Solul se numara printre marile bogtaii ale omenirii si este considerat un
adevarat organism viu; de activitatea microflorei si faunei specifice depinde intreaga comunitate a lumii vii de pe planeta noastra. Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice, desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului este apreciata la circa 1,5m, reprezentand 0,000!" din grosimea medie a scoartei terestre, care are #0 $m. %rin natura lui, solul reprezinta particularitati deosebit de importante pentru biosfera. &a suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substantei vii, ai uscatului, ai energiei captate prin fotosinteza si ai celor mai importante elemente vitale' carbon, azot, calciu, fosfor,sulf. (n orice ecosistem, care cuprinde solul, acesta are doua functii esentiale' de depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa de recipient si transformator de reziduuri deci are rol de reglare a ecosistemului si de purificator al mediului incon)urator. *laturi de alti factori naturali, solul participa la ciclurile vitale caracteristice ecosistemelor' ciclul energiei, al apei, al elementelor biogene. Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. +e calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane. (mportanta prote)arii lui este evidenta, daca ne gandim ca el este factorul principal in asigurarea hranei oamenilor, animalelor, plantelor. &onceptul de calitate a solului este expresia actiunii integrate a factorilor care favorizeaza cre,terea plantelor. (ndicatorii calitatii solurilor se impart in' - indicatori fizici' densitatea, higroscopicitatea, granulometria; - indicatori chimici' p--ul, continutul in materii organice, capacitatea de schimb cationic, continutul de elemente nutritive .%,/,01, continuturile de metale alcaline si alcalino-pamantoase, metale grele, fier; - indicatori biologici' microorganismele si nevertebratele din sol, diversitatea speciilor, numarul si functiile lor, biodiversitatea, vigoarea plantelor, recoltele .boabe, fructe, biomasa, e.t.c.1. Poluarea reprezinta contaminarea mediului incon)urator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia natural2 a ecosistemelor .organismele vii si mediul in care traiesc1. &hiar daca uneori poluarea mediului incon)urator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane. Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. %ulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. *pele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. *proape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. +e la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul, pana la groapa de gunoi cu diverse desuri, toate sunt poluari directe ale solului. &auzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. %oluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente. 3etodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. (n functie de natura ei, poluarea solului poate fi' fizica -poluare termica, radioactiva, poluare cu materiale minerale sau organice 4n suspensie chimica 5poluare cu substante minerale, organice si sintetice biologica 5poluarea cu germeni patogeni. microorganisme, virusi, bacterii1. Sunt doua categorii de materiale poluante .poluanti1. %oluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa mena)era, care se descompun rapid in proces natural. *cesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna. %oluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. 6data ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu. %rincipalii poluanti ai solului sunt' a1 reziduurile solide' steril de mina, minereuri neprelucrabile, cenusi si zguri de la termocentrale, oxizi ai metalelor grele, deseuri si reziduuri mena)ere, pesticide, ingrasaminte chimice, gunoaie orasenesti b1reziduurile lichide' apele de mina, ape rezidualede la rafinarii, din procesele pirometalurgice ,i hidrometalurgice, ploi acide c) reziduurile gazoase' gaze rezultate din activitatea industriei miniere, gaze naturale .metan, etan..1scurse din conducte ingropate, fenoli, cianuri d1 antrenarile de pulberi cu reziduuri gazoase' compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai metalelor %b, &u, 7n, -g, &d. +eseori, vorbind despre impactul omului asupra mediului, se fac referiri la poluare. (n realitate, agresiunea omului depaseste mult sfera poluarii si de aceea este corect sa vorbim despre cai diferite de deteriorare a mediului. %oluarea este doar una dintre ele. %rincipalul factor care afecteaza sistemele ecologice este reprezentat de factorul antropic, altfel spus, presiunea antropica manifestata 4n cele mai diverse forme este cea care determina deteriorarea mediului. +eseori, absenaa unor efecte imediate creeaza impresia falsa asupra caracterului inofensiv al diverselor cai de deteriorare. %rincipalele cai de deteriorare a ecosistemelor, implicit a solului, sunt' Deteriorarea prin eroziune 8roziunea este o forma de degradare a solului sau rocilor si se datoreaza actiunii vantului, ploilor si omului, care prin lucrari agricole, a distrus textura solului. Eroziunea produsa de vant se manifesta sub doua forme distincte denumite deflatie ,i coraziune. +eflatia este procesul de spulberare a particulelor de la suprafata scoatei solide a %amantului; coroziunea este procesul de erodare a rocilor de catre masele eoliene incarcate cu particule solide. &oraziunea este precedata de deflatie si este frecventa in zonele cu vanturi puternice, in urma erodarii exercitate de vant aparand forme caracteristice de relief, numite dune. Eroziunea produsa de apa este de doua tipuri' latenta, are o intensitate redusa, nereducand grosimea solului si accelerata, care se produce in timpul plilor torentiale si topirii bruste a zapezii, procentul de sol dislocat fiind mult mai mare decat cel format. Eroziunea produsa de om presupune exploatarea exagerata a pamantului, despaduririle masive, lipsa lucrarillor de intretinere a teraselor, compactarea solului prin folosirea unor utila)e agricole foarte grele, toate acestea ducand la erodarea solului. Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice /otiunea de resursa biologica este atribuita de obicei speciilor de plante si animale care sunt importante din punct de vedere economic si care sunt exploatate de specia umana. Supraexploatarea resurselor biologice se produce prin suprapasunat, defrisare, pescuitul necontrolat. +e exemplu, intregul desert Sahara isi datoreaza existenta suprapasunatului si secetei. +ocumentele paleontologice arata ca in locul unde se intinde Sahara exista o bogata vegetatie de pasuni si paduri, ape si o fauna abundenta. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare %oluarea este un fenomen complex si prezinta urmatoarele caracteristici generale' -poluarea creste datorit2 cresterii numerice a omenirii, datorita cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii -cresterea poluarii este exponential2, ca si factorii care o genereaza -nu se cunosc limitele admisibile ale poluarii pentru ca nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei - exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii. &auzele sunt multiple' costul ridicat, ignoranta, exista o intarziere in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor etc. Poluarea cu ingrasaminte chimice +ezvoltarea agriculturii intensive este strans legata de utilizarea 4ngrasamintelor, cele cu 0, /, % ocupand locul principal. 8fectul poluant al ingrasamintelor deriva din faptul ca unele contin numeroase impuritati toxice si sunt folosite in cantitati excesive. 9iind solubile in apa, atat impuritatile, cat si excesul de ingrasamant neutilizat de plante este spalat si a)unge 4n sol. 8fectul poluant cel mai intens il are utilizarea in exces a azotatilor. *plicarea unor cantitati mari de ingrasaminte cu azot din dorinta sporirii productiei agricole determina de multe ori efecte negative asupra solului. (ngrasamintele chimice determina cresterea continutului de nitrati in unele vegetale' morcov, sfecla, ceapa, telina, cartofi. &el mai utilizat indicator pentru poluarea organica este azotul, sub diferite forme, in special azotul organic teluric. *cesta reprezinta forma cea mai avansata de degradare si de aceea valoarea sa raportata la azotul total din sol constituie un indicator pretios, cunoscut sub denumirea de :cifra sanitara;. Poluarea cu pesticide Sub numele generic de pesticide sunt cuprinse substante utilizate pentru combaterea bolilor si a daunatorilor plantelor cultivate. 6data cu distrugerea daunatorilor sunt distruse si alte vietuitoare, deoarece pesticidele nu se bucura de proprietati selective deosebite. +intre pesticidele cu toxicitate mare fac parte' ++<-ul, *ldrinul, +ieldrinul, =indanul si <oxafenul-din categoria hidrocarburilor clorurate- si /abam, 9enoprop 5dintre erbicide. %esticidele, in sol, sunt supuse la influente biotice sau abiotice, care determina degradarea lor. >neori, mai ales in cazul solurilor nisipoase irigate, reziduurile de pesticide a)ung chiar in apele freatice. >n efect negativ deosebit de important il reprezint2 distrugerea ramelor, care contribuie la cresterea fertilitatii si la mentinerea structurii solului. 8le sunt foarte sensibile la pesticide, constatandu-se scaderea masiva a numarului lor si chiar disparitia din multe zone. +epoluarea solurilor de pesticide se realizeaz2 prin' asolament, degradarea pesticidelor 4n sol cu a)utorul altor substan?e, utilizarea unor plante ce pot distruge unele ierbicide' porumbul, sorgul, trestia de zah2r Poluarea cu micro- si macroorganisme Germenii patogeni a)ung in sol ca urmare a indepartarii si depozitarii neigienice a materialelor fecale, a cadavrelor si a produselor organice alterate. >nii germeni de provenienta umana .bacilul tific, bacilii dizenterici, virusurile poliomielitice, virusul hepatitei, strepto-stafilococii1 pot sa a)unga in sol prin intermediul materiilor fecale. <oti acesti germeni au o rezistenta redusa pe sol- max #-@ saptamani-, fiabilitatea lor fiind mai mare in solurile umede. >n numar mult mai mare de germeni .bacilul tetanic,bacilul antracis, germenii cangrenei gazoase etc1 a)ung in sol prin de)ectiile animalelor. Poluarea cu petrol <oxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii' imediata si pe termen lung. <oxicitatea cu efect imediat este cauzata de hidrocarburi saturate, aromatice .care sunt cele mai toxice1 ,i olefinice. <oxicitatea pe termen lung se refera la faptul ca fractii solubile in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu numerosi mesageri chimici producand adevarate dezechilibre ecologice. -idrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente' -activitati umane. arderi de combustibili fosili, arderea lemnului, prelucrarea petrolului1 -procese naturale .iesiri de petrol, emanatii de gaze naturale1 Poluarea cu metale grele %oluarea solului cu metale grele se datoreaza activitatilor de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase, de productie a aluminiului, a acidului sulfuric, ingrasamintelor chimice, cimentului, precum si arderii carbunelui in termocentrale. 3etale grele au asupra vegetatiei si sanatatii animalelor si oamenilor implicatii deosebit de importante. Mercurul, fiind lichid, este singurul metal care se gaseste in toate cele trei medii de viat2. Sursele de mercur sunt atat naturale, cat si din activitatea umana. 3ercurul este folosit mai ales in industria chimica, la fabricarea vopselelor, a hartiei, a unor pesticide si fungicide, a unor produse farmaceutice. 6 alta sursa de poluare cu mercur o reprezinta arderea carbunilor fosili, dega)andu-se anual in atmosfera circa 5000 t de mercur. Plumbul este un metal foarte toxic si este folosit de foarte multe industrii. *cesta a)unge 4n atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu explozie, de unde a)unge in sol si ap2.(An mediul terestru, in zonele cu concentratii mari de plumb, o serie de specii sunt eliminate. %lumbul din sol e absorbit de plante si se acumuleaza in radacini, iar cel din atmosfera a)unge 4n frunze de unde este preluat de animale. %lumbul inhiba dehidrogenarea acidului aminolevanilic din eritrocite, provocand anemie. (ntoxicatiile cronice duc la tulburari ale sistemului nervos .saturnism1. >nele plante si animale concentreaza %b in organismul lor .arbori, stuf, scoici1. Zincul este un element indispensabil tuturor organismelor, dar in unele impre)urari poate deveni toxic .se manifesta prin oprirea cresterii1. /ecesitatea zincului rezulta din faptul ca el intra in alcatuirea unui numar mare de enzime, unele organisme concentrand mai mult zinc decat este necesar. Cadmiu are o puternica actiune toxica asupra organismelor, desi efectele variaza mult de la o specie la alta. &admiul patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata corpului si se acumuleaza selectiv in tesuturi. >nele plante si animale suporta concentratii considerabile ale cadmiului fara efecte daunatoare vizbile; efectele variaza de la o specie la alta' au loc scaderea longivitatii, scaderea numarului indivizilor reproducatori. *precierea gradului de poluare a solului cu metale grele se poate realiza prin mai multe metode' - stabilirea unei limite maxime admisibile .=3*1 - exprimarea cantitativa a metalelor din sol prin indici de abundenta. Poluarea cu izotopi radioactivi &riza de energie din perioada actuala a determinat trecerea la utilizarea intensa a energiei atomice ca alternativa la consumul de combustibil. 6data cu acestea au sporit pericolele legate de intensificarea poluarii mediului cu substante radioactive. &ontaminarea cu izotopi radioactivi provine din trei surse ma)ore' -explozii nucleare -apele folosite de uzinele atomoelectrice -deseuri radioactive Alte surse de poluare Deseurile si reziduurile din industria alimentara si usoara constituie alte surse de poluare, utilizandu-se uneori ca fetilizanti. Dejectiile animale aplicate excesiv ca ingrasaminte afecteaza proprietatile solului. *cestea pot contine sare, biostimulatori, uree, medicamente, agenti patogeni care produc poluarea chimica si biologica solurilor, scad permeabilitatea si pot difuza pana la panzele de ape freatice, transformandu-le in focare de substante chimice,virusi,etc. Dejectiile umane apar in )urul micilor localita?i fara canalizare, a locurilor de campare, targuri, santiere. *stfel de locuri devin focare de germeni patogeni ai <B&, difteriei, febrei tifoide. Acidifierea inseamna scaderea p--lui sub !; creste continutul de *l, scad continuturile in alti ioni, solurile devin nefertile. &auzele acestui proces sunt fie naturale, fie antropice .aplicarea unui exces de fertilizanti, ploile acide1. Carentele de diverse elemente nutritive din sol, ca si excesele, provoaca dezechilibre in nutritia plantelor. *stfel, carenta de azot produce necroze, iar excesul de azot reduce recoltele, rezistenta la boli, daunatori, transport si depozitare. Sunt afectate culturile de cartofi, sfecla, legume, fructe. &arentele de fosfor intarzie dezvoltarea plantelor si diminueaza recoltele. +eficitul de potasiu din sol reduce elasticitatea plantelor, rezistenta lor la temperatura, la exces de apa. &arenta in microelemente ca' 3g, S, 7n, 3n, 9e, &u, B, 3o, provoca pigmentarea plantelor, necroza unor tesuturi. 8xcesul de calciu din sol scade productiile la vita- de-vie, cais, piersic. Protectia calitatii solurilor Solul este, asadar, suport si mediu de viata pentru ecosistemele naturale si antropice. *bsolut toate formele de poluare a solului au efecte dezastruoase asupra ecosferei, iar refacerea calitatii solului este un proces de lunga durata sau imposibil. %entru prevenirea si combaterea poluarii solului trebuie avute in vedere tipurile de poluare la care acesta este supus. *stfel, pentru prevenirea degradarii fizice sunt necesare' pregatirea solului in conditii de umiditate optima, irigari efectuate la timp si 4n cantitatea corespunzatoare, rotatia corespunzatoare. %entru prevenirea acidifierii trebuie o utilizare corecta a fertilizantilor dupa analiza solului, controlul p--lui, aplicarea de amendamente cu calciu in caz de sol acid. %entru prevenirea carentei sau a excesului de elemente nutritive este necesara asigurarea unui raport corespunz2tor %'0 pentru adancimea de C0 cm de sol, efectuarea de analize agrochimice pentru controlul microelementelor continute in sol. %oluarea cu pesticide a solului se poate preveni prin cultivarea de soiuri de plante rezistente la daunatori care nu mai necesita tratamente cu pesticide, selectionarea semintelor, utilizarea asolamentelor. %oluarea chimica, biologica si cu materiale radioactive se poate preveni prin controlul namolurilor aplicate, a conditiilor de depozitare a materialelor. %revenirea poluarii solurilor este legata si de activitatile din industrie, transporturi si activitati mena)ere din aglomerarile urbane. %entru mentinerea calitatii solurilor sunt necesare masuri de reducerea poluarii la sursele amintite, stocarea corespunzatoare a deseurilor de orice natura, evitarea poluarii aerului si apelor. +eoarece efectele poluarii solurilor afecteaza intreaga ecosfera,i4n cadrul 6/> s-a elaborat Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator .>/8%1. +upa &onferin?a 6/> de la Stoc$holm .1D!C1, privind problemele mediului uman in Eomania s-a instituit Sistemul /ational de 3onitoring al &alitatii 3ediului, in colaborare cu >/8% ,i 9*6. *cest sistem de monitoring are urmatoarele obiective referitoare la soluri' evolutia sistematica a caracteristicilor calitative ale solurilor in functie de utilizare si de actiunea factorilor externi, naturali si antropici avertizarea unitatilor interesate si a factorilor de decizie despre aparitia unor situatii nefavorabile identificarea surselor de poluare stabilirea masurilor tehnice si economice de prevenire si combatere a poluarii solurilor urmarirea in timp a aplicarii si a eficientei acestor masuri asigurarea fluxului informational catre Sistemul national de monitoring si catre Sistemul international de referinta din cadrul >/8%. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. 3ulte din aceste organizatii raspandesc informatii si a)uta oameni si alte organizatii, care nu sunt implicate in procesul luarii deciziilor. 6 miscare bine organizata de )ustitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului incon)urator. Greenpeace este o organizatie activista care concentreaza atentia international2 asupra industriilor si guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuri toxice. Bibliografie 1. * Buchman, 3. Bud, 3. 3arincescu, 9. Stan, Studiul calitatii mediului, 3anual pentru cls. a (F-a, 8ditura 8conomica %reuniversitaria C00# C. /. Galdean, G. Staicu, +. Eusti , Ecologie si protecia mediului, 3anual pentru clasa aF((-a, 8ditura economic %reuniversitaria C00C . &. Eauta, S. &arstea, %revenirea si combaterea poluarii solului, 8ditura &eres Bucuresti,1DG