S se aleag o zon turistic din Romnia sau Europa, s se prezinte resursele turistice i forma de

turism care predomin la destina ia aleas.

Poten ialul turistic al litoralului romnesc al Marii Negre
De-a lungul celor 2 !m de litoral se disting dou sectoare, despar ite de promontoriul
"apul Midia # unul la nord, cu arm $os, cu cordoane litorale, pla$a flu%io-marine i areale
inmla tinite, pu in fa%ora&il turismului, i altul sudic cu falez i pla$e desc'ise amena$at in scopuri
turistice.
(nele elemente naturale ale litoralului, mai putin fa%ora&ile, intre care relieful plat i
monoton al Do&rogei i armul marii, optimul climatic redus sunt compensate de alte trasaturi care )l
fac competiti%. De aceea poten ialul turistic al litoralului marin este destul de comple* impunndu-
se atat prin apa marii, cat i prin resursele &alneare. (nele o&iecti%e cultural-istorice i economice
situate in apropiere se asociaz celor naturale, conferindu-i litoralului condi ii pentru a rspunde unei
palete largi de moti%a ii turistice# odi'n, cur &alnear comple*, agrement nautic i sporti%,
di%ertisment cultural.
"a elemente de potential se impun factorii naturali de cura, care formeaz, in principal, un
comple* terapeutic de odi'na i intre inere.
De altfel, cura &alnear pe litoralul romnesc constituie o form particular, utiliznd to i
factorii naturali e*istenti# apa de mare i pla$a, &ioclimatul marin, apele termominerale, apa i
nmolul terapeutic.
Plaja litoralului romnes, adpostita la &aza falezei intre "onstan a i Mangalia i au o
larg e*tindere in restul litoralului, are o orientare ce permite e*punerea ei la soare in tot cursul zilei
de %ara +peste ,- ore. ceea ce se intalne te pe pu ine pla$e din Europa. "o&oar in mare cu pant
lin, ceea ce fa%orizeaz &aile de mare i mersul prin ap, proceduri de mare %aloare terapeutic. /n
general pla$a este natural, are l imi de ---0-- m la Mamaia si 1ec'irg'iol i ,2-0--2-- m in rest,
iar nisipul, cuar ios, calcaros sau organic cu puritate ridicata i granula ie fin spre medie, se
prezint aproape )n permanen uscat. /n sectorul Mangalia Nord s-au amena$at prin )ndiguire i
innisipare i pla$e artificiale. Nisipul pla$ei face parte din comple*ul de cure &alneara specific marii,
calita ile fizico-c'imice ale acestuia fiind folosite in psamoterapie.
Apa de mare prin compozi ia ei c'imica, salinitate redusa, fa%ora&il organismului su&
aerosolii pro%eni i din sfrmarea acestora i care plutesc in aerul marin constituie un factor natural
care genereaza o forma speciala de cura 3talosoterapia- indicat in afectiunile aparatului circulator
locomotor, &oli de nutri ie, endocrine, dar i profila*ie.
4ioclimatul marin, de pe litoralul romnesc al Marii Negre, cu temperaturi mai ridicate,
precipita ii reduse, ploi rare i de scurta durat, ceea ce face ca pla$ele sa fie in permanen uscate,
predominan a timpului senin, puritatea aerului marin uniformitatea gradului de umezeal, &rizele
marine. 4aile de aer ca i cele de soare fac parte din comple*ul talasoterapeutic de cur marin, iar
&ioclimatul e*ctant-solicitant specific este &enefic )n terapia afec iunilor reumatismale i
nemoendocrine. "ura 'eliomarin se aplica )n inter%alul mai-septem&rie inclusi% adncime, aduse la
suprafata prin fora$e +zonele Mangalia, 5enus, Neptun si Eforie. i cele din lacurile sarate. 6pele
minerale din fora$e sunt mezotermale, &iocar&onatate soldce sau calcice. Mangalia, au acelea i
proprieta i &alneomedicale, folosite fiind numai cele din primul lac.
Namolul terapeutic constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cur i se
afl in cte%a lacuri de pe litoralul romnesc. 7ntre acestea namolul sapropelic de la 1ec'irg'iol
de ine un loc important )n ceea ce pri%e te rezer%ele e*ploata&ile i %alorificarea terapeutic.
8a Mangalia s-a pus in e%iden a i namolul de turba ale crui rezer%e %alorifica&ile in
scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar utilizate numai par ial in Mangalia.
Pe litoral mai e*ist i alte obiective turistice naturale i care prezint interes pentru
acti%itatea de turism. Este %or&a de lacurile 1a aul, Siutg'iol, 4elona, Neptun si 9upiter, cu apa
dulce, care pe lnga faptul ca im&oga esc aspectul peisagistic, ofera i posi&ilitatea practicrii
sporturilor nautice. De asemenea, padurile din $ur, parcurile i spa iile verzi constituie elemente
importante in am&ientarea sta iunilor, dar i )n mentinerea unui microclimat tonificat i nepoluat.
(n &ogat fond cultural-istoric %estigii ar'eologice, mozaicul roman minele unor ceta i
%ec'i# "allatis, 1omis, :istria, monumente ar'itecturale, ansam&lul monar'al rupestru de la
4asara&i, muzee, completeaza poten ialul natural al litoralului romnesc, care, prin %arietatea si
%aloarea turistic a resurselor, dar mai ales prin &aza te'nico-materiala turistic, di%ersificat i
ponderea circula iei turistice, reprezint principala zon a rii.
4i&liografie
5asile ;l%an 3 1urismul in Romnia
Universitatea tefan cel are! "uceava
#acultatea de tinn$e %conomice &i Administra$ie Public'
"pecializarea %conomia (omertului, )urismului si "erviciilor
Poten ialul turistic al litoralului romnesc al arii
Ne*re
Simerea Ro*ana
;r. 75