ACADEMIA DE POLIIE

,,ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE DREPT
.

R E F E R A T
CONCEPTUL DE ORDINE PUBLIC I REFLECTAREA
LUI N LEGISLAIA ACTUAL

DOCTORAND
DRAGHICI ION

2007

CUPRINS

1. ABORDRI JURIDICE ALE CONCEPTULUI DE ORDINE

2. NOIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL FORELOR DE ORDINE PUBLIC
3. SISTEMUL NAIONAL DE ORDINE PUBLIC

BIBLIORAFIE

1. STRATEGIA DE SECURITATE NAIONAL A ROMNIEI .

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

ROMNIA EUROPEAN, ROMNIA EURO-ATLANTIC, PENTRU O VIA

MAI BUN NTRO AR DEMOCRATIC, MAI SIGUR I PROSPER
LEGEA 415/2002 PRIVIND ORGAN IZAREA I FUNCIONAREA CONSILIULUI
SUPREM DE APRARE A RII,
LEGEA 604/2003 PRIVIND ORGANIZAREA I
FUNCIONAREA
MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR
LEGEA 550/2004 PIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA JANDARMERIEI
ROMNE,
LEGEA 218/2002 PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA POLIIEI
ROMNE
LEGEA 371/2004 PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA POLIIEI
COMUNITARE,
LEGEA 60/1991 MODIFICAT PRIN LEGEA 31/2004 PRIVIND ORGANIZAREA
I DESFUREAREA ADUNRILOR PUBLICE
LEGEA 61/1991 CU MODIFICRILE ULTERIOARE, PENTRU SANCIONAREA
FAPTELOR DE NCLCARE A UNOR NORME DE CONVIEUIRE SOCIAL, A
ORDINII I LINITII PUBLICE

CONCEPTUL DE ORDINE PUBLICA

SI REFLECTAREA LUI IN LEGISLATIA ROMANEASCA

Conceptului de ORDINE PUBLICA s-a incercat sa i se dea mai multe definitii.

Astfel, in cadrul stiintelor juridice, una dintre conceptii porneste de la ideea ca ordinea
publica este o stare de drept si de fapt care permite realizarea si mentinerea echilibrului
bazat pe consensual social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile
reglementarilor juridice interne in vigoare, consacrarii, apararii si respectarii drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor, avutului public si privat, a celorlalte valori supreme in
scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica.

Alti autori apreciaza ordinea publica din punct de vedere al dreptului administrativ
pentru a desemna un minim de conditii esentiale pentru o viata sociala convenabila,
continutul acesteia variind cu stadiul increderii sociale.
Intr-o alta definitie se sustine ca ordinea publica este echilibrul realizat intre diferite
forte pe care instinctul social le-a reunit sau realizat in grup .
De asemenea se impune sa remarcam ca ordinea publica este un echilibru rezultat in
urma interactiunii unor forte reunite ori realizate in cadrul unui grup ca urmare a evolutiei
acestuia.
In urma prezentarii acestor idei si concepte referitoare la ordinea publica, luand in
calcul si terminologia consacrata de Constitutie, prin Ordine Publica se intelege starea de
legalitate , de echilibru si pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta
persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere,
potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie se realizeaza prin masuri de
constrangere specifice politiei.
Ordinea publica romaneasca, parte componenta a securitatii nationale so a ordinii
publice europene este o stare de fapt din domeniul social, proiectie a ordinii de drept in
organizarea si desfasurarea activitatii publice de stat si reflecta modul de respectare a
normelor de conduita cuprinse in legislatie, a regulilor, precum si a proprietatii publice si
private.
Din punct de vedere sistemic, ca element de sine statator, ordinea publica are trei
componente :
- ordinea sociala defineste convietuirea pasnica si cooperarea armonioasa intre
membrii societatii ;
- ordine aconstitutionala defineste functionarea normala a organelor statului
create in conformitate cu prevederile Constitutiei pentru elaborarea, punerea in
aplicare si asigurarea respectarii legilor in societate ;
- ordinea naturala defineste mentinerea echilibrului intre factorii naturali si de
mediu.
Din aceste trei componente rezulta doua mari principii ce se regasesc in documente
internationale :
- fiecare persoana are dreptul sa beneficieze pe plan social si international de
existenta a unei ordini care sa permit aca drepturile si libertatile sale individuale
fundamentale sa-si poata gasi o realizare deplina ;
- statelor le revine responsabilitatea de a apara si proteja conform legilor
obligatiile si angajamentele internationale in materia drepturilor omului, ordineqa
democratica stabilita in mod democratic si liber prin vointa poporului impotriva
activitatii persoanelor, grupurilor sau organzatiilor care iau parte sau refuza sa
renunte la acte de terorism sau violenta in scopul rasturnarii acestei ordini.
Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea
ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe :
- consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile
reglementarilor juridice in vigoare ;
- apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ;
- apararea avutului public si privat ;
- apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social
intr-o societate democratica.
Ordinea publica este strans legata de ordinea de drept, reprezentand proiectia
acesteia din urma in organizarea si desfasurarea activitatii publice intr-un stat si constand in
respectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala, de
aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a
proprietatii private si publice.
Atunci cand analizam conceptual de ordine publica este necesar sa definim notiunile
de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice.

Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul de masuri si actiuni intreprinse pentru

prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in scopul evitarii fortei.
Caracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prevenirea, in care scop
culegerea si valorificarea informatiilor este elementul esential alaturi de actiunile privind
asigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, manifestatiilor de diferite tipuri.
Asigurarea ordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specifice
adoptate si desfasurate de catre organismele specializate ale administratiei de stat, in scopul
respectarii normelor de conduita civica prevazute in legi si alte acte normative, a drepturilor
si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si private.
Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, preponderent
represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc
aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcarea
grava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a
proprietatii publice si private, la starea de normalitate.
Restabilirea ordini publice cuprinde un ansamblu de actiuni specifice organiazate si
executate in timp, in raport de situatie, care se bazeaza pe folosirea mijloacelor si
materialelor tehnice din dotare, avand drept scop readucerea situatiei la starea de
normalitate.
Un alt element care trebuie analizat este reactia institutionala deoarece in contextul
evolutiilor situatiilor de protest social institutiile abilitate trebuie sa fie in masura sa adapteze
actiunile fortelor cu atriutii pe linia ordinii publiceprecum si cadrul juridic necesar activitatii
acestora.
Noile realitati din domeniul ordinii publice impun in contextul unei specializari si a unui
profesionalism ridicat dezvoltarea si transformarea permanenta a cel putin cinci capacitati :
a) Capacitatea de informare care este necesara pentru elaborarea unor situatii de
natura tehnica si criminologica ce vor permite formularea unor previziuni reale si
imbunatatirea bazei de date detinute de catre institutii asupra contestatarilor,
mijloacelor de care dispun, modurilor de operare, precum si a zonei in care
actioneaza sau in care pot opera acestia. Crearea unei baze de date va permite
anticiparea de desfasurare a actiunilor protestatare si rationalizarea interventiei
fortelor de ordine.
b) Viteza de reactie atunci cand actiunile turbulentilor depasesc cadrul autorizat este
necesar ca dispozitivul de mentinere e ordinii publice sa fie organizat si desfasurat
pentru a interveni in cel mai scurt timp posibil. De cele mai multe ori aceasta
creeaza posibilitatea controlului asupra situatiei si a evitarii in lant a incitarilor la
tulburarea ordinii publice.
c) Forta de reactie ia in considerare faptul ca fortele de destabilizare a ordinii publice
sunt din ce in ce mai violente si ca, adesea, acestea recurg la folosirea de arme si
echipamente periculoase, iar fortele politienesti trebuie sa aiba capacitatea de
riposta pentru inhibarea, descurajarea, imprastierea sau la nevoie neutralizarea
acestora prin forta asigurata de logistica proprie.
d) Controlul situatiei in timp si spatiu are in vedere ca actiunile de protest socila de
mare amploare pot sa se maniufeste pe eprioade mari de timp si sa se extinda pe
zone intinse. Aceste situatii impun cu necesitate ca statul sa poata angaja forta de
interventie publica autorizata care sa fie capacitata de tacticile si dotarea
corespunzatoare pentru a putea riposta eficient si rapid.
e) Gestionarea activitatii de comanda impune ca operatiunile pentru asigurarea si
restabilirea ordinii publice sa fie organizate si executate conform planului de
interventie stabilit, improvizatia, inoportunitatea si pregatirea precara fiind sortite
esecului.
Punerea in functiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacitati creeaza
garantia interventiilor cu succes pentru apararea ordinii publice, sigurantei persoanelor si
exercitarii drepturilor si libertatilor cetatenilor in conformitate cu legea.
Procesul de adaptare a fortelor de ordine publica la noile caracteristici ale formelor de
protest social se confrunta cu o serie de factori care ii altereaza sau ii franeaza dezvoltarea :

Factori de natura politica mentinerea ordinii publice necesita constientizarea maselor

astfel incat toate componentele societatii sa realizeze ca ea reprezinta garantia care permite
manifestarea protestelor sociale fara a se ajunge la dezorganizarea sociala si cu respectarea
drepturilor si libertatilor omului ; viata politica democratica implica acceptarea confruntarilor
colective dar si interventia pentru stoparea evolutiilor necontrlate si periculoase. Fortele de
ordine publica nu trebuie considerate ca fiind trupe praetoriene in serviciul puterii publice,
ci ele trebuie sa se regaseasca in cadrul garatiilor de exercitare a liberattii cetatenesti fiind
legitimate prin utilitate publica.
Notiuni Generale privind Sistemul Fortelor de Ordine Publica
In ciuda eforturior depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil sa reglementeze
desfasurarea vietii sociale si sa asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chioar si
cele cu democratie avansata si o situatie economica foarte buna s-au confruntat, se
confrunta si probabil se vor confrunta cu actiuni de tulburare a ordinii publice.
Aceste actiuni, caracterizate prin violenta, distrugeri, incalcarea legii si a drepturilor
omului au cauze, modalitati de manifestare si efecte dintre cele mai diferite dar toate au ca
finalitate sferinta umana. Revenirea la starea de normalitate se fac e prin masuri ferme luate
de guverne prin institutii politice, adminstrative, alte institutii cu drept coercitiv si chiar prin
forta armata.
Plecand de la cauzele probabile de producere a tulburarii ordinii publice si de la propria
experienta, statele si-au constituit structuri specializate si au adoptat strategii pentru
mentinerea si restabilirea ordinii publice.
n general, majoritatea statelor democratice includ in categoria fortelor de ordine
publica efective de politie , de jandarmerie, carabinieri, unitati antitero, servicii de paya si
protectioe a demnitarilor, de politie de frontiera, pompieri, garda de coast, garda national si
altele.
Fiecare stat i-a creat i perfecionat structuri n domeniul ordinii publice n pas cu
propria sa dezvoltare istoric, pstrnd propria identitate, existnd astfel o varietate de
structuri organizatorice, relaionale si concepii de abordare n plan intern a ordinii publice.
Cu titlu de exemplu, n Germania, ordinea publica este ncredinat poliiei, n timp ce in
Frana, Belgia, Olanda, Canada, Spania n mediul urban ordinea public este ncredinat
Poliiei, iar n mediul rural pe aceasta linie are atribuii Jandarmeria. n SUA competena
aparine Poliiei cu particularitatea c, pentru restabilire, acioneaz i Garda Naional, o
instituie care funcioneaz in regim temporar, fiind ncadrat cu cetaeni americani de diferite
profesii care sunt pltii sa se pregateasc sptmnal i la nevoie s acioneze alturi de
poliie.
Remarcm faptul c, n majoritatea statelor, forele de ordine public sunt n
subordinea Ministerului de Interne ( Ministerul Securitaii Publice, etc ) i sunt coordonate
centralizat pentru aplicarea legii. Excepie fac Frana i Olanda unde Jandarmeria este n
structura Ministerului Aprrii.
Dei structurile sunt eterogene, ministerele care se ocup de ordinea public se
compun din : departamente, secretariate, subsecretariate, direcii generale i altele, cu
responsabiliti pe linia activitii operative, de logistic, de relaii publice. Totodat,
ministerele au n subordien structurile statelor respectivede lupt mpotriva terorismului, de
paz i protecie a demnitarilor, de paz a frontierei i n unele situaii pe cele vamale.
Mai trebuie subliniat faptul c doctrinele (strategiile ) naionale de ordine public
nu sunt subordonate intereselor gruprilor politice, ceea ce asigur continuitatea structurilor,
dar i a specialitilor n posturi.
n Romnia, sistemul naional de asigurare a ordinii publice cuprinde ansamblul
format din legislaie, autoritaile i organele administraiei publice, instituiile, forele i
resursele create i pregtite special, care acioneaz pentru garantarea drepturilor i
libertilor ceteneti, protecia proprietii publice i private, funcionarea normal a statului
de drept.
Sistemul Naional De Ordine Public cuprinde:

 legislaia;
forele de ordine public;
pregtirea;
conducerea.
A. Legislaia - nglobeaz totalitatea actelor normative n vigoare care
reglementeaz activitatea de ordine public inclusiv cele referitoare la organizarea i
funcionarea autoritilor cu atribuii n aceast direcie.
Principalele acte normative care alctuiesc cadrul juridic necesar pentru meninerea,
asigurarea i restabilirea ordinii publice sunt: Constituia Romniei prevede c Romnia
este un stat de drept democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile
cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint
valori supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn idealurilor Revoluiei din
decembrie 1989, i sunt garantate".
Prevederea constituional de a garanta aceste valori supreme se realizeaz prin
respectarea i protejarea acestora de ctre autoritile publice prin norme juridice instituite.
Legea nr. 415/2002 privind organizarea i funcionarea Consiliului Suprem de
Aprare a Trii prin care sunt compatibilizate toate aspectele referitoare la locul i rolul
acestuia n cadrul sistemului autoritilor i instituiilor publice ale statului cu prevederile
Constituiei.
Legea nr. 604/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Administraiei i
Internelor precizeaz c acesta este organul de specialitate al administraiei publice centrale
avnd pe lng celelalte atribuii care i revin i aprarea drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului, a proprietii publice i private i prevenirea i combaterea faptelor
antisociale.
Legea nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea Jandarmeriei Romne,
stipuleaz: Jandarmeria Romn este instituia militar specializat a statului", care are ca
atribuii, printre altele, asigurarea i restabilirea ordinii publice, prevenirea i combaterea
infraciunilor, i prevenirea i neutralizarea actelor diversioniste i teroriste pe teritoriul
Romniei;
Legea nr.218/2002 privind organizarea i funcionarea Poliiei Romne potrivit creia
Poliia Romn este instituia specializat a statului, care exercit pe teritoriul rii atribuiile
privind aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanelor, a proprietii private
i publice, prevenirea i descoperirea infraciunilor, respectarea ordinii i linitii publice n
condiiile legii.
Activitatea poliiei constituie serviciul public specializat i se realizeaz n interesul
persoanei, al comunitii precum i n sprijinul instituiilor statului, exclusiv pe baza i n
executarea legii, coopereaz cu instituiile statului i colaboreaz cu asociaiile i
organizaiile neguvernamentale, precum i cu persoanele fizice i juridice.
Legea 371/2004 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Poliiei Comunitare
stipuleaz faptul c scopul crerii Poliiei Comunitare este creterea eficienei pazei
bunurilor i activitilor de aprare a ordinii publice, a vieii i integritii persoanelor".
Legea nr. 60/1991 privind organizarea i desfurarea adunrilor publice, completat
i modificat cu Legea nr. 31/2004. n cazul n care adunrile publice i pierd caracterul
panic i civilizat, poliia i jandarmeria vor interveni pentru mpiedicarea sau neutralizarea
manifestrilor ce tulbur grav ordinea i linitea public, pun n pericol viaa, integritatea
corporala a cetenilor, a forelor de ordine sau amenin cu devastri ori distrugeri de cldiri
i alte bunuri de interes public sau privat;
Legea nr.61/1991 cu modificrile ulterioare, pentru sancionarea faptelor de nclcare
a unor norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice. Aceast lege prevede faptele
care ncalc unele norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice, comise de
persoane sau grupuri de persoane care constituie dup caz infraciuni sau contravenii i
sunt sancionate conform legii.
B. Forele de ordine public
Conceptul de for de ordine public n sens larg, desemneaz acele fore investite,
ndrituite s exercite dreptul de poliie: instituii i autoriti cu competene i atribuii n

materie de ordine publice, cu dreptul de a soma pe orice n scopul de a respecta anumite

reguli de conduit pe care le-a nclcat, cu alte cuvinte au dreptul de a chema la ordine.
n sens restrns, forele de ordine public includ doar acele fore care asigur servicii
de ordine, de meninere ori restabilire a ordinii publice, indiferent de aciunile i persoanele
care provoac tulburarea acesteia, adic forele, efectivele de jandarmi i poliie.
ntr-o alt accepie, forele de ordine public reprezint autoritatea statului investita
prin lege cu atribuii i competene n materie de ordine public crora li se confer sarcini n
exercitarea dreptului de poliie a statului.
Organul de stat abilitat s exercite, n conformitate cu legea, toate msurile cu privire
la respectarea ordinii publice n statul de drept este Ministerul Administraiei i Internelor dar
la realizarea acestor msuri poate participa i Ministerul Aprrii Naionale pentru paza i
aprarea unor obiective importante de pe teritoriul naional, meninerea i restabilirea ordinii
de drept.
Forele de ordine public se compun din:
- fore specializate de ordine public;
- fore complementare de ordine public;
- fore de excepie pentru aprarea ordinii publice.
I. Forele specializate sunt alctuite din uniti din structura Ministerului Administraiei
i Internelor destinate executrii de activiti i misiuni de sine stttoare. Ele reprezint
componenta de baz a forelor destinate asigurrii i restabilirii ordinii publice i asigur
caracterul unitar al activitii statului de drept pentru garantarea respectrii drepturilor i
libertilor cetenilor ct i funcionarea n normalitate a celorlalte componente ale sistemului
securitii naionale.
Forele specializate de ordine public acioneaz pentru:
asigurarea ordinii i linitii publice, aprarea drepturilor i libertilor, avutului
public i privat i combaterii criminalitii;
- meninerea ordinii publice pe teritoriul de competenta ;
- restabilirea ordinii publice n cazul tulburrii grave a acesteia;
pazei militare a obiectivelor de importan deosebit pentru
statul romn;
prevenirea i stingerea incendiilor;
- paza, supravegherea i controlul trecerii frontierei de stat a Romniei; Categoriile
de fore principale de ordine public sunt:
a) Jandarmeria - potrivit Legii nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea
Jandarmeriei Romne, stipuleaz:,, Jandarmeria Romn este instituia militar specializat
a statului", care are ca atribuii, printre altele, asigurarea i restabilirea ordinii publice,
prevenirea i combaterea infraciunilor, i prevenirea i neutralizarea actelor diversioniste i
teroriste pe teritoriul Romniei;
Jandarmeria face parte din structura organizatoric a Departamentului de Ordine i
Sigurana Publica a Ministerului Administraiei i Internelor exercitndu-i atribuiile pe ntreg
teritoriul naional, n conformitate cu prevederile legale. Prin existena Jandarmeriei,
Ministerul Administraiei i Internelor dispune de o for militar specializat care asigur i la
nevoie restabilete ordinea public mpreun cu Poliia i alte structuri ale Ministerul
Administraiei i Internelor, evitnd angajarea armatei n aciuni de combatere a
manifestrilor de violen i crimei organizate, a tulburrilor grave a ordinii publice.
b) Poliia - este rspunztoare de meninerea ordinii publice. n acest scop,
organizarea prevenirii tulburrii ordinii publice se realizeaz pe dou direcii: prevenirea
social, n sensul aciunilor asupra factorilor sociali care concur la complexitatea cauzal a
tulburrilor ordinii publice i prevenirea situaional prin luarea n considerare a msurilor
care au ca scop reducerea factorilor situaiilor care faciliteaz faptele de tulburare a ordinii
publice i sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperii.
De asemenea, dup restabilirea ordinii publice, Poliiei i revinde sarcina de a
menine ordinea, folosind toate mijloacele atribuite de lege.
c) Poliia de frontier - n situaii de tulburare a ordinii publice, de atingere a ordinii
constituionale, aceasta execut urmtoarele misiuni:
- meninerea ordinii publice n punctele de control trecere frontier i, la nevoie,

particip la restabilirea acesteia cnd a fost tulburat;

- controlul documentelor de trecere, mijloacelor de transport, persoanelor pentru
prevenirea introducerii n ar de arme, muniii, substane toxice i radioactive, stupefiante,
precum i interzicerea ieirii din ar a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care
se dein date c au provocat aciuni turbulente ori c au fost implicate n acestea i doresc s
prseasc Romnia;
- descoperirea persoanelor date n urmrire prin INTERPOL sau a altor persoane cu
cetenie strin care intenioneaz s intre n ar n scopul amplificrii crizei ori situaiei
conflictuale;
d) Pompierii militari - particip la controlul modului de aplicare a prevederilor legale
privind prevenirea i stingerea incendiilor n zonele unde s-au produs evenimente care
afecteaz climatul de ordine precum i la stingerea incendiilor provocate de elemente
infractoare, datorate exploziilor ori aciunilor forelor de ordine.
Forele specializate de ordine public sunt pregtite i dotate pentru a asigura i pe
timp de rzboi condiii de ordine necesare manevrei i angajrii optime a unitilor armate
fr a fi afectat capacitatea de lupt. n scopul ndeplinirii acestui atribut, forele de ordine
pot desfura aciuni pentru aprarea sediilor i cazrmilor proprii, obiectivelor i raioanelor
din competen, precum i pentru adoptarea msurilor de excepie, caracterizate prin for,
care se aplic n stri de urgen, asediu sau rzboi.
II. Forele complementare - se organizeaz la nivelul diverselor organe ale
administraiei publice centrale de specialitate i asigur:
- prevenirea i combaterea evaziunii fiscale;
- supravegherea respectrii normelor igienico-sanitare;
- ordinea i disciplina militar n garnizoan;
- paza i supravegherea deinuilor;
- paza unor obiective, altele dect cele date n competena forelor principale;
- protecia mediului nconjurtor.
Dintre aceste categorii de fore fac parte: Garda Financiar, Poliia Comunitar,
Pompierii civili, detectivii particulari, formaiunile de sprijin n domeniul ordinii publice i cele
de paz a bunurilor i altele.
III. Forele de excepie pentru aprarea ordinii publice - sunt constituite din unele
uniti ale Armatei, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului Romn de Informaii,
Serviciului de Paz i Protecie, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, destinate i
pregtite din timp, care vor aciona numai cu aprobarea Preedintelui Romniei, n
conformitate cu prevederile legale, n situaia n care instituiile democratice au fost depite,
iar posibilitile forelor principale i complementare au fost epuizate.
Serviciul de informaii externe (SIE) este organ de stat specializat n domeniul
informaiilor externe care organizeaz i desfoar activitatea de informaii n strintate
pentru identificarea, studiul, cunoaterea ameninrilor externe la adresa siguranei
naionale, precum i pentru promovarea i aprarea intereselor de securitate ale Romniei n
exterior.
Serviciul Romn de Informaii (SRI) este organ specializat cu competen general n
materia informaiilor privitoare la sigurana naional care organizeaz i desfoar
activitatea specializat n interiorul rii.
Serviciul de Paz i Protecie (SPP) este organ de stat specializat n aprarea
persoanelor care ndeplinesc activiti importante de stat sau activiti publice importante, a
sediilor instituiilor supreme ale puterii statului precum i a efilor de stat sau a altor demnitari
strini pe timpul prezenei lor n Romnia.
Serviciul de Telecomunicaii Speciale (STS) este organul central de specialitate care
asigur securitatea infrastructurilor guvernamentale de comunicaii de orice fel, mai puin
cele potale, precum i secretul comunicrilor realizate. n activitatea sa, STS realizeaz
msuri specifice de secretizare a informaiilor; desfoar activiti specializate de cercetare
radioelectronic i contrainformaii radio, asigur unele funcionaliti tehnice specializate
pentru serviciile de informaii i sigurana naional.
C. Pregtirea forelor de ordine public - se realizeaz prin organismele special

constituite la nivelul organelor administraiei publice centrale de specialitate.

n Ministerul Administraiei i Internelor efectivele forelor de ordine se pregtesc n
instituii militare de nvmnt, uniti militare, prin cursuri i n cursul programelor de
cooperare interna i internaionala, sau prin sistemul specific de instruire a personalului activ.
D. Conducerea Sistemului Naional de Ordine Public este realizat de
Autoritatea Naional de Comand i anume: Parlamentul Romniei, Preedintele Romniei,
Consiliul Suprem de Aprare a rii, Guvernul Romniei, Ministrul Administraiei i
Internelor, autoriti ale administraiei publice centrale i locale cu atribuii n domeniul ordinii
publice.