METODE ~I PRODUSE NOI

PENTRU CONSERVAREA ~I RESTAURAREA LEMNULUI

DIN PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL
,
chim. Mariana PRUNA
Ing. dr. Octavia ZELENIUC
dr. Livia BUC$A
drd. Valeriu OLARU
biolog Ileana CHIRTEA
Introducere
Principiile de baza ale protectiei lemnului sunt aplicabile I In domeniul special al
conservarii i restaurarii lemnului component al monumentelor istorice i bunurilor culturale.
Preocupari de imbunatatire a durabilitatii unor materiale perisabile de natura organica cum
este lemnul, sunt intalnite in traditia populara i constau in tratamente de afumare, aplicare a
unor extracte naturale de origine vegetala, animala sau minerala i prin adoptarea unor tehnici
constructive specifice anumitor zone geografice i c1imatice .
In secolul al XX-lea pentru protectia lemnului s-au utilizat in special, tratamente pe baza de
substante chimice, a caror eficacitate ridicata a dus la 0adevarata explozie a industriei de profil.
Ultimele doua decenii, au fost insa marcate de eforturile pentru Iimitarea utilizarii acestor produse
care s-au dovedit toxice pentru om i mediul inconjurator. Mai mult, metodele chimice au generat
probleme privind identificarea i depozitarea deeurilor de lemn tratate chimic.
Cerintele actuale in protectia lemnului impun 0creterea a durabilitatii naturale, asigurand
o majorare corespunzatoare a duratei de utilizare, a functionalitatii, sigurantei i confortului in
constructii, constituind 0veriga importanta in ansamblul cerintelor i eforturilor de economisire i
valorificare superioara a lemnului masiv, cu implicatii majore asupra protectiei fondului forestier.
Protectia lemnului in domeniul conservarii i restaurarii monumentelor istorice i bunurilor culturale
Lemnul este un material organic higroscopic, de natura celulozica. Aceste caracteristici il
fac vulnerabil la atacul unor agenti biologici de tipul bacteriilor, fungilor i insectelor, care produc
fenomene specifice de degradare. La aceti agenti biotici, se adauga factorii de mediu
(umiditatea, temperatura, radiatiile ultraviolete, poluantii atmosferici) care diversifica i potenteaza
deteriorarea lemnului. Lemnul pus in opera, ca parte integranta a unui monument sau bun cultural,
pe langa valoarea materiala are valente artistice, documentare sau tiintifice, care ii confera un
statut aparte.
Pornind de la aceste considerente, in cadrul cercetarilor efectuate de INL Bucureti,
Laboratorul de Protectia Lemnului, au fost studiate i testate combinatii noi de produse pentru
tratamentele de conservare i restaurare a lemnului din monumente istorice i bunuri culturale.
Proiectul "Elaborarea unor produse i metode pentru restaurarea i conservarea lemnului din
monumentele istorice i bunuri culturale", ctr. 1B03/2003, finantat de Programul AMTRANS in
cadrul Planului National de Cercetare-Dezvoltare din perioada 2003-2005, s-a finalizat cu 0gama
de produse de protectie i tratare curativa, care raspund cerintelor actuale din domeniul protectiei
lemnului dar i cerintelor specifice conservarii i restaurarii monumentelor i bunurilor culturale.
La elaborarea acestui proiect, INL Bucureti a avut ca parteneri Catedra de Conservare i
Restaurare din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu i Complexul Muzeal National "ASTRA"
Sibiu.
Durabilitatea lemnului
Durabilitatea lemnului este 0caracteristica determinata de specia forestiera, de modul de
expunere, conditiile de utilizare i riscul de atac biologic. astlel, in tara noastra s-a determinat pe
cale micologica durabilitatea naturala a speciilor lemnoase, punandu-se in evidenta durabilitate
maxima pentru duramenul de stejar ~i durabilitate minima pentru fag. Conform SR EN 335-1: 98,
riscul de atac biologic este Incadrat In 5 c1ase, pentru 0anumita situatie practica ~i 0anumita zona
qeoqrafica (tabelul 1):
Expunerea Aparitia agentilor biologici de risc
Conditii generale la
Ciuperci Termite Daunatori
de utilizare umezeala
Insecte
1) marini
1 .La adapost, fara contact cu solul Nu 0 U L 0
(mediu uscat)
2 .La adapost, fara contact cu solul (risc Ocazional
de umezeala) U U L 0
3. Fara contact cu solul, neadapostit Frecvent U U L 0
4. In contact cu solul sau apa Permanent U U L 0
5. In apa sarata Permanent U U L U
U =Prezenti In toata Europa
L =Prezenti In anumite zone din Europa
o =Riscul de atac poate fi nelnsemnat, In functie de situatiile specifice din practica
Clasele de risc 1...3 se regasesc la lemnul utilizat In constructii (Iocuinte, institutii,
monumente, etc.) care de regula sunt a~ezate pe fundatii, ~i lemnul nu vine In contact direct cu
solul sau apa. Ca atare, In aceste conditii, agentii biologici care pot ataca ~i degrada lemnul sunt
specii de ciuperci ~i insecte xilofage care apar ocazional, cand lemnul ajunge la 0umiditate de
peste 18-20 %. In aceste cazuri protectia preventiva a lemnului nu este obligatorie. Pentru celelalte
tipuri de constructii, In care lemnul vine In contact direct cu solul sau cu apa de mare, Incadrate In
c1asele 4... 5 de risc de atac biologic (~indrila, stalpii de telecomunicatii, traversele de cale ferata,
ambarcatiuni sau constructii miniere) sunt necesare masuri speciale de protectie .
Factori de risc In biodegradarea lemnului din monumente istorice ~i bunurile culturale
Ca urmare a actiunii factorilor de degradare, lemnul sufera modificari ireversibile In timp
(deform are, decolorare, culoare, fisurare, crapare, exfoliere, mucegaire, putrezire, fragilizare etc.).
Toate acestea transformari conduc la modificarea structurii, formei, rezistentei mecanice etc.
Neinterventia la timp pentru stoparea acestor procese poate conduce la disparitia lemnului implicit
a bunurilor ~i monumentelor. In acest sens, biodegradarea reprezinta un factor de risc major
pentru durabilitatea lemnului.
In cadrul studiilor efectuate pe 120 de monumente istorice din Romania, au putut fi
identificate principalele specii de ciuperci ~i insecte xilbfage care produc degradarea lemnului din
aceste constructii. Cu ocurenta cea mai ridicata apar urmatoarele specii de ciuperci: Coniophora
puteana (66% din cazuri), Serpula lacrymans (31% din cazuri), Phellinus cryptarum (29% din
cazuri), Fibroporia vaillanti (22,5% din cazuri), Dacrymyces contiguus (21% din cazuri). Dintre
speciile de insecte xilofage identificate la monumentele studiate cu ocurenta cea mai ridicata apar
speciile: Anobium punctatum, Xestobium rufovillosum ~i Hylotrupes bajulus. In majoritatea
cazurilor atacurile de ciuperci ~i insecte sunt asociate sau se succed unele dupa altele. (Bucsa,
2005). La bunurile culturale din lemn sau cele compozite care au ca suport lemnul, cei mai
frecvent Intalniti agenti de biodegradre sunt insectele xilofage din care se evidentiaza Anobium
punctatum, Anobium pertinax ~i Xestobium rufovilosum.
Fig. 1. Castelul din Sambata de J os, atac de Coniophora
puteana la elementele plan~eului ~i ~arpantei.
The castle from Sambata de J os,
Coniophora puteana attack at the monuments
Fig. 2 Castelul din Sambata de J os,
cu Invelitoarea de protectie provizorie degradata
~i infiltratii masive de ape pluviale.
The castle from Sambata de J os, a temporary protective
cover, destroyed and great rain water infiltrations
Radiatii
La alegerea produselor pentru efectuarea tratamentelor trebuie cunoscute urmatoarele
aspecte legate de eficacitatea maxima de protectie:
starea de agregare a substantei (lichida, solida sau gazoasa) ~i metodele de aplicare;
lavabilitatea ~i natura substantei (uleioasa, solutie organica sau pe baza de apa);
compatibilitatea cu suportul lemnos, cu alte materiale de protectie, finisare ~i Incleiere;
efectul eficacitatii de protectie asupra cre~terii durabilitatii naturale a lemnului;
datele ecologice ~i toxicologice ale produsului ~i corelarea acestora cu protectia lemnului ~i
a mediului.
1. Desfa~urarea experimentarilor
Tn cadrul unui muzeu In aer liber activitatea este orientata atat pe conservarea ~i
restaurarea patrimoniului mobil cat ~i a celui imobil. Patrimoniul mobil poate fi expus In obiectivele
reconstruite din muzeu, In expozitii pavilionare, In depozite sau In spatiul de carantina. Patrimoniul
imobil poate fi deja reconstruit, achizitionat ~i depozitat sau aflat in situ. Conditiile de mediu
diferentiate In functie de aceste cazuri impun ~i diferite necesitati de tratamente preventive ~i
curative, In functie de factorii de risc specifici.
Modul de prelucrare ~i finisare a materialului lemnos (Iemn natur, furniruit vopsit sau
policrom) ~i starea de conservare, impun de asemenea abordari diferentiate.
Stocurile de material lemnos nou, din depozitul de bu~teni ~i cherestea, utilizat pentru
completari ~i Inlocuiri necesita de asemenea tratamente preventive speciale.
In laborator s-au efectuat lucrari de formulare ~i reformulare a unor recepturi elaborate In
etapa de studii de solutii, functie de rezultatele testarilor preliminare de eficacitate de protectie a
substantelor active ~i produselor utilizate In tratamentele de protectie insecto-fungicide, hidrofuge
~i ignifuge.
Ca element de noutate s-au abordat produse, metode ~i aparatura moderne, pentru
protectia mediului, prin folosirea de biorepelenti, extracte naturale insecticide ~i fungicide, metode
fizice. Produsele ecologice sunt pe baza de aminoacizi din ulei de soia, minerale ~i feromoni.
Aparatele ~i produsele din aceasta categorie au la baza principii active de respingere (insecticide
repelente - radiatii n produse de unele minerale) ~i de atractie (atractanti sexuali - capcane
feromonale ~i atractia luminoasa - capcan'e cu radiatii UV). Tot In acest sens, de noutate, s-au
efectuat aplicatii cu aerosoli cu ceata rece (metoda ULV) ~i fumigare cu ceata calda (metoda
Fogg), care prezinta interes In domeniu, pentru protectii cu produse chimice la un nivel ridicat de
micronizare, avand eficacitate de penetrare echivalenta cu metodele de gazare.
Substantele active ~i unele produse finite utilizate In cadrul experimentarilor sunt indigene
~i de import, ~i au fost puse la dispozitie sau procurate de la urmatoarele firme: Microproductie INL
Bucuresti; OLTCHIM si AGEXIM Rm. Valcea; MOPEKA Timisoara; BAYER LANXESS Germania;
ARCH TIMBER Anglia; AECTRA Du Pont; PRIMOSAL Bucurest, bioproduse ~i aparate de import
din Coreea.
Metodele ~i aparatura testata sunt de ultima generatie ~i se practica In domeniul protectiei
fitosanitare, igienei ~i cel agro-alimentar, fiind agreate In prezent pe plan mondial ~i In domeniul
protectiei bunurilor culturale din lemn, In procedeele de combatere, prevenire ~i monitorizare a
atacurilor biologice.
Pentru lucrarile desfa~urate In cadrul laboratorului din INL s-a folosit ca material de lucru
lemn de ra~inoase ~i foioase, reactivi ~i aparatura din dotare. Substantele ~i produsele testate In
laborator pentru eficacitatea de protectie la actiunea factorilor biologici, de mediu ~i c1imatici sunt
materiale destinate activitatii de conservare ~i restaurare, din urmatoarele categorii:
Insecticide In solutii apoase ~i organice;
Fungicide In solutii apoase ~i organice;
Ignifuge care nu modifica culoarea suportului lemnos;
Hidrofuge-paste ~i emulsii parafinoase, solutii apoase ~i emulsii siliconice
Antiseptizanti-dezinfectanti;
Solutii de curatire (apoase ~i slab alcoolice, acetice de compu~i tensioactivi ionici ~i
anionici);
Umplutori de pori-chituri pentru consolidare (amestecuri de ra~ina alchidica, ulei de in ~i
absorbanti minerali ~i organici);
Produse colorante pentru restaurare (amestecuri cu vascozitate ~i nuanta variabila din
ra~ina alchidica, solventi organici ~i pigmenti anorganici).
Cu unele dintre aceste produse s-au efectuat teste de compatibilitate la amestecare Tnfaza
lichida pentru obtinerea unui cumul de proprietati a materialului de protectie sau s-a testat
posibilitatea aplicarii acelora~i pro9use, cu efecte specifice, Tnstraturi succesive, pe acela~i suport.
Rezultate obtinute
La finalul experimentarilor de laborator ~i "in situ" s-au obtinut prin formulare ~i testare
produse pentru urmatoarele domenii de aplicare :
conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de interior;
conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de exterior;
conservare a lemnului rotund ~i a cherestelei din depozit;
curatirea ~i dezinfectia obiectelor din lemn.
Produsele, metodele ~i aparatele de aplicare formeaza un sistem de protectie pentru
conservarea ~i restaurarea lemnului dupa cum urmeaza :
Solutie fungicida
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, R80
Solventi organici
Aplicare:
Injectare, Pensulare,
Pulverizare
Utilizare:
Prevenirea si combaterea
atacului
de ciuperci lignicole
(mucegaire, albastrire,
putrezire) la lemnul
din constructii
Grund fungicid
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, R80
Solventi organici
Ra~ina alchidica
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Solutie insecticida
Compozitie:
Preventol HS11, R80
Solventi organici
Aplicare:
Injectare, Pensulare,
Pulverizare
Utilizare:
Prevenirea si combaterea
atacului
de insecte xilofage la
lemnul
din constructii
Grund insecticid
Compozitie:
Preventol HS11, R80
Solventi organici
Ra~ina alchidica
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Solutie insecto-fungicida
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, HS11,
R80
Solventi organici
Aplicare:
Injectare, Pensulare,
Pulverizare
Utilizare:
Prevenirea si combaterea
afacului de ciuperci si insecte
xilofage la lemnul din
constructii
Grund insecto-fungicid
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, HS11,
R80
Solventi organici
Ra~ina alchidica
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Prevenirea ~i combaterea Prevenirea ~i combaterea Utilizare:
atacului fungic: insectelor xilofage. Prevenirea ~i combaterea
Pelicula suport la Pelicula suport la atacului biologic.
conservarea ~i restaurarea conservarea ~i restaurarea Pelicula suport la
lemnului. lemnului. conservarea ~i restaurarea
lemnului.
Produs de protectie si finisare
decorativa
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, R80
Solventi organici, Ra~ina
alchidica
Cromat de zinc
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Conservarea ~i restaurarea
lemnului de constructii cu
strat de coloare.
Produs de protectie si finisare
decorativa
Compozitie:
Preventol HS11, R80
Solventi organici, Ra~ina
alchidica
Oxid de fier
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Conservarea ~i restaurarea
lemnului
de constructii cu strat de
coloare.
Produs de protectie si finisare
decorativa
Compozitie:
Preventol TC, A8-D, HS11,
R80
Solventi organici, Ra~ina
alchidica
Oxid de molibden
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Conservarea ~i restaurarea
lemnului
de constructii cu strat de
coloare.
Solutie ignifuga care nu Goloreaza lemnul
Compozitie:
Carbamida fosforata, Compu~i cu bor
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Imersie
Utilizare:
Prevenirea si reducerea propagarii focului.
Ignifugarea materialelor din lemn
MOPECHIM
FIRE STOP LIQUID
Lichid ignifug
Compozitie:
Fosforamide complexe.
Aplicare:
Pensulare, Pulverizare
Utilizare:
Prevenirea si reducerea propagarii focului.
Ignifugarea materialelor din lemn, hartie si
textile.
Produse hidrofuge ~i de antiseptizare a lemnului rotund ~i a cherestelei, dezinfectanti ~i
solutii de curatire.
La aceste variante de lucru au fost introduse ca elemente de noutate variante de protectie
ecologica, agreate Tndomeniu, pe plan mondial:
1 produs mineral insecticid cu efect repelent datorat emisiei de radiatii pi - Biomagic;
1 produs natural insecticid pe baza de ulei de soia - Bionatroll;
1 produs natural fungicid pe baza de ulei de soia - Bionatrol M;
1 capcana feromonala;
1capcana luminoasa cu radiatii UV ~i catalizator de Ti0
2
- Black Hole.
Concluzii
Experimentarile "in situ" au pus Tnevidenta oportunitatea lucrarilor de cercetare din acest
proiect prin modul de abordare a problemei protectiei lemnului Tntr-un context general,
adaptat la specificul domeniului conservarii ~i restaurarii monumentelor ~i bunurilor
culturale.
In cadrul experimentarilor s-au evidentiat aspectele legate de comportarea produselor la
aplicare. Pentru lemnul nou, fara atacuri de origine biologica s-a realizat cre~terea
rezistentei la atacurile agentilor biologici ~i la actiunea factorilor c1imatici. Pentru lemnul
vechi, s-a obtinut stoparea sau diminuare atacurilor ~i s-a Tmbunatatit activitatea de
combatere, dezinfectare, curatire ~i monitorizare a degradarilor provocate de agentii
biologici ;
Retetele ~i produsele puse la dispozitia Laboratorului de conservare ~i restaurare din cadrul
Complexului Muzeal National Astra precum ~i metodele de protectie profilactica ~i curativa
constituie un experiment important pentru Tnsu~irea ~i diseminarea acestora Tnreteaua de
profil din tara noastra. Un interes deosebit I-au prezentat variantele de combatere
ecologice ~( ca urmare, muzeul s-au dotat cu 0capcana luminoasa Black Hole. In
perspectiva, se preconizeaza achizitionarea aparaturii de aplicare a produselor prin metoda
cu ULV, 0metoda de micronizare ~i pulverizare Tn profunzime, cu eficienta ridicata Tn
aplicare;
Specificitatea domeniului abordat face ca produsele, sistemele ~i metodele de aplicare ale
acestora sa raspunda unor cerinte suplimentare ~i din punct de vedere eco-toxicologic;
- Sumar-
In perioada 2003-2005, INL Bucure~ti, Tmpreuna cu Universitatea "Lucian Blaga" ~i
Complexul Muzeal National "Astra" din Sibiu au colaborat Tn cadrul unui proiect de cercetare
finantat de Programul AMTRANS, Tn vederea elaborarii unei game de produse ~i metode noi
pentru conservarea ~i restaurarea lemnului din monumente istorice ~i bunuri culturale.
NEW METHODS AND PRODUCTS FOR THE CONSERVATION AND
RESTORATION OF WOODEN MADE CULTURAL HERITAGE
- Abstract-
Between 2005 / 2006 INL Bucharest, together with "Lucian Blaga" University and the
National Museum Complex "ASTRA" from Sibiu worked together at a research project financed by
ANTRANS Program to elaborate a new group of methods and products for the preservation and
restoration of the historic monuments and cultural artifacts made of wood.
Bibliografie
- E. Vintila., 1988, Protecfia lemnului i a materialelor pe baza de lemn, Ed. Tehnica, Bucure~ti.
- Mariana Pruna, Octavia Zeleniuc, Elaborarea unor produse i metode pentru restaurarea i
conservarea lemnului din monumente istorice i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, Programul
AMTRANS.
- Livia Buc~a., C. Buc~a., 2003 Studiu privind problemele actuale concrete Tndomeniul consevarii-
restaurarii lemnului din monumente istorice i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, etapa 1,
Programul AMTRANS.
- Livia Buc~a., C. Buc~a., 2005 Agenti de biodegradare la monumente istorice din Romania,
prevenire i combatere, Ed. Alma Mater Sibiu.
- SR EN 335: 1997, Ourabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn - Oefinitia claselor de
risc de atac biologic;
PROGRAMUL AMTRANS
BUCURESTI
ELABORAREA UNOR PRODUSE SI METODE PENTRU
RESTAURAREA SI CONSERVAREA LEMNULUI
DIN MONUMENTELE ISTORICE SI BUNURI CULTURALE
Universitatea INL BUCURESTI Complex Muzeal
Lucian Blaga-Sibiu Laboratorul de ASTRA-Sibiu
Catedra de Protectia Lemnului Laboratorul de
Conse rvare- Restau rare Conservare- Restaurare
SISTEM DE PROTECTIE PENTRU
CONSERVAREASIRESTAURAREA
LEMNULUI
1 1 1 1
PRODUSE METODE DE DOMENII DE GHID DE
EXPERI MENT ALE APLICARE UTILIZARE PROTECTIE
Testari de Chimice Laboratorul de Factori
laborator Injectare Conservare- De
Recepturi Pensulare Restaurare Risc
Compatibilitate Stropire Curatire Insecte
Reactivitate Pulverizare aerosoli (Iemn, Alterari
Mucegaire termici textile, cromatice
Albastrire (fumigare sticla, Ciuperci
Putrezire ceata calda) ceramice) de
Insecte Pulverizare aerosoli Dezinfectare putrezire
Foc reci Prevenire Umiditate
Hidrofugare (ULV) Finisare Temperatura
Testari Fizice Spatii Produse de
"in situ" Capcana expozitionale Protectie
luminoasa
Evaluarea Eficacitatii Biologice Spatii de depozitare Instructiuni
de Capcana Carantina de lucru
Protectie feromonala Depozit lemn Prevenire
Combatere
CONCLUZII
Lemnul reprezinta traditie si modernism In constructii;
Protectia Lemnului Incepe din faza de exploatare ~i se aplica In
diverse etape de prelucrare cu scopul cre~terii durabilitatii naturale ~i
duratei de utilizare, functie de riscurile practice de expunere;
Protectia Lemnului In Constructii este 0Alternativa Durabila pentru
Conservarea si Restaurarea Bunurilor Culturale si Monumentelor
Arhitecturale, Ecleziastice i Muzeale
Ministerul Culturii ~i Cultelor Consiliul J udeteanSibiu
Complexul National Muzeal "ASTRA" - Sibiu
CI BI NI UM
2001 - 2005
IDENTITATE ~I GLOBALIZARE iN SECOLUL XX
- CERCETARE ~I REPREZENTARE MUZEALA-
INTERCONEXIUNI LEMN - PROTECTIE MONUMENTE ISTORICE
,
dr.ing. Octavia ZELENIUC
chim. Mariana PRUNA
dr. bioI. Livia BUC$A
dir. drd. Valeriu OLARU
bioI. Ileana CHIRTEA
1. INTRODUCERE
Patrimoniul cultural na1ional prin obiectivele ce-I definesc constituie 0reala monografie a
istoriei i culturii noastre.
Complexul Na1ional Muzeal "ASTRA" cuprinde un numar de 91 unita1i cu aproape 300 de
construc1ii ce acopera numeroase tipuri de monumente de arhitectura i tematica populara. Dei
monumentele au 0structura compozita, materialul predominant utilizat este lemnul. Muzeul,
dispune de asemenea, de un valoros i bogat patrimoniu de bunuri culturale mobile. Din acesta,
peste 7000 de obiecte au ca material constitutiv lemnul. Colec1ia este de 0mare diversitate
structurala privind speciile lemnoase constitutive, vechimea i dimensiunile.
Lemnul este insa un material biologic, higroscopic, de natura Iigno-celulozica. Aceste
caracteristici il fac sensibilia atacul unor agen1i biologici de tipul insectelor, fungiilor, bacteriilor,
care produc fenomene specifice de degradare. La aceti agen1i biotici de degradare se adauga
factorii abiotici de tipul radia1iilor ultraviolete, varia1iile de umiditate i temperatura, poluan1ii
atmosferici, care diversifica i grabesc deteriorarea lemnului.
Se poate interveni i influen1a puternic comunita1ile de biodaunatori prin masuri
muzeotehnice ce pot crea condi1ii favorabile sau limitative pentru instalarea, dezvoltarea i
raspandirea lor. Printre cele mai importante activita1i cu Impact asupra biodaunatorilor sunt cele de
conservare a monumentelor.
Pornind de la aceste considerente, la nivel na1ional s-a ini1iat un proiect care a avut ca
obiectiv prioritar dezvoltarea unei game de produse special destinate conservarii lemnului istoric.
2. ACTIUNI DE PROTECTIE A LEMNULUI
,Protec1ia impotriva' proceselor de biodegradare se poate realiza pe 2 cai:
protec1ie preventiva: prin inlaturarea condi1iilor de "confort", localizarea focarelor,
efectuarea de tratamente profilactice;
protec1ie curativa: de eradicare a atacurilor biodaunatorilor prin metode variate:
fizice, chimice, biologice, integrate.
Pe lemnul din construc1ii i monumente istorice aflate "in situ" i muzee in aer liber au fost
identificate 86 de specii de macromicete i 87 de coleoptere xilofage.
La aceti agen1i de biodegradare se adauga cei abiotici care diversifica i grabesc
deteriorarea lemnului.
Tnformele de atac avansate, lemnul ii pierde practic rezisten1ele mecanice ajungand un
material uor friabil, ce nu mai poate asigura func1iile ini1iale.
Pornind de la aceste considerente, trebuie sa gandim protec1ia lemnului ca un sistem complex
care trebuie sa inceapa in primul rand din padure, pentru a asigura un lemn sanatos construc1iilor
care se vor reface in spiritul conceptelor de conservare-restaurare.
Este important ca lemnul pe care il utilizam sa provina din arbori sanatoi.
In conditiile unei dezvoltari durabile a
fondului forestier, metodele biologice ca~tiga tot
mai mult teren In domeniul protectiei arborilor pe
picior Impotriva degradarii. Mentionam In acest
sens, una din initiativele Institutului de Cercetari ~i
Amenajari Silvice Bucure~ti de utilizare a
inocularilor cu tulpini hypovirulente ale ciupercii
Cryphonectria parasitica.
Actiunea de protectie
implica de asemenea
utilizarea unor masuri de
protejare a lemnului rotund
In padure ~i In depozit
precum ~i antiseptizarea
cherestelei pe perioada
depozitarii.
Protectia monumentelor este 0provocare; acestea sunt supuse sistematic unui proces continuu de
degradare ~i se impun luarea unor masuri corespunzatoare de conservare-restaurare a lemnului.
Aceste valori trebuie pastrate In integritatea lor fizica, estetica ~i istorica fara a-~i pierde
Insa patina ~i farmecul inconfundabil conferit de trecerea anilor.
2.1. PRODUSE DE PROTECTIE
,
Controversele Intre adeptii produselor chimice ~i organizatiile de protectia mediului sunt tot
mai acute. Organizatiile ecologice propun promovarea tratamentelor de protectie a lemnului bazate
pe metode fizice, biologice ~i climatice, precum ~i revitalizarea metodelor traditionale, denumindu-
Ie "tratamente verzi" (green treatments).
Desigur aceste metode au revenit In atentia cercetatorilor, dar rezultatele obtinute nu sunt
pe masura a~teptarilor.
in acest context, In prezent, substantele chimice reprezinta Inca 0solutie viabila pentru
conservarea lemnului i stoparea distrugerii acestuia In timp.
Realizarea produselor s-a facut dupa principii chimice, la baza carora au stat teste preliminare de
solubilitate, compatibilitate, stabilitate, repetabilitate ~i reproductibilitate a componentelor ~i
compozitiei substantei rezultate. Produsele de protectie s-au realizat dupa urmatoarele criterii de
selectie:
substan,a activa incorporata In produs, In func'ie de efectul preventiv sau combativ
scontat: fungicid, insecticid, insectofungicid, hidrofug, dezinfectant, etc.
dupa categoria de produs: sterilizant, antiseptizant, peliculogen (grund, emulsie, lac,
vopsea), impregnant, pasta, chit, etc..
func'ie de starea de agregare: gazoasa, lichida sau solida;
func'ie de metoda de aplicare: de suprafa,a sau de profunzime.
Pe baza re,etelor stabilite In laborator i In urma testelor de eficacitate s-au elaborat urmatoarele
tipuri de produse:
. Produs hidrofug sub forma de emulsie de
parafina
. Produs insecticid pe baza de Preventol HS
11, R80;
. Produs insecto-fungicid pe baza de
Preventol TC, A8-D, HS11, R80;
.,* - Produs fungicid pe baza de Pre ventol TC,
A8-D, R80;
' * - Produs de protectie i finisare decorativa;
' * Produs dezinfectant- fungicid.
2.2. METODE DE APLICARE
Procedeele de aplicare a acestor produse difera func'ie de natura elementului de lemn tratat (tip
de obiect, rol func'ional i estetic, tipul constructiv demontabil sau fix), a modului de finisare, a
gradului de deteriorare.
5e folosesc astfel procedee c1asice de tratare superficiala (pensulare, pulverizare, imersie) i in
profunzime a lemnului (bai simple, bai duble calde-reci, impregnare cu vid-presiune), dar i
procedee specifice de restaurare-consolidare cum ar fi injectarea In galeriile de insecte, gazare,
aerosolizare, fumigare, etc.
Tn ultimii ani ideea combaterii integrate, cea mai completa metoda care utilizeaza procedee
combinate, catiga tot mai mult teren In fa,a efectelor negative ale metodelor chimice. Combaterea
integrata are la baza fundamente ecologice~ biologice i de protec'ie a mediului. Ea include
metode mecanice, fizice, chimice i biologice. In cadrul schemelor de combatere integrata accentul
se pune pe metodele biologice. 5e utilizeaza mijloace de integralitate, de prognoza i avertizare.
Programele de combatere integrata se bazeaza pe mai multe principii dintre care esen'ial este a
se lua In considerare complexitatea bicenozelor, a dinamicii popula'iilor, contextul ecosistemic, etc.
3. CONCLUZII
Civiliza'ia lemnului la romani este recunoscuta prin valoarea sa inestimabila artistica, istorica i
documentara. Operele realizate din lemn, formeaza 0componenta remarcabila a patrimoniului
cultural naiional. Fiecare opera de arta reprezinta 0marturie a istoriei omenirii, 0creaiie a geniului
creator uman, constituind un document complex caruia conservarea - restaurarea trebuie sa-i
pastreze nealterata valoarea i integritatea.
Daca nu se intervine prompt pentru Incetinirea i/sau stoparea procesului de degradare atacul se
extinde, iar lemnul va suferi transformari inevitabile devenind irecuperabil i pierzand In final
calitatea sa de bun cultural.
Tn acest context, lucrarea a avut drept scop promovarea unor produse de protec'ie insecto-
fungicide, produse de curaiire, chituri, avand la baza substan,e active (existente pe pia,a
romaneasca), In formulari chimice accesibile specialitilor din domeniul conservarii monumentelor
istorice i a bunurilor culturale.
4. BIBLIOGRAFIE
1. Berry, R.W., 1994. Remedial treatment of wood rot and insect attack in buildings.
Building Research Establishment, Garston Watford.
2. Moldoveanu, A., 1999. Conservarea bunurilor de patrimoniu culturale. Ministerul
culturii, ISBN 973-98956-70, Bucure~ti.
3. Vintila, E., 1978. Protecfia lemnului i a materialelor pe baza de lemn, Editura Tehnica,
Bucure~ti.
4. Zeleniuc, 0., Pruna M., Bucsa, L. 2003. Elaborarea unor produse i metode pentru
restaurarea i conservarea lemnului din monumente istorice i bunuri culturale. Raport
cercetare C 580312003, Bucure~ti
There is a pressing need for comprehensive understanding of Cultural Heritage
conservation, in order to preserve for present and for unforeseeable future, the historical and
cultural values created by generations.
This should be seen as global mission which lead to the preservation and salvaging of
cultural heritage components with the further development of a standard procedure for
microbiological control and monitoring techniques.
Paper presents some aspects concerning the research activity in wood protection of
historical monuments and art objects, against insect and fungi attack. The project was developed
by National Institute of Wood in collaboration with ''Transilvania'' and "Lucian Blaga" Universities
and ASTRA National Museum Sibiu.