IMNUL DRAGOSTEI ( I COR XIII,1-13 ) IN

OMILIILE SF. IOAN GURA DE AUR

Sf. Ioan Gura de Aur ocupa un loc cu totul aparte in literatura patristica,
viata sa plina de atitudini si fapte, dar mai ales opera sa, imortalizandu-i
personalitatea.
Productia literara a Sf. Ioan Gura de Aur este cea mai intinsa opera scrisa de
un Parinte Bisericesc grec, dupa cea a lui Origen. Daca viata si faptele Sf. Parinte
au fost mai putin cunoscute timpurilor urmatoare mortii sale, in schim opera sa
scrisa, citita cu nesat, a constituit o mina inepuizaila de margaritare a Bisericii
!restine.
Partea cea mai valoroasa a patrimoniului literar hrisostomic o constituie
omiliile, si anume omiliile e"egetice. Patru dintre omiliile Sf. Parinte # $$$II %
$$$& ' e"plica imnul dragostei din cuprinsul (pistolei I catre !orinteni, cap.
$III, )-)*. De acestea ne vom ocupa in e"punerea noastra.
1. Sf. Ioan Gura d Aur, !o"n#a#or a$ %&'#o$$or %au$&n.
+eegalat ca orator isericesc, Sf. Ioan si-a dedicat intreaga viata e"plicarii
!artilor Sfinte din fata altarului. Omiliile sale sunt rodul lecturii neintrerupte a
te"tului sfant si in acelasi timp al lucrarii de pastoratie a credinciosilor sai. (l
e"plica Sf. Scriptura ca stiinta a sufletelor si revarsa intelepciune de sfaturi pentru
viata cotidiana.
Sf. Parinte reuseste sa se identifice cu personalitatea ,vasului ales- # Sf. Ap.
Pavel ' si sa patrunda talcuirea sensului adevarat al gandirii acestuia. De aceea se
recunoaste ca ,nimeni altul nu a trait mai aproape de sufletul marelui Apostol ca
Sf. Ioan .risostom-.
Bucurandu-se de o atentie deoseita, Sf. Pavel era pentru Sf. Parinte
antiohian un ,imitator- al lui .ristos. Sf. Ioan ii zugraveste chipul in cele sapte
panegirice dedicate lui ca nimeni altul, caci nimeni altul n-a cunoscut pe Apostolul
neamurilor, ca el.
!omentand epistolele Pauline, Sf. Ioan .risostom si-a dat seama de comoara
de idei ce e"ista in ele. Aici pulsa inima unui om ce a trait aievea preceptele aduse
de /iul lui Dumnezeu si de aceea tot timpul a cautat sa-0 imite si sa-i indemne si
pe altii la aceasta. Omiliile lui nu sunt altceva decat o dorinta continua de
actualizare a etosului hristic in orasul de pe malul fluviului Oronte sau in capitala
)
imperiului. In epistolele Sf. Pavel predicatorul Ioan Gura de Aur a gasit totdeauna
proaspata si vie aceasta actualizare.
In cele patru omilii care comenteaza cap. $III din (pistola I catre !orinteni
vom gasi, ca in toate scrierile Sf. Ioan Gura de Aur, frumoase figure de stil ce
urmareau sa mareasca interesul si curiozitatea ascultatorilor. Intr-un stil curgator,
popular si totusi cu fond savant, comentatorul urmareste indeaproape te"tul
marelui Apostol din care scoate pentru auditorii sai margaritare de mult pret.
Astfel, in panteonul e"egetilor !artilor Sfinte , Sf. Ioan Gura de Aur ocupa
locul de frunte atat pentru multimea si frumusetea operelor sale, cat si pentru
normele pe care le-a statornicit la temelia metodei lui de interpretare. Acestor
opere deoseit de frumoase si pline de iscusinta le-a fost acordata o deoseita
pretuire nu numai de auditorii sau cititorii din timpul vietii sale, ci si de cititorii sai
de peste veacuri.
(. Cr'#&nu$, "adu$ar a$ Tru%u$u& $u& )r&'#o'.
!omentand versetul ,iar voi sunteti 1rupul lui .ristos2- # I !or $II,34 ',
Sf. Ioan Gura de Aur isi fi"eaza temelia pe aza careia va e"plica imnul dragostei5
oamenii formeaza un organism unitar si solidar cu 1rupul lui .ristos. In
comentariul sau la (pistola a II-a catre !orinteni Sf. Ioan spune5 ,Suntem toti un
singur trup, deoseindu-ne unii de altii numai atat cat se deoseeste un madular de
altul-. Astfel integrati, memrii umanitatii au de parcurs acelasi drum, au de atins
aceeasi tinta. Sudura marelui organism uman este asigurata in primul rand de
virtutea dragostei. Dar tot aceasta virtute asigura comuniunea memrilor
comunitatii cu Dumnezeirea. /ormand un 1rup cu .ristos, inseamna ca oamenii
treuie sa fie vrednici de aceasta cinste.
Prin cuvintele ,madulare in parte-, Sf. Apostol a vrut sa le arate crestinilor
corinteni ca ei sunt o parte din trupul Bisericii lui .ristos. De aceea ei treuie sa se
gaseasca uniti in dragoste unul cu altul, dar si fata de intreaga Biserica, de vreme
ce sunt madulare ale intregului trup.
Sf. Ap. Pavel vrea sa arate, prin aceasta, ca omul se ucura de o cinste
deoseita in fata lui Dumnezeu, zice Sf. Ioan. .arismele apostoliei, proorociei sau
invataturii n-au fost incredintate decat omului. +umai el putea primi aceste
harisme, deoarece numai el era madular al 1rupului lui .ristos si numai el putea sa
le fructifice in folosul lui si al aproapelui. Aceste haruri au fost impartasite
anumitor oameni pentru ca ceilalti sa ravneasca asa ceva.
Daca aceste harisme au fost ravnite si primite numai de anumiti oameni,
legate de anumite persoane, timp si loc, nu acelasi lucru putem spune despre
virtutea dragostei. !omentand pe Sf. Ap. Pavel, Sf. Ioan Gura de Aur zice5 ,(a
#dragostea' nu este o cale scoasa la intamplare ci mult mai inalta si care sta inaintea
tuturor si este comuna pentru toti. Si ea nu este ca harismele, care unele sunt ale
acelora, altele ale acestora, si care nu sunt date tuturor, si ceea ce eu spun este dar
universal #katolicon doron esti)-.
3
Acest ,dar universal-, zice Sf. Ioan comentand pe Sf. Pavel, covarseste toate
celelalte daruri. ,/ara de el nimic nu este- si nici nu se poate concepe. Sf. Pavel
procedeaza pedagogic cand lasa sa voreasca de dragoste la urma, spune Sf.
Parinte. In chipul acesta a putut arata mai ine ca ea este ca o coroana a tuturor
darurilor. Dar nu uita sa precizeze ca acest dar i s-a dat datorita faptului ca este
memru al 1rupului tainic al lui .ristos. Prin ea crestinul se solidarizeaza cu
.ristos si cu ceilalti memri ai umanitatii.
Dragostea vine din .ristos, ca dar, iar crestinul cauta tot timpul s-o aplice,
caci roadele ei inalta pe acesta spre culmile duhovnicesti ale desavarsirii. (a nu
poate fi conceputa in afara de acest organism unificator care este madularul
1rupului lui .ristos caci prin ea se indeplineste lucrarea lui. De aceea promovarea
si mentinerea unitatii constituie calitatea esentiala a dragostei crestine.
3. Dra*o'#a, &+,oru$ '& !oroana ,&r#u#&$or.
Analizand cuvintele5 ,de as grai in limi omenesti si ingeresti, iar dragoste
nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator-, Sf. Ioan Gura de Aur
suliniaza ca dragostea este regula crestinismului desavarsit, definitia cea mai
e"acta a lui. 0ipsa ei atrage dupa sine o izolare a crestinului intre lucrurile
neinsufletite si fara simtire.
Sf. Ap. Pavel mai spune ca nici proorocia, nici aflarea tainelor lumii si nici
chiar credinta nu poate inlocui darul dragostei. Ba mai mult, zice Sf. Ioan
.risostom, fara dragoste nici minunile n-au valoare, deoarece pe cel desavarsit nu-l
deoseesc atat darurile de sus, cat faptele iuirii ce sunt rezultatul unei ravne
omenesti.
In partea morala a omiliei a $$$II-a, Sf. Ioan Gura de Aura arata ca
dragostea e lipsita de orice piedica in realizarea sa. Pe cand celelalte virtuti au pe
langa dansele necazuri si suparari, ca de pilda5 postul este legat cu zavistia,
infranarea si cumpatarea stau impotriva poftei, dragostea pe langa folosul cel mare
aduce cu sine si multa placere si depoziteaza in suflet numai inele. Dragostea da
crestinului o liniste sufleteasca desavarsita si continua in care acesta-si impleteste
mii de cununi cu care-si incoroneaza capul.
&orind de iuirea aproapelui, care este realizarea celei fata de Dumnezeu,
Sf. Ioan spune ca ea este mai puternica decat zidurile unei cetati si mai de pret
decat un diamant scump. (a e plina de puteri si ogatii intocmai ca o mina
aurifera.
Patrunzand in cugetarea Sf. Pavel, Sf. Ioan .risostom zice ca acesta cere o
dragoste intinsa, adica una ce cuprinde pe toti, fara deoseire. (a merge pana la
6ertfa pentru cel iuit. De aici reiese ca dragostea este nemarginita si are o putere
nelimitata. 0ucrarile ei pot fi vazute la tot pasul. Asa, de e"emplu, linisteste
pornirile din noi, pe cel fricos il face indraznet, pe cel aspru, land, pe cel
desfranat, stapanit, pe fiorosul Saul il dovedeste iruit de puterea ei.
!uratat de patimi, omul se ridica, prin dragoste, din virtute in virtute. /ace
aceasta cu radare si intelepciune, plecand de la cele mai usoare la cele mai grele7
*
virtutea ne-o arata totdeauna usoara si placuta in comparatie cu pacatul , pe care ni-
l descopera ca amar si rautacios.
Astfel, iuirea este ,un mare invatator, in stare sa intoarca pe oameni din
ratacire, sa le schime felul de viata, din pietre sa-i faca oameni-. Pentru a conduce
pe oameni spre scopuri inalte ea foloseste, intocmai ca un pedagog, mi6loace si
metode adecvate acestora. Prin puterea sa nemasurata dragostea poate schima
chiar natura lucrurilor si sa transforme tot ceea ce are in maini numai in ine, zice
Sf. Ioan. Pe cele grele si anevoioase le face usoare si sprintene. Prin acelasi om
timid poate face unaoara vite6ii mari. Si aduce aici Sf. Ioan, ca e"emple, pe Iaco
si pe 8oise care, stapaniti de dragoste, au savarsit fapte mari in istoria poporului
evreu.
Prin roadele sale dragostea tine in om pe Duhul Sfant, iar Acesta este un
izvor al sfinteniei omului, zice Sf. Ioan. Prin pastrarea sfinteniei Duhului Sfant in
om, ea urmareste sa-l faca pe acesta asemenea lui Dumnezeu, incoronand astfel
rasplata tuturor celorlalte virtuti.
Sf. Ioan mai spune ca prin dragoste participam la viata insasi a lui
Dumnezeu, caci ,Dumnezeu este dragoste- # I Ioan I&,9 '. Sf. Parinte a dat o
importanta semnificativa acestei posiilitati a dragostei de a ne face niste
hristofori. (l gaseste temei pentru aceasta in cuvintele Apostolului neamurilor5
,/iti imitatorii mei, precum eu sunt al lui Iisus .ristos- # (feseni &,) ', si de aceea
repeta in cateva randuri ca dragostea e semnul ce arata pe imitatorul lui .ristos.
Iuirea este cea mai mare virtute, zice Sf. Ioan Gura de Aur. (a este pecetea
ce autentifica toate virtutile si da un sens acestora. ( un izvor nesecat ce umple un
ocean prin roadele sale. ( radacina si coroana tuturor virtutilor.
-. I+.an+&$ dra*o'#&.
&orind despre maretia dragostei, Sf. Pavel se vede silit a zugravi chipul
icoanei acesteia. Se vede silit, zice Sf. Ioan Gura de Aur, a descrie frumusetea cea
nespusa a acestei virtuti, impodoind icoana ei ca un mester iscusit, cu culorile
cele mai vii.
!omentatorul antiohian prezinta foarte detaliat in omiliile sale cateve
manifestari ale iuirii adevarate enumerate de Sf. Pavel. &orind despre indelunga
radare, Sf. Ioan Gura de Aur spune ca este un turn care nu se poate strica
niciodata. (a este unul din roadele dragostei pe care Sf. Ap. Pavel il trece primul in
lista acestora. 8ilostenia % este ceea ce stie sa pastreze virtutea dragostei curate,
prescriind fiecarui pacat ce ar indrazni s-o atace, doctoria necesara. In cuvintele ,se
milostiveste-, Sf. Ioan gaseste cheia si secretul celorlalte izanzi ale iuirii. Stim
din alte omilii ale Sf. Parinte antiohian, cat de mare pret pune el pe milostenie.
/ara sa dezvolte aici modul cum virtutea iuirii vine la e"presie prin milostenie,
comentariul hrisostomic ne da a intelege ca ea este seva sustantiala a iuirii. (a
este iuirea aplicata. Impreuna cu indelunga radare, milostenia sta impotriva
pacatului mandriei, orazniciei sau pizmei.
:
Sf. Ioan Gura de Aur e"plica in continuare, pe aza e"emplelor din &echiul
si +oul 1estament, ca dragostea ,nu se poarta cu necuviinta- # v.; ', chiar cand
patimeste pe nedrept. /iul lui Dumnezeu a suferit totul din dragoste fata de om. (
aici o daruire completa pentru inele si fericirea chipului lui Dumnezeu. Ori
aceasta daruire dezinteresata nu o poate face decat acela care are dragostea care
,nu cauta ale sale-. ,Singur acela iueste cu adevarat care cauta la interesele celui
iuit-, zice Sf. Ioan Gura de Aur. +u vom gasi norme privitoare la cei pe care
treuie sa-i iuim sau cat treuie sa-i iuim, caci pe cel iuit dragostea il vede in
toti si peste tot. In comentariul hrisostomic la cuvintele ,nu cauta ale sale, nu se
aprinde de manie- # v.; ', gasim regula iuirii adevarate5 ,de a nu vedea in cel ce
este iuit si in cel ce iueste, doua fiinte despartite, ci un om singur-. Aceasta
osmoza fiintiala nu o poate face decat incandescenta dragostei. (a face ca toti
oamenii sa formeze o colectivitate in interiorul careia interesele sa se spri6ine
reciproc.
Stailind caracteristica esentiala a iuirii5 daruirea continua pentru
aproapele, Sf. Ioan gaseste in cuvintele5 ,nu se aprinde de manie, nu gandeste raul,
nu se ucura de nedreptate, ci de adevar-. # v.; si < ', consecintele practice ale
acestei autodaruiri continue. (le fac, completeaza Sf. Ioan, pe oameni asemenea
ingerilor, elierandu-i de natura omeneasca. Prin cuvintele5 ,toate le indura, toate
le nada6duieste, toate le rada-, Sf. Apostol vrea sa ne arate puterea cea mare a
dragostei, incomensurailitatea si maretia acestei virtuti.
Insa v.9 cuprinde, dupa Sf. Ioan, calitatea cea mai admiraila a iuirii5
,dragostea niciodata nu cade-, adica neputinta de a fi nimicita, dizolvata sau
intrerupta vreodata. Aceasta flacara care arde continuu rasadeste putinta de a nu
ur=, care este ,cel mai mare un al iuirii-. Aducand e"emple din &echiul
1estament, Sf. Parinte arata ca iuirea pacatosilor isi are izvorul in cea a
vra6masilor, pe care ne-a poruncit-o Iisus .ristos. (l mai spune ca, iuind, vei fi
iuit, si cu trecerea timpului va iui in tine Adevarul.
1oate aceste izanzi ale dragostei formeaza, cu insasi virtutea, acel lant de
aur ce sta pe pieptul celui ce iueste. (le sunt pretioase ca si materialul din care-i
alcatuit lantul. Insa, numai iuirea aproapelui ne ofera posiilitatea de a capata
lantul de aur al dragostei, dupa Sf. Ioan Gura de Aur, caci ,Degeaa veti zice ca
iuiti pe Dumnezeu, daca nu iuiti pe aproapele-.
>oadele dragostei, prin care ea poate preface viata omului, ne arata urcusul
spre care se indreapa omul si totodata insemnatatea cea mare a iuirii pentru viata
oamenilor.
/. 0Ur"a#& dra*o'#a 12
Dupa cum stim, harismele proorociei, glasolaliei si cunostintei au fost date
spre intarirea credintei si odata cu raspandirea acesteia ele devin de prisos. Insa in
ceea ce priveste dragostea, Sf. Ap. Pavel arata ca ea nu va inceta niciodata. In
dragoste cunostinta noastra nu mai este in parte ca in oglinda sau ghicitura
# marginita , cum completeaza comentariul hrisostomic ', ci una fata catre fata,
;
descoperita ca unor oameni maturi in stare sa patrunda tainele lui Dumnezeu. Aici
Sf. Ioan Gura de Aur atrage atentia sa nu intelegem gresit cunostinta lui
Dumnezeu, care e una din lucrarile 0ui, si nicidecum a esentei 0ui7 sa nu
pretindem ca o avem desavarsit. Sf. Ioan Gura de Aur, e"plicand te"tul paulin din
v. ))5 ,!and eram prunc, ca un prunc graiam2, iar daca m-am facut mare, an
lepadat cele ale prunciei.-, sustine ca, cunoasterea lui Dumnezeu este una lamurita
si desavarsita numai in dragoste. Insa aceasta cunoastere in dragoste nu-i aduce si o
patrundere a tainelor 0ui, fata de care omul ramane strain. Astfel, faptele iuirii, si
intre acestea cunoasterea lui Dumnezeu, nu pot fi gandite si implinite decat la o
anumita maturitate a duhului.
Incercand sa comenteze cuvantul Sf. Ap. Pavel5 ,urmati dragostea-, Sf. Ioan
.risostom spune ca aceasta are tendinta de a fugi si pentru ca noi sa o prinde si sa
o retinem, treuie sa alergam iute dupa ea, nu putem merge la intamplare in urma
ei, ci treuie sa fugim, sa zuram dupa ea. Aceasta imagine o completeaza cu alte
amanunte5 ,!el ce alearga sa prinda ceva, sta cu ochii tinta si nu se lasa pana nu-l
prinde. Iar daca nu izuteste singur, prinde pe fugar cu a6utorul celor de dinaintea
lui, caci el roaga pe cei ce sunt mai aproape de fugarit sa-l prinda si sa-l tina pana
cand soseste el. Aceasta sa o facem si noi cand nu putem a6unge dragostea, sa
rugam pe cei ce sunt aproape de ea s-o tina pana cand sosim noi. Si cand am prins-
o, sa nu-i dam drumul, ca sa nu fuga iarasi. 1reuie sa facem totul ca s-o stapanim
cu gri6a. De facem asa nu ne mai treuie multa truda dupa aceea, a chiar nici o
osteneala cat de mica, ci vom straate calea stramta a virtutii, ucurandu-ne si
veselindu-ne-.
Dragostea implica deci o educatie, o disciplina, o ravna organizata pentru
inlaturarea ostacolelor din calea ei. Sf. Ioan Gura de Aur doreste ca din aceste
piedici ce stau impotriva urmarii dragostei sa facem mi6loace din care sa izvorasca
aceasta. Avraam, Iosif sau Sf. Pavel, care zice Sf. Parinte5 ,precum fierul su
actiunea focului se schima in foc, tot asa cel aprins de focul iuirii devenise
numai iuire- ne sunt e"emple evidente. /ara indoiala, deasupra tuturor gasim in
omiliile Sf. Ioan icoana desavarsita a iuirii /iului lui Dumnezeu. (l este e"emplul
suprem.
Sf. Ioan Gura de Aur si-a castigat o celeritate inemeritata ca slu6itor al
dragostei. Sf. Scriptura si adancirile personale l-au incredintat ca omenirea, in
totalitatea ei, formeaza un organism unitar, iar oamenii sunt memre ale acestui
trup. (i treuie sa traiasca si sa munceasca deci armonios, dupa e"emplele
madularelor trupului omenesc.
Intre elementele ce mentin echilirul organismului societatii omenesti este si
dragostea. (a uneste laolalta toate gandurile si aspiratiile oamenilor spre acelasi
scop5 asemanarea cu Dumnezeu. !a dar al Duhului Sfant, iuirea desavarseste pe
om7 ca efort personal al omului, iuirea este marturia maturitatii sale duhovnicesti.
>etinem din e"punera facuta, cateva trasaturi ale iuirii dupa e"plicarea Sf.
Ioan Gura de Aur5
). Iuirea crestina este virtutea virtutilor. (ste izvorul si cununa celorlalte,
sinteza poruncilor dumnezeiesti.
<
3. Iuirea este darul cel mai de pret al Duhului Sfant impartasit tuturor5 ,De as
grai in limi omenesti si ingeresti, iar dragoste nu am, m-am facut arama
sunatoare si chimval rasunator- # v.)-* '.
*. In iuire omul sporeste in ine, caci ,Dragostea indelung rada, este una,
dragostea nu pizmuieste, nu se ingamfa, nu se semeteste, nu se poarta cu
necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul, nu se
ucura de nedreptate, ci se ucura de adevar7 toate le sufera, le crede, toate
le nada6duieste, toate le rada. Dragostea nu cade niciodata- # v.:-9 '.
:. Iuirea crestina intruneste laolalte toate preceptele (vangheliei, ea este
plinirea si scopul 0egii # Galateni &,): '.
;. Dragostea este vesnica intrucat izvorul ei e vesnic. ( cunoasterea nemi6locita
a lui Dumnezeu, caci (l este iuire.
<. !redinta si nade6dea se valorifica prin iuire si amandoua indeamna iuirea
la actiune intrucat, zice Sf. Ioan, se poate spune ca toate faptele din credinta
si nade6de sunt fapte din iuire.
("plicand imnul dragostei din I !or $III, )-)*, Sf. Ioan Gura de Aur a patruns
ca nimeni altul gandirea Sf. Ap. Pavel. !oncluziile sale formulate nu atat in
definitii, cat in e"emple luminoase, sunt pe linia acelora ale Sf. Pavel, incadrandu-
se totodata in liniile generale ale conceptiei Sf. Ioan despre dragoste.
E$,u$ Cu#!3& A$.
!$. a XII-a A
4