Visul eminescian

Nevoia de vis a romanticilor a izvorat, fireste, si din prea plinul functiei

imaginative si dintr-o neistovita sete de cunoastere totala,absoluta,care-o impingea
dincolo de marginile nesatisfacatoare pentru ei ale schemelor rationale.
Metoda lui Eminescu de a interpreta visele este pozitiva,intrucat el cauta in
visedorintele persoanei ,ceea ce inseamna ca pentru el visul infatiseaza o simbolizare a
acestor dorinte.Visul era,fata de realitate, o dimensiune nou castigata, un taram al
libertatii si al semnificatilor unde artistul romanti putea lucra ca un
demiurg,desfasurandu-si nestingherit fortele creatoare.
In proza,visul apare la Eminescu inca din operele mai vechi.Recurenta insasi a
cuvantului vis ni se pare de la inceput, din primele versuri eminesciene frapanta si
indica poate un element de cod romantic asupra caruia se revine cu insistenta.
!dolescentul Eminescu desemna prin acest vocabul,de cele mai multe ori,sensuri
inrudite cu cele date de romanticii romani ai generatiilor anterioare.
Intr-adevar, in poeziile de tinerete, din prioada "#$$-"#$%, vis inseamna ca
atare,dar mai ales visarea generatoare de dor,de iluzii,de nade&di ori de
tristeti.'ateodata,in aceeasi vreme,visul inseamna,mai apasat,aspiratie sau reprezentare.
Marea frecventa a cuvantului atrage totusi atentia asupra importantei lui in
general in cadrul vietii interioare a poetului pentru care,inca de pe acum,visul e(ista ca o
stare familiara.
Intrat in perioada tenebroasa,sceptica,rece,poetul da curs unor imagini legate de
structura unui astfel de erou.)umbru si pustii*,acesta isi vede visele ramase in
trecut.)tarea lui actuala este resimntita ca efectul unei caderi dintr-o stare
prima,superioara,parca paradisiaca,de varsta de aur,dupa care acum,privind inapoi,
tan&este.
+ierderea visului,iesirea din flu(ul binefacator, vital din izvorul energiei acvatice
a lumii inseamna o rupere, o decadere dintr-o stare si dintr-o lume superioara.'aci pe
masura ce evolutia gandirii mito-poetice la Eminescu se precipita si se imbogatste prin
anii "#$%-"#,-,visul devine tot mai mult amintire a varstei de aur sau a cerului si chiar
singura putere de intoarcere intr-acolo.
.nul din momentle importante ca semnificatie a visului se schiteaza intre anii
"#$$-"#$%.Nu numai eroul liric ori iubita sunt invstiti cu facultatea de a visa,ci si o suma
de obiecte,fiinte ori elemente se arata apte de a trai si a se invesmanta in dimensiunea
visului, care devine parca.treptat, o a patra dimensiune a cosmosului,un plan al tuturor
intalnirilor posibile.
/oarte raspandita intre romantici,modalitatea aceasta psihologica a visului are si
la poaetul roman o marcata prezenta care atesta facultatea de a investi lumea cu atributele
propriului sau univers,de a o subordona viziunii sale.
'ele doua ipostaze ale visului, cea de cosmar si cea ednica,mirifica,ar putea fi
luate, inca de pe acum,pe de-o parte drept o dubla ipoteza cu privire la structura unei
posibile lumi de dincolo,pe de alta parte ca o e(presie a dublei vocatii a eroului,la
calitatea de inger din care a decazut,si la cea de demon in care se zbate.
0ptiunea potului in favoarea poeziei,deci,implicit,in favoarea visului,e eterminata
de imposibilitatea filosofiei de a de raspunsuri satisfacatoare chinuitoarlor intrebari ale
unei constiinte cercetatoare.
+oezia ramane,desigur,si pentru Eminescu universul in care poetul e(prima
adevarurile sale mai adaanci despre structura lumii si propria sa structura,hranite de
imaginatia creatoare,singura forta in stare sa refaca unitatea pierduta a lumii. Iar visul
este instrumentul de cunoastere care ofera putinta miscarii fara obstacole intr-o e(plorare
fara sfarsit.
1upa "#,2-"#,3,visul inceteaza sa arunce intrebarile sale despre portile inchise
ale lumii primei creatii si sa mai infatiseze caderea eroului.!cesta iese din imparatia
plutonicului,de sub smnul focului si,calauzit de iubire,apuca alte cai,incercand sa
regaseasca ceea ce pierduse prin cadere si damnare,starea originara de fericire,legata de o
natura pamanteasca ce nu-si pierduse inca puterile magice si de copilarie,varsta de aur a
e(istentei.
'autarea unitatii prin visul care face punte intre natura si indragostiti inseamna un
moment de echilibru frumos al sufletului a carui e(pansiune e pricinuita dar si temperata
de iubire si de elementul feminin indispensabil.
+erioada ieseana,"#,3-"#,,,il incarca pe poet cu bucuria dragostei veroniene si
cu dezamagiri grave,si cu intelegerea unei stari sociale de inferioritate cu care trebuie sa
se resemneze,si cu oboseala incipienta a isipirii in munca marunta a unor profesii
nesigure.In acelasi timp,gandul si lucrarea poetica isi continua zborul tot mai inalt,si
aspiratia spre unitate se aduna din realitate si vis,din cunoastere filozofica si din
iubire,din atatea trepte e(terioare suite si coborate si care devin trepte inspre sine.
!stfel,prin Eminescu,se adauga o noua traiectorie si o reucerita dimensiune
eroului romantic al literaturii universale,prins intre cadere si salvare.Iar visul,cu
nenumaratele lui aspecte ilustrand infinitele fete ale sufletului romantic,tradeaza,ca o
oglinda fidela care dubleaza realitatea si lumea cunostintei clare,nu numai contradictia
fundamentala dintre real si ideal in gandirea poetului,dar sustine si e(plica in imagini
ierarhizabile prin valoare,teribila tensiune a unei viziuni constituite genial pe arcuitele
poduri ale unor dramatice polaritati.
Visul capata in conte(tul general al posibilitailor de investigare in lumea
constintei si in cea a subconstientului generator de arhetipuri de cunoastere care ingaduie
intregirea si intelegerea universulu eminescian cu date complementare,pretioase pentru
interpretarile operei,dar si pentru o necesara comparatie intre romanticul roman si ceilalti
romantici ai lumii,intru revelarea stralucitei sale originalitati.
Bibliografie:
1.George Calinescu-Opera lui Mihai Eminescuvolumul
!Chisinau!E"i#ura $%&E'O( 1))*+
,.-oe .umi#rescu Busuleanga-Mihai Eminescu-crea#ie si
cul#ura!Bucures#i!E"i#ura O.(/ ,000.