EPIGONII

de Mihai Eminescu
Poezia Epigonii a fost publicata in revista Convorbiri literare in anul !"#$ an
in care au mai fost publicate Madona si venere si Mortua est. Cele trei poezii i%au atras
atentia lui &itu Maiorescu care$ in studiul Directie noua in poezia si proza romana il
numeste pe Eminescu poet in toata puterea cuvantului situandu%l alaturi de 'asile
(lecsandri$ cel mai de seama poet al timpului)
Poezia Epigonii e considerata o arta poetica in care M) Eminescu isi e*prima
conceptia despre misiunea poeziei si a poetului) &anarul poet militeaza pnetru o literatura
anga+ata$ care sa slu+asca idealurile de bine$ frumos si adevar ale umanitatii) ,e intrevede
in poezie influenta puternica a ideologiei literare a generatiei pasoptiste)
Cuvantul epigoni este imprumutat din literatura germana$ de la scriitorul -arl
Immerman si inseamna scriitori minori$ urmasi lipsitit de valoare a unor predecesori
ilustri)
In poezie se e*prima ideea ca valoarea operei literare este data de inaltimea
idealurilor incorporate si de frumusetea mesa+ului social si national)
Compozitia poeziei este romantica$ avand la baza antiteza trecut . prezent$
trecutul fiind glorificat si prezentul satirizat)
In prima parte poetul elogiaza creatia poetica a inaintasilor de la Chichindeal$ poet
minor$ pana la 'asile (lecsandri$ iar in a doua parte poetul critica lipsa de mesa+$ de
inspiratie si de patriotism a poetilor contemporani$ care sunt patrioti numai in vorba$
blazati$ nesinceri si incapabili sa creeze opere literare care sa infrunte timpul)
Prima parte cuprinde se*tine$ iar a doua ! se*tine) Prima strofa e*prima
admiratia poetului fata de inaintasi)
Cand privesc zilele de aur a scripturelor romane,
Ma cufund ca intr-o mare de visari dulci si senine
Si in jur parca-mi colinda dulci si mandre primaveri,
Sau vad nopti ce-ntind deasupra-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori in frunte, verzi dumbravi cu filomele,
Cu izvoare-ale gandirii si cu rauri de cantari
Epitetul metaforic zilele de aur face trimitere la scriitorii pre%pasoptisti$ care au
ctitorit o epoca de aur in dezvoltarea literaturii nationale$ deschizand drumul literaturii
romane de inalta valoare artistica din a doua +umatate a secolului al /I/%lea)
In urmatoarele doua strofe sunt evidentiati cativa scriitori pre%pasoptisti mai putin
cunoscuti care au contribuit la dezvoltarea limbii romane literare0 Chichindeal gura de
aur$ Mumulean glas cu durere$ 1aniil cel trist si mic$ Iancu$ 'acarescu$ 1imitrie
Cantemir$ (le*andru 2eldiman) (cestia au scris o limba ca un fagure de miere)
&recandu%i in revista pe inaintasi$ poetul ii trateaza ca pe niste persona+e$
asigurand prin aceasta poeziei o ampla desfasurare) ,criitorii sunt prezentati intr%o
ascendenta valorica) Eminescu evoca scriitorii mai importanti$ facand trimitere la creatiile
lor reprezentative) (nton Pann este evocat prin cartea ovestea vorbii$ Ion 3eliade%
4adulescu este evocat prin poemul Sociogonic !natolida$ Cezar 2oliac prin poezia
Clacasul$ iar Grigore (le*andrescu este evocat prin poeziile romantice Miezult
noptii, !dio la "argoviste, precum si prin !nul #$%&$ el fiind comparat cu 25ron)
'asile Carlova este evocat prin Marsul ostirii romane$ iar 1imitrie 2olintineanu este
evocat prin elegia ' fata tanara pe patul mortii$ in timp ce (ndrei Muresanu este
evocat prin poezia (n rasunet$ care ulterior a devenit imnul national al 4omaniei) In
evocarea lui Costache Negruzzi$ poetul face trimitere la nuvelele de inspiratie istorica
Sobies)i si romanii, !le*andru +apusneanul. 6ui 'asile (lecsandri poetul ii acorda
trei strofe$ numindu%l rege-al poeziei, ca semn de recunoastere si preturie a
personalitatii sale creatoare$ ') (lecsandri fiind culmea cea mai inalta atinsa de literatura
romana pana la Eminescu)
Si-acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice,
Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice,
Ce cu basmul povesteste , veselul !lecsandri,
Ce-nsirand margaritare pe a stelei blonda raza,
!cum secolii strabate, o minune luminoasa,
!cum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri.
(lecsandri este evocat prin trimitere la ciclurile de poezii Doine -Ce din
frunze iti doineste., +egende -/remea lui Stefan cel Mare, Zimbrul, sombru si
regal., asteluri -visul apelor adance si al stancelor carunte., Margaritarele
-sau visand o umbra dulce cu de-argint aripe albe. $ precum si la romanul
Dridri-!cum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri..
Partea a doua este o critica la adresa scriitorilor contemporani pentru
superficialitatea$ lipsa de sinceritate si scepticismul de care dau dovada) &ehnica folosita
de poet este cea a rechizitoriului$ prin care el instituie capete de acuzare)
In realizarea antitezei$ poetul se include si pe sine in categoria epigoniilor$
vorbind la persoana I$ plural) 7iecare din cele ! strofe ale partii a doua este o antiteza
dintre prezent si trecut$ pentru a sublinia pe de o parte superioritatea si profunzimea
gandirii inaintasilor$ iar pe de alta parte streilitatea si falsa literatura a contemporanilor)
Poetul scoate in evidenta regresul izbitor al literaturii contemporane fata de literatura
inaintasilor)
0ara noi1 2oi epigonii1... simtiri reci, 3arfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate,
Masti razande, puse bine pe-un caracter inimic4
Dumnezeul nostru5 umbra, patria noastra5 o fraza4
0n noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza4
/oi creadeati in visul vostru, noi nu credem in nimic
Epigonii rastoarna ordinea fireasca a timpului$ intorcandu%l pe dos pentru ca$ desi
traiesc in contemporaneitate$ ei reprezinta de fapt trecutul prin prapastia care ii desparte
de viata$ de popor$ prin inimile reci$ lipsite de simtire$ in contrast cu inaintasii lor) In
penultima strofa$ poetul da o definitie metaforica filozofiei si poeziei) 7ilozofia este
definita metaforic o carte trista si-ncalcita care se complina pe masura ce i se cauta un
sens0 Ce e cugetarea sacra1 Combinare maiestrita
(nor lucruri ne*istente4 carte trista si-ncalcita,
Ce mai mult o incifreaza cel ce vrea a descifra
In definirea poeziei$ Eminescu foloseste trei metafore) Poezia este o creatie pura$
divina$ este un +oc de imagini si sunete$ dar si o transfigurare a realului$ o imagine
posibila a perfectiunii)
Ce e poezia1 0nger palid cu priviri curate,
/oluptos joc cu icoane si cu grasuri tremurate,
Strai de purpura si aur peste tarana cea grea
In contrast cu inaintasii$ epigonii nu au inteles misiunea transformatoarea a artei$
ca rolul lor este de a proiecta un ideal$ de a insufla optimism$ speranta) 1aca inaintasii se
miscau in sfera cugetarilor regine ca niste astrii pe necuprinsul cerului si idealul lor era de
a crea o alta lume pe asta lume de noroi$ epigonii reduc totul la nimicnicia lor$
limitandu%se la ideea ca lumea in care traiesc este cum este, ea nu poate fi schimbata si$
ca atare$ perspectivele schimbarii si luptei pentru mai bine sunt zadarnice)