MENTALITATILE COLECTIVE SI IMAGINILE SOCIALE

Conceptul de mentalitate colectiva Influenta mentalitatilor colective asupra imaginilor sociale

Influenta mentalitatilor asupra atitudinilor colective Mentalitate si tabu
Imaginile sociale corespund sistemului de valori compatibil culturii traditiei sistemului de
credinte colective normelor sociale date si contribuie la formarea conduitelor si orientarea
comunicarilor sociale! Imaginile sociale se elaborea"a prin si in raporturile sociale de comunicare
si de aceea se considera ca dinamica comunicarii si dinamica imaginilor sociale se intersectea"a
cu elementele mentalului colectiv in care mentalitatile oamenilor si grupurilor sociale #oaca un rol
fundamental!
$! CONCE%T&L 'E MENTALITATE COLECTIVA
Mentalitatea colectiva este definita ca "ansamblu al modurilor de a percepe, judeca,
actiona, caracteristic <<spiritului>> unui grup, unei epoci"
1
[1]; "ansamblu de obiceiuri
intelectuale, de credinte, de convingeri, de comportamente caracteristice unui grup"
2
[2]; "fel
particular de a gandi al unei colectivitati"
3
[3]; "ansamblu de opinii, prejudecati si credinte care
influenteaza gandirea indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor"
4
[4].
Mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu individual! Mentalitatea se naste in
individ pentru ca opinia credinta si pre#udecata tin de comportamentul psi(ic al individului dar
odata formate ele conditionea"a perceptia realitatilor si determina comportamentul social al
indivi"ilor! Este un fapt constatat ca oamenii care impartasesc aceeasi credinta si au aceleasi
pre#udecati e)prima de regula aceleasi opinii cu privire la un obiect social dat! Transmiterea
mentalitatilor se reali"ea"a prin contagiune mentala
*
+*, imitatie
-
+-, si prin traditie de la membrii
grupurilor primare si secundare in cadrul carora relationea"a indivi"ii! Credintele si pre#udecatile
apar la indivi"i pe timpul de"voltarii lor ontogenetice iar aceasta de"voltare are preponderent
caracter social! Insusirea credintelor pre#udecatilor si opiniilor de catre membrii grupurilor sociale
face posibila sociali"area lor le confera identitate si le certifica apartenenta la o colectivitate
specifica!
Intre elementele constitutive ale mentalitatii .opinii pre#udecati credinte/ e)ista raporturi
logice si raporturi afective! aporturile logice se e)prima in faptul ca de fiecare data credintele
generea"a pre#udecati germenul pre#udecatii fiind de fapt o credinta! %re#udecata poate fi esenta
unei credinte o credinta partiala sau un element al credintei! 'e obicei credintele generea"a
sisteme de pre#udecati si opinii care odata formate se constituie in elemente ce favori"ea"a
receptarea si conservarea credintelor! 0enomenul este posibil datorita faptului ca receptarea
credintei este bidimensionala1 in primul rand ea este un fapt de constiinta si in al doilea rand se
ba"ea"a pe imitatie si contagiune sociala ambele sustinute de transmiterea din generatie in
generatie! Interiori"area si respectarea credintei tin aproape in e)clusivitate de pre#udecata si de
$
2
3
4
*
-
opinie pentru ca ele actionea"a restrictiv si normativ asupra grupurilor umane! Astfel
ma#oritatea interdictiilor
cuprinse intr5o credinta sunt sustinute de pre#udecati corespun"atoare cu care se afla in relatii
biunivoce! Se creea"a aproape o simbio"a intre interdictii si atitudinile comportamentale ale
indivi"ilor directionate de pre#udecati!
%re#udecatile filtrea"a informatia si orientea"a opinia! Gustave Le 6on releva ca opiniile
sunt ba"ate in principal pe elemente afective si mistice 5 adica pe credinte 5 si de aceea depind
de reactiile in 747(73( dividuale pe care le modifica fara incetare mediul caracterul educatia
interesul etc!
7
+7, Variatiile produse de reactiile individuale nu e)clud posibilitatea e)istentei unor
orientari generale care imping mereu pe aceiasi indivi"i spre anumite grupuri de opinie! Lucrul este
posibil daca admitem ca "un popor nu este format numai din indivizi, diferentiati cu ajutorul
educatiei, prin caracter etc., ci indeosebi din mosteniri ancestrale deosebite"
!
[8]!
La inceputul evolutiei sale o societate se compune din indivi"i putin diferentiati care nu au
alta mentalitate decat aceea a tribului lor! %e parcursul de"voltarii societatii datorita evolutiei si
selectiei indivi"ii se separa treptat8 unii progresea"a foarte rapid altii progresea"a putin si inegal
"ramanand in etape diferite in acelasi stadiu"
"
[9]! "ezulta ca, intr#o anumita perioada din
evolutia sa, o societate cuprinde reprezentanti ai tuturor fazelor pe care ea le#a parcurs succesiv.
$entalitatea fiecaruia dintre ei nedepasind#o pe aceea a epocii pe care o sintetizeaza, ei nu ar
reusi sa se adapteze altei perioade."
1%
[10]
9e"ulta de aici ca civili"atia i5a perfectionat pe oameni insa i5a transformat in mod inegal
impingandu5i spre o inegalitate crescanda! "&galitatea, care a fost legea primelor epoci ale
omenirii, nu ar putea fi aceea a prezentului si inca si mai putin a viitorului."
11
[11] 'esigur aceste
componente eterogene ale unui popor pot avea in comun limba! Oamenii a#ung relativ repede sa
vorbeasca aceeasi limba "insa cuvintele trezesc in ei idei, sentimente si, prin urmare, opinii cu
totul diferite."
12
[12]
Conclu"ia care se impune aici este ca diferentele de opinii sunt create de diferentele de
credinte si pre#udecati! Cu alte cuvinte sistemul credintelor dintr5o societate determina un sistem
de pre#udecati care sta la ba"a sistemului de opinii dominante in acea societate!
aporturile afective releva adevarul ca intotdeauna credintele se adresea"a afectivului si
nu logicului datorita faptului ca ele se receptea"a intr5un spatiu preponderent afectiv .familie
grupul de credinciosi etc!/! Credinta orientea"a pre#udecatile opiniile si prin urmare
comportamentul! "&laborata in zonele subconstiente pe care inteligenta nu reuseste sa le atinga, o
credinta se suporta, nu se discuta."
13
[13] Originea inconstienta a credintelor le face foarte
re"istente! Indiferent de tipurile lor .religioase politice sau sociale/ credintele au avut intotdeauna
7
:
;
$<
$$
$2
$3
un rol preponderent in formarea pre#udecatilor si opiniilor constituind "poli activi in jurul carora
graviteaza e'istenta popoarelor, punandu#si amprenta pe toate elementele unei civilizatii"
14
[14]!
'aca mentalitatile credinciosilor nu au evoluat prea mult de5a lungul istoriei este pentru ca
in cursul vremurilor sentimentele adevarata temelie a sufletului si5au pastrat fi)itatea!
"(nteligenta progreseaza, sentimentele nu."
1)
[15]
'esigur credinta intr5o anumita dogma poate fi considerata o ilu"ie! Insa datorita puterii
sale magice irealul devine mai tare decat realul! C(iar daca unele credinte cu o mare incarcatura
psi(ologica generea"a la diferite popoare pre#udecati si opinii dispretuite si blamate de alte
popoare credinta in general face parte din bunurile cele mai de pret ale unei entitati sociale! "*
credinta general acceptata da unui popor o comunitate de gandire generatoare de unitate si
forta."
1+
[16]
Vom conclu"iona impreuna cu Gustave Le 6on ca ",egile care guverneaza psi-ologia
credintei nu se aplica doar marilor convingeri care lasa o pecete indelibila pe canavaua istoriei.
&le sunt aplicabile si la majoritatea opiniilor noastre de fiecare zi privind fiintele si lucrurile care
ne inconjoara"
1.
[17]! Si adaugam noi aceste legi sunt aplicabile si la ma#oritatea pre#udecatilor
privind realitatile ce ne incon#oara!
$!$! Credinta
Credinta este definita drept "/ertitudine afectiva, sentimentala, nonrationala care poate
atinge, uneori, fanatismul"
1!
[18]! In aceasta acceptiune conceptuala se inscriu si conceptiile
religioase motivate insa prin revelatie! Immanuel =ant considera credinta un act de vointa de
ade"iune individuala subiectiva care e)clude indoiala si se lipseste de ratiunile logice adecvate si
comunicabile
$;
+$;,!
In conceptia lui Gustave Le 6on "* credinta este un act de origine inconstienta care ne
sileste sa admitem in bloc o idee, o opinie, o e'plicatie, o doctrina"
2%
[20]! 9atiunea nu este
implicata in procesul formarii credintei! "/and ea incearca sa justifice credinta, aceasta este deja
formata."
21
[21]
Credinta constituie elementul esential al mentalitatii! Ea este i"vorul cel mai important al
pre#udecatilor si opiniilor sociale este sistemul de referinta care determina subiectul orientarea si
sensul lor! In #urul marilor credinte ale lumii se coagulea"a mentalitati si opinii care strabat
societatile si civili"atiile lasandu5si amprenta in mentalul colectiv si in modul lor de viata!
$4
$*
$-
$7
$:
$;
2<
2$
Sc(imbarile in sistemul de mentalitati si opinii nu sunt posibile decat daca au loc sc(imbari
semnificative ale credintelor! 'e aceea "0ingurele revolutii autentice sunt acelea care reinnoiesc
credintele fundamentale ale unui popor. &le au fost intotdeauna foarte rare. 1e obicei doar
numele convingerilor se transforma. /redinta isi sc-imba obiectul, insa nu piere niciodata.>
22
+22,
Credinta nu poate pieri pentru ca nevoia de a crede este specifica naturii umane si se
materiali"ea"a intr5un act psi(ologic care este ireductibil! "0ufletul omenesc are oroare de indoiala
si de incertitudine. &l are trebuinta sa fie calauzit si de un credo religios, politic sau moral, care
sa#l domine si sa#l scuteasca de efortul de a gandi."
23
[23]
%re#udecatile opiniile si credinta care le generea"a parti componente ale mentalitatilor ii
a#uta pe oameni sa interprete"e si sa evalue"e lucrurile si fenomenele sociale pe ba"a acestor
"elemente fi'e" e)istente in mentalul colectiv care nu numai conserva credintele pre#udecatile si
opiniile dar si consfintesc legatura indisolubila dintre indivi"i si comunitatile sociale prin
demonstrarea loialitatii conformismului identitatii atasamentului etc!
Credintele constituie liantul social cel mai eficient si cel mai raspandit! 'ar totodata ele
sunt sursa cea mai importanta a incompatibilitatilor tensiunilor si conflictelor sociale! Credintele
au #ucat si #oaca rolul de motor al de"voltarii sociale dar in acelasi timp ele se constituie in
puternice elemente de stagnare! "&poca moderna cuprinde tot atata credinta ca si secolele care au
precedat#o. (n templele noi, se predica dogme la fel de despotice ca acelea din trecut si care
numara credinciosi la fel de numerosi. 2ec-iul credo religios care aservea odinioara multimea
este inlocuit de un credo socialist sau anar-ist, pe atat de imperios pe cat de putin rational, dar
care nu domina mai putin sufletele oamenilor. 3iserica este adesea inlocuita de carciuma, dar
predicile conducatorilor mistici care se fac auzite aici sunt obiectul aceleiasi credinte."
24
[24]
Credintele religioase au influentat si influentea"a profund viata spirituala si practica a
societatilor! In consecinta atat modelele comportamentale din diferitele societati si normele
morale generale cat si structurile institutionale si normele #uridice au fost impregnate de
permanenta raportare la ideologia religioasa!
Cuvantului religie ii sunt asociate doua etimologii latine! &na deriva din verbul latin
relegere4 >a reveni in urma prin lectura, cuvant, gandire, a reculege"! 9eligia este deci
"rememorare, celebrare a unui trecut sau a unui eveniment din trecut, deci actualizarea
permanenta a acestui eveniment"
2)
[25]! Tot in intelesul acesta de rememorare religia inseamna
orientare directie1 "ea deosebeste susul de jos, o lume de sus, care este transcendenta, o lume de
jos, care este imanenta; in general, ea desparte binele de rau; ea zugraveste adesea un viitor
<<absolut>> la care trebuie ajuns, un sfarsit al tuturor lucrurilor si, prin urmare, implica
asteptarea si speranta unui timp al reconcilierii totale pentru umanitate si a unei supravietuiri sau
a unei mantuiri pentru toti indivizii"
2+
[26]!
22
23
24
2*
2-
Este de retinut faptul ca in general credintele religioase prin legatura lor stransa cu
traditia sunt intotdeauna creatoare de sens si de forme de e)istenta pentru cei care adera la ele!
9eligia "organizeaza si structureaza timpul si spatiul lumii"
2.
[27]!
Cealalta etimologie a cuvantului religie deriva din verbul religare care inseamna a lega, a
fi'a! "/and e'ercita o influenta efectiva . religia uneste, constituie si fundamenteaza ceea ce
poarta numele de liant social"! 9eligia de fapt defineste si stabileste in multe epoci istorice
regulile vietuirii in comun care "creeaza legaturi si#i leaga efectiv pe membrii unei societati"
2!
[28]!
Aceste legaturi se stabilesc in primul rand in mentalul colectiv si devin functionale prin
mecanisme specifice acestui mental1 modalitati specifice de perceptie de #udecata si actiune8
obiceiuri convingeri si comportamente8 pre#udecati si opinii8 interdictii constrangeri si
permisivitati etc!
Legaturile dintre membrii societatii create de catre religie sunt in primul rand afective si de
aceea foarte puternice! 9eligia reali"ea"a legaturile dintre oameni cu a#utorul %rincipiului absolut
si cu a#utorul Transcendentei marcand astfel "orice realitate umana si indeosebi relatiile dintre
oameni cu pecetea sacrului"
2"
[29]!
Credintele sunt structuri psi(ice deosebit de comple)e re"istente de durata care isi pun
amprenta pe personalitatea omului aproape tot atat de apasat ca si trasaturile de caracter! "1aca
avem in vedere credintele religioase, politice etc. 5 releva dr! Leonard Gavriliu in prefata la
lucrarea *piniile si credintele 5 constatam ca acestea nu se sc-imba de pe o zi pe alta, ca nu
constituie convingeri lesne de destramat sau de convertit si ca, pentru a si le apara, oamenii sunt
in stare sa#si verse sangele in batalii pe terenul irationalului absolut, recurgand la toate
mijloacele, cum stim ca s#a intamplat pe vremea lui $oise, a cruciadelor, a (nc-izitiei, a
regimurilor instaurate de 0talin sau 5itler, si cum vedem ca se petrec lucrurile si azi, in 6lster, in
(ugoslavia dezagregata de <<e'plozia>> unor credinte incompatibile, in noile state din /aucaz
etc."
3%
[30]
9eligia a consolidat si mentinut ansamblul institutiilor create si al legaturilor tesute in
fiecare societate in parte! Ea a garantat ordinea e)istenta in unele perioade ale istoriei ordine in
care fiecaruia ii era atribuit un loc o data pentru totdeauna! Ca e)emplu putem invoca regalitatea
de drept divin din timpul Vec(iului regim din 0ranta si in general toate regimurile politice din
cursul istoriei aflate in legaturi specifice cu divinitatea care le legitima domnia! "7orta autoritatii
politice este astfel intemeiata pe o legatura sacra si nu pe carisma suveranului sau pe vointa
subiectilor."
31
[31]
%rin urmare multa vreme in istorie mentalitatile au facut posibil ca faptele actiunile
gandurile comportamentele atitudinile convingerile si opiniile oamenilor sa fie #udecate si
#ustificate prin ratiuni teologice fara sa se puna in discutie statutul si rolul social al acestora statut
si rol social stabilit de divinitate!
27
2:
2;
3<
3$
Acest lucru a fost posibil pentru ca religia a generat un sistem de mentalitati care au
deservit si consolidat puterea introducand in mentalul colectiv asertiuni de genul1 puterea este
sacra ea apartine lui 'umne"eu8 puterea pamanteasca este o putere repre"entativa faraonul
imparatul regele domnitorul sunt repre"entantii lui
'umne"eu pe pamant8 puterea fiind sacra ea este atotstapanitoare iar in consecinta ea devine
discretionara si se ba"ea"a pe mila si pe pedeapsa crestina8 puterea este inspaimantatoare
neinduratoare si pedepsitoare daca nu ii dai ascultare .necredincios era ec(ivalent cu nesupus iar
eretic semnifica in primul rand nu opo"itia fata de credinta si fata de 'umne"eu ci fata de
proiectia divina pe %amant adica fata de papa imparat rege etc!/8 puterea cere sacrificii pentru
imbunatatirea relatiei dintre ea si supusi cere #ertfe pentru a fi induplecata pentru a fi generoasa si
iertatoare8 puterea trebuie venerata de fapt trebuie asigurata ca nimeni nu atentea"a la ea!
$!2! %re#udecata
%re#udecata este un "mod de gandire marcat de factori emotionali, care se produce inainte
si in afara cunoasterii obiective a realitatii date"
32
[32]! Ea este "orice afirmatie, ori generalizare
neverificata si neverificabila cu privire la relatiile umane, la manifestarile de comportament ale
indivizilor, la calitatile personale sau de grup ale oamenilor"
33
[33]!
0iind o opinie nesupusa verificarii de catre subiect pre#udecata este nascuta din anumite
stereotipuri de gandire proprii sau transmise din generali"area neintemeiata a unei e)periente
personale din analogii grabite si fortate! Se constata astfel ca pre#udecatile sunt generate mai mult
de atitudini afective decat de cunoasterea reala si verificata a realitatilor sociale!
Caracteristic pre#udecatii este ideea sau parerea preconceputa adesea eronata pe care si5o
fac indivi"ii sau grupurile sociale despre lucruri! 'eformand perceptia si #udecata pre#udecata
denaturea"a realitatea evaluand superficial lucrurile si dand verdicte cu usurinta inainte de
cunoasterea directa a faptelor!
%re#udecatile caracteri"ea"a atat gandirea indivi"ilor cat si gandirea grupului! Ca idei si
pareri preconcepute si neverificate ele patrund usor in mentalul colectiv mai ales in societatile
i"olate traditionale in care stiinta si cultura stiintifica #oaca un rol mai putin important! Influentele
nefaste ale pre#udecatilor au insotit istoria omenirii din cele mai vec(i timpuri pana in "ilele
noastre! Ele reflecta acceptarea fatalista de catre oameni si comunitatile umane a unor stari de
lucruri defavorabile lor diminuarea sau ani(ilarea spiritului critic al indivi"ilor si grupurilor
sociale diminuarea sau blocarea relatiilor si a sc(imbului de informatii dintre popoare si natiuni
blamarea si punerea la stalpul infamiei a unor intregi populatii fara ca realitatile acestora sa fie
cunoscute denigrarea unor culturi si modele culturale care si5au demonstrat superioritatea de5a
lungul istoriei agresarea si deformarea imaginii unor state care au intrat in di"gratia marilor puteri
ale vremii etc!
%re#udecatile se de"volta in conditiile unor stari de frustrare a indivi"ilor sau grupurilor
provocand adevarate psi(o"e sociale care e)prima "stari de spirit obsesional#generalizate, de
32
33
contaminari in cadrul unor grupuri sociale"
34
[34] cau"ate adesea de teama de convulsii sociale de
ra"boaie de insecuritate de agresiune asupra unor elemente ale grupului social sau asupra
intregului grup de calamitati care afectea"a sau ar putea afecta grupul de stari de tensiune care
ameninta sau frustrea"a comunitati umane etc!
%re#udecatile i"olea"a comunitatile umane si le contrapun in mod artificial! Ele sunt
contraproductive pentru popoare natiuni si minoritati nationale! 'e aceea solutia sau alternativa la
efectul devastator al pre#udecatilor sunt "adevarurile verificate ale ratiunii, in lupta cu mereu
reductabilele afecte si cu crizele devastatoare de misticism si fanatism"
3)
[35]!
$!3!Opinia

Opinia este definita drept "receptare sau descriere necritica a realitatii, incredere,
adeziune spontana ori empirica a subiectului fata de o anumita situatie, conceptie sau de un
anumit plan de actiune"
3+
[36]; "parere, judecata, idee"
3.
[37]; "fapt de constiinta care se e'prima
printr#o judecata apreciativa, optativa 8preferentiala9, modalitate personala de a aprecia un fapt,
un eveniment, o idee, o informatie, un comportament"
3!
[38]; "e'presie verbala a atitudinii"
3"
[39]!
Opinia e)prima un punct de vedere sau o evaluare la care adera individul sau grupul pentru
o perioada mai lunga sau mai scurta de timp materiali"ata in acord5de"acord aprobare5
de"aprobare!
Opiniile apar acolo unde nu este posibila o demonstratie stiintifica riguroasa! 'e indata ce
ne indepartam de stiinta trecand din domeniul cunoasterii in acela al credintei "divergenta de
opinii asupra tuturor subiectelor devine, dimpotriva, o lege constanta. &a se manifesta c-iar si
asupra c-estiunilor in care s#ar parea ca numai ratiunea ar trebui sa vorbeasca."
4%
[40]. La
originea opiniei stau elemente ale e)istentei sociale cu impact ma#or asupra indivi"ilor si
colectivitatilor1 vietuirea oamenilor in comun8 comunitatea si diversitatea de interese trebuinte
scopuri8 diversitatea de atitudini conceptii credinte pre#udecati etc!
Opinia are in primul rand un caracter social si nu individual! Este o manifestare comple)a
in care regasim structurate si e)primate in mod specific si concret elemente apartinand diferitelor
forme ale constiintei sociale raportate la un fapt concret devenit obiect de opinie! Influentele
colective sunt responsabile de gene"a unui mare numar de opinii in societate! "(mensa majoritate a
oamenilor # spune Gustave Le 6on # nu au decat opinii colective. /-iar si cei mai independenti
indivizi profeseaza in general opiniile grupurilor sociale de care apartin ei insisi."
41
[41]
34
3*
3-
37
3:
3;
4<
4$
Opinia colectiva desemnand aprecierile de valoare ale unei colectivitati asupra unor
c(estiuni concrete controversate din viata sociala economica #uridica ideologica morala
culturala artistica stiintifica etc! nu este de natura materiala ci spirituala! Se constata ca
"popoarele cu un lung trecut istoric prezinta o mare comunitate de opinii si de credinte asupra
anumitor c-estiuni fundamentale. :ceasta comunitate de opinii rezulta din formarea unui suflet
national. 0ufletul acesta fiind valabil de la un popor la altul, aceleasi evenimente vor provoca la
fiecare dintre ele reactii diferite."
42
[42]
%opulatiile care au fost supuse de5a lungul istoriei acelorasi credinte acelorasi institutii
acelorasi legi si au vorbit aceeasi limba s5au constituit in popoare iar in morala lor in politica si
religia lor au intiparite adanc "un ansamblu de idei, de sentimente comune, atat de fi'ate in
suflete, incat toata lumea le accepta fara a le pune in discutie"
43
[43]!
Opinia colectiva este puternic influentata de mediul social1 de traditii de starile de spirit de
prestigiu si autoritate de relatiile interpersonale si intergrupale de influenta persuasiva a
mi#loacelor de comunicare in masa a mi#loacelor de educatie si de propaganda etc! Acest mediu
social generea"a fara stirea noastra "inferente inconstiente care ne domina in permanenta.
/artile, ziarele, discutiile, evenimentele unei epoci creeaza o ambianta care, desi invizibila, ne
orienteaza."
44
[44]
Opiniile pe care le generea"a mediul social sunt foarte puternice! Ele orientea"a atitudinile
si comportamentul individului in asa masura incat in conditiile in care este obligat sa paraseasca
mediul social acesta este "silit sa#si sc-imbe opiniile"
4)
[45]!
Mai mult decat mediul social opinia colectiva a oamenilor este puternic influentata de
grupul social carora ei apartin! Oamenii au foarte putine opinii si credinte individuale deduse din
observatiile si rationamentele proprii! In sc(imb ma#oritatea opiniilor lor sunt acelea ale grupului
din care fac parte! "7iecare clasa din structura unui popor # muncitori, magistrati, politicieni #
profeseaza deci opiniile fundamentale ale grupului lor profesional"
4+
[46] si astfel aceste opinii
"se constituie in criteriile judecatii lor."
4.
[47]
Obiceiurile si traditiile orientea"a reglea"a si controlea"a opinia colectiva a indivi"ilor si
grupurilor! In ele este sedimentata e)perienta uneori milenara a colectivitatilor umane constituind
astfel un puternic element de control social asupra comportamentelor! "*biceiul, forma a
deprinderii, constituie forta societatii si a indivizilor. &l ii dispenseaza de nevoia de a reflecta ori
de cate ori au a#si forma o opinie asupra unei c-estiuni la zi."
4!
[48]
2! IN0L&ENTA MENTALITATILO9 COLECTIVE
AS&%9A IMAGINILO9 SOCIALE
42
43
44
4*
4-
47
4:
Mentalitatile influentea"a imaginile indivi"ilor grupurilor umane si popoarelor in primul
rand prin credintele si pre#udecatile cu a#utorul carora filtrea"a informatia sociala si orientea"a
opinia atitudinea si comportamentul oamenilor! Credintele pre#udecatile si opiniile constituie
criterii importante pe ba"a carora indivi"ii si grupurile percep cunosc si evaluea"a realitatea
sociala!
Orice realitate sociala poate fi evaluata in procesul comunicarii si intr5un anumit ori"ont de
interpretare
4;
+4;,! Ca urmare mentalitatile care se constituie in criterii sunt responsabile de
procesarea informatiei in ori"onturi de interpretare specifice de formarea flu)urilor informationale
in spatiile culturale bine delimitate si de circulatia informatiilor intre "culturile care apartin
aceleiasi forme de universalitate."
)%
[50]
In interiorul fiecarui ori"ont de interpretare a informatiei sociale se produc modificari
inclusiv discontinuitati .modificari radicale/! 0iecare ori"ont de interpretare contine .mentine/ in el
pe langa modalitati corecte de interpretare si evaluare a informatiei sociale si modalitati
simplificatoare deformatoare de procesare! Seismele si bulversarile care apar in domeniul
economic politic ideologic religios etc! demonstrea"a acest lucru!
'eformarile simplificarile si erorile ce survin din modul de procesare a informatiei in
interiorul ori"onturilor de interpretare sunt cau"ele principale ale deformarilor de imagine
determinand in unele situatii c(iar rasturnari de imagine! Acest lucru este posibil datorita faptului
ca imaginile sociale sunt o re"ultanta a modului cum se receptionea"a si procesea"a informatia in
spatiile sociale in care se construiesc imaginile! In aceste spatii formarea imaginilor implica
elemente necontrolabile 5 valori modele culturale traditii obiceiuri mentalitati .credinte
pre#udecati opinii/ 5 dar si elemente controlabile 5 interese deci"ii ale unor centre de putere etc! 5
care dau o anumita orientare proceselor de formare a imaginilor! Elementele necontrolabile intre
care mentalitatile #oaca un rol determinant actionea"a restrictiv si normativ asupra imaginilor si
comportamentelor individuale si de grup! Se creea"a aproape o simbio"a intre interdictiile impuse
de mentalitati imaginile si atitudinile comportamentale ale oamenilor directionate de acestea! Mai
mult aceasta simbio"a este re"istenta in timpul istoric datorita faptului ca mentalitatile sunt
re"ultatul receptarii afective a realitatii iar centrele de elaborare si cristali"are a imaginilor si
mentalitatilor sunt comune in diferite epoci istorice! ";alatul, manastirea, castelul, scolile, curtile
sunt, de#a lungul &vului $ediu, centrele in care s#au plamadit mentalitatile"
)1
[51] si imaginile
adaugam noi! ",umea populara elaboreaza sau primeste modelele sale in vetrele proprii de
modelare a mentalitatilor4 moara, atelierul de fierarie, -anul. 2e-icule si matrice privilegiate ale
mentalitatilor sunt mass#media 8s!n.9 din epoca4 predica, imaginea pictata sau sculptata care, mai
inainte de gala'ia <utenberg, erau nebuloasele in care se cristalizeaza mentalitatile."
)2
[52]
Avand in vedere faptul ca imaginile si mentalitatile sunt produse ale unui mental colectiv
impregnat de un anumit model cultural si ca ele ies la lumina prin interpretarea specifica a
informatiei sociale este plau"ibil sa afirmam ca mentalitatile si imaginile intretin raporturi
comple)e de determinare si influentare reciproca! Cone)iunea dintre mentalitati si imagini se
materiali"ea"a in produse ale unui mental colectiv care se structurea"a si restructurea"a in functie
4;
*<
*$
*2
de caracterul dominant al mentalitatii sau al imaginii1 mentalitatile dominante in epoca generea"a
imagini care se impun in mediile impregnate de aceste mentalitati iar imaginile care domina
mentalul colectiv in diferite epoci generea"a mentalitati si se impun ca poli de coagulare a
mentalitatilor! "(n fiecare epoca 5 arata 0! 6raudel 5 o anumita reprezentare a lumii si a lucrurilor,
o mentalitate colectiva dominanta insufleteste, penetreaza intreaga masa a societatii. :ceasta
mentalitate care dicteaza atitudinile, orienteaza optiunile, inradacineaza prejudecatile, inclina
intr#o parte sau alta miscarile unei societati este eminamente un fapt de civilizatie."
)3
[53]
Ale)andru 'utu vorbeste de anume sisteme partiale .modele/ ca parte componenta a
mentalitatilor care #oaca in interiorul acestora un rol deosebit de important! Aceste modele care
pot fi materiali"ate in moduri de gandire si actiune apoi in organi"ari sociale specifice si
speciali"ate penetrea"a mentalul colectiv sub forma imaginilor po"itive sau negative ce determina
atitudini de sustinere sau de respingere a lor! "(n mentalitati, anume sisteme partiale joaca un rol
deosebit de important. :ceste <<modele>> se impun mult timp ca poli de atractie a
mentalitatilor4 un model monastic este elaborat in &vul $ediu tarziu si el se a'eaza pe notiunile
de insingurare si ascetism, pentru ca, apoi, sa apara modele aristocratice centrate pe concepte de
generozitate, indrazneala, frumusete, fidelitate. 6nul dintre modele va traversa secolele pana la
noi4 curtoazia."
)4
[54]
Mentalitatile dau o mare incarcatura afectiva imaginilor! %erceptia orientata de mentalitati
este directionata stereotipa contagioasa grevata de un anume sc(ematism si de comoditate! 'e
aceea imaginile re"ultate din aceasta perceptie sunt grevate de un amplu registru pe care5l
alimentea"a mai ales emotia care este contagioasa! Manifestandu5se intr5un spatiu de
comunicare impregnat de mentalitati perceptia si evaluarea realitatii se fac in termeni polari"ati
transanti implicand atitudini de acceptare sau respingere care determina cristali"area unor imagini
po"itive sau negative blocand aparitia imaginilor mai nuantate!
%rocesarea transanta a informatiei despre realitate in procesul comunicarii pe ba"a
credintelor pre#udecatilor si opiniilor 5 elemente componente ale mentalitatilor 5 ridica de obicei
bariere de receptare si intelegere determinand in acelasi timp aparitia unor imagini contradictorii
difu"e si simpliste fapt care tradea"a o evaluare de suprafata putin profunda! Lucrurile devin mult
mai acute cand se incearca pe ba"a unor modele culturale diferite sa se evalue"e realitati din alte
spatii culturale datorita faptului ca ":ceste valori fundamentale, aceste structuri psi-ologice
reprezinta in mod categoric ceea ce civilizatiile <<pot comunica cel mai putin>> una alteia, ceea
ce le izoleaza si le deosebeste cel mai mult. (ar aceste mentalitati sunt de asemenea putin sensibile
la trecerea timpului. &le se sc-imba lent, nu se transforma decat dupa lungi perioade de
incubatie, putin constiente si ele."
))
[55]
'urabile timp de decenii si uneori timp de secole mentalitatile imprima caracteristica
duratei si imaginilor care se cristali"ea"a in #urul lor! Lucru posibil daca avem in vedere afirmatia
lui 0! 6raudel ca timpul nu este uniform ci are paliere1 unul marcat de eveniment altul de
con#unctura iar ultimul palier este marcat de miscarea lenta a duratei lungi a istoriei
*-
+*-,! Cu alte
cuvinte "in lumea in care traim noi se afla evenimentul din cotidian si miscari care au pornit din
*3
*4
**
*-
urma si se vor prelungi inca o serie de ani sau decenii, si miscari care nu se sc-imba de
secole"
).
[57]! 6raudel plasea"a mentalitatea in sirul miscarilor lente ale istoriei afirmand ca
civili"atiile sunt ele insele mentalitati!
Ca mentalitati civili"atiile sunt in acelasi timp generatoare de imagini si autoimagini care
se inscriu in registre de interpretare si evaluare compatibile cu sistemul de mentalitati cuprins in
structurile mentale care diri#ea"a comportamentul si actiunea oamenilor dintr5o societate si o
anume epoca! Este evident ca structurile mentale ce se de"valuie studiului perioadelor lungi
organi"ea"a mentalitatile si imaginile in sisteme care se influentea"a reciproc le determina sa
functione"e specific intr5un timp istoric indelungat! Astfel mentalitatile si imaginile generate de
catre acestea reliefea"a "prezenta trecutului in e'istenta oamenilor de astazi si c-iar prelungirea
tendintelor din trecut in viitor"
)!
[58]! Mai mult studiul influentelor dintre mentalitati si imagini
ofera "posibilitatea de a cunoaste aportul specific pe care istoria # cea a duratelor lungi # il
primeste de la fiecare veac sau grup de veacuri si de la fiecare mileniu"
)"
[59]! Totalitatea acestor
contributii de5a lungul secolelor se materiali"ea"a in concepte imagini clisee .moduri stereotipe
de gandire/ mituri puse in lumina de atitudinile mentale fundamentale ale oamenilor si grupurilor
umane!
3! IN0L&ENTA MENTALITATILO9 AS&%9A
ATIT&'INILO9 COLECTIVE
'in perspectiva imagologica "evolutia structurilor profunde, materiale si mentale
conteaza mai mult decat cea a evenimentelor rapide dar superficiale"
+%
[60]! 'e aceea imagologia
este interesata de cunoasterea caracteristicilor grupurilor colectivitatilor umane popoarelor in
de"voltarea lor temporala8 lucru imposibil de reali"at daca nu se infaptuieste o anali"a pertinenta a
influentei mentalitatilor asupra atitudinilor colective!
Cand se urmareste intelegerea functionarii unei societati in straturile ei profunde cum se
sc(imba si se transforma ea la nivelul structurilor mentale e)aminarea principalelor atitudini
colective este obligatorie! Aceasta cu atat mai mult cu cat putem considera impreuna cu ?ac@ues Le
Goff ca "istoria atitudinilor . este un capitol din istoria mentalitatilor, un capitol din istoria
sociala"
+1
[61]!
Atitudinile cele mai influentate de mentalitati sunt acelea care calau"esc oamenii si
grupurile sociale spre actiuni specifice societatilor in care traiesc! Actiuni care privesc conservarea
si de"voltarea structurilor economice politice si sociale dar in acelasi timp au puternice re"onante
asupra mentalului colectiv! Avem in vedere atitudinea fata de munca si meserie atitudinea fata de
puterea politica atitudinea fata de viata si de moarte atitudinea fata de malefic .nebunie vra#itorie
frica/ atitudinea fata de religie etc!
Este foarte greu sa cercete"i influenta mentalitatilor asupra atitudinilor sociale dominante facand abstractie de
practicile sociale specifice diferitelor perioade din istoria omenirii si diferitelor tipuri de societati! Acest lucru este
*7
*:
*;
-<
-$
determinat de faptul ca elementele normative din mentalitati 5 cele care tin de credinte pre#udecati si de opiniile
dominante8 cele care tin de istoria colectivitatii si de sistemul de valori al grupului social 5 au rolul de a crea #udecati
apreciative si evaluative asupra evenimentelor din societate! Mentalitatile care sunt legate direct de crearea practicilor
sociale cele mai raspandite intr5o colectivitate sunt acelea care sugerea"a atitudinile si comportamentele de"irabile ce
sunt posibile in conte)tul realitatilor sociale date! Constatam deci ca mentalitatile dominante in cadrul grupurilor
sociale #oaca un rol important atat in evaluarea evenimentelor cat si in orientarea practicilor sociale participand in
mod direct la cristali"area atitudinilor si comportamentelor oamenilor fata de principalele aspecte ale vietii si activitatii
lor!
Asa cum vom vedea si in tema consacrata tipurilor de societate din perspectiva
imagologiei istorice societatile
-2
+-2, sunt caracteri"ate in principal prin doua elemente esentiale1
a/ provocarile carora trebuie sa le faca fata .provocari ale mediului natural si provocari ale
mediului social/ si b/ capacitatea de adaptare la aceste provocari! Iar in acest conte)t structura
ocupationala 5 ocupatia dominanta si caracteristica a respectivei societati 5 se dovedeste a fi
fundamentala pentru gene"a si cristali"area mentalitatilor specifice acesteia! Avem in vedere in
primul rand mentalitatile economice politice militare culturale!
Mentalitatile generate de structura ocupationala si in cadrul ei de ocupatia dominanta
determina specificul atitudinilor in diferitele tipuri de societati1 societati de agricultori, societati
razboinice societati urbane .negustoresti/ societati industriale societati postindustriale! In fiecare
tip de societate relatia mentalitate5atitudine este determinata de caracteristicile specifice ale
acestuia1 tipul de ierar(i"are sociala .ierar(i"are riguroasa in societatile ra"boinice8 ierar(ie
patrimoniala traditionalaAcutumiara in societatile agrare8 ierar(ie e)clusiv patrimoniala in
societatile industriale etc!/8 sistemul de imagini dominante8 ori"ontul de interpretare si utila#ul
mental al societatii8 ritmurile de evolutie ale societatii8 modul cum circula informatia in cadrul
acesteia8 relatiile ce se stabilesc intre oameni si intre grupurile sociale8 sistemul institutional si
normativ al societatii8 ideologiile dominante si specificul directorilor de constiinta!
Vom conclu"iona impreuna cu ?ac@ues Le Goff ca "*rice societate isi are ierar-ia sociala
proprie # revelatoare pentru structurile si mentalitatile ei . $entalitatea este, fara indoiala, ceea
ce se sc-imba cel mai incet in societati si in civilizatii # dar, in ciuda unor rezistente, a unor
intarzieri si decalaje, ea este silita sa urmeze, sa se adapteze transformarilor din
infrastructura"
+3
[63]! Transformarile din infrastructura se conformea"a in acelasi timp cu
mentalitatea principalelor atitudini care se manifesta intr5o societate data!
4! MENTALITATE SI TA6&
Alaturi de mentalitati "tabuurile reprezinta probabil unul dintre cei mai importanti factori
ai rezistentei la sc-imbare, intrucat ele tind sa mentina constrangerea interioara insuficient
motivata, e'istenta regulilor si actelor care reies din asemenea interdictii, fi'ismul reactiei de tip
obsesiv"
+4
[64]!
Cuvantul tabu vine din limba poline"iana .ta 5 sacru sfintit si bu 5 foarte/ si semnifica o
"interdictie cu caracter sacru, a carei incalcare atrage automat sanctiuni de ordin magic si social
8a manca anumite alimente, a frecventa anumite locuri, a pronunta anumite cuvinte, a face
-2
-3
-4
anumite gesturi, a te casatori cu anumite categorii de persoane etc.9"
+)
[65]! Cuvantul a avut
ec(ivalenta la vec(ii romani 8sacer9 vec(ii greci 8ag-ios9 si evrei 8=odansc-9.
Sigmund 0reud in lucrarea sa >otem si >abu da termenului sensul de sacru consacrat si
inter"is de"agreabil periculos! 'e asemenea el numeste tabu toate localitatile obiectele si
persoanele care sunt purtatoare sau sursa unei insusiri misterioase! Tabu este si interdictia care
provine din aceasta insusire
--
+--,!
Interdictia este comuna tabuului si mentalitatii ea este puntea de legatura dintre acestea si
totodata elementul lor de ba"a! Interdictia generea"a 5 si in ca"ul mentalitatii si in ca"ul tabuului 5
atitudini de respingere si condamnare de catre indivi"ii si grupurile sociale a unor conceptii opinii
sau comportamente care se abat sau vin in contradictie cu sistemele ei valorice si normative!
Interdictia este generata de credinte si ca urmare ea face parte din canoanele cele mai
intime ale acestora care e)prima binele si raul prin sisteme de interdictii si permisivitati in spatiul
si pe terenul misticismului! %rin interdictie credinta este pre"enta in mentalitati si in tabu si sta la
originea unor interpretari straine ratiunii dar care au constituit puternice mobiluri de actiune!
In spatele interdictiilor privind meseriile pro(ibite in occidentul medieval pot fi descoperite
urmele unor mentalitati primitive foarte persistente1 vec(ile tabuuri ale societatilor primitive!
Asupra acestor interdictii vom insista in tema : (magini ale cotidianului!
'esigur tabuurile si mentalitatile marc(ea"a intreaga istorie a omenirii insa ele isi lasa mai
adanc amprenta asupra societatilor traditionale desi nici societatile moderne nu se pot sustrage
influentelor lor! Savantul britanic ?ames George 0ra"er studiind ideile religioase si mentalitatile
popoarelor primitive dedica aproape un intreg volum tabuurilor care s5au impus in mentalul
colectiv al acestora1 tabuuri privind regii si preotii actiuni tabu persoane tabu obiecte tabu
cuvinte tabu
-7
+-7,! &na din conclu"iile pe care le stabileste 0ra"er in legatura cu mostenirile
ancestrale ale omului modern este ca "asemanarile noastre cu primitivul sunt mult mai numeroase
decat deosebirile; ceea ce avem comun cu el si retinem in mod deliberat ca fiind adevarat si
folositor datoram stramosilor nostri primitivi care au castigat incetul cu incetul prin e'perienta si
ne#au transmis prin mostenire ideile asa#zise fundamentale, pe care suntem inclinati sa le socotim
originale si intuitive"
+!
[68]
Mentalitatea mistica ca si tabuul de altfel >se dezvaluie prin faptul ca se atribuie unei
fiinte, unui obiect determinat sau unei puteri ignorate, o forta magica independenta de orice
actiune reationala"
+"
[69]! Consecintele acesteia 5 ale mentalitatii 5 vor varia de la individ la individ
si de la un grup la altul! %entru unii va servi "drept suport unor credinte religioase definite, cu
contururi definite sub forma unor divinitati. ;entru altii fortele superioare vor ramane vagi, dar la
fel de puternice. 0piritul mistic se va manifesta in cazul acesta printr#o superstitie oarecare. 6n
-*
--
-7
-:
-;
ateu poate fi la fel de mistic ca si un credincios, in toata acceptiunea cuvantului. 3a c-iar, adesea,
il si depaseste"
.%
[70]!
'esi restrictiile impuse de mentalitate sau tabu sunt de cele mai multe ori altele decat cele
religioase sau morale putem spune ca interdictiile de care asculta omul modern in esenta lor ar
putea fi inrudite cu tabuul si mentalitatea primitive! %rofund ancorata in mentalul colectiv cultura
actuala a preluat o parte din vec(ile credinte din tabuurile si mentalitatile pe care aceasta continua
sa le ve(icule"e! Cultura si civili"atia omenirii nu numai ca perpetuea"a si nuantea"a o mare parte
din vec(ile credinte tabuuri si mentalitati dar c(iar produce unele noi asa5numitele >tabuuri si
mentalitati moderne> cu privire la1 viata si moarte8 suferinta si moarte8 intimitate si putere8
organi"atii si putere8 conflicte si putere8 sc(imbarea si securitatea sociala8 stiinta si religie8
comunicare si cultura etc!
7<