintei *f! #oan crarul,!
C
"aid a pctuit numai o dat si a plns totdeauna, iar tu pctuiesti totdeauna si nu plngi niciodat *Fericitul
0ugustin,!
)erice de cel care si plnge cu aderat pcatele *0vva #saia Pustnicul,!
"up cum bucuria lumeasc este amestecat cu tristete, tot asa lacrimile dup "umne$eu odrslesc o bucurie
permanent si neeste-it *f! #oan +risostom,(
!f( Apostol Pael a plns trei ani $i si noapte ndreptnd lipsurile altora ?)apte 0D, 61@, iar noi nu plngem nici
pentru ale noastre *f! #oan +risostom,!
Despre lene
2rice plcere trupeasc ine dintr,o leneire de mai nainte( +ar leneirea se naste din necredint *f! )arcu
0scetul,!
"e nimeni nu se apropie diaolul asa de lesne ca de cel ce trieste n trndie si lene *f! /i$on,!
2di&na si trndia sunt pier$area sufletului si pot s,i fac ru mai mult dect demonii *f! #oan crarul,!
"ac rei s birui lenea, f orice lucru, ct de mic, sau nat si roag,te fr ncetare *f! 1frem irul,!
4enea este nsctoare de iclenie *f! (asile cel )are,!
)r lucru s nu fie nimenea, cci lenea potuieste la tot rul *3uviosul Paisie (elicicivs8i,!
4enea e mama iciilor, pentru c ea rpeste bunttile pe care le ai, iar pe cele pe care nu le ai nu ngduie s le
dobndesti *f! .il inaitul,!
Nepstorul s,a ndut multor stpni% asa cum l poart, asa umbl *f! /alasie Li&ianul,!
4enea sc&imb du&ul n carne, iar carnea n putre$ire *Patericul,!
9rndia este moartea sufletului *Fericitul #eronim,!
Nu se cuine a milui si a a-uta pe acela care poate lucra si sade nelucrtor *f! /eofilact,!
4ucrarea minilor si osteneala picioarelor opreste pe om de la pcate *1pifanie,!
*el ce nu lucrea$, desi ar putea lucra, desigur c prin trndia sa a deeni iscoditor *f! #oan +risostom,!
4enesul nu poate deeni credincios *Didascalia,!
2stenelile sunt pretutindeni clu$ele celor buni *f! #oan +risostom,!
Pmntul nelucrat se umple de mrcini si sufletul nepstor de patimi *f! /alasie Li&ianul,!
"e nu lucrea$ cinea, nu are pe 'ristos n sine. *0vva #lie,!
9
4enea se naste din necredint *f! )arcu 0scetul,!
Nici unul dintre cei care cred n "umne$eu nu trebuie s stea fr lucru *3onstitutiile apostolice,!
"espre lene si lucrurile lumii
9rei sunt lucrurile n -urul crora se nrteste tot ce,i lumesc1 mncarea, autia si slaa *f! )axim
)rturisitorul,!
2rice lucru din lume care este iubit ngreunea$ inima, o stpneste si nu,i ngduie s se nalte *f! )acarie
cel )are,!
Nu orbiti cu gura de +isus 'ristos, ct reme doriti cu sufletul dup cele lumesti *f! #gnatie /eoforul,!
Noi nu putem $ice c lucrurile pmntesti sunt ale noastre, fiindc nu le putem duce cu noi% dincolo ne nsotesc
numai irtutile *f! 0m&rozie,!
! nu ne entu$iasmm pentru cele ale lumii acesteia, ci s petrecem tot timpul ieti n tre$ie *f! #oan
+risostom,!
5eacul acesta si cel iitor sunt doi dusmani( *el dinti spune1 desfrnare, iubire de argint, nselciune( *ellalt
spune1 leapd acestea( Nu putem fi prieteni si ai unuia si ai altuia *f! 3lement -omanul,!
! nu te atrag la pmnt dorul celor trectoare pe tine, cel ce cugeti la cele ceresti( *ci, dac te leag cea
pmntesc, esti ca ulturul care are piciorul prins n lat *3uviosul /eo&nost,!
5iata din lumea aceasta n,are mai mult pret dect isele *f! #oan +risostom,!
*ine a renuntat la lume este mai presus de onorurile ei si dect mprtia ei( *ine se nc&in lui "umne$eu si lui
'ristos nu doreste mprtiile lumesti *f! 3iprian,!
! tiem funiile ce ne nfsoar, cci astfel sunt toate lucrurile pmntesti *f! #oan +risostom,!
*el ce a gustat din cele nd-duite arunc cele de fat( *ci tot dorul si l,a golit n acelea *f! /alasie Li&ianul,!
! nu te ndulceasc eseliile pmntesti care sunt remelnice, acestea sunt undita care ademeneste si prinde
sufletul ca pe un peste *f! .il 0scetul,!
2amenii care s,au dedat mult gri-ilor ietii sunt asemenea psrilor stule, care n $adar mai poart aripi, cci se
trsc pe pmnt laolalt cu dobitoacele *f! (asile cel )are,!
Nimeni nu se poate apropia de "umne$eu dac nu se a deprta de lume *f! #saac irul,!
4umea este mormntul "omnului *f! )axim )rturisitorul,!
Pentru cel credincios nu e<ist n lumea aceasta o cas si o patrie aderat, ci pretutindeni este numai o
pribegie si un surg&iun *f! /i$on,!
*au$a tuturor relelor pre$ente este alipirea de lucrurile pre$ente *f! #oan +risostom,!
Ar fi o nebunie s ne gndim c e cu putint s ne desftm cu lumea si cu mprtia lui 'ristos *Fericitul
0ugustin,!
1D
4umea aceasta este asemenea unei corbii, admirabil nfrumusetat, dar prime-dioas la cltorie *f! Filaret al
)oscovei,!
"umne$eu l iubeste pe acela pe care lumea l urste *f! /i$on,!
*ine s,a lepdat de lumea aceasta trebuie s cread cu trie si s,si mute gndurile ntr,o alt lume prin "u&(
Acolo trebuie s umble si s se bucure *f! )acarie cel )are,!
*e sunt lumea si cele lumesti 7 #nteleg pcatul, alipirea de cele trectoare si patimile *f! imeon .oul /eolog,!
2, omule, tu pretuiesti ceea ce are cinea aici 7 >ndeste,te la ceea ce duce cu sine *Fericitul 0ugustin,!
4umea simte o plcere s te abat de la calea cea dreapt, dar niciodat nu te a duce ctre scop,,,stie s
tre$easc setea, dar nu poate s sature sufletul,,,fgduieste totul, dar spre sfrsit ,,n cea mai mare parte,,ti ia
napoi totul *f! Filaret al )oscovei,!
Despre mndrie
Mndria este mama iciilor, din pricina creia si diaolul s,a fcut diaol, nefiind astfel mai nainte *f! #saac
irul,!
Mndria este lipsa cunoasterii lui "umne$eu *f! )axim )rturisitorul,!
Mndria este primul pui al diaolului *0vva 1vagrie Ponticul,!
Mndria este iubirea de sine pn la dispretuirea lui "umne$eu, smerenia este iubirea lui "umne$eu pn la
dispretuirea de sine *Fericitul 0ugustin,!
Este mai bun nfrngerea cu smerenie, dect biruinta cu mndrie *Patericul,!
*nd patimile s,au potolit, ine mndria, iar aceasta se ntmpl fiindc n,au fost tiate pricinile *3uviosul
#si$ie inaitul,!
9oate pcatele sunt urte naintea lui "umne$eu, dar cel mai urcios pcat este mndria *f! 0ntonie cel )are,!
"ac a ncepe s te stpneasc mndria, adu,ti aminte cum din cau$a ei pier toate roadele irtutii si ea a fugi
de la tine *0vva #saac Pustnicul,!
Mndria nu,i un semn al belsugului n irtute, cci, precum multe fructe nclin crengile pomului la pmnt, tot
asa prisosul irtutii creea$ un sentiment smerit *f! .il 0scetul,!
Nu te ridica la nltime, ca s nu ca$i n adncime *f! 2rigorie /eologul,!
Mndria este defimare de "umne$eu, iar trufia este defimare de oameni *f! /eofilact,!
Mndria este ntia nscut a mortii( Ea a omort pe ngeri n cer si pe Adam pe pmnt *f! 2rigorie
Dialogul,!
11
!laa desart este alungat de lucrarea n ascuns, iar mndria de ointa de a pune pe seama lui "umne$eu toate
isprile *f! )axim )rturisitorul,!
*nd ca$i, suspin, iar cnd sporesti, nu te ngmfa *f! .il inaitul,!
Pe cel smerit multi l iubesc, iar pe cel mndru si nfumurat l ursc si oamenii care au acelasi du& de mndrie
*0vva #acov,!
! gresesti si s gndesti multe despre tine este mai ru dect pcatul nsusi *f! #oan +risostom,!
*el ce $ideste pe propria sa putere cade, precum cade si se prleste la pmnt cel ce calc pe pn$ de
pian-en *f! .il 0scetul,!
Multi au de$brcat toate &ainele de piele( "ar pe cea de pe urm, cea a slaei desarte, numai cei ce au
dispretuit,o pe maica ei, adic dorinta de a,si plcea lor *0vva #lie 1cdicul,!
9rufia produce o cugetare confu$, ntruct ea const n dou nestiinte1 a a-utorului lui "umne$eu si a
neputintei proprii *f! #saac irul,!
*el ce se mndreste cu darurile naturale, adic cu mintea ascutit, cu usurinta priceperii, cu iuteala -udectii si
cu alte capacitti cptate fr munc, acela nu a primi niciodat bunttile supranaturale( *ci cel ce este
necredincios n cele putine a fi necredincios si plin de sla desart si n cele multe *f! #oan crarul,!
!trlucirea fulgerului arat de mai nainte bubuitura tunetului, iar slaa desart, prin aparitia ei, esteste
mndria *f! .il inaitul,!
Mare este nltimea smeritei cugetri% adnc este prpastia naltei cugetri si de aceea sftuiesc s o iubiti pe
prima, s nu cdeti n cea de,a doua *0vva #sidor,!
9u, "oamne, 9e mpotriesti celor mndri( "ar ce mndrie mai mare ar putea e<ista dect afirmatia prosteasc
c as fi din fire ceea ce Esti 9u 7 *Fericitul 0ugustin,!
9rei gropi ne sap nou demonii1 nti dau lupta mpotria noastr pentru a ne opri de a face binele% al doilea,
dac nu reusesc, caut s ne abat si s fptuim binele fr "umne$eu% dac nici asa nu reusesc, ntrebuintea$ a
treia groap1 ne laud pentru binele fptuit, ca s ne umflm de mndrie *f! #oan crarul,!
Mndria este ca o umfltur a sufletului plin de noroi% dac e coapt, se sparge si pricinueste mult scrb *f!
.il 0scetul,!
Mndria este o otra care ucide neinotia *Fericitul 0ugustin,!
Mndria este semnul osndei *1vagrie Ponticul,!
"up cum cinea nu nimiceste numai un mdular al trupului, ci ntreg trupul, asa si mndria nu stric numai o
parte a sufletului, ci ntreg sufletul *f! 3asian -omanul,!
"oboar,ti gndul nltrii mintii nainte de a te dobor el pe tine *f! 1frem irul,!
10
Despre mnie
'rana focului sunt lemnele, iar &rana celui mnios este mndria mintii *f! 1frem irul,!
*urteste,ti mintea de mnie, de amintirea rului si de gnduri urte( Atunci ei putea cunoaste slsluirea lui
'ristos n tine *f! )axim )rturisitorul,!
>ndurile unui om mnios sunt pui de iper care deorea$ inima celui care le,a nscut *f! .il inaitul,!
Nu este asa de mare folosul de pe urma postului, ct e de mare paguba mniei *0vva )oise,!
Mniosii nu pot a-unge la cunoasterea lucrurilor du&onicesti si la lumina "umne$eiasc *f! 3asian -omanul,!
Mnia este mpletit cu amintirea rului( *el ce tine minte rul este nelegiuit *f! )axim )rturisitorul,!
Mnia este ciuma rugciunii *0vva 1vagrie Ponticul,!
Mnia este o betie( Nenorocirea acelora care sunt beti fr s se fi mbtat de in *f! (asile cel )are,!
Mniosul este un epileptic sufletesc *f! #oan crarul,!
Mnia este o firm care arat ce este omul, c&iar mpotria lui *f! 2rigorie /eologul,!
Mnia este semnul dit al celor ce nu cinstesc pe "umne$eu *f! 0ntonie cel )are,!
Mnia este n om o groap pentru el% cine si,a frnt mnia, acela a trecut aceast groap *f! 1frem irul,!
Mnia este un prime-dios sftuitor pentru oricine( 9ot ce se ntreprinde la mnie nu e niciodat c&ib$uit *f!
2rigorie /eologul,!
Mnia este aocatul poftei *f! )axim )rturisitorul,!
Mnia nu trebuie s fie cu cei ce se roag( Ea este eninul serpilor *0vva 1vagrie Ponticul,!
Mnia orbeste oc&ii sufletului si nu,l las s ad !oarele "repttii *f! 3asian -omanul,!
Mnia se d pe fat mai mult si mai des ca oricnd atunci cnd au$im cuinte de contradictie, de demascare si
de ponegrire din partea aproapelui( 9oate acestea nu,l att pe aderatul crestin, asa cum laudele de la altii nu,i
nalt inima *f! )arcu 0scetul,!
Mniosul nu poate deosebi lucrurile rele de cele bune *f! 3asian -omanul,!
*e poate fi mai mnios dect un om mnios fr ncetare7 *f! #oan +risostom,!
Mnia obisnuieste mai mult dect celelalte patimi s tulbure si s $pceasc sufletul *f! Diado$ al Foticeei,!
"u&ul !fnt fuge din credinciosii mniosi *f! 3asian -omanul,!
"ac cinea s,ar nfrna de la mncruri si buturi, dar prin gndurile sale ar ntrta mnia, acela se aseamn
cu o corabie ce cltoreste pe mare and pe dracul crmaci *0vva 1vagrie Ponticul,(
Niciodat si nicieri nu gseste diaolul un loc mai propriu si mai potriit pentru el ca n mnie si dusmnie *f!
#oan +risostom,!
16
*el ce se mnie si tine minte rul, orict ar iubi rugciunea, nu este neinoat( *ci este asemenea celui ce rea
s aib ederea ager, dar si tulbur oc&iul *0vva 1vagrie Ponticul,!
Nu este biruint mai mare dect s,ti birui mnia si iutimea *f! /i$on,!
E mai bine s tai mnia printr,un $mbet, dect s te nfurii ca o fiar nembln$it *f! 1frem irul,!
A te mnia este n firea omului, dar ca s nbusi mnia este n firea crestinului *Fericitul #eronim,!
Nu ngdui mniei s se ridice pn la gtle-ul tu *0vva #sidor,!
Mniosul, c&iar de ar scula reun mort, nu este primit de "umne$eu *0vva 0gaton,!
:nde sunt rutatea si mnia, acolo nu ine n $adar du&ul blndetii *f! #oan +risostom,!
+ubirea este frul mniei *0vva 1vagrie Ponticul,!
Mnia, cnd este supus si asculttoare fat de minte, este asemenea cinelui lng cioban *f! (asile cel
)are,!
2 mare linistit e o prieliste plcut, dar o stare pasnic a du&ului e si mai plcut *f! .il inaitul,!
Nimic nu umple cugetul de necurtie ca mnia *f! #oan +risostom,!
*el ce se mnie si omoar sufletul *f! 1frem irul,!
*el mndru este si mnios *f! /eofilact,!
Mnia este un foc( Mnia este o betie mai cumplit dect cea a inului *f! #oan +risostom,!
!copul diaolului este a-utat foarte mult de mnia noastr( Mnia este inul serpilor *0vva 1vagrie Ponticul,!
Despre minte
Mintea se arat n suflet, iar natura n trup( Mintea ndumne$eieste sufletul, iar natura e rersat n trup( #n tot
trupul este natur, dar nu n tot sufletul minte( "e aceea nu tot sufletul se mntuieste *f! 0ntonie cel )are,!
Asa cum, spart, o conduct de ap nu poate s tin apa n ea, tot astfel un oc&i desftat n plceri nu poate s
tin mintea curat *f! 1frem irul,!
Precum trupul are ca lume lucrurile, asa si mintea are ca lume ideile( !i precum trupul se desfrnea$ cu trupul
femeii, asa si mintea se desfrnea$ cu ideea femeii *f! )axim )rturisitorul,!
+nima curat, care ede pe "umne$eu, nu o pot face irtutile singure fr enirea "u&ului !fnt, asa cum
fierarul nu poate curti fierul numai cu uneltele sale fr a-utorul focului *f! imeon .oul /eolog,!
Precum trupul fr suflet este mort, asa si sufletul fr puterea mintii este nelucrtor si nu poate mosteni pe
"umne$eu *f! 0ntonie cel )are,!
1;
Mintea curat este scaun al lui "umne$eu *0vva 1vagrie Ponticul,!
Mintea deine oarb prin trei patimi1 iubirea de argint, slaa desart si iubirea de plceri *f! )arcu 0scetul,!
#n lucrurile n care $boeste mintea, n acelea se si lrgeste *f! )axim )rturisitorul,!
4ocul mintii sntoase este cunostinta si frica de "umne$eu *f! )axim )rturisitorul,!
"ac mintea nu s,a desfcut din toate ale simturilor, nu se poate sui pe nltimile du&onicesti *0vva #lie
1cdicul,!
Necurtia mintii const n cunostint mincinoas, ignorarea a cea din cele uniersale, n gnduri ptimase si n
consimtirea la pcat ?!f( Ma<im Mrturisitorul@(
Mintea desrsit este aceea care s,a mbtat de cunostint, iar sufletul desrsit este acela care s,a tesut cu
irtutile *f! /alasie Li&ianul,!
Mintea cea curat ede lucrurile drept *f! )axim )rturisitorul,!
Mintea iese afar din sine si asa se uneste cu "umne$eu, deenit mai presus de minte *f! 2rigorie Palama,!
!ufletul primeste cunostinta celor dumne$eiesti pe msura curtiei mintii *f! /alasie Li&ianul,!
Precum oc&iul este atras de frumusetea celor $ute, la fel mintea curat este atras de cunostinta celor ne$ute
*f! )axim )rturisitorul,!
Nu a nceta mintea s se nrteasc n -urul plcerilor, pn ce nu se a ndeletnici cu contemplatia *f!
/alasie Li&ianul,!
4oc sfnt si locas al lui "umne$eu este si mintea omului, n care demonii prin gndurile ptimase pustiesc
sufletul, ase$nd idolul pcatului *f! )axim )rturisitorul,!
*nd mintea se ntinea$, se ptea$ mpreun cu ea si lucrarea *f! )axim )rturisitorul,!
Mintea se ntinea$ si rmne neroditoare atunci cnd orbeste cuinte lumesti( *u ct suntem mai atenti la
minte, ne luminm si cu ct suntem mai neatenti, ne ntunecm *3uviosul #si$ie inaitul,!
Mintea se face strin de cele ale lumii atunci cnd si taie orice atractie fat de cele simtite *f! /alasie
Li&ianul,!
Despre moarte
Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare $i( Aducerea aminte de moarte e un suspin de fiecare ceas
*f! #oan crarul,!
Nu toat poftirea mortii este bun( *ci sunt unii care, gresind nencetat din forta deprinderii, o doresc pe
aceasta cu smerenie( !i sunt iarsi altii care nu or s se pociasc, si acestia o cer din de$nde-de( !i sunt iarsi
altii care nu au fric de moarte, deoarece se socotesc pe ei neptimasi, din mndrie( #n sfrsit, sunt unii care cer
1=
plecarea de aici prin lucrarea "u&ului !fnt(
)rica de moarte l ntristea$ pe omul osndit de constiinta sa% dar cel care are n el o bun mrturisire, acela
doreste cu aceeasi pasiune si moartea, si iata *f! #oan crarul,!
Nestiind locul si remea n care ne asteapt moartea, o om astepta n orice reme si n orice loc *Fericitul
0ugustin,!
Asteapt totdeauna moartea, dar nu te teme de ea *f! .il inaitul,!
Numai cel ce a nteles ntr,ader ce este &otarul acestei ieti, poate pune &otar greselilor sale *f! #saac irul,!
"reptii n,au nici o moarte, ci o trecere la iata de eci *f! 0tanasie cel )are,(
9oti iubitorii de argint, iubitorii de sla si iubitorii de plceri triesc asa, pentru c se tem s nu moar n grab
*f! )axim )rturisitorul,!
Prieste n morminte si e$i, oare poti deosebi cine a fost slug si cine a fost stpn 7 *f! (asile cel )are,!
Nu este alt nastere a mortii dect pcatul *f! 2rigorie de .7ssa,!
*ine se gndeste necontenit c trebuie s moar, acela toate le dispretuieste cu mult usurint *Fericitul
#eronim,!
*e este moartea dect ngroparea pcatelor 7 *f! 0m&rozie,!
*ei ce se tem de moarte sunt cei ce nu cred n niere *f! #oan +risostom,!
*el ce se teme de moarte nu este slobod, ci rob al tuturor *f! /eofilact,!
Nu,i cu putint s se team de moarte cel ce a trit o iat bun si nepri&nit *Fericitul 0ugustin,!
Aducerea aminte de moarte si de -udecata din urm este un leac bun mpotria pcatului *f! #oan +risostom,!
Aceasta o sustin tare, aceasta am ntat,o din nenumrate e<periente, c acela care totdeauna a aut o iat rea
nu poate aea o moarte bun(
*el ce a trit bine nu poate muri ru *Fericitul 0ugustin,(
Moartea nu se teme nici de autie, nici de p$itori, nici de purpur, ci trece peste toate si,si face lucrarea sa *f!
/eodoret al 3irului,!
Nu te ndulci cu plcerile lumii, altminteri ei muri cu o moarte nenorocit *f! 0ntonie cel )are,!
Moarte bun are acela care la moartea sa a murit de-a mai nainte pentru lumea aceasta *f! 0m&rozie,!
*reatorul mortii este pcatul *f! #oan +risostom,!
Despre necazuri
1A
/bdarea neca$urilor e semnul cunostintei aderate% la fel neninotirea oamenilor pentru nenorocirile tale
proprii *f! )arcu 0scetul,!
*el ce socoteste neca$urile enite dinafar ca aduse de dreptatea lui "umne$eu, acela, cutnd pe "omnul, a
aflat deodat cu dreptatea lui si cunostinta *f! )arcu 0scetul,!
Mustrarea este o doctorie a iubirii dumne$eiesti fat de oameni *f! 3lement 0lexandrinul,!
#n durerile fr oie se ascunde mila lui "umne$eu, care atrage la pocint pe cel ce le rabd si i$beste de
c&inurile esnice *f! )arcu 0scetul,!
2mul care rabd neca$urile cu inim bun si cu multumire a lua cununa nestricciunii, irtutea si mntuirea(
+ar stpnirea mniei, limbii, pntecelui si plcerilor e de cel mai mare a-utor sufletului *f! 0ntonie cel )are,!
*el ce se mpotrieste neca$urilor, se r$boieste fr s stie cu porunca lui "umne$eu( +ar cel ce primeste ntru
cunostinta aderat, acela rabd pe "omnul, cum $ice !criptura *f! )arcu 0scetul,!
Nu $ice c cel i$bit de patimi nu mai poate aea neca$uri( *ci c&iar dac nu pentru el, e dator totusi s aib
neca$uri pentru aproapele *f! )arcu 0scetul,!
Despre osndire
2sndeste,te pe tine nsuti si ei nceta de a osndi pe altii *0vva #oan,!
Nu osndi pe aproapele% tu i cunosti pcatul, dar pocinta nu i,o cunosti *0vva Dorotei,!
+at una dintre cele mai scurte ci care duce la primirea iertrii pcatelor1 s nu osndim *f! #oan crarul,!
! fie fric s osnditi pe cinea c&iar n inima oastr, nu numai pe fat *0vva #saia Pustnicul,!
*el ce osndeste pe altul pune pecetea pe faptele sale rele *f! )arcu 0scetul,!
*ine si simte greutatea pcatelor sale, acela nu se uit la pcatele aproapelui su *0vva )oise,!
Nu cuta s obseri faptele altora% se or gsi si n tine multe din acele fapte de care ti bnuiesti aproapele *f!
.il inaitul,!
Nu ninui pe nimeni, ci $i1 8"umne$eu l stie pe fiecare8 *0vva )oise,!
"ragostea pentru aproapele se mrturiseste prin neosndirea lui *0vva #saia Pustnicul,!
#naintea sfrsitului nu ferici pe nimeni si naintea mortii nu te de$nd-dui de nimeni *f! 1frem irul,!
*ine nu e predispus spre ru nu e capabil nici s suspecte$e *f! 2rigorie /eologul,!
#ntelepteste,l pe cel ce pctuieste, dar nu,l osndi pe cel cade% cci ultima este treaba orbitorului de ru, iar
prima, a celui ce oieste s,l ndrepte *f! .il inaitul,!
1B
"ac cinea ncepe s,l -udece pe aproapele, pleac fata n -os( "e ndat ce ei face acest lucru, te ei doedi
prudent att n fata lui "umne$eu, ct si n fata lui *f! #saac irul,!
Att irtutile ct si iciile orbesc mintea% primele o fac s nu ad iciile aproapelui, celelalte s nu,i ad
irtutile *0vva 1vagrie Ponticul,!
! fim atenti cu noi nsine si s nu lum n derdere pe altii, pentru c si n noi nsine se afl multe din acelea
pentru care rdem de altii *f! .il inaitul,!
!uspin pentru aproapele care greseste, pentru ca, odat cu aceasta, s suspini si pentru tine, fiindc toti suntem
inoati n ale pcatelor si toti suntem rednici de pedeaps *f .il inaitul,!
2mul care,i osndeste pe altii seamn cu oglinda care,i reflect pe toti n ea, dar pe sine nu se ede *f!
Dimitrie de -ostov,!
Eudecnd pe altii, rpesti nerusinat dreptul lui "umne$eu, iar osndind, ti pier$i sufletul *f! #oan crarul,!
9u -udeci pe acelasi om, care acum este ru, iar peste un ceas este bun( "umne$eu singur stie ce a fi( 4as,4
pe El s -udece *Fericitul 0ugustin,!
"ac rei s ispitesti lucrurile altora, atunci cercetea$ lucrurile lor bune, iar nu pe cele rele *f! #oan
+risostom,!
*ine are inim curat i socoteste pe toti oamenii curati, dar cine are inima pngrit de patimi nu socoteste pe
nimeni curat, ci socoteste c toti sunt asemenea lui *0vva #saia Pusnicul,!
Despre pcat
"ac rei ca "omnul s,ti acopere pcatele, s nu,ti arti oamenilor irtutile( *ci ceea ce facem noi cu acestea,
aceea face "umne$eu cu acelea *f! )arcu 0scetul,!
*nd r-masul are n stpnire multe $apisuri cu pcate uitate, l sileste pe datornic s le srseasc si prin
aducerea aminte, folosindu,se cu iclean mestesug de legea pcatului *f! )arcu 0scetul,!
Pcatul este ntrebuintarea gresit a gndurilor, creia i urmea$ reaua ntrebuintare a lucrurilor *f! )axim
)rturisitorul,!
Pcatul este boala sufletului, este lipsa snttii gndului si a -udectii *f! imeon .oul /eolog,!
Pcatul este ntunericul si ceata sufletului *f! )arcu 0scetul,!
Patimile sunt munti greu de purtat% n mi-loc au i pline de balauri, animale eninoase si serpi *f! )acarie cel
)are,!
Pcatele stau alturi de irtuti si de aceea cei ri iau irtutile drept pcate *f! /alasie Li&ianul,!
Pcatul a pus pe fata noastr o masc urt( Prin pcat, frumusetea du&oniceasc a sufletului s,a ntunecat ca si
fierul care este nnegrit de rugin *f! 2rigorie de .7ssa,!
1C
"ac ti miluiesti adersarul, ti a fi un dusman, si dac ei cruta patima, atunci se a ridica mpotria ta *f!
.il inaitul,!
*t reme mintea noastr este nc tulburat de pcat, nc n,am primit iertarea "omnului, fiindc n,am fcut
nc roade rednice de pocint *f! )axim )rturisitorul,!
Pcatul face pe oameni nerusinati *f! #oan +risostom,!
Pcatul nec&it cere neoint ndelungat( *ci obisnuinta nrtosat nu poate fi clintit din loc dintr,o dat
*f! /alasie Li&ianul,!
Pcatul nseal cu o fals dulceat *Fericitul 0ugustin,!
Pofta cea rea este n om un dusman r-mas sau o unealt a demonului *0vva 0$ile,!
!geata diaolului este pofta cea rea si tmtoare *f! #oan +risostom,!
Pcatul ptruns n om este un fel de putere rational a satanei, care a pus stpnire pe tot *f! )acarie cel
)are,!
Pcatul taie nerii sufletului *f! 3$iril al #erusalimului,!
Pcatul spre moarte este tot pcatul nepocit( *&iar de s,ar ruga un sfnt pentru un asemenea pcat al altuia, nu
este au$it *f! )arcu 0scetul,!
Pcatul este strugurele cel mai amar, din folosirea cruia se produce o puternic strepe$ire *Fericitul 0ugustin,!
!ufletul poate s se mpotrieasc pcatului, dar nu poate birui sau de$rdcina rul, fr "umne$eu *f!
)acarie cel )are,!
Bolile cronice se indec numai printr,o mare struint, statornicie si silint% acelasi lucru trebuie s spunem si
despre deprinderile pctoase *f! (asile cel )are,!
*el care nu ede ct de pier$tor este pcatul este un orb cu oc&i *f! 2rigorie /eologul,!
"eprinderea pcatului este boala sufletului( +ar pcatul cu lucrul este moartea lui *f! /alasie Li&ianul,!
#nceputul pcatului este pofta, prin care se pierde sufletul rational% iar nceputul mntuirii si al #mprtiei
*erurilor este dragostea *f! 0ntonie cel )are,!
!ileste,te s nu ca$i n pcat, dar dac ai c$ut, d doad de brbtie, scoal,te repede *f! .il inaitul,!
Pcatul biciuieste constiinta, rupe inima si o umple de ndoial si de fric *f! 0m&rozie,!
"e a cdea cinea n reo greseal si nu se e ntrista pe msura ei, atunci usor a cdea n aceeasi curs *f!
)arcu 0scetul,!
)at de pcat nu mor dect aceia care,l ursc din tot sufletul *0vva #lie 1cdicul,!
"ac noi ne aducem aminte de pcatele noastre, "umne$eu le a uita *f! #oan +risostom,!
"up pcat nd-duieste n ndurarea lui "umne$eu, nainte de pcat, teme,te de dreptatea 4ui *Fericitul
0ugustin,!
19
Nu e nimic mai greu, nimic mai pgubitor dect s pctuiesti, s aduci tmare nu numai tie, ci si aproapelui
*0vva Dorotei,!
*el ce $ace sub pcat nu poate birui singur cugetul trupesc( *ci attarea se misc fr odi&n n mdularele
sale( "e suntem ptimasi, trebuie s ne rugm si s ne supunem( *ci de abia cu a-utor ne putem r$boi cu
obisnuintele pcatului *f! )arcu 0scetul,!
)r $drobirea inimii, e cu neputint s ne i$bim cu totul de pcat( +ar inima se $drobeste prin nfrnarea de la
trei lucruri1 de la somn, de la &ran si de la leneirea trupeasc( *ci prisosinta acestora sdeste iubirea de
plcere% iar iubirea de plcere primeste gndurile rele( Pe de alt parte, ea se mpotrieste att rugciunii, ct si
slu-irii cuenite *f! )arcu 0scetul,!
Pcatele de odinioar, pomenite special ?n minte@ dup c&ipul lor, atm pe cel cu bun nde-de( *ci dac i
apar n cuget nsotite de ntristare, l desfac de nde-de, iar dac i se $ugresc fr ntristare, si ntipresc din
nou ec&ea ntinciune *f! )arcu 0scetul,!
*u ct se apropie cinea mai mult de "umne$eu cu att se ede mai pctos *0vva Dorotei,!
Prin$ndu,te nceputul reunui pcat, nu $ice1 8Nu m a birui pe mine8( *ci n ct ai fost prins, ai si fost
biruit( Mestesugirea pcatului e ca o mrea- bine mpletit% si cel ce s,a ncurcat dintr,o parte, de a fi cu
nepsare, a fi prins ntreg *f! )arcu 0scetul,!
Multi ne ntristm pentru pcate% dar primim cu plcere cau$ele lor *f! )arcu 0scetul,!
Despre patimi
Nu poate sta de orb cu patima n minte cel ce nu iubeste pricinile ei *f! )arcu 0scetul,!
*el ce urste patimile smulge pricinile lor( +ar cel ce se supune pricinilor e r$boit de patimi, c&iar dac nu rea
*f! )arcu 0scetul,!
!laa desart, iubirea de argint si plcerea nu las facerea de bine neptat, dac nu s,au topit mai nainte prin
frica lui "umne$eu *f! )arcu 0scetul,!
"ac sufletul este curat de patim, poate -udeca drept, dar, fiind cuprins de poft, nu are -udecata curat, nu are
criteriul limpede, nu are tribunalul su impartial *f! #oan +risostom,!
Patimile sunt flcri de foc mistuitoare si ar$toare *f! )acarie cel )are,!
Nu este cunoscut ca rob al lui "umne$eu acela care lucrea$ pentru patimi( El este robul aceluia care,l
stpneste *0vva #saia Pustnicul,!
*ine se las trt de patim, acela a fi robul patimii *0vva .ectarie,!
2mul nu poate fi cu desrsire liber de patimi( El le poate, ns, stpni *f! #oan +rosostom,!
Patima produce n spirit o ilu$ie magic ce,l face pe om s ad aparentele nseltoare, ca o realitate aderat
*f! 2rigorie de .7ssa,!
0D
Prime-dia nu st n faptul c se lupt patimile cu noi sau c noi ne luptm cu ele, ci nenorocirea este c, din
cau$a lenei si nepsrii, noi cdem nfrnti n fata r-masului *f! 1frem irul,!
Patimile sunt aidoma muntilor ulcanici, care repede las n -urul lor un pustiu ngro$itor( Nimic nu ne
pricinuieste atta suferint ca o patim acti n suflet( 9oate celelalte lucrri actionea$ din afar, dar patimile
se nasc dinluntru, de aici proine o tortur deosebit de mare *f! #oan +risostom,!
"ac sufletul si a transforma numai o singur patim n deprindere, atunci r-masul l rstoarn cnd rea,
cci el se afl pe minile lui, din cau$a acelei patimi *f! )arcu 0scetul,(
*ine lupt mpotria patimii c&iar de la nceput, acela a birui repede *f! #saac irul,!
Atta timp ct esti supus pcatului, c&iar ntr,o mic msur, s nu te socotesti liber de patimi *0vva #saia
Pustnicul,!
Acela care are o desrsit neptimire nu e mptimit nici fat de lucruri, nici fat de amintirile legate de ele
*0vva /alasie,!
*ercetea$,te n fiecare $i, ca s,ti cunosti inima si s e$i ce patimi se afl n ea naintea lui "umne$eu si
leapd,le din inima ta, ca s nu in osnda asupra ta *3uviosul #saia Pustnicul,!
Patimile se poart cu noi mai barbar dect orice barbar( *el ce dispretuieste patimile si bate -oc de barbari, pe
cnd cel ce cade sub puterea patimilor a suferi rele mai mari dect la barbari *f! #oan +risostom,!
Este cu neputint s domneasc altcinea peste patimile altora, dac el nu si le,a biruit pe ale sale *f! #sidor
Pelusiotul,!
Multe patimi sunt ascunse n sufletele noastre% ele ies la ieal de,abia cnd se arat lucrurile *f! )axim
)rturisitorul,!
Nu ei tia patimile care te r$boiesc, dac nu ei lsa mai nti nelucrat pmntul din care se &rnesc *0vva
#lie 1cdicul,!
Despre paza mintii si a inimii
*urtia inimii si pa$a mintii taie toate patimile si toate relele, aducnd bucurie si nde-de *3uviosul #si$ie
inaitul,!
Nencetata luare aminte a sufletului este necesar, pentru c firea lui este sc&imbtoare *0vva #saia Pustnicul,!
:itarea obisnuieste s sting pa$a mintii, cum stinge apa focul *3uviosul #si$ie inaitul,!
Atentia este linistea nencetat a inimii fat de orice gnd( Ea rsufl si c&eam nencetat numai pe +isus 'ristos
*3uviosul #si$ie inaitul,!
01
*a un ostas oinic, ntotdeauna fii narmat, trea$, destept si esnic asteptnd pe r-mas( "ar r$boiul nu,l
prooca tu *f! #oan +risostom,!
! ne p$im sufletul pentru "omnul, asa, ca si cnd l,am fi cptat drept gagantie *f! 0ntonie cel )are,!
E mai usor a se p$i cinea s nu cad dect, dup ce a c$ut, s se ridice *f! #oan +risostom,!
! nu te bi$ui numai pe faptul c ai candel% pstrea$,o aprins . ! strluceasc lumina ta naintea oamenilor,
ca s nu fie &ulit 'ristos din pricina ta *f! 3$iril al #erusalimului,!
Despre pocint
*el ce se pocieste cum se cuine nu a respinge osteneala pentru pcatele ec&i, ci si a cstiga printr,nsa
ndurarea lui "umne$eu *f! )arcu 0scetul,!
Nimeni nu e att de bun si de milos ca "omnul% dar nici El nu iart pe cel ce nu se pocieste *f! )arcu
0scetul,!
*el ce a pctuit nu a putea scpa de rsplat dect printr,o pocint corespun$toare cu greseala *f! )arcu
0scetul,!
Precum mncm, bem, grim si au$im, tot asa de firesc suntem datori s ne pocim *f! )arcu 0scetul,!
Pocinta este o ntoarcere de la cele din afar de fire, la cele dup fire% de la diaol la "umne$eu *f! #oan
Damasc$in,!
Pocinta este o tocmeal ntre om si "umne$eu% omul d pcatul si "umne$eu d iertarea *f! #oan +risostom,!
Pocinta este scara care ne urc de acolo de unde am c$ut *f! 1frem irul,!
Pocinta este o mare ntelepciune *Pstorul lui +erma,
Pocinta trebuie s se fac n cursul ntregii ieti *f! (asile cel )are,!
Nu om fi pedepsiti si osnditi n eacul iitor pentru c am pctuit, ci fiindc, pctuind, nu ne,am pocit si
nu ne,am ntors din calea cea rea la "omnul *3uviosul /eognost,!
Nu e<ist pcat de neiertat, n afar pcatul nepocit *f! #saac irul,!
Mrturisirea faptelor rele este nceputul faptelor bune *Fericitul 0ugustin,!
"ac sufletul se a ninoti naintea lui "umne$eu, "umne$eu l a iubi *0vva Pimen,!
"ac n,ar fi pocinta, n,ar fi nici cei ce se mntuiesc *0vva #saia Pustnicul,!
Pcatul este un ru gro$a, de altfel de netgduit( Este un ru gro$a pentru cel ce tine n sine pcatul, dar
lesne de indecat pentru cel ce,si scoate pcatul prin pocint *f! 3$iril al #erusalimului,!
00
Pocinta naste p$irea poruncilor% iar p$irea poruncilor aduce curtia sufletului *f! /alasie Li&ianul,!
! fim niniiteni, iar nu sodomeni, s ne pocim de pcat, ca s nu pierim cu pcatul *f! 2rigorie /eologul,!
Pocinta aduce iata, nepocinta aduce moartea *Pstorul lui +erma,!
Pocinta are dou fete1 ea prieste la cele trecute si la cele iitoare% la cele trecute ca s,ti plngi pcatele
fcute, iar la cele iitoare ca s nu le mai faci *f! 2rigorie /eologul,!
Pcatul mrturisit deine mai mic, cel nemrturisit se face mai mare *f! #oan +risostom,!
"ac noi ne ndurerm pentru cei morti, atunci cine a fi att de nesimtit s nu,si plng sufletul su mort 7 *f!
#oan Pustnicul,!
*el mai sigur semn dup care fiecare pctos ce se pocieste poate cunoaste dac ntr,ader pcatele lui sunt
iertate de "umne$eu este ura si scrba pe care o simtim fat de toate pcatele, n asa fel nct dorim mai bine s
murim dect s pctuim de bun oie naintea lui "umne$eu *f! (asile cel )are,!
2rice pcat se srseste pentru plcere si orice iertare pentru pcate se dobndeste prin pocint *f! /alasie
Li&ianul,!
Aprinde fclia pocintei . Pleac,te cu rn . *aut,ti comoara ascuns printre patimile pmntesti( *nd o
gsesti, ridic,o si pstrea$,o . *f! 0sterie al 0masiei,!
Nu spune1 8Ast$i oi pctui, iar mine m oi poci .8 Mai bine e s ne pocim ast$i, pentru c nu stim de
om tri pn mine *f! 1frem irul,!
"ac "umne$eu si amn pedeapsa, atunci tu nu,ti amna ntoarcerea *Fericitul 0ugustin,!
*el ce iscodeste pcatele altora sau -udec din bnuieli pe fratele su nc nu a pus nceput pocintei si
cunoasterii pcatelor sale *f! )axim )rturisitorul,!
*el ce se pocieste dup ce a gresit nu este rednic de plns, ci rednic de fericit, ca unul ce a trecut n ceata
dreptilor *f! #oan +risostom,!
Pocinta este necesar, dup cum sunt necesare medicamentele pentru cei bolnai *f! .iceta de -imesiana,!
! te rusine$i de pcat, nu de pocint% pcatul e rana, pocinta este indecarea *f! #oan +risostom,!
Att pentru cele mici, ct si pentru cele mari, pocinta rmne neterminat pn la moarte *f! )arcu 0scetul,!
*el care, n nde-dea c se a poci, a aluneca srsind a doua oar pcatul de care s,a pocit, acela se poart
fat de "umne$eu cu iclenie *f! #saac irul,!
Atunci este folositoare pocinta, cnd are putere pocitul s se ndrepte$e *f! 0sterie al 0masei,!
Despre pofte, simturi, plceri trupesti
06
*el ce petrece pururea n inima sa e departe de toate frumusetile ietii( *ci, umblnd n du&, nu poate cunoaste
poftele trupului( :nul ca acesta, fcndu,si plimbrile n cetatea ntrit a irtutilor, le are pe acestea ca p$itori
la portile cettii curtiei( "e aceea uneltirile dracilor mpotria lui rmn fr biruint, c&iar dac ar a-unge
sgetile poftei -osnice pn la ferestrele firii *f! Diado$ al Foticeei,!
*ine d fru liber patimilor d fru liber si inimii *f! #saac irul,!
)ericit este acela care,si stpneste pleoapele si nu se las, nici n c&ip gndit, nici n c&ip simtit, ademenit de
pielea trupului, care n curnd a i$or puroi *f! 1frem irul,!
"esftarea trupului este rdcin si nastere de amrciune *f! 3$iril al #erusalimului,!
E cu neputint ca cel ce si,a sturat stomacul s poat lupta n cuget cu dracul curiei *3uviosul 3asian
-omanul,!
Despre pomenirea de ru
! fii pomenitor de ru si s te rogi e ca si cum ai semna pe mare si ai astepte recolta *f! #saac irul,!
Patima pomenirii rului s fie departe de sufletul tu, iubitor de 'ristos( *ci ca un foc ascuns n paie, asa
lucrea$ pomenirea rului n inim *f! /eodor tuditul,!
*ine ascunde n inima sa pomenirea de ru e ca acela care ascunde sarpele n snul su *f! 1frem irul,!
5ntul puternic alung norii, iar pomenirea de ru alung simtmintele bune din suflet *0vva 1vagrie Ponticul,!
2 urmare a urii si a tinerii de minte a rului este brfirea *f! #oan crarul,!
Despre priveghere
Prieg&erea este calea pe care merg toate irtutile( Ea p$este mintea de orice nlucire *3uviosul #si$ie
inaitul,!
)r cea mai seer prieg&ere asupra lui nsusi, omul nu poate spori n nici o irtute *0vva 0gaton,!
Alung plcerile cu osteneala prieg&erilor( A-ut,ti tie nti si apoi altora *3uviosul Filotei inaitul,!
/ugciunea are neoie de prieg&ere, precum lampa de lumina fcliei, a fitilului *3uviosul #si$ie inaitul,!
*ine,si petrece remea prieg&erii n orbe desarte, acela ar face mai bine dac ar petrece,o dormind *0vva
#saia Pustnicul,!
Pmntul nelucrat este plin de mrcini, iar sufletul neeg&etor, de dorinte necurate *f! /alasie Li&ianul,!
"ac,ti ei aduce aminte ntotdeauna de slbiciunea ta, atunci niciodat nu ei clca &otarul prieg&erii *f!
#saac irul,!
0;
*ine prieg&ea$ cu oc&ii s prieg&e$e si cu inima% cine se roag cu du&ul s se roage si cu mintea, fiinc este
cu totul nefolositor a prieg&ea cu oc&ii n timp ce sufletul doarme *f! .iceta de -imesiana,!
)elurile prieg&erii1 1( !,ti supraeg&e$i imaginatia, pentru ca satana s nu poat furi gnduri mincinoase(
0( ! pstre$i o tcere adnc a inimii, o liniste din partea oricrui gnd, n rugciune(
6( ! c&emi cu smerenie nencetat pe "omnul +isus 'ristos n a-utor(
;( !,ti aduci aminte nencetat de moarte *3uviosul #si$ie inaitul,!
"umne$eu ne,a ascuns $iua cea una, ca s prieg&em n toate $ilele *Fericitul 0ugustin,!
Prieg&erea este art du&oniceasc, care i$beste cu totul pe om, cu a-utorul lui "umne$eu, de cugetele si
cuintele ptimase si de faptele iclene ?3uviosul #si$ie inaitul,!
Prieg&erea se aseamn scrii lui +aco, deasupra creia st "umne$eu si pe care umbl sfintii ngeri(
Prieg&erea sterge din noi tot rul( Ea taie orbria, cleetirea si toat lista relelor *3uviosul #si$ie inaitul,!
Prieg&erea este fi<area struitoare a gndului si ase$area lui n poarta inimii, ca s prieasc gndurile &otesti
care in, si d semnalul pentru lupt *3uviosul #si$ie inaitul,!
Prieg&erea si rugciunea se sustin una pe alta( *ci atentia suprem ine din rugciune nencetat, iar
rugciunea din atentie suprem *3uviosul #si$ie inaitul,!
*ci nu e bine ca cei ce au n ei cuntul cel trea$ s doarm toat noaptea *3lement 0lexandrinul,!
Precum $pada nu a naste flacr, apa nu a naste foc sau spinul smoc&ine, tot asa nu se a elibera mintea de
gnduri, de cuinte si de fapte drcesti, dac n,a curtit cele dinluntru si nu uneste rugciunea cu prieg&erea
*3uviosul #si$ie inaitul,!
! umblm cu toat luarea aminte a inimii pe cile lui "umne$eu( *ci prieg&erea si rugciunea, ntorsite
n fiecare $i, se misc asemenea crutei de foc a lui +lie, ducndu,ne n nltimile ceresti *3uviosul Filotei
inaitul,!
"ac omul dinluntru petrece n prieg&ere, este s,l pstre$e si pe cel din afar *3uviosul #si$ie inaitul,!
Att timp ct te afli n trup, s nu fii fr de gri- si s nu te ncre$i n tine nsuti, c&iar dac ai simti uneori o
eliberare de patimi, cci r-masul ntrerupe uneori nlirea, cu intentii iclene, pentru un timp oarecare,
pentru ca noi s slbim rna si prieg&erea( Atunci se arunc asupra noastr cu mai mult furie, ca s ne
rostogoleasc n pcate grele *0vva #saia Pustnicul,!
)rica de "umne$eu si mustrarea primesc ntre ele ntristarea( +ar nfrnarea si prieg&erea se nsotesc cu durerea
*f! )arcu 0scetul,!
Despre rbdare
#nfrnarea cu rbdare si dragostea cu ndelung rbdare usuc plcerile trupesti *f! /alasie Li&ianul,!
*el ce rea s biruiasc ispitele fr rugciune si rbdare nu le a deprta si mai tare se a nclci n ele ?f!
)arcu 0scetul,!
0=
Numai prin rbdare se pstrea$ aderata msur a unittii *f! 2rigorie cel )are,!
/bdarea este cea mai puternic arm n ispite *f! #oan +risostom,!
*el rbdtor poate pstra cu aderat pacea *f! 1frem irul,!
:nde nu este rbdare, acolo nu este nici iubire *f! 2rigorie cel )are,!
Mntuirea nu st numai n faptul c nu faci rul, ci n faptul c rab$i rul brbteste *f! #oan +risostom,!
! nu ne desprtim de iubirea lui "umne$eu n +isus 'ristos, ci s rbdm durerile cu tot sufletul, asteptnd
a-utorul 4ui *f! (asile cel )are,!
#ninge ndr$neala prin rbdare *f! /eofilact,!
/bdarea este casa rugciunii, iar smerenia este materia cu care se &rneste ea *0vva #lie 1cdicul,!
/bdarea este un leac mpotria mniei si a ocrilor *f! 0ntonie cel )are,!
/bdarea este iubirea de osteneal( +ar unde este iubire de osteneal, s,a scos afar iubirea de plcere *f!
/alasie Li&ianul,(
/bdarea nu are msur dac este amestecat cu umilint *f! 1frem irul,!
*el ce nu rabd nu e credincios% cine nu are nde-de nu mai poate strui n rugciune *f! 1frem irul,!
*el cu aderat fericit este acela care si,a agonisit ndelunga rbdare *f! 1frem irul,!
A-utoarele credintei noastre sunt frica de "omnul si rbdarea, iar toarsi de lucru sunt ndelunga rbdare si
nfrnarea *f! Barna&a,!
*el cu aderat rbdtor mai bucuros rabd orice ru dect s,si arate lumii ce are el mai bun, mndrindu,se
*f! 2rigorie cel )are,!
*el ce rabd ndelung totdeauna este esel si bucuros *f! 1frem irul,!
#ti ei pregti o mare cunun de rbdare, deoarece furia altuia ti d prile- s te cunosti de aproape si s te
reculegi *f! (asile cel )are,!
*el ce rabd ndelung este departe de mnie *f! 1frem irul,!
"umne$eu ti trimite neca$uri pentru ca s te nete rbdarea *f! #oan +risostom,!
#ndelunga rbdare este nfrnarea sufletului si mrinimia lui *f! /eofilact,!
Nimic nu retine att de mult pe defimtori ca blnda defimare a celor defimati *f! +risostom,!
Pn ce aruncm pricinile neputintei noastre n socoteala altora, ne este cu neputint a a-unge la desrsirea
ndelungii rbdri( *aptul ndreptrii si al pcii noastre nu se cstig din ndelunga rbdare ce o are aproapele
cu noi, ci din suferinta rului aproapelui de ctre noi *3uviosul 3asian -omanul,!
*untul rbdare este egal cu sudori, osteneli si struint mult( "ar numai cine nd-duieste poate rbda *f!
#oan +risostom,!
0A
Despre rugciune
9ot ce am srsit fr rugciune si nde-de bun, ne este pe urm tmtor si fr pret *f! )arcu 0scetul,!
/oag,te struitor la orice lucru, ca unul ce nu poti face nimic fr a-utorul lui "umne$eu *f! )arcu 0scetul,!
Nimic nu a-ut mai mult lucrrii ca rugciunea si pentru a cstiga bunointa lui "umne$eu, nimic nu este mai
de folos ca ea *f! )arcu 0scetul,!
/ugciunea nemprstiat e semn de iubire fat de "umne$eu la cel ce struie ea( Negri-a de ea si mprstierea
ei e doada iubirii de plceri *f! )arcu 0scetul,!
/ugciunea este ridicarea mintii si oii noastre ctre "umne$eu *0vva 1vagrie Ponticul,!
/ugciunea este leacul m&nirii si urtului *f! .il inaitul,!
*el ce nu are rugciune curat de gnduri nu are arm de lupt *3uviosul #si$ie inaitul,!
"ac cinea nu se socoteste pctos, rugciunea lui nu este primit de "umne$eu *f! #saac irul,!
"umne$eu nu primeste o rugciune tulbure, i$ort dintr,o inim care cuget cele necuenite *0vva #saia
Pustnicul,!
)r rugciune nici o irtute nu se poate pstra *f! imeon .oul /eolog,!
)ericit este mintea care, n remea rugciunii, se face nematerial si srac de toate *0vva 1vagrie Ponticul,!
"ac rei ca rugciunea ta s $boare pn la "umne$eu, d,i dou aripi1 postul si milostenia *f! #saac irul,!
! nu te mndresti cnd te rogi pentru altii si esti ascultat, pentru c ceea ce a lucrat si a srsit este credinta
lor *f! #oan +risostom,!
/ugciunea goleste cugetarea de toat nlucirea material a gndurilor rele *3uviosul #si$ie inaitul,!
!tarea cea mai nalt a rugciunii este aceea cnd mintea a a-uns n afar de trup si de lume, deenind cu totul
imaterial *f! )axim )rturisitorul,!
2glinda credinciosului este rugciunea *Patericul,(
/oag pe "umne$eu s desc&id oc&ii inimii tale si ei edea folosul rugciunii *f! )arcu 0scetul,!
*el ce pune capt rugciunii ncepe a pctui *f! 1frem irul,!
Misc,ti mintea necontenit la rugciune si ei mprstia gndurile care struie n inim *f! /alasie Li&ianul,!
"ac te rogi lui "umne$eu pentru cea si El ntr$ie s te asculte, nu te scrbi pentru aceasta( 9u nu esti mai
ntelept dect El *f! #saac irul,!
0B
:neste,ti rugciunea cu eg&erea, cci eg&erea curteste rugciunea si rugciunea curteste eg&erea
*3uviosul Filotei inaitul,!
/ugciunea fr dragoste nu este ascultat, pentru c numai dragostea desc&ide usile rugciunii *f! 1frem
irul,!
P$este,te de nenfrnare si ur si nu ei ntmpina piedic n remea rugciunii tale *f! /alasie Li&ianul,!
*ine se roag nencetat este nger pmntesc *0vva 1vagrie Ponticul,!
#n remea aducerii aminte de "umne$eu, nmulteste,ti rugciunile, pentru ca, atunci cnd #l ei uita, El s nu te
uite *f! )arcu 0scetul,!
"ragostea si nfrnarea curtesc sufletul, dar mintea este luminat de rugciunea curat *f! /alasie Li&ianul,!
*el ce se mrgineste numai la facerea rugciunii e<terioare nu poate dobndi pacea *f! imeon .oul /eolog,!
*el ce stie s se roage bine stie s si triasc bine *Fericitul 0ugustin,!
/ugciunea este trebuitoare sufletului ca rsuflarea trupului *f! #oan +risostom,!
/ugciunea este cununa irtutilor *f! )axim )rturisitorul,!
/ugciunea este unitatea de msur a dragostei *Fericitul 0ugustin,!
/ugciunea este lstarul blndetii si al lipsei de mndrie *0vva 1vagrie Ponticul,!
/ugciunea este cea mai mare tortur si groa$ pentru du&urile rele *f! .il inaitul,!
)r rugciune iata noastr du&oniceasc flmn$este, ncetea$ si moare *f! #oan +risostom,!
Mrturia mintii iubitoare de "umne$eu este rugciunea *0vva #lie 1cdicul,!
*el ce tine minte rul nu se poate ruga curat *f! )arcu 0scetul,!
"ac esti rbdtor, pururea te ei ruga cu bucurie *0vva 1vagrie Ponticul,!
/ugciunea mpreun cu meditarea du&oniceasc este pmntul fgduintei, n care curg laptele si mierea
cunostintei tainelor dumne$eiesti *0vva #lie 1cdicul,!
*um puteti pretinde ca "umne$eu s ia seama la rugciunea oastr, dac oi nsi nu luati seama la
rugciune 7 *f! 3iprian,!
Nimic nu,i mai dulce ca rugciunea *f! #oan +risostom,!
*itirea dumne$eiestilor !cripturi strnge mintea care se rtceste si d cunostinta de "umne$eu *f! 1frem
irul,!
*untul lui "umne$eu este secertorul a toat rutatea si nestiinta *f! )axim )rturisitorul,!
*untul lui "umne$eu este pine cu care se &rnesc sufletele flmnde de "umne$eu *f! 2rigorie /eologul,!
*untul lui "umne$eu este mai de pret dect orice comoar, cci face pe om fericit prin ader *3lement
0lexandrinul,!
0C
#ntelesul !fintei !cripturi nu se descoper celor necredinciosi sau nerednici *9rigen,!
4ucrarea proprie mintii este s se ocupe nencetat cu *uintele lui "umne$eu *f! /alasie Li&ianul,!
*untul lui "umne$eu, fiind desrsit, face pe om desrsit *f! )axim )rturisitorul,!
:n suflet care nu este dres cu cuintele lui 'ristos ca si cu sare, acela se stric si d nastere la iermii pcatelor
*f! )etodie,!
A nu sti !criptura e un nea-uns pentru om, dar cel ce o cunoaste si o negli-ea$ are un ndoit nea-uns *f! 1frem
irul,!
*ercetea$ !cripturile si ei afla poruncile% f cele $ise si te ei i$bi de patimi *f! /alasie Li&ianul,!
*el ce ede din !cripturi numai "u&ul, fr nc&ipuiri, cu mintea eliberat de lucrarea simtirii, a aflat pe
"umne$eu *f! )axim )rturisitorul,!
)ocul rugciunii si al meditatiei *untului lui "umne$eu s ard pururea pe altarul sufletului tu *3uviosul
#oan 3arpatiul,!
Despre Sfnta Scriptur
Negri-a de cele pmntesti si ocuparea nentrerupt cu !fnta !criptur aduc sufletul la frica lui "umne$eu *f!
)axim )rturisitorul,!
+epurele nu se teme att de trsnet, ct se teme diaolul de estitorii si tritorii *untului lui "umne$eu *f!
(asile cel )are,!
!fnta !criptur este o &ran sufleteasc pe care o d "u&ul !fnt *f! (asile cel )are,!
!fnta !criptur este c&itara la care cnt "umne$eu *f! #ustin )artirul,!
*opilul meu, $i si noapte s,ti amintesti de cel care,ti orbeste *untul lui "umne$eu si s,l cinstesti ca pe
"omnul . *Dida$iile,!
!criptura este o farmacie n care gsesti leac pentru toate bolile( !criptura este o min de aur( !criptura toat
este o mngiere *f! #oan +risostom,!
2rice ei face, s ai mrturia din !fintele !cripturi *f! 0ntonie cel )are,!
!criptura descoper celor curati gndul Ei *f! )axim )rturisitorul,!
Nimeni nu se poate mntui dac nu se poate ndulci adesea cu citiri du&onicesti *f! #oan +risostom,!
!fintele !cripturi au fost i$orul comun al oricrei ntelepciuni */ertulian,!
*untul lui "umne$eu este nttor si clu$ spre mntuire *3uviosul Paisie (elicicovs8i,!
09
"e la nerecunoasterea !fintei !cripturi i$orsc mii de rele *f! #oan +risostom,!
#n rugciune noi stm de orb cu "umne$eu, n !fnta !criptur "umne$eu st de orb cu noi *Fericitul
0ugustin,!
"ac citim o dat, de dou ori si nu ntelegem ce citim, s nu trndim, ci s struim, s meditm, s ntrebm
*f! #oan Damasc$in,!
*el ce tine !fnta !criptur n mini necurate nu poate s,o nteleag *f! #oan +risostom,!
)erice de cel ce mnnc si bea fr ncetare rugciuni, psalmi si d citire !cripturii( Aceasta d o bucurie
nemicsorat si acum si n eacul ce a s ie *3uviosul #oan 3arpatiul,!
*el ce a ntat cunostinta de la "umne$eu nu a fi necredincios !cripturii *f! /alasie Li&ianul,!
Am rmas omul unei singure crti, si anume al *rtii *rtilor1 !fnta !criptur *f! 3iprian,!
*untul du&onicesc odi&neste mintea muncit, slobo$ind,o de cunostinta rea, care c&inuieste *f! )axim
)rturisitorul,!
*eea ce s,a spus n !criptur s,a spus nu pentru ca noi s cunoastem numai, ci s mplinim *3uviosul #si$ie
inaitul,!
*uintele dumne$eiestii !cripturi citeste,le n fapte si nu le ntinde n orbe multe, ngmfndu,te n desert cu
simpla lor ntelegere *f! )arcu 0scetul,!
Despre smerenie
!merita cugetare este o rugciune nentrerupt *f! )axim )rturisitorul,!
!merenia este cea mai credincioas c&e$sie pentru un irtuos n fata cderii( *el smerit nu cade niciodat(
:nde ar putea s cad acela care se afl mai -os dect toti 7 *f! )acarie cel )are,!
Adu,ti aminte de cderile celor puternici si smereste,te n irtutile tale *f! 1frem irul,!
"ac rei s dobndesti aderata smerenie, deprinde,te s rab$i brbteste ocrile aduse de altii *0vva
erapion,!
"esrsita smerenie const n faptul c rbdm cu bucurie ninuirile mincinoase *f! #saac irul,!
!merita cugetare o arat nu acela care se ticloseste pe sine, ci acela care, fiind mustrat de altul, nu,si
micsorea$ dragostea fat de el *f! #oan +risostom,!
Precum mortul nu mnnc, asa si smeritul nu poate s osndeasc pe alt om, c&iar dac l,ar edea nc&inndu,
se la idoli *0vva Long$in,!
*ine se smereste naintea lui "umne$eu si a oamenilor poate pstra &arul ce l,a primit *f! 0ntonie cel )are,!
6D
*el ce are smerenie i amrste pe demoni, iar cel ce n,are smerenie e bat-ocorit de ei *0vva )oise,!
!merenia liberea$ mintea de fumul mndriei si de slaa desart *f! )axim )rturisitorul,!
Nu pentru osteneli, ci pentru simplitate si smerenie se arat "umne$eu sufletului *f! #oan crarul,!
*u ct mai nalt rei s ridici edificiul irtutii, cu att trebuie s sapi mai adnc temelia smereniei *Fericitul
0ugustin,!
*ei ce se smaresc pentru greselile lor pstrea$ irtutile ce le au% ceilalti, trufindu,se cu binele ce,l afl n ei l
pierd pentru trufia lor si se pierd pe sine *f! 2rigorie /eologul,!
"ac crinii cresc mai cu seam n i, inima care se face ale prin smerenie a naste si ea crini *3uviosul #oan
3arpatiul,!
!merenia atrage bunointa lui "umne$eu *f! #oan +risostom,!
*el ce se teme de "omnul are ca nsotitoare smerenia *f! )axim )rturisitorul,!
*oboar n adncul smereniei, unde ei afla mrgritarul de mult pret al mntuirii tale *3uviosul /eognost,!
Ascet aspru si seer poate fi si diaolul, dar el nu poate fi smerit *f! )acarie cel )are,!
"ac smerenia l nalt pe omul simplu si nentat, atunci gndeste,te ce mare cinste i a aduce omului mare
si respectat . *f! #saac irul,!
#n sufletele smerite se odi&neste "omnul, cci nimic nu de$rdcinea$ asa de mult buruienile rele din suflet, ca
fericita smerenie *f! /eodor tuditul,!
*el ce nu este smerit a c$ut din iat *3uviosul #si$ie inaitul,!
!merenia sufletului este o arm nesfrmat *0vva 1vagrie Ponticul,!
)r smerenie nu putem s ne gndi la irtute *Fericitul 0ugustin,(
!merenia aderat nu se arat prin forma din afar a trupului, nici prin ocea frnt, ci prin curata miscare a
inimii *Fericitul #eronim,!
Micsorea$,te n toate naintea oamenilor si ei fi nltat naintea printilor eacului acestuia *f! #saac irul,!
Nici cel trufas la cugetare nu,si cunoaste cderile sale, nici cel smerit la cugetare, irtutile sale *0vva #lie
1cdicul,!
Nu orice om care petrece n liniste este smerit cugettor, dar orice smerit cugettor petrece n liniste *f! #saac
irul,!
'ristos este al celor smeriti, nu al celor ce se nalt cu ngmfare peste turma !a *f! 3lement -omanul,!
"intre toate armele crestinului, una singur are putere s treac peste toate cursele r-masului si aceasta este
smerenia *f! 0ntonie cel )are,!
#ntelepciunea aderat nu st n discutii si orbe ntate, ci n smerenie *Fericitul 0ugustin,!
61
)ericiti sunt oc&ii pe care omul, din pricina smereniei, nu ndr$neste s,i ridice spre "umne$eu *0vva #saia
Pustnicul,!
Nu dispretui pe cel smerit, cci el st mai sigur dect tine% el pseste pe teren solid si nu cade *f! .il inaitul,!
A sti s te smeresti nseamn s stii s,4 urme$i pe +isus 'ristos *f! (asile cel )are,!
"e ndat ce &arul obser c n gndul omului a nceput s apar o oarecare prere de sine si el a nceput s
gndeasc nalt pentru sine, ngduie s se ntreasc mpotria lui ispitele, pn si a cunoaste neputinta sa si
se a umple de smerenie pentru "umne$eu *f! #saac irul,!
3adarnice sunt ostenelile aceluia care posteste mult si duce neointe mari, fr smerenie *0vva #saia Pustnicul,!
"ac srsesti rugciunile si neointele cu smerenie, ca un om nerednic, atunci ele or fi bine primite de
"umne$eu( "ac ns ti ei aduce aminte de un altul care doarme sau care nu e srguitor si te ei nlta cu
inima, atunci osteneala ta a fi $adarnic *0vva #saia Pustnicul,!
Nimic nu se poate s se compare cu irtutea smereniei( Ea este mama, rdcina, &rana, temelia si legtura
oricrui bine *f! #oan +risostom,!
Pentru tine "umne$eu !,a smerit pe !ine, iar tu nici pentru tine nu te smeresti, ci te nalti si te nfumure$i *f!
)acarie cel )are,!
A spori n irtute nseamn s sporesti n smerenie *f! (asile cel )are,!
Nu te ngmfa si nu te nlta cu credinta si sfintenia ta, ci petreci pn la ultima ta suflare n smerenie *0vva
#saia Pustnicul,!
Pe cnd mndria este moartea irtutilor si iata pcatelor, smerenia este moartea pcatelor si iata irtutilor *f!
#oan +risostom,!
"umne$eu nti smereste pe cei nalti% diaolul nti nalt, apoi smereste *f! #oan +risostom,!
Despre tcere
*el ce slbeste frul limbii doedeste c e departe de irtute *0vva #saia Pustnicul,!
9cerea la reme este mama gndurilor ntelepte *f! Diado$ al Foticeei,!
Nimic nu pierde asa de mult irtutea ca orbirea desart *3uviosul #oan 3arpatiul,!
!pusele orbretilor sunt ca si ncltrile ec&i, tocite de stricciune *3lement 0lexandrinul,!
Mai bine este a arunca o piatr lng gard dect un cunt *0vva 1vagrie Ponticul,!
*untul este sluga mintii( *ci ce oieste mintea, aceea tlcuieste cuntul *f! 0ntonie cel )are,!
*untul fr rost nc poate desprti mintea de "umne$eu *0vva Filimon,!
60
"ac cetatea sufletului nu are $idul tcerii, ea rmne descoperit sgetilor dusmanului *f! 2rigorie cel )are,!
"e ei a-unge n orice fel de mpre-urare grea, biruinta nu st dect n tcere *0vva Pimen,!
Numai conorbirea du&oniceasc este folositoare, iar tcerea este preferabil tuturor *f! /alasie Li&ianul,!
*ei ce orbesc mult, nu numai c nu sunt nepri&niti, dar pricinuiesc si altora tmare *f! 1frem irul,!
9cnd, ntelegi si, dup ce ai nteles, grieste( *ci, n tcere naste mintea cuntul *f! 0ntonie cel )are,!
Alege,ti tcerea, pentru c ea te nfrnea$ de la multe rele *f! #saac irul,!
:n cunt ru si pe cei buni i faci ri, iar un cunt bun si pe cei ri i faci buni *f! )acarie cel )are,!
Norii acoper soarele, iar multa orbire ntunec sufletul care a nceput s se lumine$e cu contemplarea n
rugciune *f! #saac irul,!
A sti s taci e o irtute mai mare dect a sti s orbesti *f! 0m&rozie,!
#nfrnarea limbii arat pe omul ntelept *0vva #saia Pustnicul,!
2 grdin fr ngrditur a fi clcat n picioare si pustiit si cel ce nu,si p$este gura si a pierde roadele
irtutii *f! 1frem irul,!
Pentru ca s ntm a orbi bine si fr greseal, trebuie s ne ntm mai nti a tcea *0vva 4osima,!
Este deopotri de rea si iata netrebnic si o orb netrebnic% dac ai una, o ai si pe cealalt *f! 2rigorie
/eologul,!
Am $ut pe multi oameni c$nd n pcat din pricina orbelor lor, ns aproape pe nimeni din pricina tcerii
*f! 0m&rozie,!
*urgerea apei arat i$orul ei% iar felul cuntului arat inima celui ce l,a grit *f! (asile cel )are,!
#ntotdeauna este mai putin prime-die n a asculta dect a orbi% este mai plcut a nta de la altii dect a nta
pe altii *f! 2rigorie de .azianz,!
5ai de aceia care nu orbesc despre 9ine, "oamne . 5ai de aceia care ar putea orbi si rmn muti . *Fericitul
0ugustin,!
2 mare curs este desfrnarea limbii, care are neoie de fru puternic *f! #oan +risostom,!
*urteste,ti limba, ea grieste adesea ceea ce ar fi fost tinuit *f! .il inaitul,!
Necuiinta n orbire este curs a mortii *f! Barna&a,!
E bun tcerea n timpul ei% ea nu este nimic altcea dect mama gndurilor celor mai ntelepte *f! Diado$ al
Foticeei,!
+a seama, omule . !tpneste,ti limba si nu,ti nmulti cuintele, ca s nu,ti nmultesti pcatele *f! 0ntonie cel
)are,!
Nimic nu aduce mai mult tulburare ca orba mult si nimic nu e mai ru ca orba nenfrnat *3uviosul Filotei
inaitul,!
66
Neoia cea mai mare nu este de cuinte frumoase, ci de o iat sfnt% nu de iscusint oratoric ci de fapte *f!
#oan +risostom,!
! nu credeti c elaia const n aceea c orbesti mult de "umne$eu( Nu( *i mai mult n p$irea tcerii( )iti
ncredintati c totdeauna este un lucru mai putin prime-dios s asculti dect s orbesti *f! 2rigorie de
.azianz,!
!unt unii oameni care par c tac, dar n inima lor i osndesc pe altii% astfel de oameni mereu orbesc, iar altii
orbesc fr folos *0vva Pimen,!
Nimic nu pierde mai usor fapta bun ca gluma si orba desart *3uviosul #oan 3arpatiul,!
"ac omul ar tine minte cuintele !cripturii1 8"in cuintele tale ei fi scos fr in si din cuintele tale ei fi
osndit8% atunci se a &otr mai bine s tac *0vva Pimen,!
:nii oameni si aleg mncarea cu mult luare,aminte si nu ngduie s intre n gura lor anumite alimente, dar ei
nu sunt atenti si nu si aleg cuintele care ies din gura lor *Fericitul 0ugustin,!
Esti fericit cnd predici irtutea prin fapte, dar dac orbesti cele ce sunt proprii irtutii si faci cele potrinice
ei, atunci ti atragi osnd *f! 1frem irul,!
Nu fi nici greoi n cunt si nici usurel, ci s cauti totdeauna s fii serios si plcut n acelasi timp( *umptarea
n cuinte este de mare pret *f! #oan +risostom,!
*nd iata ta e fulger, cuintele tale sunt tunet *Fericitul 0ugustin,!
Precum mirul d &ar celor ce se folosesc de el, asa si cuntul bun *f! #oan +risostom,!
9rebuie adus la tcere usuratica nteptur cu cuntul *3lement 0lexandrinul,!
Nu,ti desc&ide gura pentru rs si glume, acesta este semnul unui suflet risipit si negri-uliu, strin de frica lui
"umne$eu *0vva #saia Pustnicul,!
Despre viata duhovniceasc
5iata trupului si bucuria de mult bogtie si putere n iata aceasta i se face sufletului moarte( +ar osteneala,
rbdarea, lipsa purtat cu multumire si moartea trupului este iat si fericire esnic a sufletului *f! 0ntonie cel
)are,!
5iata aceasta nu ni s,a dat spre odi&n, ci spre osteneal *f! 0m&rozie,!
'ristos este iata credinciosilor si moarte este iata fr 'ristos *f! #gnatie /eoforul,!
2morrea firii este fctoare de iat *f! imeon .oul /eolog,!
Despre necurtie
"esfrnarea este un foc care arde &aina irtutii *f! #oan +risostom,!
6;
Mnnc pine cu cntarul si bea ap cu msur si du&ul desfrnrii a fugi de la tine *0vva 1vagrie Ponticul,(
Despre neptimire
Neptimirea nu nseamn a nu fi r$boiti de draci, cci atunci ar trebui s iesim, dup Apostol, din lume, ci,
r$boiti fiind de ei, s rmnem nebiruiti *f! Diado$ al Foticeei,!
Despre nevointa si lupta duhovniceasc
*el ce iubeste pe "umne$eu, iubeste si osteneala( +ar osteneala de bunoie e r-mas plcerii de fire *f!
)arcu 0scetul,!
Despre virtute si desvrsire
5irtutea este o manifestare a cunostintei, iar cunostinta este o putere sustintoare a irtutii *f! )axim
)rturisitorul,!
5irtutea este &rana sufletului *0vva 1vagrie Ponticul,!
Prieste la cinstea pe care au primit,o toti sfintii si, imitndu,i, ei fi atras ncet, ncet spre irtute *0vva #saia
Pustnicul,!
Prin irtuti nnoim sufletul nostru *f! imeon .noul /eolog,!
2prirea pe calea irtutii este nceputul pcatului *f! )axim )rturisitorul,!
Nu ei putea a-unge la irtutile mai mari, de nu ei atinge rful celor ce,ti stau n putere *0vva #lie 1cdicul,!
9oate irtutile sunt legate ntre ele( !unt un lant du&onicesc, una atrn de cealalt *f! )acarie cel )are,!
Mai usor contracte$i iciul dect irtutea% dup cum mai usor te molipsesti de o boal, dect s,ti recapeti
sntatea *f! 2rigorie de .azianz,!
)iinta tuturor irtutilor este #nsusi +isus 'ristos *f! )axim )rturisitorul,!
2mul se deosebeste de animale prin ratiune si prin irtute( 5irtutea nu e posibil fr libera alegere *9rigen,!
Nu se poate a-unge la msura nici unei irtuti dac nu se srguieste cinea toat iata *f! #oan Damasc$in,!
2mul irtuos nu este atras la fapta bun nici de frica g&enei si nici de #mprtia *erurilor, ci de nssi dragostea
de fat de 'ristos *f! #oan +risostom,!
5irtutile, tocmai ca si stiinta si arta, se cstig prin deprindere, prin practicare *f! (asile cel )are,!
)ocul pcatului se stinge prin apa curat a irtutii *f! #oan +risostom,!
Atunci s socotesti c ai irtute aderat, cnd ei dispretui cele de pe pmnt cu desrsire, and prin
constiinta curat inima gata s cltoreasc spre "omnul *3uviosul /eognost,!
6=
"intre aeri, singur irtutea nu se poate nstrina, rmnnd lng cel ce o are si n iat, si dup moarte *f!
(asile cel )are,!
Pe calea irtutii, pe msur ce ei psi, n aceeasi msur ti se a prea calea mai usoar *f! #oan +risostom,!
Precum rodul neascultrii este pcatul, asa rodul ascultrii este irtutea *f! )axim )rturisitorul,!
*el mai mare iciu este de a oi s pari irtuos fr s fii *f! (asile cel )are,!
#nceputul irtutilor este frica de "umne$eu, iar sfrsitul este dragostea *0vva #lie 1cdicul,!
2mul deine asemenea cu "umne$eu prin irtute *f! 2rigorie De .7ssa,!
Nu ei putea s e$i fata irtutii pn mai cugeti cu plcere la cea a pcatului *0vva #lie 1cdicul,!
Mai mare dect toate irtutile este dreapta socoteal, care este mprteasa irtutilor *f! #oan Damasc$in,!
"ac nu poti s fii soare, fii mcar stea, numai s te ridici sus, lsnd pmntul( E mai bine s sporesti ct de
putin n irtute, dect deloc *f! #oan Pustnicul,!
5irtutea se naste prin nstrinare de bunoie a sufletului de trup *f! )axim )rturisitorul,!
5irtutea si cunostinta nasc nemurirea% lipsa lor e maica mortii *f! /alasie Li&ianul,!
5irtutea este nainte,mergtoare aderatei ntelepciuni *f! )axim )rturisitorul,!
5irtutea aderat are ca rod neptimirea si cunostinta *3uviosul /eognost,!
Ascun$ndu,ti irtutea, nu te mndri, ca si cnd ai mplini dreptatea( *ci dreptatea nu st numai n a ascunde
cele frumoase, ci si n a nu gndi nimic din cele oprite *f! )arcu 0scetul,!
6A