Istoria romanului modern

de R-M. Albrs
Coperta de Sergiu Georgescu
R.-M. Albrs HISTOIRE DU ROMA MODERE
! Editions Albin Mi"#el $aris %&'() %&'*
+n rom,ne-te de Leonid Dimov
$re.a/0 de Nicolae Balot
Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0 %&'3
$re.a/0
Marginalii la o istorie a romanului modern
de i"olae 4alot0
O situa/ie miti"0) .undamental0 pentru "ondi/ia uman0) este a"eea a cutrii. Mitolo5iile sunt
pline de eroi "are se an5a6ea70 8n a2entur0) pentru a 50si un obie"t r,2nit ori pentru a des"operi o tain0.
1,na de aur) apa 2ie) o .emeie) un monstru as"uns 8n labirintul s0u) 9"#eam0: eroul) 8i determin0 2o"a/ia.
O asemenea 2o"a/ie 8nt,lnim -i la eroii epopeilor anti"e sau medie2ale) 8n "are unele mituri str02e"#i apar
metamor.o7ate sau des"ompuse) p0str,ndu--i 8ns0 inten/ionalitatea ori5inar0. +nt,lnim) ast.el) patosul
marilor "0ut0tori; al unui Ulise r0t0"ind pe m0ri 8n "0utarea "0minului pierdut) al "re-tinului $arsi.al
"0ut,nd misti"ul potir. Substraturile miti"e ale romanului re2elea70) de asemeni) 8ntre alte stru"turi
esen/iale) a"eea a cutrii. u este 2orba) .ire-te) doar de o 9tem0: pre.erat0 a romanelor din toate
timpurile< nu pentru .aptul "0 istorise-te peripe/iile unei omeniri 8ntr-o permanent0 a5ita/ie is"oditoare) "i
pentru "0 este "#iar el o "ontinu0 cutare, romanul "onstituie 5enul literar al e=plor0rii. Da"0 ne-am
ima5ina un roman al romanului >-i unele opere semni.i"ati2e ale timpului nostru se apropie de o
asemenea .ormul0) .iind s"rieri 8n "are roman"ierul se 8n.0/i-ea70 pe sine s"riindu--i opera) 8n.0ptuirea
a"esteia petre",ndu-se oare"um sub o"#ii no-tri?) se 8n/ele5e de la sine "0) persona6ul prin"ipal al unei
ast.el de lu"r0ri .iind mai pu/in roman"ierul -i mai de5rab0 8nsu-i Romanul) a"esta n-ar putea s0 ne apar0
de",t "a o entitate) o .iin/0 spiritual0 "are) "0ut,nd s0 "uprind0 o lume) se "aut0 pe sine.
Ori"e 8n"er"are de a "onstrui o istorie a romanului trebuie s0 /in0 seam0 de a"est "ara"ter esen/ial.
A s"rie o ast.el de istorie 8nseamn0 a urm0ri etapele uneia din "ele mai pasionante a2enturi ale spiritului
uman. @i 8ntru",t A "u e="ep/ia unor protop0rin/i din Anti"#itate -i E2ul Mediu A literatura romanes"0
apare 8n Europa o dat0 "u epo"a modern0) istoria sa e str,ns le5at0 de muta/iile) de re2olu/iile "ulturii
timpurilor noi -i) 8ndeosebi) de marea re2olu/ie artisti"0) de a"ea "ri70 .e"und0) re8nnoitoare) prin "are tre"
de aproape un se"ol) toate artele. Cri7a romanului despre "are se 2orbe-te mult 8n ultimul de"eniu) .a"e
parte dintr-un pro"es mai 2ast "are a a.e"tat -i "ontinu0 s0 a.e"te7e literatura) mu7i"a) artele plasti"e) -i
"are) 8n "ele din urm0) /ine de 8ns0-i "ri7a omului modern) a a"elui om pe "are romanul din 7ilele noastre
A dup0 o .ormul0 a lui R.-M. Albrs A 8l repre7int0 8n totalitatea sa.
A a6un5e 8ntr-o situa/ie "riti"0 8nseamn0) pe de o parte) a .i supus unor .or/e interne "ontradi"torii)
pe de alt0 parte) a a6un5e la o limit0) la epui7area 2irtualit0/ilor. Da"0 8n/ele5em prin roman A a-a "um ne
in2itau manualele 2e"#i de teorie a literaturii A o spe"ie literar0 "u "ara"teristi"i de.inite) nu se poate s0 nu
"onstat0m "0) de .apt) "ate5oriile esteti"e de alt0dat0 sunt de mult sparte -i dep0-ite. Cunoa-tem a7i
romane de .oarte multe .eluri) dar Romanul) spe"ie bine delimitat0) nu mai e=ist0. Mai putem 2orbi oare
a7i de e=isten/a unui romanB Di2ersitatea spe"iilor -i .ormelor e at,t de mare) 8n",t numai "omoditatea
"ate5oriilor atot8n"0p0toare ne .a"e s0 8n5lob0m sub a"eea-i denumire Rboi !i "ace de Tolstoi) o
po2estire de science #iction -i o "arte "a L$%nnommable a lui Samuel 4e"Cett. e putem 8ntreba da"0 o
oper0 "a &lise a lui Dames DoE"e) -i "u at,t mai mult s"rierile lui 4e"Cett) nu repre7int0 o parodie .inal0 a
unui 5en a5oni") dup0 "um Don 'ui(ote era o 8nmorm,ntare parodi"0 a romanului "a2aleres" medie2al.
Se poate 2orbi) oare) despre moartea romanuluiB Apari/ia unui antiroman) "a -i alte .enomene aparent
.inale) 8n e2olu/ia a"estui 5en nu sunt oare identi"e "u trans.i5urarea luiB Sentimentul de a asista la un
s.,r-it) "a -i a"ela de a des"operi un nou 8n"eput) /in deopotri20 de "ri7a romanului "ontemporan.
Cri7a) "a dedublare) 8nseamn0 -i 6ude"at0. Romanul a a6uns s0 se intero5#e7e asupra lui 8nsu-i)
asupra ori5inilor) limitelor) stru"turilor) obie"ti2elor sale) s0 se 6ude"e pe sine. Con-tiin/a romanes"0 se
supune) 8n 7ilele noastre) la un ade20rat e=amen. Spre deosebire de po2estitorul nai2 de alt0dat0)
roman"ierul se aplea"0 asupra a"tului s0u) -i nara/iunea se dublea70 printr-o re.le"/ie asupra nara/iunii.
Dup0 "e a "0utat >-i mai "ontinu0 s0 "aute? a "u"eri o lume) dup0 "e s-a "onstituit pe sine "a un "osmos 8n
e=pansiune) romanul a pur"es la o e=plorare a propriilor sale "on/inuturi. Autore.le"tarea sa nu este 8ns0
un simplu bi7antinism .ormal-esteti") "i e 8n a"ela-i timp unul din "ele mai re2elatoare moduri de
autoe=plorare a "on-tiin/ei omului modern.
O de.ini/ie a romanului e aproape imposibil de dat) "#iar da"0 ar .i numai pentru moti2ul pe "are l-
am ar0tat mai 8nainte; .aptele la "are termenul se apli"0 sunt mult prea di2erse. E 5reu de 50sit un numitor
"omun) de stabilit 5enul pro=im -i di.eren/a spe"i.i"0 a unor te=te at,t de di.erite 8ntre ele "a Gargantua !i
"antagruel, "rinci)esa de *lves, +ristram S,and-, Su#lete moarte, .n cutarea tim)ului )ierdut,
"rocesul, dar -i "0r/ile lui Dules Ferne) romanele poli/iste) .antasti"o--tiin/i.i"e) s"rierile 9noului 2al:
.ran"e7 et". Romanul a6un5e s0 .ie mai mult de",t o spe"ie literar0) o 8ntrea50 art0 "u 5enurile -i spe"iile
ei. O art0 esen/ial metamor.i"0. +ntr-ade20r) "ara"terului e=plorator al romanului i se aso"ia70 o
stru"tural0 aple"are spre metamor.o70. u este 2orba doar de o de2enire "ontinu0 a 5enului) de o trans.or-
mare pe "are o "unos" toate artele) "i de o propensiune oare"um natural0 spre metamor.o70) pe "are arta
romanului A 8n deosebi 8n ultima 6um0tate de 2ea" A o 20de-te.
$entru R.-M. Albrs) destinele romanului a"tual stau sub 7odia lui $roteu) monstrul #ibrid) a"ela
despre "are Fir5il) 8n ultima "arte a /eorgicelor 8l numea %mmanis )ecoris custos, immanior i)se A p0stor
al unei turme de mon-tri -i mai monstruos de",t ei. E semni.i"ati20 ale5erea a"estei .i5uri mitolo5i"e
repre7ent,nd monstruo7itatea) dar 8nainte de toate) metamor.o7a. 4aro"ul a2ea) de asemeni) o 20dit0
predile"/ie pentru a"est )ecoris custos, pe "are-l 8ndr05ise pentru in2enti2itatea sa) pentru "apa"itatea sa
de a se pres"#imba ori",nd -i 8n ori"e. Dean Rousset 50se-te 8n $roteu A "a -i 8n Cir"e) 8n $0un et". A
simboluri dominante ale baro"ului iubitor de trans.orm0ri mira"uloase >".. L$ 0ge baro1ue en 2rance,
$aris) %&GH?. $roteismul) metamor.o7a 5eneral0 a .ormelor) nu este doar o le5e a de2enirii) "i o tendin/0
esen/ial0 a romanului) -i 8n deosebi a romanului "ontemporan. De alt.el) o lu"rare a lui Albrs) ulterioar0
%storiei romanului modern, dedi"at0 Metamor#oelor romanului 3Mtamor),oses du Roman, $aris) %&''?
"er"etea70 romanul din ultimele de"enii) to"mai sub aspe"tul a"esta al metamor.ismului s0u. Cara"terul
protei" al romanului) "a -i nisus-ul e=plorator de "are romanul este animat) sunt str,ns le5ate de "ondi/ia
omului modern. Mai mult de",t al/ii) R.-M. Albrs) "riti" -i eseist "are a meditat asupra 9a2enturii
intele"tuale a se"olului al II-lea: >8n "artea sa purt,nd a"est titlu?) era "#emat s0 per"eap0 rela/iile
"omple=e 8ntre a2atarurile moderne ale "ondi/iei umane -i metamor.o7a romanului. De-i 8n Metamor-
#oele romanului el a.irm0 "0 o istorie a romanului nu poate .i s"ris0 de",t 8n trei 2olume masi2e de un
t,n0r 6urnalist ambi/ios ori de un .oarte b0tr,n pro.esor uni2ersitar) autorul %storiei romanului modern nu
e ni"i una ni"i alta. Ori poate mai e=a"t) .usese una -i se pre50tea s0 de2in0 alta) atun"i ",nd a s"ris istoria
sa. A"east0 lu"rare nu e un studiu stu.os -i "ompa"t 8n trei 2olume) "i un 2ast eseu) o introdu"ere 8n
labirintul romanului modern) pentru "ititorii at,t de numero-i ai 5enului "are este modalitatea "ea mai
r0sp,ndit0 de e=presie literar0 a timpului nostru.
A te 8ntreba asupra ta 8nsu/i 8nseamn0 a te 8ntoar"e) spre ori5ini) spre a"el pun"t ori5o de la "are ai
ple"at. O istorie a romanului este o 8ntoar"ere spre r0d0"inile din "are a pur"es. Ori"e e=plorare 8n
ad,n"ime trebuie s0 ple"e dinspre 7ilele noastre spre .enomenul ori5inar. Istoria ur"0 spre surse s"o/,nd la
i2eal0 straturi din "e 8n "e mai pro.unde) mai 8ndep0rtate 8n timp. E .ires" "a) pornind de la 9"ri7a:
romanului "ontemporan) s0 ne 8ntoar"em spre ori5inile sale 8n timp) pentru a-i sesi7a mai bine
impli"a/iile) atun"i ",nd ne 2om 8ntoar"e din tre"ut 8n "ontemporaneitate. Dup0 $aul Ha7ard "are
anali7ea70 9"ri7a "on-tiin/ei europene: >".. La crise de la conscience euro)enne, J 2ol.) $aris) %&JH?)
primele simptome ale "ri7ei apar la s.,r-itul se"olului al IFII-lea. De .apt) unii 5,nditori 9antimoderni:
>8ntre "are Da"Kues Maritain? mer5eau mai departe) des"operind 8n ra/ionalismul se"olului al IFII-lea -i
"#iar 8n Rena-tere -i Re.orm0) sursele "ri7ei moderne. u s-a obser2at 8n"0) ori nu s-a "er"etat mai
8ndeaproape) rela/ia dintre apari/ia erei 9moderne: -i 5ene7a romanului. S-ar putea a.irma "0 8n"eputurile
a"elei 9"ri7e a "on-tiin/ei europene: sunt "on"omitente "u apari/ia -i r0sp,ndirea 5enului romanes". L0r0
s0 obser2e o asemenea "orela/ie) istoria lui R.-M. Albrs 8n"epe o dat0 "u romanul baro") a"el roman pe
"are M. R. Ho"Ce >8n Manierismus in der Literatur, Hambur5) %&G&? 8l denume-te manierist. Timpul
nostru a de2enit .oarte sensibil la .enomenul artisti" baro". Sensibilitate simptomati"0) 8ntemeiat0 pe
anumite "on"ordan/e. Ast.el) .enomenul 9noului roman: "u "are se 8n"#eie %storia lui Albres mani.est0
"ara"terele unui nou baro" sau) "um obser20 M. R. Ho"Ce 8n lu"rarea amintit0) tr0s0turile unui nou
manierism. Ade20ra/i 9mon-tri epi"i:) romanele 9pre/ioase: >Honor dNUr.; Astreea, Domni-oara de
S"udrE; Artamne sau Marele *-rus et".? urm0res" r0t0"irile unei umanit0/i 5alant-nelini-tite printr-un
labirint de 1ui)ro1uo-uri. 1umea "a un. labirint este o 2i7iune "omun0 baro"ului -i 9noului roman: a"tual.
De asemeni) a"el mers nere5ulat al po2estirii) a"ea arti.i"ialitate) a"el dedal lipsit de ie-ire al lumii
ima5inare) "are ne 8nt,mpin0 8n romanul baro") pot .i re50site 8n unele "rea/ii ale romanului a"tual. S0 nu
uit0m "0) 8n"0 8n ultimele sale romane) T#omas Mann dep0-ise limitele bur5#e7-realiste ale esteti"ii sale
anterioare) pentru a adopta un 5en de pro70 manierist-intele"tualist0. Opera lui DoE"e de la a"el "ortret al
artistului 4n tinere5e, p,n0 la 6eg,ea lui 2innegan, e un in.erno labirinti" u mai 8nt,lnim a7i nai2ele
.eerii ale baro"ului 8n "are o ima5ina/ie e="esi20 metamor.o7a ne8n"etat propriile sale .0pturi) dar
asemenea a"elor romane ale 8n"eputului) ultimele produse ale 5enului romanes") propun o lume 7 tiroirs,
o lume "are se des"#ide asupra unei alte lumi) "are la r,ndul ei se des"#ide asupra alteia -i a-a ad
in#inituin.
+ntre a"el baro" ai 8n"eputurilor -i noul baro" din se"olul nostru) romanul des"rie o "urb0 a
e2olu/iei pe "are o urm0rim 8n %storia lui R.-M. Albrs. Desi5ur) alura eseisti"0 a "0r/ii) preo"uparea de a
stabili o perspe"ti20 dia"roni"0-istori"0) .a"e "a anali7ele sin"roni"-stru"turale ale 5enului romanes" s0 .ie
ne5li6ate. Din datele pe "are le o.er0 8ns0 o asemenea panoram0 7 vol d$oiseau a romanului modem) putem
stabili ",te2a "oordonate pri2ind) din"olo de istoria 8ns0-i a 5enului) destinul s0u esen/ial. Da"0 $roust nu
poate .i 8n/eles de noi de",t prin 4al7a") 8n a"eea-i m0sur0 e 6usti.i"at s0 a.irm0m "0 4al7a" nu poate .i
8n/eles de noi) "ei de a7i) de",t prin $roust. 4ine8n/eles) amintim "orela/ia dintre a"e-ti s"riitori doar "a pe
un e=emplu) pentru a ar0ta "0) 8ntr-o e"ua/ie stru"tural0) termenii se pot s"#imba 8ntre ei) oper,nd "u alte
"riterii de",t "u "el istori"-"ronolo5i". Remar"0m) de alt.el) "0 %storia romanului modern nu este o simpl0
"roni"0 a romanului. Ordinea "ronolo5i"0 a s"riitorilor) "urentelor) e adeseori A -i pe drept "u2,nt A
sa"ri.i"at0 de autor) de dra5ul unor inte5r0ri -i distin"/ii "are dep0-es" "ronolo5ia.
Istori") ori5inile romanului >asupra "0rora Albrs nu se opre-te? sunt dintre "ele mai umile.
Tra5edia) "u .ormele sale ori5inare sa"rale) epopeea ae7ilor anti"i sau a "leri"ilor medie2ali) liri"a
pindari"0 ori poe7ia medie2al0 de "urte) au ori5ini mult mai nobile. R0spun7,nd unei e=i5en/e dintre "ele
mai elementare >a"eea de a 50si o petre"ere a timpului 8ntr-o 9po2estire:? nara/iunea roman/ioas0 se
adresa alt0dat0 unor su.lete 9simple:. Ori"e om are 8ns0 A din"oa"e de so.isti"0rile spiritului A un
asemenea su.let 9simplu:. Cu to/ii 5ust0m ane"doti"ul "are apare at,t 8n b,r.a ordinar0 ",t -i 8n .i"/iunea
"ea mai "omple=0. Li"/iunea 8ns0-i A .ie "0 e ori5inar un mit de5radat) o parabol0 misti"0 ori o simpl0
relatare a unor peripe/ii interesante A o.er0) prin esen/0) posibilitatea unei e2a7iuni din "otidian) din ori"e
situa/ie 8n"#is0) din propria "ondi/ie limitat-uman0. Ca 2oin/0 de e2a7iune) .i"/iunea 8ndepline-te o .un"/ie
eC-stati"0< ea propulsea70 omul 8n a.ara .iin/ei sale pe "are o "onsider0 neautenti"0) 8n5ust0) o limit0
ne6usti.i"at0. Romanul 8-i are i72orul antropolo5i" >nu istori"? 8ntr-o "aren/0 a .iin/ei umane. u suntem
8ndea6uns) 2rem s0 #im mai mult de",t suntem. Lantasio) 5ra/iosul persona6 al lui Musset) 2oia s0 .ie
9domnul a"ela oare tre"e:. Un etern bo2arism ne 8ndeamn0 s0 .im alt"e2a de",t suntem) s0 8n5#i/im 2ie/i
str0ine. O ade20rat0 antropo.a5ie spiritual0 st0 la ori5inea 2olupt0/ii pe "are ne-o pro"ur0 parti"iparea la
2ia/a romanes"0. $0trundem 8n intimitatea "on-tiin/ei eroilor unui roman) aspir,nd spre o plenitudine
ni"iodat0 atins0 pe de-a-ntre5ul) a .iin/ei noastre. Mai mult "#iar de",t o ampli.i"are a e=isten/ei noastre
romanul o.er0 "ititorilor >"a -i roman"ierului de alt.el? a""esul la destin. 9Romanul e un substitut al
mor/ii...:) 9romanul a 8nlo"uit ideea de eternitate:... a.irm0 Albrs. Da"0 prin roman e2ad0m din"olo de
e=isten/a banal0) a"esta nu e un salt 8n neant) "i 8ntr-un .el de suprae=isten/0 oare domin0 e=isten/a 8ns0-i.
Roman"ierul de2ine ast.el un de/in0tor al tainelor Destinului) iar noi 8n-ine parti"ip0m la re2ela/iile sale.
8ritis sicut dii A 2e/i .i asemenea lui Dumne7eu A a"easta era momeala "u "are -arpele bibli" 8i ispitea pe
primii lo"uitori ai paradisului p0m,ntes" @tim "0 4al7a" se "redea un "reator asemenea lui Dumne7eu) iar
LranOois Mauria") 8n se"olul nostru) re"unoa-te -i el "0 ambi/ia roman"ierului de a atin5e o plenitudine a
"unoa-terii) de a de/ine tainele destinelor) de a "rea .iin/e 2ii) este A 8n ima5ine) desi5ur A o 8mplinire a
promisiunii Sedu"0torului bibli" >".. Le Romancier et ses )ersonnages, $aris) %&G() p. %%*?. A"easta)
bine8n/eles) da"0 8ntr-ade20r romanul n-ar putea atin5e .inalitatea se"ret0; a"eea de a se identi.i"a "u o
"arte a destinelor) dispun,nd de 2ia/a oamenilor. Romanul dispune 8ns0 numai de 2ia/a unor .iin/e .i"ti2e.
+n ori"e "a7) permi/,nd e2a7iunea dintr-o e=isten/0 banal0) prin .i"/iune) romanul "ontribuie la o 8n.iin/are
a omului. C#iar da"0 nu ader0m la aser/iunea lui Albrs) dup0 "are romanul este o 9boal0: a romanului)
so"otim totu-i "0 romanul e un paliati2 pentru o 9maladie: a "on-tiin/ei omului "0ruia nu-i e su.i"ient0
"on-tiin/a sa. Romanul r0spunde) ast.el) unei .un"iare tendin/e umane spre o e=isten/0 plenar0 >un a #i
absolut? prin 8n5lobarea altor e=isten/e >un a avea total?.
Din a"east0 propensiune a romanului spre reali7area unei #iin5e totale) deri20 atra"/ia pe "are o
20de-te a"est 5en e=plorator pentru intimitatea .iin/ei. +n"0 din se"olul al IFII-lea) at,t de pudi" >se"olul
8n "are 6ansenistul $ierre i"ole 8i trata pe 9n0s"o"itorii de romane: "a pe ni-te 9otr02itori publi"i:?)
se"olul 8n "are a r0spunde iubirii "ui2a se e=prima prin a 9"omp0timi: "u "ine2a) apare "urio7itatea pentru
.lu"tua/ia interioar0 a a.e"ti2it0/ii. Des"artes s"risese un tratat al pasiunilor >Les "assions de l$9me, %'GP?)
iar morali-tii A un 1a Ro"#e.ou"auld) un 1a 4ruEre A pro"edaser0 la o dise"/ie lu"id0 a aparen/elor spre
a a6un5e la ade20rul l0untri" al "ara"terelor. Dar lumea sim/urilor pare s0 nu e=iste 8n"0) iar sentimentele
sunt ra/ionali7ate. Abia 8n se"olul al IFIII-lea) "a Mari2au= >la "are Albrs surprinde "u .ine/e apari/ia
ambi5uit0/ii sentimental-sen7uale? -i "u Rousseau) e2o"area 2ie/ii emo/ionale 50se-te drept de "etate 8n
roman. De la "ompla"erea 8n deli"iile unei a.e"ti2it0/i des"operite) la tratarea "ini"0 a a"estei sensibilit0/i)
8n romanele lui C#oderlos de 1a"los -i ale mar"#i7ului de Sade) iar) mai apoi) la "ruda anali70 psi#olo5i"0
din Adol),e al lui 4en6amin Constant) arta romanes"0 .a"e pro5rese ne8n"etate 8n e=plorarea intimit0/ii.
Ea de2ine ast.el) dup0 Albrs) o art0 a 9indis"re/iei:) istoria romanului .iind) oare"um) e"#i2alent0 "u o
istorie a :impudorii:. Art0 a e=plor0rii) mai de5rab0; 8n ni"i o art0 omul nu s-a "0utat pe sine "u mai mult0
8n.ri5urare de",t 8n roman. Atra"/ia 9pro.un7imilor: "on-tiin/ei) atra"/ia e=er"itat0 de a"el 2id pe "are
.ie"are om 8l des"oper0 8n str0.undurile sale) intuindu-l la "eilal/i) nu este doar un apetit al indis"re/iei.
S"riitorul timpurilor noi A un Qa.Ca) un LaulCner) un 4e"Cett A "0ut,nd >"a -i poe/ii de la Rimbaud -i
Mi"#au=? s0 "omuni"e in"omuni"abilul) 8n"ear"0 o e=plorare a Liin/ei) pe "are mai demult roman"ierii o
8n/ele5eau "a o entitate psi#olo5i"-so"ial0) pentru "a a7i din "e 8n "e mai mul/i roman"ieri o""identali s0
intuias"0 8ntr-8nsa o entitate ontolo5i"0. Esen/ialitatea Liin/ei) reali7area ei sub o .orm0 plenar0) iat0
obie"tul obsedant al roman"ierului "ontemporan.
Tendin/a a"easta spre o 8n.iin/are prin roman este str,ns le5at0 de o n07uin/0 a romanului spre
totalitate. Mai mult de",t poe7ia) de",t mu7i"a) "rea/ia romanes"0 este animal0 de o inten/ie esteti"0 >un
:unst;illen, "a s0 .olosim un termen al esteti"ii 5ermane? 2i7,nd o art total, o oper0 literar0 "are
8n5lobea70 resursele lirismului) ale epi"ii >8n sensul 2e"#i al "u2,ntului? -i ale dramei. A"east0 tendin/0
latent0 a romanului din toate timpurile este deosebit de mani.est0 8n unele "rea/ii "ontemporane. R.
DaCobson r0m,ne 8n"0 8n "adrul s"#emei aristoteli"e) atun"i ",nd distin5e poe7ia la persoana 8nt,i sin5ular
ori liri"0) de poe7ia persoanei a treia -i a timpului tre"ut ori epi"0 >".. Randbemer<ungen ur "rosa des
Dic,ters "asterna< A "itat de R RelleC -i A. Rarren A +eoria literaturii, Editura pentru 1iteratur0
Uni2ersal0) 4u"ure-ti) %&'*) p. JP(?. +n "oetica sa) Aristotel distin5ea trei 5enuri literare .undamentale;
epopeea) tra5edia -i poe7ia liri"0 ori 9meli"0:. Dar la $roust) DoE"e) Fir5inia Rool.) LaulCner) 9eul:
po2estitorului epi" nu mai e pri2it "a dina.ar0) "a o a treia persoan0) nu mai e un eu obie"ti2at 3das
ob(e<tivierte %c,= a-a "um pretinde R. DaCobson. ara/iunea dire"t0 a eposului) nara/iunea dialo5at0 a
dramei -i melosul liri") se 8nt,lnes" 8n e.ortul roman"ierilor aminti/i >-i nu numai al lor? spre o art total.
Totalitatea pe "are o 2i7ea70 romanul nu este doar de ordin te#ni"-literar< ea nu este doar un
trans.er al mi6loa"elor de e=presie al tuturor 5enurilor literare 8n s.era romanului. A"east0 totalitate
impli"0 o utili7are a tuturor mi6loa"elor de "are dispune un nisus "reator artisti". Ast.el modalit0/ile
mu7i"ii) ale pi"turii) -i mai nou ale "inemato5ra.iei) au .ost preluate de unii roman"ieri. Andr Mide a2ea
ambi/ia unui roman "onstruit "a o Art a #ugii. Un persona6 din romanul lui Aldous Hu=leE "unct,
contra)unct, purt0tor de 2o"e al autorului) 8-i propunea o 9mu7i"ali7are a romanului:. Transpunerea
te#ni"ii seriale din mu7i"0 8n roman) utili7area "omportamentismului "inemato5ra.i") a "onstru"/iilor
pi"turale sau ar#ite"toni"e indi"0 2eleitatea romanului "ontemporan de a de2eni o art0 total0.
Dar a"est totalitarism se mani.est0 -i 8n inten/ionalitatea romanului de a 8mbr0/i-a totul) de a
de2eni o sum0. +ntr-o epo"0 8n oare marile sisteme meta.i7i"e apun) 8n "are -tiin/a nu mai o.er0 o ima5ine
unitar0 -i uni2o"0 a lumii to"mai prin multipli"area demersurilor ei) romanul mani.est0 o propensiune
"osmoti"0. Cosmosul este o unitate -i o totalitate. Desi5ur) 8n"0 8n se"olul tre"ut) *omedia uman a lui
4al7a" "onstituia o sum0 istori"-do"umentar0) o 2i7iune inte5ral0 asupra unei lumi. A "onstitui un uni2ers
a r0mas o ambi/ie dominant0 a romanului) de la "i"lul naturalist al lui Sola) la romanele-.res"0) "i"li"e)
poli.oni"e) din perioada pe "are R.-M. Albrs o denume-te 9postrealist0:. Ast.el sunt; >ean *,risto),e al
lui Romain Rolland) "i"lurile Salavin -i *ronica #amiliei "as1uier ale lui Meor5es Du#amel) /amenii de
bunvoin5 al lui Dules Romains -i 2amilia +,ibault al lui Ro5er Martin du Mard) nu mai pu/in de",t a"ea
Saga a .amiliei 2ors-te istorisit0 "u pedant0 minu/ie de Do#n MalsTort#E) ori "roni"a .amiliei
Buddenbroo< po2estit0 "u emo/ie -i ironie de T#omas Mann. Mari edi.i"ii presti5ioase) uneori 5reoaie)
dar a2,nd ambi/ia s0 8mbr0/i-e7e sub un5#iul unei .amilii) al unei so"iet0/i) un 8ntre5 uni2ers. Dar inten/ia
"osmoti"0 nu lipse-te ni"i din opera lui Dos $assos >trilo5ia &.S.A.=, pe "are D.-$. Sartre 8l numea in %&J3
"el mai mare roman"ier al timpului) ni"i din 2oluminoasele romane ale lui T#omas Rol.e) pe "are
LaulCner 8l so"otea "el mai mare s"riitor al Ameri"a) -i pe "are A surprin70tor A R.-M. Albrs nu-l amin-
te-te 8n %storia sa. +n alt sens 8ns0 de",t 8n "roni"ile amintite) "rea/ia romanes"0 a unui $roust) Qa.Ca)
Musil ori LaulCner) mani.est0 8n se"olul nostru o tendin/0 "osmoti"0. $entru a ne apropia de 8n/ele5erea
ei) trebuie s0 apli"0m romanului no/iunea de sistem. +ntr-o perioad0 anterioar0) dominat0 de o perspe"ti20
or5ani"ist-biolo5i"0) romanul ar .i putut .i asem0nat "u un or5anism. A.irma/ia "ea mai elementar0) mai
5eneral0 pe "are o putem .a"e pri2ind unele or5anisme lin52isti"-artisti"e "a B9lciul de!ertciunilor,
*on!tiin5a lui ?eno ori Mollo- este "0 .ie"are din ele al"0tuie-te ",te un sistem autonom) "#iar da"0)
asemenea "orpurilor "ere-ti) ele .a" parte din di2erse sisteme mai "uprin70toare. Romanele "ontemporane
"are au tre"ut prin marea re2olu/ie a .ormelor) r0m,n ast.el de sisteme. Dar pe ",nd romanele
9tradi/ionale: erau ordonate 8n 6urul ",te unui nu"leu "entral) sistemul romanului nou nu "unoa-te un
asemenea "entru Dup0 "um .i7i"a nou0 a tre"ut de la 8n.0/i-area unui uni2ers "u un num0r determinat de
dimensiuni) per"eptibil prin sim/uri) redu"tibil la .ormule bine determinate) la un uni2ers al .i7i"ii noi) 8n
"are prin"ipiul indeterminismului 6oa"0 un rol important) 8n "are "oeren/a -i lo5i"a se modi.i"0 dup0 s"ara
la "are se petre" .enomenele) tot ast.el roman"ierul nou propune un uni2ers 8n e=pansiune "u n
dimensiuni) "u "oordonate aparent ilo5i"e) un uni2ers "are nu e imediat per"eptibil ori inteli5ibil. A"easta
nu 8nseamn0 "0 romanele noi nu sunt "onstru"/ii omo5ene. Cu toat0 "on.u7ia aparent0) "u toate "0 se
o.er0 nu "a ni-te obie"te 8n"#ise) bine delimitate -i de.inite prin 8nsu-i 9"u2,ntul: lor) "i "a ni-te eni5me
"ane se "er deslu-ite) des"operite) romanele a"estor s"riitori ai 2ea"ului "ontinu0 s0 .ie sisteme. Sisteme
instabile) desi5ur) amenin/ate ne8n"etat de o dubl0 prime6die. Roman"ierul trebuie s0 8mpa"e dou0
tendin/e "ontradi"torii "are re7id0 8n sistemul noului roman; una spre totala des"0tu-are a sa) spre
in.initatea "osmi"0 a sistemului >-i 8n a"est "a7 8l p,nde-te #aosul anar#i"?) alta spre totala ordonare
interioar0 a sistemului) spre ri5iditatea sa s"#emati"0 >-i 8n a"est "a7 8l p,nde-te s"#ematismul) tirania
-abloanelor?. Opere mari n-au putut e2ita impasul #aosului >de pild0 monstruos-5eniala 6eg,e a lui
2innegan=, ori impasul s"#emei >"a unele te=te ale 9noului roman: .ran"e7 A de pild0 A +re)te al lui M.
4utor?.
Romanul din se"olul nostru "aut0 mai mult de",t obie"ti2itatea) .idelitatea stru"turilor sale la
.enomenul real) "oeren/a interioar0 a uni2ersului romanes". Dosep# Lran"C >".. S)atial 2orm in Modern
literature, art. reprodus 8n *riticism, eT UorC) %&H3? anali7ea70 modul 9poeti": 8n "are se or5ani7ea70
unele romane "ontemporane. E 2orba de o poe7ie nenarati20) nonepi"0) de o 9autore.le=i2itate: a
romanului. Coeren/a a de2enit o 2aloare esen/ial0. Desi5ur) marii roman"ieri ai 2ea"ului tre"ut "uno-teau
prea bine 2aloarea "oeren/ei. Dar pentru ei a"easta pri2ea) 8nainte de toate) "ara"terele) intri5a -i
persona6ele) adi"0 elementele "onstituti2e ale unui roman 9tradi/ional:. $ersona6ele bal7a"iene sunt
9tipuri:) to"mai din "au7a "onse"2en/ei lor la propriul "ara"ter) la propriile 2i"ii -i manii) dinainte trasate)
"a o predestina/ie a lor. Tolstoi "aut0 "oeren/a lui Qarenin) -i de a"eea ni se pare at,t de surprin70toare) de
modern0) 9"on2ersiunea: momentan0 a a"estuia) la patul so/iei bolna2e. O dat0 bolna2a restabilit0)
"oeren/a persona6ului nu-i mai 8n50duia ni"i o abatere de la 9"ara"terul: s0u bine stabilit. A"este "oeren/e
prestabilite 8n opera s"riitorilor din se"olul tre"ut -i-au do2edit A 8n bun0 m0sur0 prin des"operirile
psi#anali7ei) prin in.luen/a .ilo7o.iei e=isten/ialiste A arti.i"ialitatea. Romanul #eterodo= din se"olul
nostru a "0utat s0 se debarase7e de arti.i"iile) de "on2en/iile se"olului tre"ut) 8n redarea "oerent0 a 92ie/ii:.
Ade20rul psi#olo5i" pe "are 8l re2endi"a pentru sine anali7a psi#olo5i"0 "lasi"0) s-a do2edit 8n mare
m0sur0 arbitrar0 o dat0 "u apari/ia anali7elor in"on-tientului -i a "er"et0rilor "omportamentiste. Iar
9"oeren/a: persona6ului 92iu: s-a do2edit o "on2en/ie al0turi de altele. 9$ersona6ul V2iuW A spunea Qlber
Haedens 8n "arado@e sur le roman A este "ea mai .rumoas0 in2en/ie a pro.esorilor:.
O istorie a romanului modern trebuie sa urm0reas"0 e2olu/ia repre7ent0rii realit0/ii sau) mai e=a"t)
a raportului dintre .i"/iune -i realitatea obie"ti20. Albrs pre7int0 o serie de date "u pri2ire la a"east0
istorie a mimesis-ului pe "are Eri"# Auerba"# a 8ntreprins-o pe un spa/iu mai lar5 >8n"ep,ndu--i istoria
repre7ent0rii realit0/ii de la Homer?) dar -i mai restr,ns >mul/umindu-se "u anali7e apro.undate dar prea
pu/in "orelate 8ntre ele?. De .apt) problema raportului dintre .i"/iunea romanes"0 -i realitatea .i7i"0 ori
so"ial-psi#olo5i"-istori"0) "ompara/ia 8ntre "osmosul romanes" -i uni2ersul real "onsiderat "a plan de
re.erin/0 e o problem0 de psi#olo5ie -i so"iolo5ie a artei mai mult de",t o problem0 de esteti"0. De la
s.,r-itul se"olului ai IFII-lea) de la des"ompunerea baro"ului) p,n0 la 8n"eputul se"olului al II-lea)
romanul A arat0 Albrs A se umple de 9ade20r:. Repre7entarea realit0/ii de2ine tot mai mult o le5e a
romanului) "are aspir0 la redarea ",t mai .idel0) "it mai 9ade20rat0: a datelor obie"ti2e. O "urio7itate
en"i"lopedi"0 "e /ine de a"el nisus al e=plor0rii despre "are 2orbeam) 8l m,n0 pe roman"ierul obsedat de
"on.ormarea "u2,ntului la realitatea obie"ti20. Ca -i Robinson Crusoe) "are 8n insula sa re.a"e lumea
"i2ili7a/iei pe "are o pierduse) roman"ierul "aut0 o re.a"ere prin 2erb a lumii pe "are prin 2erbul s0u o
suspendase. Se"olul al III-lea "aut0 eroi 9ade20ra/i:) des"rieri 9e=a"te:) intri5i 92erosimile:. Romanul
tinde s0 de2in0 o art0 a mim0rii. Ade20rul este psi#olo5i") so"ial) istori". $e m0sur0 "e uni2ersul
romanes" se e=tinde) "re-te setea de 9ade20r:. $osibilit0/i noi de a sesi7a realul se o.er0 "elor "are 8l
"aut0. $asiunea) uni2ersul sen7orial) straturile "on-tiin/ei dar -i p0turile so"iet0/ii) 8ndeletni"irile
oamenilor) "astele in"luse) 9misterele: ora-ului mare) totul se "ere A "a 8n da5#ereotipul nou des"operit A
re2elat -i .i=at. Mustul preauman al b,r.ei) al 9ade20rului: spus pe .a/0) dar -i apetitul des"operirilor de tot
.elul) e asem0n0tor a"elei porniri "are 8i m,na la drum pe e=ploratorii 5eo5ra.i"i. A"est 5ust "ontribuie
mai mult de",t ori"e la "onstituirea unei esteti"i a mimesis-ului 8n romanul modern. Desi5ur) nu tot "e se
pre7int0 "a 9ade20r: este ade20rat 8n sensul unei ade"20ri a .i"/iunii la realitate. +ntre5 se"olul al IFII-lea
A arat0 pe drept "u2,nt Albrs A substituie 6o"urile 5ramati"ii -i ale limbii ele5ante unei ade20rate
anali7e a emo/iilor. Foluptatea emoti2it0/ii 8n se"olul al IFIII-lea nu e ni"i ea o 5aran/ie pentru redarea
2eridi"0 a 2ie/ii a.e"ti2e. 1a Harpe) 8n a"el 2ea") 8l admira pe 1esa5e; 9plin de naturale/e -i de ade20r:.
Dar nimi" mai "on2en/ional 8n o"#ii no-tri de",t naturale/ea lui 1esa5e. Con"ep/iile asupra realului s-au
modi.i"at -i) de asemeni) ideile asupra modalit0/ii de a ne ilu7iona) prin ima5ina/ia artisti"0) asupra
realului. Se"olul 8n "are realismul trium.0 este se"olul al III-lea. De-i se des"#ide prin marea irup/ie a
ima5ina/iei romanti"e) de-i 4audelaire repre7ent,nd o 8ntrea50 des"enden/0 poeti"0 pe "are o des"#ide 2a
de"lara "0 .ante7ia "reatoare a artistului e 9"apa"itatea de a produ"e irealul:) romanul se"olului al III-lea
r0m,ne pla"entar la realitate. Romanul a"estui se"ol este) 8n ansamblul s0u) serios) do"umentat) ori
"0ut,nd s0 par0 do"umentat< el se "ompla"e 8n des"rierea pitoreas"0) 8n anali7a 2ie/ii so"iale) 8n reporta6.
+n"0 din se"olul al IFII-lea o bur5#e7ie tot mai puterni"0 "e se 2edea pe sine repre7entanta Umanului
>"um ar0tau "er"et0rile lui 4ernard Mroet#uEsen?) se 2rea ",t mai bine in.ormat0 asupra umanit0/ii -i a
uni2ersului dup0 "#ipul -i asem0narea ei. 4ur5#e7ia 2rea s0 se 2ad0 ne8n"etat -i peste tot pe sine. Ea
dore-te in.orma/ii pre"ise -i am0nun/ite asupra obie"telor) a 9posesiunilor:) asupra mora2urilor) a
9purt0rii:) asupra 2ederilor politi"e) reli5ioase et". S"enele din 92ia/a pari7ian0:) 9pro2in"ial0:) 9militar0:
a *omediei umane "a -i s"enele londone7e din romanele lui Di"Cens 8i o.ereau asemenea in.orma/ii.
Do"umente istori"e 8n Rboi !i )ace, roman/ate 8n Logodnicii lui Man7oni) deslu-ind 9misterele:
ma#alalei unei metropole 8n Misterele "arisului, at,t de mult 5ustate ale lui Eu5ne Sue. Roman"ierul
trebuie sa .ie un atot-tiutor ori) "el pu/in) s0 trea"0 drept un om bine in.ormat. Llaubert "aut0 8n A.ri"a) la
Carta5ina) pe SalammbX) o 50se-te 8n ormandia pe Doamna 4o2arE -i "ite-te (PPP 2olume A dup0 "um
de"lar0 8n "oresponden/a sa A pentru a s"rie Bouvard !i "cuc,et, romanul 9prostiei umane:. La/0 de setea
a"easta de do"umentare la .a/a lo"ului) ",t de semni.i"ati20 ni se pare o de"lara/ie a lui Robbe-Mrillet "are
m0rturise-te "0 mer5,nd pe o pla60 s0 se do"umente7e asupra pes"0ru-ilor) la prima pas0re "are a tre"ut
/ip,nd a 8n/eles "0 de .apt pes"0ru-ii pe "are-i "0uta se a.lau in el. Dar 4al7a") Hu5o) Di"Cens) -i mai
t,r7iu Sola 2oiau) "a :ni-te demiur5i) un roman total, totalitatea 8nsemn,nd pentru ni-te "ontemporani ai
lui Taine) -tiin/0 total0. E ade20rat "0 a"east0 9-tiin/0: ni se pare de multe ori st,n5a"e. 4al7a" mai "redea
8n 9ade20rurile: istori"e ale lui Sir Ralter S"ott) pe "are 8l pro"lam0 un maestru al s0u) 8n pre.a/a la
*omedia uman. Marii reali-ti 8ns0 au dep0-it limitele a"estei pseudo--tiin/e) limitele pe "are le
impuseser0 ei 8n-i-i realismului lor. A7i suntem 8n m0sur0 s0 -tim ",t de a"ti2 era un anumit e7oterism 8n
"rea/ia lui 4al7a") e7oterism "are A dup0 "um arat0 Albrs A nu re7ida 8n teo7o.ia sTedenbor5ian0) destul
de dubioas0) la "are adera marele s"riitor) "i 8n :"on2in5erea de a "unoa-te o lume subteran0 "are e=pli"0
destinele banale /i 2i7ibile:. Detaliile materiale) at,t de realiste la 4al7a") sunt simboluri ale unei realit0/i
so"ial-psi#olo5i"-morale. A"elea-i detalii 2ii 8-i pierd misterul 8n romanele lui Llaubert "are le des"rie de
dra5ul unui 9realism do"umentar: ori) mai e=a"t) de dra5ul des"rierii "a atare) din 2oluptate pentru un
uni2ers al "u2,ntul re2elator. Ca7ul lui Llaubert este tipi") pentru ambi5uitatea realismului din se"olul al
III-dea; studiul "on-tiin"ios al .aptului uman) al do"umentelor) se aso"ia70 la el "u o "on"ep/ie artisti"0
.ormalist-ale=andrin0. aturalismul >pentru "are Albrs arat0 o predile"/ie 20dit0? 2a du"e mai departe
2oin/a de ade20r) de ade"2are a semnului literar la natura lu"rurilor) 8ntemeindu--i ambi/iile pe anumite
te7e deri2ate din -tiin/a e=perimental0) de .apt din po7iti2ismul subia"ent al -tiin/ei timpului >".. Sola) Le
roman e@)rimental=. Dar romanele naturaliste) "u tot ameste"ul de mil0 -i brutalitate "are le
"ara"teri7ea70) sunt departe de a .i simple 8nre5istr0ri do"umentare ale unor realit0/i so"ial-psi#olo5i"e.
Determinismul po7iti2ist "are) teoreti") sta la ba7a a"estor "onstru"/ii) se pres"#imb0 8n ele >-i 8ndeosebi
la Sola? 8ntr-un me"anism al destinului oribil. Latalitatea impla"abil0 e sin5ura le5e< ea nu "unoa-te le5e
-tiin/i.i"0. Ea determin0 drama unei omeniri oare -i-a pierdut 2e"#ile "redin/e) .0r0 s0 dob,ndeas"0) 8n"0)
altele noi. A"esta e) de alt.el) momentul 8n "are iet7s"#e e="lama ou 2o"ea lui Sarat#ustra; 9Dumne7eu e
mortY: 9Realitatea: naturalist0 e) de .apt) o sumbr0 2i7iune "osmi"0. Dup0 %3&P) o dat0 "u des"ompunerea
naturalismului -i "u apari/ia la supra.a/0 a a"elor .or/e de disolu/ie ale realismului "are p,n0 atun"i
a"/ionaser0 subteran) apare romanul pe "are Albrs 8l nume-te "u un termen nu prea .eri"it A
:postrealist:. E romanul "are) "u toate re2olu/iile literare ale se"olului al II-lea) 2a "ontinua sub
nenum0rate .orme) o "arier0 "onstant0 -i proli.i"0 p,n0 8n 7ilele noastre. A"um apar romanele-.res"0)
romanele-.lu2iu pe "are le-am amintit mai sus. Opti"a unui realism 9m0surat: domin0 8n romanele de
mora2uri) psi#olo5i"e) re5ionalist-rurale) e=oti"e) de a2enturi) din prima 6um0tate a se"olului nostru.
Con2en/iile di2erselor 5enuri operea70 stereotip< abilitatea te#ni"0 a roman"ierilor per.e"/ionea70
tradi/iile se"olului al III-lea. A"est roman) "u elemente preluate din "omportamentisrnul ameri"an) 2a da
na-tere) dup0 "el de-al doilea r07boi mondial) neorealismului italian -i spaniol. +mpotri2a a"estui roman se
2or ridi"a 8ns0 "a ni-te blo"uri erati"e) operele marilor roman"ieri #eterodo=i; $roust) Qa.Ca) DoE"e)
Musil.
A na-te oameni 2ii) a"easta p0rea s0 .ie n07uin/a .undamental0 a romanului postrealist.
Repre7entan/ii a"estui roman se 2or opune la ino2a/iile 9ereti"ilor: DoE"e) Qa.Ca) ori la "ele ale
s"riitorilor 9noului roman:) 8n numele umanismului. A. Robbe-Mrillet) repre7ent,nd 9noul roman: 2a
protesta 8mpotri2a "riti"ilor "e se adu" s"rierilor sale "a -i ale "ole5ilor s0i) -i anume "0 disolu/ia
persona6ului) 8n sensul tradi/ional al a"estui "u2,nt) ar 8nsemna ine=isten/a omului 8n "0r/ile 9noilor
roman"ieri:. +n romanele a"estora e=ist0) 8nainte de toate) )rivirea 8ns0-i "are urm0re-te totul) 5,ndirea
"are re.le"tea70 -i pasiunea "are de.ormea70. Obie"tele at,t de abundente) de minu/ios des"rise de noii
roman"ieri) n-au o pre7en/0 8n a.ara per"ep/iilor umane) reale sau ima5inare. De alt.el) )rivirea omului
din a"este te=te nu este de lo" deta-at0) neutr0 "i) dimpotri20) ea este 8ntotdeauna an5a6at0 8ntr-o a2entur0
pasional0) din "ele mai obsedante. aratorul bal7a"ian) atot-tiutor) pre7ent deasu)ra romanului) 8n a.ara
lui) 2oind s0 trea"0 drept Dumne7eu) dispun0torul destinelor pe "are le "reea70) e 8nlo"uit printr-un om
"are 2ede) simte) parti"ip0 la "eea "e 2ede. Desi5ur) ar5umentele lui Robbe-Mrillet 8n ap0rarea
umanismului romanelor sale nu sunt 8ntotdeauna "on2in50toare. Desi5ur) umanitatea di.u70 "are mi-un0
8n eposul lui DoE"e ori 8n "0r/ile unui $in5et sau 4utor nu are "oeren/a persona6elor lui 4al7a" sau
Di"Cens. In"oeren/a pare "0utat0) iar re"ursul teoreti" la dis"ontinuitatea din .i7i"0 -i psi#olo5ie nu
e=pli"0 lu"rurile. +n realitate) o "oeren/0 nou0 e propus0) nu una a "ara"terelor) "i alta a ansamblurilor
narati2e. HenrE Dames spunea "0 totul este a2entur0) "#iar -i "ele mai nesemni.i"ati2e .apte. Totul parti-
"ip0) 8n romanul din 7ilele noastre) la. or5ani7area unei 9a2enturi: oare nu mai este produsul unei intri5i
dramati"e "oerente 8ntre persona6e monoliti"e) intri50 e=pus0 8ntr-o su""esiune temporal0 unilinear0
a2,nd o 8nl0n/uire "au7al0 a e2enimentelor. Asist0m 8n 9noul roman: la o s"#imbare radi"al0 de
perspe"ti20 8n pri2in/a 9trat0rii: umanului) a"est roman nu pre7int0 do"umente asu)ra realit0/ii umane) "i
se 2rea el 8nsu-i un do"ument) o m0rturie antropolo5i"0. Li"/iunea romanes"0 are ambi/ia .enomenolo5iei
de a stabili noi raporturi ale omului "u realul. Realit0/ile noi ale unor timpuri noi "er denun/area
"on2en/iilor desuete) e=plorarea noilor realit0/i -i adaptarea la ele. C#iar -i prin noile .orme ale
romanului) Mi"#el 4utor "onsider0 "0 romanul este 9domeniul .enomenolo5i" prin e="elen/0) lo"ul... 8n
"are se studia70 8n "e .el ne apare realitatea sau 8n "e .el poate s0 ne apar0 ea: 3R)ertoire, Zditions de
Minuit) $aris) %&'P) 2ol. I. p. 3?. Denun/area "on2en/iilor pro7ei din se"olul al III-lea 8n "e pri2e-te
realitatea nu impli"0) a-adar) o p0r0sire a realului. Con2en/iile se destituie "a o ilu7ie a realit0/ii) iar 9noul
roman: "on.er0 o realitate p,n0 -i ilu7iilor. A"u7a/ia pe "are Emerson) 8n se"olul tre"ut) o adu"ea
romanului) de a pre7enta a"/iuni nereale) "a -i "ondamnarea platoni"ian0 a literaturii so"otit0 "a o imita/ie
a unei realit0/i de5radate se 8nt,lnes". A"este a"u7a/ii) pri2ite din perspe"ti2a ultimelor e2olu/ii ale
romanului) rea"tuali7ea70 ap0rarea aristoteli"0 a poe7iei. Re.erindu-se la epopee -i dram0) sta5iritul 50sea
poe7ia mai aproape de .ilo7o.ie de",t de istorie. Romanul "ontemporan) p0r0sind modalit0/ile po2estirii
2eri.i"abile) raportabil0 la do"umente) redu"tibil0 la o e2iden/0 e=terioar0) pentru a "onstitui o nara/iune
ne2eri.i"abil0 prin sine) iredu"tibil0 la o e2iden/0 e=terioar0) "aut0 mai pu/in ade20rul istori" al .aptelor) al
realit0/ii "ir"ums"rise 8n spa/iu -i timp) -i mai de5rab0 un ade20r .ilo7o.i" al unei realit0/i ontolo5i"e.
E2olu/ia raporturilor dintre repre7entarea .i"/ional0 -i realitatea obie"ti20 indi"0 o trans.ormare a
obie"ti2elor urm0rite prin "rea/ia romanes"0. E pasionant de urm0rit) 8ntr-o istorie a romanului modern)
deplasarea a"estor obie"ti2e) metamor.o7a stru"turilor prin muta/ia .inalit0/ilor. Cartea lui R.-M. Albrs
pre7int0) 8ntr-un ra"ursiu su5esti2) o e2olu/ie a "eea "e am putea numi 2o"a/ia romanului. Apare "u e2i-
den/0 s"#imbarea 2o"a/iei de la a"eea a po2estirii unor 8nt,mpl0ri interesante la a"eea a e=prim0rii unor
realit0/i de natur0 psi#olo5i"0) so"ial0) ontolo5i"0 et". +n se"olul tre"ut) Matt#eT Arnold 2edea 8n roman o
8ntreprindere .util0) o n0s"o"ire de bali2erne. FalrE) 8n se"olul nostru) ironi7a pe "ei "are 8n"ep s0
po2esteas"0; 9Doamna Mar"#i70 a ie-it la orele "in"i...: Di2ertismentul) 5ustat ori #ulit) de alt0dat0) tinde
a7i spre .ormele literare ale tratatului esteti") miti") spre "onstru"/ia poemati"0. Inten/ii multiple 8-i
disput0 ",mpul e=er"i/iilor pro7ei "are a de2enit un ade20rat 9"osmopolis al 2o"a/iilor: >"u2,ntul A "itat
de Albrs A 8i apar/ine lui Miambattista Fi5ari?. +nt,lnim rar) 8n 7ilele noastre) un s"riitor >"um era
Somerset Mau5#am? "are s0 se pretind0 doar un po2estitor. Albrs) 8ntr-o de.ini/ie-a.orism a romanului)
a.irm0 "0 a"esta e un 9e=er"i/iu literar unde se .olose-te de o po2estire pentru a e=prima alt"e2a:. El
8nsu-i "onsider0 interesul "res",nd al roman"ierului din ultimele se"ole) -i mai ales din ultimul se"ol)
pentru elemente de din"olo de po2estire A .enomene psi#olo5i"e ori so"iale) -tiin/0) meta.i7i"0 ori esteti"0
A drept o 9tenta/ie a ale=andrinismului:. S0 nu uit0m "0 "#iar -i a"ei s"riitori "are 2isea70 8n romanele lor
"e2a "e se surprinde 8ntr-o nara/iune a unor .apte) dar nu se redu"e doar la nararea lor) sunt oameni ai
cuv9ntului rostit, ai .aptelor istorisite. Deplasarea obie"ti2elor romanului) de la po2estire la 9alt"e2a:
de",t po2estire) era impli"at0 8n unele 2irtualit0/i ori5inare ale 5enului. R. RelleC -i A. Rarren) 8n +eoria
literaturii >"ap. %'; Natura !i ti)urile literaturii narative= atribuie nara/iunii 8n pro70 o dubl0 ori5ine. O
surs0 ar .i .ormele po2estirii ne.i"ti2e >s"risori) 6urnal) bio5ra.ie) "roni"a istori"0) do"umente? oare au dus
la nara/iunea realist0 supus0 esteti"ii mimesis-ului. O alt0 surs0 s-ar a.la 8n .ormele narati2e .i"/ionale
>epopee) roman "a2aleres" medie2al et".? "are au determinat apari/ia romanului poeti" sau miti". i"i una
din a"este surse nu e="lude pre7en/a 8ns0-i a nara/iunii "a atare C#iar repre7entan/ii 9noului roman: "are
au modi.i"at) au eliminat at,tea elemente A so"otite alt0dat0 indispensabile unui roman 9ade20rat: A n-au
eliminat nara/iunea. A"easta nu mai este 8ns0 la ei identi"0 "u intri5a ori a"/iunea. $entru unul din a"e-ti
roman"ieri) Mi"#el 4utor) romanul este -i r0m,ne 9laboratorul po2estirii: >o.. o). cit-, p. 3?. Realit0/ile
noi "er .orme noi ale po2estirii) dup0 "um a"este .orme noi des"#id perspe"ti2e noi asupra realit0/ii.
Am insistat asupra unor modi.i"0ri .undamentale pe "are 9"ri7a: romanului le-a adus 8n
obie"ti2ele -i stru"turile literare) pentru "0 prin"ipala problem0 pe "are o pune romanul A sub spe"ie
istori"0 A 8n 7ilele noastre) este a"eea a "ontinuit0/ii -i dis"ontinuit0/ii .ormelor sale. O diale"ti"0 inte-
rioar0 a istoriei romanului >-i 8n 5eneral a istoriei tuturor artelor? opune .or/ele ino2atoare) "elor
"onser2atoare) de re7isten/0. Con.li"tul 8ntre a"este .or/e de sens "ontrar e mai e2ident 8n se"olul nostru
de",t a .ost 2reodat0. Ini/iati2ele re2olu/ionare ale artei A re2olta a2an5ardist0) opera unor "reatori
#eterodo=i A au dus la a"ea "otitur0 8n lumea artelor) "are a produs sentimentul ambi2alent al unei
apo"alipse -i al unei noi 5ene7e artisti"e. L0r0 8ndoial0) istoria artelor din toate timpurile a "unos"ut
raportul dintre "ontinuitatea inte5ratoare a 2alorilor tre"utului -i dis"ontinuitatea "are adu"e elementele de
ruptur0 ne"esare unei e=presii noi artisti"e. C0derea 8n "on2en/ional) 8n"remenirea 8n "on.ormism epui-
7ea70 ori"e ini/iati20) odat0 .e"und0. Institu/ionali7area a"tului moral ori so"ial) pe t0r,mul rela/iilor
publi"e) 5ramati"ali7area termenilor) odinioar0 den-i de un sens sa"ru) sunt .enomene "on5enere "u
"on2en/ionali7area .ormelor literar-artisti"e. +mpotri2a "on2en/iilor) 8mpotri2a unei "ontinuit0/i
"on.ormiste se 8ndreapt0 ori"e a"t de "rea/ie autenti"0. Asemenea a"te au .ost "ele "are au dus la
"onstituirea) 8n se"olul nostru) a unui roman pe "are R.-M. Albrs 8l nume-te #eterodo=. Cartea lui
Albrs este de alt.el "onstruit0 pe opo7i/ia unor a-a-7ise 9.or/e de "re-tere: repre7ent,nd romanul
tradi/ional) -i a 9.or/elor de opo7i/ie: "are au ap0rut 8n romanul ultimelor de"enii. Cele dint,i au "ontinuat
s0 de72olte) printr-o 9"re-tere: "ontinu0) elementele romanului din se"olele tre"ute) roman 8n "are domin0
o idee 5eneral0 asupra naturii umane -i asupra 2aria/iilor a"esteia sub di.erite "limate .i7i"e -i so"iale.
Cara"teri7ate prin studiu analiti") prin "0utarea pitores"ului) a 2erosimilit0/ii) a "oeren/ei) as"ult,nd de o
lo5i"0 a bunului-sim/ "omun) romanele apar-/in,nd primei dire"/ii sunt "ele pe "are le-am 207ut tratate
sub rubri"a 9postrealismului:. 9Lor/ele de opo7i/ie: sunt) dimpotri20) "ele "are au re.ormat arta
romanului) au propus noi modalit0/i ale unui roman-eni5m0. Operele lui $roust) DoE"e) Qa.Ca) Musil) F.
Rool.. LaulCner) dar -i romanul 9ironi": >Mide) Unamuno) Miraudou=?) romanul "are 9dislo"0: po2estirea
>A. Hu=leE) Dos $assos) 1aTren"e) Durrell et".?) romanul 9mitopoeti": >H. 4ro"#?) romanul 9"ondi/iei
umane: >Malrau=) Saint-E=uprE) Camus?) toate "rea/iile ma6ore ale literaturii se"olului nostru >-i suntem
departe de a le .i amintit pe toate= apar/in a"estui "urent promo2,nd A dup0 un termen nepotri2it A
9.or/ele de opo7i/ie:.
Di#otomia a"easta este identi"0 "u a"eea pe "are $ierre de 4oisde..re >el 8nsu-i apli",nd termenii
lui Dulien Mra"K? o propune 8n studiul s0u asupra literaturii .ran"e7e a se"olului nostru 3&ne ,istoire
vivante de la littrature d$au(ourd$,ui. $aris) %&'H?. Dup0 4oisde..re) o literatur0 9de ruptur0: >Rimbaud)
1autramont) Mallarm) DarrE) Claudel) suprarealism et". ? se opune de un se"ol 8n"oa"e 8n Lran/a) unei
literaturi 9de tradi/ie:) sau de "ontinuitate >Llaubert) Lran"e) 4arrs) Mide. Mauria") Mont#erlant et".?.
Asemenea di#otomii >de lo" absolute; elementele sunt di.erit 8n"adrate la "ei doi "riti"i? au o utilitate
limitat0. Distin"/ii mult mai subtile se pot e.e"tua atun"i ",nd p0trundem 8n intimitatea .enomenelor
literare. Ruptura 8ntre "ele dou0 literaturi sau romane) opo7i/ia .or/elor 9de "re-tere: -i 9de opo7i/ie: nu
este absolut0 pentru 8nsu-i .aptul "0 istoria literar0 nu "unoa-te >"a -i "ea natural0? 5enera/ii spontanee.
u e=ist0 o solu/ie de "ontinuitate 8ntre Sola -i $roust) ori",t ar .i de opu-i. A. Robbe-Mrillet are dreptate
atun"i ",nd arat0 >8n "our un nouveau roman= "0 de la Llaubert la Qa.Ca .ilia/ia este e2ident0. O le50tur0
asem0n0toare stabile-te at#alie Sarrautte >8n L N[re du sou)Aon? 8ntre Dostoie2sCi -i Qa.Ca) "u toate
deosebirile dintre ei. Cei mai radi"ali promotori ai 9noului roman:) "ei "are pro"lam0 ne"esitatea rupturii
"on2en/iilor bal7a"iene ale romanului) nu 20d 8n e2olu/ia .ormelor romane-ti o ruptur0 total0 "u tre"utul.
A"ela-i Robbe-Mrillet "are da o sentin/0 de "ondamnare realismului) pro"lam0 e=isten/a unui nou realism.
Da"0 nu putem admite dis"ontinuitatea total0 8ntre romanul tradi/ional -i romanul #eterodo=) nu e mai
pu/in ade20rat "0 re2olu/ia artelor la "are ne-am re.erit mai 8nainte a a2ut reper"usiuni #ot0r,toare asupra
destinelor romanului.
Abia a"um) dup0 "e am tre"ut de mi6lo"ul se"olului nostru) am dob,ndit con!tiin5a re2olu/iilor
"are s-au "onsumat pe t0r,mul artelor "u de"enii 8n urm0. T#ibaudet .0"ea o distin"/ie 8ntre s"riitorii "are
au o 8nalt0 9situa/ie: 8n lumea literelor) bu"ur,ndu-se de "onsidera/ie -i de o lar50 audien/0) dar "are nu
sunt artisti" pre7en/i) opera lor ne5ermin,nd 8n opera altor arti-ti) -i a"ei s"riitori "are au o 9pre7en/0:)
adi"0 inspir0) .e"undea70 prin opera lor) "rea/ia artisti"0 pre7ent0. Lire-te 9situa/ia: -i 9pre7en/a: nu se
e="lud dar ni"i nu se in"lud) -i ni"i nu sunt stabile. $oe/i a2,nd o 9situa/ie: A de pild0 Fi"tor Hu5o A nu au
o 9pre7en/0: "a a"eea a lui 1autramont a "0rui 9situa/ie: A 8n a"ademii) 8n marele publi" A nu se poate
"ompara "u a "elui dint,i. Roman"ieri de mare popularitate la 8n"eputul se"olului A un $aul 4our5et) un
Anatole Lran"e A -i-au pierdut 8nt,i :pre7en/a: apoi 9situa/ia:. Al/ii) "are 8n timpul 2ie/ii -i "#iar dup0
moarte au a2ut o 9situa/ie: medio"r0) sau n-au a2ut-o de lo") mari .i5uri i7olate) blo"uri erati"e ale
"on-tiin/ei "ontemporane) au dob,ndit o 9pre7en/0: "are 8ntre"e "u mult a"eea a marilor roman"ieri din
se"olul tre"ut. Ini/iati2ele a"estora au .ost aproape "on"omitente "#iar da"0 s"riitorii ei 8n-i-i nu s-au
"unos"ut 8ntre ei. i"i o le50tur0 dire"t0 8ntre $roust -i Qa.Ca) de pild0) "are au s"ris 8n a"ela-i timp.
Crea/ia lor romanes"0 -i-a do2edit e.i"ien/a) 8nainte de toate prin pro7eli/ii lor) prin .e"undarea altor
"reatori. Lie"are din a"e-ti mari re.ormatori ai romanului modern a a2ut -i "ontinua s0 aib0 o intens0
9pre7en/0: 8n lumea literelor -i artelor. Dar apari/ia con!tiin5ei a"estei pre7en/e) re"eptarea "riti"-re.le=i20
a ino2a/iilor pe "are opera a"estor s"riitori le propunea) -i de"i a muta/iilor radi"ale 8n arta romanului la
"are au dus ini/iati2ele lor) a 8nt,r7iat destul de mult. 1u"r0ri de teorie literar0 ori de istoria literaturii >s0
"it0m printre "ele "unos"ute la noi studiile lui R. RelleC -i A. Rarren sau E. Auerba"#? se opres" 8n
anali7ele lor A at,t de sensibile 8ndeob-te A la re"eptarea .enomenelor re2olu/ionare ale eposului
"ontemporan. Se poate spune "0 abia dup0 al doilea r07boi mondial) ale "0rui 5ra2e e=perien/e umane)
sensibili7,ndu-ne) ne-au .0"ut mai re"epti2i la te=tele unui Qa.Ca) abia dup0 apari/ia 9noului roman:
.ran"e7) "are se re2endi"0 de la DoE"e) Qa.Ca -i $roust) abia dup0 apari/ia "on-tient0 a unei literaturi a
absurdului) a de2enit mani.est0 "otitura 8n.0ptuit0 8n literatur0 "u de"enii 8n urm0. +nsu-i Albrs este o
do2ad0 8n a"est sens. +n %storia romanului modern, "apitolul 9noului roman:) para5ra.ele dedi"ate lui
Robbe-Mrillet) 4utor) $in5et ori lui 4e"Cett sunt 8n"0 destul de sumare. C,nd peste ",/i2a ani) 8n
Metamor#oele romanului >lu"rare "u obie"ti2 mai restr,ns? pro"edea70 din nou la o prospe"tare a
romanului "ontemporan) el nu se opre-te doar 8n trea"0t la "rea/iile mai re"ente ale 9noilor roman"ieri:) "i
pre"i7ea70 mai mult de",t in mai ampla sa lu"rare anterioar0) 8n "e sens asist0m de la %&(P 8n"oa"e) in
lumea romanului) la muta/ii tot at,t de spe"ta"uloase 9"a -i a"elea ale 2ie/ii or5ani"e 8n ter/iar -i 8n
"uaternar: 3Mtamor),oses du roman, p. &?.
Albrs se al0tur0 unanimit0/ii studio-ilor literaturii >mai e=a"t ai so"iolo5iei literare? "are 20d 8n
roman A a-a "um ne apare el la mi6lo"ul se"olului al II-lea A "el mai r0sp,ndit mod de e=presie literar0.
Romanul a de2enit instrumentul aproape e="lusi2 de "omuni"are literar0 al "elor mai di2erse "ate5orii ale
publi"ului) "ate5orii "are nu se apropie de e7oterismul poe7iei -i de7ertea70 s0lile teatrelor pentru "ele de
"inemato5ra.. De ai"i multipli"itatea ni2elurilor artisti"e pe "are se des.0-oar0 9produ"/ia: romanes"0) de
la romanul de a2entur0) poli/ist) la romanul-medita/ie) la solilo"2iul liri") la suma romanes"0. Romanul
.a"e parte) 8n a"ela-i timp) din a"ele 9mass media: pe "are le repre7int0 presa) tele2i7iunea -i pro5ramele
de radiodi.u7iune "a -i din a"ele modalit0/i artisti"e e7oteri"e pe "are le putem 8n5loba sub denumirea de
5no70 modern0. Tendin/a "omun0 publi"ului -i "riti"ilor >"are nu sunt de",t un publi" mai e2oluat -i) une-
ori) "u mai multe pre6ude"0/i? este) 8ndeob-te) de a re7ista la o ino2a/ie. Mide) "are a .ost 8n 5eneral at,t de
re"epti2) n-a per"eput la o prim0 le"tur0 9noutatea: lui $roust. T#omas Mann so"otea "0 Musil 2a .i poate
sin5urul s"riitor 5erman "are 2a 9r0m,ne: din timpul s0u) timp 8n "are Musil era) 8ns0) un mare
ne"unos"ut. Dar "#iar atun"i ",nd apare 8n/ele5erea re"epti20) ea se redu"e) 8ntr-un prim moment) la
asimilarea a "eea "e nu s-a mai 207ut la "eea "e s-a mai 207ut. Cei dint,i "are l-au 5ustat pe $roust ori pe
Musil au 207ut 8ntr-8n-ii) la 8n"eput) doar anali7e mat .ine ale interiorit0/ii) dup0 "#ipul -i asem0narea
bine"unos"utului roman psi#olo5i". Dar a"e-ti s"riitori erau altceva de",t un $aul 4our5et mai ra.inat.
A"est altceva trebuie s0 .ie sesi7at de ori"ine 2rea s0 .ie ini/iat in ar"anele literaturii "ontemporane.
C0"i romanul nou) "a -i poe7ia ori mu7i"a nou0) pretinde a7i mai mult de",t 8n tre"ut) o ini/iere.
$oe7ia a de2enit tot mai e7oteri"0 >"eea "e nu 8nseamn0 "0) dup0 "um spune Albres) ea ar .i de2enit o
art0 9moart0:?. E7oterismul a p0truns -i 8n roman. E7oterismul romanului nu este o tendin/0 a re2oltei
a2an5ardiste >.uturismul) mi-"area dada) suprarealismul s-au de7interesat de roman) ",nd nu l-au dis-
pre/uit? ",t mai de5rab0 e=perien/a) 8n 2as 8n"#is) a a"elor mari i7ola/i "are au .ost "reatorii romanului
#eterodo=. Foin/a "omun0 a a"estora) di2ers0 8n .ormele ei de a se mani.esta -i in"on-tient0 uneori) era de
a e=prima ine=primabilul. Roland 4art#es >".. 8ssais criti1ues, $aris) Ed. du Seuil) %&'H) p. %G? so"oate
"0) dimpotri20) obie"tul artei e A parado=al A de a 9ine=prima e=primabilul:) de a sustra5e "u2,ntului
"omun al lumii "otidiene) "are e doar mi6lo"ul s0r0"0"ios dar puterni" de e=presie a pasiunilor) un alt
2erb) mai plin) mai e=a"t. De .apt) parado=ul lui 4art#es nu e de",t ne5ati2ul >nu ne5area? .ormulei dup0
"are arta ar "0uta s0 e=prime ine=primabilul. A"easta e) 8n ori"e "a7) marea apeten/0 a poe7iei) de la
Rimbaud 8n"oa"e) "a -i a romanului) 8n"ep,nd "u Qa.Ca -i) "#iar) "u Dostoie2sCi.
Citindu-i pe Albrs) suntem ispiti/i uneori s0 punem un semn de 8ntrebare 8n dreptul unora din
aser/iunile sale. Lormularea su""int0 A nu lipsit0 de o ele5an/0 a.oristi"0 A dar -i 5enerali70rile pripite) 8n
5enul unei 5a7et0rii superioara) impun nuan/0ri) re"ti.i"0ri pe oare autorul %storiei romanului modem nu -i
le putea ori nu 2oia s0 -i le permit0. Indi"0m ",te2a din 8ntreb0rile pe "are ni le-am pus 8n "ursul le"turii;
Oare numai "ondi/iilor de publi"are a romanului-.oileton 8-i datorea70 romanul din se"olul tre"ut
trans.ormarea 8ntr-un roman 9realist:) 8n do"umentarul roman/atB L0r0 8ndoial0 "0 nu. Apari/ia realismului
>8ndeosebi a "on"ep/iei despre arta realist0? are doar o asemenea sor5inte se"undar0. Tot ast.el) e
simpli.i"atoare e=pli"a/ia dup0 "are numai in.luen/a romanului ameri"an asupra neoreali-tilor italieni -i a
5enera/iei spaniole din %&GP) a .0"ut s0 se separe realismul -i arta -"olar0 a des"rierii. Con"eptele de
realism) naturalism -i mai ales a"ela de postrealism pe "are Albrs A #aute de mieu@ A 8l adopt0 pentru
romanul tradi/ional din perioada %3&P A %&HP) sunt destul de 2a5i -i nu /in seama de numeroasele -i
apro.undatele dis"u/ii pri2ind "urentele -i esteti"ile respe"ti2e. Da"0) 8n 5eneral) Albrs se do2ede-te
re"epti2) 5ustul s0u .iind sensibil >nu ne mir0) "i) dimpotri20) ne pla" pre.erin/ele sale) se2eritatea .a/0 de
Llaubert) ap0rarea naturalismului? "u at,t mai mult nedumere-te o a.irma/ie ap0sat0 pri2ind 2aloarea artei
unor s"riitori minori. Dup0 Albrs arta lui Da"Kues de 1a"retelle -i Maston C#rau A s"riitori din
6um0tatea 8nt,i a se"olului nostru) a7i ili7ibili A) ar .i 9in.init mai subtil0 -i mai des02,r-it0 de",t a"eea a
lui $roust) Musil) DoE"e) Mi"#el 4utor:. Admira/ia mar"at0 a autorului pentru 9"ura6ul: unui roman"ier
banal "um era Da"Kues C#ardornne) pentru instrumentul de mare 9suple/e al romanelor lui Mar"
C#adourne) Ren 4oEles2e -i Henri $ourrat) "onsidera/i mai "omple"-i 8n arta lor de",t DoE"e ori Durrell)
ne uime-te. @i-apoi) oare) pentru prima oar0 "aut0 romanul s0 de2in0 o 9art0: dup0 %3&PB Raportul
2alorilor nu e 8ntotdeauna "el 6ust; Musil) de pild0) e pus pe a"eea-i treapt0 "u Hu=leE< LaulCner tratat
destul de se" dup0 o tratare "0lduroas0 a lui C#arles Mor5an< LranOoise Sa5an pare mai important0 de",t
Robbe-Mrillet ori $in5et. @i-apoi) 8n a"east0 istorie a romanului modern) lo"ul atribuit Ameri"ii -i Rusiei e
prea restr,ns. Ele nu sunt e=terioare unui perimetru european al "ulturii. In.luen/a romanului rus) apoi A 8n
ultimele de"enii A al "elui ameri"an) a .0"ut mai pre7ente a"este literaturi) 8n Europa) de",t romanul
peri.eri" spaniol. A "ita apoi "a e=emplu literar pentru spa/iul rom,nes") doar nesemni.i"ati2a 2amilie
"erlmutter a lui $anait Istrati) do2ede-te o lips0 de in.orma/ie pri2itoare la literatura noastr0) e=pli"abil0
8ntru",t2a prin enormitatea uni2ersului literar de str0b0tut 8ntr-o asemenea 8ntreprindere temerar0.
Cartea lui R.-M. Albrs are) 8ns0) din"olo de toate -i"anele "e i se pot .a"e) meritul de a o.eri o
bun0 ini/iere in istoria romanului modern. Roman "are) 8n 7ilele noastre mai ales) are ne2oie) "um am mai
spus) de o ini/iere istori"0 -i teoreti"0. A te ini/ia 8nseamn0 a "obor8 spre un initium, spre un 8n"eput. A
"0uta ori5inile romanului -i repetatele sale resure"/ii >arta rena-te "u .ie"are oper0 autenti"0? 8nseamn0 a
pro"eda 8n spiritul 8nsu-i al romanului "a 5en al tuturor e=plor0rilor) al tuturor "0ut0rilor. Ie-ind A dup0 o
in"ursiune 8n labirintul romanes" A 8n lumina pre7entului) ne putem 8ntreba) pri2ind soarta 2iitoare a
romanului) "u ultimele "u2inte ale lui Dedalus) artistul lui DoE"e din "ortretul artistului 4n tinere5eB 9@i-
a"um) 8n"otroB:
1ui >ean Beaugeois
%ntroducere
Aventura romanului occidental
A"um) la mi6lo"ul se"olului al II-lea) romanul a de2enit "el mai r0sp,ndit mod de e=presie
literar0 Alt0dat0 di2ertisment -i .a"il0 potolire a ima5ina/iei sau a sentimentalit0/ii) el e=prim0 ast07i a"ele
inten/ii) responsabilit0/i -i nelini-ti proprii odinioar0 epopeii) "roni"ii) tratatului moral) misti"ii -i) 8ntr-o
anume m0sur0) poe7iei. $e de alt0 parte) prin 2asta sa r0sp,ndire) romanul repre7int0) sub aspe"t so"ial)
instrumentul de "omuniune literar0 al "elor mai deosebite straturi ale publi"ului; Rboi !i pace sau
*ondi5ia uman, numai ele) permit 8nt,lnirea dintre "el mai e=i5ent -i "el mai lipsit de preten/ii "ititor...
+n roman) o""identalul modern 2a 50si totB tot "e a in2entat -i tot "eea "e-l dep0-e-te) "u alte
"u2inte 8-i 2a 50si propriul s0u destin. Romanul o.er0 .ie"0rei .amilii de spirite #rana predile"t0; spiritelor
po7iti2e A studiile so"iale) alimentate ast07i de interesul pe "are 8l tre7es" /0rile 8n "urs de de72oltare<
su.letelor sensibile A 6o"ul "rud -i deli"at al anali7ei psi#olo5i"e) re8nnoit0 8n se"olul al II-lea de
"u.undarea 8n ad,n"urile abisale< "#iar -i polemi-tilor A prile6ul unei an5a60ri 8n a"tualitate< omului "are
are instin"tul propriului s0u destin A o perpetu0 intero5are asupra "ondi/iei umane sau inumanit0/ii lumii<
-i) de asemenea) tuturor deopotri20) deli"iile in.antile ale po2estirii pateti"e) ale a2enturii -i basmului.
Con.esor) "omisar politi") 5u2ernant0) 7iarist al .aptului de a"tualitate) ma5 -i e7oterist) romanul 6oa"0
ori"e rol 8ntr-o art0 uni2ersal0 "e tinde a se substitui tuturor artelor literare -i "are poate "onstitui 8n 7ilele
noastre o .orm0 5enerali7at0 de "ultur0; 9Lie "0 a"easta ne pla"e sau nu) romanul este -i 2a r0m,ne mult0
2reme modalitatea literar0 "ea mai 5ustat0 de marele publi". Fitalitatea lui nu este e5alat0 de",t de
propria-i plasti"itate) iar 2ariet0/ile "ele mai insolite) "ele mai abstra"te) "ele mai obs"ure) proli.erea70
ast07i pe 2e"#iul trun"#i romanes".:
%

Sedu"/ia -i "ara"terul ambi5uu al artei romane-ti se datorea70 .aptului "0 romanul o.er0 8n a"ela-i
timp atra"/ia puterni"0 a unei 9istorii: -i imensul re5istru de re7onan/e psi#olo5i"e) so"iale) ontolo5i"e)
esteti"e) simboli"e pe "are le poate impli"a respe"ti2a istorie. Datorit0 dualit0/ii amintite) "ititorul
"ontemporan se simte) ",teodat0) s.,-iat. umai o istorie a romanului A sau) mai de5rab0) a inspira/iilor
romane-ti A poate reali7a bilan/ul a"estei duble atra"/ii) a"estui dublu .arme".
\ \ \
Istoria romanului modern este o istorie a impudorii. +n "elelalte arte A "#iar .i5urati2e A "ele mai
taini"e pulsa/ii ale "on-tiin/ei indi2iduale sau "ole"ti2e sunt sublimate 8ntr-o .orm0 simboli"0 sau
de"orati20. Dar) "a -i miniatura) romanul impli"0 arta am0nuntului... De la ori5inea sa A o po2estire
oare"are) 5randioas0 sau .amiliar0 A romanul a e2oluat "onstant spre o materie din "e 8n "e mai bo5at0)
dar -i din "e 8n "e mai intim0.
Intimitatea .ie"0rui ins) "ea mai pro.und0) "ea mai "lo"otitoare) "ea mai se"ret0) iat0 abisul "are)
de la s.,r-itul se"olului al IFII-lea) -i-a e=er"itat atra"/ia asupra romanului o""idental. Supus 8n mod
in"on-tient a"estei .as"ina/ii -i d0ruindu-i-se "u satis.a"/ie) "ititorul adopt0 bu"uros rolul de 2ampir "are
trans.orm0 le"tura unui roman 8ntr-o pl0"ere sadi"0< este de a6uns "a a"east0 pl0"ere s0-i .ie re.u7at0)
pentru "a romanul s0 i se par0 9re"e:.
De la Rousseau la Mauria" sau la at#alie Sarraute) tre",nd prin Dostoie2sCi) a"east0 tendin/0
de2ine obsedant0) ame/itoare. Arta romanes"0 este o art0 de e=plorare sau de indis"re/ie) 9s"riitorul bun
8nso/indu-ne 8n "unoa-terea -i e=primarea a"elei p0r/i din 2ia/a noastr0 "are) la prima 2edere) pare
in"omuni"abil0:
(
.
Totu-i) indis"re/ia romanes"0 A a"el .lu= ame/itor al romanului A nu /ine at,t de natura sen7a/iilor
sau sentimentelor) "#iar da"0 ele nu pot .i 8n/elese sau sunt impudi"e. Ceea "e 2rea) 8n "#ip obs"ur)
sadismul romanes") -i asta pentru prima oar0 8n "i2ili7a/ia noastr0) este s0 p0trund0 8n inima "itadelei) 8n
9"on-tiin/0:< 8n a"el 2id sub tensiune pe "are .ie"are om 8l 50se-te 8n ad,n"ul s0u) 5ustul a"ela searb0d din
.undul 5,tului) a.lu=ul in"ert de emo/ii -i 5,nduri) a"ea 5r0m0dire de amintiri inutile) a"ea de7olare) a"ea
sin5ur0tate pe "are Sartre le-a des"ris "u "on"rete/e 8n Grea5a. Cu 2ia/a pe "are am tr0it-o) r0m,nem) "u
%
$ierre de 4oisde..re; &ne Cistoire vivante de la littrature d$au(ourd$,ui, 1e 1i2re "ontemporain) %&G3) p. (%G.
(
Meor5es Du#amel; 8ssai sur le roman, M. 1esa5e) %&(G) p. JH.
to/ii) nes.,r-it de s0ra"i. Credem 8ns0 "0 )trun9nd 8n "on-tiin/a 2e"inului) 8n "on-tiin/a ima5inar0 a unui
erou de roman) 2om 50si un a6utor -i o re2ela/ie... Iat0 "e ne .a"e s0 ne arun"0m asupra a"estor "0r/i at,t
de repede arun"ate) pe "are le numim romane.
Romanul este de"i o boal0 a romanului. Este de asemenea o boal0 a omului) a a"elui om "0ruia nu-
i a(unge "on-tiin/a sa) "0ruia trebuie s0 i se o.ere tenta/ia de a 2iola alte "on-tiin/e -i de a tr0i alte 2ie/i)
pentru a--i da seama da"0 e=ist0 2reuna) "#iar ima5inar0) la "are s0 se opreas"0... Romanul este un
substitut al mor5iiB 2rea s0 .i=e7e un destin) ori"are-ar .i) dar s0-l .i=e7e 8n s.,r-it... S0 o spunem la ure"#e;
romanul a 8nlo"uit ideea de eternitate< el este un er7a/ mereu re8nnoit al a"esteia.
\ \ \
Iat0 parado=ul 5enului romanes". 1a ori5ine -i 8n de.ini/ia sa "ea mai simpl0) el "orespunde unei
e=i5en/e 9literare: elementare; o 9istorie:) o nara/iune) o po2este) nimi" alt"e2a de",t pu/in0 ima5ina/ie) o
9.i"/iune:) "um spun ameri"anii... Dar) dup0 ",te2a se"ole de e2olu/ie) 8mbo50/it "u noi inten/ii) el
r0spunde unor "erin/e in.init mai taini"e) mai intime) mai pro.unde. E limpede) a-adar) "e anume s-a
8ntimplat; p0r0sind treptat 9.ormele .i=e:) literatura o""idental0 -i-a "on"entrat 8n se"olul al II-lea
aproape toate inten/iile) posibilit0/ile) "0ut0rile) "#iar e7oteri"e) 8ntr-o .orm0 literar0 "are era absen/a
8ns0-i a .ormei) 8ntr-un 5en-prete=t) "are se bu"ura 8n a"ela-i timp de o mare r0sp,ndire. 1a ori5ine) el nu
mani.estase ni"i una din a"este ambi/ii esteti"e) so"iale) meta.i7i"e) nea2,nd alt0 preten/ie de",t s0
des.0-oare p,n0 la "ap0t istorii) episoade) a2enturi... Romanul este un 5en literar super.i"ial >2ul5ar 8n
Anti"#itate) dispre/uit p,n0 8n se"olul al IFIII-lea?) "are s-a 8mbo50/it "u inten/ii str0ine de esen/a sa.
O istorie a romanului modern n-ar putea de",t reuni a"este dou0 tendin/e) rele2,nd) 8n e2olu/ia
5enului) impli"a/iile lor re"ipro"e; 8mbo50/irea romanului prin tot "e nu era roman. -am 2rut) "u toate
a"estea) s0 .a" o dare de seam0) "a un istori") asupra "ondi/iilor de e2olu/ie ale unui 5en< am 8n"er"at doar
s0 adun 92o"ile romanului: din a doua 6um0tate a se"olului nostru.
De"i) nu de istorie literar0 2a .i 2orba 8n lu"rarea de .a/0. Ci doar de "aptarea) 8n pre7ent -i 8ntr-o
re"apitulare a pre7entului) a multiplelor e"ouri "e r07bat p,n0 la noi de la a"east0 .orm0 de "ultur0 -i de
e=presie "are este) -i a .ost) romanul. Fo"ii pre7entului 8i 2om l0sa propria ei amploare) nee7it,nd s0
a"ord0m primul lo" "ontemporanilor. Romanul se"olelor tre"ute nu 2a .i ni"i el ne5li6at 8n m0sura 8n "are
"onstituie) pe modula/iile a"tualit0/ii) un 75omot de .ond "e nu poate .i eliminat< pentru ni"i un "ititor
romanul nu se redu"e la o "rea/ie literar0 a 2remii sale. Se 8nt,mpl0 "a Dostoie2sCi s0 .ie pre.erat "elui
mai re"ent 9premiu literar:. Tot ast.el) nu 2om putea redu"0 )reen5a a"tual0 a romanului la studiul
tradi/ional al unei literaturi 9na/ionale:; "ititorul .ran"e7 de a7i 8i "ite-te at,t pe Dostoie2sCi) DoE"e sau
Durrell) ",t -i pe $roust sau Malrau=) iar 8n O""ident abunden/a tradu"erilor a .0"ut din "ultura romanes"0
o "ultur0 interna/ional0. Totul ne-a 8ndemnat s0 /inem seama de ansamblul romanului european A en5le7)
5erman) italian) spaniol) de pild0 A pe "are-l "itim "u u-urin/0 8n tradu"ere sau 8n ori5inal) -i s0 l0s0m
deoparte romanul ameri"an) rus sau #ispano-ameri"an; ele s-au de72oltat 8n "adrul unor lumi .oarte
di.erite de a noastr0 din pun"t de 2edere so"ial -i intele"tual) istoria lor neput,ndu-se "on.unda "u a"eea a
romanului european.
\\\
Datorit0 edit0rii te=telor relati2 2e"#i) datorit0 multipli"it0/ii tradu"erilor) "ititorul de romane
8nre5istrea70 ast07i 2o"ile tre"utului -i ale pre7entului) "ele din /ara sa -i dina.ar0 ei. e putem ima5ina "u
u-urin/0 un "ititor "are 9"aptea70: simultan) pe 9.radarul: s0u) "0l0toriile lui Da"Kues Mass) epopeile
naturaliste ale lui T#omas HardE -i ultimul roman la mod0 8n "er"urile pari7iene.
$entru "ititorul "e 8n"ear"0 s0--i pun0 la pun"t aparatul de re"ep/ie a ima5inilor romane-ti) "riti"ul
nu este de",t un spe"ialist 8n re"ep/ie "ore"t0) 8n sintoni7are; un te#ni"ian al radarului "are 8n2a/0 s0
"iteas"0 "u mai mult0 pre"i7ie pe a"est e"ran; e"ran at,t de sensibil) 8n",t tre"utul -i pre7entul se
suprapun) unul e=pli",ndu-l pe "el0lalt. $ropun ai"i pur -i simplu o in"ursiune 8n a"east0 art0 a
:sintoni70rii:) a 9re5l0rii:.
+n pri2in/a marilor roman"ieri din tre"ut -i din pre7ent) a multiplelor tendin/e ale romanului) 8n
a"east0 %storie a romanului modern am dat de.ini/ii artisti"e pre"ise -i) sper) un sistem de 9repera6:. S0 nu
se "aute alte pre"i70ri inutile. Am 2rut s0-i e2o" pe to/i roman"ierii 2ii) "are pot .i au7i/i) prin "eea "e le
de.ine-te 2ia/a) prin "eea "e le mar"#ea70 pre7en/a) 8n a-a .el 8n",t s0 .ie lesne de re"unos"ut) -i) la
ne2oie) "ititorul "are nu-i -tie s0-i poat0 omolo5a) situa) sele"ta sau respin5e. Am 2rut s0 le dau 2ia/0 prin
e2o"area rapid0 a unei opere) printr-un "itat
%
... Sola) at#aniel HaTt#orne) 1aTren"e Durrell sunt de.ini/i
prin sensibilitatea -i p0rerile lor... Ai"i nu 2or putea .i 8ns0 50site) "a 8n manuale) bio5ra.ia -i lista
"omplet0 a operelor... -ar .i prea "instit "a) din apro=imati2 -ase sute de pa5ini) trei sute s0 .ie re"opiate
dup0 o lu"rare en"i"lopedi"0. A"east0 materie pur -"ol0reas"0 se a.l0 8n ori"e di"/ionar. Cu ris"ul de a
trimite "ititorul la manuale) nu am re/inut de",t inspira/ia romanes"0) "uloarea) tonul -i ritmul unui autor
sau al unui roman.
+n s.,r-it) 8n 7ilele noastre anali7a literar0 are adesea drept obie"t problemele "rea/iei; raportul
dintre oper0 -i autor) dintre autor -i timpul s0u) "a -i "um A supra2ie/uire a preten/iei 9-tiin/i.i"e: pe "are o
au studiile literare A esen/ial ar .i s0 e=pli"i -i s0 re"onstitui 5ene7a operei literare. $entru a des"#ide "0i
lar5i romanului uni2ersal) am pre.erat s0 studiem ai"i .elul 8n "are se 8n.0/i-ea70 opera -i atitudinea pe
"are o soli"it0 ea din partea "ititorului. Lenomenolo5iei "rea/iei i-am substituit .enomenolo5ia raporturilor
dintre oper0 -i "ititor.
+n limitele istoriei literare) dar -i printr-o e2o"are unde limitele -i liniile sunt -terse -i 8ndep0rtate)
putem) str0b0t,nd di2ersitatea unui 5en #r0nit "u tot "e 8i este str0in) retr0i a2entura romanului o""idental.
0s"ut o dat0 "u omul modern) a e2oluat o dat0 "u el. Istoria unui 5en literar se "on.und0 aproape "u
istoria noastr0 sau) "el pu/in) "u destinul nostru.
%
Con.orm unei u7an/e elementare) nu 2oi aminti 8n note de",t lu"r0rile din "are "ite7 una sau mai multe .ra7e.
$ARTEA +T]I
LOR^E1E DE CRE@TERE
% Romanescul )rimitivB de la baroc la emo5ie si la im)udoare
/riginileB DmiraculosulE baroc, lumea iluiei !i romanul )re5ios. A De la baro" la burlesc,
*,arles Sorel !i Andr Gide. A / #orm de antiromanB 6oltaire !i Gide. A &n )rim realismB memorii !i
cltorii. A 2uretire !i Lesage, )icarescul u!or. A "udoarea clasicilor !i i)ocriia sim5urilor. A *ultul
emo5ieiB Ric,ardson !i Rousseau, Manon 1es"aut !i romanul )atetic. A Marivau@ !i romanul !mec,eresc
F
.
A S)re analia intimB Ben(amin *onstant, im)udoarea )si,ologic. A Romanul intim !i secretele inimii,
de la Ben(amin *onstant la Nat,alie Sarraute. A Ad9ncurile con!tiin5ei !i romanescul interior. A Secolul
al G%G-leaB un intermediu realist.
u trebuie s0 "redem) bi7uindu-ne pe manuale) "0 8n se"olul al IFII-lea romanul numit 9pre/ios:
a .ost doar 95alant:. Marele *-rus, *llie, "ole@andre de Momber2ille) ?a-de de doamna de 1a LaEette
>sau de Se5rais?) sunt mai de5rab0 .eerii "u a2enturi de",t romane de dra5oste. Desi5ur) Artamne e
8ndr05ostit de Mandane) asemeni lui Ma7are) asemeni prin/ului de Asiria) iar Mandane 2a r0m,ne
ina""esibil0 pe tot par"ursul "elor 7e"e 2olume... Dar) mai mult de",t de dra5oste) "ele 7e"e 2olume ale
Marelui *-rus sunt pline de e=pedi/ii) lupte) nau.ra5ii) alian/e .0"ute -i des.0"ute) tr0d0tori -i tr0d0toare)
8ntemni/0ri) e2ad0ri) .0r0 s0 mai so"otim toate 6o"urile de spa/iu -i de timp) "um ar .i s"risoarea .urat0 -i
de "in"ispre7e"e ori r0t0"it0 8nainte de a a6un5e la destina/ie< Claudel a reluat a"east0 tem0 8n "anto#ul de
mtase, ou 9s"risoarea "0tre Rodri5ue:. umeroase episoade apar/in unui 9mira"ulos 5rotes":) "laudelian
-i el. +n Marele *-rus se 8nt,mpl0 "a) 8ntr-o lupt0 na2al0) oamenii lui Artamne s0 se repead0 2oio-i la
abordarea "or0biei "orsarului) 8n timp "e oamenii "orsarului a"/ionea70 in2ers. Re7ultatul luptei este "0)
.0r0 "ea mai mi"0 8mpotri2ire) a"e-ti 2a6ni"i marinari au .0"ut pur -i simplu s"nimb de "or0bii... Or) in
episodul amintit) autorul nu urm0re-te "omi"ul...
Ceea "e urm0re-te el este a"el 9mira"ulos: "iudat) inepui7abil) .ad -i uimitor) n0s"ut din
nepotri2irile -i mai ales din "ompli"a/iile 2ie/ii. Ar .i de prisos s0 mai ad0u50m "0 a"este romane sunt
pline de "on.u7ii) de5#i70ri) tra2estiuri< 6um0tate din num0rul eroilor apar/in "ontraspiona6ului) .ie "0 e
2orba de r07boi ori de dra5oste. E=otismul inter2ine de asemenea; se plea"0 8n 4arbaria) 8n Indii) .0r0 "a
toate a"estea s0 dea na-tere unui roman istori") -i pe bun0 dreptate. +n ?a-de, ni-te spanioli e="entri"i
"ir"ul0 de la Tarra5ona la Tala2era) se bat) de2in bandi/i ori -e.i de armat0< eroul se 8ndr05oste-te de o
5re"oai"0 >"e "aut0 ea 8n Spania nu interesea70?) 8n2a/0 5re"e-te) 8n timp "e ea 8n2a/0 spaniola< a doua lor
8nt,lnire e o .rumoas0 pild0 de bilin52ism in2ersat... "are 8i .a"e s0--i des"opere dra5ostea re"ipro"0.
A-a s-a n0s"ut) din dorin/a de a 8n",nta) o lume "u sertare. Ori"are ar .i .ost eroul) un ,idalgo
8n.runt,ndu-i pe sara7ini sau un r07boini" roman 8n2e-m,ntat 8n prin/ de Cond) o intri50 amoroas0)
omis0 uneori timp de un 2olum 8ntre5) "ondu"ea 9romanul: pe par"ursul a 7e"e sau -aptespre7e"e tomuri)
ser2ind doar drept prete=t< a2enturile se n0-teau unele din altele) se 8nl0n/uiau -i se 8n",l"eau; 2uiet de
lupt0) pl,nsete de 8ndr05osti/i) r0piri) "0l0torii) 1ui)ro1uo-uri et". ara/iunea era de alt.el mereu 8ntrerupt0
de po2estirea a2enturilor unor persona6e se"undare. E=ista 8ns0 ai"i o pasiune a ima5ina/iei
(
.
%
Le roman #ri)on 8n ori5inal. >. trad.?
(
A"est roman baro" s-ar bu"ura) 8ntr-o istorie literar0 "omplet0) de o lun50 preistorie. 9Romanul: este) 8n Europa) 8n"ep,nd din
se"olul al IIF-lea) trans"rierea 8n pro70 -i "ontinuarea 98n serie: a a2enturilor romane-ti 2ersi.i"ate) apar/in,nd stilului epi";
9",nte"ele de 5esta: -i) 8n spe"ial) 9romanele de "urte: >8n 2ersuri?) "a +ristan !i %solda, *iclul Mesei Rotunde sau *iclul
Graalului >se"olul al IlII-lea?. 1e5ende na/ionale >",nte"ele de 5esta? ori misti"e >"0utarea Mraalului?) a"este teme ale
ima5ina/iei 8-i pierd sa2oarea ",nd sunt transpuse 8n 9romane: 8n pro70. Re50sim toate 9ti"urile: romanului-.oileton; eroi
in2in"ibili) mode-ti -i 2ite6i) a2enturi interminabile) ne8n/ele5eri) "o"#et0rii -i rela/ii sentimentale 8ntre eroi -i eroine et". Spa-
niolii 3AmadHs de Gaula= si italienii >re2enind la 2ers -i la 5enul nobil prin Ariosto -i Tasso? re8mprosp0tea70 a"este
9.oiletoane: romane-ti) sentimentale -i eroi"e) pro2o",nd ast.el re8n2ierea lor -i 8n Lran/a.
Romanul baro" al se"olului al IFII-lea este e"oul) de 7e"e ori reper"utat de amatorii 9romanului-.oileton:) de la o /ar0 la alta)
al marilor le5ende istori"e -i misti"e ale E2ului Mediu) de5radate treptat 8ntr-o serie de a2enturi r0su.late -i sarbede. Este 2orba
de"i >sub o .orm0 de"adent0) adi"0 destinat0 e="lusi2 9des.0t0rii: publi"ului -i 9rodat0: "u 5ri60 potri2it ima5ina/iei a"estui
publi" aristo"rati" -i bur5#e7? de "eea "e "onstituie originea ima5ina/iei romane-ti 8n Europa. Loiletoanele inspirate din
romanele "a2alere-ti au .ost ne8n"etat res"rise) readaptate) publi"ate -i "itite intens) din se"olul al IIF-lea p,n0 8n se"olul al
Lire-te) a"este lu"r0ri nu se pot "iti. $ersonalul lor) e=trem de aristo"rati" -i de lipsit de #a7) este
arti.i"ial. 1imba lor nu e a noastr0) ba e "#iar "ontrariul ei; dis"ursuri >pe -apte pa5ini? 8n lo" de dialo5uri.
+n s.,r-it) temele "are a/,/au pe atun"i ima5ina/ia sunt pentru noi "u des02,r-ire perimate) at,t 8n natura
",t -i 8n .orma lor. Despre .arme"ul "uprins 8n ele nu ne putem .a"e o idee de",t atun"i ",nd ne sunt
re7umate
%
.
A"east0 lume romanes"0 era o lume a iluiei. imi" nu-i real) lu"ru "unos"ut) dar to"mai asta
pl0"ea. $er-i) romani sau sara7ini potri2it .i"/iunii) dar "ontemporani ai doamnei de S2i5n prin 5usturi
-i limba6) a"e-ti eroi a2enturo-i 8-i 8mbra"0 8n .ie"are diminea/0 9armura:) iar 8n lupte se pri"ep s0
9o"oleas"0 lo2itura de lan"e:. Trebuie s0 -tim o dat0 pentru totdeauna "0 este 2orba de persona6e din
Ariosto -i mai ales din Tasso) .0pturi de .eerie) -i nu oameni reali. De alt.el) ei se e=prim0 prea bine
pentru a .i a-a.
Romanul baro" trebuie s0 .i a2ut .arme"ul s0u -i anume a"ela al libert0/ii; ima5ina/ie )ur) 8n
a.ara adevrului -i realit5ii. El datorea70 a"east0 total0 5ratuitate .aptului "0 s-a n0s"ut or.an) .0r0 na-i)
.0r0 prote"/ii. u bene.i"ia de ni"i una din a"ele tradi/ii) a"ele "on2en/ii ori imita/ii ale Anti"#it0/ii "are
"onstituiau pe"etea "elorlalte 5enuri; 9Romanul >...? nu se lea50 aproape prin nimi" de Anti"#itatea
"lasi"0; e auto#ton "a -i ar#ite"tura 5oti"0) e VromanW:
(
.
Romanul baro" mar"#ea70 un 95rad 7ero:) un pun"t de ple"are al romanului. E 9romanul .0r0
"alit0/i:) istorie ima5inar0 p,n0 la de75ust) sedu"0toare -i romanes"0 p,n0 la sa/ietate; ima5ina/ie liber0.
1iber0 s0 o.ere "ititorilor a"ele nimi"uri "are le pla") .0r0 s0-i mai pese de alt"e2a. Este o)iul
romanesc, mar.0 prea pu/in apre"iat0 "#iar de "riti"ii 2remii) dar) "u toate a"estea) uni2ersal 2,ndut0. +ntr-
o oare"are m0sur0) di2ersele .orme ale romanului-.oileton) apoi ale romanului 9de 5en: >de a2enturi)
sentimental) poli/ist et".? i-au su""edat; este 2orba) 8ntotdeauna) de a o.eri o do70 de ima5ina/ie romanes"0
brut0) de alt.el 8n "adrul unor anumite deprinderi ale publi"ului.
\\\
Romanul baro" ne interesea70 prin momentul 8n "are se descom)une. 94aro"ul:) e="es de
ima5ina/ie s"lipitoare -i .ad0) are 2aloare datorita problemei pe "are des"ompunerea sa o pune; lupta
a"erb0) ironi"0) s"r,-nit0) 8ntre s0r0"ia realului -i .uria 8n0bu-it0 a ima5ina/iei readuse la real.
+n"0 din se"olul al IFII-lea) a"east0 dram0 .usese tr0it0 8n Lran/a de C#arles Sorel) un .el de
1autaud miop -i independent) "are nu a 2rut s0 parti"ipe la .eeria ne2erosimilelor at,t de 5ustat0 8n epo"a
sa.
"storul e@travagant 2rea s0 .ie o "ari"atur0 a romanelor eroi"e -i 5alante. +n a"est roman
ambi5uu) dra5ostea -i a2entura nu se des.0-oar0 ni"i 8n Al5eria) ni"i 8n Indii) "i pur -i simplu la Saint-
Cloud. Totu-i) a2enturile lui 1Esis) C#arit) Adrian) de-i "uprind episoade 8n "are Romeo "ade de pe s"ar0
-i prime-te o oal0 de ap0 8n "ap) nu "onstituie un mai pu/in e=altant -i ne2erosimil imbroglio de peripe/ii
mereu re8nnoite) 4n plin #rene7ie a inven5iei. Sorel ima5inea70 un 9"ontrapun"t: 5rotes" al eroilor la
mod0) dar 8n a"east0 "ari"atur0 sub7ist0 esen/ialul 5enului; 8n",ntarea ima5ina/iei. @i ",nd) la s.,r-itul
romanului) 1Esis renun/0 la tra2estiuri) la 5alanterii) la eroism) pentru a des"operi "0 nu e de",t un biet
nenoro"it) r0m,ne n0u" -i des"ump0nit. Satiri7,nd ilu7ia) Sorel mani.est0 .0r0 2oie un re5ret pentru
.arme"ul ei.
u-i to"mai a"esta "a7ul lui Don 'ui(oteI Satir0 la adresa ilu7iei "a2alere-ti) Don _ui(ote n-ar .i
e=istat .0r0 romanele "a2alere-ti
J
... 40t,ndu--i 6o" de ilu7ia lui _ui6ote) Cer2antes parti"ip0 totu-i la ilu7ia
se"olului s0u...
Leeria baro"0 se trans.orm0 ast.el 8n #eerie cinic, lupt0 ne8n"etat0 8ntre ima5ina/ie -i ironie.
4u"uria roman"ierului nai2 A autorul lui Jmadis de Gaula sau al lui ",aramond A "onsta 8n a 8nl0n/ui
episoade mai mult sau mai pu/in in"on5ruente) mereu re8nnoite) ni"iodat0 "u totul noi. Din "lipa 8n "are
nu mai "redem 8n a"est (oc, 8i substituim o parodie "e "onstituie una din .ormele "ele mai nelini-titoare ale
artei romane-ti.
"storul e@travagant de Sorel) *andide de Foltaire) "ivni5ele 6aticanului de Mide) 8n lo" s0 se
8ntemeie7e) "a Marele *-rus, pe eroi -i pe o 2i7iune a 2ie/ii plin0 de mira"ulos -i de ilu7oriu) stau la polul
opus al a"estor postulate. Desi5ur) omul ar 2oi s0 .ie eroi") dar) 8n realitate) e o paia/0 "are se "rede erou
sau "are e pus0 s0 6oa"e a"est rol; 9Cu des02,r-ire uluit) Candide nu--i d0dea 8n"0 bine seama "um de era
IFIII-lea.
%
E="elente -i 2ioaie re7umate 8n Andr 1e 4reton; Le Roman au G6%%
e
sicle, Ha"#ette) %3&P.
(
Albert T#ibaudet; R#le@ions sur le roman. Mallimard) %&J3; p. %%H.
J
Fe7i Mi5uel de Unamuno; 6ida de don 'uiiote - Sanc,o, %&PG.
un erou:. @i se -tie "0) 8n "ele din urm0) Candide s-a ales "u ni-te lo2ituri la spate) 8n timp "e -ase mii de
bul5ari -i 7e"e mii de a2ari au .ost omor,/i...
A2enturile din *andide, din ?adig, "ele din *ltoriile lui Scarmentado sunt "ontrariul a2enturii)
ne5area .arme"ului romanes") neputin/a omului de a de2eni interesant alt.el de",t 8n der,dere. Remar"abil
e 9spiritul: autorului) nu 9eroii romanului:. $ersona6ul prin"ipal din *andide nu e ni"i Candide) ni"i
$an5loss) ni"i Martin) e Foltaire. 1a .el) persona6ul prin"ipal din "ivni5ele 6aticanului 2a .i Andr Mide...
Liind"0 a"est antiroman >"e alt nume s0-i d0mB? s-a n0s"ut o dat0 "u Sorel) din des"ompunerea
baro"ului) tot a-a "um mai 8nainte) din nebunia romanelor 9"a2alere-ti: se n0s"use Cer2antes) maestrul
5enului) "are a -tiut s0-i "on.ere dintr-o dat0 un su.lu pateti" e"#i2o". C,nd) nu mult dup0 s.,r-itul
se"olului al III-lea 9romanul de obser2a/ie psi#olo5i"0 -i realist0: 2a a6un5e) la r,ndul s0u) aproape de
des"ompunere) ironia antiromanes"0 se mani.est0 din nou 8n sotisa lui Andr Mide.
Tot a-a "um Sorel) iar apoi 1esa5e -i Foltaire nu re"uno-teau superioritatea ilu7iei asupra 2ie/ii)
Mide nu re"unoa-te A "eea "e este a"ela-i lu"ru A superioritatea 2ie/ii asupra ilu7iei -i arat0 "0 2ia/a) atun"i
",nd nu este o po2este minunat0) e o .ars0... +n "ivni5ele 6aticanului, Dulius de 4ara5lioul) Arni"a $terat)
Amde Lleurissoire) "a -i 1Esis din Sorel) sunt ni-te "obai 5rote-ti "are) lu,nd tr0s0turile lui $rotos sau
1a."adio) sunt supu-i de Mide unei serii de e=perien/e de pata.i7i"0. Con2in5erile lor seam0n0 "u 2i"iile
lor) nai2it0/ile -i a2enturile lor sunt la .el de "ara5#ioase "a a"elea din "storul e@travagant. Dup0 "um) la
Sorel) Cat#erine) slu6ni"a) se "redea 9p0stori/a: C#arit -i nu era de",t o marionet0 8n m,inile unui autor
satiri") tot a-a Ant#ime Armand-Dubois se "redea sa2ant -i ateu) dar r0m,ne o paia/0 8n m,inile lui Mide)
"are se amu70 .0",ndu-l s0 se "on2erteas"0 -i des"on2erteas"0. Totul e e=tra2a5ant din prin"ipiu 8n
"ivni5ele 6aticanului, intri5a mai ales) "are) 8nainte de ori"e) 2rea s0 nu .ie luat0 8n serios. A"est roman
"omi" nu are nimi" dintr-o sotis0) dar are totul din a"ea parodie a romanului in2entat0 de C#arles Sorel 8n
Lran/a) "u dou0 se"ole -i 6um0tate mai de2reme. Doar Llaubert s-a 5,ndit la ea 8n se"olul al III-lea) 8n
Bouvard !i "cuc,et.
\ \ \
Dar) de la s.,r-itul se"olului al IFII-lea p,n0 la 8n"eputul se"olului al II-lea) romanul se
8mbo50/e-te 8n"0r",ndu-se de 9ade20r:. El renun/0 a .i )oveste, n07uind s0 de2in0 obser2a/ie) "on.esiune)
anali70. u 2a mai .i apre"iat de",t potri2it "u "eea "e pretinde; a 7u5r02i omul sau o epo"0 istori"0) a
re2ela me"anismul so"iet0/ilor -i) 8n "ele din urm, a pune problemele s"opurilor ultime
%
.
Ima5ina/ia nu mai este su.i"ient0) -i ni"i pl0"erea in2en/iei. 1a 8n"eputul se"olului al IFIII-lea)
Courtil7 de Sandras) de alt.el su""esor al lui 4ussE-Rabutin) 8nlo"uie-te eroii miti"i prin persona6e reale.
El publi"0 Memoriile "ontelui de Ro"#e.ort) ale lui Col`ert) ale du"elui de Ro#an sau ale lui dNArta5nan.
Ale=andre Dumas) se -tie) le-a "er"etat) so"otindu-le autenti"e. Relat0ri apo"ri.e) dar 2erosimile) din 2ia/a
persona6elor istori"e) a"este lu"r0ri ilustrea70 5ustul pentru 9realitate:) .ie ea "#iar .als0. Din a"east0 "lip0
roman"ierul "ap0t0 obi"eiul de a--i pre7enta "artea drept un manus"ris pe "are l-a des"operit -i "are
"uprinde o relatare ori5inal0. Mari2au= -i $r2ost au .ost "onstr,n-i s0 a"/ione7e a-a) de-i nimeni nu i-a
"re7ut.
Interesul 8l 2or st,rni nu numai oamenii) "i -i mora2urile) 9des"rierea: e=a"t0) peisa6ele) /0rile
8ndep0rtate. Relat0rile "0l0toriilor in2adea70 romanul. Da"Kues Mass publi"0 8n %*%P ale sale *ltorii !i
aventuri, preludiu la Robinson *rusoe -i la *andide, $r2ost 8i trimite pe Cle2eland s0 2i7ite7e triburile
abaKui7ilor din Ameri"a) a6un5,nd s0 dea "#iar mostre din 2orbirea lor. C,t de mare 2a .i mai t,r7iu
admira/ia pentru e2o"0rile e=oti"e ale lui 4ernardin de Saint-$ierre) apoi ale lui C#ateaubriandY @i) dup0
"0l0toria ritual0 8n Orient a tuturor romanti"ilor) dup0 a2enturile su.letului barrsian 8n .a/a Orontului) la
Fene/ia) la Toledo) 8ntre5ul turism de "urs0 lun50 ai lui 1oti -i Claude LarrreY Romanul se #r0ne-te "u
propriul s0u de"or.
$,n0 la s.,r-itul se"olului al III-lea el nu 2a .a"e alt"e2a de",t s0 cucereasc noi )osibilit5i
care, 4ncetul cu 4ncetul, 4l vor st9n(eniB lo"urile) "adrul) so"ietatea) mora2urile) intri5a) "ara"terele)
drama, re7onan/a so"ial0) semni.i"a/ia spiritual0.
Ast.el 8mbo50/it) romanul a apu"at iute pe dou0 "0i) 7u5r02irea so"iet0/ii -i ade20rul psi#olo5i".
Dou0 "u"eriri) dar -i dou0 ipote"i; din "lipa 8n "are 2a .i obli5at s0 .ie 92eridi": 8n "rearea 9"ara"terelor:
-i a uni2ersului so"ial) roman"ierul 2a ris"a s0 nu poat0 .a"e nimi" 8n a.ara a"estor dou0 re5uli impuse de
%
$entru a urm0ri 8mbo50/irea 5enului romanes" de-a lun5ul se"olului al IFIII-lea) s-ar putea lua tot at,t de bine dirept
e=emplu romanul en5le7. -am 2rut s0 8n5reuie7 e2o"area a"estei perioade) a"um 8ndep0rtate) -i) nea2,nd inten/ia s0 .a" o
oper0 en"i"lopedi"0) 8n "ele mai multe din e=emplele mele m-am m0r5init la Lran/a.
-"oal0. Este ade20rat "0 a"est moment 2a 2eni abia "0tre %3GP...
\\\
$entru un publi" bur5#e7 era o ade20rat0 tenta/ie s0 8n"er"e a-l re"unoa-te pe ne5ustorul din "ol/
8n 2reun persona6 de roman. Luretire 8i 2a da a"east0 satis.a"/ie) al s0u Roman burg,e e2o",nd amabil -i
ironi" oamenii din propriul lui "artier. De al.el Sorel -i S"arron i-o luaser0 8nainte) adu",nd 8n s"en0) 8n
lo"ul 9eroilor de roman:) oameni 9s"#i/a/i pe 2iu:; a2o"a/i de pro2in"ie) la"#ei) "0ru/a-i. +n se"olul al
IFII-lea) romanul s0ra" 8n ima5ina/ie nu se deosebe-te de mi"a po2estioar0 moral0) 8n "eea "e pri2e-te
pl0"erea de a-l 2orbi de r0u pe "el0lalt -i de a-l 2edea e=a"t at,t de 5rotes" pre",t este. Iat0) de"i) o nou0
inten/ie a romanului; s0 .ie o 97u5r02ire: -i o satir0 distra"ti20) "u un pi" de mali/ie.
Ea a .ost o man0 "ereas"0 pentru s"riitorii numi/i 9pi"are-ti:. Gil Blas al lui 1esa5e) pe l,n50 alte
2reo trei sute de episoade) .a"e "ari"atura unui medi" bine"unos"ut la $aris ori a unui epis"op nu mai
pu/in "unos"ut 8n Lran/a. -are importan/0 .aptul "0 a"east0 "ari"atur0 e e=a5erat0) "0 romanul se petre"e)
teoreti") 8n Spania. $l0"erea de a "le2eti e omeneas"0) ea se mani.estase mai 8nainte 8n epi5ram0 sau 8n
9ane"dota pi"ant0:< romanul nu .a"e de",t s-o preia.
1a 8n"eput) un po2estitor super.i"ial) 5lume/ -i r0ut0"ios) istorisea .arse mai mult sau mai pu/in
9bune:) unde .iin/ele omene-ti sunt ni-te marionete "omi"e) tratate de alt.el 8ntr-o manier0 realist0. Sunt
2e"#ile po2estiri populare) "u /0rani nai2i -i /0rani 2i"leni) "u .emei a.urisite. Apoi arta mai ra.inat0 a
Mar5ueritei de a2arre) 8n al ei Ce)tameron inspirat din 4o""a""io) realismul dramati" al lui 4andello)
abilitatea -i dr050l0-enia lui 4ona2enture des $riers -i a lui oal du Lail. L0r0 ni"i o 8ndoial0) Rabelais
domin0 tot a"est se"ol al IFI-lea) dar "antagruel A "are este de pe a"um) "u trei sau patru se"ole 8nainte)
romanul atot"uprin70tor A repre7int0) pentru 2ea"ul lui) o e="ep/ie.
+n se"olul al IFII-lea totul se re7uma la po2estire -i) 8n "iuda A uneori A a .ine/ei lor) persona6ele
"ontinuau s0 6oa"e rolul eroului unei .arse pitore-ti. Uni2ersul lui S"arron se redu"ea la ni-te .anto-e A
.oarte reale de alt.el A 207ute de un "omper ironi"< o trup0 de "omedian/i 7dren/0ro-i sose-te la Mans;
9Un lo"otenent de poli/ie >...?) pe nume 1a Rapinire) 8i opre-te -i 8i 8ntreab0 "u o autoritate de ma5istrat
"ine sunt >...?. Con2orbirea se termin0 "u ",/i2a pumni -i ",te2a 8n6ur0turi de Dumne7eu "are 8nt,mpinar0
"0ru/a; 2aletul tripoului 8l b0tuse pe "0ru/a- >...? .iind"0 boii -i iapa se 8n.ruptau prea 8n 2oie din 5r0mada
de .,n din .a/a por/ii.:
\ \ \
Totu-i) 8n a"ela-i se"ol) marioneta "omi"0 amintit0 de2ine mai bo5at0 8n sentimente) 8n"0 de la
Honor dNUr.) de pild0. @i "e mult a 8nsemnat a"east0 nou0 dimensiune "are "reea70 romanul psi#olo5i"Y
Cu"erirea era 8ns0 prematur0. $entru a "ute7a e=plorarea .0r0 "omple=e a bo5atei -i impudi"ei
lumi a sentimentelor 2a .i ne2oie de 8n"0 "el pu/in dou0 se"ole. De la Honor dNUr. p,n0 la 1a"los)
Stend#al -i Dostoie2sCi) o 8ntrea50 so"ietate pudi"0) stin5#erit0 de mondenitate ori de ipo"ri7ie moral0 A
so"ietatea "ontrare.ormei A du"e o plin0 de deli"ii) ipo"rit0 -i pli"ti"oas0 lupt0 8mpotri2a bo50/iei literare
pe "are a des"operit-o. i"i nu s-a "onstatat bine "0 actele omului) materie elementar0 a in2en/iei
romane-ti) sunt dublate de sentimente, sen7a/ii -i ne8n/ele5eri re"ipro"e) 2oite sau nu) 8ntre dou0 "on-tiin/e
umane) -i iat0 "0 so"ietatea se -i 8nsp0im,nt0 de a"east0 nou0 posibilitate -i) asemeni .alselor .e"ioare)
8n"ear"0 s0 se bu"ure de .arme"ele ei) dar nu pe de-a-ntre5ul) "i tri-,nd. To"mai a"est .als "omple= .a"e
"a) ine2itabil) pentru "ititorul se"olului al II-lea) Astreea -i "#iar "rinci)esa de *lves s0 .ie destul de
5reoaie.
Era de"i o nou0 lume; sen7a/iile) "on-tiin/a -i 6o"urile ei) 9pasiunile:. Ele au .ost .alsi.i"ate 8ns0
din pudoare. Mai 8nt,i) 9anali7,nd: sentimentele -i trans.orm,ndu-le 8n "a7uisti"0 ori 8n retori"0 >"um au
.0"ut autorii romanelor de "urte?. Iat-o pe 4linde) ale "0rei sim/uri au .ost tulburate de Clion) dar "are
so"ote-te "0 e "u2iin"ios -i abil >s0 re/inem .eri"ita "oin"iden/0? s0 as"und0 a"easta prietenei sale
Amarant#e -i "#iar lui Clion; 94linde .u emo/ionat0) dar nu se s"#imb0 >...?. Mila >termen at,t de
ipo"rit pentru a e=prima sen7a/iile pe "are le 8n"ear"0 8n .a/a "elui iubitY? era ",t pe-ai"i s-o 8n2in50. De-i
durerea lui Clion 8i pri"inui mult0 m,#nire) pentru ea 8nsemna totu-i o mul/umire .0r0 e5al de a se -ti
iubit0 8ntr-at,t de "el pe "are-l iubea mai presus de ori"e. @i poate "0 asta ar .i putut 8nr,uri 8ntru",t2a
#ot0r,rea sa) da"0 n-ar .i 2oit s0 spulbere ori"e b0nuial0 a Amarant#ei "um "0 ea ar su.eri) ba mai mult) "0
l-ar iubi pe a"el p0stor -i ar .i iubit0 de el.: +-i 8n0bu-i de"i mila
%
... C,te optati2e -i ",te eu.emismeY Su.eri
%
Honor dNUr.; L$Astre.
de o 9boal0: da"0 8n"er"i o aprindere a sim/urilor) iar sentimentele >at,t de puerile) .ie 2orba 8ntre noi? ale
4lindei sunt 8ndea6uns de "omple=e pentru a nu .i at,t de des puse la optati2. Toate a"este pudori se
re50ses" la doamna de 1a LaEette) pre"um -i la Rousseau.
Laimoasa "rinci)es de *lves >%'*3? a introdus) 8n prin"ipiu) 92erosimilitatea "ara"terelor: 8n
roman. E drept "0 doamna de 1a LaEette a dat 8n a"est roman o .oarte puterni"0 coeren5 "ara"terului
.ie"0ruia dintre eroii s0i) domnul -i doamna de Cl2es -i domnul de emours. Ea apli"a ai"i 9psi#olo5ia:
in2entat0 de Corneille -i de Ra"ine) potri2it "0reia ni"i o reac5ie dat a unei #iin5), omenesti nu este
ine@)licabil) 2estind ast.el 2iitorul roman 9psi#olo5i":.
Iat0 8ntre5ul se"ol al IFII-lea; autenti"ului studiu asupra emo/iilor i se substituie 6o"urile de
5ramati"0 -i de limba6. $0trunderea sin"er0 8n lumea sim/urilor e respins0) "re,ndu-se o .als0 lume a
sentimentelor ra/ionali7ate -i anali7ate) o lume a 9pasiunilor: "are sunt denun/ate. Toat0 lumea -tie "0
Ra"ine) a-a "um o spune 8n pre.e/ele sale) a 7u5r02it pasiuni pentru a ar0ta relele pe "are le adu"...
Ipo"ri7ia 5alant0 -i literar0 /esea o mantie peste a"est se"ol.
Dar 9ade20rul: din .r0m,nt0rile inimii sau ale spiritului n-a 8nt,r7iat s0 se impun0. A putut pl0"ea
la Mari2au= A .0r0 a se 2edea ai"i o des"operire A 5ra/ia -i -iretenia a"elui persona6 "are este Marianne.
A"east0 .ii"0 a unor p0rin/i ne"unos"u/i) de-i 8ndr05ostit0 de .rumosul Fal2ille) 8l o"ole-te din 92irtute:)
pre"um -i datorit0 ine5alit0/ii situa/iei lor so"iale< o"olindu-l) ea urm0re-te s0 ",-ti5e admira/ia mamei
t,n0rului pentru .rumosul ei "ara"ter) -i 8ntr-ade20r mama 8nnebune-te dup0 a"east0 .at0 at,t de "instit0.
Mari2au= e) .ire-te) destul de abil pentru "a a"est "al"ul s0 nu .ie "al"ul) a"east0 2irtute s0 nu .ie 2irtute)
a"east0 "o"#et0rie s0 nu .ie "o"#et0rie. De .apt) el des"oper0 "u subtilitate ambiguitatea oamenilor) -i se
6oa"0) se 6oa"0 ma5istral "u ea. Contemporanii lui nu--i dau seama) dar asta n-are importan/0< ei 8-i dau
seama de .apt) dar lu"rul li se pare .oarte .ires". 6ia5a Mariannei e un roman nespus de tulbur0tor) dar ni"i
Mari2au=) ni"i epo"a sa nu-l 8n.0/i-ea70 "a atare) .iind"0 nu "red 8n roman.
u "red 8n el ni"i atun"i ",nd Crbillon-.iul trans.orm0 subtilitatea lui Mari2au= 8n -tren50rie)
r0m,n,nd) la urma urmei) mai nai2. Divanul sau Dragostele lui ?o<inisul sunt mai de5rab0 6o"uri
psi#olo5i"e A de",t autenti" eroti"e A "onsa"rate mi"ilor "ompli"a/ii pline de deli"ii "are pot 8nso/i "#iar -i
dra5ostea 2ul5ar0.
\\\
Cultul emo/iei 2a s"#imba totul. 9$rin roman) s"ria 8n %*'% Diderot) s-a 8n/eles p,n0 a7i o /es0tur0
de e2enimente #imeri"e -i .ri2ole a "0ror le"tur0 era prime6dioas0 pentru 5ust -i pentru mora2uri. A- 2rea
s0 se 50seas"0 un alt nume operelor lui Ri"#ardson "are 8nal/0 spiritul) mi-"0 su.letul) respir0 pretutindeni
dra5ostea de bine) -i "are se numes" tot romane.: e e 5reu s0 pri"epem ast07i "e anume 8n/ele5ea
92irtuosul: se"ol al IFIII-lea prin 9a 8n0l/a spiritul:< dar e=presia 9a mi-"a su.letul: ne l0mure-te; e
2orba) de .apt) tot despre emoti2itate.
Copioasele romane ale autodida"tului Ri"#ardson) *larissa Carlo;e sau "amela, sunt /esute
8ndelun5) 5rosolan) solid) din intri5i .amiliale -i rurale) 7u5r02ind mora2urile -i 8n",l"eala rela/iilor
omene-ti< e prima saga modern0) sa5a unei .amilii sau unei po2e-ti) e"#i2alentul a "eea "e 2a repre7enta
8n se"olul al II-lea >alna "anadian0 a lui Ma7o De 1a Ro"#e. Se simte "0 autorul e 9moral:) -i 8i
admir0m pentru "0 7u5r02e-te dramele -i de7ordinile. +n *larissa Carlo;e se a.l0 .aimosul sedu"0tor
1o2ela"e. Iar "amela are meritul de a .i) pentru prima oar0) istoria unei "ameriste.
Sub mas"a 2irtu/ii) se de72olt0 "ultul emo/iei. A6utat de a5reabilul 4ernardin de Saint-$ierre) "u
ine.abilul -i .erme"0torul "aul !i 6irginia, Rousseau nu-i adau50 nimi" nou) 8n a.ara puterii de "on2in5ere
a melodioasei sale retori"i. Noua 8loi, la .el de predi"atoare "a romanele lui Ri"#ardson A ba "#iar mai
mult A 8mpin5e mai departe e=altarea sentimentului. E de a6uns "a 1a"los) .0r0 2oia lui) 8n Legturile )ri-
me(dioase, s0 pun0 "al"ulul 8n lo"ul pasiunii nai2e. u este de",t o "ontraprob0) un 9ne5ati2: 8n tonuri
re"i. Dar 7arurile sunt arun"ate) 9romanul pasional: a intrat 8n u7ul obi-nuit sub numele de 9roman
psi#olo5i":.
Iat0 de"i romanul 8mpo20rat de un nou lan/; trebuie s0 .ie emo5ionant. Antoine $r2ost) un "0lu50r
benedi"tin se"ulari7at "u 8n50duin/0 papal0 pentru a se "onsa"ra literelor) a introdus "u ino"en/0 8n Lran/a)
8n nu mai pu/in de o sut0 dou07e"i de 2olume) po2estea emo/iei -i a psi#olo5iei emo/iei. S0 ne 5,ndim la
a"ea s"en0 din *leveland 8n "are Cle2eland) .iu natural al lui CromTell >romanes"ul nu--b pierde
drepturile? e 8ns0r"inat) de un tat0 nelini-tit -i urm0rit de politie) s0 pun0 la ad0post o t,n0r0) C"ile) pe
"are o iube-te 8n tain0 -i "are ar r0spunde bu"uroas0 dra5ostei lui. O lun50 "0l0torie) o misiune se"ret0...)
dar) 8n .ine) e 2orba de doi tineri< 5#i"im urmarea) .oarte "ast0 de alt.el) dar) bine,n/eles) e"#i2o"0. E ai"i
o situa/ie pe "are ne-o 8n.0/i-ea70 ast07i ori"e te#ni"olor) mo-tenitor al abatelui $r2ost. Dar A da"0
e="ept0m "orabia lui Tristan A) este o in2en/ie a se"olului al IFIII-lea. @i "e s0 mai spunem despre
Manon) despre ine5alabila Manon "are a .0"ut s0 pl,n50 at,tea Mar5ot) at,/ia Musset -i at,tea buni"i;
De ce Manon Lescaut, din )rima-n#5i!are,
At9t de omeneasc !i-at9t de vie )are
De crei c-ai mai vut-o, !i-i numai un )ortretI
Emo/ia -i pateti"ul) "are 2or .i din "e 8n "e mai "0utate 8n roman) impun 9ade20rul: rea"/iilor
omene-ti; o art0 a mim0rii -i a deli"ate/ei) 8n "are autorul 9"reea70: un persona6 8n mi-"are. A-a ia na-tere
arta de a 8n"#ipui oameni mai 9ade20ra/i:) mai asem0n0tori lor 8n-i-i dee,t 8n realitate. A"east0 art0) se
-tie) a de2enit regul a romanului) r0m,n,nd -i 8n %&'(
%
unul din "ele mai imperati2e "riterii.
Ar .i 5reu s0 de.inim a"east0 impresie de 92ia/0:) da"0 nu am redu"e-o la .aptul "0 persona6ul
trebuie s0 emo5ionee -i s0 intrige pu/in... dar nu prea mult) totu-i. Manon emo/ionea70 .iind"0 are rea"/ii
nea-teptate) este nep0s0toare) a5resi20 -i lipsit0 de ap0rare< apoi) pentru "0 a6un5e la "on-tiin/a de sine -i
la a"eea a propriului ei destin.
A"est 9ade20r: al romanului nu are de"i nimi" de-a .a"e "u ade20rul numit realism sau realitate...
Con.u7ia a .ost totu-i 8ntre/inut0) numindu-se 9ade20r: "eea "e 8n realitate este )ateticul... $l0"erea
emotivit5ii prime-te ast.el "au/iunea unei .alse obie"ti2it0/i.
\ \ \
+n mai pu/in de un se"ol -i 6um0tate) se tre"e ast.el de la romanul baro" >mira"ulos "u Marele
*-rus, burles" "u 2rancion= la 9romanul intim:; de la emo/ia abil0 din Mari2au= la pateti"ul din Manon
Lescaut, apoi la .erme"0toarea -i bo5ata istorie din Noua 8loi -i) 8n s.,r-it) tre",nd prin ",te2a te=te mai
so.isti"ate ale lui Crbillon) 1a"los -i Sade) la "ruda -i dura 9anali70 psi#olo5i"0: din Adol),e al lui
4en6amin Constant. Romanul s-a desprins de .abul0) de po2estea nai20 -i plin0 de nepotri2iri) "u totul
ima5inar0) pentru a tre"e la 9anali70:) adi"0 la subtila trans"riere a intimit5ii umane, a con!tiin5ei, a
interiorit5ii.
+n a"east0 des"operire a indis"re/iei) impudoarea 2a 6u"a un rol. Mari2au= a pus "el dint,i
sentimentele 8n .ormule ele5ante -i ambi5ue) "are a6un5 s0 aib0 i7ul unui 6upon mototolit; 8ntr-o s"en0 din
6ia5a Mariannei) o mi"0 len6ereas0 este r0sturnat0 de o "aret0 pe ",nd iese de la biseri"0. Coapsa r0nit0 e
8n5ri6it0 8n a"ela-i timp de un b0tr,n medi" -i de t,n0rul Fal2ille "are e 2ino2at de a""ident; "#irur5ul)
9pentru a "er"eta ",t mai bine 20t0m0tura) se aple"a mult) .iind"0 era b0tr,n) iar Fal2ille) "on.orm,ndu-se
5estului) lua pe nesim/ite a"eea-i atitudine) aple",ndu-se -i el mult) .iind"0 era t,n0r...:
Citat -tren50res") desi5ur) dar "are ne de720luie "e 8nsemna 9ade20r: psi#olo5i" 8n se"olul al
IFIII-lea; momentul 8n "are e surprins0) "u sau .0r0 "o"#et0rie) tulburarea sen7ual0 sau emoti20. De
alt.el) toat0 sarea "onsist0 ai"i 8n .aptul "0 pa"ienta 8ns0-i e "ea "are po2este-te 8nt,mplarea...
$rin a"est pasa6 u-or pi"ant) Mari2au= reu-e-te de alt.el mai mult de",t s0 sedu"0 "ititorul; el
tradu"e 8n termeni sensibili A pudoare sau indis"re/ie
(
A "eea "e alt0dat0 nu era de",t o po2este) o .ars0...
el apar/ine momentului ",nd romanul) s0tul de romanescul e@terior, de lun5ile a2enturi eroi"e -i lipsite de
#a7) des"oper0 puterile "on!tiin5ei -i ale rea"/iilor ei.
Din a"ea "lip0) romanul 8n"etea70 a mai .i a"ela-i :5en:. $e l,n50 po2estirea) pe l,n50 a2entura pe
"are o "uprinde) el de2ine o pri2ire indis"ret0) o anali70 intim0. E 5ata s0 p0trund0) "u o 2iolen/0 abia
re/inut0) 8n a"est uni2ers tulbure "are e 8ndesinele indi2idului) se"retul "on-tiin/ei) am0nuntul sen7a/iilor)
mi"imea -i m0re/ia intim0 a .iin/ei omene-ti. 9Romanul r0spunde a"elei "urio7it0/i a omului pentru om
"are poate mer5e) "a omul 8nsu-i) de la .ormele "ele mai 2ul5are p,n0 la .ormele "ele mai 8nalte.:
J
Domeniu "e nu .usese 8n"0 2iolat de ni"i o alt0 art0) "0"i poe7ia nu 8n50duia 2i7itarea sau e=ploatarea lui
de",t sub semnul unui lirism de bonton.
+n"0 re/inut) str,ns 8n "orsa6ul limba6ului ales -i al unei psi#olo5ii mondene) 9romanul intim:)
preromanti" -i romanti") de la Rousseau la Senan"our -i la Constant A .0r0 s0 mai punem la so"oteal0
"ruda s.idare a lui 1a"los A) tradu"e "u ele2a/ie) noble/e -i insisten/0) m0runtele detalii ale "on-tiin/elor)
ale mi"ilor lor e7it0ri) "al"ule) sl0bi"iuni) tot "e 8n 7ilele noastre e e2o"at 8ntr-o manier0 mai brutal0) mai
%
Anul 8n "are a ap0rut prima edi/ie a lu"r0rii de .a/0 >n. tr.?.
(
6o-eurisme 8n ori5inal.
J
$aul Madenne 8n "roblmes du roman 3*on#luences=, 1e Care.our) %&HG) p. (%&.
de-0n/at0) mai 2i7ibil0.
\ \ \
Sub aparen/a unui studiu psi#olo5i" st0p,nit -i pre"is) se" -i ar70tor) Adol),e, romanul lui
4en6amin Constant) o.er0 a"est am0nunt al mi"imii omene-ti) a"east0 putre.a"/ie a 2ie/ii psi#olo5i"e)
a"east0 6ila20 -i absurd0 intimitate. E de a6uns) de pild0) s0 .ie evoca5i doi aman/i -i de75ust0toarele lor
"erturi; ))C,nd Ellonore m0 50sea posomor,t sau trist) se sim/ea mai 8nt,i 8ndurerat0) apoi 6i5nit0 -i) prin
imput0rile ei) 8mi smul5ea m0rturisirea oboselii) pe oare a- .i 2rut s-o t0inuies". 1a r,ndul meu) ",nd
Ellonore p0rea mul/umit0) m0 8n.uriam 207,nd-o "0 se bu"ur0 de-o situa/ie pe "are o pl0team "u pre/ul
.eri"irii mele -i 8i tulburam a"east0 s"urt0 bu"urie "u insinuri "are 8i l0mureau ade20rata mea stare
su.leteas"0. e ata"am) de"i) ",nd unul ",nd altul) arun",ndu-ne .ra7e pie7i-e) pentru "a dup0 a"eea s0 ne
re.u5iem 8n protest0ri de ordin 5eneral) 8n 2a5i 6usti.i"0ri -i apoi s0 ne a.und0m 8n t0"ere.:
%
Iat0 "e2a spus
8n maniera epo"ii) "e2a "are poate p0rea distins -i pli"tisitor. C,t de pre"is0 e totu-i "ru7imea a"estor dou0
persona6e "are se mu-"0 -i se otr02es"Y
+ntr-un roman "ontemporan) tratat 8n maniera dialo5ului) ar .i "am a-a;
9Ellonore intr0 8n salon .redon,nd -i nu puteam suporta s0 .redone7e.
A E-ti 2esel0 8n diminea/a astaB
A u) nu sunt 2esel0. C,nt.
Am 50sit de "u2iin/0 s0-mi stin5 /i5ara pe "are am stri2it-o dinadins 8n s"rumiera mare) de
alabastru; Ellonorei nu-i pl0"ea s0 o .oloses" atun"i ",nd nu a2eam musa.iri.
Cum se bu"ura de 2eselia "e p0rea s-o st0p,neas"0) eu i7bu"nii;
A $o2estea asta "u Mou5in nu mai mer5e de lo". O s0 am pli"tiseli ",te2a 7ile.
A e-am obi-nuit "u asta.
O .0"ea dinadins) .0r0-ndoial0. Dar a ad0u5at "u at,ta ino"en/0;
A E-ti si5ur "0 da"0 tele.one7 la ora asta am s-o 50ses" pe mi"a Denise) 2,n70toarea de la .lor0ria
din "ol/B
Eram iritat.
A Tele.onea70) da"0 2rei.
A A#) bine. Credeam "0 putem dis"uta .0r0 s0 ne "ert0m.
A u m0 "ert.
Dup0 o t0"ere) am ad0u5at pe un ton pu/in "am prea solemn;
A Te asi5ur) Ellonore.
Cum nu spunea nimi") am reluat;
A Cred "0 am s0 te las s0 te du"i sin5ur0 la so/ii Marlot ast0-sear0.
Riposta ei .u 2ie) dar) trebuie s0 m0rturises") lipsit0 de r0utate;
A Credeam "0-/i pla" "o"teilurile. Te pl,n5i totdeauna de seri 5oale.
Am de2enit 5ra2. Trebuia. u m0 puteam st0p,ni.
A Ellonore) 50ses" "0 sunt 5oale serile 8n "are m0 in2i/i s0 r0s.oies" un roman) dup0 "e am lu"rat
opt ore. Da) am lu"rat. Clien/ii) 8nt,lnirile...
Ellonore r0spunse lini-tit0;
A Cum 2rei.:
Lie"are epo"0 are 8ntr-un mod .oarte e2ident stilul ei. A"east0 tradu"ere mai mult de",t
apro=imati20 -i 2oit 2ul5ar0 din 4en6amin Constant poate s"oate la i2eal0 "eea "e) 8ntr-un stil di.erit de al
nostru) 9romanul psi#olo5i": a des"operit la 2remea sa -i "eea "e nu se deosebe-te de",t prin manier de
a"east0 in2esti5are mereu mai pro.und0 a intimit5ii omene-ti. 9oi a2em impudoarea psi#olo5iei) a-a
"um "ei 2e"#i a2eau impudoarea 5imnasti"ii:
(
A spunea Abel Hermant lui Lrdri" 1e.2re. Roman"ierul
satis.a"e un sadism latent) 8n"#i7,nd un 8ntre5 destin 8ntr-o "arte< eroul e obie"tul s0u) po2estitorul 8l
st0p,ne-te 8n 8ntre5ime) 8l studia70) 8l 8ntemni/ea70) 8l supune la tot .elul de e=perien/e; temni"er -i "0l0u)
8n timp "e romanul de2ine un pat al lui $ro"ust sau o "amer0 de tortur0... E e2ident) de pild0) "0 autorul
*rinului din vale o torturea70 pe doamna de Mortsau.) a-a "um 4our5et 8-i torturea70 du"esele sau mi"ile
a"tri/e. Doar Llaubert) in2ers,nd pro"esul) se torturea70 pe sine 8nsu-i...
9Romanul intim: al lui Senan"our) Musset) Meor5e Sand) "#iar da"0 p0strea70 un stil destul de
distins -i sentimente pu/in "am retori"e) /inte-te a reda nu o .rumoas0 a2entur0 ima5inar0 -i 9romanes"0:)
%
4en6amin Constant; Adol),e, trad. de Tudor Teodoreseu-4rani-te) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'H) pp. %P%A%P(.
(
Lrdri" 1e.2re; &ne ,eure avec... l
re
scle, Mallimard) %&(H) p. %3P.
"i secretele .iin/ei umane. u a2em 8n"0 de-a .a"e de",t "u se"retele 9inimii:. Dar da"0 la Musset)
*on#esiunea unui co)il al secolului este) "a -i 8a !i el la Meor5e Sand) p0tat0 de "omple7en/0 -i de lirism
sentimental) *rinul din vale de 4al7a" e o anali70 plin0 de "ru7ime prin moartea "umplit0 a doamnei de
Mortsau.) iar admirabilul Domini1ue al lui Eu5ne Lromentin de720luie .0r0 e.e"te .a"ile sentimentele -i
su.erin/ele...
\\\
0s"ut din le5ende) din a2enturi epi"e -i ",teodat0 .antasti"e) romanul o""idental a des"operit
8n"etul "u 8n"etul un 9.antasti": e=trem de "omple= -i .as"inant; ni"i .apte) ni"i a"te) ni"i 9istorii:) "i
nelini-titoarea -i "iudata .or.ot0 a l0untrului omenes". +n de"ursul 8ntre5ului se"oi ai III-lea) e="ept,nd
pe un er2al sau un 1autramont) el 2a r0m,ne supus conven5iilorB intri50 psi#olo5i"0) "oeren/0 a
9persona6elor:) pateti"0 po2este de dra5oste. Dar) o dat0 "u $roust) DoE"e) Musil) Fir5inia Rool.)
e=presionismul 5erman -i suprareali-tii) apoi -"oala numit0 a 9noului roman:) a"est )si,ic literar 8n"0
romanes" -i sentimental 2a e=ploda... E2olu/ia de"lan-at0 de $r2ost sau Mari2au=) interesa/i nu de "eea
"e se petre"e "u eroul romanului) "i 8n eroul romanului) se trans.orm0 A bine8n/eles dup0 1a"los) dup0
Sade) dup0 Stend#al -i Dostoie2sCi A 8n e=plorare .ero"e a lumilor proli.erante ale sen7a/iei) ale
sub"on-tientului) ale "on-tiin/ei surprinse 8n de7ordinea ei ilo5i"0.
A"east0 de7ordine ilo5i"0) a"east0 materie elementar a .aptului omenes") a"east0 "on-tiin/0
2iolat0 -i de75olit0) ridi"ul0) iterati20 -i obsedat0) poate .i re50sit0) de pild0) 8n .a7a "ontemporan0 a
romanului intimist. "lanetarium de at#alie Sarraute) de pild0) 8n.0/i-ea70 o intimitate at,t de bi7ar0 "um
e obsesia a"elei .emei "are) ore -i ore 8ntre5i) pa5ini -i pa5ini 8ntre5i de 9roman
%
:) su.er0 "a o mania"0
pasionat0 de apartamentul ei) ",nd 70re-te pe o .rumoas0 u-0 de ste6ar 50urile pe "are ni-te mun"itori
ne8ndem,nati"i le-au .0"ut din 5re-eal0. Ca -i la $roust) este 2orba de un 9am0nunt:) -i anume a"el
am0nunt "are .a"e "on-tiin/a s0 se poti"neas"0) o a/i/0) o 8nnebune-te) pilda 8ns0-i a "eea "e alctuie!te
2ia/a) 2ia/a ade20rat0) "ea "are nu are nimi" "omun "u ele5an/a po2estirilor romane-ti) dar este total le5at0
de .urie) de speran/0) de nebunie. Mai de5rab0 de",t "e po2estes" "0r/ile) pri2i/i "e se petre"e 8n realitate,
sub o .orm0 de7l,nat0) 8n mintea unei .iin/e omene-ti dup0 "e ni-te t,mplari stupi7i au stri"at o u-0
.rumoas0 de ste6ar; 9Haide/i) .re"a/i 8mpreun0 "u noi) 50urile dispar... a"olo totu-i) da"0 te a-e7i "e2a mai
la st,n5a) iat0-le "0 se i2es" din nou... Lrumosul ste6ar "u lustru -i "u ape era s"ri6elit de mi"i "er"uri
a.urisite) 7adarni" 2oiai s0 le as"un7i) s0 le umpli "u "ear0) s0 le .re"i) imposibil s0 le .a"i s0 lu"eas"0...
Trebuie s0 8n"er"i s0 le 2opse-ti) sunt prea ne5re) s0 r07uim "eara) s0 re8n"epem) s0 t0iem rondele de lemn
pentru a reastupa 50urile... dar "er"urile "ele mi"i din 6ur se 20d "u o"#iul liber) de5eaba le .re"i...
imi" de .0"ut) trebuie s0 renun/0m) trebuie s0 ne resemn0m) s0 uit0m de toate astea) dar nu
putem... Suntem 8n"#i-i "u to/ii ai"i) 8mpreun0 "u ea) nu-i a-aB Suntem 8mpin-i de-a lun5ul unui "oridor
8n5ust -i 8ntune"at) .0r0 ie-ire) r0t0"im la nes.,r-it) 8n"#i-i 8mpreun0 "u ea 8n a"est sumbru labirint
8n2,rtindu-ne roat0...
Li/i .0r0 team0... Este un 6o") o -ti/i prea bine... i"i unul din noi nu ris"0 nimi". Inima se str,n5e
"u deli"ii) 8/i 2ine s0 /ipi) "a-n tobo5an) ",nd i7bu"ne-ti 8n r,s da"0 2a5onetul "oboar0... +ntr-o "lip0) da"0
20 8n"ear"0 dorin/a) 2e/i .i din nou la 2oi a"as0) pe ",nd ea 2a r0m,ne a"olo pentru totdeauna) 8n a"east0
5aur0 pe "are -i-a s0pat-o) prea .ira20 pentru a e2ada) unde 2a r0t0"i) se 2a roti la nes.,r-it.:
%

A"i suntem in2ita/i a ne l0sa in 2oia unei ame/eli; a "on-tiin/ei 8n stare elementar0) dens0) #ibrid0)
nebun0. S0 transpunem a"est episod 8n stilul lui Adol),e de 4. Constant; 9M-a primit nespus de a5itat0 -i
ne"06it0 din pri"ina unei repara/ii nereu-ite a comodei ei) pe "are o .0"use t,mplarul "ontelui I. Detaliile
2ie/ii domesti"e a2eau asupra Ellonorei un e.e"t stin5#eritor) .apt "are ad0u5a .arme"ului ei) nu lipsit de
tru.ie) o asprime nea-teptat0 "e ar .i putut .i luat0 drept indi.eren/0 e="esi20) da"0 nu ai .i .ost pre2enit.
Aerul ei re"e -i preo"upat m-ar .i mirat) da"0 nu mi-ar .i m0rturisit ea 8ns0-i "au7ele. A trebuit s0 se
8n2in50 pe sine pentru a r0spunde amabilit0/ilor .ire-ti ale unui prieten -i) 8n timpul "on2orbirii noastre) o
sim/eam 8n"0 tulburat0 de 5,nduri 2ul5are pe "are se str0duia s0 le alun5e. +mi pl0"ea "0 Ellonore)
8n"on6urat0 "um era de un "er" de oameni de 2a70) putea pune ",teodat0 pasiune 8n "eea "e .a"e parte din
2ia/a "asni"0< a"east0 sl0bi"iune mi-o .0"ea -i mai s"ump0. Totu-i) ardoarea dis"ursurilor mele o
impresiona. Dup0 "e 8i reamintii de lun5ile s0pt0m,ni ale e=ilului meu) ea e="lam0...:
Din nou multe optati2e) -i 5ata 9s"amatoria:Y Ceea "e la at#alie Sarraute e subiect de roman) nu
poate .i de",t in"ident domesti") pitores") 8n "onstru"/ia intri5ii psi#olo5i"e la 4en6amin Constant. obila
su""esiune a 9sentimentelor: a""ept0 .uria 8mpotri2a t,mplarilor doar "a pe o ne8nsemnat0
%
at#alie Sarraute; Le "lantarium. Mallimard) %&G&) pp. JGAJ*.
9"ir"umstan/0:) preludiu al ade20ratei "on2ersa/ii. +n epo"a noastr0) dimpotri20) intri5a amoroas0 -i
"ontinuitatea 8n e2olu/ia pasiunilor sunt sa"ri.i"ate >mul/umit0 le"/iei lui $roust? 9in"identelor:.
Se"olul al II-lea a renun/at ast.el) 8n unele "a7uri) la arti.i"iile -i "on2en/iile po2estirii) pentru a
pune 8n 2aloare numai -i numai incongruen5a, in"oeren/a -i intimitatea "on-tiin/ei redus0 la ea 8ns0-i) la
.antasmele) la e7it0rile) la se"retul ei... Mai de5rab0 de",t 9roman: ori po2estire) "artea este un poem
despre misterele "on-tiin/ei.
Dar a"east0 "on2ersiune .usese anun/at0 8n"0 de romanul emoti2 al se"olului al IFIII-lea< 8n
pasiunea a"eea "iudat0 "are l-a 8ndemnat s0 ne5li6e7e a2entura 8n .olosul "urio7it0/ii intime) e2enimentele
A 8n .a2oarea sentimentelor) romanes"ul e=terior A 8n .a2oarea romanes"ului l0untri". A2eam de-a .a"e
ai"i "u o mare a2entur0) "are 8n"epea "u o pasiune tulbure -i indis"ret0) oare"um sadi"0) pentru detaliul
emo/iilor... C0"i) 8n .ine) "are alt0 "i2ili7a/ie de",t a noastr0 s-ar .i 5,ndit s0 e=plore7e) "u art0 -i deli"ii)
m,lul nes.,r-it de bo5at al straturilor) a.undurilor -i str0.undurilor "on-tiin/ei 2iiB
\\\
Totu-i) la 8n"eputul se"olului al III-lea romanul nu mer5ea at,t de departe. De-i interesat de
emo/ii) doritor a le surprinde nuan/ele) puterile lor tulburi) le e=prima 8ntr-un mod liri") oare"um
"on2en/ional. El p0stra) de alt.el) "umin/enia po2estirii -i lo5i"a 5enului. Romanele pasionale "umin/i ale
doamnei Cottin ori ale doamnei de Staal) sentimentalitatea "u2iin"ioas0 a doamnei de Sou7a -i a doamnei
de Menlis) nu p0trundeau prea ad,n" 8n emoti2itatea uman0) 8n tainele -i 7odiile ei rele. Cu toate a"estea)
tradi/ionali-tii a2eau dreptate) 8n 5eneral) s0 denun/e le"tura romanelor drept peri"uloas0 pentru tinerele
.ete. Ei 8-i d0deau prea bine seama "0 romanul) a"est 95en: nou de .apt 8n istoria literaturilor) 20dea o
8n5ri6or0toare 8n"lina/ie pentru e=plorarea ad,n"urilor) pro.un7imilor emo/iei) ale 2isului) ale 8ntre5ului
ne"unos"ut "are s0l0-luie-te 8n )si,icul uman. @i) a-a "um 8not0torul sub ap0 nu poate lua de",t o mi"0
re7er20 de o=i5en) roman"ierul "urios) 8ndr07ne/) sadi") 5ata s0 tulbure "alma supra.a/0 a "on.ormismului
omenes") nu poate du"e "u el 8n abisuri de",t o "antitate mi"0 de moral0... Abia 8n se"olul urm0tor
roman"ierul 2a p0trunde 8n lumea submarin0) subuman0) "u mon-trii -i minunile ei.
De alt.el) romanul 2a a-tepta A "u e="ep/ia lui Stend#al -i Dostoie2sCi A o bun0 sut0 de ani 8nainte
de-a urma "alea indi"at0 de romanul emoti2) 8nainte de-a se l0sa prad0 2i"iului "urio7it0/ii pentru 2ia/a
psi#i"0 -i emo/ional0. Fa .i supus) "e-i drept) de-a lun5ul aproape 8ntre5ului se"ol al III-lea) unei alte is-
pite; a serio7it0/ii< ea 8l trans.orm0 8n do"ument -i 8n studiu so"iolo5i") "are 8i 8n2a/0 des"rierea pitoreas"0)
anali7a so"ial0) do"umentarea) reporta6ul. I2it 8ntr-o so"ietate ultra"i2ili7at0) "u spirit as"u/it -i .ri2ol)
impulsul "e 8ndemna la e=plorarea pro.un7imilor umane pornind de la emo/ie -i-a tr0it 8ndelun5 2eleatul<
noua so"ietate bur5#e70 se pre50tea) 8ntre timp) s0 "ear0 romanului s-o in.orme7e) s-o do"umente7e; a-a a
luat na-tere realismul.
%% Be5ia realismului
%n#luen5a D#oiletonuluiE. A Balac demiurgulB trustul romanuluiK misterele societ5iiK 6ictor Cugo,
*,arles Dic<ens, N. 6. Gogol. A +e,nici realiste !i )rocedee ale )ovestirii. A Realismul "a voin5 de )u-
tere, valori simbolice ale realismului. A Decaden5B realismul documentar.
Gustave 2laubert !i biantinismul descrierii. A De la realism la ale@andrinism, de la Mau)assant
la A. Daudet !i A. 2rance. A 2laubert !i cinemasco)ulB A SalammbX) su)er)roduc5ie romanesc9. A 2alsul
realism ado)tat de !coal. A Realismul a #ost o )re5ioitate.
De la abatele $r2ost p,n0 la C#ateaubriand) romanul a tot prins 5ust pentru emoti2itate -i
pasiune) iar apoi) tre",nd pe la 9pi"are-ti:) pentru satira so"ial0. Rousseau -i 4ernardin de Saint-$ierre au
tre7it 5ustul pentru botani"0) peisa6e) sentimentalism. E=otismul) ade20rat sau .als A 8ntotdeauna .als)
desi5ur A a .ost utili7at 8n"0 din se"olul al IFII-lea. Memoriile) autenti"e sau apo"ri.e) impun ne2oia unei
po2estiri "redibile) dat0 adi"0 drept real0. O dat0 "u 1a"los. Constant) Stend#al, psi#olo5ia de2ine un 6o"
pre"is) str,ns -i subtil. Eroi "a Lert,er -i >aco)o /rtis 8i adau50 nota 9eroului .atal:.
+ntre timp) romanul se 8mbo50/e-te. El des"oper0 -i--i ad6ude"0 pasiunea n0s",nd0 pentru
so"iolo5ie) arta des"rierii pitore-ti) 2ederile politi"e) "uloarea lo"al0 -i e2o"area tre"utului. Moralitatea
r0m,ne) 8n ansamblu) re"omandabil0< ea nu at,rn0 prea 5reu) m0r5inindu-se la a da .arme" istoriilor
doamnei de Menlis. 1a .el istoria "are) pro2i7oriu) "onstituie la Ralter S"ott sau Ale=andre Dumas o
e2a7iune. Reunind toate a"este elemente A "eea "e e un tur de .or/0 A italianul Man7oni reali7a 8n
Logodnicii >%3(*?) sinte7a per.e"t0 a romanului. A"east0 "arte re7um0 starea de lu"ruri a epo"ii -i
"ontinu0 s0 .ie "itit0 "u pl0"ere.
Dar romanul su.er0) 8n se"olul al III-lea) a"ea mare trans.ormare "are-i 2a asi5ura "re-terea)
puterea) su""esul; de2ine un document roman/at. Trans.ormarea se datorea70 e="lusi2 "ondi/iilor de
publi"are. u 2om putea 8n/ele5e marele roman realist al se"olului tre"ut da"0 nu 2om "onstata 8n primul
r,nd .aptul "0 e destinat s a)ar 4ntr-o revist sau 4ntr-un cotidian. Cele mai mari romane ale se"olului
al III-lea sunt) 8n primul r,nd) #oiletoane. Di"Cens nu de2ine roman"ier de",t prin intermediul -i
su5estia $resei< Dostoie2sCi 8nsu-i nu era de",t un .oiletonist) #0r/uit de dire"torii 7iarelor -i a2,ndu-l
drept model pe... Eu5ne Sue. A-a s-a impus "elor pe "are-i 2om numi 9reali-ti:) studiul so"iet0/ii) al
as"un7i-urilor) al "uliselor) al aspe"telor pitore-ti.
Roman"ierul de2ine atun"i .iin/a atot-tiutoare "are) pornind de la o a2entur0 oare"are) de la un
.apt di2ers) re"onstituie totul) 8n/ele5e totul< el 8-i ia note 8n "arnet -i -tie s0 8nsu.le/eas"0 lu"rurile) s0
des"rie 8n"0perea 8n "are intr0 "ine2a) 8mbr0"0mintea -i 8n.0/i-area unui persona6 interesant< s-a in.ormat
"#iar -i asupra ante"edentelor a"estui persona6. Adi"0 tot "eea "e i5nora romanul 9romanes": al se"olului
pre"edent. C0"i) asemeni unui bun 7iarist) "el "are 2orbe-te nu e un simplu po2estitor) "i un bun orator)
"are anali7ea70 tot) "are dialo5#ea70 uneori A plin de "on2in5ere A "u "ititorul) pe "are) a-a "um .a"e at,t
de des 4al7a") 2rea s0-l pun0 la "urent "u toate.
Romanul-.oileton >8n sensul se"olului al III-lea? e "el "are diri6ea70 romanul. Dup0 Misterele
"arisului >%3H(A%3HJ?) Eu5ne Sue e obli5at s0 dea Misterele )o)orului >%3HHA%3G'?. Iar JP de ani mai
t,r7iu) pentru a 8ntre"e un alt .oiletonist) $aul L2al) este trimis "u sila 8n An5lia pentru a s"rie a"olo) ",t
mai iute "u putin/0) Misterele Londrei.
Operele lui 4al7a") a lui Di"Cens) a lui Sola A "#iar Llaubert publi"a 8n re2iste A au .ost s"rise 8n
a"east0 atmos.er0. u .0r0 demnitate) totu-i. De-i in.luen/a/i de a"este "ondi/ii) marii roman"ieri reali-ti
-tiau prea bine "e anume 8i desp0r/ea de .oiletoni-tii 2ul5ari. Desi5ur) 5a7et0ria este a"eea de la "are
4al7a" 8mprumut0 un stil) o .orm0) o po70 -i) mai ales) un model de 2i7iune -i de anali70. Dar e=i5en/ele
-i "#iar impertinen/ele 5a7et0riei roman/ate sunt trans.ormate de el) "on-tient) 8ntr-un mod literar de
8n/ele5ere a lumii.
\\\
Tot a-a "um poe7ia 2a .i st0p,nit0 "e2a mai t,r7iu de ispita ame/itoare a Absolutului) romanul
"unoa-te tenta/ia +otalit5iiB re5istru -i epopee a 92ie/ii:) a 2ie/ii totale) multi.orme) in"omensurabile.
Roman"ierul 4al7a" nu se "onsider0 un simplu s"riitor) un om de litere< el se "rede un apoleon sau un
Einstein; 9$atru oameni au tr0it o 2ia/0 imens0; apoleon) Cu2ier) ONConnell) iar al patrulea 2reau s0 .iu
eu. $rimul a tr0it 2ia/a Europei) armatele l-au ino"ulatY Al doilea s-a "0s0torit "u 5lobulY Al treilea s-a
8n"arnat 8ntr-un popor. Eu 2oi .i "el "are a purtat o so"ietate 8ntrea50 8n "apY:
%
Ori5inea a"estui roman total) "are e marele 2is al se"olului A paralel "u 2isul unei -tiin/e totale
>Taine?) "u 2isul unui pro5res inelu"tabil >Mi"#elet) Renan?) al unit0/ii spirituale >He5el? A) se 20de-te a .i)
din pun"t de 2edere istori") Ralter S"ott. A"est s"riitor s,r5uin"ios -i pu/in "am re"e a a2ut ideea de a
reuni toate ambi/iile r07le/e ale romanului) .iind at,t inspiratorul lui Man7oni ",t -i al lui 4al7a".
4al7a" 8nsu-i o m0rturise-te; 9Ralter S"ott a ridi"at de"i la 2aloarea de .ilo7o.ie a istoriei romanul)
literatur0 "are) din 2ea" 8n 2ea") a 8n"rustat nemuritoare diamante 8n "oroana poeti"0 a /0rilor "e "ulti20
literele.: 1imba6ul e semni.i"ati2; apar/ine 9proasp0tului 8mbo50/it:. Romanul de la 8n"eputul se"olului al
III-lea 8l 8n.0/i-ea70) sub restaura/ie) pe ne5ustorul de bunuri) "are) "u prile6ul tulbur0rilor so"iale sau al
modelor literare) "ule5e .ru"tul "opt pentru el de mai multe 5enera/ii bur5#e7e "e p,ndeau 9bunurile
na/ionale:.
Ideea romanului 9total:) "are .olose-te toate resursele "unos"ute ale romanului) pur"ede de la
Ralter S"ott; 9El reunea drama) dialo5ul) portretul) peisa6ul) des"rierea< .0"ea s0 apar0 mira"ulosul -i
ade20rul) atin5ea poe7ia prin .amiliaritatea "elor mai umile .eluri de a 2orbi:
(
. Dar 4al7a" interpretea70
romanul .0",nd din el o ban"0 sau un trust "are "ontrolea70 8ntrea5a pia/0. Meta.i7i"a sa "onst0 8n ideea
9romanului total:) adi"0 a trustuluiB 9S"riitorul ar putea de2eni pi"torul mai mult sau mai pu/in .eri"it)
r0bd0tor -i "ura6os) al tipurilor umane) po2estitorul dramelor 2ie/ii intime) ar#eolo5ul mobilierului so"ial)
nomen"latorul pro.esiunilor) 8nre5istratorul binelui -i r0ului:
J
. @i toate a"estea A deodat0; trei sau 7e"e
roman"ieri 8ntr-unui sin5ur. E 8ntr-ade20r admirabil0 arta "u "are 4al7a" une-te satira psi#olo5i"0 -i satira
so"ial0) des"riind animalul "u "o"#ilia sa) e=pli",nd omul prin mediul -i ori5inile sale) o.erindu-i totu-i
-ansa de a--i domina mediul -i de a--i in2enta un destin.
A"east0 ilu7ie a puterii) a"east0 impresie "0 ai 8n m,n0 toate me"anismele so"iale -i psi#olo5i"e)
"u an5rena6ele lor istori"e) "orespundeau 9"ererii: unui publi" bur5#e7 "are 2oia s0 9-tie tot: despre
@uani) 1e5iunea de onoare) "ir"ula/ia monetar0 sau o sear0 la Oper0. C,t0 bu"urie s0 e=pli"i) grossomodo,
unui bur5#e7 sau unui om "umse"ade) "um un mi" nobil 2enit de la /ar0 .a"e "arier0 la $aris) printre
mini-tri) ban"#eri -i .emei... A"est .el de 9reporta6: este "eea "e-l interesea70 pe 4al7a"< 2erbul lui e al
unui 6urnalist) "are in.ormea70 -i de720luie) "a -i al lui Hu5o-roman"ierul) -i "#iar ai lui er2al; 9+ntr-un
2iitor apropiat) "0ile .erate 2or du"e la dispari/ia unor industrii) 2or trans.orma altele:
H
... C,nd e 2orba de
a .ilo7o.a asupra transportului 8n "omun) e7oterismul lui 4al7a" e "el al unui 9reda"tor:. $resa -i
reporta6ul sunt pre7entate atun"i drept o re2ela/ie po7iti20 -i e7oteri"0 totodat0; 9epo/ii no-tri nu 2or .i
oare 8n",nta/i s0 poat0 lua "uno-tin/0 de materialul so"ial al unei epo"i pe "are o 2or numi V2remea de
alt0dat0WB:
G
De .apt) o 8ntrea50 epo"0 a "re7ut "0 e=istau mistere sociale. 4al7a") Di"Cens) Eu5ne Sue) Hu5o
8n Mierabilii, re2elea70 se"retele so"iet0/ilor) .0urind o misti"0 sau un e7oterism. +n a"eea-i epo"0 se
a.irm0 Mar= -i prede"esorii s0i. 9$entru 4al7a") romanul se edi.i"0 8n timp) pre"um labirintul istoriei 2ii a
oamenilor; din mora2urile lor) dar) mai "u seam0) din ideile lor.:
'
Contemplare a unui me"anism "are ar
5u2erna so"iet0/ile -i 2ia/a indi2i7ilor. Fi7iune do"trinal0 "are) 8n roman -i 8n arta literar0) o.er0 "ititorului
pl0"erea de a se identi.i"a 2oin/ei "e pune 8n mi-"are Istoria. Ce 8ndr07neal0 s0 nume-ti a"easta 9realism:)
",nd de .apt ne a.l0m 8n .a/a unui 2is...
e e team0 ast07i "0) da"0 e=ist0 un me"anism al so"iet0/ilor) el dep0-e-te 8n rapiditate inteli5en/a
uman0) spulber,nd-o 8nainte "a ea s0 .i i7butit a-l "unoa-te -i de.ini. Desi5ur) 4al7a" nu 5,ndea ast.el) -i
ni"i Di"Cens) ni"i Hu5o. Dar ei au "on.erit romanului .un"/ia re5al0 de a domni) 8n numele spiritului)
asupra realit0/ii so"iolo5i"e. +n roman) 5a7etarul de2enea 95,nditor:< .aptul "otidian "0p0ta 2aloare de
e=emplu. @i) la urma urmelor) 9realismul: nu era alt"e2a de",t .aptul di2ers 8n5ro-at de o 9"on-tiin/0
moral0:. Romanul a2ea "u "e se #r0ni 2reme de "in"i7e"i de ani.
\\\
4al7a") Hu5o sau Di"Cens ne o.er0 bu"uria demiurgului. A"estui "u2,nt i s-a e=tras aproape ori"e
semni.i"a/ie apli",ndu-l) din prin"ipiu) tuturor roman"ierilor. Sola nu e 8ns0 9demiur5:< el .a"e un
%
4al7a"; Lettres 7 l$trangre, M #vrier, %3HH. J'
(
4al7a"; Avant-)ro)os de la *omdie ,umaine, %3H(.
J
%dem.
H
4al7a"; &n debut 4n via5, trad. de Rose He.ter) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'() p. %3&.
G
%bidem.
'
Dos 4er5ambn 8n "roblmes du roman 3*on#luences=, 1e Carre.our) %&HG) p. %&*.
9studiu: A studiul me"ani"ilor de lo"omoti20) sau al ma5a7inelor de m0run/i-uri) -i nu -tie mai mult de",t
-tie autorul unui 9studiu:. 4al7a" -tie tot) "a un -e. de poli/ie "are ar a2ea a""es -i la .i-ierele
$ro2iden/ei... @i) 8ntr-ade20r) Hu5o 8n Mierabilii se identi.i"0 $ro2iden/ei. Cunoa-te dinainte destinul
persona6elor sale. @tie "0 insul "u pas de pe a"um 5reoi) abia ie-it din o"n0) "are p0trunde 8n ora-ul Di5ne)
2a de2eni un .el de s.,nt. +-i "ompune romanul a-a "um l-ar .i "ompus $ro2iden/a A o $ro2iden/0
"laudelian0 avant la lettre. De "e anume 2a a2ea ne2oie Dean Fal6ean pentru a a6un5e la .or/a moral0 -i la
abne5a/ia de "are 2a da do2ad0 la s.,r-itul 2ie/ii saleB De un epis"op) de o prostituat0 -i de .ii"a ei) de o
temni/0) de o m,n0stire) de un #an5iu) de lumea interlop0 a $arisului) de "analele $arisului) de .iul unui
"olonel al Imperiului) de o r0s"oal0 republi"an0. Dean Fal6ean nu 8nt,lne-te 8n mod .ires" a"este .iin/e -i
a"este e2enimente. Ele sunt pre50tite anume pentru el) -i le 2a 8nt,lni 8n ordinea 8n "are trebuie s0 le
8nt,lneas"0. O "onstat0) de alt.el) el 8nsu-i la s.,r-itul 2ie/ii sale; 9Dumne7eu 8mparte. E sus) ne 2ede pe
to/i) -i -tie el "e .a"e a"olo) printre stele...:
@i la Di"Cens totul e dinainte pre50tit; de-o parte) "on-tiin/a "#inuit0 a eroului) /liver +;ist sau
David *o))er#ield, de "ealalt0) o serie de .iin/e sau de medii mai mult sau mai pu/in slinoase -i pitore-ti)
dar ostile) 8mpietrite 8n nedreptate) 8n"#istate 8n 2anitatea sau interesul lor) impermeabile .a/0 de
8n/ele5ere) de "on-tiin/0 "#iar. Cio"li b0tr,ni) b0tr,ni /,r"o2ni"i) "0m0tari) ne5ustori 8ntotdeauna dubio-i)
e=ploatatori ai tinere/ii nea6utorate. Di"Cens se "ompla"e 8n "ontrastul pateti" dintre sensibilitatea "#inuit0
A de-i 2itea70 -i "ura6oas0 A a eroului -i o lume sa2uroas0 de pr020lia-i rapa"i. Contrastul pro2oa"0 mila
"ititorului) "#iar 8nduio-area lui. Dar A "a -i uni2ersul lui Anouil#) de "are se apropie prin multe tr0s0turi A
uni2ersul lui Di"Cens e o lume simboli"0) .0"ut0 pentru a pro2o"a un sentiment pre"is. Ea se bi7uie pe
"ompasiune) nu pe studierea so"iet0/ii londone7e. A"olo se 6oa"0 o dram0) totdeauna a"eea-i) "a -i la
Anouil#) "are e drama di"Censian0. .n "oveste de *rciun, des.0-urarea dramei e in2ersat0; cn lo"ul unei
sensibilit0/i "are-i 8n.runt0 pe b0tr,nii rapa"i) un b0tr,n rapa"e 8-i re50se-te sensibilitatea< .iind 2i7itat de
du#ul Cr0"iunului tre"ut -i de du#ul Cr0"iunului 2iitor) domnul S"roo5e rede2ine un mi" Da2id Copper-
.ield. Ast.el) realismul se ridi"0 deasupra realismului datorit0 unui mit al autorului; Hu5o A $ro2iden/a)
4al7a" A 6um0tate Fido"K) 6um0tate 4el7ebut) sau tot aran6amentul sentimental "are 8nso/e-te pitores"ul
plebeian -i 8nduio-at al lui Di"Cens.
$rintre a"e-ti obser2atori -i dramatur5i so"iali) Mo5ol) -i ast07i pu/in "unos"ut 8n Lran/a) d0
do2ad0 de mai mult0 libertate. Raport,ndu-l la 4al7a") Di"Cens) Hu5o) arta sa "onsist0 mai ales 8n a .i
mai pu/in preten/ioas0. Serile 4n ctunul de l9ng Di<an<a >%3J(? sau Mantaua >%3J&? sunt pur -i simplu
2ia/0 ameste"at0 "u satir0) umor -i tandre/e) 8ntr-un stil di"Censian in.init mai pu/in ap0sat. Dar Su#lete
moarte A neterminat 8n %3H( A are dimensiunea romanes"0 a marilor "i"luri din epo"a bal7a"ian0 -i
2este-te totodat0 imensa mil0 uman0 din marile "i"luri naturaliste ale epo"ii urm0toare. @i totu-i) a"east0
m0re/ie nu e="lude simplitatea) -i mai "u seam0 ironia) 8ntr-o s"0p0r0toare .or/0 de e2o"are a su.letelor
"are 8i 2este-te pe Dostoie2sCi -i Ce#o2 A s0-l l0s0m deoparte pe bla6inul Tur5#enie2) in.init mai palid...
+n"eputul se"olului al III-lea e perioada ",nd umorul -i tandre/ea s-au re.u5iat 8n Rusia.
In.luen/a se"olului al IFIII-lea r0m0sese mai 2ie a"olo) de"bt 8n O""identul napoleoni7at. C0"i) 8n s.,r-it)
8n timp "e Mo5ol r0m,ne 8ntr-o lume inteli5ent0 -i nai20) spiritual0 8n"0) pre-tolstoian0) al"0tuit0 din
nobili -i ioba5i) Di"Cens) Hu5o) 4al7a" 8n"ear"0 s0 trans.orme 8n epopee a"east0 nou0 lume a at,t de
timpuriei bur5#e7ii "reate de epo"a industrial0 -i napoleonian0.
\\\
A"est roman-sum0 o""idental) de tip bal7a"ian) a2,nd ambi/ia de a e2o"a o totalitate 8n "are se
ameste"0 psi#olo5ia) istoria) pitores"ul -i meta.i7i"a so"ial0) a .0"ut s0 de2in0 nesatis.0"0toare po2estirea
simpli.i"at0 -i) 8ntr-un .el) abstra"t0) "e domina 8n"0 8n se"olul ai IFIII-lea) 8n "are se urm0rea doar
relatarea unei po2estiri "ople-ite adesea de sentimente.
$ortretul 8n"etea70 de a mai .i psi#olo5i") sau s"#i/at din ",te2a atitudini) din ",te2a impulsuri)
"um e a"ela al lui Manon. De2ine o antropometrie) un in2entar) o bio5ra.ie. $entru a-l 7u5r02i) 8n Nranii,
pe LranOois Tonsard) proprietarul "abaretului Grand-%-6ert) 4al7a" se re8ntoar"e la epo"a 8n "are a .ost
"onstruit0 "asa -i la materialul .olosit. O mare aten/ie se a"ord0 2aselor de bu"0t0rie -i mobilierului; 9$e
"onsola -emineului) str0lu"ea o ade20rat0 pu-"0 de bra"onier pe "are n-a/i da ni"i "in"i .ran"i...: $e ",nd
era .l0"0iandru) Tonsard lu"ra "u 7iua pentru 5r0dinarul "astelului -i .0",nd pe de2otatul) s0ra" -i modest)
"ap0t0 un po5on de la domni-oara 1a5uerre. Se 8nsoar0 dup0 "e i7bute-te s0--i "onstruias"0 o "as0)
ne2asta lui e bu"0t0reas0 -i reu-e-te 9ostropelul) sosul 2,n0tores") pla"#ia) omleta:< a-a a a6uns #an5iu.
e putem ima5ina oare a"este detalii -i a"este pre"i70ri altunde2a de",t 8n romanul bal7a"ian) 8ntr-
un raport de poli/ie sau 8ntr-o "on2ersa/ie a "umetrelor din satB A"este asem0n0ri arat0 "eea "e are) 8n "ele
din urm0) insolit 9realismul:; 5en literar "u "are suntem obi-nui/i) dar "are ne-ar deruta da"0 l-am 2edea
n0s",ndu-se sub o"#ii no-tri...
$ro"edeele po2estirii se .i=ea70 -i 8n"remenes"; 9+n primele 7ile ale lunii o"tombrie %3%G) "am "u
un "eas 8nainte de apusul soarelui) un drume/ intr0 8n ora-ul Di5ne:
%
. +n %&H* Albert Camus 8l 2a e2o"a
ironi" 8n *iuma pe roman"ierul amator "are) de ani -i ani) lu"rea70 la a"east0 prim0 .ra70; ))+ntr-o
.rumoas0 diminea/0 din luna mai) o ele5ant0 ama7oan0 par"ur5ea) pe o superb0 iap0 ale7an0) aleile
8n.lorite ale p0durii 4oulo5ne:
(
. Da"0 e=ist0 ai"i "on2en/ie) e=ist0) 8n a"ela-i timp) -i 8nnoire. Di"Cens se
a.l0 printre "ei dint,i "are adu" nu am0nuntul psi#olo5i" ori des"ripti2) "i am0nuntul 9de atmos.er0: pe
"are "inemato5ra.ul 8l 2a redes"operi o sut0 de ani mai t,r7iu;
9A @i-mi trebuie "el pu/in un "eas "a s0 a6un5 a"oloY murmur0 an"E) stre"ur,ndu-se 5r0bit0 pe
l,n50 el -i alune",nd repede 8n 6osul str07ii.
O parte din pr020lii 8n"epeau s0 se 8n"#id0 pe uli/ele dosni"e -i pe str0dule/e pe unde trebuia s0
trea"0 "a s0 a6un50 din Spital.ields 8n Rest End. Orolo5iul b0tu 7e"e sporindu-i ner0bdarea. Sorea pe
trotuarul 8n5ust .0",ndu--i lo" "u "oatele 8n dreapta -i-n st,n5a...:
J
E=ist0 ai"i de toate; 5esturi) noapte) ambian/0) de"or) un de"or mobil) unde) 8ntr-un tra2ellin5) e
urm0rit0 mi-"area persona6ului. S0 ne 5,ndim "0 un se"ol mai de2reme am .i spus pur -i simplu; 9an"E
a #ot0r,t s0 se du"0 la .amilia MaElies "#iar 8n seara a"eea.: $o2estirea nu mai e po2estire. Este o punere
8n s"en0 8n20luit0 8ntr-un .el de a"ompaniament mu7i"al al"0tuit din sensibilitatea autorului) "uloarea -i
atmos.era lo"urilor. Laptul uman si ane"doti" nu mai e i7olat de "onte=tul tr0irii lui) e 8n"on6urat de tot "e-
i poate da un ma=imum de realitate; ori5ini) indi"a/ii de mi-"are) de atitudine) de "ostum) "uloarea nop/ii)
sunetul "lopotelor) mul/imea "are "ir"ul0 pe trotuare...
\\\
Marii 9reali-ti: au dep0-it imediat realismul. u mai. a2em de-a .a"e "u un po2estitor "are
relatea70 episoade) a-a "um le-ar .i putut re"olta ni-te in.ormatori bine plasa/i. A2em de-a .a"e "u un
moralist "are "unoa-te se"retul "on-tiin/elor la .el de bine "a -i me"anismele so"iet0/ii) .0r0 a uita s0
8nt,r7ie asupra des"rierii sau in2entarului unui lo" ori al unei lo"uin/e. u relatea70 8n "alitate de
obser2ator e2enimentele 2ie/ii) dar ni"i nu se "on.und0 "u un om 2iu. S0l0-luie-te 8n realitatea 8ns0-i)
"ir"ul,nd "u o u-urin/0 surprin70toare pe a"east0 supra.a/0 a 2ie/ii) sin5ura 2i7ibil0 pentru oameni. *i-
titorul 4n"etea7 atunci s se identi#ice cu un )ersona(, ca s se identi#ice cu con!tiin5a omniscient a
romancierului. Lectura romanesc 4ncetea de-a mai satis#ace o nevoie de evaiune sau de anali, s)re
a e@)rima o voin5 de )utere. De la 4al7a" 8n"oa"e nu mai suntem eroii sau martorii unei a2enturi< ni"i
"#iar simplii re5i7ori ai unei lumi .oarte "omple=e. De2enim .iin/a e="ep/ional0) superioar0 umanit0/ii
"omune) "are-i "unoa-te toate labirinturile 8n timpul -i spa/iul so"ial) 8n se"retul e2olu/iei bio5ra.i"e -i
istori"e. Un Asmodeu so"iolo5. Un "onte de Saint-Mermain "are tr0ie-te nou0 2ie/i -i interpretea70 o
"ontes0 din %3J( 8n .un"/ie de buni"a ei) pe "are a "unos"ut-o. @i) de asemenea) Monte-Cristo -i Arsne
1upin; omul "0ruia memoria -i 8nsu-irile) mi6loa"ele o"ulte) natura sa e="ep/ional0 8i permit 8ntotdeauna
s0 -tie mai bine de",t eroul dramei 8n "e "onst0 drama) -i s0 inter2in0 la momentul oportun) "u bastonul 8n
m,n0) "u "ra2ata ele5ant 8nnodat0) pentru a e=pli"a totul -i a rosti "u2inte de.initi2e... Fede/i "u "e
deta-are -i "u "e minu/ie studia70 4al7a" .alimentul lui Csar 4irotteau) 2ia/a ratat0 a mi"u/ei Au5ustine
8n La motanul "u mingea, destinul lui Rubempr. El nu po2este-te toate a"estea "a un ami" al
persona6elor amintite) "i "u "omple7en/a .amiliar0 -i semea/0 a unei .iin/e "are) dup0 sute de re8n"arn0ri)
s-a obi-nuit "u umanitatea -i "u dramele ei.
Iat0-l pe 4al7a" 9e7oteri"ul:. u "ele ",te2a simboluri destul de simpliste din "ielea de !agri 8l
.a" teo7o.) "i 8ns0-i atitudinea sa. u e sTedenbor5ian) dar s"rie "a -i "um ar a2ea puterile unui supraom.
E7oterismul e) la el) "on2in5erea "unoa-terii unei lumi subterane "are e=pli"0 destinele banale -i 2i7ibile.
Su""esorii lui 4al7a" au 5re-it atun"i ",nd au 207ut 8n el un obser2ator normal al so"iet0/ii< au
"re7ut "0-l pot "ontinua -i imita des"riind lo"uin/a) ori5inile) obi"eiurile) 2e-mintele persona6elor. Or) nu
a"esta e se"retul lui 4al7a". 1ipse-te ma5ia; ilu7ia elementar0 "are-l .a"e pe 4al7a" s0 se "onsidere
8n7estrat "u puteri supranaturale -i s0-l in2ite pe "ititor s0 de2in0) o dat0 "u el) un .el de Eminen/0 "enu-ie
a Creatorului. Creatorul realismului nu era un realist; era un teo7o..
%
Fi"tor Hu5o; Mierabilii, 2oi. I) "artea a doua) "ap. I) Editura de Stat pentru 1iteratur0 -i Art0) %&GH) p. &(.
(
Albert Camus; *iuma, trad. de Eta -i Marin $reda) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'G) p. %PG.
J
Di"Cens; /liver +;ist, trad. de Teodora -i $ro.ira Sado2eanu) Editura Tineretului) %&G*) p. J*%.
\ \ \
C0"i 4al7a" realistul r0m,ne un autor e7oteri" -i teo7o.i"; am0nuntul material) "are-l bu"ur0 at,t) e
totdeauna simbolul unei realit0/i so"iale) psi#olo5i"e) morale; .9Doamna) 8ntr-o ro"#ie re2opsit0 de m0tase
nea5r0) "u o p0l0rie de un "a.eniu-des"#is) "u un -al 2e"#i din "a-mir .ran/u7es") 8n"0l/at0 ou "iorapi de
m0tase 5roas0 -i panto.i de piele de "0prioar0) /inea 8n m,n0 un "o- de paie -i o umbrel0 de un albastru-
/ip0tor:. A"east0 nomen"latur0 a /es0turilor nu este 8ns0 pedantism de a5ent "omer"ial. C0"i
98mbr0"0mintea) "a -i 8ntrea5a-i 8n.0/i-are erau ale unei mame "onsa"rate "u totul 5ospod0riei -i 8n5ri6irii
"opiilor:
%
) iar pre7en/a) mai ales /inuta a"estei doamne 8l stin5#eres" 8n mod straniu pe .iul ei) la "are a
2enit spre a-l 8nso/i p,n0 la dili5ent0 -i "are 2oia s0 trea"0 drept un t,n0r dandE...
Uni2ersul paietelor -i al mobilierului este aspe"tul 2i7ibil al unui uni2ers spiritual. Da"0 o
redin5ot0 e 92er7uie: nu 8nseamn0 "0 pe 4al7a" 8l interesea70 "ulorile< ad6e"ti2ul are o 2aloare moral0)
mai mult "#iar de",t una so"ial0; nu numai "0 omul "are poart0 a"east0 redin5ot0 nu 2rea s0 par0 bo5at)
dar el e) 8nainte de toate) un su.let nesin"er) "u ambi/ii as"unse< da"0 ar .i .ost 2orba de un mi" slu6ba-
lipsit de 2i5oare uman0) a"esta ar .i .ost 8mbr0"at 8n "a.eniu.
Dup0 epo"a bal7a"ian0) 9realismul: 2a "omite o eroare ne5li6,nd a"est sens simboli" 8n"ep,nd "u
Llaubert) 8n romanul realist) detaliile 2estimentare -i oamenii 8n-i-i sunt lipsi/i de mister. u mai sunt
pre7enta/i drept peoe/i 2i7ibile ale unei realit0/i e7oteri"e) "i sunt 8n.0/i-a/i pur -i simplu pentru "0 autorul
50se-te o pl0"ere 8n a-i des"rie am0nun/it. Fe-m,ntul) "are la 4al7a" era un simbol) de2ine la Llaubert
prile6 pentru un "atalo5 ilustrat; 9Dup0 po7i/ia lor so"ial0 di.erit0) erau 8mbr0"a/i 8n surtu"e) 8n redin5ote)
8n 2este) 8n #aine s"urte< 8mbr0"0minte bun0 "are se bu"ura de 8ntrea5a "onsidera/ie a .amiliei -i "are nu
era s"oas0 din dulapuri de",t la solemnit0/i< redin5ote "u pulpane lun5i .,l.,ind 8n 2,nt) "u 5ulere
"ilindri"e) "u bu7unare lar5i "a ni-te sa"i< 2este de posta2 5ros "are se purtau de obi"ei "u ni-te -ep"i "u
mar5ini de aram0 la "o7oro".:
(
Tonul) se simte) e .oarte di.erit de stilul 8n "are-i des"ria 4al7a" pe mi"ii bur5#e7i "u "iorapii lor
de m0tase 5rosolan0; la 4al7a") era "on"eput0 mai 8nt,i ima5inea persona6ului) "are se e=prima prin
am0nunte 2estimentare in2entate 8n .un"/ie de ea. 1a Llaubert) se simte "0 do"umentarea "reea70
persona6ele... A-a s-a n0s"ut realismul do"umentar.
\\\
O dat0 "u Llaubert) 2iitorul maestru al naturali-tidor) a descrie devine o DartE de sine stttoare,
al"0tuit0 dintr-o do"umenta/ie minu/ioas0) din pre"i7ia "u2intelor -i a epitetelor -i dintr-o s,r5uin/0
"2asi-"ol0reas"0 a autorului. Se -tie "0 Llaubert) al "0rui temperament era "u totul deosebit -i "are a s"ris)
de alt.el) 8duca5ia sentimental, -i-a impus s0 trate7e 8n Doamna Bovar- un .apt di2ers) ne8nsemnat) .iind
"on2ins de "0tre 1ouis 4ouil#et "0 to"mai 8n a"easta "onst0 ade20rata art0 literar0. C0 8n mod in2oluntar
-i-a #r0nit subie"tul "u propria sa nelini-te) e posibil< dar) 8n mod "on-tient) a .0"ut tot "e a putut pentru a
e2ita a"est lu"ru -i a pre7entat "u pre"0dere des"rieri .oarte lu"rate; un or0-el) pr020lioara unui spi/er)
"omi/iile a5ri"ole) adi"0 bu"0/i de 2irtuo7itate.
+n"0p0/,narea "u "are Llaubert a introdus 8n roman 9des"rierea artisti"0: -i inutil0) bi6uterie a
pro7ei) e"#i2alentul poemelor parnasiene) ar .i putut s0 nu pri2eas"0 de",t drama sa personal0; strania -i
pateti"a pasiune "are l-a 8mpins pe a"est s"riitor sensibil -i plin de .or/0 s0--i ne5li6e7e ade20rata 2o"a/ie)
trans.orm,ndu-se 8n "reatorul unei pro7e .ormale) "on-tiin"ioase -i apli"ate... Dar Llaubert 8i 2a in.luen/a
pe to/i 9naturali-tii: no-tri -i) 8n ultim0 instan/0) el e de 2in0 "0 inspira/ia 8ntr-ade20r realist0 s-a 8mpo20rat
.0r0 2reo ne2oie aparent0 "u un biantinism al descrierii. Fa trebui s0 se a-tepte) p,n0 8n se"olul al II-
lea) in.luen/a 9romanului ameri"an: asupra primilor 9reali-ti: italieni) apoi asupra 5enera/iei spaniole din
%&GP) pentru "a realismul s0 se despart0 de arta -"ol0reas"0 a des"rierii.
Istoria literar0 2ul5ari7at0 5re-e-te 8ntr-ade20r prea des 8n/ele5,nd prin 9roman realist: dou0
realit0/i .oarte di.erite; pe de-o parte studiul "on-tiin"ios al unui 9.apt uman:) 8n Doamna Bovar- sau 8n
Germinie Lacerteu@, studiu po7iti2) apli"at) pre"is< pe de alt0 parte) "on"ep/iile artistice ale a"estei epo"i
po7iti2iste "are) 8n "ele din urm0) sunt mult prea pu/in realiste -i po7iti2e) put,nd .i "ali.i"ate drept
ale=andrine.
+n lo" de a pre7enta) a-a "um .a"e 4al7a") realitatea semni.i"ati20) so"ial0 sau spiritual0) pretinsul
%
4al7a"; &n debut 4n via5, trad. "it.) p. (%G.
(
Llaubert; Doamna Bovar-, trad) de Demastene 4ote7) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'*) pp. HJAHH.
9realist: 8n/,r7ie asupra aspe"telor decorative -i )itore!ti. El aspira pe de-o parte la o literatur0 aproape
9-tiin/i.i"0:) la un 9studiu: so"ial) psi#olo5i" sau de mora2uri) dar 8n spatele a"estui sa2ant po7iti2ist se
as"unde un poet ale=andrin) "are se "ompla"e 8n a des"rie ori"e) "u "ondi/ia "a des"rierea s0 .ie ie-it0 din
"omun) abil0) e="esi2 de ornamentat0; 9Arti7anatul stilului a produs o sub-s"riitur0) a "0rei ori5ine e
Llaubert) dar "are a .ost adaptat0 "on"eptelor -"olii naturaliste. A"east0 s"riitur0 a lui Maupassant) Sola -i
Daudet) pe "are am putea-o numi s"riitura realist0) e un ameste" de semne .ormale >...? "are .a"e "u
neputin/0 "a o alt0 s"riitur0 s0 .ie mai arti.i"ial0 de",t a"eea "are a pretins "0 7u5r02e-te "u "ea mai mare
.idelitate natura.:
%
+ntr-ade20r) sub prete=tul do"ument0rii e=a"te) realismul des"ripti2 de5enerea70 8n pl0"erea de a
9des"rie de dra5ul des"rierii:) a"umul,nd termeni te#ni"i -i des"ripti2i) "a -i "um s"riitorul ar presim/i "0
pre50te-te) pentru 2iitorii ele2i) o 9di"tare: de Curs superior pe "are am putea-o intitula; Galantar de
Dnout5iE 4n Rue Neuve-Saint-AugustinB 9Mai 8nt,i) r0maser0 .erme"a/i de un aran6ament "ompli"at; sus)
",te2a umbrele) a-e7ate obli") sem0nau "u a"operi-ul unei "abane rusti"e< dedesupt) "iorapi de m0tase
a50/a/i pe 2er5ele 8n.0/i-au pro.iluri de pulpe rotunde) unii pres0ra/i "u bu"#e/ele de tranda.iri) al/ii) 8n
toate "ulorile) "ei ne5ri "u a6ur) "ei ro-ii "u ba5#ete brodate) iar "ei ro7 a2eau lu"iul satinat al pielii
blonde< 8n s.,r-it) m0nu-ile) a-e7ate simetri" pe posta2ul eta6erei) "u de5etele lor alun5ite) "u palma
8n5ust0) "a la .e"ioarele bi7antine) a2eau a"ea 5ra/ie ri5id0 -i par"0 adoles"ent0 a nimi"urilor .eminine
"are n-au .ost 8n"0 purtate. Dar ultima 2itrin0 le re/inu mai mult aten/ia) era o e=po7i/ie de m0t0suri) de
satenuri -i "ati.ele) o 5am0 supl0 8n "are 2ibrau "ele mai 5in5a-e "ulori ale .lorilor; sus) "ati.ele de un
ne5ru 8ntune"at) ori albe "a laptele< mai 6os) satenurile) tranda.irii) albastre) "u re.le=e 2ii) de"olor,ndu-se
8n tonuri palide de o in.init0 duio-ie) iar -i mai 6os) m0t0surile) toat0 e-ar.a "ur"ubeului) bu"0/i 8ntre5i
8n2olburate) altele adunate 8n .alduri m0runte) "a 8n 6urul unui mi6lo" de .emeie "e se plea"0) prin7,nd
2ia/0 sub de5etele is"usite ale 2,n7atorilor< -i 8ntre un moti2 -i altul) 8ntre o .ra70 "olorat0 -i alta) -erpuia
un a"ompaniament dis"ret) un "ordon sub/ire de .ular 50lbui) 8n"re/it.:
(

Sunt oare destul de 9"i7elate: >la iu/eal0 de alt.el -i .0r0 5ust? a"estea "u toate 2irtuo7it0/ile
epitetului "olorat -i ale di"/ionarului de termeni des"ripti2iB u ne mai oprim la .a"ilit0/i >95am0 supl0 8n
"are 2ibrau:) 9sub de5etele is"usite ale 2,n70torilor:?. Dar "e bu"urie) de artist de -"oal0 primar0) 8n
"ati.elele 9albe "a laptele:) 8n pre"i7ia e=presiei 9bu"0/i 8ntre5i 8n2olburate:) 8n puterea aparent0 a
ima5inii; 9"a 8n 6urul unui mi6lo" de .emeie "e se plea"0:Y O 8ntrea50 art0 pueril0) inutil0) "are) printr-un
"ontrasens A a"ela de a 8mbo50/i 2o"abularul "opiilor A a dat na-tere a"elui bi7antinism -"ol0res" "e -i
ast07i 8i "ople-e-te pe ele2ii 8ntre 7e"e -i treispre7e"e ani) 8mpiedi",ndu-i s0 .oloseas"0 .ires" limba
.ran"e70...
A"est stil s-a perimat la .el de iute "a -i "el al pre/io-ilor. Sto.ele r0su"ite "a o 9"aren0:) torsurile
9"ambrate:) 5eniul a"esta m0runt apli"at "u2,ntului potri2it aminte-te arta pe "are) "u optspre7e"e se"ole
mai de2reme) o .olosea Catul pentru a des"rie 8n -ase sute de 2ersuri o "up0 "i7elat0) sau $roper/iu A un
episod mitolo5i"; este 2orba de un ale@andrinism.
e a.l0m ai"i .oarte departe de 9realitate:) 8ntru",t virtuoitatea scriitorului e "ea pe "are suntem
in2ita/i s-o admir0m 8n "adrul des"rierii. Eroarea de2ine 5ra20) arta po2estitorului 8l .a"e s0 nu /in0 seama
de ade20rul 8nt,mpl0rilor po2estite. C,nd "itim Doamna Bovar- sau o po2este de Maupassant) nu ne
identi.i"0m "u eroii; ei sunt des"ri-i "u prea mare e=a"titate) "u prea mult0 abilitate) pentru "a noi s0-i
putem sim/i 8nto"mai "um s-ar 2edea ei 8n-i-i. -a2em ni"i de "e s0 ne emo/ion0m -i s0 su.erim) "a la
Di"Cens -i la ne"ru/0torul 4al7a") 8n .a/a 8n"er"0rilor la "are-i supune 2ia/a. u. C#iar da"0 sunt ne.eri"i/i)
2i"time ale unei nedrept0/i) sunt ugrvi5i cu at9ta os9rdie !i talent descri)tiv, 8n",t "eea "e ne tre7e-te
admira/ia e ugrvireaB 9$oiret se apropie) 8nalt -i str,mb) "o",r6at de plu50rit) sl0bit de "ump0tare) osos)
"u pielea us"at0 de nesp0lare 8ndelun5at0. e2ast0-sa 2enea dup0 el) mi"0 -i slab0) "a o "apr0 obosit0)
/in,nd "u am,ndou0 m,inile o umbrel0 2erde) uria-0.:
J
A-adar) "#iar 8n "lipa ",nd) la Maupassant sau Sola) romanul se laud0 "0 ar "uprinde teorii so"iale)
studii 9po7iti2e: -i obie"ti2e) el de2ine un recital al romancierului. umai a-a) de alt.el) "ititorul
9bur5#e7: se simte "u "on-tiin/a 8mp0"at0; mi7erie so"ial0) drame "umplite) monotonia 2ie/ii) "on/inutul
romanului n-are importan/0< este apre"iat0 doar arta autorului. @i) "a ni-te ade20ra/i .arisei) 8m)rt!im
mai degrab satis#ac5iile )e care ni le d stilul lui 2laubert dec9t su#erin5ele 8mmei Bovar-... U mai e
ni"i un 9realism: ai"i) e a"ea tenta/ie a 9artei pentru art0: "are 2a denatura romanul realist -i naturalist. De
alt.el) romanul "are 8nlo"uia interesul )entru subiect cu bucuria de a )ovesti bine, sau de a au7i
%
Roland 4art#es; Le Degr ro de l$criture, 1e Seuil) %&GJ) p. &'.
(
Emile Sola; DLa "aradisul #emeilorE, trad. de Sarina Cas-2an) Editura pentru literatur0) %&'3) 2oi I) p. J.
J
MuE de Maupassant; G9ngania (u)9nului Bel,omme, 8n /)ere, Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'') 2ol. III) p. %%P.
po2estindu-se bine) nu 2a 8nt,r7ia s0 a6un50 la apo5eu o dat0 "u Anatole Lran"e.
+n/ele5em ast.el de "e marii roman"ieri ai se"olului al II-lea nu se "onsider0 ni"iodat0
"ontinuatori ai mai 2,rstni"ilor lor -i de "e ruptura a .ost at,t de 20dit0. Toat0 lumea a sim/it "0 a
inter2enit o 8n-el0torie) sau "el pu/in o eroare< -i interesea70 prea pu/in ai"i "0 rea"/ia a .ost ironi"0) "a la
Mide) ori brutal0 "a le Malrau=.
+ntr-un 9realism: "are se 2oia obie"ti2) Llaubert as"unsese un 9artist: a "0rui pre7en/0 modi.i"0 8n
8ntre5ime perspe"ti2a "ititorului. Mai mult dec9t observarea societ5ii, mai mult de",t trans"rierea
-tiin/i.i"0 a realit0/ii) reali-tii pre7int0) parado=al) modele de stil cielat. Au "re7ut "0 .a" oper0 so"ial0)
dar au .0"ut oper0 bi7antin0.
\\\
1a urma urmelor) ambi/ia des"rierii realiste era a"ea a re5i7orului de "inemas"op; o 2i7iune
obie"ti20) pre"is0) .0"ut0 pentru o"#iul spe"tatorului mi6lo"iu) "olorat0) "al"ulat0) unde p,n0 -i
am0nuntele ar#eolo5i"e au .ost 2eri.i"ate. Ea nu semni.i"0 nimi" alt"e2a de",t pl0"erea sen7orial0 de a
des"rie sau de a 2edea "utare s"en0 istori"0. $itores"ul pur unit "u do"umentul pur. +n"0 din "lipa 8n "are a
ap0rut) a"um o sut0 de ani) SalammbO era o 9superprodu"/ie: -i ni"i m0"ar nu-i ne2oie s0 punem mai mult
ro-u pe bu7ele .ii"ei lui Hamil"ar) din "are Llaubert .0"ea "u anti"ipa/ie un star. 1a "inemas"op 8n"er"0m
o pl0"ere 2i7ual0 -i ta"til0 A pro2o"at0 de .rumoasele piei de animale purtate de r07boini"i sau a-ternute 8n
"orturile lor A "0reia Llaubert i-a "onsa"rat 8ntrea5a sa art0.
Cutare 9se"2en/0: a lui Llaubert e ultimul stadiu al s"enariului) "u toate indi"a/iile pentru re"u7iter)
re5i7or) s"eno5ra.. Turnarea poate 8n"epe imediat;
9Terasa "ea mai 8nalt0 a palatului se lumin0 dintr-o dat0 -i poarta din mi6lo" se des"#ise. O .emeie
se i2i 8n pra5) 8n2e-m,ntat0 8n ne5ru. Era .ii"a lui Hamil"ar. Cobor8 s"ara pie7i-0 a "atului de sus) apoi
s"ara a doua) a treia) -i se opri pe terasa "ea mai apropiat0) 8n 2,r.ul treptelor 8mpodobite "u boturi de
"orabie. emi-"at0 "u .runtea spre p0m,nt) pri2ea de sus mul/imea solda/ilor.:
Apoi apar .i5uran/ii) intr,nd) "a la porun"0) 8n 9",mpul: obie"ti2ului "a 8ntr-un .ilm de mare
spe"ta"ol) prea bine montat.
9+n urma ei) de-o parte -i de alta a s"0rii) se 8n-ira alaiul a dou0 r,nduri de oameni pali7i) 8n.0-ura/i
8n ro"#ii albe) "u "iu"uri ro-ii) "are le atin5eau "0l",iele. -a2eau p0r pe "ap) ni"i barb0) ni"i spr,n"ene.
+n m,inile lor str0lu"ind de inele /ineau ",te o lir0 mare -i ",ntau to/i "u 5las 8nalt un imn de sla20 "0tre
7ei/a Carta5inei. Erau preo/ii "astra/i ai templului lui Tanit) pe "are SalammbX 8i "#ema adeseori la ea.
Lii"a lui Hamil"ar "obor8 8n "ele din urm0 s"ara "or0biilor. $reo/ii o urmau. Se 8ndrept0 spre
drumul "#iparo-ilor...:
e d0m a"um seama "0) 8n timp "e SalammbX 8naintea70 8n planul mi6lo"iu) obie"ti2ul se retra5e
8n travelling prin7,nd 8n ",mpul posterior) 8n prim-planuri luate de sus) mesele osp0/ului mer"enarilor;
9...p0-ind 8n"et printre mesele "0pitanilor) iar a"e-tia se d0dur0 la o parte "a s-o pri2eas"0 tre",nd.
$0rul ei pres0rat "u o pulbere 2iorie era 8mpletit pe "re-tet 8n "#ip de turn) dup0 2e"#iul port al
.e"ioarelor din Canaan) .0",nd-o s0 par0 mai 8nalt0. @ira5uri de perle 8i 8mbr0/i-au t,mplele) "obor,nd
p,n0 la "ol/ul 5urii ei) ro-ie "a o rodie despi"at0 8n dou0. $e piept 8i str0lu"ea o podoab0 de pietre s"umpe)
8ntr-un ameste" de "ulori amintind sol7ii unei murne. 4ra/ele ei 5oale) 8mpodobite "u diamante) r0s0reau
dintr-o tuni"0 nea5r0) .0r0 m,ne"i) 8nstelat0 "u .lori ro-ii. Mle7nele am,ndou0 8i erau prinse "u un lan/
sub/ire de aur) "are-i m0sura pasul) iar pe umeri 8i .lutura o mantie lar50 de purpur0 8ntune"at0) "roit0
dintr-o sto.0 ne-tiut0) plutind 8n urma ei "a un 2al "are o 8nso/ea.:
%
Totu-i pre7ent ai"i; de"orul -i montarea) s"0rile) lo"ul .i5uran/ilor -i "ostumele lor >ro"#ii albe "u
"iu"uri ro-ii?) 9planul: 8n "are 2edeta se i2e-te o"up,nd spa/iul "entral al de"orului) des.0-urarea -i
pau7ele mersului ei) mi-"0rile "oordonate ale .i5ura/iei -i) pentru a a6un5e la toate detaliile "ostumului)
ma"#ia6ul) "oa.ura) podoabele.
\ \ \
@"oala a perpetuat a"east0 ne4n5elegere literar0. O sedu"ea tot "e 8n pretinsul roman realist era
dinainte dat) 9-"ol0res":; des"rierea bine2oitoare) 9di"tarea: "u 9termeni "on"re/i: -i 9"u2inte 5rase: >"a
9pietre dislo"ate:) 9"al mur5-8n"#is: sau 9tu.i-uri 8n",l"ite:?. Llaubert) Daudet) 1oti -i) 2ai) emulii lor din
se"olul al II-lea) se las0 ispiti/i de toate a"estea. Sub prete=tul edu"a/iei 2i7uale -i al deprinderii
%
Musta2e Llaubert; SalammbO, trad. de Ale=andru Hodo-) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'*) pp. J%AJ(.
9"u2intelor rare: ale limbii .ran"e7e) 8i 2or 8n20/a pe 2iitorii /0rani) .a"tori rurali sau lu"r0tori 8n .abri"0)
ad6e"ti2ele "olorate "are slu6es" pentru des"rierea unui port 8n plin soare; 9o"ru) e2anes"ent) alb de
"eru70) indi5o) irides"ent) 5alben de pu"ioas0:. Au .ost 8n20/a/i s0 spun0 9mi5ratoare 8naripate: 2orbind
de r,nduni"i) "a 8n timpurile bune ale abatelui Delille... $robabil "0 din a"east0 pri"in0 "ites" ei -i a7i
ma5a7inele ilustrate -i re2istele de sport) 8n lo" s0 .re"2ente7e bibliote"ile "are le sunt puse la dispo7i/ie.
Maupassant) Anatole Lran"e -i 8n spe"ial 8nduio-atul Daudet de2enir0 mae-tri mi"ii nara/iuni
puerile; dup0-amia7a de 2ar0 a unui m050ru-) "opilul s0ra" "are-i d0ruie-te tartina sa "opilului bo5at)
mi"ul in"ident sur2enit 8n spe"ta"olul str07ii. Ei bine) nimi" mai abstract de .apt de",t a"east0 art a
nara/iunii -i a des"rierii "are "onstituie 8n20/0m,ntul 9"on"ret: al -"olilor elementare. Culme a arti.i"iului
pentru "opilul interesat de "u totul alt"e2a -i "are are .oarte pu/ine -anse) mai t,r7iu) indi.erent de meseria
8mbr0/i-at0 A in"lusi2) ba mai ales) a"eea de s"riitor A de a se 2edea ne2oit s0 "ompun0 des"rierea "olorat0
a unui port 8n"on6urat de 9"oline "u spin0ri sub/irati"e:. @i totu-i) 8n %&G') "on"ursul @"olilor ormale
primare din $aris pre2edea o di"tare despre /ipar s"oas0 din Solul 2ran5ei de Dosep# de $esKuidou=) din
"are merit0 s0 "it0m ultima .ra70; 9uns .0r0 8n"etare de la "ap la "oad0 "u o li"oare uleioas0 se"retat0
printr-o serie de ori.i"ii laterale) el lu"e-te -i s"lipe-te asemeni al5elor "are -erpuies") a5atelor rosto5olite
pe "are o ra70 de soare le aprinde 8n albia unui torent rapid.:
1a drept 2orbind) a"est stil )itoresc-descri)tiv s-a impus 8n"ep,nd din %33P "a o conven5ie
dida"ti"0 -i literar0. Atun"i lua na-tere o nou0 -"oal0 -i Daudet a .ost pentru ea "eea "e Fir5iliu era pentru
9omul de lume:; un r0s.0/ "opil0res" al "0rui 5ust se p0strea70 p,n0 la maturitate) -i apoi o parol0 de
tre"ere) un semn de re"unoa-tere al b0tr,nilor litera/i...
+n literatur0 8ns0) "onse"in/ele au .ost in"al"ulabile Ceea "e putea .i so"otit drept bi7antinism la un
artist "a Llaubert A pre"ursorul A) de2ine 5ust arti.i"ial impus prin edu"a/ie mai multor 5enera/ii. +ntrea5a
mi"0 bur5#e7ie urban0 8n .ormare pretindea autorilor pe oare-i "itea A 8i "itea pentru "0 trebuie s0 "ite-ti A
s0 .oloseas"0 epitete -i des"rieri. De a"eea 2om .i ne2oi/i s0 2orbim) 8n tot "uprinsul se"olului al II-lea)
despre un roman ino.ensi2) s"ris adesea "u talent) pe "are 2a trebui s0-l numim politi"os 9romanul
tradi/ional:.
A"est stil "on2en/ional) a"east0 mod0) a"east0 pre/io7itate au 8mpo20rat "rea/ia literar0 8n se"olul
al II-lea. Ele du" romanul la un )unct mort unde nu e=ist0 nimi" 8n a.ara 2anitoasei "on2en/ii a lu"rului
9bine s"ris:) stabilit0 8ntre autor -i "ititor.
1a 8n"eputul se"olului al II-lea de"i) romanul era parali7at de un estetism. u de estetismul unei
biseri"u/e literare >"um mai t,r7iu at,tea 2or .i in"riminate?) "i de un estetism cvasi)o)ular. Cine e mai
ermeti" -i mai arti.i"ial) "ine s"rie 8ntr-o limb0 mai di.i"il0) Mar"el $roust sau Dosep# de $esKuidou=B
Realismul care )retindea c educ )o)orul n-a #cut altceva dec9t s inventee o )re5ioitate 4n
)lus. Fa .i ne2oie) "0tre %&(P) de 9biseri"u/e literare: pentru a se re2eni la un roman mai direct< Meor5es
Du#amel -i Dules Romains se 2or i2i de alt.el) 8n a"ea 2reme) dintr-o biseri"u/0 literar0...
Toate rea"/iile) toate brutalit0/ile A de limba6 ori de ima5ina/ie A ale romanului din se"olul al II-
lea trebuie interpretate 8n "adrul a"elei "onsiderabile re2olte ne"esare pentru a se ie-i din "eea "e se
"u2ine s0 numim un bi7antinism sau) mai 5ra2) un bi7antinism populari7at.
%%% romanele milei necru5toare
"uritatea naturalismuluiB ?ola !i )asiunea )entru oameni, +olstoi !i mila, Roger Martin du Gard
!i Lamilia T#ibault. A Morala biologic a lui ?ola, naturalismul ca dram cosmic !i tragedia )oitivist.
A +,omas Card-B Dude ne-tiutul) naturalism !i sentiment al tragiculuiB Tess DNUrber2ille. "esimismul
#reneticK Strindberg etc. A 8mil- !i *,arlotte BrontP, George Sand. A Giovanni 6erga !i ne#ericirea celor
sim)li. A "re GaldQs !i >uan Sbastian ArbQ. A Mari cicluri naturaliste 4n romanul-#resc. A Romane
istorice na5ionaleK Bul;er L-tton, Sien<ie;ic, Sigrid &ndset. A Mre5ia naturalismului.
Realismul 2a mai da na-tere -i unei epopei) unei noi .orme a sensibilit0/ii; arta 5ri6ei .a/0 de om) a
milei pentru om) art0 risipit0 8n .alsul pitores" al lui Sola) 8n nara/iunea .a"il0 a lui T#omas HardE) 8n
2astul roman seme/ -i duios totodat0 al lui Tolstoi) reluat0 mai t,r7iu de Ro5er Martin du Mard. Din"olo
de arta oare"um -"ol0reas"0 a des"rierii) 50sim la marii roman"ieri naturali-ti 8n.runtarea dintre om -i
destinul s0u. O .orm0 9po7iti2ist0: a tra5ediei) 8n "are .atalit0/ile biolo5i"e -i istori"e 8nlo"uies" pe "ele
ale pasiunii -i ale p0"atului ori potri2ni"ia 7eilor.
Las"ina/ia destinului -i nu 97u5r02irea lo"ului: sau 9me"anismul so"ial: e "ea oare ne lea50 de
Rboi !i "ace, de "r)dul sau de *9rciuma, de +ess D$&rberville, de 2amilia +,ibault a lui Martin du
Mard... +n Rboi !i "ace, Tolstoi se m0r5ine-te s0 e2o"e 8n"ru"i-area destinelor ",tor2a .amilii din 8nalta
so"ietate mos"o2it0 din %3P' p,n0 8n %3%(; Rosto2ii) n0u"i) plini de .arme") .iul lor) mai 8nt,i .an.aron)
apoi eroi") "umin/it 8n "ele din urm0) -i a"ea ata-a) at,t de spontan0) de .ra5il0) de pur0< un prin/
4olConsCi) 5eneros) s"lipitor) tra5i") -i sora lui) -tears0 -i 8nduio-0toarea prin/es0 Maria< un bastard)
"ontele $ierre 4e7u#o2) "u o"#elari pe nas -i at,t de ne8ndem,nati"< o 2ia/0 de des.r,u 8n "are se ameste"0
.el de .el de misti"isme -i mult0 bun0tate. Din toate a"estea) plus .i5ura/ia) nu re7ult0 un roman istori")
ni"i "#iar un roman .ilo7o.i" -i "u at,t mai pu/in o des"riere a so"iet0/ii. E doar mu7i"a destinului)
8n"ru"i-area unor 2ie/i) a erorilor) a ilu7iilor lor.
Mai terestru) mai popular >era a"u7at de epo"a lui "0 se "ompla"e 8n 7u5r02irea aspe"telor
8ndr07ne/e ori morbide?) Sola 2rea s0 8n.0/i-e7e 8n mod -tiin/i.i" o so"ietate. So"iolo5ia a pro5resat 8ns0
prea mult pentru "a a"eea .0"ut0 de Sola s0 ne mai interese7e... Totu-i) din"olo de intri5a "al"ulat0) de
i/ele 5roase "a ni-te .unii "u noduri) de repeti/ii) des"rieri -i melodram0) se simte "0 Sola e ispitit s0
2orbeas"0 despre .atalitate mai mult de",t despre so"ietate. A"east0 ispit0 i7bu"ne-te -i se a.irm0 la
"ontemporanul s0u T#omas HardE; sub aparen/a nes.,r-itului roman .le"ar) .luent -i pitores") a "0rui ori-
5ine o 50sim - la Ri"#ardson) Lieldin5 sau Meor5e Eliot) +ess D$&rberville -i >ude ne!tiutul sunt ni-te
tra5edii anti"e... Se -tie "0) metodi" -i "u r0bdare) de ast0 dat0 8n se"olul al II-lea) Ro5er Martin du Mard
s"riind 2amilia +,ibault a .0"ut suma romanului milei ne"ru/0toare) inspirat totodat0 din Tolstoi) Sola -i
HardE) admirabil transpus 8ntr-un nou se"ol -i 8n "ea mai simpl0 s"riitur0.
+ntre5ul ade20r despre oameni) "el resim/it de ei 8n-i-i) -i "el ai .or/elor "are-i 8n"on6oar0< pl0"erea
-i durerea pre7ent0 -i) 8n spatele lor) pasul "al"ulat par"0 al destinului) .atalit0/ile biolo5i"e -i so"iale<
din"olo de toate a"estea) mari probleme) nelini-ti; iat0 "are e puritatea naturalismului) atun"i ",nd
pasiunea pentru ade20rul total primea70 asupra "on"esiei des"ripti2e -i artei de a po2esti.
Ea 8l situea70 pe Sola deasupra nara/iunii -i a 97u5r02irii: so"iale) deasupra lui Daudet -i "#iar a
lui Maupassant. u o se"/iune de 2ia/0) "arne moart0 8mpodobind butu"ul m0"elarului) "i densitatea
nestatorni"0 a 2ie/ii) .lu=ul ei -i 6o"ul impulsurilor "e o al"0tuies". S0 "ompar0m O via5 "u +,rse
Ra1uinK do"umentul lui Maupassant e o "onstatare )ost-mortem, pe ",nd a"ela al lui Sola pune o mi70)
.a"e un r0m0-a5) "ondu"e o a"/iune. $u/in interesea70 .amilia Rou5on-Ma"Kuart -i 9istoria natural0 a unei
so"iet0/i:) teorie 9-tiin/i.i"0NN pueril0 prin "are Sola 6usti.i"a "ru7imea -i mila "are l-au 8mpins s0 se o"upe
de oameni -i de destinul lor. u de -tiin/0 e 2orba ai"i) "i de dra5oste .reneti"0 pentru om. 9Da"0 nu 2om
putea reda ni"iodat0 8ntrea5a natur0) 2om reda "el pu/in natura ade20rat0) 207ut0 prin umanitatea
noastr0.:
%
So"ietatea lui Sola e o mare sumbr0) ",teodat0 o "loa"0) ale "0rei se"rete nu sunt al"oolismul)
#eredo-si.ilisul -i nedreptatea) "i e.ortul r0bd0tor sau e=a5erat al oamenilor de a tr0i a"este .atalit0/i. Ori
de o,te ori 8-i st0p,ne-te supersti/iile) pitores"ul -i do"umenta/ia) naturalismul de2ine pasiune pentru
.iin/ele pe "are le soli"it0 8n 2oin/a) limitele -i destinul lor. Interes,ndu-se din prin"ipiu de le5ile
9biolo5i"e: -i so"iale 8n "are oamenii nu sunt de",t parametrii unei e"ua/ii) el 50se-te 8n a"east0 al5ebr0
nai20 un 6o" de .or/e "are de.ines") dar nu 9e=pli"0: e=isten/ele. Lie"are e=isten/0 se a.irm0 atun"i "a o
%
Sola; Lettre 7 la (eunesse, 8n Le Roman e@)rimental, C#arpentier) %&%J) p. &H.
92oin/0 de a tr0i: 8n .a/a .atalit0/ilor. Foin/a de a tr0i determin0) 8n 9La "aradisul #emeilor:) de pild0)
"ariera Denisei 4audu) .ata de la /ar0 2enit0 la $aris pentru a se an5a6a "a 2,n70toare 8ntr-un ma5a7in de
"on.e"/ii -i "are se m0rit0 "u patronul< a"eea-i 2oin/0 de a tr0i 8l du"e la de"0dere pe Coupeau din
*9rciuma -i pe Da"Kues 1antier din Bestia uman. Su5r02irea so"iet0/ii re8n2ie) .0r0 2oie) tra5edia; un
5rup uman) ni-te destine) o .atalitate. Toate elementele unei arte "are dep0-e-te literatura des"ripti20 -i
"reea70) din"olo de realismul banal) marile "i"luri naturaliste unde) pentru prima oar0) omul e 8n.0/i-at
deopotri20 8n destinul s0u biolo5i") so"ial -i "osmi". Este o mare .res"0 uman0) a "0rei in.luen/0 n-a luat
s.,r-it.
C,nd "i"lul romanes" se 8n"#eie) la Tolstoi) la Sola) la Martin du Mard) dup0 "e 2,nturase ",te2a
7e"i de indi2i7i 8n pun"tul mort al destinelor lor) epopeea po7iti2ist0 las0 8n urma ei oameni 7drobi/i)
5oli/i) "al"ina/i< ei au tr0it. Au tr0it) dar 2ia/a 2a "ontinua) la .el de multipl0 -i de "rud0) .olosind -i
m0"in,nd al/i indi2i7i "are) 8n a"eea-i 2,l20taie a 2ie/ilor omene-ti) 8-i 2or da -i ei) timp de ",te2a 7e"i de
ani) "0ldura lor indi2idual0.
De ai"i "on"lu7iile lini-titoare ale marilor "roni"i ale "ru7imii -i milei. Ca -i la Homer) mor/ii sunt
8n5ropa/i "u pio-enie) iar supra2ie/uitorii r0m,n alina/i par"0) .iind"0 au 8n/eles marile le5i ale 2ie/ii.
Lie"are -i-a adus drept prinos pasiunea) 70p0"eala) bu"uria) a luptat) a r,s) a "re7ut 8n .eri"ire< iar
lu"rurile -i-au urmat "ursul) "ri7ele s-au terminat. Liu .,st,"it 8n .a/a unui tat0 str0in -i autoritar) soldat
str0lu"it) apoi lupt0tor nelini-tit de soarta -i sensul r07boaielor) dup0 o "0s0torie ne.eri"it0) dup0 "e a luat
asupr0--i datoriile /0ranilor s0i) dup0 dra5ostea .erme"0toare a ata-ei) rupt0 din pri"ina unei "lipe de
sl0bi"iune a 8n.l0"0ratei .ete) re50sit0 totu-i 8n ultima "lip0) Andrei 4olConsCi moare. +n epilo5ul din
Rboi !i "ace, moartea -i amintirea 2ie/ii lui au "0p0tat) pentru "eilal/i) o semni.i"a/ie; ameste"ate "u
propria lor e=isten/0) ele sunt) pentru ei) un .el de le"/ie -i o interpretare a e=isten/ei. Durerea) remu-"area
-i dra5ostea au sub/iat "#ipul ata-ei) a"east0 .at0 impulsi20 -i 2ino2at0 .iind 5ata a"um s0 se m0rite "u
ursul st,n5a"i) 5eneros) puterni" -i mereu .,st,"it "are e $ierre 4e7u#o2... Am .i r,s de o asemenea uniune
la 8n"eputul romanului< au .ost ne"esare 2ia/a) dra5ostea lui Andrei) moartea lui Andrei) deportarea lui
$ierre... Iar iColai Rosto2) 8nt,i neast,mp0rat -i st,n5a"i) apoi un independent soldat de "arier0) a"ti2 -i
nai2) e "el "are des"oper0 .arme"ul as"uns al prin/esei Maria) a"east0 .at0 aproape b0tr,n0) de "are .ratelui
ei Andrei 8i era oare"um mil0. To/i "ei "are supra2ie/uies" se 8nt,lnes". Erau at,t de departe unii de al/ii) la
8n"eput... Fia/a) mor/ii au tre"ut -i i-au maturi7at. Iat0-i 8n epilo5) "u "opiii lor) 8ntr-un par"< "eea "e a
murit a murit) iar ei sunt 8n"0 ai"i) 2ii -i noi) dup0 un 8ntre5 7bu"ium) ni"ide"um resemna/i) "i re"ule-i.
Totul e asem0n0tor 8n 2amilia +,ibault de Martin du Mard. Impetuosul Da"Kues) al "0rui
neast,mp0r 7bu"ium0 dou0 .amilii) de"lan-,nd -o"urile intri5ii) -i-a 8nsemnat destinul printr-un a"t brutal
-i absolut. $entru to/i) el a repre7entat 8n5ri6orarea -i .uria; re2oltat 8mpotri2a tat0lui s0u) adu",nd
tulburare 8n 2ia/a .ratelui s0u Antoine) 6ude",ndu--i prietenul A Daniel de Lontanin) tre7ind tandre/ea
dul"ei Mise -i de"lan-,nd dra5ostea .ul5er0toare a eni5mati"ei DennE. R07boiul a ni2elat 2ie/ile -i
speran/ele) 8n epilo5 persona6ele se re50ses" pe un palier) pe ultimul palier. Ca -i moartea lui 4olConsCi)
moartea lui Da"Kues e pentru "eilal/i un .el de r0spuns) iar 2ia/a lui "ap0t0 puterea luminatoare a amintirii.
1ini-tire) 8n po.ida 8n.r,n5erii ambi/iilor indi2iduale) a mutil0rii lui Daniel -i a5oniei lu"ide a lui Antoine)
u"is de iperit0. At,t de deosebite) una tandr0) des"#is0 -i pre2070toare) "ealalt0 dura) nemul/umit0 -i
8n2er-unat0) Mise -i DennE dorm 8n a"eea-i odaie -i a""ept0 "alm nu .eri"irea "a atare) "i o odi#n0 lipsit0
de satis.a"/ii "are-i seam0n0. Dup0 8n"ordarea 2oin/elor) dup0 "ri7e -i i7bu"niri) dup0 .urtunile istoriei) o
lini-te de toamn0< iar .aptul "0 au asistat la des.0-urarea) "onsemnarea -i 8n"#eierea 2ie/ii e=asperate a
unui Da"Kues este pentru a"e-ti supra2ie/uitori un .el de 8n20/0tur0) un .el de mit real "are te a6ut0 s0
8n/ele5i. Con-tient de 70d0rni"ia -i de "ru7imea e=isten/ei) marele realism a""ept0 s0 le tr0ias"0 -i s0 le
"unoas"0 nu pentru a le "ontesta) "i pentru a 50si 8n ele o re"ule5ere. Iubire -i mil0 .a/0 de .ie"are din
a"este .0pturi -i) o"rotindu-le) 6usti.i",ndu-le) "u erorile -i e-e"urile lor) o mai mare dra5oste -i mil0
pentru 5enera/ii -i 5enera/ii 8ntre5i) pentru "eea "e a.irm0 omul e=ist,nd pur -i simplu) printre mor/ile oa-
menilor) 8n epilo5ul 2amiliei +,ibault, do"torul alt0dat0 ambi/ios) or5ani7at) "u"eritor -i m,ndru de sine
"onstat0 8n .a/a mor/ii "0 o sin5ur0 e=isten/0) o e=isten/0 sin5ular0) nu are sens; 9Ce pu/in lu"ru e o 2ia/0...
>@i nu spun asta .iind"0 a mea e s"urtat0. E 2alabil pentru ori"are omY? Ar#ibanal; o s"lipire de lumin0
8ntr-o noapte imens0 et".. C,t de pu/ini -tiu "e spun ",nd repet0 a"este lo"uri "omune. C,t de pu/ini simt
pateti"ul a"estor "u2inteY
Imposibil de a te de7b0ra "u totul de 8ntrebarea mole-itoare; VCare poate .i semni.i"a/ia 2ie/iiBW
Eu 8nsumi) r0s"olindu-mi tre"utul) m0 surprind adesea 8ntreb,ndu-m0; V1a "e-a .olositBW
1a nimi". Absolut la nimi". >...? Milioane de .iin/e apar pe s"oar/a p0m,nteas"0) mi-un0 o "lip0 pe
ea) apoi se des"ompun -i dispar) l0s,nd lo"ul altor milioane) "are) m,ine) se 2or de7a5re5a la r,ndul lor.
>...?
+n numele "uiB 8n numele tre"utului -i al 2iitorului. +n numele tat0lui t0u -i al .iilor t0i) 8n numele
2eri5ii "are e-ti tu 8nsu/i 8n marele lan/... Asi5ur0 "ontinuitatea... Transmite mai departe "eea "e ai primit)
-i transmite 8mbun0t0/it) 8mbo50/it.
Asta este) "red) ra/iunea noastr0 de a .i.:
%

A"east0 moral0 biolo5i"0 domin0 8n"0 -i mai brutal uni2ersul "enu-iu al lui Sola) sub .orma unei
ne"esare -i ine2itabile lupte pentru 2ia/0.
$e .ondul nimi"irii mi"ului "omer/ de "0tre marile ma5a7ine moderne A subie"tul romanului 9La
"aradisul #emeilorE A Denise 4audu 8n"ear"0 totu-i un sentiment de mil0 plin0 de emo/ie .a/0 de indi2i7ii
7drobi/i pentru totdeauna de e2olu/ia pe "are ea o admir0; 9u dormi de lo" 8n noaptea a"eea. Insomnia -i
2isele rele o .0"eau s0 se r0su"eas"0 sub plapum0. Se 2isa "opil) 8n .undul 5r0dinii lor din Falo5nes) -i
i7bu"nea 8n la"rimi 207,nd "um pituli"ele 8n5#it p0ian6enii) "are) la r,ndul lor) 8n5#it mu-tele. Era oare
ade20rat0 a"east0 ne2oie a mor/ii "are 8n5ra-0 lumea) a"east0 lupt0 pentru 2ia/0 "are "reea70 alte .iin/e din
m0"elul eternelor distru5eriB >...? Mi"ul "omer/ al "artierului Saint-Ro"# disp0rea "a sub un t,rn0"op
ne207ut) "u 75omotul brus" al "0ru/elor "are se des"ar"0. Atun"i o m,#nire imens0 o tre7ea) deodat0;
DoamneY C,/i oameni "#inui/i) .amilii 8ntre5i "are pl,n5) b0tr,ni arun"a/i 8n strad0) toate dramele
"utremur0toare ale ruineiY @i ea nu putea sal2a pe nimeni) 8-i d0dea seama "0 a-a e bine) "0 a"est 5unoi de
mi7erie 2a 8n5ra-0 $arisul s0n0tos de m,ine. >...? Da) era partea s,n5elui< nu e=ist0 re2olu/ie .0r0 martiri)
mersul 8nainte nu se poate .a"e de",t "0l",nd peste "ada2re.:
(
Ade20rul naturalismului "onsist0 8n dep0-irea indi2idului< 7drobit dar 8n/eles) 8n2ins -i 5lori.i"at.
Dram0 "osmi"0 8n ultim0 instan/0) pe "are Claudel) din pun"tul lui de 2edere) o e=prima 8n termeni
"re-tini atun"i ",nd) 8n "anto#ul de mtase, .0"ea din 2oin/a lui Dumne7eu o .atalitate 8mpotri2a "0reia se
7bate omul. 1a Tolstoi) Sola sau Martin du Mard) .atalit0/ile sunt biolo5i"e) e"onomi"e) istori"e) 8nlo"uind
m,ntuirea di2in0 "u mila uman0. Dar) 8n a.ar0 de supranatural -i de supra2ie/uire) e"lera6ul e=isten/ei e 8n
.ond a"ela-i; absurditatea 2ie/ii indi2iduale se rea-a70 8ntr-un trup militant -i plin de su.erin/e) .ie el
4iseri"a ne207ut0 sau umanitatea biolo5i"0 -i istori"0.
\ \ \
$rins 8n "ap"an0 -i "onstr,ns s0 se dep0-eas"0) realismul naturalist 8-i 50se-te na-ul. Foia s0 arate
"um e omul 7u5r02indu-i portul A ori5inea) lo"uin/a) obi"eiurile) bu5etul A -i iat0-l silit s0 sonde7e 7ona
"ea mai intim0) s0 p0trund0 mai ad,n" de",t psi#olo5ismul romanului idealist 8n op/iunea l0untri"0 -i
personal0 a .ie"0rui om. $si#olo5ia) "u broderiile ei at,t de u-urele -i de "ompli"ate la nes.,r-it) e
dep0-it0< dep0-it0 e -i e=pli"area -tiin/i.i"0 a omului prin "ondi/ia lui so"ial0. Sin5ura 8ntrebare pe "are
s"riitorul naturalist o poate pune persona6elor sale) ",nd 2oin/a lor de a tr0i s-a impus 8n po.ida
"ondi/ion0rii biolo5i"e -i so"iale 8n "are roman"ierul "redea "0 le men/ine) este "ea a ade20rului; 9De "e
tr0ie-tiB: Iat0 "e r0m,ne dintr-un minu/ios studiu so"ial; se"retul op/iunii indi2iduale.
A"i 8ntrebarea e pus0 .0r0 porti/0 de s"0pare. Roman"ierul naturalist e po7iti2ist; pentru el nu
e=ist0 teorie idealist0) "redin/0 8n Dumne7eu) ade7iune la Spirit et".) a"este 5aran/ii in2i7ibile ale unei
2ie/i 7drun"inate. Indi2idul trebuie s0 .a"0 bilan/ul proie"telor) e-e"urilor) speran/elor sale A -i s0 tra50 o
"on"lu7ie. Un ast.el de spirit po7iti2 este Antoine T#ibault; pentru el 2ia/a 8nseamn0 a a"/iona) a s"oate
din a"/iunea 8ns0-i re5ulile a"/iunii; 9Calea pe "are o urme7i este 8ntotdeauna "ea mai bun0 "u "ondi/ia de
a du"e 8nainte.: Ca7 e="ep/ional) totu-i; la ma6oritatea oamenilor) proie"tele de 2ia/0 sunt 8n0bu-ite de
neputin/0 sau de nedreptate. @i) .0r0 a mer5e mai departe) "#iar la .ratele lui Antoine; 9Intensitatea "u
"are-i ap0rea 8n momentul a"esta nimi"ni"ia 2ie/ii) 70d0rni"ia ori"0rui e.ort) st,mea 8n el o 8n.l0"0rare
par"0 2oluptuoas0. >...? u mai 2oia ni"i m0"ar s0 "read0 "0) da"0 2ia/a e s"urt0) omul are totu-i ",teodat0
r05a7ul s0 pun0 "e2a din el 8nsu-i la ad0post de nimi"ni"ie) "0-i este ",teodat0 dat s0 8nal/e o p0rti"i"0 din
2isul lui deasupra 2alurilor "are-l du" la 2ale) pentru "a "e2a din el s0 pluteas"0 8n urma lui -i dup0 "e el
se 2a .i 8ne"at. Mer5ea drept 8nainte) "u pa-i repe7i -i "aden/a/i) 8n"ordat "a un om "are ar .u5i /in,nd la
piept un lu"ru .ra5il.:
J
\\\
%
Ro5er Martin du Mard; 2amilia +,ibault, trad. de Fintil0 su-e@irianu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'() 2oi. III) pp.
H&PAH&(.
(
Emile Sola; DLa "aradisul #emeilorE, trad. "it.) 2ol. II.
J
Ro5er Martin du Mard; 2amilia +,ibault, trad. "it.) 2ol. II) p. %%H.
Marea epo"0 a romanului realist "oin"ide "u marea epo"0 a pesimismului. 1enta tra5edie
naturalist0 a indi2idului 7drobit de un destin sumbru -i "rud 8-i mani.est0 8ntrea5a se2eritate 8n lun5ile
romane ale lui T#omas HardE) "rimarul din *asterbridge, +ess D$&rberville, >ude ne!tiutulB opere pline
de r0bdare -i 8nd,r6ire) de o amar0 plenitudine) de o 7drobitoare pre"i7ie 5a7et0reas"0) "u pitores"ul
Resse=-ului -i pateti"ul 2ie/ilor ratate. E o m0re/ie aproape es"#ilian0 8n a"este romane .amiliare -i
seme/e) "u un stil totu-i de7l,nat) adu",nd "u ele a"el par.um de le5end0 -i de destin la "are se"olul al
II-lea 2a r0m,ne sensibil sub .orme mai 2ul5ari7ate 3Ambra) "e ari)ile v9ntului, >alna=.
Simpli /0rani 8ntr-o mi"0 lume re5ional0) prota5oni-tii lui HardE se apropie de eroul tra5i" prin
m,ndria -i .eri"irea lor. M,ndra .i5ur0 a lui Tess DNUrber2ille) emo/ionant0 -i demn0 8n .ra5ila ei tinere/e)
poart0 de la 8n"eput semnul a"elei distin"/ii naturale "are atra5e nenoro"irea. +ntinat0 de bo5atul) brutalul
-i ele5antul 20r "are abu7ea70 de ea) Tess 8-i a""ept0 de7onoarea "u tena"itate) dorind ar70tor s0 tr0ias"0
8n lini-te p,n0 8n 7iua ",nd 8l 2a 50si pe 2i5urosul -i bl,ndul An5el Clare. Dar Tess nu 2a putea tr0i
ni"iodat0 "u ade20ratul ei so/; An5el se e=ilea70) Tess re"ade 8n m,inile r0u.0"0torului Alee. u-l
re50se-te pe Clare de",t pentru a muri lin-at0) dup0 "e .usese 8n-elat0) dup0 "e u"isese...
+ess D$&rberville e) 8n stilul tra5i") "eea "e era Middlemarc, -i Adam Bede de Meor5e Eliot pe
planul simplu al pateti"ului. Erorile au .0urit destinul lui Tess) dar printre a"este de7astre r07bate mi"ul ei
"ura6 plin de m,ndrie) p,n0 "e moartea 2a pe"etlui nedreptatea .inal0; 9Se .0"use VDreptateW -i "0petenia
nemuritorilor) "a s0 .olosim "u2intele lui Es"#il) 8-i 8n"#eiase 6o"ul "u Tess...:
%
Destinul lui Dude ne-tiutul e a"ela-i. $ro2enit dintr-o .amilie de5enerat0) pasiunea lui pentru
studiu) pentru -tiin/0 -i art0 nu 2a .a"e din el de",t un m0runt pietrar. Umil -i 8nd,r6it) "a un neast,mp0rat
muritor de r,nd "are ar 2rea s0 ",-ti5e la 6o"ul e=isten/ei .0r0 a--i da or5oliul 8n 2ilea5) nu poate s"0pa
totu-i de "ap"anele 2ie/ii -i ale dra5ostei. C#emarea sim/urilor) ino"en/a) .atalitatea "are-i 8mpin5 pe
oameni pe "0i r0t0"ite) 8l du" la a"ea ridi"ul0 "0s0torie 8n 2ederea "0reia) simboli") a .0"ut "uno-tin/0 "u
Arabella pe deasupra m0runtaielor unui por" 8n6un5#iat< "ada2rul unui alt por" t0iat 2a sta 8ntre ei ",nd se
2or desp0r/i. Ima5ini ale unui simbolism subia"ent) ni"iodat0 e=primat) "are .a" obs"ura m0re/ie a lui
T#omas HardE -i al "0ror se"ret 8l 2a re50si arta "inemato5ra.i"0. Apoi) tot a-a "um Tess nu--i putea 50si
ade20ratul so/) Dude nu 2a putea tr0i ni"iodat0 "u ade20rata lui ne2ast0 Sue) iar "opiii lor 2or a2ea o
moarte mi7er0...
Destinul obs"ur al lui Dude) 8n0bu-it 8ntr-un "er" prea str,mt) e2o"0 totu-i) .0r0 a "lama) 8ntrea5a
5ro702ie a tra5ediei. C0"i 2ia/a a"estui simplu mun"itor autodida"t "ap0t0 o re7onan/0 "osmi"0. Ima5inile
biolo5i"e "are inspir0 naturalismul .a" uneori din el) "a ai"i) de pild0) un ra"ursiu al dramei uni2ersale;
2ia/a .ira20 -i 2oluntar0) r0t0"it0 8n marele uni2ers mineral -i so"ial) 7drobit0 de lumea 8n "are ea nu e
de",t o s",nteie. +n"0 din "opil0rie) Dude "ap0t0 "on-tiin/a a"estui me"anism ine=orabil) 8ntr-un pasa6
m0re/ -i simplu 8n "iuda ",tor2a lu"ruri de prisos; 9+ntre timp "ea/a se sub/iase) l0s,nd soarele s0 se
str02ad0. 40iatul 8-i trase p0l0ria de paie peste .a/0)... l0s,ndu-se 8n 2oia unor 5,nduri nedeslu-ite...
1u"rurile nu se r,nduiau a-a "um -i le 8n"#ipuise el. 1o5i"a naturii era prea "rud0 pentru "a el s-o
8n"u2iin/e7e. Laptul "0 8ndurarea .a/0 de unele .0pturi 8nsemna "ru7ime .a/0 de altele 8i r0nea sim/ul
armoniei. Cu ",t 8nainte7i 8n 2,rst0 -i te sim/i tot mai mult 8n "entrul 2remii tale) -i nu doar un pun"t pe
"ir"um.erin/a ei) "um te sim/eai ",nd erai mi") te "uprinde un soi de 8n5ri6orare) 8-i d0dea el seama. $ar"0
toate din 6ur sunt orbitoare) /ip0toare) dureroase) par"0 te asur7e-te 50l05ia) iar striden/ele -i 2a"armul 0sta
r0nes" mi"a "elul0 "are este 2ia/a ta) o 7drun"in0) o r020-es"...:
(
A"i naturalismul 8n"etea70 s0 mai .ie 7u5r02irea .0r0 mena6amente a unei realit0/i "rude) la "are 8l
redu" "#iar teoriile naturaliste. +n"re7,ndu-se mai mult 8n mani.estele de -"oal0 de",t 8n re7onan/a
operelor) istoria literar0 ar diminua 2aloarea naturalismului; ade20rul istori" -i literar nu st0 8n
"on2ersa/iile de la Mdan) "i 8n sentimentul tra5i") in"on-tient la Sola) mai "on-tient la T#omas HardE.
$roie"tate pe .undalul s0tes") e2enimentele "otidiene ar .i putut al"0tui o simpl0 .res"0 pitoreas"0)
dar 8n 2ia/a de lent0 a5ita/ie a eroului ele se or5ani7ea70 se2er 8ntr-o dram0 a destinului. Din str0dania de
a tr0i a lui Dude ori a lui Tess se desprinde impla"abila le5e a e-e"ului. $rea mul/i .a"tori -i prea mult
#a7ard 8ntr-o 2ia/0 omeneas"0) pentru "a ea s0 nu .ie ne5area inten/iilor eroului. E o partid0 prea
"omple=0) la "are se pierde totdeauna) iar 8n.r,n5erea pare a .i e.e"tul 8n2er-un0rii "ir"umstan/elor sau al
nep0s0rii unui Dumne7eu absent) "a 8n 7orii a"eia ",nd Tess) 7drobit0 de mun"0 -i insomnie) epui7at0 de o
"eart0 nedreapt0) este "uprins0 de somn -i de a"ea "lip0 de sl0bi"iune "are o las0 prad0) pe p0m,ntul 5ol)
po.telor lubri"e ale lui Alee; 9+ntuneri"ul -i t0"erea domneau pretutindeni 8n 6ur. Deasupra lor se 8n0l/au
tisele -i str02e"#ii ste6ari ai p0durii C#ase) 8n "are 8-i .0"user0 "ul"u- p0s0relele "u.undate 8n somnul
%
T#omas HardE; >ess D$&rberville, trad) de Catinea Ralea -i Eu5enia C,n"ea) :Editura pentru 1iteratur0) %&'() p. HG3.
(
T#omas HardE; >ude ne!tiutul, trad. de Fera C0lin) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'G) pp. JJAJH.
dinaintea 7orilor) iar pe l,n50 ei s0ltau iepurii. Dar A s-ar putea 8ntreba unii A unde era oare 8n5erul p07itor
al lui TessB Unde era pro2iden/a pe "are se bi7uia "redin/a ei simpl0B $oate "0) asemeni "eluilalt 7eu des-
pre "are 2orbea "u ironie Tis#bite) 8n5erul ei p07itor p0l02r05ea "u "ine2a) urm0rea pe "ine2a) #oin0rea pe
unde2a) sau dormea -i nu putea .i tre7it.
De "e-a trebuit oare "a a"east0 .rumoas0 piele de .emeie) deli"at0 "a o .loare -i "urat0 "a 70pada)
s0 primeas"0 pe"etea at,t de 5rosolan0 "are-i .usese dinainte #0r07it0B De "e se 8nt,mpl0 at,t de des "a tot
"e-i deli"at s0 "ad0 8n m,na a "eea "e-i 5rosolan) "a .emeia s0 "ad0 8n m,na b0rbatului "are nu-i este
potri2it -i b0rbatul s0 "ad0 8n m,na .emeii "u "are nu se potri2e-teB De mii de ani) .ilo7o.ia analiti"0
8n"ear"0 s0 50seas"0 r0spunsul pe "are-l "ere sim/ul nostru de dreptate. S-ar putea "a unii s0 2ad0 8n
a"east0 nenoro"ire un .el de plat0. C0"i se 8nt,mplase) .0r0 8ndoial0) "a unii dintre str0mo-ii lui Tess
DNUrber2ille) 8mbr0"a/i 8n 7ale) 8ntor",ndu-se a"as0 "u "#e. de la 2reo 8n"0ierare) s0 se .i purtat la .el) ba
"#iar mai r0u) "u /0r0n"u/ele de pe 2remea lor. Dar) "#iar da"0 ideea "0 p0"atele p0rin/ilor trebuie s0 "ad0
asupra "opiilor poate .i o moral0 a""eptat0 de di2initate) ea este dispre/uit0 de oamenii obi-nui/i -i de"i nu
e de ni"i un a6utor 8n asemenea 8mpre6ur0ri.
@i dup0 "um obi-nuia s0 spun0) "u .atalism) rudele lui Tess) pierdute 8ntr-un un5#er 8ndep0rtat al
lumii) a-a a .ost s0 .ie. Mare p0"atY O pr0pastie so"ial0 .0r0 .und a2ea s-o despart0 de a"um 8n"olo pe
eroina noastr0 de t,n0ra .at0 "are tre"use pra5ul "asei p0rinte-ti "a s0--i 8n"er"e noro"ul la .erma de p0s0ri
de la Trantrid5e.:
%
\\\
+n spatele omului -i al 2oin/ei sale de a tr0i) Destinul e "on"eput asemeni unui #a7ard multiplu -i
impla"abil din "are) atun"i ",nd Dumne7eu ta"e) se 9i2e-teN: totdeauna nenoro"ul. e-am putea 5,ndi la
Ne4n5elegerea lui Camus -i) de asemenea) la inspira/ia liri"0) epi"0 -i moral0 a lui Mel2ille 8n Mob- Dic<
sau /moo.
Imensa 2i7iune pesimist0) unde 7u5r02irea umanului e moral0 -i "osmi"0 8n a"ela-i timp) trium.0
asupra naturalismului... Ea 2a .i re50sit0) de asemenea) la Selma 1a5erlf. 8n "ovestea lui GRsta Berling,
roman dostoie2sCian -i tolstoian totodat0. A"east0 tendin/0 5randioas0 -i 75uduitoare) "are 8nal/0 romanul)
se 2a intensi.i"a in )esimismul #renetic al lui Ibsen) al lui Ce#o2 uneori -i mai ales al romanelor lui
Strindber5; "ledoariile unui nebun, Domni!oara %ulia, 2lamuri negre. Romanul s"andina2 2a a6un5e
ast.el la o e=trem0 limit0) .ie "0 e 2orba de H6almar 4er5man 3Mar<urell= -i de $ar 1a5erC2ist 36ia5a
4n#r9nt, *lul, "iticul, Barrabas= 8n Suedia) de Qnut Hamsun 32oamea, %3&P? 8n or2e5ia sau de opera
romanti"0 a lui D. $. Da"obsen 8n Danemar"a 3Maria Grubbe, Niels L-,ne=.
Da"0 e="ept0m marile romane pesimiste ale lui Maupassant) "a O via5 -i Bel-Ami, -i mai ales
te=tele sale 2i7ionare 32rica, Le Corla=, a"east0 .rene7ie sar"asti"0 r0m,ne totu-i pe"etea unei anumite
5enera/ii din /0rile E=tremului ord european. O 2om re50si 8n se"olul ai II-lea) 8ndul"it0 prin mil0) 8n
*alvare -i "ovestiri )enibile de "e#ul Qarel CapeC) 2iolent0 -i "arnal0 la polone7ul $r7EbEs7eTsCi
3Liturg,ia mor5ilor, *o)iii lui Satan=.
+n Lran/a) ea 2a lua un alt aspe"t) mai esteti" -i mai apli"at) totodat0 mai ra.inat) 8n po2e-tile pline
de "ru7ime ale lui Filliers de 1NIsle-Adam) 4arbeE DNAure2illE) HuEsmans. Mai "ur,nd de",t e=primarea
unei nelini-ti esen/iale) a"e-ti po2estitori "aut0 8n .ero"itate un e.e"t artisti". Ei se apropie ast.el) 8n ultim0
instan/0) de o tradi/ie minor0) a"eea a ))romanului ne5ru: -i a 9romanului .reneti":) ap0rut 8n An5lia la
8n"eputul se"olului.
Lran"e7i diaboli"i ori s"andina2i de7n0d06dui/i r0m,n) de .apt) .oarte departe de marea 2i7iune
naturalist0.
Din sin"eritate sau din m0iestrie) ei .oloses" pesimismul sau nelini-tea "a pe un resort.
Dimpotri20) pesimismul nu 2a ap0rea la naturali-ti de",t oare"um .0r0 2oia lor) "a o "onse"in/0 a 2i7iunii
"osmi"e) a dra5ostei lor pentru oameni -i a sim/ului destinului de "are dau do2ad0. E) la urma urmelor)
"onstatarea unui .apt biolo5i") r0ul .iind o le5e) nu o boal0.
+n a"est sens) inspira/ia naturalist0 e="ludea ori"e "omple7en/0 .a/0 de pesimism. $esimismul
de2ine .als ",nd e sistemati". 1a marii naturali-ti) el re7ult0 8n "#ip .ires" din interesul -i mila lor pentru
oameni) din "laritatea obie"ti20 "u "are le "ir"ums"riu destinele. $rin a"easta A mai mult de",t prin
te#ni"a des"rierii ori prin do"umenta/ie A Doamna Bovar- era) desi5ur) o oper0 prenaturalist0. 1a .el) La
rscruce de v9nturi, 8n.l0"0ratul roman pe "are EmilE 4ronta l-a s"ris 8n sin5ur0tate. Dra5ostea "u i7
in"estuos dintre Cat#erine -i Heat#"li..) pasiunile .amiliale) uni2ersul 8n0bu-itor din "asa pierdut0 8n
lande) "onstituie) .0r0 8ndoial0) un studiu al e=alt0rii pasionale "are dep0-e-te inten/ia naturalist0. Dar linia
%
T#omas HardE; +ess D$&rberville, trad. "it.) pp. 3JAJH. ''
"lar0) abunden/a 2ie/ii) se2eritatea po2estirii apar/in de6a a"elei lumi din a doua 6um0tate a se"olului) ",nd
arta romanes"0 une-te puterea "u demnitatea.
De alt.el) >ane 8-re de C#arlotte 4ronta) sora lui EmilE) este) "a -i Adam Bede -i Middlemarc, de
Meor5e Eliot) una din "0r/ile pline -i lente) bo5ate -i in2oluntar morali7atoare) unde se2eritatea -i mila nu
sunt 8n opo7i/ie) potri2it a"elei re5uli "are a "onstituit to"mai mira"olul epo"ii... O 8ntrea50 str0danie 8n
7u5r02irea imbroglio-lui destinelor) 8ntr-un mediu 8mbel-u5at -i plin de 2ia/0) al"0tuie-te substratul
inspira/iei naturaliste -i) 8n "iuda "omple7en/elor -i sentimentalismului ei) Meor5e Sand) 8n Mae!trii
clo)otari, de pild0) 2este-te a"east0 plenitudine.
\ \ \
Marele 2al naturalist a 50sit Italia 8n"ur"at0 8n mi"ile epopei ale unit0/ii sale na/ionale. @i totu-i)
su.letul naturalist s-a e=primat brutal -i de.initi2 "u romanul lui Mio2anni Fer5a) 2amilia Malavoglia
>%33%?) ori5ine a romanului italian. @i ai"i .atalitatea 6oa"0 un rol 8n marea epo"0 a pesimismului.
E de a6uns o .amilie si"ilian0) alt0dat0 supus0 destinului patriar#al) ast07i "on.runtat0 "u destinul
modern. Destin de 8n2in-i) "a a"ela al oprima/ilor -i inadapta/ilor lui Sola; de la a5oniseala .amilial0
dob,ndit0 "u b0tr,na bar"0 de pes"uit "roviden5a, Lamilia Mala2o5lia tre"e la spe"ul0 -i se umple de
datorii< re"rutarea sau r07boiul retra5e) de .ie"are dat0) bra/ul b0iatului "are se pre50tea s0 sal2e7e situa/ia;
9+n t,r5ul a"ela mare bietul b0tr,n se sim/i sin5ur) "a omul "e r0t0"e-te noaptea pe mare -i nu -tie 8n"otro
s0 ",rmeas"0 bar"a. +n s.,r-it -i-au .0"ut poman0 "u el -i i-au spus s0 se du"0 la "0pitanul portului) pentru
"0 el putea -ti. A"olo) dup0 "e l-au trimis o 2reme de la Ana la Caia.a) au 8n"eput s0 r0s.oias"0 ni-te
#,r/oa5e -i s0 urm0reas"0 "u de5etul pe lista mor/ilor. C,nd a6unser0 la numele lor) 1un5a) "are nu au7ise
bine) "0-i 2,6,iau ure"#ile -i as"ulta "u .a/a alb0 "a #,rtia) lune"0 8n"et-8n"eti-or la p0m,nt) pe 6um0tate
moart0.
A Au tre"ut mai bine de patru7e"i de 7ile de-atun"iY spuse slu6ba-ul) 8n"#i7,nd re5istrul. 1a 1issa
s-a 8nt,mplatY Cum de n-a/i a.lat p,n0 a7iB:
%

e.eri"irea "elor simpli) ne.eri"ire 2e-ni"0) pe "are Fer5a -tie s-o e=prime .olosind a"el ade20r
"are e al timpului s0u. 1upta -i .alimentul unei .amilii slab de72oltate 8ntr-o lume "are e2oluea70 >"el
pu/in administrati2?) 2amilia Malavoglia ar .i putut .i "#iar 8n Italia) doar un roman 9re5ionalist:. Dar
marele su.lu al pesimismului a tre"ut -i peste membrii a"estei .amilii) "um a tre"ut peste Bestia uman -i
peste +ess D$&rberville. +n lo"ul unei ane"dote so"iale) r0m,ne o tra5edie. De ai"i 8nainte) 8ntrea5a
literatur0 italian0 2a 8mprumuta a"est sens tra5i" de la Fer5a. @i) mul/umit0 lui) 2a tre"e de la marele
naturalism dire"t la "eea "e) 8n"0 -i 8n 7ilele noastre) se nume-te 9neorealism:.
A"ela-i lu"ru se petre"e 8n Spania) unde "ruda -i nobila mil0 naturalist0 inspira o "lip0) la s.,r-itul
se"olului al III-lea) romanele lu=uriante -i oare"um .a"ile ale lui $re7 Maldos 3Misericordia, %3&*?)
"ur,nd 8ns0 dilu,ndu-se 8n re5ionalismul lui $ereda -i 8n sentimentalismul Emiliei $ardo 4a7gn) pentru a
nu reap0rea de",t la mi6lo"ul se"olului al II-lea) o dat0 "u pre"ursorul noului realism) Sbastian Duan
Arbh.
$re"ed,nd 8ndeaproape rena-terea romanului spaniol "are 2a 8n"epe 8n %&GP) Arbh este) "u o
8nt,r7iere de "in"i7e"i de ani) un HardE sau un Fer5a al literaturii spaniole; de la marele naturalism din
%33P la neorealismul din %&JG sau din %&GP) nu e=ist0) 8n Spania -i 8n Italia) ni"i o solu/ie de "ontinuitate.
^0ranii "atalani ai lui S. D. Arbh din Drumurile no)5ii sunt "ontemporanii lui Tess DNUrber2ille. imi" nu
aminte-te mai bine pre"i7ia biolo5i"0 -i so"ial0 "are emo/iona la Sola) imensa mil0 ne"ru/0toare "are
domina epopeea tolstoian0) "osmi"a atmos.er0 de solemnitate "are trans.orma) la T#omas HardE) o
a2entur0 /0r0neas"0 8ntr-o tra5edie lai"0 -i moral0) de",t a"est a""ent) es"#ilian -i el) pe "are S. D. Arbh 8l
.olose-te) 8n plin se"ol al II-lea) pentru a e2o"a r0bdarea -i ne.eri"irea oamenilor. 9Oamenii "ontinuau s0
r0t0"eas"0 pe drumurile nop/ii. Ei "ontinuau s0 mear50 8n -ir lun5 "e se destram0 -i se-n"#ea50) pentru a
se r07le/i -i reuni din nou) urm,nd pote"ile) str0b0t,nd ",mpiile des/elenite -i "odrii de-i) 8ntr-un mar-
si5ur "0tre a"eea-i /int0) sub un semn .atal. +n destinul 5eneral .ie"are 8-i urmea70 propriul s0u destin.
Unul ",nt0) altul se 20i"0re-te) unul p0trunde 8n "otloane 8ntune"ate) departe de lumin0 -i de a7urul
"erului) altul urm0re-te .antome -i delirea70 sub b0taia 2,ntului< unii 8n"#in0 imnuri soarelui -i
bine"u2,ntea70 2ia/a) al/ii 8-i ridi"0 .e/ele noaptea) blestem,nd 7iua 8n "are s-au n0s"ut "u o 2o"e 5rea de
o"ar0) a.urisenie -i pl,nset< al/ii o pornes" din nou) "a ni-te resorturi 8n"ordate) ridi"0 pri2irile spre "er)
i7bu"nind 8ntr-un r,s as"u/it) se") s.,-ietor) r0s.r,nt 8n 5roa7ni"e e"ouri 8n inima oamenilor) .0",ndu-le -i
%
Mio2anni Fer5a; 2amilia Malavoglia, trad. de ina LaOon -i Dumitru $anaites"u) Editura de Stat pentru 1iteratur0 -i Art0)
%&G') pp. %'HA%'G.
mai apri50 spaima.
Colo sus se rotes" stelele .0r0 memorie< neobosite) se rotes" lini-tit pe "0i in.inite) se apropie de
noi) se du") re2in -i se dep0rtea70) lun50 pro"esiune .0r0 de s.,r-it...
@i iat0 a"um un un5#er pe p0m,nt) un sat luminos) pe malul unui r,u) -i iat0 o "lip0) o "lip0 a
timpului sub soare) 8ntr-o prim02ar0 oare"are "u mi5dali 8n .loare pe "oastele muntelui) "u oamenii "e se
apu"0 din nou de mun"ile o5orului. E o .emeie) pe nume Marina) m0run/i"0) 5,rbo2it0 de ani -i ne"a7uri)
r0s0rind din tre"ut "a o p0dure deas0) /in,ndu--i .iul de m,n0. 40iatul) trea7) are dou07e"i de ani -i e
deopotri20 in5enuu -i 8ndr07ne/.:
%
+n a"east0 art0 aproape solemn0) "are opune tandre/ea uman0 indi.eren/ei "osmi"e) se simte a"ela-i
a""ent "are inspirase >ude ne!tiutul, pesimismul "osmi" ameste"at "u dra5ostea pentru om) unde
ade20ratul naturalism) 8-i a.l0 de.ini/ia) .ie "0 se mani.est0 .oarte de2reme A "a 8n An5lia) Rusia) Lran/a A
.ie "0 se i2e-te .oarte t,r7iu A "a de pild0) 8n Spania) -i >e="ept,ndu-l pe Fer5a? 8n Italia.
\\\
Marile "i"luri naturaliste A 8n a"est sens) un roman lun5 "a +ess D$&rberville d0 -i el impresia unui
"i"lu A) 9romanele milei ne"ru/0toare: se de.ineau prin 7u5r02irea) impla"abil0 -i tandr0) unde dra5ostea
pentru om 8n.runt0) din"olo de pseudoteoriile biolo5i"e sau so"iale) sensul destinului) "a la Camus) "are
8n"#eie) 8n Lran/a) "i"lul.
1a Sola A 8ntr-o mai mare m0sur0 de",t la Tolstoi A se 8nt,mpl0 "a o "arte "um e *9rciuma sau
Nana s0 e=prime 8n a"ela-i timp .atalitatea so"ial0 -i .atalitatea indi2idual0. Inspira/ia naturalist0 pretinde
de alt.el "a a"este dou0 .atalit0/i s0 "oin"id0) -i to"mai ai"i st0 "oeren/a ei. umai "0 anumi/i "reatori
naturali-ti i7butes" s0 lumine7e at,t de 2iolent o .iin/0 omeneas"0 pe .undalul so"ial) istori" -i biolo5i")
"are-i "onstituie mediul) 8n",t "artea dob,nde-te un deosebit relie.. A-a .a"e Tolstoi) de pild0) "u ata-a
Rosto2 sau "u Andrei 4olConsCi) T#omas HardE "u Tess) Ro5er Martin du Mard "u Da"Kues T#ibault. +n
alte "a7uri) la Fer5a -i adesea la Sola) de pild0) dimpotri20) persona6ele se "on.und0 "u .res"a...
Ci"lul naturalist de2ine atun"i un simplu 9tablou de mari dimensiuni:. Mai mult sau mai pu/in
lipsit de "eea "e 8i "on.erea dimensiunea tra5i"0) 8n m0sura 8n "are persona6ul nu mai posed0 o autonomie
artisti"0) "on.li"tul dintre om -i mediu) dintre om -i destin se redu"e la o 2ast0 -i masi20 e2o"are.
Faloarea lui "onst0 8n .aptul "0 7u5r02e-te un 2ast ansamblu uman. +n se"olul al II-lea) 9romanul-
.res"0: 2a .i) a-adar) "el "are des"rie pe lar5) 8n tr0s0turi ample) un lo" sau un timp; o .amilie en5le70 8n
2ors-te Saga de MalsTort#E) "anadian0 8n >alna de Ma7o De 1a Ro"#e) 2ia/a "laselor mi6lo"ii la
8n"eputul se"olului la Heinri"# Mann 3+inere5e, "ro#esorul &nrat=, sau la Arnold 4ennett 3+re)tele lui
Rice-man=< 2ia/a /0ranilor olande7i 8n ?u-deree de De. 1ast sau un5uri 8n *ei din "ust de MEula IllEs<
problemele 2ie/ii mun"itorilor 8n La umbra uinei al .inlande7ului Toi2o $eCCanen.
+n romanul-.res"0) inten/ia documentar 2a pre2ala asupra sensibilit5ii tragice "ara"teristi"0
romanelor milei ne"ru/0toare. Ea 2a 8n.0ptui 8n 5eneral a"el le50m,nt al realismului masi2 "are a stat la
ori5inile 9naturalismului:) dar pe "are marii roman"ieri naturali-ti l-au dep0-it .0r0 a--i da seama)
trans.orm,nd pi"tura naturalist0 8n tra5edie "osmi"0.
\\\
De la s.,r-itul se"olului al III-lea 8ns0 inten/ia naturalist0 -i .res"a realist0 se impun 8ntr-o
anumit0 .orm0 a romanului istori".
Din "au7a lui Ralter S"ott -i a admirabilului Ale=andre Dumas) romanul istori" este "on.undat
adesea 8n Lran/a "u romanul de a2enturi. @i) 8ntr-ade20r) la na-terea sa) romanul istori" sau ar#eolo5i" a
8mprumutat de la romanul de a2enturi un element de interes destul de 5rosolan >dar pl0"ut?. e-ar 8n",nta
oare e2o"area lui 1udo2i" al II-lea .0r0 2ite6ia lui _uentin DurTardB $oate "0 nu) de 2reme "e *in1-
Mars al lui Fi5nE) unde eroul nu e un paladin "on2en/ional) ne pli"tise-te... Romanul de "ap0 -i spad0 a
a2ut -i el prea mult su""es "u dNArta5nan -i 1a5ardre) pentru a nu 7drobi romanul istori" propriu-7is. +n
/0rile unde se"olul al III-lea nu se "ara"teri7ea70 prin na/ionalism) romanul istori" r0m,ne 6o"ul
romanti" al unui 2is0tor plin de ima5ina/ie 8n "a(ul lui don 8nri1ue cel su#erind al spaniolului 1arra)
tru"ulent la Hu5o 8n Notre-Dame de "aris, apli"at -i pre"is 8n *ronica domniei lui *arol al %G-lea a lui
Mrime.
Totu-i) 8n epo"a naturalist0) romanul istori" este des"operit de "0tre na/iunile mai pu/in 2e"#i sau
%
Sbastian Duan Arbh; *amins de la nit, S 2ol.) %&JG.
mai pu/in "ontinue de",t An5lia -i Lran/a. +l des"oper0 "u 5ra2itate) asemeni unei 8ntoar"eri la ori5inile
lor na/ionale) asemeni unei epopei patrioti"e< nu mai e un roman de a2enturi) e o *9ntare a lui Roland
8nt,r7iat0 "u ",te2a se"ole) s"ris0 sub in.luen/a lui Llaubert) Hu5o) Tolstoi.
Ori5inea 8ndep0rtat0 a ade20ratului roman istori") ne"unos"ut 8n Lran/a) e poemul epi" na/ional)
s"ris 8n se"olul al III-lea sub in.luen/a romanti"0) 8ntr-o imita/ie sa2ant0 a stilului popular; 8n $olonia)
"an +adeus de Adam Mi"CieTi"7 e2o"0 mora2urile) 2ia/a) .ol"lorul -i patriotismul poporului polone7.
1a "el0lalt "ap0t al lumii) Ar5entina 8-i 50se-te retroa"ti2 su.letul na/ional 8n mitul gauc,o "u Martin
2ierro de Dos Hemgnde7. +n a"ela-i moment) Rusia 8-i a.l0 e=presia 8n +aras Bulba de Mo5ol.
Dup0 %3'P) a"estei inspira/ii epi"e -i patrioti"e i se adau50 o inten/ie ar#eolo5i"0 -i esteti7ant0
mar"at0 de &ltimele ile ale "om)eiului al en5le7ului 4ulTer 1Etton) 'uo vadisI ai polone7ului
SienCieTi"7) SalammbO al lui Llaubert. Inspira/ie mai re"e) dar) in ultim0 instan/0) tot o sensibilitate
naturalist A amploare) 8n0l/ime -i mil0 A 2a .a"e sinte7a di2erselor tendin/e amintite 8n a-a-numitele
mari cicluri na5ionale. SienCieTi"7 nu e numai autorul unui roman destul de "on2en/ional -i s,r5uin"ios
asupra ori5inilor "re-tinismului) "i -i al unei mari trilo5ii din se"olul al IFII-lea) "rin #oc !i sabie,
"oto)ul, "an Lolod-(o;s<i. Marele "i"lu medie2al -i nor2e5ian :ristin Lavrandsdatter de Si5rid Undset
adau50 intersului istori" a"el sens su2eran -i "rud al 2ie/ii -i al 8ntors0turilor ei) pe "are-l dnt,lneam 8n
epo"a naturalist0 la Tolstoi -i T#omas HardE. 1a unele popoare ale Asiei) epopeea na/ionala) ameste" de
lirism -i inspira/ie naturalist0) 2a prinde .orm0 8n se"olul al II-lea; epopeea "a7a#0 Abai de Mu#tar
Aue7o2... Ast.el) m0re/ia naturalismului e perpetuat0 de o anumit0 .orm0 epi"0 -i so"iolo5i"0 a romanului
istori") "a -i de "i"lul romanes" realist...
\\\
Iat0 de "e 9naturalismul: nu e un ansamblu de teorii literare) "i o atitudine -i o op/iune a
roman"ierului) o 2i7iune a destinului uman. El 8mprumut0 8n 5eneral) .0r0 dis"ern0m,nt) toate pro"edeele
sale de la arta romanului din se"olul al III-lea) de la arta 9realist0:. aturalismul nu "aut0 s0 p0trund0 8n
ad,n"ul "on-tiin/ei) re.u70 subtilitatea anali7elor -i pro.un7imile subie"ti2it0/ii. i"i o "0utare artisti"0) 8n
a.ar0 de "ea pur .ormal0) 8n des"riere) sau puterni"0) abil0) 8ns0 5rosolan0) 8n "ompo7i/ie. $ersona6ele pot
.i puse 8n mod uluitor 8n lumin0) dar nu sunt ni"iodat0 redate 8n am0nun/ime.
Aparent absorbit de 5ri6a .res"ei so"iale) 8n realitate 8ns0 de sentimentul tra5i" al destinului) a"est
naturalism n-a "ompli"at s"risul romanes" "i) dimpotri20) a .0"ut s0 /,-neas"0 o emo/ie obie"ti20 dintr-o
des"riere simpl0 -i uneori simplist0) dar 2ast0) ampl0) e2o"atoare.
C0"i m0re/ia inspira/iei e "eea "e "ara"teri7ea70 a"est roman -i 8l deosebe-te de simpla .res"0 plat0
-i pitoreas"0) do"umentar0 -i abil0) "0reia 8i putem re7er2a numele mai simplu de 9realism:. S-ar "u2eni
poate s0 numim 9naturalism: a"ea imens0 -i "rud0 2i7iune romanes"0 uni2ersal "ara"teristi"0 pentru a
doua 6um0tate a se"olului al III-lea; amploarea tabloului) su.lul aproape epi" al unei istorii "e r0m,ne
pur uman0 -i so"iolo5i"0 -i mai ales sim/ul as"u/it) biolo5i") al indi2idului stri2it de so"ietate sau 7drobit
de istorie) "are radia70 un stoi"ism -i o mil0 latent0... +n a"east0 inspira/ie -i 8n a"east0 .or/0 se reunes"
toate marile romane ale unei 6um0t0/i de se"ol; pre"eda/i de Meor5e Sand) Meor5e Eliot) C#arlotte 4ronta)
de unele aspe"te din Hu5o) Llaubert) Maupassant) iat0-i pe Sola) Fer5a) T#omas HardE) Selma 1a5erlf.)
Tolstoi >"are a .ost) totu-i) 8n prin"ipiu) antinaturalist?) apoi "ontinuatorii lor) Martin du Mard) Martin
Andersen e=f) Si5rid Undset. Destinul uman e 8n 8ntre5ime reinte5rat 8n destinul so"ial -i istori") drama
"ole"ti20 -i drama indi2idual0 se e"#ilibrea70 per.e"t -i autorul pre7int0 a"east0 dram0 "a pe o tra5edie
epi"0...
$rin "oeren/a) umanitatea -i m0re/ia sa) a"est roman 9naturalist: "onstituie unul din masi2ele
"rea/iei romane-ti.
%6 Arta romanului
Des#!urarea realismului la 4nce)utul secolului al GG-leaB realismul cum)tat. A Miestria !i
sterilitatea lui. A De la realism la La Belle T)o1ue. A Romanul de analiB Andr Maurois, Lacretelle,
*,ardonne, >rOme !i >ean +,araud. A Siguran5a )ovestitorului !i elegan5a romanului )si,ologic. A
Romanele adolescen5ei. A ?ugrvirea ambian5elor.
Abilit5ile romanului )ostrealist !i )rocedeele )ovestirii. A Sensul )reen5ei. A "trunderea 4n
con!tiin5a eroului. A Arta racursiului. A "er#ec5iunea romanului tradi5ional. A &n e@em)luB romanul
glieiK temele romanului 5rnescK Blasco lbUne, Maurice Genevoi@K )itorescul regionalistK caracterul
!colresc al romanului rustic. A 8rorile romanului tradi5ional.
Romanul .usese proasp0tul 8mbo50/it al se"olului al III-lea. $oseda uria-a a2ere imobiliar0 a
9.res"elor so"iale:) ma6oritatea a"/iunilor la 4an"a Istoriei) e=er"ita "ontrolul asupra dramelor umane) era
proprietarul unui #otel parti"ular la $aris datorit0 lui 4our5et) unei 2ile l,n50 4os.or datorit0 lui 1oti)
unor .ie.uri 8n 2ia/a pro2in"ial0 de pe urma lui 4al7a" -i Llaubert. $,n0 8n %3PP nu i se "eruse alt"e2a
de",t s0 amu7e -i s0 emo/ione7e< a"um) era "onsultat 8n problemele pauperismului sau ale di2or/ului.
Mani.esta preten/ii 9-tiin/i.i"e:. i"iodat0 literatura nu se bucurase de com)eten5a universal
recunoscut romanului la 4nce)utul secolului al GG-lea. Romanul "res"use o dat0 "u presa -i "u or5a-
ni7area opiniei publi"e. Din"olo de in.ormare -i de dis"u/ia publi"0) el "onstituia un instrument de
medita/ie) de punere la pun"t) de 2ul5ari7are sau de pre7entare a te7elor. +n"0 din 2remea lui 4al7a" sau
Di"Cens se 8n.0/i-a "a un 9reporta6: ima5inar) iar Sola a ad,n"it a"east0 tendin/0; reporta6 8n str0.undurile
"0ruia se 50se-te o 9.ilo7o.ie:) so"ial0 sau de alt0 natur0.
Romanul 2a p0stra a"est rol 8n se"olul al II-lea. Un mare num0r de romane 9pun: o 9problem0:
"are ar .i putut .i a"eea a unei an"#ete-reporta6; edu"a/ia popular0 8n Grdini5a de co)ii de 1on Lrapi 8n
%&PH) drama /0ranilor 8n Gr9ul "are 4n"ol5e!te de Ren 4a7in 8n %&P* sau 8n Nne de Ernest $ro"#on 8n
%&(*.
Totu-i) 2iolen/a -i a5resi2itatea "u "are pune 9probleme: romanul se"olului al III-lea 2a .i
urmat0 8n epo"a postrealist0) 8ntre %3&P -i %&HP) de o art0 mai "ump0tat0) mai .inisat0 -i mai pu/in
r0s"olitoare. M0 re.er la des.0-urarea realismului) la romanul bine al"0tuit "are o.er0 pl0"erile reunite ale
anali7ei -i po2estirii) ale do"ument0rii -i ima5ina/iei) -i "are) prin serio7itatea) .arme"ul) per.e"/iunea
literar0 -i dida"ti"0 pre"um -i datorit0 lipsei de nelini-te artisti"0 "u"ere-te -i .ormea70 8n de"ursul primei
6um0t0/i a se"olului al II-lea un publi" "on-tiin"ios -i "instit) lipsit de snobism) dar doritor de nout0/i -i
5ata a se adapta 8n"et-8n"et la ni-te opti"i noi; publi" .0r0 de oare romanul n-ar .i supra2ie/uit dispari/iei
pro5resi2e a a"elui .oileton >romanul-.oileton al se"olului al III-lea putea .i s"ris de 4al7a" sau de
Llaubert? "are a "#e70-uit trium.ul 5enului.
\ \ \
$rin arta de a po2esti) de a in.orma) de a st,rni interesul -i de a emo/iona) "a -i prin interesul "a
atare tre7it de subie"tele alese) 8n"ep,nd din %3&P se impune romanul 9realist: A psi#olo5i" sau de
mora2uri A "are 8-i 50se-te instrumentele nara/iunii -i anali7ei) pre"um -i propriile inten/ii de 7u5r02ire
.idel0 -i nuan/at0) de in.ormare -i de 2eridi") 8n in2esti5a/iile romane-ti ale se"olului al III-lea.
Temele sunt limpe7i -i obie"ti2e) bine delimitate) tratate "u dib0"ie -i pre"i7ie. El ale5e un subie"t
bine determinat din realitatea uman0; istoria unei .amilii 8n 2clia #amiliei Ri##ault de Maston C#rau ori
8n 2ors-te Saga de MalsTort#E< nuan/ele) ne8n/ele5erile -i problemele i2ite 8ntre doi oameni 8n 8)italam
de Da"Kues C#ardonne sau 8n Aman5ii nelini!ti5i de Mar"elle Fiou=< un mediu so"ial; patronatul in
*storii de C#arles $lisnier) ruinele unui mare ora- 8n Cotel Nord de Eu5ne Dabit. Amintind 8ntru",t2a
de romanul te7ist) a"est roman pune adesea o :problem0: so"ial0; prime6diile 8n6osirii -i 8nstr0in0rii prin
"are tre"e .ata s0rman0 din +ru)ul tu 45i a)ar5ine de Fi"tor Mar5ueritte) sau dramele "opil0riei deli"2ente
8n *9ini )ierdu5i #r garda de Mi"#el Cesbron. $ro2in"ia) modul de 2ia/0 al /0ranilor) tra5ediile lor
surde -i se"rete 8i o.er0 prile6ul tablourilor pitore-ti) nara/iunilor sa2uroase -i dramati"e. A"east0 art0
pre"is0 poate .i apli"at0 a2enturii 3/amenii mrii de Edouard $eisson? sau e=otismului 3Malaeia de
Henri Lau"onnier) 6in )loile de 1ouis 4romiield?.
Romanul realist "ump0tat reia inten/ia 5eneral0 a realismului se"olului al III-lea; a repre7enta
realitatea e=tr05,nd din ea materia pentru un 9tablou: sau pentru un 9studiu:N. Ori5inile lui sunt; 4al7a")
Llaubert) Sola) Maupassant) 9"lasi"ii: romanului. El abandonea70 .undalul epi" -i misterios) 8n.l0"0rarea
aproape misti"0 -i 2i7ionar0) pentru a "0uta o pre"i7ie mai pl0"ut0 -i mai nuan/at0. @le.uie-te -i
de"antea70) sl0bind-o totodat0) inspira/ia marilor "reatori. Dar p0strea70 opti"a realist0; a pre7enta
obie"ti2 un aspe"t al realit0/ii) men/in,nd autorul -i "ititorul deasu)ra a"estei realit0/i) trans.orm,ndu-i 8n
anali-ti) 8n obser2atori -i 8n 6ude"0tori plini de simpatie. Arta romanului se de.ine-te 8n a"est "a7 prin
pre"i7iunea anali7ei) abilitatea -i .arme"ul "u "are e 9redat0: realitatea obser2at0 "omod de roman"ier A
a"est martor .0r0 "omple=e A -i de "ompli"ele s0u. "ititorul.
De a"est stil romanes" se 2or 8ndep0rta) 8n se"oluc II) DoE"e) $roust -i at,/ia al/ii) iubitorii de noi
"0ut0ri. u .0r0 moti2e ori .0r0 s"u7e) "0"i arta postrealist0) re8nnoindu--i subie"tele dar nu -i 2i7iunea) se
imobili7a 8ntr-o anumit0 opti"0) ris",nd s0 de2in0) prin raportare la marii reali-ti -i la marii naturali-ti)
"eea "e .useser0 pi"torii a"ademi-ti 8n raport "u pi"tura "lasi"0.
Era) "u toate a"estea) o art0 bo5at0 -i 8ntr-un 8nalt 5rad e2oluat0. 4o5at0 prin 2arietatea subie"telor
A psi#olo5i"e) so"iale) pitore-ti; sentimentele) mora2urile) ora-ul) .amiliile) "lasele so"iale) pro2in"ia)
e=otismul) /0rile str0ine... E2oluat0 pentru "0 te#ni"a) pro"edeele) "eea "e am putea numi 5ramati"a -i
sinta=a romanului) atin5 )er#ec5iunea com)le@it5ii !i ec,ilibrului, miestria desv9r!it. Arta lui Da"Kues
de 1a"retelle -i a lui Maston C#rau e in.init mai subtil0 -i mai per.e"t0 de",t "ea a lui $roust) Musil)
DoE"e) Mi"#el 4utor.
At,t de per.e"t0) 8n",t de2ine steril0 -i "on2en/ional0. 4o50/ia) abilitatea -i pre"i7iunea sa
amintes" de a2entura artei tapiseriei; art0 admirabil0) de-i pompoas0) 8n se"olele al IFII-lea -i al IFIII-
lea) a-a "um admirabil0 a .ost mai t,r7iu) 8n roman) inspira/ia lui 4al7a" -i a lui Sola. +n se"olul al III-
lea tapiseria 5oblenurilor atinsese "ulmea per.e"/iunii te#ni"e -i a .ine/ii) utili7,nd "u abilitate peste dou0
sute -apte7e"i de "ulori< dar ea nu--i 2a re50si .un"/iile "reatoare de",t in se"olul ai II-lea) ",nd 1urOat
se 2a limita la o du7in0 de "ulori... 1a .el) romanul e=trem de abil al postreali-tilor nu a putut .i re8nnoit
de",t de Fir5inia Rool.) DoE"e -i Musil.
Dar tapiseria se"olului al III-lea) bo5at0 -i searb0d0) dispre/uit0 ast07i) 2a .i ree2aluat0 peste
dou07e"i de ani. @i romanul postrealist din perioada %3&PA%&HP) la .el de bo5at -i de searb0d) 2a trebui s0
su.ere) dup0 rebut0ri "onsiderabile) a"eea-i ree2aluare. Ree2aluare "u at,t mai lesni"ioas0 "u ",t) l0s,nd
la o parte "0ut0rile e7oteri"e) romanul nu s-a dep0rtat prea mult de tradi/ia postrealist0; dup0 %&GP) 2edem
"um) 8ntr-o mai mare m0sur0 de",t 9"0ut0rile: e7oteri"e) se 8nst0p,ne-te o tendin/0 ane"doti"0 >Cesbron)
4a7in) Mi"#el de Saint-$ierre) $eEre.itte et".?) "are nu se deosebe-te de post-realism de",t printr-un plus
de ner2o7itate...
Iat0 moti2ul pentru "are "eea "e a "onstituit) timp de "in"i7e"i de ani) p,n0 la al doilea r07boi
mondial) romanul tradi/ional) adi"0 romanul de su""es) premiat de .ra/ii Mon"ourt -i "ump0rat de toate
bibliote"ile) nu e o materie ne5li6abil0 pentru a2enturile) epo"ile -i "limatele romanului. Este) dimpotri20)
8n.0ptuirea -i maturi7area) lipsit0 de 5eniu) a marilor "u"eriri ale se"olului al III-lea) pe de-o parte) -i pe
de alta statorni"irea unei 5ramati"i a nara/iunii -i a unui re5istru de teme pitore-ti) la "are e2olu/ia
romanului) 8n impulsurile sale "ontinue de 2ul5ari7are) "onsolidare) des.0-urare -i "onser2are) 2a a2ea
totdeauna ne2oie s0 re"ur50.
\ \ \
+n plin0 8n.lorire) "alm0) dar nu lipsit0 de 8ndr07neli) La Belle 8)o1ue >9Lrumoasa Epo"0:? a .ost
epo"a pari7ienilor "are pra"ti"au 6o"ul .ri2ol de-a satira pari7ian0. Dup0 pedantele romane rea"/ionare ale
lui 4arrs -i 4our5et 3Derdcina5ii, Disci)olul=, dup0 mondenit0/ile s"epti"e ori s"andaloase ale lui
Abel Hermant 3Meinul #amilei *outras= -i $aul Her2ieu 3?ugrvi5i de ei 4n!i!i=, $aul Adam 32or5a,
+rustul=, -i Ren 4a7in 3"m9ntul care moare, Gr9ul care 4ncol5e!te= sunt studiate "u 5ra2itate probleme
so"iale) 8ns0 O"ta2e Mirbeau des.0-oar0 o 2er20 bat6o"oritoare) iar "riti"a protestea70 8n .a/a 8ndr07nelilor
9se=uale: ale lui Mar"el $r2ost 3Don >uanele=. Cu $aul Mar5ueritte sau Edouard Rod 8n"epe de alt.el
epo"a 8n "are se dis"uta "el mai mult despre iubirea liber0. $este toate a"estea domne-te ele5antul
pseudo"lasi"ism) on"tuos -i a"idulat totodat0) al lui Anatole Lran"e
%
.
%
Din teama de a nu pli"tisi) suntem ne2oi/i s0 limit0m a"est "apitol dedi"at unei arte postrealiste e=trem de "i7elate) dar lipsite
de 5eniu) la roman"ierii .ran"e7i lua/i "u titlul de e=emplu) 8n An5lia) desi5ur) se des.0-oar0 epo"a 8n "are Dames Step#ens s"rie
despre 2iica #emeii de serviciu, iar Arnold 4ennett A despre "lasele mi6lo"ii) 8n timp "e pe MaE Sin"lair o interesea70
.eminitatea) iar Mar5uerite Rad"lE..e Hali publi"0 s"abrosul roman 29nt9na singurt5ii. +n Italia) 8n spatele stri50telor liri"e
"on.u7e ale lui DNAnnun7io) domin0 sentimentalismul lui De Ami"is 3Romanul unui 4nv5tor= sau 9umorul: mi"-bur5#e7 al lui
$an7ind< Matilde Serao s"rie reporta6e pitore-ti) Mra7ia Deledda .a"e elo5iul su.letului sard) iar 1ui5i Capuana li2rea70
melodrame 8n 5enul lui Meor5es O#net 3Marc,iul de Roccaverdina=. Romanul sentimental al lui Arrnando $ala"io Falds se
Dar) "u mai mult su""es de",t "elelalte tipuri de roman) romanul postrealist 2a trium.a 8n"ep,nd
din %&(% "u 9romanul psi#olo5i": sau 9romanul de anali70:. +ntr-ade20r) se impunea pra"ti" 9"rearea:
a"estui 5en unde se ameste"0 9romanul intim: "u romanul de mora2uri propriu-7is. O 8ntrea50 art0 subtil0
-i e=ersat0 poate .i apli"at0 ai"i) unde 7u5r02irea pasiunilor) arta 2ie/ii .amiliare -i a dialo5ului) e2o"area
dis"ret0 a 2ie/ii bur5#e7e) nara/iunea bine 8nto"mit0) episoadele pari7iene se unes" "u un dram de
9"on.esiune:. +n *limate >%&(&?) Andr Maurois -tie s0 e2iden/ie7e 8n mod admirabil 9"limatul: estompat
al unei bune .amilii -i 8n a"ela-i timp ardoarea .iin/elor "are 8n"ear"0 s0 se e=prime 8n a"est "adru. *ercul
#amilial >%&J(? -i %nstinctul #ericirii >%&JH? pre7int0 "ele mai nuan/ate studii "uprinse 8ntre 7u5r02irea
unui mediu -i "ea a unui indi2id.
M0sura -i ele5an/a sunt) la drept 2orbind) "ele "are ne sedu" 8n a"est roman psi#olo5i". L0",nd
abstra"/ie de "elelalte aspe"te ale realit0/ii) ei te in2it0 s0 tr0ie-ti 8ntr-un uni2ers de sentimente. $l0"erea e
dubl0; parti"ipi la o a2entur0 sentimental0) dar parti"ipi de la distan/0. Romanul psi#olo5i" 8/i 8n50duie s0
sim/i -i s0 anali7e7i totodat0) prin a"east0 8mbinare o.erind "ititorului o atitudine -i o superioritate pe "are
nu le-ar .i putut dob,ndi 8n e=perien/a tr0it0.
C,nd 8n %&(( Da"Kues de 1a"retelle studia70 8n Silbermann a""esul de prietenie "are-l 8ndeamn0
pe t,n0rul bur5#e7 8n 2,rst0 de aproape paispre7e"e ani s0 prote6e7e -i s0 admire un mi" e2reu inteli5ent)
ne8ndem,natie -i perse"utat) a"east0 .ira20 a2entur0 e relatat0 "u mult0 sensibilitate) dar la trecut -i pe un
ton obie"ti2; 9+n"ep,nd "u a treia) tre"i 8n "ursul superior al li"eului. A"esta o"upa 6um0tate din "l0dire:
%
...
1a .el) Da"Kues C#ardonne nu intr0 8n subie"tul 8)italamului A .re"u-urile dintre doi so/i bine edu"a/i)
datorate nepotri2irilor de "ara"ter A de",t dup0 "e a adoptat) 8n primul din "ele dou0 2olume ale a"estui
roman "on6u5al) tonul obser2atorului 9superior:; 94ert#e era o .eti/0 .oarte 2esel0) dar 8i pl0"ea s0 6ude"e.
C,nd 2edea "0 mama ei e a5itat0) 8n5ri6orat0 -i 2e-ni" o"upat0 "u dulapurile) se 5,ndea "0 oamenii sunt
ne.eri"i/i din sl0bi"iune -i ne5li6en/0.:
(
@i) pentru a po2esti 8n Slu(nica st)9n istoria unui baronet "are o
impune drept st0p,n0 a domeniului s0u pe metresa adus0 din "a.enelele $arisului) DrXme -i Dean T#araud
.oloses" un stil de anali70 psi#olo5i"0 inspirat de 4en6amin Constant sau Lromentin; 9A"east0
posomor,t0 istorie) 2e/i spune) ar .i putut o.eri material pentru un straniu roman rusti") da"0 a- .i .ost 8n
stare s0 dau in.orma/ii mai pre"ise asupra a2enturii 8ns0-i -i al prea pu/in simpati"ului ei erou:
J
.
+n romanul psi#olo5i" domin0 o ele5ant0 9distan/are: a naratorului >"are .olose-te sau nu persoana
8nt,i? .a/0 de .urtunile sentimentale pe oare le des"rie. A"east0 st0p,nire este 8mprumutat0 de la autorii
romanelor intime din se"olul al III-lea) "are au 8nt,mpinat destule piedi"i p,n0 s0 a6un50 la ea... Dar) o
dat0 8mprumutat0) s"riitorii psi#olo5i-ti o .oloses" "a .ini stili-ti. Da"Kues C#ardonne a a2ut 8n .ond mult
"ura6 atun"i ",nd a tradus) 8n "#ipul "el mai am0nun/it) uluitoarea banalitate a 2ie/ii "on6u5ale -i a "ri7elor
ei; 94ert#a se ridi"0) apoi se a-e70 din nou) n0u"it0) -i) "u 2o"e s"07ut0) spuse dintr-o r0su.lare;
A S"umpule) -tiu "0 nu m0 mai iube-ti.
A IarY spuse Albert) ridi",ndu-se brus".
A Fe7i "0 nu pot 2orbi "u tineB
A Iart0-m0) spuse el) a-e7,ndu-se. Te as"ult. $o/i s0-mi 2orbe-ti. -am s0 te 8ntrerup.
$ri2i "iu"urii .otoliului) 5,ndind; VTrebuie s-o as"ultW.
A u m0 mai iube-ti... @tiu) "ontinu0 4ert#a "u o 2o"e la 8n"eput s"07ut0 -i "alm0. M-am silit s0
nu 20d... dar nu-i "u putin/0.:
H

$rin asemenea dialo5uri) pe asemenea teme) romanul psi#olo5i" se apropie de romanul-.oileton)
de "are 8l desparte o anumit0 de7in2oltur0... +n a"eea-i epo"0) sau aproape) Alberto Mora2ia 8n Italia
3%ndi#eren5ii, %&(&? sau E2elEn Rau5# >A"este (osnice tru)uri, %&JP?) 8n An5lia) tratea70 a"eea-i tem0)
ner2o7itatea .eminin0) a b0rba/ilor sau a .emeilor) 8ns0 "u mai mult0 2oie bun0. Dar a-a-numitul roman
9psi#olo5i": ia 8n serios "ri7ele de ner2i) le ideali7ea70 -i le trans.orm0 8n dram0 bur5#e70) sal2,ndu-se
prin ele5an/0.
impune 8n Spania) iar Emilia $ardo 4a7gn .a"e do2ada unei ori5inalit0/i relati2e ap0r,nd "u2iin"ios .eminismul) 8n timp "e
2er2a lui 4las"o Ibgie7 "on.er0 totu-i o oare"are .or/0 romanelor sale 2alen"iene 3"m9nt blestemat= sau mediteraneene 3Mare
nostrum=. In literaturile 5ermani"e) naturalismul st0p,ne-te primele opere ale .ra/ilor Mann) lumea se dele"tea70 "itind
.ante7iile 2iene7e pline de "ru7ime ale lui S"#nit7ler) mult superioare de alt.el 2er2ei pari7iene a lui Abel Hermant.
E de asemenea momentul 8n "are apar Mide) $irandello) Unamuno -i) 8n "ur,nd) Qa.Ca. Dar nu-i 2om re50si de",t mai t,r7iu)
8ntr-un alt domeniu al romanului. +n a"esta) "are e 9m0run/i-ul realismului:) nu putem .olosi de",t un num0r restr,ns de
e=emple) pe "are suntem ne2oi/i s0 le ale5em) pentru a nu deruta) din r,ndul s"riitorilor .ran"e7i< "ititorii .ran"e7i din %&'( n-
au au7it -i nu 2or au7i ni"iodat0 de Emilia $ardo 4a7gn... Au -i uitat poate de numele lui MEp ori de 1u"ie Delarue-Maldrus...
%
Da"Kues de 1a"retelle; Silbermann, Mallimard) %&(() p. *.
(
Da"Kues C#ardonne; L$ 8)it,alame, Sto"C) %&(%) 2ol. I. p. %.
J
DrXme et Dean T#araud; La ma4tresse servante. $ion. p. i.
H
Da"Kues C#ardonne; L$T)it,alame. Sto"C) 2ol) II) p. %&&
Ele5an/0 datorat0 8n parte si5uran/ei naratorului "are des"rie "omple7ent ni-te 20i"0reli) dar o .a"e
8n stilul unui mare roman intim al 2ea"ului tre"ut; 9Fedeam "um e=altarea mi se spulber0 8n .ata a"estei
tandre/i) 8i as"ultam obie"/iile "u o taini"0 pl0"ere) pledam 8n"0 8mpotri2a ei) dar A lu"ru "iudat A nu-mi
puteam as"unde "0 eram 8mb0rb0tat de "ertitudinea "0 nu se 2a l0sa "on2ins0.:
G
Am putea "rede "0 "itim
Adol),eB a"ela-i stil) a"eea-i .als0 deta-are... Sin5ura deosebire e "0 romanul lui 4en6amin Constant 8-i
datorea70 alura unei pasiuni stinse) dar 8n de.initi2 tot unei pasiuni) 8n timp "e romanul psi#olo5i" imit0)
la s.,r-itul se"olului al III-lea -i 8n"eputul se"olului al II-lea) a"east0 pasiune pentru a o trans.orma 8n
dram0 bur5#e70.
C0"i ele5an/a romanului psi#olo5i" /ine -i de "adrul 8n "are el se des.0-oar0. +ntre %3&P -i %&HP
mai era 8n"0 perioada ",nd .un"/ionarul m0runt) pro2in"ialul ratat) mi"ul bur5#e7 amator de "0r/i la mod0
sunt 9epata/i: de romanul "are adu"e 8n s"en0 mi"i nobili de /ar0 sau mari bur5#e7i. +n 8)italam, 8nainte
"a 4ert#e -i Albert s0--i 8n.runte .irile) primul 2olum al operei e .0"ut din ele5ante .lirturi "onsumate 8n
6urul unui teren de tenis< to/i pro2in"ialii .ran"e7i 2isau pe atun"i s0 se distre7e 8n 6urul unui teren de tenis.
$o2estitorul din Silbermann) un t,n0r bur5#e7) "ompar0 apartamentul tat0lui s0u) ma5istrat) "u
apartamentul unui anti"ar e2reu. Lra/ii T#araud) "a -i 1a Farende) mi7ea70 pe 9mi"ul nobil de /ar0:. +n
/rdinea, Mar"el Arland adu"e 8n s"en0 o .amilie bur5#e70. +n de.initi2) romanul psi#olo5i" nu 8-i 50se-te
str0lu"irea -i .arme"ul 8n .ine/ea psi#olo5i"0) "i 8n .aptul "0 e2o"0 pitores"ul) bo50/ia sau stilul de 2ia/0 al
unei so"iet0/i a.late "u dou0 sau trei trepte deasupra lumii "ititorilor s0i...
A"esta a .ost) 8ntre %3&P -i %&HP) esen/ialul lui pun"t de atra"/ie. Era "onsiderat psi#olo5i"
romanul "are o.erea publi"ului) al"0tuit din semi -i s.erto-bur5#e7i) un alt mediu.
+n a"east0 atmos.er0 un pi" "on2en/ional0) "#iar da"0 .oarte ade20rat0 -i 6ust redat0) 8-i 2a
des.0-ura romanul psi#olo5i" anali7ele) problemele -i .ine/ea) .i=,ndu-se la teme pre"ise -i nu lipsite de
realitate. Cea mai pre5nant0) mai imediat0) mai "apti2ant0 e problema "uplului; romanul .eminin al
Andreei Cort#is) Numai )entru mine >%&%&?) 2o"a/ia lui Da"Kues C#ardonne a "0rei des.0-urare 8n"epe "u
8)italam >%&(%?) "ontinu,ndu-se "u 8va sau (urnalul 4ntreru)t >%&JP?) *laire >%&J%?) Romanti"ii >%&JG?)
romanul in5enuu -i stu.os al lui Da"Kues Ri2ire) Aime >%&((? -i transpunerea temei 8n noua 2ia/0 "osmo-
polit0; Le;is !i %rne de $aul Morand 8n %&(H.
Epo"a %&(% 50se-te 8n studierea adoles"en/ei o alt0 tem0 ar70toare) pitoreas"0) 8ndr07nea/0 -i
banal0; 6ia5a nelini!tit a lui >ean Cermelin de Da"Kues de 1a"retelle >%&(P?< "remiantul clasei de
4en6amin Crmieu= -i Adoles"en5 nelini!tit de 1ouis C#adoume >%&(%?< La FV ani de epi"urianul
stand#alian Dean $r2ost -i Su#let tenebros de "atoli"ul Daniel Rops >%&(&?< .0r0 a mai pune la so"oteal0
.ndrcitul 3Le Diable au cor)s= de RaEmond Radi5uet >%&(J?) "are s"ap0 normelor. De .apt) interesul
pentru su.letul adoles"entin "uno-tea o 8n.lorire t,r7ie 8n %&(%) deoare"e poe7ia temei .usese 50sit0 8n
*rarea )ierdut >%&%J? de Alain Lournier) iar nelini-titoarea ei "ru7ime A 8n Rtcirile elevului +Rrless
>%&%P?) opera unui s"riitor "are a2ea un alt destin A mai 8ndelun5at A de 8mplinit; Robert Musil.
\ \ \
Elementul pi"ant nu lipse-te< e a"ela-i pe "are 8l 2a re50si) prin 8ntoar"erea la ane"dot0) o bun0
parte a romanului 8ntre %&H3 -i %&'(. Cartea 98ndr07nea/0: >sau "#iar s"andaloas0? prin subie"tul ei poate
.i 8nt,lnit0 8n toate epo"ile. $rimele romane ale lui LranOoise Mallet-Doris sau ale lui LranOoise Sa5an nu
sunt mai s"abroase de",t 2alsele #ecioare >%3&H? -i Don >uanele de Mar"el $r2ost. A mai e=istat -i un
Domnul 6enus "are anun/a multe lu"ruri. De alt.el) erotismul din Suanne >%3&'? de 1on Daudet nu este
in.erior "elui din romanul "ontemporan< e doar "e2a mai solemn.
A"eea-i a"uitate A "0"i 8nrudirea este mare 8ntre perioadele %3&PA%&%P -i %&H3A%&'( A 8n studiul
"ini" al 2ie/ii so"iale. "rostia )ariian >%33H? de $aul Her2ieu sau +rustul >%&%P? de $aul Adam nu sunt
"u nimi" mai pre6os de",t Mrite #amilii >%&H3? de Mauri"e Druon ori Aristocra5ii >%&GH? -i Scriitorii
>%&G*? de Mi"#el de Saint-$ierre. Cosmopolitismul baro") a5resi2) .oarte modern) poate .i 50sit 8n
+ransatlanticele >%3&*? -i 8n +renuri de lu@ >%&P3? de Abel Hermant. Iar 8ntrea5a serie de Domni de
*our)icre, tot de Abel Hermant) e2o"are "am amar0 a unui diplomat .antom0) totu-i .oarte 2iu) te .a"e s0
te 5,nde-ti la ironia de mai t,r7iu a lui Ro5er $eEre.itte -i "#iar la "ea a lui Dou#andeau.
Drama psi#olo5i"0 -i drama so"ial0 se unes" 8ntr-un .el de 7u5r02ire a de7ordinii psi#olo5i"e -i
morale de dup0 %&(P >8n"0 o tem0 romanes"0 9de epo"0:?; 8tienne >%&(H? -i Ordinea >%&(&? de Mar"el
Arland) Scandalul >%&JP? de $ierre 4ost) opera plin0 de nelini-te a lui $ierre Drieu 1a Ro"#elle >Brbatul
n)dit de #emei, %&(G?< Burg,eia vistoare >%&J*?< Gilles >%&J&? anali7ea70 minu/ios -i 2eridi") nu .0r0
G
DrXme et Dean T#araud. La Ma9tresse servante, p. ((H. 3H
.arme") o 8ntrea50 stare de spirit) di.i"ultatea de a tr0i) "ara"teristi"0 at,t so"iet0/ii ",t -i indi2idului.
Cititorii "are 8n %&GH sau in %&'( admir0 "a pe ni-te re2ela/ii pe tinerii autori "e tradu" rul 5enera/iei lor)
2or .i poate surprin-i re50sind) "u trei7e"i sau patru7e"i de ani mai de2reme) roman"ieri mai demni de
stim0 "are) "u o art0 mai dis"ret0 -i 8ndeosebi mai 8mplinit0) e=primau a"ela-i 9r0u: sau aproape.
Dar realismul so"ial se preo"up0 -i de .aptele reale m0runte) "a -i de persona6ele 9tipi"e:. Este
2orba de sensul atmos.erei) de studierea unui mediu "ara"teristi"; mi"ii bur5#e7i ai lui Ren 4#aine)
e2reii orientali ai lui DrXme -i Dean T#araud 3.n umbra crucii, +randa#irul din Saaron=, boema din
Montmartre 8n romanele lui $ierre Ma" Orlan 3*lica din ca#eneaua Brebis=, 9dro6dia so"iet0/ii: 8n >sus
la caille >%&%H? -i /mul ,ituit de Lran"is Car"o. Alteori) a"est roman de in.ormare so"ial0 enun/0 8n
termeni dramati"i o problem0 moral0 sau so"ial0 32alsele #ecioare de Mar"el $r2ost? ori 8-i 8n"#ipuie "0
de720luie "ulisele -i dedesubturile unei a"ti2it0/i so"iale; +ru)uri !i su#lete de Ma=en"e Fan Der Meers"#)
"are anun/a 8ntr-o modalitate 5ra20 "eea "e Ro5er $eEre.itte 2a .a"e mai t,r7iu "u o a"erb0 ironie.
In.init0 e 2arietatea se"retelor so"iale 2e#i"ulate "u talent de romanul postrealist. El 2a -ti s0 .a"0
bilan/ul a"elei mari a2enturi "are a .ost primul r07boi mondial A *rucile de lemn de Dor5els sau
8c,i)a(ulde Qessel 8n %&(H A dup0 "um la .el de bine 2a -ti s0 2orbeas"0 despre so"iet0/ile 9e=oti"e:<
A.ri"a de ord la DrXme si Dean T#araud >Rabat sau ceasuri marocane, %&%3< Marra<ec, sau st)9nii
din Atlas, %&(P< 2e sau burg,eii %slamului, %&JP?< Canada "u "elebra Maria *,a)-delaine de 1"uis
Hmon< "er"ul polar "u Mauri"e 4edel 3>rOme MWX Latitudine Nordic=K itinerarii turisti"e "u
TNSerste2ens 36agabond sentimental, %&(J) %tinerar s)aniol, %&JJ?< "0l0torii "u ambar"a/iuni "u 2ele -i
a2enturi 2,n0tore-ti "u Edouard $eisson) Ro5er Fer"el -i at,/ia al/ii...
\\\
Roman de mora2uri) roman psi#olo5i") roman rusti") e=otism -i a2entur0) tot at,tea 95enuri: la .el
de pre"ise -i la .el de ri5uroase "a odinioar0 oda) ele5ia sau satira) supuse) pre"um alt0dat0 poe7ia
post"lasi"0 unui anumit ritm) unui anumit limba6) unui anumit ton. 4ine8n/eles) nu tonului aristo"rati") "i
.ires"ului) pitores"ului) "u2,ntului propriu. @i) da"0 nu se mai .olose-te marea meta.or0) peri.ra70 -i
pro7opopeea) se .olose-te 8n s"#imb po2estirea) des"rierea) portretul) dialo5ul) anali7a) "#iar prolo5ul.
Ca ori"e art0 ra.inat0) romanul postrealist 8-i are 8ntors0turile) abilit0/ile ma6ore) "on2en/iile -i
8ndr07nelile sale.
I se 8nt,mpl0 s0 u7e7e 8n introdu"ere de a"el ton peremptoriu -i monden "are arun"0 pra. 8n o"#i;
9+n a"ea #rumoas sear de mai, cald !i lim)ede, pro.esorul Martial Hau..roE) membru al A"ademiei de
-tiin/e -i al A"ademiei de medi"in0 A 8n po.ida puterni"ei sale ori5inalit0/i A 8-i s0rb0torea nunta de ar5int
8n lu@oasa-i locuin5 de pe A2enue Ra5ram. Se a.lau a"olo 2edetele -tiin/ei) literaturii) politi"ii...:
%

A"est 8n"eput de "apitol al lui 1on Daudet >Daudet omul pre/uia mai mult de",t romanele sale)
.iind"0 i-a des"operit -i impus pe $roust -i 4ernanos? se apropie poate "am prea mult de "ari"atur0; a"ea
9.rumoas0 sear0:) 9"ald0 -i limpede:) ameste"at0 "u 9lu=oasa lo"uin/0:... Abilit0/ile 20dite de arta
po2estirii sunt) la drept 2orbind) altele de",t "ele spe"i.i"e romanului-.oileton. Ea re"ur5e uneori la prolo5
8n e=punerea ini/ial0) pre"um -i la di.erite "o"#et0rii de po2estitor pentru ob/inerea a"elui 9e.e"t de
distan/are: pe "are arta dramati"0 nu-l 2a des"operi de",t mult mai t,r7iu; 9+mi "ere/i) domnule) s0 20
s"riu "u de-am0nuntul a"ea mi"0 dram0 ",mpeneas"0 despre "are 2-am 2orbit 8ntr-o 7i pe ",nd 2,nam
8mpreun0 a"um ",te2a luni. Spunea/i "0 a"east0 8ntune"at0 istorie ar putea o.eri material pentru un "iudat
roman rusti"...:
(
. Dar 8n de.initi2) arta romanului bine .0"ut e mai net0 -i mai subtil0; "ititorul este
introdus) 8n"0 de la 8n"eput) 8ntr-o a"/iune 8n "urs) re2enindu-se 8ns0 ",te2a pa5ini mai departe asupra
l0muririlor ne"esare "u pri2ire la persona6e; 9Ser2itorul intr0 8n su.ra5erie -i dup0 "e a-e70 pe bu.et
.ar.uria ou "are 2enise) rosti; VC#ampjtre e ai"i... ar 2rea s0 spun0 "e2a domnului mar"#i7W:. Iat0 o
ima5ine pre"is0) o s"en0 pe "are o 8n/ele5i imediat -i) .0r0 lun5i des"rieri) .0r0 portrete) .0r0 lenta
ordonare bal7a"ian0 a "adrului) a"/iunea 8n"epe imediat. $ortretul ne"esar 2ine pu/in mai t,r7iu) sub .orma
unei 98ntoar"eri 8napoi:; 9Mar"#i7ul revenise numai de ",/i2a ani la Saint-4laise pe "are 8l )rsise prin
%3'P... R0mas 20du2 pe ",nd .iul lui a2ea patru ani) mar"#i7ul 8l 8n"redin/ase pe mi"ul Antoine p0rin/ilor
s0i) 8n timp "e el tr0ia dup0 bunul s0u pla"...:
J
A"east0 art0 a romanului) mai ra.inat0 8n "e pri2e-te
te#ni"a) a ad0u5at romanului bal7a"ian "are era aproape 8ntotdeauna o )ovestire, e2o"area dire"t0) modul
de a pre7enta s"ena 9"a -i "um am .i a"olo:) "re,nd ast.el o impresie de 9pre7en/0: 2i7ual0 -i) 8n"0 de pe
%
1on Daudet; Le coeur brYl, Llammarion) %&(&) p. *.
(
DrXme et Dean T#araud; La Ma4tresse servante, $ion) %&(%) $- %.
J
MEp; Mic,e, Llammarion) p. G.
atun"i) "inemato5ra.i"0; 9De-tept0torul de pe noptier0 sun0 75omotos. Clia se tre7i speriat0) 8-i 8ntinse
mai 8nt,i bra/ele 8n "ru"e) -i pi"ioarele unul ",te unul) apoi) s0rind din a-ternutul r020-it) se propti 8n "oate
"u "apul 8n m,ini...:
%
. Dialo5ul a de2enit -i el mai spontan) mai apropiat de dialo5urile obi-nuite -i
sa"adate din 2ia/a real0;
91aura se ridi"0 din .otoliul pe mar5inea "0ruia -edea;
A A-teapt0... am s0-/i "aut "utiile.
A Ce "utiiB
+-i aminti apoi de mi"a pro2i7ie de dro5uri aduse din C#ina. >...?
A u te mai interesea70B
A O#) nu) pe "u2,nt. 1e po/i p0stra.:
(

u se 2orbea a-a 8n romanul se"olului al III-lea) nu se reprodu"eau "ele mai mi"i in"idente de
"on2ersa/ie) "um ar .i 9"e "utiiB: "are) de alt.el) are ai"i o 2aloare psi#olo5i"0.
A"estei 9pre7en/e: a s"enei 9207ute: sau 8nre5istrate i se adau50 o alt0 abilitate) o 9pre7en/0: de
alt0 natur0; "on-tiin/a persona6ului prin"ipal de2ine )reen5 imediat, "ititorul 8i )resimte direct A
telepati") ar trebui spus A impresiile;
9Fei a2ea r05a7ul s0 te odi#ne-ti) 8n timp "e ur") spuse Isake.:
@i) dup0 "e am au7it 8n mod obie"ti2 a"east0 .ra70) intr0m brus") prin telepatie) 8n "on-tiin/a lui
Isake) iar nedumeririle lui sunt -i ale noastre; 9si5uran/a propriei sale 2o"i 8l .0"u s0 "read0) o "lip0) "0
alt"ine2a 2orbise 8n lo"ul lui. A se recuno!tea 4n acest om )uternic !i ,otr9t, "are str,n5ea .rin5#ba)
d0dea ordine) stabilea dintr-o dat0 proie"tul as"ensiunii. $ar"0 o mare adiere de aer proasp0t i-ar .i sp0lat
mintea. Toropeala .0"use lo" unui sentiment nou...:
J

+n epo"a realist0) 4al7a" ne s)unea "e simte Rasti5na"< dar "el "are 2orbea era 4al7a"... Ai"i)
"ititorul resimte dire"t) prin identi.i"are) "eea "e simte eroul -i a"east0 identi.i"are e dorit0 de roman"ier) a
"0rui art0 "onst0 to"mai 8n a o reali7a) identi.i",ndu-se el 8nsu-i eroului) 8n lo" s0-l des"rie din a.ar0.
Roman"ier -i "ititor p0trund 8mpreun0 8n "on-tiin/a persona6ului) dar "el "are 2orbe-te e persona6ul) nu
roman"ierul. $eisa6ul de2ine o stare su.leteas"0< e 7u5r02it -i sim/it prin intermediul sen7a/iilor eroului) 8n
stilul nota/iei rapide) asinta"ti"e) "are e=prim0 2ia/a imediat0 a "on-tiin/ei; 9Ultimele 7ile ale tra2ers0rii...
Sile de ar-i/0) nop/i pline de tenebre "are 50ures" mas"a de "ristal a lunii indiene... $er.e"t rotund0)
ni"ide"um nep0s0toare) "i 2ie) iradiind un .o" prea dens "are u"ide a-trii din 6ur) 8nsp0imint0 apele.
Fiolent0 -i pur0...:
H

A2entura romanes"0 este de"i tr0it0 par/ial 4n "on-tiin/a eroului. @i totu-i) ea s"ap0; persona6ul
prin"ipal e silit s0 simt -i s0 tr0ias"0) dar autorul 8l supra2e5#ea70 ne8n"etat) pe ne207ute) "u asentimentul
"ititorului "ompli"e. El 8-i re7er20 dreptul de a alege, de a prelun5i sau s"urta momentele de "on-tiin/0.
A"est 6o" dublu d0 po2estirii o suple/e ne"unos"ut0 p,n0 atun"i -i .a2ori7ea70 lune"area ei 8n timp;
sen7a/iile des"rise sunt "#iar ale eroului "aptat de a2entura romanului) dar roman"ierul este "el "are
#ot0r0-te) 8n .un"/ie de moment) da"0 e mai bine s0 le "ondense7e ori s0 le dea .r,u liber...
$entru a de7le5a di.i"ila problem0 "are 8l .0"ea pe autorul bal7a"ian s0 s"rie 5reoi; 9Trebuie s0-i
l0s0m a"um pe eroii no-tri 8n strada I...) -i) s0rind peste trei luni) s0-i re50sim 8napoia/i la $aris) 8n
lo"uin/a ban"#erului S...:) roman"ierul postrealist dispune de mi6loa"e noi. L0r0 a 8n"eta s0 tr0ias"0 A -i
s0-l .a"0 pe "ititor s0 tr0ias"0 A 8n "on-tiin/a eroului) 8-i p0strea70 putin/a de a se ridi"a su.i"ient deasupra
ei) pentru a reuma e2enimentele -i) prin "ombinarea imper.e"tului "u per.e"tul simplu) a tre"e peste
",te2a luni 8n ",te2a .ra7e; D2cu mai multe "0l0torii la $aris< toate a"este demersuri tindeau s0-i
mi"-ore7e in"ertitudinile. Sacri#ica adesea din de75ust prile6ul unui ",-ti5) 5r0bit s0 a6un50 la re7ultatul
de.initi2. 1a s.,r-itul toamnei) o 4nt9lni pe Rose la Serpente. +n bibliote"0) o rotond0 "u lemn0rie de
a"a6ou) a!e pe mas0 #,rtiile pe "are dorea s0 le semne7e Rose...:
G
Dou0 2erbe la imper.e"t au. .ost su-
.i"iente pentru re7umarea ",tor2a luni de ma-ina/ii) iar tre"erea la per.e"tul simplu >a-e70?) pre"edat0 de
.i=area rapid0 a unui "adru 2i7ual -i pitores" >98n bibliote"0) o rotond0:? ne introdu") dup0 2reo 7e"e
"u2inte) 8ntr-un moment pre"is) 8ntr-un lo" pre"is) "are) pentru "ititor) se 2or "on.unda din nou >8n "iuda
.olosirii "on2en/ionale a tre"utului? "u 9timpul tr0it:) "u pre7entul) adi"0. Ast.el) .0r0 s0 ne dea impresia
"0 p0r0se-te "on-tiin/a eroului) Da"Kues C#ardonne st0p,ne-te -i m,nuie-te admirabil s"ur5erea duratei.
1a un moment dat "ititorul trie!te o s"en0 laolalt0 "u persona6ul prin"ipal) 8n dou0 .ra7e) adi"0 timp de
7e"e-dou0spre7e"e se"unde de le"tur0) "ititorul de"olea70) domin0 -i plute-te peste ",te2a luni din 2ia/a
%
Claude Lairre; Les "etites Allies, Ollendor..) p. %.
(
Mar" C#adourne; Absence, $ion) %&JJ) p. %P.
J
Henri TroEat; La neige en deuil) Llammarion) %&G(. pp. %(*A%(3.
H
Mar" C#adourne; Absence) p. &%.
G
Da"Kues C#ardonne; Le *,ant du bien,eureu@, Sto"C) %&(*) p. &J.
eroului) pentru "a dup0 a"est 7bor lin de dou0spre7e"e se"unde) s0 re"ad0 "u pre"i7ie 8n bibliote"a din
lemn de a"a6ou) 8ntr-o 7i anume) la o or0 anume) 8ntr-un moment romanes" 8n "are) din nou) timpul
ne"esar "itirii unei s"ene e aproape a"ela-i "u timpul ne"esar tr0irii ei... $ersona6ele re8n"ep s0 2orbeas"0)
am re2enit 8n 9pre7ent:. Is"usin/ele te#ni"e mar"#ea70 o "onsiderabil0 e2olu/ie a artei romanului) e2olu/ie
4n mare 8ntre %33P -i %&(P) adi"0 8ntr-o perioad0 e,nd nu apar) "el pu/in 8n a"est 5en) mari "reatori. Atun"i
se elaborea70 totu-i o art0 des02,r-it0 oare 2a "onstitui pis"ul 9romanului tradi/ional:) punerea la pun"t
de.initi20 a romanului se"olului al II-lea.
A"est roman 9realist: de2ine un instrument de o suple/e in.init0. Mar" C#adourne sau Ren
4oEles2e dispun de mi6loa"e pe "are nu le poseda ni"i 4al7a") ni"i Sola; 7ori/i de 5eniu -i de inspira/ie)
4al7a" -i Sola n-au a2ut timp s0--i pun0 la pun"t mi6loa"ele... Romanul postrealist nu are nimi" de 8n20/at
8n "e pri2e-te introdu"erea) pre7entarea persona6elor) 7u5r02irea lo"urilor) "omprimarea timpului. El 8-i
"ombin0 8n mod sa2ant intri5a -i 8n spe"ial te#ni"a. C,t de subtil0 e arta lui Henri $ourrat) atun"i ",nd) 8n
Gas)ar munteanul, persona6ul 8nlesne-te 7u5r02irea pro2in"iei Au2er5ne; persona6 e="ep/ional) dar
numai at9t ",t e ne2oie pentru 9a /ine trea7 interesul:) nu 8ntr-at,t 8n",t s0 domine -i s0 in"omode7e
7u5r02irea lo"ului. Iat0 8ntrea5a art0 a romanului 9rusti":; ni-te eroi -i o a2entur0 "are) .0r0 s0 repre7inte o
problem0 prea .as"inant0) )un in valoare lo"ul 8n "are ea se des.0-oar0 >e mai bine) de a"eea) s0 r0m,n0
oare"um "on2en/ionali?. Dimpotri20) .ondul de 2ia/0 bur5#e70 pe "are se des.0-oar0 8)italamul lui
C#ardonne se pre"i7ea70 8n m0sura 8n "are trebuie s0 "onstituie .ondul unui tablou sedu"0tor) dar nu 8ntr-
at,t 8n",t s0 abat0 aten/ia de la problema psi#olo5i"0 a "uplului "are e subie"tul "0r/ii.
Faloarea artei postrealiste st0 to"mai 8n a"est do7a6. De a"eea) de-i se pri"epea at,t de bine s0
armoni7e7e mediul -i persona6ele) ea n-a mani.estat ni"iodat0 2reo tr0s0tur0 de 5eniu 8n 7u5r02irea lor...
$roblemele psi#olo5i"e sunt ai"i e=presia mediului) 7u5r02irea mediului ambiant este supus0 5usturilor)
pre6ude"0/ilor -i 2i7iunii pitore-ti a roman"ierului.
Trebuie s0 spunem 8ns0 "0 abilitatea artei postrealiste repre7int0 8n mod obie"ti2 unul din pis"urile
is"usin/ei literare. Roman"ierul postrealist e2oluea70 pe un num0r in.init de 9planuri: -i st0p,ne-te arta
ra"ursiurilor. $entru a .a"e 9portretul: unui persona6) el re"ur5e la toate mi6loa"ele posibile; introdu"erea
dire"t0 8n a"/iune) urmat0 de e=pli"a/ii "omplimentare) 2i7iunea e=teriorului) 2i7iunea l0untri"0)
inter.erare "u 2i7iunea "elorlalte persona6e. $entru a e=plora materia sa) adi"0 92ia/a tr0it0:) el dispune de
tot .elul de pro"edee; des"riere obie"ti20) in"ursiuni 8n stare "i2il0) identi.i"are "u "on-tiin/a eroului)
nara/iune .0"ut0 de un 9martor: et". Se 2ede lesne "0 -tie s0 6on5le7e -i "u timpul) s0-l "omprime p,n0
din"olo de limit0) sau s0-l res.ire pentru a-l 9.a"e s0 tr0ias"0: o s"en0 "u 2ite7a "u "are s-a des.0-urat...
Mi6loa"ele sale de e=plorare par a e5ala A -i "#iar a dep0-i A prin .ine/e -i 2arietate) 2aloarea "elor "0utate
8ntr-o manier0 mai .or/at0) 8n "ursul se"olului al II-lea) de un $roust) un DoE"e) un Musil) un 1aTren"e
Durrell) .0r0 s0 mai so"otim 5rupul 9noului roman: "are) 8n"ep,nd din %&GP) a"ord0 8n Lran/a o
importan/0 e="esi20 pro"edeelor te#ni"e ale "rea/iei romane-ti.
\ \ \
$rime6diile "are p,ndes" romanul realist -i ipote"a ne207ut0 "are apas0 asupr0-i se "onturea70 8n
Lran/a 8n "eea "e se nume-te 9romanul rusti": sau "#iar 8n 9romanul re5ionalist:. A"i arta postrealist0 8-i
poate reali7a din plin inten/ia -i .ormula; 7u5r02irea temeini"0 -i pre"is0) sa2uroas0 -i pitoreas"0) a unei
realit0/i obie"ti2e) bine delimitate. Ea apelea70 la toate resursele talentului -i reu-e-te per.e"t) 20dind 8ns0
"0) 8n "iuda bo50/iei -i 2ariet0/ii re5istrelor te,nice, nu i7bute-te s0 o"oleas"0 un soi de "on2en/ie
stereotipi7at0. Dar tot ai"i se de720luie eroarea .undamental0 a realismului; a "onsidera drept esen/0 a
romanului 97u5r02irea:) 9ade20rul: -i 9.idelitatea:) dispre/uind )ateticul pe "are 8l introdu"e "rea/ia
romanes"0 -i pe "are romanul prea bine .0"ut A "el re5ionalist de pild0 A 8l diluea70 8ntr-o intri50 .ormal0)
o intri50-prete=t...
+n opti"a realist0) 9romanul 5liei: se bu"ur0 8n"0 de ca ori5ine de toate a2anta6ele. El bene.i"ia70
de un "adru pitores" -i de .ie"are dat0 ori5inal. Lie"are /inut poate .i e2o"at "u dra5oste) 8ntr-o des"riere
e=a"t0 -i plin0 de sa2oare; re5iunea Solo5ne la Mauri"e Mene2oi= 3Raboliot, %&(G< Marc,elou), %&JH<
&ltima ,ait, %&J3?) re5iunea 1imousin la C#arles Sil2estre 3Domnul +errai %&J%< *9m)ia !i #lacra,
%&J3?) ormandia la 1a Farande) *evenii lui Andr C#amson) re5iunea Au2er5ne la Henri $ourrat.
Totu-i) niai mult de",t peisa6ul) "ontea70 mediuc uman; mediu 8n"#is) aspru) r0u. Messner .0"use
5re-eala de a 7u5r02i /0rani idili"i) Meor5e Eliot pe a"eea de a .i de72oltat prea mult intri5a) Meor5e Sand
A de a .i apelat la sentimentalism. +n .a7a 8n "are se 50sea te#ni"a romanului 8n"ep,nd "u s.,r-itul
se"olului al III-lea) un mi6lo" .oarte simplu -i 8n a"ela-i timp ri5uros) ne"ompli"at) sobru) "on"is) plin de
.or/0) se impune; a "entra totul 8n 6urul unui element tra5i") simplu -i i7bitor) redu"erea romanului rusti" la
o dram0 bine determinat0. Sentimentul naturii -i psi#olo5ia sunt aparent sa"ri.i"ate "onstru"/iei
dramati"e) "#iar ane"dotei "entrale) dar dob,ndes") prin a"easta) mai mult relie.; da"0 ar .i .ost puse 8n
prim plan) ar .i p0lit) s-ar .i o.ilit) rele2,ndu--i sl0bi"iunea. Fia/a "ole"ti20) pitores"ul lo"ului 2or
transpare doar printr-uni .apt di2ers .amilial< .i5urile se"undare se 2or redu"e la ni-te simple siluete) "u
at,t mai pre"ise "u ",t 2or .i mai bine 9tipi7ate:.
Esen/ial0 r0m,ne drama "are 8n mod arti.i"ial atra5e aten/ia "ititorului. Dram0 .oarte simpl0) "u
numai "in"i sau -ase 2ariante; p0m,nturile blestemate) lupta dintre dou0 .amilii ri2ale) .ii"a p0"0toas0) .iul
risipitor) "#e.liul 8n5,m.at) destru"ti2) independent) iute la m,nie -i) 8n s.,r-it) in"iden/a "u 2ia/a rural0 a
unei drame mai 2aste) "a de pild0 r07boiul.
Tema 9p0m,nturilor blestemate: e dintre "ele mai .re"2ente. @i e at,t de bine "unos"ut0 8n",t
romanul rusti" spaniol *asa blestemat de 4las"o Ibgne7 a .ost tradus 8n %&(') 8n Lran/a) "u titlul ori5inal
La BarracaB 8n ,uerta 2alen"ian0) ",mpie iri5at0) "u p0m,nt ro-u) aspr0 -i roditoare) un .ermier "ople-it
de preten/iile proprietarului l-a u"is) la m,nie) pe tiranul s0u. $rintr-un a"ord ta"it) nimeni 8n /inut nu preia
"ontra"tul) 5ospod0ria este l0sat0 8n para5in0. Cura6oasa .amilie 4autista) 2enit0 dintr-un de-ert ne.ertil)
des/elene-te p,rloa5a 8n "iuda ostilit0/ii 2e"inilor. +ntre5ul roman nu-i alt"e2a de",t po2estirea a"estei
a"/iuni) p,n0 la e-e"ul ei; dup0 asasinarea unuia dintre "opii) dup0 ",te2a s"#imburi de .o"uri de arm0)
dup0 doi ani) .amilia 4autista plea"0 pe drumuri) p0r0sindu--i "asa in"endiat0 de r0u2oitori. +n r0stimp)
D#c9nd (ocul mai )asionantE prin a"east0 ane"dot0) 4las"o Ibgne7 des"rie ,uerta, .0r0 s0 aib0 aerul "0
.a"e a"est lu"ru.
Mauri"e Mene2oi= nu pro"edea70 alt.el 8n Marc,elou), %&JH. Satul s0u din Solo5ne este repli"a
dramati"0 a satului 2alen"ian din Casa blestemat, iar intri5a e absolut a"eea-i; statorni"it de pu/in0
2reme >"a -i .amilia 4autista? 8ntr-un "0tun de me-teri de sabo/i) 4eno8t C#ambar"aud 8n"ear"0 s0
8n.iin/e7e un atelier pentru .abri"area me"ani"0 a sabo/ilor. A"eea-i ostilitate a satului< a"elea-i mane2re
pentru a-l alun5a) a"eea-i inter2en/ie a armelor 8n"0r"ate "u ali"e. Atelierul lui C#ambar"aud este pr0dat)
a-a "um .usese in"endiat0 "asa .amiliei 4autista) iar C#ambar"aud plea"0 -i el pe drumuri. Mai mult)
t,n0ra C#ambar"aud are aproape a"elea-i ))ne"a7uri: "a -i t,n0ra 4autista) -i ambele romane atin5 tema
nr. J; .ii"a p0"0toas0. Fom re50si lesne a"este teme la Ren 4a7in -i) mai t,r7iu) la Henri 4os"o< 2om
depista) printre sute de romane) tema 92,n0torului 8n5,m.at: de pild0) 8n Gas)ar munteanul de Henri
$ourrat sau 8n 75omotosul Maurin des Maures de Dean Ai"ard... Din %3&P p,n0 8n 7ilele noastre) romanul
p0m,ntului poate .i "lasat "u u-urin/0 8n "in"i sau -ase rubri"i) dup0 tema dramati"0 .olosit0 drept prete=t.
$rete=t ne"esar) "0"i a"east0 "ondensare dramati"0 re/ine aten/ia pe "are n-o 2or re/ine des"rierile
pitore-ti sau intri5ile mai "omple=e. Ea introdu"e 8n roman) de-i intr-o manier0 stereotip0) o anume
impresie de .atalitate) "are este resortul "el mai simplu al unei arte ane"doti"e sobre. Dar adesea pateti"ul
po2estirii n-are alt rol de",t de a sus/ine -i de a as"unde inspira/ia pro.und0; dra5ostea pe "are un om -i
"#iar un s"riitor oare"um "on2en/ional) .0r0 2oia lui) o poate realmente resim/i pentru o re5iune) pentru un
"omple= 5eo5ra.i"o-uman. Un teritoriu) un /inut) relie.ul solului) misterul -i labirintul mun/ilor) "olinelor)
p,raielor) peisa6ele "are 92orbes":) oamenii) datele) iubirile -i ne"a7urile lor) am0nuntele a"elea
emo/ionante -i uni"e A ardeii ro-ii pu-i la us"at 8n .a/a "asei) sau "ru"ile 8n.ipte 8n "0pi/e) A toate a"estea
"onstituie o 9realitate: pe "are roman"ierul pasionat ar 2rea s-o .i=e7e) s-o tradu"0) s-o e=prime 8ntrea50.
Dar nu are ni"iodat0 putin/a de a .a"e a"est lu"ru) ai"i .iind 2orba de o dra5oste .oarte "arnal0 -i .oarte
pre"is0) totdeauna tr0it0 subie"ti2. A"east0 pasiune nu o.er0 de",t pa5ini palide -i "umin/i) "um este 8n-
"eputul romanului lui 4las"o Ibgne7; 9$retinsa ",mpie se de7mor/ea sub str0lu"irea alb0strie a .,-iei de
lumina "are "re-tea dinspre Mediterana. Ultimele pri2i5#etori) ostenite de trilurile "u "are 8n2ioraser0
noaptea de toamn0) "0ldu/0 "a de prim02ar0) 8-i 8n"#eiau ",ntarea) r0nite par"0 de re.le=ele de o/el ale
7orilor...:
%
Din .eri"ire) Mauri"e Mene2oi= este mai pu/in s0ra" 8n e=primare) 8n episodul 8n "are un
solo5not se aplea"0 peste un ele-teu din Solo5ne; 9Totul rede2enea pentru el
;
distin"t) .amiliar. O 50inu-0
8nota l,n50 "iu"urii trestiilor) alun5indu--i 5,tul 8n 7bateri pre"um o 6u"0rie me"ani"0. Loarte aproape) 8n
.a/a di5ului de piatr0) un nor de puiet de pe-te /,-nea 8n e2antai< -i mai 8n spate) 8ntr-o bulboan0) $ierre
207u o pernu/0 aler5,nd la supra.a/a apei -i re"unos"u botul -tiu"ii.:
(
Dar) .ie "0 stilul e s0ra" -i banal "a la 4las"o Ibgne7) ori pre"is -i sa2uros "a la Mene2oi=) e2o"area
sen7ual0 a lumii nu pro2oa"0 8n "ititor o impresie sen7ual0) "i una) 2ai) !colreasc. Inten/ia as"uns0 A a
romanului 5liei A a"eea de a e=prima sa2oarea -i misterul unui /inut A este tr0dat0 de "on2en/iile
limba6ului; roman"ierul "0ruia 8i pla"e un peisa6 nu i7bute-te p,n0 la urm0 de",t s0-l des"rie nai2 -i
%
Fi"ente 4las"o Ibgie7; *asa blestemat, trad. de Oana 4usuio"eanu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'H) p. (*.
(
Mauri"e Mene2oi=; Marc,elou). Llammarion) %&JH). pp. 'JA'H.
preten/ios totodat0) prea am0nun/it) .ie "0 des"rierea e abil0 ori nu. Sute de roman"ieri nai2i ap0r0 tradi/ia
romanului re5ionalist -i 8n"ear"0) pe bun0 dreptate) s0 50seas"0 o per.e"/iune artisti"0 8n do7area e=a"t0 a
intrigii -i a decorului. $entru ei) talentul -i in2en/ia 8n romanul re5ionalist "onsist0 8n a 9uni indisolubil
"unoa-terea inimilor -i pre7en/a naturii 8n"on6ur0toare) .0",nd din mediul re5ional nu obie"tul uni") nu un
simplu de"or) "i un )rinci)iu activ al dramelor "are se des.0-oar0:
%
. u e=ist0 de.ini/ie mai e=a"t0. Dar
de "e intri5a ni se pare totdeauna arti.i"ial0 -i 2oit0B $oate pentru "0 ni se par 2ii doar intri5ile n0s"ute
dintr-o nelini-te uman0. +n pri"e "a7) nu Lran/a e lo"ul unde un )eisa(, sau "#iar un mediu uman) poate
na-te o intri50 "are s0-l dep0-eas"0. De ai"i) 2e-ni"a minoritate a romanului re5ionalist -i rusti" 8n Lran/a.
Dra5ostea pentru realitate A .orm0 primiti20) dar totu-i ne"esar0) a inspira/iei artisti"e A 8l
deser2e-te pe autorul de romana re5ionaliste sau rusti"e; instrumentul des"ripti2 pe "are i l-a transmis
romanul realist e )rea com)licat )entru el -i 8l in2it0 la .a"ilitate; romanul se diluea70 de2enind o
des"riere amoroas0) pitoreas"0) -"ol0reas"0.
\\\
Romanul re5ionalist -i rusti" a "unos"ut -i un alt destin. Roman"ierii italieni) "a Silone de pild0)
roman"ierii spanioli) "a Desls Lerngnde7 Santos >in.luen/a/i) dar )ost #estum, de 9romanul ameri"an:?) au
.0"ut s0 predomine elementul dramatic !i )atetic asupra elementului )itoresc, 8n "eea "e 2a trebui s0
numim neorealisme. 1a b0tr,nul Ibgie7) "a -i la roman"ierii re5ionali-ti .ran"e7i) totul este sa"ri.i"at
97u5r02irii:) ser2indu-i drept prete=t.
Lalimentul prea 2i7ibil al romanului re5ionalist .ran"e7 A luat ai"i drept e=emplu A trebuie s0
permit0 pre"i7area erorii -i a relati2ului insu""es al 9romanului tradi/ional: 8n ansamblu; nu e su#icient s
Dugrve!tiE !i s descrii, )entru a crea..., ni"i m0"ar pentru a emo/iona... Cum am putea de.ini mai bine
eroarea postrealist0B +n.l0"0rat0 Colette e sin5ura) printre 9po2estitorii:
%
tradi/ionali) "are n-a "07ut 8n
a"east0 eroare) deoare"e) din"olo de "on2en/iile romanului bine .0"ut) a6utat0 numai de #arul sensibilit0/ii
-i al stilului) ea n-a urm0rit de",t s0 sedu"0) -i 8n primul r,nd s0 se sedu"0 pe sine 8ns0-i.
Trebuie s0 "onstat0m 8ns0 "0) .0",nd abstra"/ie de snobisme) arta postrealist0 a unui C#adourne
sau a unui $ourrai nu a satis.0"ut publi"ul a2i7at) "urios) 8nd,r6it) a"ela "are i-a "onsa"rat pe un DoE"e sau
un Durrell... Da"0 9te#ni"a: unui C#adourne este) dup0 p0rerea noastr0) superioar0 8n is"usin/0 -i
"omple=itate) te#ni"ii unui DoE"e -i unui Durrell A ne putem 8ntreba de unde 2ine a"est .apt istori"; i2irea)
8n se"olul al II-lea) a unui antiroman "are) 8n toate "a7urile) se opune deplinei reu-ite a romanului
postrealist -i pretinde "-o dep0-e-teB
Romanul postrealist a2ea 8ntr-ade20r un de.e"t; st)9nirea total a materialului romanes" de "0tre
roman"ier) o art0 unde artistul .a"e tot "e 2rea nu mai este art0. Da"0 .aptul se produ"e A "a 8n epo"a
ale=andrin0 A su""esul nu poate a2ea de",t dou0 "au7e; .ie artistul ia o "on2en/ie drept realitate) -i
reu-e-te 8n m0sura 8n "are domin0 o lume .als0) .ie realitatea) adi"0 materia unei arte) ne.iind su.i"ient de
bine de.init0 la ori5ine) dep0-e-te "u mult "eea "e un artist 8nt,r7iat "ontinu0 s0 "read0 despre ea. Una
dintre a"este dou0 ipote7e e neap0rat 2alabil0 pentru arta postrealist0 sau 9romanul tradi/ional:.
%
Maston Ro5er; Situation du roman regionaliste #ranAais, $aris) Dou2e) %&G%) p. HG.
6 Romanul )oli#onic !l romanul-#resc
Rutina romanului de anali. A 6irtuoitatea lui "aul BourgetB o )si,ologie conven5ional.
*tre o com)oi5ie )oli#oni". A Romanul ciclicB Romain RollandK +,omas Mann, Casa
4uddenbrooC !i Muntele 2r06it< George Du,amel !i sonata seriei $asKuier. A Rumoarea vie5ii colectiveB
>ules Romains, de la 4ildun5sroman la umanism.
Romanul-#resc. A Gals;ort,- !i LorsEte Sa5a. O #orm vulgariatB cronica seriei Dalna. A
Realismul social. A 2rescele sovietice. A Mi,ail Zolo,ov !i Donul lini-tit. Realism !i e)o)ee.
C#iar 8n "lipa ",nd atin5e per.e"/iunea 8n nara/iune) des"riere -i anali70) 9po2estirii bine .0"ute: i
se intentea70 un pro"es; simboli-tii o dispre/uies". Iar su""esorii lor) adesea .o-ti simboli-ti) "a de pild0
Mide) 2or "0uta o .orm0 de antiroman "are s0 rup0 lo5i"a impus0 de po2estitor materiei romane-ti.
A"est arti.i"iu era "u deosebire 2i7ibil 8n romanul 9de mora2uri: -i 8n romanul 9de anali70: "are
domneau 8ntre %3&P -i %&%P. Da"0 re"itim
%
Armtura lui $aul Her2ieu) o .res"0 a lumii banului)
Domni!oara *lo1ue de Ren 4oEles2e) bio5ra.ia unei .ete b0tr,ne) sau 6ia5a )articular a lui [lic,el
+essier de Edouard Rod) studiul unui su.let -i al de"ep/iilor sale) sim/im "0 abilitatea) talentul -i reu-ita
.ormal0 a a"estor "0r/i /in de un .el de apli"are -"ol0reas"0) de un ansamblu de re/ete 8n"er"ate. Sim/im "0
subie"tul a .ost "onstruit) pre50tit) .abri"at) "0 episoadele -i peripe/iile sunt "al"ulate pentru a pune 8n
lumin0 un "ara"ter uman sau o problem0 so"ial0.
A"east0 art0 era demn0 de toat0 lauda -i pentru mul/i ea "onstituia 8ns0-i arta roman"ierului. Dar
trebuie s0 "onstat0m "0 altora li se p0rea o rutin0.
\\\
4ine "onstruit) abil) ele5ant -i u-or preten/ios) "a o pies0 de $orto-Ri"#e sau de 4ernstein)
9romanul de anali70: a .ost tipul a"elei po2estiri 8n 8ntre5ime reu-ite -i st0p,ne pe sine) 8n "are sin5ura
team0 era "a 2irtuo7itatea s"riitorului s0 nu-i dep0-eas"0 sin"eritatea) .alsi.i",nd datele realului. E) de
pild0) "a7ul "elor mai bune romane ale lui $aul 4our5et) "a Ducesa albastr, unul dintre "ele mai
"ara"teristi"e. O intri50 a-a-7is 9psi#olo5i"0: utili7ea70 resorturile -i per.e"/iunea tra5ediei "lasi"e.
Cara"terele sunt nete -i "oerente) a"/iunea se na-te din opo7i/ia dintre ele. Tensiunea dintre persona6e -i
toate "ele de mai sus "ontribuie la "rearea unui mi"ro"osm uman de sine st0t0tor.
Da"0 2rem s0 ne .i=0m la un e=emplu) 2om 50si 8n Ducesa albastr un persona6 "entral) Da"Kues
Molan) pari7ian bine,n/eles) ari2ist -i 8n literatur0 -i 8n dra5oste. Cal"ulat) preten/ios) "ini") a#tiat dup0
pl0"eri) el trans.orm0 arta sa de dramatur5 8ntr-un m0nun"#i de re/ete abile. Impune a2enturilor sale
amoroase un 6o" de intri5i -i de "ru7imi "are 8i alimentea70 inspira/ia) 8l amu70 -i 8i d0 sen7a/ia "0 tr0ie-te
o 2ia/0 de prime6dii.
Loarte abil) 4our5et 8i o.er0 lui Molan a"ea a2entur0 "are s0-i pun0 8n lumin0 "ara"terul. Interpreta
piesei sale Ducesa albastr, biata Camille La2ier) .at0 m,ndr0 -i "ura6oas0) 2isa s0 .ie mu7a -i amanta
unui mare "reator... Dup0 "e a "u"erit-o) Molan o .olose-te pentru a pro2o"a 5elo7ia unei .emei mondene)
doamna de 4onni2et) pe "are 2rea) de asemenea) s-o "u"ereas"0. Mamille este sin"er 8ndr05ostit0) iar
Anne de 4onni2et 2a .i e=a"t "ontrariul ei; o monden0 re"e -i "o"#et0. Molan se 6oa"0 opun,nd "ele dou0
.emei) strunindu-le prin 5elo7ie.
u e o "ompo7i/ie admirabil0B A"east0 oper0 tipi"0 a lui $aul 4our5et reia te#ni"a per.e"t0 a
pieselor "lasi"e) a "omediilor lui Molire sau a tra5ediilor lui Ra"ine, 8naintea "ompo7i/iei dramati"e) se
"u2ine admirat0 ai"i 9"ompo7i/ia psi#olo5i"0:) adi"0 ale5erea 9"ara"terelor: "are se opun -i se
"ompletea70. Intri5a -i drama se nas" "#iar din a"este "ara"tere< e2olu/ia lor 2a .i o pendulare ",nd 8n
.a2oarea lui Camille) ",nd a Doamnei de 4onni2et. 9Cri7a: 2a pune bine8n/eles 8n lumin0) p,n0 la sublim)
sin"eritatea -i patetismul lui Camille) adu",nd de7nod0m,ntul) adi"0 8n.r,n5erea "elei mai slabe) a
ade20ratei 8ndr05ostite; pe pun"tul de a-i surprinde pe Da"Kues Molan -i Anne de 4onni2et 8ntr-o
5arsonier0) Camille a6un5e 8n a"ela-i timp "u so/ul 8n-elat -i) 5eneroas0) 8l minte pe a"esta din urm0
pentru a-l .eri pe Da"Kues Molan de un duel. E2ident) nu 2a .i re"ompensat0 pentru a"est sa"ri.i"iu...
Desi5ur) toate a"estea se apropie de melodram0) dar) la urma urmelor) nu mai mult de",t Corneille.
A"i) totul se sus/ine -i se 8nl0n/uie 8nl0untrul unei lumi 8n"#ise -i "oerente. @i da"0 8i lipse-te
%
Loloses") bine8n/eles) a"est termen 8ntr-un sens parti"ular; "itim ast07i din "urio7itate) sau din ne"esit0/i de studiu) "eea "e
buni"ii no-tri "iteau din pl0"ere) din ne"esitatea de 9a .i la "urent eu nout0/ile:.
noble/ea mitolo5i"0 a lumii tra5i"e) are 8n s"#imb unitatea ei. $asiunile sunt mai pu/in prin"iare) dar la .el
de sa2ant "l0dite) des.0-urate) opuse) 8n.runtate. Stilul lui 4our5et nu e pompos< un ameste" de
.amiliaritate) de bonton -i a.e"tare 8i permite s0 "ree7e "on2en/ia ne"esar0. imi") 8n "ele din urm0) nu-l
desparte pe 4our5et de dramatur5ii Marelui Se"ol de",t a.e"tarea "unoa-terii pro.unde a an5rena6elor
so"iale pe "are o mo-tene-te de la 4al7a" -i de la Sola. +n rest) romanul s0u re/ine aten/ia prin a"elea-i
pro"edee) prin a"elea-i "alit0/i "a -i tra5edia psi#olo5i"0.
E u-or s0 e=pli"i p0lirea artei lui 4our5et prin lipsa de interes a prea .a"ilelor .res"e mondene -i
prin pli"tiseala pe "are o nas" "ompli"a/iile adulterului. A"este de.e"te nu sunt sin5urele< multe "ulori
sunt palide -i la doamna de 1a LaEette -i la Lromentin) dar) pe a"est .ond de"olorat) "ontinu0 s0 se
"onture7e .i5uri -i moti2e. Iritarea "ititorului modern se datorea70 mai de5rab0 .alsului 9ade20r: 8n
7u5r02irea "ara"terelor. Cini"ul Da"Kues Molan este mereu "ini") -i a2em impresia net0 "0 asta e sin5ura
lui menire. Anne de 4onni2et este mai de5rab0 un 9tip: de",t o .iin/0 real0< monden0) plin0 de or5oliu)
si5ur0 de .or/a r0ut0/ii sale) in.ailibil0 8n arta de a-i .a"e pe "eilal/i s0 se simt0 prost) -i "on-tient0 de toate
a"estea. Ca -i Da"Kues) ea 6oa"0 per.e"t rolul pe "are autorul i l-a ales. 1u"ru) de .apt) destul de departe de
realitate unde) e="ept,ndu-i pe mania"i -i pe marii "omi"i in2oluntari) nimeni nu este "on.orm "u
persona6ul s0u -i nu -tie s0--i respe"te rolul pe "are l-a adoptat sau "are i-a .ost atribuit.
Romanul de anali70 a6un5e de"i la o "on2en/ie; a .a"e din .ie"are persona6 un 9"ara"ter: -i a
"onsa"ra nara/iunea des.0-ur0rii a"estui "ara"ter) a-l .a"e din "e 8n "e mai asem0n0tor "u el 98nsu-i:)
))a6ust,ndu-l:) am spune 8ntr-un mod 2ul5ar. Me"anismului per.e"t al a"estei "on2en/ii literare 8i lipse-te
8ns0 patetismul. Epi5onul 4our5et este oare r0spun70tor de a"est e-e") pe "are 8l pro2oa"0 8nsu-i talentul
s0uB Dramatur5i -i morali-ti "lasi"i au 6u"at a"ela-i 6o" -i) dup0 ei) to/i roman"ierii se"olului al III-lea.
Rodri5 este -i el totdeauna asemeni sie-i -i eroi"; Iimena nu ostene-te s0-i "ear0 re5elui "apul omului pe
"are 8l iube-te. $rea "onstant sublim e -i $olie"t) destul de me"ani"i Hora/iu tat0l -i .iii... Dar a"esta este
6o"ul eroismului de7l0n/uit. 1ui Corneille -i Molire nu li se pot .a"e repro-uri) "0"i pasiune sau manie
to"mai asta 8nseamn0; un om "are se repet0 la nes.,r-it.
4our5et a urmat ni-te modele prost interpretate. R0spun70tori de eroare sunt) .0r0 8ndoial0) "ole5ii
s0i pro.esorii) "are au st,rnit admira/ia pentru o pretins0 :psi#olo5ie: a"olo unde nu-i de",t "rea/ia
esteti"0 a unui patetism; a eroismului sau a e="esului la Corneille) a maniei sau a satirei la Molire -i 1a
4ruEre) a .atalita/ii la Ra"ine. +n Rodoguna, 2edra sau Mo! Goriot e.e"tul pateti" "0utat impune
"ara"terelor -i persona6elor o "oeren/0 artistic "e se poate "on.unda "u 97u5r02irea psi#olo5i"0:.
Dar "#iar psi#olo5ia) de la 4en6amin Constant la Lromentin -i la $roust) nu 7u5r02e-te o "oeren/0)
"i nuan/e) tulbur0ri) "ontradi"/ii. $si#olo5ia se opune intri5ii< o dat0 "u romanul intri5ii psi#olo5i"e)
4our5et -i epo"a sa .a" s0 ias0 la i2eal0) 8n mod in2oluntar) a"ea "ontradi"/ie "0reia) abia n0s"ut) romanul
i-a "07ut 2i"tim0; "on.u7ia 8ntre 9psi#olo5ia: dramatur5ilor "lasi"i) pur0 conven5ie artistic, -i ade20rata
psi#olo5ie) a nuan/elor -i a e7it0rii) unde romanul intim -i $roust 50ses" o alt0 .orm0 a pateti"ului.
\\\
C#iar dup0 "e i s-a 7is 9psi#olo5i"0:) intri5a dramati"0 p0rea arti.i"ial0; totul depindea de drama
"ondus0 de 2oin/a autorului.
C,nd in2en/ia melodi"0 e resim/it0 "a prea me"ani"0) "ompo7i/ia poli.oni"0 se impune; romanul-
"i"lu -i romanul-sum0 2or su5era o materie romanes"0 mai stu.oas0. u se 2a urm0ri un destin) "i o
8n"ru"i-are de destine. $e linia uni"0 a dramei A sau a melodiei A se suprapun -i se ameste"0 alte linii)
totul se 8ntretaie) se 8ntrerupe) se lea50 -i se "ontope-te< armonie) .u50 -i "ontrapun"t. u o istorie
"ondensat0 8n ea 8ns0-i) "i) pe ",te2a teme "entrale) 2aria/ii paralele sau di2er5ente. Dean-C#ristop#e nu e
prins 8ntr-un me"anism "reat anume pentru el) "a eroii Ducesei albastre, el e doar tema "entral0 a unei
armonii "omple=e. Un 8ntre5 "onte=t uman) so"ial) artisti") 8l 8nso/e-te) ba ",teodat0 8l su.o"0. 1a 4our5et)
des"rierea mediului so"ial e=pli"a eroul< la Romain Rolland) mediul so"ial -i moral "onstituie substan/a
"0r/ii) eroul Dean-C#ristop#e ne.iind de",t 2ioara 8nt,i. Intri5a a de2enit poli.oni"0.
A"este meta.ore mu7i"ale nu sunt abu7i2e; >ean-*,risto),e >%&PHA%&%(?) de mu7i"olo5ul
Romain Rolland) nu pre"ede de",t "u 7e"e-dou07e"i de ani romanele poli.oni"e ale lui Meor5es Du#amel
-i ale lui Dules Romains. De alt.el) poemul sim.oni" >ean-*,risto),e se elabora "#iar 8n momentul ",nd
$roust "rea 9armonia: >8n sensul te#ni" al "u2,ntului din domeniul mu7i"al? pe "are Rolland n-a -tiut s-o
50seas"0.
O pre-tiin/0 8l "ondu"e pe Romain Rolland; el nu 5re.ea70 pe bio5ra.ia 8n 7e"e 2olume) a unui
mu7i"ian 5erman) "erin/a) de2enit0 obositoare) a unei intri5i dramati"e or5ani7ate) "on"ise) pre"ise...
A"est spirit beet#o2enian) "are a a2ut nenoro"ul s0 s"rie 8n lo" s0 "ompun0) simte instin"ti2 "0 romanul
trebuie s0 de2in0 o "ompo7i/ie armoni"0) nu des.0-urarea liniar0 a unei aride linii dramati"e sau melodi"e.
El nu .a"e din 2ia/a lui Dean-C#ristop#e 9o istorie: rotit0 8n 6urul ei 8ns0-i) "u o intri50 abil0 "a 8ntr-un
roman de 4our5et) sau "u o intri50 poli/ist0. El 8n"ear"0 s-o e=tind0) s-o di2ersi.i"e) s-o armoni7e7e.
Dar nu i7bute-te. Frea s0 /eas0 o sim.onie -i nu d0 de",t un re"ital. Mreoi -i "am 8n"ur"at) de-i
sensibil) se str0duie-te s0 "ree7e o lume) -i nu o.er0 de",t o po2estire -"ol0reas"0) .iind"0) 8n domeniul
9literelor:) a 8n20/at )ovestirea, nu sim.onia. Ca7ul >ean-*,risto),e e 8nduio-0tor; animat de inten/ia unui
su.lu epi") se m0r5ine-te la o simpl0 bio5ra.ie... Destinat) datorit0 inten/iilor sale) a .i intermediarul dintre
Hu5o din Mierabilii -i Dules Romains din /amenii de bunvoin5, Romain Rolland r0m,ne 8n"0tu-at 8n
mania lu"rului m0runt) a pitores"ului) a des"ripti2ului) a -"ol0res"ului) a 9manierei lui Daudet: >-i-a dat
ba"alaureatul 8n %33H?) 8n pre6ude"ata literar0 a analiei -i a nara5iunii colorate; :Clopotele... Iat0
re20rsatul 7orilorY 8-i r0spund lene-e) pu/in triste) prietenoase) lini-tite. Melodia 5lasurilor lor domoale
is"0 pu7derii de 2ise) 2ise din tre"ut) dorin/e) n0de6di) p0reri de r0u pentru .iin/e disp0rute pe "are "opilul
ni"i nu le-a apu"at... Fea"uri de amintiri r0sun0 8n a"east0 mu7i"0.:
%

Re"unoa-tem ai"i di"t0rile din "ursul superior...) a5ra2ate de .ra7eolo5ie. +mpo20rat ast.el de un
se2er #andi"ap) Rolland) "are a presim/it "ompo7i/ia poli.oni"0 a romanului) nu i7bute-te s0 se
des"otoroseas"0 de nara5iunea l,n"ed0. Simte "0 2ia/a este multipl0) dar nu -tie s-o distribuie 8ntre
di2ersele p0r/i ale or"#estrei -i) prin repetare) o .a"e pli"ti"oas0... Totu-i) opera lui se "ite-te "u pl0"ere;
inspira/ia) de-i st,n5a"e) este limpede) iar 2o"ea solistului r0m,ne "ore"t0) "#iar da"0 armoni7area este
"on2en/ional0.
$re"ed,ndu-i pe Du#amel -i Dules Romains) T#omas Mann a dat *asei Buddenbroo<, 8n %&P%)
sa2oarea -i poli.onia "roni"ii. Ca -i 8n *ronica #amiliei "as1uier, e 2orba despre istoria unei .amilii< dar
ai"i a"east0 tem0 bur5#e70 se dep0-e-te pe ea 8ns0-i; istoria unei .amilii al"0tuie-te un .el de mi"ro"osm A
8n"0 la s"ara omului A unde se o5linde-te 8n 8ntre5ime 2ia/a or5ani"0 a umanit0/ii. +n"ru"i-,nd e2olu/ia
istori"0 "u destinele indi2iduale) 8nl0untrul unui mediu 8n"#is) se ob/ine o surprin70toare "ompo7i/ie
mu7i"al0. +n aparen/0 simpl0 7u5r02ire a de"aden/ei unei 8nalte .amilii #anseati"e de la s.,r-itul se"olului
al III-lea) *asa Buddenbroo< datorea70 mai mult lui 4eet#o2en -i lui Ra5ner de",t lui Moet#e) Sola)
Maupassant. A"east0 "arte 2a pli"tisi pe "ititorul de romane 9bine .0"ute:) amator de peripe/ii -i drame.
Ea nu mi7ea70 pe o intri50 bine "ondus0) ai"i mani.est,ndu-se nu at,t arta des"rierii) ",t arta de a .a"e s0
",nte -i de a or"#estra. Fo"a/ia marelui roman poli.oni" nu este 9realist0:) "#iar da"0 T#omas Mann -i-a
e=tras pro"edeele din realism< ea este sim.oni"0.
Tot sim.oni"0 este -i a"/iunea din Muntele vr(it >%&(H?. Intri5a) de alt.el) nu mai este a"olo ni"i
material0) ni"i so"ial0) ea se 8ntemeia70 pe "on.li"tul ideilor -i 2i7iunilor asupra lumii. Fom re8nt,lni de
asemenea) mai 5reoi tratate) temele impresionismului en5le7) "a -i unele teme aproape Ca.Ciene; 8naintea
r07boiului din %&%H un anume Hans Castorp) 2enit s0 2ad0 un 20r la sanatoriul Da2os) s.,r-e-te prin a
r0m,ne pri7onier al a"estui sanatoriu) deoare"e se des"oper0 "0 -i el era atins de tuber"ulo70; nu ne-am
putea 5,ndi la Qa.CaB Hans Castorp este un ins oare"are) in5iner de meserie. +n re"lu7iunea "are-i este
impus0) 2a 2eni 8n "onta"t "u toate .ormele spiritului uman) "u toate subtilit0/ile -i nelini-tile as"u/ite de
boal0) de .ebra spe"i.i"0 tuber"ulo7ei. Lres"a so"ial0 se trans.orm0) .0r0 pedantism) 8n .res"0 de idei) de
idei 4ntru)ateB -apte sau opt oameni) prin %&%3) 8ntr-un mediu 8n"#is -i arti.i"ial "um este "el al unui
sanatoriu. Con2ersa/ii) in.le=iuni sentimentale ori intele"tuale ale "ara"terelor "are se "io"nes". C,te2a
persona6e "ontrastea70 prin atitudinea lor deliberat0; ra/ionalistul Settembrini) amatorul de ira/ionalism
"are e ap#ta. imi" abstra"t 8n toate a"estea. $rietenia) na/ionalit0/ile) ideolo5iile se ameste"0 8n ritmul
2ie/ii "otidiene a bolna2ilor. Un neam/ -i o en5le7oai"0 .oloses" .ran"e7a pentru a--i 2orbi 8n anumite
8mpre6ur0ri. $si#olo5ia indi2i7ilor se "ombin0 "u marea dis"u/ie de idei) pentru a a6un5e la te7ele "ele mai
parado=ale -i mai 8ndr07ne/e; 9Ei bine) nou0 ni se pare "0 morala n-ar trebui "0utat0 8n 2irtute) adi"0 8n
ra/iune) 8n dis"iplin0) 8n bunele mora2uri sau 8n "inste A "i) mai de5rab0) 8n "ontrariul lor) 2reau s0 spun;
8n p0"at) e=pun,ndu-te peri"olului) e=pun,ndu-te la "eea "e este 20t0m0tor) mistuitor. ou0 ni se pare "0
este mai moral s0 te pier7i -i "#iar s0 pieri de",t s0 te "onser2i.:
(

$oate pentru prima oar0 de la Decameron 8n"oa"e) uni2ersul "on"ret -i "el abstra"t sunt a-e7ate
8ntr-un 2as 8n"#is >nu 8ndr07nim s0 spunem 8n in.u7ia "ulturii?. Era ne2oie de sim/ul 5ermani" al
simbolului pentru a uni 8n .elul a"esta 2ia/a "otidian0 -i .ra7eolo5ia< -i mai era ne2oie de arta "ompo7i/iei
or"#estrale) "0reia bio5ra.ul lui Ra5ner 8i datorea70 abilitatea poli.oniei sale.
%
Romain Rolland; >ean-*,risto),e, Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) trad. de Os"ar 1emnaru) %&'() 2oi. I) p. %*.
(
T#omas Mann; Muntele vr(it) trad. de $etru Manoliu. Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'*) p. J*J.
\\\
Mu7i"ian 8n inspira/ie -i mu7i"al 8n "onstru"/ie 2a .i -i Meor5es Du#amel. Ast07i) se uit0 prea
lesne 8ntrea5a nelini-te din seria Salavin, pre"um -i "eea "e era armonios 8n seria $asKuier. *ronica
#amiliei "as1uier e) la drept 2orbind) o sonat0; ni"i o ambi/ie nem0surat0 8n a"east0 istorie a unei .amilii
bur5#e7e) pu/in boem0) "um sunt uneori .amiliile bur5#e7e. Tat0l) do"torul $asKuier) e un medi" "are nu a
reu-it ni"iodat0 deplin 8n medi"in0 -i ni"i 8n "ele apro=imati2 trei7e"i de 8ntreprinderi pline de .ante7ie ou
a6utorul "0rora spera s0 .a"0 a2ere< .iii lui urmea70 trei dire"/ii deosebite; 1aurent este un intele"tual
"instit -i .r0m,ntat) tipul "ara"teristi" al intele"tualului medio"ru< Dosep# .a"e ra2a5ii 8n lumea oamenilor
de a.a"eri< Lerdinand e un biet ins st0p,nit de 5ri6a pentru "0minul lui) de mi"a sa "arier0) de e"onomiile
sale. Mai sunt 8ns0 -i .etele. @i da"0 Su7anne se mul/ume-te s0 6oa"e 8n piesele lui Henri 4ernstein) C"ile
domin0 ternele andante, semea/0 C"ile) m,ndr0) tandr0) mereu ea 8ns0-i) simpl0 -i as"uns0 8n a"ela-i
timp... Ea reaminte-te tuturor "0 2ia/a se aude din"olo de 75omote -i t0"eri) "0 2ia/a e mu7i"0...
Abil0 -i limitat0) modest0) ipo"rit0 -i 2ie) *ronica #amiliei "as1uier r0m,ne o reu-it0. Marile
stri50te) ale epo"ii o str0bat uneori. $ersona6ele sunt "ump0tat nelini-tite) "ump0tat medio"re. +n ea
trium.0 .orma modern0) .orma 9bur5#e70: a epopeii. Din"olo de romanul uniliniar) inter2ine e2o"area
so"ial0 lipsit0 de pedantism) relati2a bo50/ie a destinelor di2er5ente) 2ia/a multipl0 surprins0 in
am0nuntele ei a5reabile. C0"i des"#i7,nd la 8nt,mplare unul din a"este tomuri 2om 50si) surprin-i) "eea "e
"redeam "0 e un abu7 al romanului de dup0 %&H*) 2om da adi"0 peste domnia dialo5urilor< a"eea-i
e=perien/0 o putem .a"e de alt.el "u Martin du Mard. C,teodat0 r07bate) potri2it inspira/iei marelui roman
"i"li") un su.lu unanimist) o .urtun0 "are r0s"ole-te 2ie/ile -i le .a"e s0 .ream0te) "a 8n a"el 8n"eput de
"apitol unde "elebra pianist0 C"ile $asKuier 8mpin5e pe str07i un "0ru"ior de "opil; 9$uterile demente
sau 2i"lene) toate puterile lumii) "ele "are se dau de-a dura) "ele "are trop0ie) "ele "are umbl0 "u pa-i
t0"u/i) "ele "are url0-n drum) "ele "are 2e5#ea70 dup0 se"ole de iner/ie) dar "are) la primul semnal se
"latin0 "a s0 se pr0bu-eas"0) "ele "are au un drum #ot0r,t) as"ult0 de le5i -i se opres" la bariere -i "ele
"are umbl0 la 8nt,mplare) "a ni-te pira/i ai 8ntuneri"ului) toate puterile 8n.ri"o-0toare "are b,ntuie ora-ul
oamenilor) toate 2or r0m,ne a7i neputin"ioase 8n .a/a "opilului "u pleoape transparente) 8n .a/a mi"ului
re5e) 8n .a/a mi"ului 7eu "are doarme "u bra/ele 8ntinse 8nl0turi) 8n lea50nul mi-"0tor. C"ile 8mpin5e
po2ara pre/ioas0) pe "are 8n seara asta a re.u7at s-o 8n"redin/e7e altuia) o 8mpin5e 8nainte -i) 8n 6urul ei)
totul 2uie-te) bubuie) 70n50ne-te.:
%
Romanul "i"li" are meritul de a ameste"a) pentru bu"uria "lipei -i a "ititorului) toate bu"uriile
asem0n0toare) re8nnoite la in.init. $rin intermediul sin5ularului) al lui 1aurent -i C"ile $asKuier) se e2o"0
a"el uni2ersal "are repre7int0 e=isten/a mereu luat0 de la "ap0t a .amiliilor -i a mul/imilor) a"el ade20r
uman -i a"el #umus uman) "ontinuate biolo5i" de la Hesiod 8n"oa"e) di.eren/iate sub aspe"t psi#olo5i" de
la o epo"0 la alta) de la o 5enera/ie la alta) unite 8ns0 8n a"ela-i e.ort -i a2,nd nelini-ti asem0n0toare.
\ \ \
Dules Romains or5ani7ea70 9toate puterile 8n.ri"o-0toare "are b,ntuie ora-ul oamenilor: 8ntr-o
ampl0 le5end0 a /amenilor de bunvoin5. El 2rea s0 e2o"e nu at,t un "i"lu de a2enturi sau istoria unui
5rup de oameni pe "are timpul 8i 2,ntur0) ",t mai "u seam0 rumoarea 2ie/ii "ole"ti2e) .ream0tul unei
epo"i) tumultul) s0rb0torile -i mi-"area lent0 a 2ie/ii "otidiene.
$e l,n50 8n"ru"i-area unor destine paralele) 2e"ine -i dep0rtate totodat0) multiple -i se"rete) e
2orba de atmos.er0) de "uloarea unei 7ile ori a unui "artier) de re7onan/ele) a"ele st0ri su.lete-ti pe "are le
transmite de"orul so"ial -i moral al unui ora- sau al unei str07i. A2enturile indi2iduale) adesea banale)
",teodat0 "iudate) se topes" 8ntr-o lumin0 5eneral0) lumina nuan/at0 a $arisului) "are adau50 .res"ei
realiste un .el de pro.un7ime) pre"um unele e"lera6e la Rembrandt sau la Murillo; 9Si de iarn0 dul"e -i
lini-tit0. +n mai pu/in de o or0 se 2a l0sa noaptea. Stratul de nori -i aerul str07ii se "ontinu0 unul 8n altul)
prin 8mbr0/i-0ri -i 8ntrep0trunderi. $retutindeni) a"eea-i lumin0 intim0) "enu-iu-50lbuie) "enu-iu-ro-ieti"0.
Tot "e-i un pi" mai departe se-nmoaie 8n aburul "e/ii "e pare a nu a2ea 5rosime) 70rindu-se numai 8n
.ran6urile) 8n moli"iunile pe "are le adau50 >...? O pa"e re"e) d0t0toare de .iori. Te sim/i ino.ensi2 -i
2ulnerabil >...? S5omotul u-or al unei ma-ini de "usut str0bate strada "a o pas0re. Apoi piere.:
(
i"i un persona6 8n prim plan) 8n "iuda unei anume "omple7en/e a autorului .a/0 de "ele dou0
"on-tiin/e-martori) normali-tii Dalle7 -i Derp#anion. De la ' o"tombrie %&P3 p,n0 la * o"tombrie %&JJ se
%
Meor5es Du#amel; *ronica #amiliei "as1uier, trad. de Iulia Soare) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'3) 2ol. II) p. J'*.
(
Dules Romains; Tros de "aris, Llammarion. %&J() pp. %H'A%H*.
perind0 ne8n"etat o mul/ime 8n "are identi.i"0m) i"i-"olo) -ase sute de persona6e. $atru7e"i ne de2in
.amiliare) 2reo sut0 r0m,n simple "uno-tin/e) iar pe "elelalte le "unoa-tem de la distan/0; adi"0 rela/iile
unui om posibile 8ntr-un inter2al de timp. Rela/ii di2erse) desi5ur) de la "ele spe"i.i"e lumii .inan/elor
p,n0 la "ele ale boemei) tre",nd prin p0tura intele"tual0) bur5#e70) "leri"al0) prin a"eea a "artierelor
populare A pu/ini mun"itori) de alt.el. Inten/ia r0m,ne bal7a"ian0< dar resortul nu mai este in5enioasa
punere 8n 2aloare -i "ini"a re2elare a me"anismelor so"iale. Londul le5endei) aproape 9spiritual:) e
al"0tuit dintr-o sensibilitate deosebit0 .a/0 de 2ia/a "ole"ti20) .a/0 de mu7i"a a"estei 2ie/i) asemeni
.ream0tului unui b,l"i au7it de departe) ",teodat0 8ntret0iat de un stri50t) 9"a a"el /ip0t al remor"#erului)
at,t de "umplit) de dul"e) -i 2,ntul .lu2iului) at,t de tandru) 8n",t deodat0 nu mai am ne2oie de nimi") de
nimi":
%
. Ler2oarea) "onstant0 8n prima 6um0tate a .lu=ului "elor dou07e"i -i -apte de tomuri) e 5reu de
re50sit 8n al doilea 2ersant unde autorul nu mai reaminte-te de anii tinere/ii sale) "i de o perioad0 8n "are)
"onsa"rat .iind) nu mai a2ea poate a"ea sensibilitate dire"t0 -i di.u70 8n .a/a epo"ii -i 8n .a/a oamenilor.
Totu-i) o dat0 "u /amenii de bunvoin5, romanul poli.oni" s"ap0 8n s.,r-it din mre6ele
Bildungsroman-ului) 9romanului de u"eni"ie:) al "0rui arti.i"iu) pu/in "am prea 2i7ibil) "onsta 8n a .a"e "a
lumea s0 .ie des"operit0 de o"#ii unui t,n0r intrat la -"oala 2ie/ii. De la Lil,elm Meister de Moet#e)
tran7i/ie 8ntre romanul pi"ares" -i romanul-sum0) a"est pro"edeu .usese lar5 .olosit. >ean-*,risto),e -i
Muntele vr(it 8l utili7ea70. u este absent la 4al7a" >2e7i Rasti5na" din Mo! Goriot, tinerii din %luii
)ierdute=K el .urni7ea70 trama Derdcina5ilor lui 4arrs. i"i HardE nu-l e2it0 8n >ude ne!tiutul -i) "#iar
da"0 Rboi !i "ace impli"0 o opti"0 mai lar50) el r0m,ne un roman al u"eni"iei prin/ului Andrei -i a lui
$ierre 4e7u#o2. 2amilia +,ibault este "onstruit 8n mod 2i7ibil pe a"ela-i prin"ipiu) iar lumea pari7ian0 a
lui Du#amel se de720luie o dat0 "u .ormarea lui 1aurent $asKuier. Ca -i Mil Blas, marele roman naturalist
sau sim.oni" se sim/ea 8n"0 obli5at s0 apele7e la a"east0 9utilitate:; 9martorul:) "are .a"e le50tura 8ntre
episoade) e=prim0 mai mult sau mai pu/in "on-tiin/a naratorului -i 8i o.er0 "ititorului pl0"erea de a se
identi.i"a "u el. Sin5ura di.eren/0 8ntre Mil 4las de-o parte) -i Ril#elm Meister sau Hans Castorp al lui
T#omas Mann de alta) st0tea 8n .aptul "0 martorul 8n"etase a mai .i un persona6 in"olor) pentru a de2eni o
"on-tiin/0 8n e2olu/ie -i .ormare. To"mai a"east0 "on-tiin/0 o suprim0 Dules Romains) 8nlo"uind-o "u un
.el de aur poeti"0 "ole"ti20) .oarte personal0 de .apt; sentimentul 2ie/ii multiple) sensibilitatea pentru
atmos.er0) pentru 5rupuri) pentru mul/imi. Eroul o dat0 predat la ma5a7ia "u a""esorii) realitatea so"ial0
se i2e-te 8n de7ordinea -i "omple=itatea ei.
Dar) "eea "e romanul pi"ares" pre7enta pe episoade de-a lun5ul unor a2enturi su""esi2e) asemeni
m0t0niilor dintr-un -ira5) Dules Romains 6u=tapune -i ameste"0) 8ntrerup,nd istoria lui _uinette) le50torul
de "0r/i) prin odiseea ",inelui Ma"aire) -i inter"al,nd un "apitol "onsa"rat mi"ului 1ouis 4astide "are--i
rosto5ole-te "er"ul pe str07ile din Montmartre.
$rin a"este mi6loa"e A simultaneitate) pre7entare 8n se"/iuni A el "uprindea mai 8ndeaproape
realitatea tr0it0 >-i 8n realitate se 8nt,mpl0 s0 nu primim nout0/i de la "utare persoan0 de",t dup0 o
8ntrerupere de trei sau patru ani) ori de trei sau patru tomuri? -i) re.u7,nd "omoditatea de a supune .res"a
unei intri5i dinainte .0"ute) putea 8ntr-ade20r re50si 9o 8ntrea50 pateti"0 a dispers0rii) a dispari/iei) 8n "are
2ia/a abund0) dar pe "are "0r/ile o re.u70 aproape totdeauna) preo"upate "um sunt) 8n numele 2e"#ilor
re5uli) s0 8n"eap0 -i s0 s.,r-eas"0 6o"ul "u a"elea-i atuuri:
(
. 1umea romanes"0 e prea adesea o lume
8n"#is0) 8n "are -ase persona6e sunt antrenate 8ntr-un 6o" "are nu 2a 8n"eta de",t atun"i ",nd 8ntre ele se
2or .i epui7at toate "ombina/iile posibile A a"esta este prin"ipiul tra5ediei noastre "lasi"e. Ale5,nd
numeroase persona6e "are nu se "unos" -i nu se 8nt,lnes") dar tr0ies" 8n a"ela-i timp) -i de la "are ne
par2in alternati2 -tiri) Dules Romains "reea70 impresia unei lumi des"#ise.
De-i lipsit0 de e="ese) a"east0 te#ni"0 nu era mai pu/in nou0) iar "o"#et0ria autorului nu e
deplasat0 atun"i ",nd 8-i re2endi"0 anterioritatea .a/0 de marea trilo5ie a lui Dos $assos unde a"est
pro"edeu a2ea s0 "onsa"re .res"a 2ie/ii "ole"ti2e.
\\\
Romanul poli.oni" este orientat) 8n Lran/a) de o polaritate parti"ular0; $arisul. +n po.ida e="ursiilor
8n pro2in"ie) lumea bal7a"ian0 as"ulta -i ea de un ma5netism pari7ian) iar un roman de mora2uri
pro2in"iale) "a 8ugnie Grandet, de pild0) are ne2oie de 20rul 2enit de la $aris. Mierabilii 8n"epe 8n
pro2in"ie) dar monstrul A $arisul A "u re2olu/iile lui de supra.a/0) lumea lui de"07ut0) -i "#iar "orup/ia lui
pro.und0) "onstituie o in2in"ibil0 -i de.initi20 atra"/ie. Sola "edea70 -i el a"eleia-i atra"/ii. Ca -i Notre-
%
Dules Romains; .iros de "aris, Llammarion. %&J() p. %H&.
(
Dules Romains; Le M octobre, p. III.
Dame de "aris, /amenii de bunvoin5 8n"epe -i se termin0 "u 9$arisul 207ut din borul )sriiE.
2amilia +,ibault, Salavin, -i *ronica #amiliei "as1uier ni"i nu 8n"ear"0 s0 as"und0 "0 sunt) "a 8ntrea5a
literatur0 .ran"e70 de alt.el) opera bur5#e7ilor din $aris... E=ist0) desi5ur) "i"luri romane-ti pro2in"iale) de
pild0) "odurile 4nalte de Da"Kues de 1a"retelle ori 2amilia Desmic,el de T#Ede Monnier< dar) .0r0 s0
.a"em 6o"uri de "u2inte) ele nu i7butes" s0 de2in0 opere 9"apitale:. 2amilia Buddenbroo< era
#ambur5#e70) 2amilia Malavoglia A si"ilian0.
$este romanul postrealist propriu-7is) roman psi#olo5i" sau de mora2uri) s-a instalat 8n Europa -i
Ameri"a) la 8n"eputul se"olului al II-lea) 9romanul-.res"0:. $rin intermediul a2enturii unui indi2id) unei
.amilii) unui "lan) el 2rea s0 surprind0 un moment istoric al unei societ5i. @i mai 2rea) "a -i romanul
istori" ori "el rusti") s0 redea "uloarea e=a"t0 a unei epo"i -i a unui mediu.
$e istoria unei .amilii bur5#e7e) Do#n MalsTort#E a "onstruit 2ors-te Saga >%&P'A%&(3? "a un
monument "u temelii puterni"e -i "u numeroase eta6e) masi2) supra8n"0r"at) minu/ios lu"rat) a"operit "u
relie.uri 8n stu". +n"0 din primul 2olum 3"ro)rietarul=, st,lpii a"estei so"iet0/i sunt pre7enta/i 8ntr-o
reuniune de .amilie la "are asist0 2reo 7e"e patriar#i. Des.0-ur,ndu-se 8ntr-o pi"tur0 pre"is0) din "are
inten/iile so"iale nu lipses") "i"lul .olose-te drept arm0tur0 e=a"titatea unui ade20rat studiu 5enealo5i")
.ie"are ramur0 d,nd na-tere unei intri5i ori unui noian de amintiri. @i) de pe temelia memoriilor .amiliale)
se urm0re-te destinul pere"#ilor tinere de-a lun5ul e2enimentelor "ontemporane< primul 2olum ap0rea 8n
%&P') al treilea ne 8n.0/i-ea70 .amilia LorsEte dup0 r07boiul din %&%HA%&%3. A"east0 sum0 elaborat0 "u
r0bdare "onstituie o lume dens0) 7u5r02it0 prin anumite pro"edee de 9ad,n"ime: apropiate "roni"ii
proustiene. Dup0 "e am "itit 2ors-te Saga, "unoa-tem 8ndea6uns persona6ele -i istoria .amiliei A "a un
9lu"ru 8n sine:) "a o realitate istori"0 A pentru "a 2olumele 9apendi"e: s0 nu "apete "ara"terul notelor
erudite -i istori"e; 9R07boiul din Crimeea -i "0s0toria lui Septimus Small "u domni-oara DuleE LorsEte)
e2enimente "are au umplut o parte a anului %3GG) au r0mas aso"iate amintirii unui pi"ni" pe ap0) or5ani7at
8n "instea maiorului Small) .ratele mai t,n0r al lui Septimus) "are .usese r0nit la pi"ior. Ar#ite"tura 8l
apropiase pe Septimus de .amilia LorsEte< a"est t,n0r aso"iat al "asei DreTbrid5e) Small -i QeEman) se
spe"iali7ase 8n stilul 5oti" .amiliar "are) 8n a"east0 epo"0) "u"erea insulele britani"e. Dar Ro5er LorsEte)
administrator de imobile...: Fedem "0rui uni2ers spiritual -i ima5inati2 8i apar/ine .res"a a"easta "u
multiplele ei detalii; a"elei lumi a istoriei .amiliale) a pre"i70rilor de .elul; 98n a"el an) pe ",nd...:) pe "are
le repet0 adesea persoanele 2,rstni"e "u memorie inepui7abil0) adu",ndu--i aminte de "ele mai mi"i
am0nunte pri2itoare la rude) prieteni) rela/ii) mer5,nd p,n0 8n "ele mai dep0rtate ad,n"uri ale bio5ra.iei
lor -i "#iar a str0mo-ilor lor.
Atun"i ",nd s"ap0 de a"east0 minu/ie "#i/ibu-ar0) 8mpletit0 de alt.el "u inten/ii so"iale) .res"a pur
romanes"0 re/ine aten/ia prin istoria pateti"0 -i pitoreas"0 a unei .amilii) "u episoade 2ariate -i dramati"e)
a2,nd totu-i aerul unei 7u5r02iri psi#olo5i"e. >alna "anadienei Ma7o De 1a Ro"#e "onstituie un .el de
"roni"0 interminabil0 -i toni"0 8n "are .amilia R#iteoaC) timp de o 6um0tate de se"ol) 8n2esele-te) prin
a2enturile pionieratului -i ale 9proprietarilor:) inima .amiliilor mi"-bur5#e7e din lumea 8ntrea50 "are au
a2ut mai pu/in0 8ndr07neal0 dar tot at,tea istorii de .amilie. Croni"a .amiliei R#iteoaC) ameste" de
"on.ormism -i de prudent0 8ndr07neal0 romanes"0) A buni"a ne"lintit0 la datorie) "u"erirea Ontario-ului)
toat0 sa2oarea unui 2e"#i domeniu) luptele di"tate de interese .amiliale) peripe/iile nepo/ilor) a2enturile
un"#ilor "are du" o 2ia/0 de7ordonat0 A a de2enit 8ntre %&JG -i %&'( #rana epi"0 de toate 7ilele a unei
8ntre5i lumi m0runte de amatoare de romane "on2enabile -i 8ndr07ne/e... Marea .res"0 se trans.orm0 8n
.oileton de .amilie...
\\\
Romanul-.res"0 are 8ns0 adesea o semni.i"a/ie de a"tualitate. El 20de-te a"ea tendin/0 spre
pitores" "are) 8n Lran/a) r0mdne .ol"lori"0 >roman rural 7u5r02ind un mediu 8n"#istat? -i) 8n a"ela-i timp)
inten/ia de a studia o problem0 istori"0 -i so"ial0 8ntr-o lume 8n mi-"are. Martin cel ro!u al lui Martin
Andersen e=f are drept obie"t 2ia/a mi"ilor ora-e dane7e) dar -i luptele lor so"iale. Nara #gduin5ei de
HenriC $ontoppidan "on.runt0 2ia/a ora-elor dane7e "u a"eea a satelor. "a)a verde de Mi5uel mn5el
Asturias des"rie 2ia/a pe planta/iile de trestie de 7a#0r din Muatemala) prin mi6lo"irea luptei de "las0.
Melcul lui Mabriel Casa""ia re2elea70 un $ara5uaE pitores" -i) 8n a"ela-i timp) instabilitatea so"ial0
207ut0 prin o"#ii unui metis) diplomat uni2ersitar) 5inere ai unui ministru... +n "l9ngi, 5ar iubit, Alan
$aton des"rie A.ri"a de Sud -i) de asemenea) se5re5a/ia) teroarea) omorurile...
Re8nnoind) la 8n"eputul se"olului al II-lea) 7u5r02irea naturalist0) romanul-.res"0) roman "u
inten/ii so"iale) "onstituie 8n a"ela-i timp un roman e=oti" -i o e=presie a realismului so"ial) 8ntr-o dubl0
inten/ie; do"umentar0 -i de lupt0 istori"0. +n /0rile "ele mai e2oluate ale Europei o""identale) el nu--i
50se-te obie"tul; problemele so"iale) 8n lo" s0 "onstituie o dram0 -i un s"andal) sunt l0sate pe seama
or5anismelor repre7entati2e< .ol"lorul lo"al este stins) 2ia/a A mai mult sau mai pu/in uni.ormi7at0)
popula/iile i7olate sunt supuse -i ele normei.
Dar 8n mun/ii $erului) la trei mii de metri altitudine) "omunit0/i indiene "ontinu0 s0 tr0ias"0 8ntr-un
mod primiti2) pe p0m,nturi e=ploatate de "ole"ti2itate. A"este domenii pot .i 6induite de marii proprietari
albi sau meti-i "are) primind un oare"are spri6in politi") nu pre5et0 s0 -i le 8nsu-eas"0) tre",ndu-le sub
re5imul propriet0/ii indi2iduale. Cin"i sute de indieni tr0ies" o dram0< $eru tr0ie-te o etap0 a e2olu/iei lui
so"iale -i e"onomi"e. A"esta este) de pild0) subie"tul din Necu)rins-i lumea !i vr(ma! de Ciro Ale5rba.
\ \ \
oul su.lu epi") uneori spontan) alteori "anali7at) al re2olu/iei -i al "onstru"/iei so2ieti"e se
e=prim0 8n .orma literar0 a .res"ei realiste "0reia 8i adau50 un interes dramati" re8nnoit.
E=ist0) 8n primul r,nd) epopeea de lupt0) uman0 A 8n maniera lui Sola A -i liri"0 in +orentul de #oc
al lui Sera.imo2i"i ori 8n po2estirile lui I2ano2) p0str,nd 8n"0 o alur0 romanti"0 8n *ea)aev de Lurmano2)
pateti"0 -i 2ibrant0 8n 4n#r9ngerea de Ladee2. *imentul de MladCo2 este istoria pateti"0 -i "lar0 a unui
"uplu 8n timpul r07boiului -i apoi 8n timpul re"onstru"/iei.
Apoi) s"riitorii so"iet0/ii proletare orientea70 romanul-.res"0 so2ieti" "0tre un subie"t pre"is) "a
enun/ul unei probleme. Marele roman al lui Ser5#ei Semiono2) Natalia +ar)ova, ap0rut 8n %&(*) studia70
sistemati" -i 8n mod e=perimental) "um ar .i spus Sola) o serie de "#estiuni deli"ate; lo"ul -i sensul
rea"/iilor sentimentale ale 9.emeii noi:) a"ti2e) militante) 8n"0r"ate de responsabilit0/i 8n "adrul u7inei.
9C#iar da"0 Tarpo2a e "on2ins0 a"um "0 Vdra5osteaW este un sentiment "e nu trebuie ni"i 7e.lemisit) ni"i
persi.lat) nu 8ndr07ne-te s-o spun0 -i altora -i) ",nd se a.l0 printre ei) 8n"ear"0 mereu sen7a/ia "0 poart0 8n
ea "e2a de o in"omparabil0 puritate -i se teme 8n .ie"are "lip0 "a a"east0 puritate s0 nu .ie murd0rit0.
Tuturor 8ntreb0rilor 7e.lemiste le r0spunde "0 nu e 2orba de 2irtu/i bur5#e7e) "i "0 pur -i simplu nu--i mai
2ede "apul de treburi; noul or5ani7ator -tiuse s0-i antrene7e pe to/i 8n elanul s0u.:
Inspira/ia realist0 -i so"ial0 a romanului so2ieti" se str0duie-te s0 nu ne5li6e7e problemele
indi2idului 8n "adrul 2ie/ii "ole"ti2e. Ea are "#iar ne2oie) "el mai adesea) de a"este probleme) .olosite "a
)rete@t dramati" -i "a intri50 ane"doti"0 pentru a re/ine aten/ia asupra 7u5r02irii ansamblului so"ial. Este)
la urma urmelor) pro"edeul 8ntrebuin/at 8n Lran/a de romanul rural ori re5ionalist.
Dar ai"i "ontea70) 8n primul r,nd) .res"a 8n a"/iune) .oiala or5ani7at0 a oamenilor; "ol#o7urile 8n
"m9nt des5elenit >%&J(A%&JH? de Mi#ail @olo#o2) "onstru"torii unui bara6 8n 8nergie de MladCo2) planul
"in"inal 8n +im)) 4nainte\ >%&JH? de Falentin Qatae2; 9oi re.u70m s0 admir0m a"ea art0 "apitalist0 "are
se dele"tea70 7u5r02ind lumea i7olat0 a sentimentelor -i a destinelor indi2iduale< noi a2em ne2oie de
p,n7e ample) "onsa"rate mi-"0rilor so"iale 8n "are omul nu e de",t o parte din ansamblu -i nu slu6e-te
de",t pentru ilustrarea le5ii diale"ti"e a de72olt0rii e"onomi"e.:
%
Ordonat0 de o 2i7iune metodi"0 a istoriei) .res"a so2ieti"0 este) 8n .elul a"esta) per.e"t omo5en0.
Cunos",ndu--i -i delimit,ndu--i dinainte inten/iile) roman"ierul este "u at,t mai liber de a se "onsa"ra
do70rii abile a "elor dou0 elemente artisti"e) elementul dramati" -i elementul pitores") a"ord,nd adesea un
lo" important "elui din urm0. Lolosind un ton de "roni"0 "e-l aminte-te 20dit pe Tolstoi) Donul lini!tit de
Mi#ail @olo#o2 este epopeea .amilial0 -i istori"0 a "a7a"ilor de pe Don) 6um0tate p0stori) 6um0tate solda/i)
din %&%( p,n0 8n %&((; stepa -i 2ia/a ei "otidian0) "erturile satului) disputele .amiliale) anotimpurile -i
7ilele) .arme"ul) r0t0"irile -i brutalit0/ile dra5ostei. +n simpli"itatea po2estirii) sim/im .ream0tul "otidian al
e=isten/ei "ole"ti2e) 2ia/a a-a "um este ea) sim/it0 dire"t) 207ut0 "u o"#ii) au7it0 "u ure"#ile) "a 8n a"east0
ple"are la nunt0;
))A M0) Mri-Ca) .ii mai /an/o-Y ^ine "apul "o"o-e-teY De "e te-ai 8n"runtatB
1,n50 bri-ti) 8n5#esuiala -i 7ar2a "re-teau.
A Dar unde-i 2orni"elulB E 2reme s0 ple"0m.
A CumetreY
A Ce-iB
A Cumetre) matale mer5i "u "ealalt0 tr0sur0... Au7iB...
$e#o) dup0 "e-i 8mp0rt0-i "e2a 8n -oapt0 lui $antelei $roCo.ie2i"i) "are 2enea -"#iop0t,nd)
porun"i;
A Ur"a/i-20Y 8n bri-"0 mea s0 ia lo" mirele -i 8n"0 "in"i. AniCei) tu ai s0 .ii suru5iulY
%
Citat de Mar" Slonim -i Meorse Rea2eE; La littrature soviti1ue, p. (G) Mallimard) %&JG.
Se a-e7ar0. Ilini-na) solemn0 -i ro-ie la .a/0) des"#ise poarta. Cele patru bri-ti pornir0 8n 5oan0)
lu,ndu-se la 8ntre"ere pe uli/a satului.:
(
+n a.ar0 de patru inutile nota/ii de "uloare -i dou0 ad6e"ti2e 9solemn0 -i ro-ie:) ni"i un "u2,nt
literar 8n a"est te=t. Totul este imediat a""esibil) nu e=ist0 sub8n/elesuri artisti"e. Cu 5reutate 50sim uneori
nota/ii mai ra.inate; 9Toate obie"tele din 6ur erau "lare -i e=a5erat de reale) a-a "um ne apar dup0 o noapte
alb0:. @olo#o2 nu i5nor0 de"i impresionismul) dar 8l s.idea70 -i 8l .olose-te "u par"imonie) pre.erind
e2o"area simpl0) dire"t0) totdeauna la a"ela-i ni2el. Arta sa re7id0 8n .aptul "0 stilul 9literar: -i stilul
9popular: par a se "on.unda. +n a"est sens) inten/ia s"riitorului "omunist se 8nt,lne-te "u o "ara"teristi"0
pur ruseas"0; 8n Rusia) "u e="ep/ia unor "0ut0ri ale pro7atorilor se"olului al III-lea a.la/i sub in.luen/a
.ran"e70) stilul literar sa2ant nu a pre2alat ni"iodat0 asupra e=presiei dire"te -i populare.
De a"eea) 8n .res"e "a Donul lini!tit, 2ia/a .amilial0 -i pitores"ul "otidian se e=prim0 .0r0
pedantism) "u simpli"itate. Din"olo de pitores" -i de 6o"urile 8n",l"ite ale destinelor indi2iduale) transpare
treptat drama istori"0 "ole"ti20; r07boiul din %&%H) apoi re2olu/ia din %&%*) rolul istori" pre"is al
Republi"ii de pe Don 8n"er"at0 de uneltirile "ontrare2olu/ionare) 8n s.,r-it "onstruirea unei noi ordini.
Toate a"estea tr0ite de ",te2a persona6e-martori -i de eroul "i"lului) Mre5ori Mele#o2) repre7ent,nd
"on-tiin/a-"obai) indi2idul 8n "are se re.le"t0 problemele epo"ii.
9Era 7drobit de oboseala adunat0 8n r07boi. Ar .i dorit s0 8ntoar"0 spatele a"estei lumi du-m0noase)
de ne8n/eles) "lo"otind de ur0. Totul 8i ap0rea 8n"ur"at) "ontradi"toriu. Cum s0 50se-ti "alea "ea bun0B
$0m,ntul ml0-tinos 8i alune"a sub pi"ioare) "0rarea se bi.ur"a< 8n "e parte s-o ieiB Ro-ii 8l atr05eau)
mer5ea "u ei... Apoi 8l "uprindea 8ndoiala) 8-i sim/ea inima 8n5#e/at0.:
A"i) .res"a e .0"ut0) "a -i 8n Rboi !i "ace, dintr-un tumult uman) 8n spatele "0ruia sim/im mersul
istoriei) mila e=er"it,ndu-se totu-i .a/0 de .ie"are indi2id 8n parte. Ampl0 e2o"are a .lu=ului 2ie/ii.
9Fia/a /,-nind din maluri se pierde 8n nes.,r-ite bra/e. E 5reu s0 pre2e7i "are din ele 2a urma
"ursul "el r0u -i tr0d0tor.:
e8n"etat 8mbo50/ite "u noi "on/inuturi) romanul-.res"0 -i romanul poli.oni") 8ntemeiate pe
realism) dar inspirate de o inten/ie epi"0) .ie ea poeti"0 ori so"ial0) des02,r-es" 2o"a/ia romanului a-a "um
a de.init-o -i a modelat-o se"olul al III-lea. Fo"a/ie inepui7abil0) "um inepui7abile sunt bu"uria -i
triste/ea oamenilor. @i totu-i) 8n se"olul al II-lea se 2a i2i) .0r0 s0 trium.e 8ns0) o alt0 .orm0 a artei
romane-ti.
(
Mi#ail @olo#o2; Donul lini!tit, Cartea 8nt,i) tradu"ere de Ce7ar $etres"u -i Andrei I2ano2sCi) Editura pentru 1iteratura
Uni2ersal0) %&'J. edi/ia a F-a) p. %PG.
$ARTEA A DOUA
LOR^E1E DE O$OSI^IE
6% 2or5ele de o)oi5ie
8volu5ia romanului tradi5ional !i conven5iile sale romane!ti. A A)ari5ia romanului ,eterodo@B
romanul 4m)otriva )ovestirii. A Noi #orme de anali. A Abdicarea demiurgului. A Desco)erirea
straturilor realit5ii. A / art relativist. A *oe@isten5a celor dou #orme de roman.
$,n0 8n primul p0trar al se"olului al II-lea) 5enul romanes" se de72oltase 8ntr-un mod "oerent -i
"ontinuu. Se 8mbo50/ea pro5resi2 -i .0"ea des"operiri) urm,nd 8ntotdeauna a"eea-i linie de "re-tere.
Desi5ur) autoritatea marilor roman"ieri tradi/ionali din %&(G) a unui Du#amel) de pild0) este .oarte
departe de b,lb,ielile romanului din epo"a baro"0... Dar ni"i 8ntr-un b0rbat de patru7e"i -i "in"i de ani nu
am re"unoa-te su5arul ori b0iatul de odinioar0< totu-i) "#iar da"0 i se s"#imb0 "uloarea p0rului) "ara"terul)
"#iar da"0 i se de72olt0 aptitudini "are nas" alte 5usturi -i "#iar da"0 i se impun noi "uno-tin/e) insul "are
se de72olt0 e acela!i) "u personalitatea -i postulatele personalit0/ii lui...
Da"0 par"ur5i rapid istoria 5enului romanes" din epo"a pre/io7it0/ii p,n0 8n se"olul al II-lea) ai
a"eea-i impresie; 8n se"olul al IFII-lea) un "opil de .amilie bun0) "are--i 8mparte timpul 8ntre obli5a/ii -i
salon; monden -i 2ul5ar) "a romanul baro" ori burles". $a6) apoi) pe l,n50 o prin"ipes0 >de Cl2es?) 8n2a/0
s0 se poarte politi"os "u oamenii -i s0-i studie7e. Un la"#eu) Rousseau) 8l atra5e pe "0ile "ompli"ate ale
inimii. Dup0 dou07e"i de ani) mun"e-te A -i 8n2a/0 enorm A "a sta5iar la un ban"#er neautori7at >4al7a"?)
"a 9ne5ru:< la un .oiletonist >Eu5ne Sue?) "a asistent la un medi" de dispensar >Sola?< este epo"a
u"eni"iei so"iale) ea permite romanului s0 "apete 9titlu de 8mbur5#e7ire; se 6oa"0 de-a .alsa mondenitate
"u 4our5et) de-a politi"a "u Sola -i 4arrs -i) dup0 "e a .0"ut 9"arier0:) 8-i ia 8n primire 9postul:<
administrarea literar0 a obser2a/iilor psi#olo5i"e -i so"iale. 1a 2,rsta maturit0/ii) dup0 %&H*) tot
"ondu",nd "u .ermitate subse"retariatul de stat "are i-a .ost 8n"redin/at) 8-i d0 seama "0 8mb0tr,ne-te -i "0
8n intimitate a.e"tea70 un stil -tren50res" -i 9t,n0r: 8n lo"ul stilului m0surat pe "are 8l adoptase pentru a
reu-i.
$entru a e=pli"a anumite aspe"te "reatoare ale se"olului al II-lea e ne"esar ea al0turi de a"est
persona6 "u "arier0 str0lu"itoare) neterminat0 de alt.el) s0 ne ima5in0m un altul... Un 20r ori nepot mult
mai t,n0r
%
) "are a urm0rit as"ensiunea rudei mai 2,rstni"e) a admirat de72oltarea armonioas0 a a"estei
2ie/i) dar "are nu e de a"ord "u prin"ipiul) "u pun"tul ei de pornire.
E 2orba) a-adar) de un alt roman, "are) o dat0 "u Qa.Ca) $roust) Musil) DoE"e) pune 8n dis"u/ie
de.ini/ia -i inten/ia 9romanului: stabilite de 9romanul mai 2,rstni":. atura -i ambi/iile lui sunt di.erite.
\\\
Romanul de la %&PP era re7ultatul a"elei a2enturi a umanit0/ii "are 8n"epuse "0tre %H&(. S-a "0utat
8n el) 8n a"ela-i timp) o idee general des)re natura uman !i un studiu asu)ra varia5iilor sale 8n di.erite
"limate psi#i"e ori so"iale. A"este studii analitice -i )itore!ti sunt "ondamnate la ma=im0 2erosimilitate;
2i7iunea "omun0) 2i7iunea omului de lume. Nu are im)ortan5 c 4n romanul tradi5ional )ersona(ele ori
evenimentele sunt e@centrice, misterioase, necon#ormisteB at9t autorul cit !i cititorul sunt s)irite
cum)nite, mediocre, )onderate.
E=perien/0 imediat "omuni"abil0) de la bunul-sim/ al autorului la al "ititorului) e@)erien5 li)sit
de mister, atrgtoare )rin arta )ovestirii, a"esta este romanul tradi/ional. El domne-te 8ntr-o lume redus0
la s"ara obser2a/iei "omune) a-a "um o .i7i"0 domne-te la s"ara "elor "in"i sim/uri ale omului.
9Realitatea: se limitea70 la "eea "e poate .i imediat obser2at) 207ut "u o"#iul liber) .0r0 "0ut0ri) .0r0
instrumente. E=ist0 o sin5ur0 realitate) a"eea-i pentru to/i) -i romanul des"rie a"east0 realitate.
Anali7,nd psi#olo5ia so/iei unui notar 3Medicul doamnelor din Nans de 4oEles2e?) problemele
as"ensiunii so"iale 3Disci)olul de $aul 4our5et? ori 2ia/a unui me-te-u5ar 3Mo! "erdri@ de C#arles-1ouis
$#ilippe?) roman"ierul 8-i 8n"#ipuie) "u bun0-"redin/0) "0 97u5r02e-te realitatea:. Dar viiunea sa nu e "ea
a unui om care trie!te, )ur !i sim)luK a amatorului de )robleme, a observatorului, a )ro#esorului. Tot "e
narea70 el este .alsi.i"at; nu realitate) "i un studiu asupra realit0/ii) studiu "am pedant -i bine adus din
%
F0d 8n el "opilul din .lori -i poate in"estuos al $oe7iei) sor0 mai 2,rstni"0 a Romanului.
"ondei) de alt.el.
C0"i realitatea tr0it0 nu o.er0 numai momente semni#icative. $e a"estea le o.er0 "u mare e"onomie
-i se 8nt,mpl0 s0 le re"unoa-tem abia dup0 "e au tre"ut. Mai de5rab0 de",t dintr-o serie de episoade le5ate
8ntr-o dram0 psi#olo5i"0 ori so"ial0 "ondus0 -i interpretat0 de autor) ea e al"0tuit0 dintr-o suit0 de
e2enimente incongruente. Aldous Hu=leE e2o"0) de pild0) "a7ul unui 8ndr05ostit "are) a-tept,nd-o 8ntr-un
salon pe .emeia iubit0) este apu"at brus" de o ne2oie .ireas"0 "e-i r0s"ole-te 2is"erele... E=emplul este
2oit "omi") atro"e -i de prost-5ust. $re7int0 8n s"#imb a2anta6ul de a pune problema 8n mod des"#is.
Hu=leE 9denun/0 pro.unda lips0 de 2era"itate din literatura de ima5ina/ie >...? +n 2ia/0) o taba"#er0 5oal0
poate pri"inui mai multe .r0m,nt,ri de",t absen/a amantului< 8n "0r/i A ni"iodat0.:
%
\\\
Romanului tradi/ional) arti.i"ial 9pus 8n s"en0: de un roman"ier atoate-tiutor) "u2iin"ios) 5ata s0
se m,ndreas"0 8n .a/a "ititorului) po2estirii a"esteia magistrale i se 2a opune) .0r0 a predomina totu-i) un
alt roman) a "0rui opti"0 e di.erit0; romanul care nu mai este o lec5ie com)let, ci o enigmK "el pe "are
nu-l a-teptam) "are nu "onstituie urmarea .ireas"0 a "0r/ii bine .0"ute) bo5at0 8n obser2a/ii as"u/ite -i 8n
"ertitudini. S-a petre"ut o ruptur0 8n istoria romanului) dar) din .eri"ire) a e=istat o unanim0 -i ta"it0
8n/ele5ere "a ea s0 r0m,n0 in2i7ibil0< to"mai la a"east0 ruptur0 ne 2om opri) pentru a o elu"ida.
Un roman de Llaubert ori de Sola era )ovestit. *ondi5ia uman este tritB nu -tim nimi" 8n plus
.a/0 de "eea "e 20d) simt -i 5,ndes" eroii lui Malrau=) iar autorul nu inter2ine pentru a-i "omenta. O "arte
de $aul 4our5et a2ea o intri50 semni.i"ati20 -i unitar0< 8n 2alsi#icatorii de bani de Mide nu -tim unde 2a
du"e des.0-urarea e2enimentelor) iar autorul pre"i7ea70 "0 ni"i el nu -tia atun"i ",nd s"ria... E2enimentele
se su""edau 8n ordinea unei e=puneri "lare 8n Bel-Ami de Maupassant< 8n &lise de Dames DoE"e ori 8n
"lantarium de at#alie Sarraute ele /,-nes" 8n de7ordinea) "on.u7ia -i "omple=itatea proprii "on-tiin/ei
eroului.
+n se"olul al II-lea romanul 2rea de"i s0 e=prime o e=perien/0 "e nu 2a .i )ovestit, "e nu 2a
tre"e prin laminorul )ovestirii. C0"i) 8n 9po2estire:) totul e e@)licat dinainteB po2estirea presupune
e=isten/a unui 9po2estitor: "are "unoa-te s.,r-itul istoriei) "are are o p0rere despre ea) "are o po2este-te 8n
.un"/ie de tot "eea "e -tie. 4al7a") de pild0) studia70 s"rupulele lui Rasti5na" -tiind A -i l0s,ndu-ne pe noi
s0 5#i"im A "0 Rasti5na" 2a s.,r-i 8n pielea unui "ini"... +n .elul a"esta) po2estitorul .alsi.i"0 e=perien/a)
deoare"e !tie de la 4nce)ut unde va duce ea. El or,nduie-te -i e=pli"0 e2enimentele 8n .un"/ie de
re7ultatul) cunoscut dinainte, pe "are ele 8l 2or produ"e. e in2it0 s0 ne identi.i"0m unui Rasti5na" plin de
s"rupule morale< dar el des"rie a"este s"rupule )entru a arta "0 2or disp0rea. Or) atun"i ",nd Rasti5na"
le 8n"er"a) el nu -tia "0 le 2a pierde; portretul lui Rasti5na" e de.ormat. A"um 8ns0 nu mai 2rem "a
romanul s0 .ie .alsi.i"at de 5ri6a de a po2esti -i de a "onstrui o 9istorie: mai mult sau mai pu/in dup0
modelele dramei; 9Dar 8n romanele 2oastre >...? 8nt,mplarea nu 6oa"0 ni"i un rol) iar da"0 e=ist0 "e2a din
ea) de2ine 8ndat0 soart0) .atalitate< de ",nd lumea) 2oi) s"riitorii) sa"ri.i"a/i ade20rul 8n .a2oarea re5ulilor
dramati"e:
(
. @i e .oarte ade20rat "0 romanul bine .0"ut 8-i 8mprumutase arti.i"iile de la tra5edia de.un"t0;
o istorie "onstruit0 admirabil) persona6e "oerente -i) mai ales) .0"ute pentru a se potri2i intri5ii respe"ti2e.
+n "on"lu7ie) o ma!inrie romanes"0 mai de5rab0 de",t "a e2o"are a realit0/ii< 2ia/0 re"onstituit0 -i
reor,nduit0 dup0 7e"e ani) adi"0 e=a"t "eea "e 8n alt domeniu se nume-te o bio5ra.ie 9roman/at0:) "u alte
"u2inte) .alsi.i"at0 pentru a r0spunde unei anumite rutine a ima5ina/iei -i a sensibilit0/ii.
Inten/ia noilor "rea/ii romane-ti e 20dit0; surprinderea .aptului uman 8n a.ara arti.i"iului po2estirii.
emai.iind inter)retat dinainte, .aptul uman 8-i p0strea70 8ntre5ul mister) a-a "um se 8nt,mpl0 8n .orma
popular0 a 9noului roman:) 8n romanul poli/ist.
Datorit0 a"estei .luidit0/i psi#olo5i"e) inspirat0 de ambi5uitatea sentimentelor tr0ite 8n mod real -i
opus0 pre"i7iei tradi/ionalei 9anali7e psi#olo5i"e: a persona6elor 9bine "onstruite:) romanul s"ap0
conven5iei tra5i"e -i romane-ti. El nu mai pre7int0 omul "a pe un obie"t de studiu) "0ruia 2a trebui p,n0 la
urm0 s0-i 50seas"0 o e=pli"a/ie "on2in50toare) "i "a pe o re/ea de indetermin0ri pe "are arta 8-i poate) de
alt.el) e=e"uta 8n 2oie 2aria/iunile; 9$ersona6ele) a-a "um le "on"epea 2e"#iul roman >-i tot aparatul 2e"#i
slu6ea la punerea lor 8n 2aloare?) nu mai i7butes" s0 epui7e7e realitatea psi#olo5i"0 a"tual0. +n lo" s0 o
re2ele7e) "a alt0dat0) o es"amotea70:
J
. Este moti2ul pentru "are 9noul roman: 2rea s0 2ad0 8n psi#olo5ie
mai de5rab0 un mister de",t o di7erta/ie. Roman"ierul 8n"etea70 de a se mai 50si 8n postura de analist
%
Aldous Hu=leE; 8-eless in Gaa, 1ondra) %&JJ.
(
Lriedri"# Dnrrenmatt; 2gduiala, trad. de $etronela e5o-anu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) "ol. Meridiane) %&'')
p. (&.
J
at#alie Sarraute; L$ ]re du sou)Aon, Mallimard) %&'G) p. *%.
ra/ional al )si,iculuiK mai de5rab0 de",t o ordine arti.i"ial0 pe "are ar .i putut s-o supra-impun0) el "aut0
ai"i bo50/ia de7ordinii) se"retului) an5oasei) pateti"ului) 9"obor,nd mai ad,n" 4n dis)ersiunea lumii
interioareE, "um spune Mauri"e 4lan"#ot "oment,nd Lu)ul ste)elor de Hermann Hesse. Studiului pu/in
"am -"ol0res" al omului 8i urmea70 98n"er"area disperat0 de a st0p,ni lumea pornind de la #aos:
%
. +n a"est
V.el 8n"etea70 arti.i"iul "are su)unea intrigii )ersona(ele, a"estea re50sindu--i s0lbate"a lor autonomie -i
.as"ina/ie artisti"0; 9Intri5a 8n lo" s0 50seas"0 .iin/e umane mai mult sau mai pu/in supuse "erin/elor ei)
a-a "um se 8nt,mpl0 8n teatru) a.l0 unele "are sunt enorme) 8ntune"ate) re.ra"tare -i pe trei s.erturi as"unse
"a un i"eber5:
(
. De a"eea la $roust) "#iar da"0 oamenii "onstituie subie"te de anali70) anali7a nu poate
"onstitui un ade20r obie"ti2 -i e=#austi2) "i doar o 8n"er"are disperat0) in.init0) ni"iodat0 terminat0) de
"u.undare 8n a"east0 realitate impenetrabil0 "are este realitatea uman0. Anali7a prousiian0 nu e un tablou
"u "ontururi de.initi2e. E o ame/eal0. Arta lui $roust ne .a"e s0 8n/ele5em "0 ni"iodat0 8n"er"area de a
"unoa-te un om nu poate lua s.,r-it. $retinsa lui anali70 are atra"/ia maelstrom-ului; 9Ma6oritatea
persona6elor r0m,n eni5mati"e 8n esen/a lor >...? u pro5res0m 8n "unoa-terea Albertinei ori a domnului
de C#arlus pe m0sur0 "e se des.0-oar0 po2estirea< dimpotri20) s-ar 7i"e "0 personalitatea lor de2ine -i mai
de"on"ertant0< "aleidos"opul se 8n2,rte-te -i mai totdeauna 2in s0 se adau5e noi aparen/e) ire"on"iliabile
"u "ele pe "are le "unos"usem:
J
. $si#olo5ia "lasi"0 e trans.ormat0 8n eni5m0 ame/itoare) uni2ersul
romanes" A 8ntr-o lume relati2ist0 -i dis"ontinu0.
\\\
er2al) Dostoie2sCi -i) 8n s"lipirile lor de 5eniu) 9naturali-tii: presim/iser0 a"est roman nou. El se
2a .a"e "unos"ut 8n Lran/a abia 8n "ursul se"olului al II-lea. Re.u7,nd pri2ile5iul romanului tradi/ional)
8n "are romancierul !tie tot ce are de s)us, el se de.ine-te) dimpotri20) prin .aptul "0 po2estitorul nu
8n/ele5e 8n 8ntre5ime -i ni"i nu domin0 8n 8ntre5ime "eea "e po2este-te.
A"easta 8nseamn0 a adopta 9pun"tul de 2edere al omului: -i a renun/a la pun"tul de 2edere al
"reatorului; 8n lo" s0 luminei de sus -i de la distan/0 "on-tiin/a "ititorului) e=tin7,nd-o) d,nd la o parte
perdelele -i 6u",nd pentru el rolul de ma5i"ian -i de regior, te identi.i"i "u ea) r0t0"e-ti 8mpreun0 "u ea
prin "enu-iul e=isten/ei.
Cititorul nu mai 8n"ear"0 a"eea-i pl0"ere pe "are i-o .urni7a romanul tradi/ional) 8n "are realitatea
era 5ata ordonat0) des.0-urat0 pe un sin5ur plan lo5i") e=pli"at -i luminat de roman"ier< bu"uria "ititorului
"onsta 8n a pro.ita de) inteli5en/a roman"ierului pentru a 2edea "lar "eea "e 2ia/a 8i o.erea "on.u7.
Romanul #aterodo= 2a o.eri) dimpotri20) "omple=itatea realului ori "#iar o ima5ine simboli"0 >8n"0 -i mai
"omple=0? a a"estui real. A interpreta a"east0 realitate) a o trans.orma 8ntr-o istorie "ursi20) lesne
a""esibil0) pu/in "on2en/ional0) ar 8nsemna) potri2it noii tendin/e a romanului) a o .alsi.i"a. Cititorul nu se
mai poate de"i bu"ura de o po2estire .rumoas0 -i bine .0"ut0< dimpotri20) el este in2itat s0 caute 8n
8n20lm0-eala "e i se o.er0 di2erse raporturi mai mult sau mai pu/in 2erosimile ori lo5i"e< 8n 2ia/0 e obli5at
s0 .a"0 a"ela-i e.ort. Iat0-l de"i "#emat s0 parti"ipe la oper0. Epo"a noastr0 e numit0 de un "riti" spaniol
era cititoruluiB 9$ro5resi2a estompare a autorului determin0 prin ea 8ns0-i apari/ia "ititorului-"reator de
oper0 >...? Cititorul s-a "on2ertit 8n prota5onist a"ti2 al "rea/iei literare. Era noastr0 a de2enit era
"ititorului:
H
.
Roman"ierul a 8n"etat s0 mai .ie Asmodeul "are ridi"0 a"operi-urile "aselor. @i atun"i mai poate
.a"e .res"0 so"ial0B u mai "unoa-te dinainte me"anismul so"iet0/ii... Anali70 psi#olo5i"0B u mai poate
ni"i s0 e=pli"e) "a un bun pro.esor) "e se petre"e 8n su.letul "eluilalt. Trebuie s0 se mul/umeas"0 s0 note7e
5esturile -i .aptele a"estor ne"unos"u/i "are se numes" "eilal/i. Asist0m al0turi de el la .enomenele
e=isten/ei umane) -i el ne 8n2a/0 s0 asist0m "u aten5ie, .0r0 a 8n"er"a s0 le "oment0m sau s0 le 8n/ele5em...
Dar .iind"0 nu -i-a ales) pentru a o de72olta) o anume te70 psi#olo5i"0 ori so"ial0) el e2o"0
totalitatea) "omple=itatea -i "on.u7ia realit0/ii< 8n a"east0 realitate) el ne 8n2a/0 s0 des"operim straturi
di.erite. +n lo" s0 situe7e lo5i"a uman0 )e un singur )lan >psi#olo5i") so"ial) politi" et".?) noul roman)
renun/,nd la a"east0 lo5i"0) studia70 diversitatea )lanurilor prin "are se pot .a"e se"/iuni 8n omul primiti2
-i simplist. Romanul tradi/ional urm0rea omul "u o"#iul liber -i "onstruia) ple",nd de la obser2a/ie) o
lume lo5i"0< romanul #eterodo= "onsider0 5rosolan0 a"east0 2i7iune) at,t din pun"t ele 2edere -tiin/i.i"
",t -i din pun"t de 2edere artisti". El pune omul -i e=isten/a uman0 la di.eritele s"0ri ale mi"ros"opului)
%o%PP) %o%.PPP. %o%.PPP.PPP. Coeren/a -i lo5i"a dispar de .ie"are dat0 ",nd se s"#imb0 s"ara >.i7i"ienii -tiu
%
Mauri"e 4lan"#ot; Le Li2re p venir, Mallimard) %&G&) p. (%%.
(
E. M. Larster) As)ecte ale romanului, trad. de $etru $opes"u) E1U) %&'3.
J
C-E. Ma5nE; Cistoire du roman #ranAais, Ed. du Seuil) %&GP) p. %3'.
H
Dos Maria Castel.et; La Cora del lector, 4ar"elona. Sei= 4arral) %&G*) p. '(.
prea bine a"est lu"ru?. Romanul 9relati2ist: >Qa.Ca) DoE"e) Robbe-Mrillet? ne intri50 -i ne derutea70 de
2reo "in"i7e"i de ani 8n"oa"e pe noi "ei obi-nui/i "u tradi/ionalul roman bine .0"ut -i bine "onstruit 9la
s"ar0 uman0:. Dar) 8n s.,r-it) da"0 a ap0rut -i da"0 n-a .ost 8n mod unanim pros"ris -i a72,rlit printre
ideile demen/iale) au e=istat) desi5ur) moti2e temeini"e.
umai o "i2ili7a/ie "are se 8ndoie-te de ea 8ns0-i -i "are 8-i a.l0 .or/a 8n a"east0 8ndoial0 >8ndoial0
datorit0 "0reia a des"operit le5ea 5ra2ita/iei) ele"tri"itatea -i atomul?) putea s0 ima5ine7e o e2o"are a 2ie/ii
umane unde 2ia/a uman0 e dat0 "a un .apt ilo5i".
u e.ortul de uni#icare -i de logic a 8n50duit lumii "i2ili7ate s0 r0m,n0) 8n se"olul al II-lea) la
.el de eminent0 "um .usese 8n se"olul pre"edent. Dimpotri20) un mai mare e.ort spre antilogic >5eometrie
neeu"lidian0) relati2itate? -i spre dis)ersiune >spe"iali7are) p0r0sirea unit0/ii de 2ederi 8n -tiin/0? este "el
"are i-a "onser2at #e5emonia intele"tual0... +n domeniul -tiin/elor sau al .ilo7o.iei >tre"erea de la 9marile
sisteme: la .enomenolo5ie?) O""identul a reali7at turul de .or/0 de a supra2ie/ui "on2ertindu-se -i tre",nd
de la 9bun-sim/: -i de la 9ra/iunea uni2ersal0: la e@)lorarea lumilor inumane, .ie "0 e 2orba de atom A 8n
-tiin/0) ori de in"on-tient) de 9tr0it:) de imediat) de ne"unos"ut A 8n poe7ie sau 8n roman.
\\\
Opo7i/ia dintre romanul tradi/ional -i romanul nou nu se poate redu"e la simpla opo7i/ie 8ntre dou0
5enera/ii) ni"i la a"eea dintre tradi/ionali-ti -i snobi. $0rin/i -i "opii au "on.runtat pli"tisi/i pe Anatole
Lran"e "u Andr Mide) pe Meor5es Du#amel "u Andr Malrau=) pe Ro5er $eEre.itte "u Mi"#el 4utor...
Omul "umse"ade -i snobul i-au pus 8n balan/0 pe Mar"el $r2ost -i pe Mar"el $roust) pe Ma7o De 1a
Ro"Ce -i pe Dames DoE"e) pe $#ilippe Hriat -i pe at#alie Sarraute. S-au su""edat de"i "el pu/in trei
genera5ii de ",nd romanului "are e=ploatea70 -i "ontinu0 8n mod ma5istral arta romanes"0 se"ular0 i se
o)une un gen literar ale crui inten5ii sunt di#erite.
Con.runtarea nu a luat ni"iodat0 8n.0/i-area unei re2olu/ii literare. Arta tradi/ional0 a po2estirii
"ontinua s0 .ie apre"iat0. Inspira/ia #eterodo=0 s"andali7ea70 la 8n"eput) st,rnind totu-i interesul
publi"ului -i 8n "ele din urm0 e a""eptat0 de masa "ititorilor "ulti2a/i. $roust nu mai s"andali7ea70 pe
nimeni) DoE"e 50se-te "ititori pasiona/i sau indi.eren/i.
Cele dou0 tendin/e "oe=ist0 8n omul modern. El nu a renun/at s0 se "onsidere mo-tenitorul unei
"i2ili7a/ii ra/ionale -i omo5ene) "are se situea70 8ntre se"olul al IFI-iea -i se"olul al II-lea) de la
S"arron la 4our5et 2ia 4al7a"< ai"i 8-i re50se-te el .orma/ia 9"lasi"0NN >e inutil s0 mai spunem "0 se"/iile
:moderne: de 8n20/0m,nt sunt -i mai 9"lasi"e: din a"est pun"t de 2edere?) obi"eiurile) .ormele de 5,ndire.
Este de"i de ne"on"eput "a romanul tradi/ional) dominat de lo5i"0) r0spun7,nd ne2oii de a 98n/ele5e:) de a
anali7a) de a re7uma "ele 8n/elese) s0 .ie 8n 8ntre5ime 8nlo"uit de o nou0 te#ni"0.
Totu-i) omul "ontemporan simte A 8n mod "on.u7 sau pre"is A "0 8n toate domeniile A "osmolo5i")
.i7i") so"ial -i) de asemenea) 8n in.initul domeniu al e=perien/ei tr0ite ori 2isate A realitatea este in#init mai
com)le@ de",t "redea "i2ili7a/ia noastr0 umanist0. El 50se-te atun"i un r0spuns nelini-tii sale 8n
8n"er"0rile romane-ti "are pre7int0 realitatea) 2ia/a ori 2isul) nu "a pe o "ole"/ie de .apte "e se pot
in2entaria -i anali7a) "i "a pe un ansamblu de e=perien/e simboli"e supuse e=amin0rii) 9apro.und0rii:)
"ontempl0rii) .0r0 "a inteli5ibilitatea lor s0 .ie total0) .0r0 "a ele s0 8n"#e5e o po2estire "omplet0)
e"#ilibrat0) lini-titoare) "are e=pli"0 tot -i este de sine st0t0toare.
6%% Romanul DironicE
Revolu5ia simbolistB )atetism, lirism !i estetism. A Marcel Sc,;ob !i Maurice BarrsB Cartea
Monellei -i Mr0dina 4rni"ei) gustul )entru ironie !i )entru secret. A %ronia lui Andr GideB $aludes. A
&namuno !i ni2ola. A 6alr- Larbaud !i Lermina MarKue7. A %n#luen5a )oemului in )ro.
De la simbolism la su)rarealism. Sur)ria !i incongruen5a, A)ollinaire. A Andr Breton !i ad6a<
*octeau, Aragon, 'ueneau. A Romanul, crea5ie )ur. A Lumea )latonician a lui Giraudou@. A Arta e un
D)arti )risE. A Giraudou@ !i viiunea cosmic. A 8vaiunea total. A 2or5a ironiei !i modi#icarea
structurilor romane!ti.
$entru prima oar0 de la apari/ia sa) romanul 2a .i "reat "a o rea"/ie 8mpotri2a propriilor sale
pro"edee -i obi"eiuri. Istori" 2orbind) a"east0 rea"/ie se mani.est0 8n"0 din %33P -i se pre7int0 la ori5ine
drept o "onse"in/0) p,n0 a"um insu.i"ient studiat0) a re2olu/iei simboliste.
Epo"a simbolist0 se de7interesea70 de 9roman:. $o2estirile bine .0"ute nu mai "on2in5. Sunt
pedante -i nu spun absolut nimi" despre "eea "e este esen/ial. Mai mult0 8n"redere inspir0 poe7ia .iind"0)
de-i e2anes"ent0 A 8ntr-ade20r) a"east0 epo"0 nu a dat ni"i o "apodoper0 poeti"0 A poe7ia e2oluea70 8ntre
di.eritele ad,n"imi ale realit0/ii) su5erea70 totdeauna "eea "e nu se poate spune) .0r0 a a2ea preten/ia s0
9e=pli"e:) "um .a"e romanul) tot "e se petre"e...
Romanul de2enise at,t de 5reoi) "u des"rierile) anali7ele -i ad6e"ti2ele luiY i"i Moras) ni"i
Mallarm) ni"i 1a.or5ue nu se pot adapta stilului 9in.ormati2: -i pedant A -i tot a"um) 8n %3&H) se na-te
repulsia lui FalrE) e=primat0 8n %&(G) pentru "elebra .ra70; 9Mar"#i7a ie-i la ora "in"i:. e2oia de a e2ita
stilul-"li-eu) .ie -i printr-o .ra70 -tren50reas"0) mar"#ea70 pro7a a"estei epo"i. O 8nt,lnim 8n .ra7a
insidioas0 "u i7 de li"#elism a pro7ei lui Ferlaine) apoi 8n sinta=a lui Mallarm. A de2enit imposibil) 8n
epo"a lui "ellas, s0 te e=primi "a un pro.esor de so"iolo5ie... @i Miraudou=) autenti"ul roman"ier
simbolist) se n0s"use 8n a"east0 epo"0...
Desi5ur) e=ist0 4our5et -i Abel Hermant "are sunt mult mai "iti/i de",t Mide. Dar e=ist0 -i "eilal/i)
Mallarm) FalrE) Claudel) ne"unos"u/i 8n a.ara biseri"u/ei lor) "are nu 2or s"rie ni"iodat0 romane) dar a
"0ror in.luen/0 se 2a e=er"ita mai t,r7iu 8n detrimentul laboriosului roman narati2.
Ser2itu/ile po2estirii sunt abandonate) pentru a se p0stra inta"te misterul -i pateti"ul e=isten/ei. O
dat0 "u Dammes) Mar"el S"#Tob) DarrE) poemul 8n pro70 se insinuea70 8n roman< $roust inten/ionea70 s0
s"rie "roni"i "are s0 nu .ie po2estiri is"usite; >ean Santeuil. De alt.el) Marius e)icurianul de Ralter $ater
mani.est0 a"eea-i indi.eren/0 .a/0 de po2estirea bine istorisit0) tot a-a -i "ortretul lui Dorian Gra- de
Rilde. HenrE Dames era de p0rere "0 e mai bine s0 st0rui asupra nuan/elor de",t s0 te preo"upi de
urm0rirea .irului pre"is al po2estirii. @i nu era de .el ne"esar0 in.luen/a simbolist0) ni"i estetismul
o=.ordian) pentru a i se "ere romanului s0 e=prime emo/ia ori nelini-tea .0r0 a le trans.orma 8ntr-o prea
pre"is0 a.abula/ie; &n om liber >%33&? nu datorea70 nimi" artei tradi/ionale de a po2esti.
S.,r-itul se"olului al III-lea e) a-adar) perioada 8n "are trebuie s0 "0ut0m ori5inea tuturor
elementelor "e 2or r0sturna 9te#ni"a: -i 9pun"tul de 2edere: al romanului. Ma6oritatea 9re2olu/iilor:
romane-ti ale se"olului al II-lea repre7int0 ampli.i"area sistemati"0 A .a2ori7at0 mai 8nt,i de snobi) apoi
de marele publi" A a anumitor inten/ii -i ne"esit0/i "are trebuie datate 8n perioada %3*PA%&PP.
Oare nu 8n a"ea perioad0) paralel "u 9naturalismul:) ale "0rui inten/ii erau e2idente) se n0-tea) sub
numele de estetism sau "#iar de de"adentism) 5ri6a de a a"orda) 8n 2ia/a emoti20) pateti"0 -i intele"tual0
"e "onstituie materia romanes"0) mai mult0 aten/ie nuan5ei de",t esen/ialuluiB Cu2,ntul Art) "u
ma6us"ule) 2a ser2i 8ntre %3*P -i %&PP drept 5aran/ie -i drept drapel a"estui e.ort spre ade20rul di.u7.
Studiile artisti"e sunt "ele "are inspir0 noua 2ia/0 romanes"0 8mpotri2a .ilo7o.iei -i so"iolo5iei. C,nd
Ralter $ater s"rie) 8n %33G) Marius e)icurianul, o .a"e dup0 "e studiase) 8n eseurile sale) Rena-terea)
Mre"ia -i platonismul. Iar 4arrs s"rie &n om liber dup0 "e meditase A 8n .elul s0u A asupra unor
numeroase opere de pi"tur0. $roust 8n"epe >ean Santeuil "a dis"ipol al lui RusCin.
S0 nu 7,mbim de"i ",nd) de la 4audelaire la Da"Kues Ri2ire) 2om 8nt,lni a"est termen pu/in "am
ridi"ol; Arta. E prea bo5at -i prea 8n"0r"at de sensuri) 8n a"ea epo"0 de r0s"ru"e) pentru a a2ea un sens
bine de.init. Dar) "u toat0 impre"i7iunea lui) spune "lar "eea "e 2oia s0 spun0 despre ori5inile romanului
modern; 2oin/a liri"0 -i r0bd0toare de a .a"e "a misterul realului s0 de2in0 emo/ionant) .0r0 a-i impune
2reodat0 re/etele -i "on2en/iile po2estirii... +n a"ela-i moment DebussE .r,n5ea linia melodi"0 -i lo5i"0 a
des.0-ur0rii mu7i"ale) $i"asso s.0r,ma opti"a de proie"/ie a tabloului.
\ \ \
O dat0 "u simbolismul) romanul s"ap0 de moti20ri) des"rieri) studii so"iale -i psi#olo5i"e. Laptele
omene-ti apar .0r0 a .i "u 5ri60 e=pli"ate dinainte. Ele 2ibrea70 u-or 8n .a/a "ititorului) 8i s"ap0 -i 8l
obsedea70... 1a Mar"el S"#Tob) tre"e o .at0... 1a Andr Mide) 2ia/a .ream0t0) de2enind obie"tul ironiei)
.0r0 a .i des"ris0 8n am0nunt.
De-i "ontemporan0 "u Ducesa albastr, *artea Monellei de Mar"el S"#Tob nu are intri50.
1ipse-te po2estirea) lipses" s"enele dramati"e 8ntre persona6e abil "onstruite pentru a se opune -i a su.eri.
Mar"el S"#Tob a 8nt,lnit 8ntr-o 7i o .at0) o prostituat0 plin0 de puritate) Monelle. u ne e=pli"0 de unde s-
a i2it ea) de unde 2ine el; 9Monelle m0 50se-te pe ",mp unde r0t0"eam -i m0 ia de m,n0; Vu te speria)
spune ea) sunt eu -i nu sunt eu. M0 2ei re50si -i apoi m0 2ei pierde iar0-i...W:
%
.
Ce introdu"ere abrupt0Y $rima .ra70 reaminte-te prin ra"ursiu mai de5rab0 de Divina *omedie
de",t de 8n"eputul unui roman de $aul 4our5et.
+n "arte nu se 8nt,mpl0 nimi". Monelle 2orbe-te. Sunt e2o"ate to2ar0-ele ei) "elelalte .ete)
Foluptuoasa) S0lbate"a) De7am05ita) $er2ersa... Apoi) 2ia/a Monellei re7umat0 8n dou0 pa5ini) .0r0 ni"i o
pre"i7are) .0r0 psi#olo5ie ori "onsidera/ii so"iale) .0r0 regie, -i ",te2a din "u2intele ei;
9Monelle mai spuse; V+/i 2oi 2orbi despre 2ia/0 -i moarte. Clipele seam0n0 "u ni-te "ondeie
6um0tate albe) 6um0tate ne5re< s0 nu-/i "onstruie-ti 2ia/a desen,nd numai "u 6um0t0/ile albe. Fei 50si
8ndat0 desenele .0"ute "u 6um0t0/ile ne5re.
>...? s0 nu spui; tr0ies" a"um) 2oi muri m,ine.
S0 nu 8mp0r/i realitatea 8ntre 2ia/0 -i moarte. Spune; a"um tr0ies" -i mor.
Epui7ea70 8n .ie"are "lip0 totalitatea po7iti20 -i ne5ati20 a lu"rurilorW:
(
.
u e un 9roman:. u se 8nt,mpl0 nimi") nu se 9po2este-te: nimi". imi" nu e 9obser2at:. Mar"el
S"#Tob nu 2rea s0 in2ente7e o istorie) s0 o 9re5i7e7e: pe Monelle. O e2o"0 .0r0 a o "ara"teri7a printr-o
anecdot, e=a"t 8n a"eea-i tonalitate 8n "are Mauri"e 4arrs o e2o"0 pe $etite-Se"ousse) 8n Grdina
Brnicei. A"i) "a -i 8n *artea Monellei, nu e=ist0 ni"i o a2entur0; la Arles) po2estitorul o re50se-te pe
.eti/a pasionat0 -i misterioas0 A a"um aproape o t,n0r0 .emeie A pe "are o 8nt,lnise la $aris pe ",nd ie-ea
din musi"-#allul 9Edenului:. Un de"or .ebril -i desuet; Ai5ues-Mortes< un "onte=t u-or burles"; o
"ampanie ele"toral0 -i o .at0 .ri2ol0 -i ino"ent0; 9su.let trist -i de7mo-tenit al 4rni"ei) te iubes".:
J
Ca -i
Monelle) 4rni"e) numit0 $etite-Se"ousse) este un prile6 de a medita; 9Ai 8ndatoriri) 4rni"e. u e
su.i"ient s0 .ii un mi" animal "u piele "ald0) "u 5esturi deli"ate -i un "opil "are se spo2ede-te "u nai2itate;
trebuie s0 .ii melan"oli"0 >...?. Cuta 5urii tale) nuan/a o"#ilor t0i) t0"erea ta m0 umplu de triste/e -i de
dra5oste< atun"i ",nd suntem tri-ti) dorin/a de a st0p,ni ade20rul e mai puterni"0) pentru "0 2rem s0 50sim
un re.u5iu:
H
.
Mai mult e2o"are de",t po2estire. i"i roman intim) ni"i roman narati2. Un ",nte" "are porne-te
de la un episod de 2ia/0 impre"is -i mira"ulos) de la o .iin/0 pe 6um0tate ima5inar0. Un ",nte" al spiritului
-i al inimii) "erebral) desi5ur) -i destul de esteti7ant) dar "are re.u70 pre"i7ia -i a.e"tarea obie"ti2it0tii
romanului tradi/ional. Trebuie s0 5#i"im ori5inea so"ial0 a Monellei -i a lui $etite-Se"ousse< "#iar -i
"adrul "e le 8n"on6oar0 e tratat poeti". A"este e2o"0ri-poeme nu p0strea70 din po2estirea "u "are eram
obi-nui/i de",t .aptul "0 adu" 8n s"en0 persona6e -i sentimente< intri5a) de"orul) nara/iunea sunt ne5li6ate.
@i iat0 "0 pe nea-teptate) pe ",nd $aul 4our5et era 8n "ulmea su""esului s0u) se i2e-te la antipodul lui
4our5et o art0 "u inten/ii total di.erite.
4our5et era mult mai pre"is) mai sedu"0tor "#iar) deoare"e e=pli"a totul) lu"ru .oarte "omod de
alt.el; 9E u-or s0 spui ade20rul atun"i ",nd 8l "uno-ti -i ",nd dispui de timpul ne"esar enun/0rii lui.
A"estea sunt "ele dou0 "omodit0/i pe "are -i le o.er0 roman"ierul:
G
. Arta simbolist0 nu este 8ns0 mai pu/in
2eridi"0 de",t arta pre"is0. Oare noi 2edem oamenii pe "are-i 8nt,lnim 8n e=perien/a noastr0 personal0 a-a
"um o 2ede 4our5et pe Doamna 4onni2et) sau S"#Tob pe MonelleB Impresia pe "are ne-o las0 oamenii)
pro.und0 uneori e mai apropiat0 de "ea produsa de Monelle a lui S"#Tob ori de 4rni"e a lui 4arrs)
2a5i .antome din "are r0m,n A pre5nant 8ns0 A doar ",te2a .ra7e) ",te2a 5esturi) ",te2a in.le=iuni ale
2o"ii...
9Ironia: "are se introdu"e ast.el 8n roman na-te din ne2oia de a l0sa s0 sub7iste un mister) un .el de
%
Mar"el S"#Tob; Le Li2re de Monelle, Sto"C) %&(J) p. %*.
(
%bidem, p. ('.
J
Mauri"e 4arrs; Le >ardin de Brnice, Emile-$aul) %&%P. p. %('.
H
%bidem, p. %*J.
G
Dean $ouillon; Les +em)s Modernes, aprilie) %&G*.
e"#i2o") de a e2ita "a romanul s0 .ie e=#austi2) brutal) ma5istral) s0 e=pli"e tot. Istoria -i oamenii e2o"a/i
nu trebuie s0--i de720luie 8ntre5ul se"ret. T#omas Mann de.inea admirabil) 8n %&(() a"east0 ironie. +n
mu7i"0) el o 50sea 98n pl0"erea dureroas0 a notei suspendate) 8n ta"#ineria melan"oli"0 a a"ordului "are
8nt,r7ie) 8n s.iala intim0 a su.letului "are) de-i poart0 8n sinea lui 8mplinirea) re7ol2area) armonia) -i le mai
re.u70 pu/in) le amin0 -i le suspend0) mai adast0 pu/in) .eri"it) 8nainte de a -i le a"orda:
%
.
E=trapol,nd la domeniul literar) "u 5reu am putea de.ini mai bine arta romanului postsimbolist
"are e prima mani.estare istori"0 a romanului #eterodo=.
\ \ \
$rin atitudinea lor dispre/uitoare la adresa po2estirii abil "onstruite) postsimboli-tii in2itau
romanul la mai mult0 suple/e -i la mai mult ade20r. 1a drept 2orbind) e2o"0rile lor erau timide -i
e2anes"ente. Monelle a lui S"#Tob) Clara dNEllbeuse a lui Lran"is Dammes) 1aura lui Emile Clermont)
A7iEad a lui 1oti sunt) trebuie s0 m0rturisim) ni-te .i5uri "am palide... A"e-ti oameni s-au "ompl0"ut 8n a
se 6u"a "u impre"isul. +n a"est .el ei ar0tau 8ns0 "0 pre"i7ia brutal0) sa2ant0) psi#olo5i"0 sau so"ial0 este -i
ea un arti.i"iu.
imeni nu a sim/it a"est lu"ru mai bine de",t Andr Mide. +n *ltoria lui &rien el se lansea70
8ntr-o impro2i7a/ie pestri/0) impre"is0) 8n "are e=ploratorii 9O"eanului $ateti":) purt,nd nume
maeterlin"Ciene) Mor5ain) A5uisel) Hlain) $aride) nu erau de",t umbre "#ine7e-ti... Se sim/ea pe
dedesubt Ed5ar $oe) plutind 8ns0 8n aburul lui Lran"is Dammes) a-a "um la $ierre 1ouEs se 2a sim/i doar
neputin/a unui estet.
Dar 8n %3&*) ",nd Mide publi"0 "aludes, are lo") 8n "iuda 2,n70rii di.i"ile a "0r/ii) un e2eniment
literar; pentru prima oar0 un s"riitor adu"e 8n s"en0 s"riitorul "are 9s"rie romanul:. @i "u "e ironieY
"aludes e o po2estire 8n "are nu se petre"e nimi") "#iar de dou ori nimi"; 8n mi6lo"ul ",tor2a litera/i
e2anes"en/i) un literat modest -i r0ut0"ios s"rie .0r0 ilu7ii istoria lui TitEre) omul "are nu .a"e nimi"... Una
din "ele mai .erme"0toare "0r/i ale literaturii .ran"e7e) "0"i 8n po.ida non-alan/ei a.e"tate) e o oper0 de
art0 "ompus0 din nimicuri, din materia 2ie/ii 8ns0-i) in.init de sa2uroas0 -i de) monoton0;
9Se 8nnoptase. +mi r,nduii #,rtiile. u "inasem< ie-ii< "0tre ora opt intrai la An5le.
Am 50sit-o la mas0) termin,nd de m,n"at ni-te .ru"te< m0 a-e7ai l,n50 ea -i 8n"epui s0-i "ur0/ o
porto"al0. S-a adus dul"ea/a. Apoi am r0mas din nou sin5uri;
A Ce ai .0"ut a7iB A 8ntreb0 An5le) pre50tindu-mi o tartin0.
u-mi aminteam nimi" din "e .0"usem -i r0spunsei;
A imi".
Am r0spuns "u neso"otin/0. Tem,ndu-m0 de di5resiuni psi#olo5i"e) m-am 5,ndit la 2i7ita "e mi se
.0"use -i i7bu"nii;
A 4unul meu prieten Hubert a 2enit la ora -ase s0 m0 2ad0.
A Adineaori a ple"at de-ai"i) spuse An5le. Apoi) reamintindu--i) 8n le50tur0 "u el) de ni-te 2e"#i
"erturi) ad0u50;
A El "el pu/in .a"e "e2a) se o"up0 de "e2a.
Eu 8i spusesem "0 nu .0"usem nimi"< m-am iritat;
A Ce .a"eB A 8ntrebai... Ea 8i d0du drumul...
A O 5r0mad0 de lu"ruri... +n primul r,nd "0l0re-te...) -i 8n a.ar0 de asta) -tii .oarte bine; e membru
8n patru "ompanii industriale< "ondu"e 8mpreun0 "u "umnatul lui o alt0 "ompanie de asi5ur0ri "ontra
5rindinei) la "are am subs"ris. Urmea70 "ursuri de biolo5ie populari7at0 -i 8n .ie"are mar/i seara .a"e
le"turi publi"e. Cunoa-te su.i"ient0 medi"in0 pentru a se .a"e util atun"i ",nd are lo" 2reun a""ident.
A ...Dar tu) tu "e .a"iB
A Eu) r0spunsei pu/in "am stin5#erit) eu s"riu "aludes.
A "aludesI Ce-i aiaB A 8ntreb0 ea. Terminasem masa< a-teptam s0 tre"em 8n salon) pentru a relua.
O dat0 a-e7a/i am,ndoi l,n50 .o") 8n"epui;
^ "aludes este istoria unui "elibatar 8n"#is 8ntr-un turn 8n"on6urat de mla-tini.
A A#Y .0"u ea.
A +l "#eam0 TitEre.
A E un nume ur,t.
A Delo") e din Fir5iliu. De alt.el) nu m0 pri"ep s0 in2ente7 nimi".
A De "e e "elibatarB
%
T#omas Mann; Goet,e und +olstoi, 2ol. I) p. (*P.
A $entru "a lu"rurile s0 .ie mai simple.
A @i asta e totB
A u) po2estes" "e .a"e.
A @i "e .a"eB
A $ri2e-te mla-tinile...
A M0 8ntreb de "e s"rii tu) relu0 ea dup0 o t0"ere.:
%

imi" nu ne 8n50duie s0 "redem "0 Mi5uel de Unamuno a s"ris Negura imit,nd "aludes, -i totu-i
inten/ia e a"eea-i. Do"ul e -i el a"ela-i;
9A A-adar ai 8n"eputB
A Ce 2roiai s0 .a"B
A @i se poate -ti subie"tulB
A Romanul meu n-are subie"t. Mai bine spus) subie"tul 2a 2eni. Se 2a .a"e sin5ur.
A E=ist0 psi#olo5ieB Des"rieriB
A E=ist0 dialo5. Mai ales dialo5. Important e "a persona6ele s0 2orbeas"0) s0 2orbeas"0 mult) "#iar
da"0 nu spun nimi"
A Toate astea 2or s.,r-i prin a nu .i ni"i roman) ni"i nu2el0.
A Ei bine) nuY Fa .i... o nivola.
A Ce-i aia nivolaI
A 1-am au7it pe Manuel Ma"#ado) poetul) .ratele lui Antonio) po2estind "0 i-a dus odat0 un sonet
lui Eduardo 4enot. Un sonet 8n ale=andrin) sau 8n nu -tiu "e alt0 .orm0 #eterodo=0
(
. Don Eduardo i-a
spus; qsta nu e sonetY
A u) domnule) 8i r0spunse Manuel) e o Vsonet0W. Ei bine) romanul meu) ori nu2ela mea) nu 2a .i o
nu 2el0. Fa .i... "um s0 spunB... o Vna2el0W) o Vnebul0W) sau mai bine o Vni2olaW) asta-iY A-a) nimeni nu 2a
spune "0 nu are ni"i o le50tur0 "u re5ulile 5enului.:
J

Este 2orba) de .apt) de a s.0r,ma re5ulile 5enului. De a .a"e un roman "are s0 nu .ie un roman) 8n
"are s0 nu e=iste 8n mod obli5atoriu 9psi#olo5ie -i des"rieri:. +nto"mai "a -i TitEre al lui Mide sau "a
roman"ierul 5idian "are s"rie 2ia/a lui TitEre) Au5usto $re7 al lui Unamuno este e=presia a"elei indolen/e
2itale a umanit0/ii "are "onstituie ade20rata 2ia/0 -i 8n .a/a "0reia 9drama:) a-a "um este ea po2estit0 8n
9romane:) nu e de",t in2en/ie arti.i"ioas0; 9CotidianulY $,inea noastr0 "ea de toate 7ilele) d0-ne-o nou0
ast07i< Doamne) d0-mi miile de am0nunte ne8nsemnate ale 7ilei. u marile dureri ori bu"urii ne u"id pe
noi oamenii) "0"i triste/ile -i bu"uriile ni se-n.0/i-ea70 8n20luite 8n negura mi"ilor in"idente. Iar 2ia/a
to"mai asta este) a"east0 ne5ur0. Fia/a e o nebuloas0.:
H
%ar Mide spunea; 9>TitEre? e istoria terenului
neutru) "are apar/ine tuturor... A mai bine spus al omului normal< e lo"ul de unde porne-te .ie"are< e istoria
"elei de-a treia persoane) "ea despre oare se 2orbe-te) "are tr0ie-te 8n to/i...:
G
u se a.l0 oare ai"i) abia
indi"at0) materia tulbure) am05itoare) din oare se 2a i2i /mul #r 4nsu!iri al lui Robert MusilB
\ \ \
$rea 2i7ibila non-alan/0 "are st0 la ori5inea a"estei noi des"enden/e a romanului trans.orm0
po2estirile lui Mide ori Unamuno 8n parodii< pe "ele ale lui 4arrs sau S"#Tob A 8n e2o"0ri poeti"e) 2ii)
dar pieritoare. 1ibertatea de a a6un5e la emo/ie) .0r0 a .abri"a o dram0) a .ost totu-i "u"erit0. Super2ielle)
Toulet) 1arbaud pot po2esti) 7burda) intri5a -i emo/iona 8n "iuda a"elui aparat so"iolo5i" pe "are p,n0
a"um 8l pretindea 2erosimilitatea romanes"0. Eliberat0 a"um de romanul-tra5edie -i de romanul-
do"ument) ironia) 8n .ormele ei "ele mai subtile) 8-i poate redob,ndi .arme"ul) emo/ia) .er2oarea. Un
sin5ur e=emplu e su.i"ient pentru a "on2in5e; 8n 2ermina Mar1ue >%&('?) o istorie a 2ie/ii de li"eu)
FalrE 1arbaud trans.er0 8n su.letul in.antil 2o"a/ia lui Dulien Sorel -i 8n"r,n"enata "u"erni"ie a doamnei
de C#asteller< 8ntr-o atmos.er0 re"e -i st0p,nit0) 8n20luit0 totu-i de "osmopolitism -i de estetism. +ntr-un
pension 9-i":) o t,n0r0 sud-ameri"an0) prote6at0 -i ap0rat0) ea 8ns0-i st0p,nit0 de un ideal de s.in/enie) -i
doi b0ie/i) unul me-ter de pe a"um 8n "al"ule abile) "u"eritor) "el0lalt 8ns.io-at de umilin/0 -i simpli"itate;
o dram0 a "opil0riei 8nt,r7iate. u e de",t o po2estire despre adoles"en/i) dar e o oper0 per.e"t0)
8n"#eiat0; 9$este tot) numai prile6uri de mirare) un -ir ne8ntrerupt de mira"ole:.
'
Mira"ole) "u2,ntul e
%
Andr Mide) "aludes, 8n Romans, Mallimard) %&(P) pp. &(A&J.
(
Sonetele spaniole nu .oloses" 8n 5eneral ale=andrinul.
J
Mi5uel de Unamuno; Niebla, Espasa-Calpe) Madrid) pp. &JA&H.
H
%bidem, p. HP.
G
Andr Mide; "aludes, ed. "it.) p. %%'.
'
FalrE 1arbaud; 2ermina Mar1ue, Mallimard) %&(') p. HH.
.rumos. C0"i) .0r0 ni"i o 8ndoial0) .or/a "u"eritoare a romanului 8n se"olul al III-lea a a2ut drept e.e"t
e="luderea mira"olului) minunii -i 2r06ilor. A .ost ne2oie de ironie) de punerea 8n dis"u/ie a a"elei ma-ini
so"iolo5i"e -i dramati"e "are de2enise romanul) pentru "a s0 8n.loreas"0 din nou po2estea 8n "are
sensibilitatea u-oar0 -i 8n.l0"0rat0 8-i p0strea70 drepturile. $o2este mi"0 -i 8n",nt0toare) .lori"i"0 t,r7ie a
simbolismului "are 2a 8n.lori 8n .rumosul se7on dintre %&(P -i %&JP.
\ \\
Iat0 de"i "0 8n lo"ul unei 9istorii: A tra5edie sau ane"dot0 A po2estirea >"are uneori nu mai e
po2estire? 8n"etea70 de a se mai interesa de .aptul di2ers bine pus 8n 2aloare) o.erind o sen7a/ie intim0)
mai "ald0) mai "e/oas0) de 2ia/0 in"on5ruent0) sa2uroas0 -i spontan0. Din %3&P p,n0 8n %&JP) romanul
9ironi": ori 9poeti": "onstituie un 5en #eterodo=) n0s"ut de re2olu/ia simbolist0) a "0rei amploare ne-ar
s"0pa da"0 am redu"e-o la poe/ii minori "are -i-au luat a"est nume 8n Lran/a.
Ameste" de po2este) eseu -i poem) a"est 5en se a.irm0 8n"ep,nd din %3&P. Mide s"rie 8n %3&J
*ltoria lui &rien -i publi"0 8n %3&G "aludes. *artea Monellei apare 8n %3&') iar *lam d$8llbeuse de
Lran"is Dammes A 8n %3&&. De alt.el) 4arrs publi"ase Grdina Brnicei 8n"0 8n %3&%< &n om liber A de-i
"u inten/ii di.erite A apare 8n %33&. Loarte e2ident0 e in.luen/a poemului 8n pro70) "are 8l autori70 pe
s"riitor s0 p0r0seas"0 tradi/ia narati20 -i des"ripti20) pentru a e=prima doar o serie de emo/ii) de nota/ii) de
e2enimente .as"inante -i uneori ilo5i"e. De alt.el) .orma 8ns0-i tr0dea70 a"east0 ori5ine; 2ersul liber -i
2ersetul sunt pre7ente 8n 8n.0/i-area 5ra.i"0 a *r5ii Monellei, "a -i) mai t,r7iu) 8n "otoma< de Co"teau.
A e2o"a 8n lo" de a po2esti) a iubi emo/ia pe "are .aptele o "on/in) mai mult de",t lo5i"a "e le
8nl0n/uie) iat0 reali7area po2estitorilor postsimboli-ti; Rainer Maria RilCe 8n *aietele lui Malte Laurids
Brigge >%&%P? sau FalrE 1arbaud in 2ermina Mar1ue >%&('?. Romanul trans.ormat 8n poem-e2o"are
"oin"ide 8n prima sa perioad0 "u teatrul simbolist al lui Maeterlin"C 3"ellas !i Melisanda, %3&(?) iar 8n a
doua "u teatrul lui Hu5o 2on Ho.mannst#al >*avalerul cu roa, %&%%?. 2emeia #r umbr >%&((? de
Ho.mannst#al r0m,ne o po2estire simbolist0) .eeri"0 -i ermeti"0. Sonatele lui Ramhn del Falle In"lgn
>%&P(A%&PG? sunt deopotri20 poeme 8n pro70 -i po2estiri.
C,nd inten/ia ironi"0 predomin0 a2em de-a .a"e "u sotisa 5idian0 3"ivni5ele 6aticanului=K la RilCe
ori Ho.mannst#al inten/ia propriu-7is poeti"a r0m,ne le5at0 de mira"ulos) la Super2ielle -i $.-D. Toulet ea
se trans.orm0 8n simpl0 .ante7ie) iar Dean Miraudou= o de72olt0) 8n"ep,nd din %&P&) 8ntr-un "omentariu
.eeri") aparent pre/ios) asupra .arme"ului "are lea50 .iin/e -i lu"ruri) e2enimente -i sentimente.
A .erme"a sau a intri5a) 8n lo" de a des"rie) e=pli"a) in.orma ori l0muri) a"estea sunt inten/iile
romanului #eterodo=. El re.u70 toat0 mo-tenirea se"olului al III-lea) lenta -i ap0s0toarea r0bdare
do"umentar0 a obser2a/iei so"iale) pasiunea pentru psi#olo5ie) po2estirea "ondus0 potri2it unor re5uli)
des"rierea "uminte -i -"ol0reas"0) pitores"ul laborios; 9e-a "uprins atun"i "ea mai 2iolent0 rea"/ie
8mpotri2a pitores"ului:
%
, s"ria Co"teau 8n %&%' pentru a e=pli"a "otoma<.
De-i se 8ndep0rtea70 de 8ntrea5a tradi/ie romanes"0) romanul ironi" nu respin5e 8ntotdeauna
psi#olo5ia. De-a lun5ul unei 8ntre5i des"enden/e) .oarte 2i7ibil0 8n primul s.ert al 2ea"ului) el se
str0duie-te s0 re2i7uias"0 intero5a/ia psi#olo5i"0) substituind anali7ei lo5i"e A dis"ontinuitatea) 7u5r02irii
pasiunilor A studiul ilo5i"ului) "oeren/ei A in"on5ruen/a) "omentariului asupra emo/iei A "#iar emo/ia
tr0it0. Dup0 "aludes >%3&'? urmea70 R)osatul Mattia "ascal >%&PH? de $irandello -i Negura >%&%H? de
Unamuno. S;ann apare 8n %&%J) aproape tot atun"i ",nd DoE"e 8n"epe s0 s"rie &lise -i ",nd Musil are
ideea de a s"rie /mul #r 4nsu!iri. FalrE 1arbaud des"oper0 8n %&(% *on!tiin5a lui ?eno de Italo S2e2o.
+n %&(G Mide publi"0 2alsi#icatorii de bani, 8n %&(' $irandello A &nul, nici unul, o sut de mii, iar 8n
%&(3 apare "unct, contra)unct de Hu=leE. @i totu-i) 8n a"east0 des"enden/0 nu e=ist0 9potri2iri:< da"0
Hu=leE 8i datorea70 mult lui $roust A de-i 8l 7e.lemise-te A $irandello) Unamuno) S2e2o) DoE"e) dim-
potri20) au "reat 8n mod spontan) iar Mide n-a su.erit de",t in.luen/a 8ndep0rtat0 a lui Dostoie2sCi.
Romanul "are pune 8n dis"u/ie "ontinuitatea psi#olo5i"0 s-a n0s"ut dintr-o serie de rea"/ii indi2iduale
simultane.
Lilia/ia este mai 2i7ibil0 la des"enden/a pur 9ironi"0: unde po2estirea e di2a5a/ie) po2estire a
po2estirii) roman al romanului) "a 8n "aludes. De la Mide la Apollinaire) de la Apollinaire la Co"teau -i la
Andr 4reton) romanul-poem ironi" se a.irm0 8n a.ara 2erosimilului -i a 8n/elep"iunii) de la simbolism la
suprarealism) spre a 50si o euprarealitate 8n "ultul in"on5ruen/ei.
\ \ \
%
Dean Co"teau; Le "otoma<, Sto"C) %&GP) p. %(.
A .i liber s0 pro"ure spiritului -i sensibilit0/ii eni5me ori e="ita/ii) .0r0 5ri6a de a po2esti sau a le5a
.aptele) a a"/iona nu "a un 9roman"ier:) "i "a un pes"uitor de insolit) "a un poet) iat0 e=trema spre "are se
8ndreapt0) p,n0 "0tre %&JP) una dintre .ormele noi ale romanului. Ea nu mai pre7int0 o nara/iune) "i .apte)
ima5ini) e2o"0ri diri6ate doar de .ante7ie ori de 5ri6a pentru art0 A o art0 "are a"/ionea70 prin rupturi) "on-
traste sau aso"ia/ii de idei. A-a "um 8ntr-un studiu "ubist planurile 5eometri"e se ameste"0 -i se 8ntretaie)
8n 2emeia !e9nd >%&%*? a lui Apollinaire se ameste"0 Montparnasse-ul) mormonii de la Salt 1aCe)
a2entura din Rusia a unei tinere .ri2ole -i moartea unui soldat "are) 8n ultimele lui "lipe) aude nou0
dis"ursuri ale marilor "0petenii) de la He"tor la Mode.roE de 4ouillon... A-a "um $i"asso .a"e un 9studiu:
8n albastru) Co"teau .a"e 8n Marele !)agat >%&(J? un studiu al adoles"en/ei. De alt.el) 8n "lipa-n "are)
datorit0 pi"torilor prieteni ai lui Apollinaire -i Co"teau) pi"tura 8n"etea70 de a mai .i ane"doti"0) romanul
ironi" renun/0 -i el la ane"dot0 -i la dram0) pentru a de2eni un 9studiu: -i o "0utare.
Insolitul) sur)ria -i in"on5ruen/a sunt elementele sale "omponente. "otoma< de Co"teau are
drept subie"t a2enturile oniri"e ale autorului; .0pturile monstruoase -i stranii "are-i st0p,nes" ima5ina/ia
atun"i ",nd 8n"epe s0 desene7e. +n "entru se a.l0 o suit0 de desene... Te=tul este) de alt.el) rupt de arti.i"ii
tipo5ra.i"e) "a -i 8n Alcooluri-le lui Apollinaire.
Am putea e2o"a 8n a"east0 pri2in/0 +ristram S,and- de Sterne) roman "are) "u dou0 se"ole mai
de2reme) a2ea -i el pa5ini albe) "apitole de un r,nd) 5ra.i"e) un 8ntre5 6o" de semne tipo5ra.i"e
neobi-nuite. $rin urmare) ne2oia de a rupe prin in"on5ruen/0 .alsa lo5i"0 a po2estirii nu este un .enomen
aberant ori propriu unei epo"i anume. $entru noi 8ns0 ea se 2a mani.esta istori" 8n epo"a suprarealist0) at,t
la Co"teau ",t -i la Ramhn Mhme7 de la Serna >8l incongruente, %&((? sau la Andr 4reton.
Nad(a de 4reton spe"ulea70 a"eea-i libertate "a -i "otoma<. ad6a este o .emeie 8n7estrat0 "u o
"lar2i7iune supranatural0) pe "are a 8nt,lnit-o autorul< desenele .0"ute de ea A sin5urul lu"ru "are r0m,ne
dup0 "e este internat0 8ntr-un a7il A .ormea70 -i ai"i "entrul "0r/ii. Iar te=tul e al"0tuit) at,t 8n "otoma< ",t
-i 8n Nad(a, dintr-o serie de .ul5ur0ri -i amintiri. i"i la 4reton) ni"i la Co"teau nu se mai pune problema
po2estirii obie"ti2e) a 2erosimilit0/ii) "i a"eea de a o.eri brutal "ititorului) "u inten/ia mani.est0 de a-l
deruta) intui/iile) re2ela/iile) nota/iile .as"inante pe "are autorul le-a putut "apta 8n e=perien/a lui. 9u am
inten/ia de a relata) spune 4reton) de",t episoadele "ele mai mar"ante din 2ia/a mea) a-a "um o pot eu
"on"epe 4n a#ara )lanului ei organic -i numai 8n m0sura 8n "are e supus0 #a7ardului) "elui mai mi") sau
"elui mai mare. Cititorul nu 2a urm0ri ai"i o bio5ra.ie u-or de "itit) "i) dintr-o 8ntrea50 e=perien/0 uman0)
doar "eea "e atin5e insolitul -i mira"ulosul) o lume aproape inter7is0) adi"0 lumea apropierilor spontane) a
"oin"iden/elor 8nsp0im,nt0toare) a re.le=elor proprii .ie"0rui indi2id >...?. E 2orba de .apte a "0ror 2aloare
intrinse"0 este .oarte 5reu de "ontrolat) dar al "0ror "ara"ter total nea-teptat) absolut 8nt,mpl0tor... are de
.ie"are dat0 aparen/a unui semnal) .0r0 "a noi s0 putem pre"i7a a "0rui semnal anume:
%
.
"otoma< ori Nad(a, "a -i Anicet sau )anorama de Ara5on) eliberate de ori"e "on2en/ie a
po2estirii) nu sunt de",t 9peisa6e mentale:
(
8n "are apar 9e=emple de .apte neobi-nuite:
J
. Suprarealismul
insu.l0 .or/0 e=plo7i20 -i spirit a5resi2 po2estirii libere) l0sat0 in l,n"e7eal0 de simbolism. Nad(a este) "a
-i Grdina Brnicei ori Cartea Monellei, 9studiul asupra .emeii:; 8nt,lnirea autorului "u o ne"unos"ut0
e="ep/ional0) aproape miti"0.
Cultul "omple7ent al emo/iei a .ost 8nlo"uit "u arta de a nelini-ti) de a uimi) de a intri5a< stilul lui
4arrs 2rea s0 8n",nte) al lui 4reton este d"apant. "otoma< e aproape o parodie) p,n0 -i prin ale5erea
numelor) a "o"#et0riilor ironi"e din "aludes ori din "rometeu slab 4nln5uitB 9$ersi"aire) ai uitat par"ul
a"elaB u-l pot re50si. Sunt si5ur 8ns0 "0 m-am plimbat a"olo) 8ntr-o sear0) "u tine. Cobora p,n0 la
mar5inea m0rii. Am au7it un s",n"et...:
H
A"east0 bl,nde/e .ra5il0 nu 8i e 8ns0 su.i"ient0 lui Co"teau -i
atun"i i7bu"ne-te in"on5ruentul; Eu5enii -i Mortimerii) .0pturi de "o-mar ironi" -i "rud) s"oase din DarrE)
poeme sar"asti"e inserate 8n te=t sau) mai simplu) 5luma a5resi20 prin -tren50ria ei; 9M0 2ei 8ntreba pe
urm0 de "e Camba"rs purta un nume de strad0B:
G
. $rimele romane ale lui _ueneau) Necaul, De)arte
de Rueil, 2or s0 .ie o parodie a romanului. Romanul 9ironi": atin5ea e=trema inten/iei lui; romanul se
di7ol2ase -i r0m,nea doar ironia.
\\\
%
Andr 4reton; Nad(a, Mallimard) %&(3) pp. ((A(J.
(
%bidem, p. (PG.
J
%bidem, p. %GG.
H
Dean Co"teau; Le "otoma<, p. G&.
G
%bidem, p. (HG.
Tot a-a "um 8n Ali"e 4n 5ara minunilor pisi"a din C#es#ire disp0rea treptat) p,n0 nu i se mai 70rea
de",t sur,sul >de-i pisi"ile nu sur,d...?) 8n marea punere 8n dis"u/ie a po2estirii 8n"eput0 8n %3&P) materia
roma-nes"0 banal0 e e2a"uat0 treptat) 8n roman nemair0m,n,nd de",t starea mental0 a roman"ierului; o
epur0) ima5ina/ie 8n stare pur0.
+n lupta dintre materie -i "rea/ie) dintre reprodu"ere -i in2en/ie) "ara"teristi"0 tuturor artelor
.i5urati2e -i des"ripti2e >plasti"e ori literare?) materia s-a impus pe tot par"ursul se"olului al III-lea 8n
detrimentul ima5ina/iei; Sola n-a in2entat paupertatea -i al"oolismul) "i le-a des"ris. Dimpotri20) Co"teau
nu des"rie de",t "e in2entea70< pentru artist e=ist0 numai propriile lui in2en/ii -i nimi" din "e se a.l0 8n
a.ara lor nu apar/ine artei.
1a. Co"teau) 4reton) Miraudou=) in"on5ruen/a "rea/iei poate s0 nu satis.a"0 spiritele po7iti2e.
Liind"0 ai"i) "a -i 8n pi"tura "ontemporan0 de la De5as 8n"oa"e) opera nu este ni"i reprodu"ere) ni"i
stili7are) ni"i ideali7are a unei realit0/i a-a-7is obie"ti2e) "i "rea/ie autonom0.
$entru prima oar0 romanul 8n"ear"0 s0 de2in0 o artB a"ti2itatea "reatoare "are 8mprumut0 .ormele
A .ie ele doar "u2inte A de la real) dar le .olose-te )entru )ro)riile ei sco)uri, nu pentru a reda realul.
1imba despi"at0 a unui monstru medie2al nu repre7int0 .i5urarea unui -arpe) "i un element 7oolo5i"
.olosit pentru a pro2o"a o anumit0 impresie. +n timp "e 4al7a" 8n"er"a s0 des"rie o dili5en/0 a-a "um ar0ta
ea 8n %33() un 2as pi"tat de C7anne nu are menirea de a ne in.orma asupra .ormei 2aselor respe"ti2e la
s.,r-itul se"olului al III-lea) .iind doar o supra.a/0 albastr0 de "are C7anne are ne2oie 8n tabloul s0u.
E2o"area "artierului 4uttes-C#aumont .0"ut0 de Ara5on 8n Nranul la "aris nu "onstituie o do"umenta/ie
bal7a"ian0) istori"0 -i 5eo5ra.i"0) asupra unui "artier pari7ian; e un lo" .eeri") plin de 8nt,lniri
mira"uloase) unde Ara5on a tr0it 8n 2is) dar e2o"area "0ruia i-a .ost inspirat0 de un par" din arondismentul
II< la .el) Co"teau #olose!te, 8n /r#eu, drept lo" ireal o strad0 oare"are din $aris ori ruinele de la Saint-
CEr-lNZ"ole... 1a .el) 4ella"-ul unde tr0ie-te Su7anne a lui Miraudou=) 8n Suanne !i "aci#icul, de-i
"ompus din nenum0rate am0nunte ade20rate) pitore-ti) .amiliare) nu este totu-i un bur5 real) "i o patrie
su.leteas"0...
\ \\
1umii obie"ti2e) pe "are o obser20 "u "ea mai mare minu/ie 8n "ompli"a/iile) 8n tr0s0turile ei "ele
mai pre"ise -i totodat0 "ele mai nea-teptate) Miraudou= 8i substituie un uni2ers ima5inar) platoni"ian. +n
romanele sale totul apar/ine lumii obi-nuite; o 50in0) o pisi"0) un li"ean) un om de .inan/e) o .at0 or.an0<
obser2a/ii asupra "opa"ilor) anotimpurilor) mora2urilor -i maniilor omene-ti< dar) o dat0 reunite) a"este
nota/ii pitore-ti nu 8n.0/i-ea70 lumea pitoreas"0) banal0 -i a.erat0 a omului mi6lo"iu) "i un uni2ers
.as"inant -i in"on5ruent "are nu e=ist0 de",t 8n mintea poetului.
Artist 8nainte de toate) Miraudou= nu a""entuea70 a"ele .apte po7iti2e le5ate de 2ia/a "urent0 "are
"onstituie materia romanului tradi/ional. $re"i70rile bio5ra.i"e -i so"iale) "are "on.er0 .iin/elor sau
lu"rurilor aspe"tul lor 9obie"ti2:) sunt -terse "u 5uma. +n lo"ul oamenilor -i al lu"rurilor apar doar
ra)orturile dintre oameni -i lu"ruri. +n Su7anne !i "aci#icul, el nu des"rie o pro2in"ial0) "i raporturile
posibile dintre o t,n0r0 .at0 -i natur0. u trebuie s0 2edem 8n >uliette 4n 5ara brba5ilor portretul unei
.ete) "i "urio7itatea unei lo5odni"e "are) "u o lun0 8naintea "0s0toriei) 2rea s0 -tie "e au de2enit 9posibilii:)
"ei "u "are s-ar #i )utut m0rita -i pe "are i-a pierdut din 2edere.
Arta este un 9parti pris: -i de a"eea nu poate -i ni"i nu 2rea s0 reprodu"0 realul) ni"i s0 .a"0
"on"uren/0 st0rii "i2ile. Ideea pre"on"eput0 a lui Miraudou= este de a nu 2oi s0 2ad0 oamenii instala/i 8n
e=isten/a lor uman0) 6usti.i"a/i din pun"t de 2edere so"ial -i re7onabil< el 2rea s0-i studie7e 8n raporturile
lor "u "osmosul; "a -i "um ar .i stele) arbori sau "or0bii 8mb0tate) 8n raporturile lor "u lumina) "erul)
anotimpurile) "uren/ii) mareele. A"i) romanul p0r0se-te s.era uman0) asem0narea uman0. +nainte) omul era
e=pli"at prin om. Miraudou= e=pli"0 omul prin uni2ers -i uni2ersul prin om. +n lo" s0 urm0reas"0
le50turile psi#olo5i"e -i so"iale prin "are tradi/ia e=pli"0 2ia/a uman0) el notea70 "oin"iden/ele a-a "um
.0"eau astrolo5ii; 91a (% martie %&(() la mie7ul nop/ii) o dat0 "u prim02ara) dar 8ntr-o dispo7i/ie mai
bun0) am debar"at la 1ands#ut:
%
. +n a"eea-i .ra70 el ameste"0 no/iunile -tiin/i.i"e "u pitores"ul banal)
e2o"0 le50turile) raporturile) 8nt,lnirile "are se produ" 8n lume. $e un 2apor) soarele 8n amur5 m,n5,ie "u
ultima sa ra70 "abina T.S.L.) radiotele5ra.istul de pe bord as"ult0 nout0/ile sporti2e -i Miraudou= s"rie;
9C#iar 8n lo"ul 8n "are se 8n"ru"i-a re.le=ul soarelui "u unda radio.oni"0) operatorul) iluminat) nota
8n0l/imea Alpilor es"alada/i 8n a6un de italieni:
(
. Totul e ameste"at 8n ra"ursiul poeti" al unei .ra7e; ultima
%
Dean Miraudou=; Sieg#ried et le Limousin, Mrasset) %&(() p. 'H.
(
Dean Miraudou=; Arnica America, Mrasset) %&J3) p. %H.
ra70 de soare atin5e "abina radio.oni"0 8n a"ela-i timp "u unda #ert7ian0 "are adu"e in.orma/iile sporti2e;
lumea 2i7ual0) lumea abstra"t0 -i -tiin/i.i"0 a undelor) lumea banal0 a "urio7it0/ilor omene-ti. Laptul "0
Miraudou= derutea70 se datorea70 a"estor s"urt"ir"uite; suntem obi-nui/i s0 studiem -i s0 apre"iem undele
#ert7iene) ispr02ile sporti2e -i .arme"ul apusuri de soare) 8n lu"r0ri de natur0 di.erit0. Miraudou= reune-te
a"este trei e2o"0ri 8ntr-o .ra70 s"urt0) .ul5er0toare) in"on5ruent0) pre/ioas0) al "0rei s"op e s0 su5ere7e -i
s0 re50seas"0) 8ntre di.eritele 2i7iuni asupra lumii) a"ea unitate pe "are) 8n alt0 parte) o "aut0 teo7o.ii.
A"est e.ort "0tre unitate r0m,ne pur poeti") .iind doar 9su5erat:. Miraudou= nu "onstruie-te un
sistem "are s0 reali7e7e sinte7a dintre biolo5ie) poe7ie) .i7i"0) bun-sim/ -i "e mai r0m,ne... Se mul/ume-te
s0 ne .a"0 s0 sim/im "0 totul e di2ers) ameste"at) plin de "oin"iden/e in2i7ibile. El arat0) .ie -i printr-o
5lum0 ori printr-o ima5ine 9pre/ioas0:) "0 opti"a uman0) so"ial0) psi#olo5i"0) rutinier0) mai pre"is opti"a
romanului repre7int0 o 2i7iune 8n5ust0 din "are) prin 8ntors0tura unei .ra7e sau a unui 5,nd) po/i e2ada
sistemati"... Ce poate .i mai simplu de",t patru tinere .ete 8ntor",ndu-se bra/ la bra/) noaptea) dintr-o "as0
de /ar0 la 4ella"B @i) totu-i) .iind"0 a"est drum prin noaptea pro2in"ial0 este 6alonat de 9semne: poeti"e)
de ima5ini) de meta.ore) .iind"0 re.u70 s0 se redu"0 la identitatea "i2il0) so"ial0) 5eo5ra.i"0 -i 2ul5ar0 a
"elor patru "0l0toare -i a /inutului ar#i"unos"ut pe "are 8l str0bat) .iind"0 8n lo" s0 se 8n"#id0 8n minus"ulul
.apt uman repre7entat) se reinte5rea70 8n "onte=tul uni2ersal) a"east0 plimbare no"turn0 "ap0t0 o
re7onan/0 "osmi"0; 9Ce nu-ti .050duie-te 2ia/a ",nd) din 8naltul unei "oline) la a"eea-i distan/0 de p0rin/ii
-i de buni"ii adormi/i) 70re-ti deodat0) aprinse "a la o "entral0 tele.oni"0) miile de be"uri "are-/i "er s0 le
2orbe-ti< 72,"nitoare) preten/ioase) be"urile ele"tri"e din 4ella". Clopotele) sistem str02e"#i) ne "#emau -i
ele de peste tot) din ",mpie -i din mun/i >...?. Lie"are plop .rem0t0tor) .ie"are r,u) .ie"are porumbel
8nt,r7iat se d0ruia de la sine -i "re-tea 8n noi "a o meta.or0. A .ost sin5ura "lip0 ",nd am 8ndr07nit s0 ne
pri2im 8n .a/0 destinul) .eri"irea< le-arn pri2it prin noaptea a"eea) "a prin ni-te o"#elari ne5ri prin "are
pri2e-ti soarele, -i toate a"ele mi"i lumini de 6os -i toate a"ele mi"i lumini de sus p0reau doar ni-te lu"iri
>...?. Din ",nd 8n ",nd /ip0tul "#i/"anului 8n bra7d0 2estea "0 l-a prins o bu#0. C0dea o stea. Toate a"este
mi"i de7mierd0ri ale unei mor/i puerile sau ale unei mor/i anti"e -i perimate ne 8n",ntau inima -i) pentru o
"lip0) 8i d0ruiau nemurirea. +n urma noastr0 se aduna deodat0 8ntre5ul tre"ut ral lul) temele lui Miraudou=
semni.i"0 e2a7iunea) uneori rier0 .0r0 putere. r -- eroare tipo5ra.i"0) 2e7i mai 6osr:
%
Stilul lui Miraudou= este o e2adare) o e2adare din "utumele 5,ndirii noastre) din deprinderea
oamenilor de a le5a ideile de ima5ini) din rutina "are redu"e toate .aptele umane la preo"up0ri e="lusi2
umane. Ca -i stilul) temele lui Miraudou= semni.i"0 e2a7iunea) uneori "#iar .u5a; Su7anne e2adea70 din
ora-ul de pro2in"ie -i nau.ra5ia70 8n $a"i.i"< Duliette .u5e 8n ultima lun0 a lo5odnei pentru a mer5e s0-i
2ad0 pe "ei "are i-ar .i putut de2eni lo5odni"i) DrXme 4ardini 8-i las0 "0minul -i "aut0 8n 7adar a2entura)
Edme din Alegerea ale!ilor p0r0se-te e=isten/a lini-tit0 -i medio"r0 de mam0 de .amilie. +n po2estirile
sale 9romane-ti:) mai apropiate de M_rc,en >basm? de",t de roman) sin5urul 9subie"t: e omul "are
o"ole-te "ursa preo"up0rilor mes"#ine in2entate de umanitate; "ariera) "0minul) .amilia) "on.ortul)
m,#nirile pri"inuite de dra5oste) s"enele "on6u5ale) dramele so"iale) 8ntre5ul material al romanului realist.
imeni n-a dispre/uit mai dis"ret dar ni"i mai .erm romanul realist "a Miraudou=. At,t 8n
am0nunte) 8n stil) ",t -i 8n 2i7iunea de ansamblu) adi"0 8n temati"0) el 20de-te un .el de pudoare -i de
5roa70 .a/0 de pateti") de sordid) de a"ele r0#0/i-uri A dramele) 9problemele:N "#inuitoare) mesele de
.amilie A toate la un lo" "onstituind "ea mai mare parte a 2ie/ii omene-ti) a-a "um este ea tr0it0 -i
po2estit0. Eroii romanelor sale s"ap0 de a"est blestem. u sunt ni"i 8n5eri) ni"i .0pturi ireale sau
ideali7ate< ei sunt supu-i 2remelni"elor lor dispo7i/ii su.lete-ti) in.luen/ei timpului) intui/iilor) simpatiilor
sau antipatiilor. i"iodat0 nu se spune nimi" despre situa/ia lor so"ial0) despre ambi/iile lor) despre
sentimentele lor naturale -i "on2en/ionale... 1a urma urmelor) lu"rul a"esta nu e "#iar at,t de .als. Ironia e
arta de a nu "rede de",t 8ntr-o .oarte mi"0 m0sur0 8n "eea "e ni se impune. Fia/a uman0) 8n medio"ritatea
ei) impune 5ri6i mes"#ine "are se numes" ambi/ie) pasiune ori .eri"ire. +mpreun0 "u "orolarele lor) e-e"ul)
ne"a7ul) mi7eria sau drama) ele "onstituie resorturile romanului realist) adi"0 a"el roman "are ia 8n serios
a"este e=a"erbate preten/ii biolo5i"e) 207,nd 8n ele o epopee sau o tra5edie. S"riitorii burle-ti 20d 8n toate
a"estea o .ars0. Ironi") dup0 Mide) -i simultan "u Co"teau) 4reton) Ara5on) 1arbaud) Miraudou= nu
2orbe-te de a"este drame< pur -i simplu nu "rede 8n ele. O dat0 "u el 9romanul ironi": -i-a 50sit modul
natural de e=primare) "0"i Miraudou= nu are ne2oie s0 .a"0 un e.ort pentru a nu "rede 8n ele. $oate de
a"eea e poe7ia sa mai 2ast0 -i mai 5reu a""esibil0. u 8i e dat ori"ui s0 .ie un stoi" "u 7,mbetul pe bu7e...
\\\
%
Dean Miraudou=; Suanne et le "aci#i1ue, Mrasset) %&JP) p. %&.
C0tre %&(G) ",nd) din pun"t de 2edere o.i"ial) predomina 8n"0 A -i 2a predomina totdeauna A
9romanul bun:) do"umentar -i do"umentat) bur5#e7) populist) mar=ist) /0r0nes") mun"itores") na/ional)
psi#olo5i" -i so"ial) 5eo5ra.i" -i istori") erau totu-i numero-i ereti"ii "are) 8n lo" s0 "ree7e o lume
romanes"0 prin repetarea 2ie/ii reale) 2oiau s0 .a"0 din ea un uni2ers simboli" -i artisti". Sentimentali)
ironi"i) a"i7i) "a Mide ori 1arbaud) de o su2eran0 indi.eren/0 -i distan/i) "a Miraudou=) "lo"otind de
eni5me -i de pro2o"0ri) "a Dean Co"teau ori 4reton) ei 2oiau s0 trans.orme po2estirea 8ntr-o 2ra60) "u alte
"u2inte) 8ntr-o art0.
$oe7ia -i pi"tura to"mai i7butiser0 a"east0 metamor.o70) 8mpo20rat de ori5inile) de natura lui "are-
l "ondamna la ane"dot0) obser2a/ie) des"riere) la in.orma/ie 9roman/at0:) romanul nu i7butea s-o reali7e7e
8n 8ntre5ime. Dar da"0 ironia) datorit0 "0reia "0p0tase "on-tiin/a .atalit0/ilor la "are era supus -i se
re2oltase 8mpotri2a lor) nu 8i 8n50duia s0 de2in0 poemul e2enimentelor pre"um tindea) ea i-a modi.i"at
stru"turile) obi"eiurile) rutina) 8n"ep,nd din %&(G un roman nu mai 8nseamn0 o istorie .abri"at0 pentru a
des"rie un anumit mediu so"ial) utili7,nd drept resort o pasiune sau alta. C#iar da"0 renun/0 la 9art0: 8n
.a2oarea 97u5r02irii: 2ie/ii) a"easta din urm0 e abordat0 a"um .0r0 arti.i"ii -i .0r0 "on2en/ii. El a""ept0 s0
subordone7e in2en/ia materiei< dar 2rea s0 des"opere materia "u o"#i noi -i s-o "iopleas"0 potri2it
inspira/iei) dra5ostei -i "urio7it0/ii) nu potri2it re/etelor de la s.,r-itul se"olului al III-lea.
6%%% Dislocarea )ovestirii
Dislocarea )ovestirii 4n Lalsi.i"atorii de bani) deordinea emo5ionant a vie5ii. A $un"t)
"ontrapun"t de Aldous Cu@le-B romanul "a art a #ugii. A Ambiguitatea oamenilorB Luigi "irandello,
Robert Musil, Cermann Broc,. A Diolvarea 4n #rivolitate. A Romanul descentrat, con#undarea )unctelor
de vedere. La;rence Durrell, dislocarea )ovestirii la 2ranAois Mauriac. A >ocul con!tiin5elor multi)le !i
(ocul dublu al romancierului. A Dislocarea tem)oral !i mutilarea tim)ului, 2aul<ner, romanul-)ule, de
la +,ornton Lilder la Dos "assos. A *utarea densit5ii.
Cu a6utorul ironiei) Mide "aut0 s0 introdu"0 8n po2estire ade20rul ne"onstruit) 9ade20rul
#a7ardului:. El ar .i 2rut s0 pra"ti"e a"eea-i dislocare a lo5i"ii -i a psi#olo5iei "a -i Dostoie2sCi.
Dostoie2sCi e 8ns0 pateti" -i tra5i") Mide e doar ironi".
9Romanul meu nu are subie"t. Da) -tiu .oarte bine) pare stupid "eea "e spun. S0 spunem) da"0
pre.era/i) "0 nu 2a a2ea un subie"t... VO se"/iune de 2ia/0W) spunea -"oala naturalist0. Marele de.e"t al
a"estei -"oli este de a--i .i e.e"tuat se"/iunea totdeauna 8n a"ela-i sens< 8n sensul timpului) 8n lun5ime. De
"e nu 8n l0r5imeB ori 8n ad,n"imeB 8n "eea "e m0 pri2e-te) a- 2rea s0 n-o se"/ione7 delo". F0 ro5 s0 m0
8n/ele5e/i bine) a- 2rea "a 8n a"est roman s0 intre totul.:
%
Totul e mult spus. C#iar -i 8n 2alsi#icatorii de bani intr0) la urma urmelor) pu/ine lu"ruri;
in"on5ruen/a -i #a7ardul) re.le"/iile unui teoreti"ian) din .eri"ire ironi".
A"est 9tot: este 8ns0 e=presia noii sensibilit0/i) a"eea a lui $roust >pe oare Mide) le"tor la .R.L.) o
9re.u7ase:?) a lui Musil) pe "are nu-l "uno-tea. Da"0 s-ar putea A dar s-ar putea oare 2reodat0B A "a 8n lo"
de a po2e-ti o istorie s0 e2o"i a"ele sen7a/ii) bu"urii) lini-ti pe "are romanul le i5nor0...; 5ardul de r0sur0
"are ni se rele20 8ntr-o 7i "a un lu"ru in.init mai real de",t "elelalte) indes"i.rabil) inepui7abil) "a o
re8nnoire a lumii) "a o surpri70 8n uni2ers) o.erindu-ne 9a"ea bu"urie pe "are o 8n"er"0m ",nd 2edem o
oper0 a pi"torului nostru pre.erat) "are di.er0 de a"elea pe "are le "uno-team:
(
. epre207utul "uprins 8ntr-
un 5est "are nu semni#ic nimi") dar "are e@ist -i "are are aparen/a unui a"t per.e"t; Milberte STann
d0ruindu-i lui Mar"el) dup0 "e o pri2ise intens) bila pe "are i-o o.erise el... De asemeni) nepre207utul unei
8nt,lniri...
A"est mod de 2ia/0 "are) mai mult de",t istorisirea propriu-7is0) soli"it0 dra5ostea artistului) este
presim/it de Mide) 8n"on6urat "um era 8n"0 de pe atun"i de in2i7ibilele pre7en/e ale lui HenrE Dames)
DoE"e) $roust... El e "reierul re"epti2 "are 8n 2alsi#icatorii de bani 8nre5istrea70 un nou se7on al
romanului. $re.0",ndu-se "0 nu po2este-te o dram0 de.init0) pre"is0) delimitat0) "i "0 e2o"0 simpla
8n"ru"i-are a destinelor) a2enturile de"lan-ate dar ni"iodat0 8n"#eiate) multitudinea inten/iilor -i bo50/ia
#a7ardului) el simte "0 arta romanes"0 poate "onsta -i 8n a spune "eea "e e ne8nsemnat; 98n"ep s0
8ntre70res" subie"tul pro.und al "0r/ii mele; ri2alitatea dintre lumea real0 -i repre7entarea noastr0.:
J
2alsi#icatorii de bani este s"#ema operei de art0 2iitoare. S"#em0) deoare"e Mide e mai mult
ironist de",t artist; el 5#i"e-te 8n mod "erebral do5oarea) "omple=itatea) mu7i"a romanului "are cu)rinde
tot "e dep0-e-te ane"dota -i determin0 patetismul di.u7 al e=isten/ei< 8i lipse-te 8ns0 an5a6area de.initi20 a
sensibilit0/ii poetului 8n propria sa oper0) an5a6are 8n .a/a "0reia Mide a str,mbat totdeauna din nas. Doi
adoles"en/i lupt,nd 8mpotri2a unor istorii de .amilie -i ale5,nd e2adarea) un estet) un b0tr,n pro.esor de
mu7i"0) dou0 .emei inteli5ente) un pastor) ",/i2a b0ie/i de treispre7e"e ani A in"lusi2 un rus "are se
sinu"ide A toate astea 8n "adrul unor .amilii bur5#e7e) unor medii literare -i unui pension) se tot rotes" A
.0r0 a na-te o intri50 A 8n 6urul roman"ierului A el 8nsu-i persona6 al romanului A "are obser20. @i) dou0
banderile peste a"east0 mas0 "on.u70) dou0 .apte di2erse; o band0 de .alsi.i"atori -i sinu"iderea unui
"opil.
Cartea nu are un sens psi#olo5i") realist) so"iolo5i" ori politi". Ea se plasea70 2oit sub sau peste
a"este pun"te de 2edere de spe"ialist) mult prea pre"ise pentru a nu .i 8n-el0toare. Cartea pune 8n mi-"are
ni-te 2ie/i iar persona6ele se tot rotes" "a 8n Cora lui Ma= Op#sls >inspirat0 dintr-o "arte de S"#nit7ler?.
Trebuie s0 iubim) 8n primul r,nd) in"on5ruen/a) .iind"0 numai ea ne de720luie 2ia/a) ea .a"e din opera de
art0 9o lume "reionat0 la #otarele 2isului) ori simpla repetare .amiliar0 a mu7i"ii timpului:
H
.
%
Andr Mide; Les 2au@-Monna-eurs, Mallimard. %&(G) p. (J3.
(
Mar"el $roust; S;ann, trad. de Radu Cio"ules"u) Lunda/ia pentru 1iteratur0 -i Art0) %&HG) pp. %(%A%((.
J
Andr Mide; Les 2au@-Monna-eurs, Mallimard) %&(G) p. ('%.
H
1aTren"e Durrell; *lea, %&'P)
\\\
u mai a2em de-a .a"e "u un destin adus 8n s"en0 de "0tre po2estitor) "i "u de7ordinea
emo/ionant0 a 2ie/ii unde totul 8n"epe) unde nimi" nu se termin0... $ersona6ele din 2alsi#icatorii de bani
se 8n"ru"i-ea70) se 8nt,lnes") dar nu se lea50 unele de altele. Fie/ile lor 6u=tapuse .ormea70 un s"ul
8n",l"it) nu o intri50... Abilul -i nelini-titul Hu=leE din "unct, contra)unct .a"e la .el; 7e"e 2ie/i
.r0m,ntate) "are se 8n2,rtes" 8n a"ela-i bor"an A so"ietatea 9inteli5ent0: a 1ondrei A ameste",ndu-se "a
temele unei .u5i; 9Mu7i"alitatea .i"/iunii. u 8ns0 8n maniera simbolist0) subordon,nd sensurile sunetului
>...?) "i pe o s"ar0 mai mare) 8n e-a.oda6. Medita/ie asupra lui 4eet#o2en. S"#imbarea modurilor) tre"erile
abrupte.:
%

Dar arta romanului nu este 8n"0 A oare 2a .i 2reodat0B A a"eea a sim.oniei. Ea seam0n0 mai
de5rab0 "u a"ele pasa6e sim.oni"e 8n "are) 8ntr-un )ianissimo, se 5#i"es" mai multe teme) ameste"ate) 8n"0
nede"ise. 9Ceea "e a- 2rea s0 .a") spunea 8n"0 de pe atun"i Mide) e un .el de Art a #ugii. @i nu 20d de "e
un lu"ru "are a .ost "u putin/0 8n mu7i"0) ar .i "u neputin/0 de 8n.0ptuit 8n literatur0B:
(
Toate persona6ele
sunt amu7ante A de-i prea "erebrale A la Mide ori la Hu=leE< .arme"ul e 9"ontrapun"tul: lor< se e2it0) se
i7olea70) se 8nt,lnes") "a 8n a"ea serat0 mu7i"al0 de la 1adE EdTard Tantamount;
))A Ce pantomim0Y se adres0 b0tr,nul Do#n 4idlaCe 5a7dei sale. Dra50 Hilda) trebuie neap0rat s-o
pri2e-ti.
A SsstY protest0 1adE EdTard 8n dosul e2antaiului din pene de stru/. u-i .rumos s0 8ntrerupi
mu7i"a -i) 8n a.ar0 de asta) .ii si5ur "0 m0 uit. >...?
+ntre timp or"#estra "ontinua s0 ",nte Suita 8n si bemol pentru .laut -i "or7i de 4a"#. T,n0rul
TolleE diri6a "u obi-nuita lui 5ra/ie inimitabil0) ondul,ndu-se din -olduri "a o leb0d0 >...?. Celebrul
$on5ileoni nu 8-i de7lipea bu7ele de pe .laut. 1a .ie"are mi-"are a sa o "oloan0 "ilindri"0 de aer 8n"epea
s0 2ibre7e< medita/iile lui 4a"# se r0sp,ndeau prin "adrilaterul 8n stil roman. +n des"#iderea Suitei, un
largo, Do#ann Sbastian reu-ise "u a6utorul bu7elor lui $on5ileoni -i al "oloanei de aer s0 .a"0 urm0toarea
a.irma/ie >...? F0 8n"#ipui/i "0 a/i des"operit ade20rul >...?. Dar el s"ap0 din str,nsoarea 2oastr0 -i ia o
nou0 8n.0/i-are sub ar"u-urile 2iolon"elurilor >...?. $0r/ile Suitei au 2ia/a lor spe"i.i"0< se atin5) se interse"-
tea70 -i se "ombin0 o "lip0 >...?. Lie"are parte e i7olat0) de sine st0t0toare -i indi2idual0 >...?.
2uga uman0 are o sut0 optspre7e"e milioane de p0r/i. Sunetul pro2o"at de ea repre7int0 poate "e2a
pentru un statisti"ian) dar nu repre7int0 nimi" pentru un artist >...?.
Mu7i"a asta a "am 8n"eput s0 m0 pli"tiseas"0) -opti Do#n 4idlaCe 5a7dei. Mai /ine multB
40tr,nul 4idlaCe) lipsit de 5ust sau talent mu7i"al) a2ea "ura6ul s-o m0rturiseas"0 >...?. Se uit0
peste "apetele as"ult0torilor de pe s"aune -i 7,mbi.
A $ar"-ar .i la biseri"0) spuse el.
1adE EdTard protest0 ridi",ndu--i e2antaiul.
A Cine-i .emeiu-"0 8n ne5ru "are--i d0 o"#ii peste "ap -i se "on2ulsionea70 "a S.,nta Tere7a 8n
e=ta7B "ontinu0 el.:
J
$este .u5a mu7i"al0) sublim0 8n per.e"/iunea ei armoni"0) pu/in "am ridi"ul0 din pri"ina
interpre/ilor) se suprapune .u5a 9romanes"0:) "ontrapun"tul .ormat) la a"ea serat0 mu7i"al0) de o
umanitate "0reia nu-i lipse-te spiritul) "i m0re/ia. 9$on5ileoni se 8ntre"u pe sine 8n Badineria .inal0 >...?.
I7bu"nir0 aplau7e >...?. TolleE se 8n"lin0 spre publi">...? 2ioloni-tii anonimi se 8n"linar0 -i ei. In2ita/ii se
ridi"ar0 de pe s"aune. Con2ersa/ia) p,n0 atun"i re/inut0) se re20rsa "a un torent.
VA 40tr,nul lord a .ost .antasti" de nostim) se adres0 $ollE 1o5an unei prietene des"operite printre
in2itate.
A Ca -i omule/ul ro-"o2an "are-l 8nso/ea.W:
H
Ce "omi" e e.e"tul ob/inut de Hu=leE prin punerea 8n 9"ontrapun"t: a suitei sim.oni"e pe de-o
parte -i a "elor "are o e=e"ut0 sau se .a" "0 o as"ult0) pe de alta... +ntre5ul roman se 8ntemeia70 pe ast.el
de e.e"te; tre"erea de la un pun"t de 2edere la altul) de la un plan la altul. Suita or"#estral0 e ",nd un
.enomen .i7i" >"oloana de aer "are "ir"ul0 8n .lautul solistului?) ",nd unul intele"tual >arta lui 4a"#?) ",nd
unul so"ial diluat 8n nenum0rate .ri2olit0/i >oaspe/ii "are asist0 la o serat0 monden0?.
A"east0 ambi5uitate) a"east0 2ia/0 "ole"ti20 unde nimi" nu are un sens pre"is) unde e=ta7ul
mu7i"al se di7ol20 8n stupiditatea monden0) "onstituie .ondul romanului; ni"i o a2entur0) ni"i o intri50.
Oameni "are se 8nt,lnes") se "unos" >.iind"0 sunt inteli5en/i?) dar nu se lea50 unii de al/ii pentru a da
%
Aldous Hu=leE; "unct, contra)unct, tradu"ere de Const. $opes"u) Editura pentru 1iteratur0) %&'') 2oi. II) p.%(%.
(
Andr Mide; Les 2au@-Monna-eurs, ed. "it.) p (HJ.
J
Aldous Hu=leE; "unct, contra)unct, trad. "it.) 2ol. I) pp. (&AJ'.
H
%bidem, p. G%
na-tere unei drame. Cel mult un balet prost ordonat) "a 2ia/a 8ns0-i. Destinele se atin5< nu se 8nt,lnes".
\\\
C0"i roman"ierul 9ironi": era -i roman"ierul in"ertitudinii psi#olo5i"e. Renun/,nd la persona6ele
9tipi7ate:) "u bio5ra.ie -i destin) an5a6ate 8ntr-o dram0 .abri"at0 anume pentru ele) roman"ierul 9ironi":
8n.0/i-ea70 ambiguitatea individului, adi"0 oameni "are r0m,n di2i7a/i) "ontradi"torii) in"ompre#ensibili.
91iteratura: 7u5r02ea 9"ara"tere:... A"i nu mai e=ist0 9"ara"tere:) e=ist0 .luiditatea .ie"0rui indi2id;
91iteratura sub8n/ele5e "0 oamenii sunt domina/i) da"0 nu de ra/iune) "el pu/in de sentimente inteli5ibile)
bine or5ani7ate) lesne de m0rturisit) 8n timp "e 8n realitate lu"rurile sunt "u totul alt.el.:
%
A"easta se
sim/ea 8n"0 la Dostoie2sCi) dar la el oamenii r0m,neau pateti"i 8n misterul lor.
+n prima treime a se"olului al II-lea o ironie mai "erebral0 trans.orm0 un anume tip de roman
8ntr-un 6o". +n Negura, la s.,r-itul "0r/ii) eroul prin"ipal) Au5usto $re7) se pre7int0 8n .a/a "reatorului s0u
pentru a dis"uta "u el. Iat0 persona6ul pun,ndu-se 8n dis"u/ie) a-a "um 8n "aludes romanul se punea 8n
dis"u/ie. Do" de o5lin7i< un roman re.le"tat 8ntr-un roman) ori un 9persona6: de roman "are se desparte de
re.le=ul lui din spiritul roman"ierului) pre"um un persona6 de .ilm "are s-ar desprinde de pe e"ran. Cu
&nul) nici unul, o sut de mii, $irandello 8mpin5e 6o"ul la limit0. emai"re7,nd 8n unitatea psi#olo5i"0 a
omului) romanul s0u nu poate des"rie un persona6) "i sutele ori sutele de mii de 9dubluri: ale unui
persona6. Men5 Mos"arda) eroul a"estei .antasma5orii psi#olo5i"e) este un om "are--i d0 seama treptat "0
nu-i niciodat el 4nsu!i... Ca toat0 lumea) de alt.el; 9Iat0) iat0 de"i unde 2oiam s0 a6un5; nu mai trebuie sa
spui Vam "on-tiin/a mea -i 8mi a6un5e.W Ai a"/ionat 8ntr-un anume .el. 4ine. Dar ",ndB Ieri) a7i) a"um un
minut. Dar 8n "lipa de .a/0B +n "lipa de .a/0 ai .i 5ata s0 admi/i "0 ai .i putut a"/iona alt.el. De "eB $0le-ti...
$oate re"uno-ti a"um "0 8nainte "u un minut erai altul. Da) da) 5,nde-te-te bine; "u un minut 8nainte erai
altul. u numai altul) "i al/ii) o sut0) o sut0 de mii de al/ii. @i) "rede-m0) nu trebuie s0 te miri. M,nde-te-te
mai de5rab0 da"0 e-ti absolut si5ur "0 m,ine 2ei .i "el "are-/i 8n"#ipui "0 e-ti a"umB:
(
@i $roust
introspe"tea70) "u mai pu/in0 us"0"iune 8ns0) 8n Albertine dis)rut, 9intermiten/ele inimii:; Albertine 8i
este deodat0 indi.erent0 "elui "are) "u o or0 mai de2reme) nu se 5,ndea de",t la ea< apoi un am0nunt in.im
tre7e-te o dra5oste pasionat0 -i obsesi20 "e 2a p0li iar peste ",te2a "easuri.
O lume unde .ie"are om) inteli5ent) depra2at) robit unei 2olupt0/i sau unei manii) nu .a"e alt"e2a
dee,t s0 parti"ipe la un balet ridi"ul; lumea lui Robert Musil. El 8n"epe s0 s"rie /mul #r 4nsu!iri
aproape 8n a"ela-i moment ",nd Hu=leE s"ria "unct, contra)unct. Roman .0r0 intri50. $entru a "rea
pateti"ul e su.i"ient0 "on.runtarea mai multor 2ie/i interioare) .ie"are din ele .iind neputin"ioas0 -i
solitar0.
"unct, contra)unct este uni2ersul de dup0 r07boi; o so"ietate 9e2oluat0:) nelini-tit0) str0lu"itoare)
.0r0 2alori sau absolut. /mul #r 4nsu!iri r0spunde a"eleia-i de.ini/ii. De-i Musil plasea70 a"/iunea prin
%&%J) el des"rie omul din %&(G. +ntr-o Fien0 a 8n"#ipuirii) un artist ratat) Ralter) un diplomat) Tu77i) so/ia
lui "are) 8ndr05ostit0 de .ilo7o.ie) "ere s0 i se spun0 Diotima) un 5eneral ni/el "am ridi"ol) Stumm)
industria-ul Arn#eim -i) 8n s.dr-it) "uplul semiin"estuos al nelini-ti/ilor A5at#e -i .ratele ei) Ulri"#) 9omul
.0r0 8nsu-iri:. Cam a"elea-i persona6e "a -i la Hu=leE. 1a .el de nestatorni"e) de "ari"aturale) prinse "u
re"ulul -i de7n0de6dea umorului; 91a drept 2orbind) 1indner trans.orma tot "e atin5ea 8n "omandament
moral >...?. Dormea -apte ore. Obli5a/iile sale de pro.esor >...? 8i luau 8ntre trei -i "in"i ore 7ilni". Cin"i ore
8n -ir >aproape dou07e"i de mii de ore 8n 7e"e aniY? erau "onsa"rate le"turii. Dou0 ore -i 6um0tate erau
.olosite pentru reda"tarea lu"r0rilor personale >...?. Idealul omenirii i se p0rea a .i o "omunitate de
personalit0/i morale deplin responsabile "are) asemeni unei armate "i2ile a lui Dumne7eu) ar lupta .0r0
pre5et 8mpotri2a nestatorni"iei naturii in.erioare) .0",nd din "otidian un san"tuar >...?. Ori"ine i-ar .i
e=aminat orarul "otidian ar .i 207ut "0 el a"operea) so"otind -i 2ariantele) doar dou07e"i -i trei de ore<
lipseau de"i -ai7e"i de minute pentru a 8mplini o 7i) iar patru7e"i au .ost "onsa"rate) o dat0 pentru
totdeauna) "on2ersa/iei -i 8n/ele5erii e.orturilor -i "ara"terului aproapelui...:
J
Cele de mai sus ar .i putut .i .oarte bine s"rise de Mide) 8n "ivni5ele 6aticanului, ori de Hu=leE. E
2orba de o viiune romanesc alctuit numai din s)irit critic.
i"i un persona6 nu 2a .i "ru/at. Lie"are 8-i tradu"e) in2in"ibil) propriul 2id< tot "e spune sau .a"e
un persona6 e 8ns"ris dinainte "a negativ. 1a limita 9romanului ironi":) studiul romanes" nu urm0re-te
"rearea) "ompunerea) "reionarea oamenilor >ni"i "#iar 6ude",ndu-i "u se2eritate?) a-a "um .0"ea romanul
%
Aldous Hu=leE; 8-eless in Gaa, %&J'.
(
1ui5i $irandello; &no, nessuno e centomila, Mondadori) %&(') p. HH.
J
Robert Musil; Der Mann o,ne 8igensc,a#ten. %'(
realist) "i destrmarea lor. Romanul de2ine antiroman) el nu "ompune o aventur, "i absen5a aventurii.
Intri5a aparent0 din primul 2olum al /mului #r 4nsu!iri >.ormarea unei so"iet0/i o"ulte "are pre50te-te)
pentru anul %&%3) a *P-a ani2ersare a suirii pe tron a lui Lran7-Dosep# A s0 nu uit0m "0 romanul a .ost
s"ris dup0 "0derea Imperiului?) este un prete=t romanes" la .el de "omi" "a -i a"ela din "ivni5ele
6aticanului >ade20ratului $ap0 i se substituie unul .als? ori din *erc vicios >in2entarea 9pantalonilor pneu-
mati"i:?.
Ironia este mai pu/in 2i7ibil0) dar la .el de "onstant0) 8n trilo5ia lui Hermann 4ro"#) Somnambulii
>%&(3A%&J%?. Aproape "ontemporan "u Musil) 4ro"# d0 -i el impresia) la prima 2edere) "0 s"rie o
9"roni"0:. A-a "um Musil e2o"a imperiul austro-un5ar) 4ro"# studia70 8n aparen/0 5enera/iile Mermaniei
imperiale) dat,nd "u pre"i7ie A din "in"ispre7e"e 8n "in"ispre7e"e ani A materia .ie"0ruia dintre romanele
sale; "aseno; sau romantismul, %333; 8sc, sau anar,ia, %&PJ< Cuguenau sau realismul, %&%3.
Dar) "a -i la Musil) "eea "e ar .i putut .i .res"0 so"ial0 -i 7u5r02ire a unei epo"i se di7ol20 8ntr-un
roman "are 8-i dis)re5uie!te subiectul. O.i/erul $asenoT e "ara"teristi" pentru o 8ntrea50 epo"0< 8n po.ida
onestit0/ii) ilu7iilor -i nelini-tilor sale) el r0m,ne o "o"#ilie 5oal0. Roman"ierul naturalist A T#omas HardE
s"riind Dude ne!tiutul A se situa) -i el) mult deasupra persona6ului "onsiderat dintr-un pun"t de 2edere
biologicK dar 8n r0"eala -i distan/a amintite) el p0stra o simpatie "ald0 -i o mil0 lu"id0 pentru a"est biet
erou uman... Roman"ierul ironic nu mai simte a"east0 "0ldur0 re/inut0. El nu denun/0 numai "ru7imea
destinului biolo5i") "i "ondamn0 mes"#in0ria omului supus a"estui destin. Cu o indi.eren/0 m,nioas0) el
.a"e dise"/ii; un o.i/er A m0runt nobil de /ar0 A "a $asenoT) un mi" bur5#e7 a5itat de ideea re2olu/iei) "a
Es"#) un "ini" disperat "a Hu5uenau sunt pentru 4ro"# ni-te "obai) ni-te marionete "u a6utorul "0rora
demonstrea70 "0 omul nu repre7int0 o dram0) "i un .aliment...
4ro"# -i Musil 8-i in2esti5#ea70 persona6ele 8ntr-o m0sur0 mai mare de",t to/i "eilal/i roman"ieri
9psi#olo5i-ti:) dar o .a" pentru a ar0ta "0 psi#olo5ia e o de-ert0"iune... Ei 7u5r02es" o lume) o nelini-te) o
"ri70 de "on-tiin/0) .0r0 "a toate a"estea s0 dea na-tere unei drame emo/ionante. Ei nu 2or s0 emo/ione7e.
u 2or) adi"0) s0 pun0 8n e2iden/0 drama) "onsider,nd "0 m0runtele .alimente omene-ti nu merit0 numele
de drame... Drama) da"0 e=ist0 una) e a lor -i a "ititorului "are des"oper0) 8n ad,n"ul studiului psi#olo5i")
va"uitatea psi#olo5iei umane.
Toate a"estea se sim/eau de6a la Mide; "aludes este o s"#i/0 de GP de pa5ini) a.e"tate -i distra"ti2e)
.0"ut0 de un s"riitor .ran"e7< 8n Omul #r 4nsu!iri, mai 2i5uros dar mai 5reoi) un s"riitor 5erman
ampli.i"0) p,n0 la %.'PP de pa5ini) a"east0 s"#i/0. Romanul ironi" al lui Mide) $irandello) Hu=leE) 4ro"#
-i Musil ne .a"e s0 8ntre70rim "ru7imea -i de75ustul roman"ierului .a/0 de dramele inimii) de psi#olo5ia
sa2ant0) ori .a/0 de luarea 8n serios a 2e-ni"elor 8n"ur"0turi omene-ti. A"east0 ironie ia o .orm0 pateti"0 la
italianul $irandello) spiritual0 A la .ran"e7ul Mide) plin0 de umor la en5le7ul Hu=leE< mai pro.und0 -i mai
r0ut0"ioas0 la Robert Musil -i la Hermann 4ro"#.
Romanul ironi" ameste"0 8ns0 dou0 inten/ii; una dintre ele este tendin/a de a 7u5r02i inutila
"ompli"are a mobilurilor -i resorturilor psi#olo5i"e ale omului) trans.orm,nd-o 8n "omedie sar"asti"0< este
o apro.undare -i o renun/are la 9anali7a psi#olo5i"0:) .0r0 in"iden/0 aparent0 8n .orma e=terioar0 a
romanului
%
) Cealalt0 tendin/0 are un e.e"t mai imediat; "on2ins de neserio7itatea 9intri5ii psi#olo5i"e:)
roman"ierul nu se mul/ume-te s0--i des"ali.i"e eroii repre7entati2i) -i ni"i s0 "er"ete7e 8n mod ironi" 2idul
pre7entat de ei sub numele de psi#olo5ie. $entru el) romanul nu este des"rierea "on2in50toare a unei
9drame umane: limitate) "i un .el de sonda6 8n min"iunile) "omediile) .alsele drame "reate de oameni.
Romanul nu 2a mai .i centrat pe un .apt di2ers) studiat "u 5ra2itate. 9Lorster e=pli"0 .oarte bine "0 po-
2estirea nu "ontea70. Ea este "el mult un -ir "ronolo5i") un .i-i" de mone7i.:
(
De2ine "#iar a2anta6os s0
nu mai 9po2este-ti o istorie: redus0 la pun"tul de 2edere uni" al po2estitorului moralist >"#iar da"0 e "ini"
"a 4al7a"?) "i s0 e=primi de7ordinea 2ie/ii 8nse-i) "on.u7ia do"trinelor morale) "ara"terul ne2ertebrat)
ridi"ul) tre"0tor al realit0/ii umane.
Dintre a"este dou0 tendin/e) ultima) "ea "are modi.i"0 2i7iunea romanes"0 -i te#ni"a romanului)
"ap0t0 mai repede "on-tiin/0 de sine. Ade20ratul roman"ier este un artist, preo"upat mai de5rab0 de
te,nica romanesc de",t de o 2i7iune .ilo7o.i"0 asupra psi#olo5iei umane. Marea 5enera/ie din %&(G A 8n
"are) al0turi de DoE"e) Fir5inia Rool.) E. M. Lorster) Aldous Hu=leE) se re50seau un Mide sau un
$irandello) a6un-i la maturitate) un Qa.Ca sau un $roust) "are muriser0) pre"um -i) i7ola/i) un Musil sau un
4ro"# A a"east0 5enera/ie s-a a.irmat 8n primul r,nd pe plan te#ni" -i esteti") re.u7,nd "onstru"/ia
dramati"0 a romanului. Dup0 .alimentul intri5ii psi#olo5i"e -i so"iale) ima5ina/ia romanes"0 trebuia s0
%
Abia dup0 %&GG) adi"0 dup0 trei7e"i de ani de la i2irea lor) tendin/ele pe "are le de.inim ai"i 2or .i trans.ormate) de 9romanul
"urent:) "el "are se publi"0) se "ite-te -i se uit0) 8n obi-nuin/0 -i 8n stil vulgariator.
(
RaEmond 1as Fer5nas; *avalerie lgre, Albin Mi"#el %&'P) p. '&.
"aute alte ar#ite"turi.
\ \ \
Romanul se s"#imb0 de"i aidoma unui peisa6 207ut din a2ion) atun"i ",nd )unctului de vedere
unic al po2estitorului din romanul tradi/ional i se substituie multi)licitatea )unctelor de vedere. Mide 8i
e=pli"a 8ntr-o 7i lui Ro5er Martin du Mard; 9$entru a te .a"e mai bine 8n/eles) ai trasat o linie ori7ontal0 pe
o .oaie de #,rtie. Apoi) lu,nd lanterna) ai plimbat 8n"et pun"tul luminos de la un "ap0t la altul al liniei;
9Iat0 Barois-ul dumitale) iat0 -i 2amilia +,ibault... +/i ima5ine7i bio5ra.ia unui persona6 ori istori"ul unei
.amilii -i proie"te7i 8n mod "instit) an de an) asupra lor lumina dumitale... Eu) uite "um 2reau s0 "ompun
2alsi#icatorii de bani...E A 8ntors .oaia) a desenat un semi"er" mare) a pus lanterna la mi6lo" -i) 8n2,rtind-o
pe lo") men/in,nd adi"0 lanterna 8n pun"tul "entral) a plimbat ra7a pe toat0 lun5imea "urbei; 9+n/ele5iB
Sunt dou0 esteti"i. Dumneata e=pui .aptele "a un istorio5ra.) 8n su""esiune "ronolo5i"0. Un .el de
panoram0 des.0-urat0 8n .a/a "ititorului. Dumneata nu po2este-ti ni"iodat0 un e2eniment tre"ut prin
mi6lo"irea unui e2eniment pre7ent...:
%
Teoreti"ian al romanului mai mult de",t roman"ier) Mide 8-i d0dea
seama totu-i "0 o nou0 realitate romanes"0 se apropie. 2r9mi5area tim)ului, "on.u7ia pun"telor de 2e-
dere 2or permite proie"tarea) asupra materiei 2ii) a mai multor proie"toare 8n lo"ul unuia sin5ur< 2or
permite) de asemenea) se"/iuni din un5#iuri di.erite) "u des"#ideri di.erite. A"este re.le"/ii ale lui Mide
2estes" "u o anti"ipa/ie de trei7e"i -i "in"i de ani romanul din %&'P al lui Mi"#el 4utor) +re)te, unde o
serie de e2enimente ne8nsemnate -i absolut banale A ",te2a s0pt0m,ni din 2ia/a unei "lase de li"eu
pari7ian A sunt minu/ios studiate din 9pun"tele de 2edere: ale unor persona6e at,t de di.erite "um sunt
pro.esorii -i ele2ii.
Dup0 %&GP) "2artetul lui 1aTren"e Durrell 3>ustine, Balt,aar, Mountolive, *lea= 2a 8n"er"a s0
"ree7e ima5ina/iei romane-ti) 8ntr-o .a"tur0 mai bo5at0) dimensiuni noi. +ntr-o Ale=andrie 5rea de
par.umuri orientale -i de estetism en5le7) 8nt,lnirea ",tor2a persona6e "osmopolite "reea70 o "ombina/ie
de e2enimente) a2enturi pline de .arme") "onstituind un .el de 9penta"lu: 5eometri"; patru istorii de
dra5oste intri"ate -i semni.i"a/ia lor suprareal0. Durrell .a"e -i ai"i un .el de )ule din e2enimentele
sin5ulare "are ar "onstitui pentru romanul tradi/ional un 9subie"t bun:) dar o .a"e "u inten/ia de a ne
re2ela o realitate #iperuman0
(
B 9Da"0 2rei s0 .ii... nu spun ori5inal) "i doar "ontemporan) trebuie s0
8n"er"i un V"areuW) "a la poCer) sub .orm0 de roman< "ele patru istorii s0 .ie) de pild0) str0b0tute de un a=
"omun -i .ie"are dintre ele s0 .ie dedi"at0 "elor patru pun"te "ardinale. Un "ontinuum) da"0 2rei)
8n"arn,nd nu un timp regsit, "i un tim) eliberat. Curbura spa/iului /i-ar o.eri o po2estire "u .orm0
stereos"opi"0) 8n timp "e personalitatea uman0 207ut0 prin a"est "ontinuum ar de2eni) poate) prismati"0
>...?. De alt.el) nimi" nu trebuie s0 .ie prea cutat. $o2estea trebuie s0 .ie "#iar banal0) un b0iat 8nt,lne-te
o .at0... Dar) trat,nd-o ast.el) nu 2ei aler5a) a-a "um alear50 ma6oritatea "ontemporanilor t0i) de-a lun5ul
unei linii pun"tate...:
J
Trebuie oare 8ntr-ade20r in2o"at0 "urbura spa/ial0 pentru a e=prima ne2oia re"ent0 a romanului de
a 98n"ru"i-a: a2enturile 8n s"opul ob/inerii unui roman "u mai multe dimensiuni) 8n lo"ul po2estirii
liniareB
Durrell nu este de obi"ei at,t de pedant< e mai de5rab0 8n"0r"at de "ulori) de pateti") de
parado=uri) de emo/ie -i "#iar de retori"0... Dar) 8n %&GH) ",nd ne .a"e "unos"ut planul operei sale) 8n
*lea, a-a "um a .0"ut $roust 8n +im)ul regsit, "u trei7e"i de ani 8nainte) suntem obli5a/i s0-i a""ept0m
.ormulele. Ele ne arat0 "0 romanul are preten/ia de a se sustra5e 9timpului o.i"ial:) bio5ra.iei) po2estirii
bine "onduse) liniei pun"tate) spre a e=prima a"ea realitate uman0 pro.und0 "are nu apar/ine ane"dotei -i
"are "onstituia odinioar0 domeniul tratatului misti") "on.esiunii) poe7iei.
Roman 8n .orm0 de poliedru) re.u7,nd -i dispre/uind linia dreapt0 a unei po2estiri 2ioaie)
sentimentale) psi#olo5i"e ori so"iolo5i"e... Teorie emis0 de sin5urul mare roman"ier interna/ional de dup0
%&H*) 1aTren"e Durrell... 4a e=ista 8ns0 8n"0 din %&(P
H
8n "on2orbirile lui Andr Mide "u Ro5er Martin
du Mard) 8n a"ti2itatea) pe atun"i se"ret0) a lui DoE"e) 8n opera lui $roust al "0rei renume se datorea70
e="lusi2 lui 1on Daudet... O 8ntrea50 "i2ili7a/ie literar0 "ere romanului s0 e=prime nu 2ia/a so"ial0 -i
psi#olo5i"0) "i a"el 9dublu: simboli" al 2ie/ii "are a .ost epopeea -i poe7ia.
%
*#. Ro5er Martin du Mard; /euvres com)ltes, Mallimard) 2ol. II) p. % J*%.
(
Comit 8n mod 2oit a"est barbarism. 1imba6ul nostru .iind u7at) pre.i=ul ,i)er are o re7onan/a "are-i lipse-te pre.i=ului su)ra
alterat de spiritualism.
J
1aTren"e Durrell; *lea.
H
Ro5er Martin du Mard; Oeu2res com)ltes, Mallimard) 2ol. II) p. %J*%.
\ \ \
9Dumneata nu po2este-ti ni"iodat0 un e2eniment tre"ut prin mi6lo"irea unui e2eniment pre7ent:) 8i
repro-a) 8n %&(P) Mide lui Martin du Mard. Repro-ul era nedrept; a"est pro"edeu e admirabil utili7at de
Martin du Mard 8n La Sorellina.
El este la .el de bine .olosit) 8n a"eea-i epo"0) de "0tre LranOois Mauria". Ce poate .i mai abil) mai
9modern:) prin 98ntoar"erile 8n tre"ut:) prin arta de a ameste"a pre7entul) tre"utul) tre"utul anterior)
imper.e"tul) de",t) de pild0) Cuibul de vi)ere din %&J(B Un pre7ent 5reu -i 8n0bu-itor apas0 ne8n"etat
"on.esiunea unui o"to5enar; un b0tr,n a2ar) r0u) 8n"#is 8n el 8nsu-i) s"rie din r07bunare pa5ini "are 2or .i
"itite dup0 moartea lui. +n .ie"are "apitol) el se 6oa"0 "u timpul) amintind ",nd de o etap0 a 2ie/ii sale)
",nd de o alta) -i mai 8ndep0rtat0) 8ntor",ndu-se apoi 8n pre7ent... 9Reiau "aietul a"esta dup0 o "ri70 "e m-
a /inut aproape o lun0 la "#eremul 2ostru:) spune el la 8n"eputul "apitolului I. Cin"i r,nduri mai 6os a2em
de-a .a"e "u tre"utul apropiat) tre"ere prile6uit0 de 2i7ita nepotului s0u; 9Dumini"a tre"ut0 $#ili a 2enit s0-
mi /in0 de ur,t...: Apoi) 8n pa5ina urm0toare) o medita/ie atemporal0 asupra 2ie/ii sale 8n ansamblu; 9Isa)
iat0 ",t de nenoro"it am .ost:...
%
) "are) printr-o tran7i/ie abil0) "ondu"e la un 2e"#i episod 8nt,mplat "u
dou07e"i de ani 8n urm0) le5at de amintirea unui nepot... u lipses" ni"i alu7iile la "eea "e se 2a petre"e
dup0 moartea naratorului) la 2iitor adi"0... $las,nd 8n mod arbitrar reda"tarea "apitolului I 8n iulie %&JP)
Mauria" i7bute-te) 8n apro=imati2 "in"ispre7e"e pa5ini) un tur de .or/0; "ititorul e purtat su""esi2 din iulie
%&JP 8n %&J( >2iitor?) %&%P) %&%H -i) din nou) 8n iulie %&JP... Re"unoa-tem "u u-urin/0 pro"edeul .olosit
",/i2a ani mai t,r7iu de Hu=leE 8n Orb )rin Maa 38-eless in Gaa= -i "are 8n epo"a respe"ti20 era
"onsiderat drept un merit al lui $roust...
+ntre $roust -i Hu=leE pe de-o parte -i LranOois Mauria" de "ealalt0) di.eren/a "onst0 8n .aptul "0
la primii pro"edeul e 2i7ibil) 8n timp "e Mauria" d0 impresia "0 s"rie 8n "ea mai tradi/ional0 manier0)
a2,nd "o"#et0ria s0 introdu"0 pasa6e de tran7i/ie a"olo unde Hu=leE le omite... De asemenea Genitri@
>%&(J? ne introdu"e ",nd 8n "on-tiin/a unui persona6) ",nd 8n a altuia) ",nd 8n "#iar "on-tiin/a
roman"ierului "are--i supra2e5#ea70 persona6ele >Sartre 8i 2a repro-a a"est lu"ru lui Mauria" 8ntr-un
arti"ol "elebru ap0rut 8n %&J3?. Iat0 de"i "0 a"ea te#ni"0 "are 2a .a"e 5loria lui Mide sau Hu=leE e=ista
8nainte de a .i .ost publi"ate 2alsi#icatorii de bani ori "unct, contra)unct. 1a Mauria") ea este 8ns0 de5#i-
7at0 abil -i dis"ret) ni"ide"um pus0 8n 2aloare "a o des"operire re2olu/ionar0...
+n ori"e "a7) romanul a sim/it nevoia de a mi7a pe relati2itatea timpurilor -i 9pun"telor de 2edere:)
8n s"opul de a o.eri o realitate mai "omple=0 -i mai multipl0. Fom admira a"este dislo"0ri la $roust) Mide)
Hu=leE) pentru "0 ei -tiu s0 le pun0 8n 2aloare. Ca7ul lui Mauria") "are le .olose-te "u pudoare -i dis"re/ie
8ntr-o po2estire aparent tradi/ional0) demonstrea70 8ns0 "0 ele erau ine2itabile.
\\\
$are s0 se .i terminat A rutina 8-i 2a lua 8ns0 re2an-a A "u po2estirea relatat0 de un narator obie"ti2)
instalat 8ntr-un .otoliu) memorialist abil -i .oarte bine do"umentat al unei istorii tre"ute. Ima5ina/ia -i
2ia/a trebuie s0--i re"apete "ara"terul nepre207ut. A-a "um re5ia se re8nnoia prin %&(G) pun,nd a"torii s0
"ir"ule 8ntre sal0 -i s"en0) romanul se amu7a a"u7,ndu-l pe roman"ier. C#iar atun"i ",nd $irandello
arun"a 8n arena simboli"0 "ele Zase )ersona(e 4n cutarea unui autor, parodie a dramei) Mide introdu"e 8n
2alsi#icatorii de bani, parodie a romanului, pe 8nsu-i roman"ierul "are s"rie "artea... 1a $roust) naratorul)
Mar"el) era persona6ul prin"ipal a "0rui "on-tiin/0 repre7int0 un .el de 6o" subtil de o5lin7i paralele) 8n
"are persona6ele +im)ului )ierdut se re.le"t0 din toate un5#iurile posibile) la in.init... +n "unct,
contra)unct, Hu=leE .a"e a"ela-i 6o" dublu; 9Introdu"erea 8n roman a unui roman"ier 2a ser2i drept
prete=t pentru 5enerali70ri esteti"e >...?. Spe"imene din opera sa 2or ilustra alte maniere) posibile ori
imposibile) de a po2esti o istorie.:
(
Am putea 2edea ai"i un simplu 96o" intele"tual:) pu/in "am pre/ios) "u des02,r-ire literar. Dar
a"est pro"edeu arti.i"ial A introdu"erea roman"ierului 8n roman mar"#ea70 pre"is momentul 8n "are
roman"ierul renun/0 la pri2ile5iul "am -"ol0res" de a .i "omentatorul) 5losatorul persona6elor sale)
pro.esorul "are le e=pli"0) psi#olo5ul "are le epui7ea70 semni.i"a/iile... +nainte de a se .a"e ne207ut) el 8l
s"oal0 pe 9po2estitor: din .otoliul de stilist -i de psi#olo5 8n "are se instalase) pentru a-l 8ntreba da"0 are
dreptul s0 se "onsidere atoate-tiutor) so"iolo5) psi#olo5 -i 5,nditor...
u e 2orba ai"i de",t de rea"/ia .ireas"0 a roman"ierului 8ntr-o epo"0 nou0 "are pune 8n dis"u/ie
%
LranOois Mauria"; *uibul de vi)ere, trad. de Ion Mi#0ileanu) Editura pentru 1iteratur0) %&'*) pp. (%*A(%3.
(
Aldous Hu=leE; "unct, contra)unct, trad. "it.) 2ol. II) p. %((.
postulatele romanului -i pri2ile5iile roman"ierului. $,n0 la epo"a la "are ne re.erim ai"i) roman"ierul
po2estea 9o istorie:) "er,ndu-le persona6elor s0 6oa"e 8n respe"ti2a istorie rolurile "0rora le-a destinat...
A"um totul se s"#imb0. Mide) Unamuno) $irandello) $roust) Hu=leE) renun/,nd s0 po2esteas"0 ei
romanul) dau "u2,ntul 9persona6elor:) .0r0 a 8n"er"a s0 le e=pli"e ori s0 le interprete7e.
De a"eea ei sunt ispiti/i o "lip0 s0 opun0 autonomiei persona6elor autonomia roman"ierului. E o
9"ri70: s"urt0) pu/in "am 9literar0:. Cur,nd) pun"tul de 2edere al roman"ierului se estompea70 8n .a/a noii
9te#ni"i: a romanului "are 2a .i urm0toarea; numai )ersona(ele au cuv9ntul. Romanul se"olului al II-lea
se n0s"use.
\\\
9Ma6oritatea marilor autori "ontemporani) $roust) DoE"e) Dos $assos) LaulCner) Mide) F. Rool.) au
8n"er"at) .ie"are 8n .elul s0u) s0 mutile7e timpul:
%
, s"ria Sartre 8n %&J3. 1a drept 2orbind) 6o"ul
roman"ierului "u timpul era .oarte abil 8n"0 la postreali-ti -i la LranOois Mauria") de pild0) "are .olose-te
pentru propriile-i s"opuri te#ni"a postrealist0. i"i ra"ursiul) ni"i 8ntoar"erea 8n tre"ut nu erau
ne"unos"ute -i "el mai ne8nsemnat roman s"ris prin %&(P -tia s0 6on5le7e "u timpul) ba .0",nd s0 tr0ias"0
o s"en0 8n durata ei ade20rat0) ba re7um,nd trei luni sau trei ani ori 8nt,r7iind ",teodat0 8n anali7area
2reunui moment pentru a-l .i=a 8n durat0.
A.ar0 de meta.i7i"a timpului) "are slu6e-te drept prete=t operei sale -i "onstituie o teorie, Mar"el
$roust n-a 8n.0ptuit 8n .ond ni"i o re2olu/ie te#ni"0. El e2o"0 tre"utul) 8l anali7ea70) 8nt,r7ie asupra
anali7ei) .a"e "ompara/ii) dar nimi" din toate a"estea A at,t 8n "eea "e pri2e-te ritmul ",t -i impresia
produs0 A nu se 8ndep0rtea70 de 9romanul de anali70:) de Adol),e, de pild0) e="ept,nd) bine8n/eles) "ultul
pentru minu/ie. Citindu-l pe $roust nu 8n"er"i 8n mod dire"t o nou0 sen7a/ie a timpului; $roust disertea70
asupra timpului) romanul s0u des.0-ur,ndu-se 8ns0 .oarte lent -i "re,nd impresia de "roni"0 >da"0
e="ept0m pasa6ele 9teoreti"e: "u madeleina) "u "aldar,mul Fene/iei et".) "are nu sunt nout0/i 8n te#ni"a
romanes"0) "i re.le"/ii -i diserta/ii?.
Liind"0 renun/0 la anali70) LaulCner e mai stu.os -i mai arid. 1a el densitatea tre"utului nu ni se
o.er0 de",t prin densitatea "on-tiin/elor. Urm0rim 8n Sanctuar sen7a/iile de 7i "u 7i ale persona6elor)
e2enimentele) a"/iunile dramati"e ale romanului .iind per"epute prin reminis"en/ele persona6elor) prin
ideile lor tre"0toare; 8n "ursul le"turii) 8n/ele5em treptat "0 t,n0ra Temple a .ost 2iolat0 "u a6utorul unui
"o"ean de porumb< r0s.oind 8ns0 romanul la 8nt,mplare) ori re"itindu-l) "ititorul nu 2a putea re50si a"est
pasa6 -i ni"i nu-l 2a putea situa la o pa5in0 pre"is0... Crima reu-e-te s0 se impun0) .0r0 a se .i 2orbit
2reodat0 despre ea. .n Absalom) Absalom) LaulCner 8n"epe "u s.,r-itul; po2estirea ur"0 pro5resi2 8n timp)
re2enind 8n urm0 "u un se"ol. +n ?gomotul !i #uria, istoria 7bu"iumat0 a unei .amilii din Mississippi) ai
"0rei membri sunt aproape to/i tara/i) transpare 8n"et) "a o mas0 amor.0 8n "are "ronolo5ia e 5reu de
pre"i7at) din monolo5urile interioare 6u=tapuse ale mai multor persona6e) din "on-tiin/ele lor 8mbu"0t0/ite
-i tulburi. Mai mult) p,n0 -i ordinea "apitolelor "onstituie o dislo"are a timpului; * aprilie %&(3) ( iunie
%&%P) ' aprilie %&(3) 3 aprilie %&(3.
$ro"edeul 2a .i reluat) 8n %&J') de Aldous Hu=leE 8n Orb )rin Gaa. Datarea su""esi20 a
"apitolelor e urm0toarea; JP au5ust %&JJ) H aprilie %&JH) ' noiembrie %&P() 3 de"embrie %&(') '
noiembrie %&P() 3 aprilie %&JH) JP au5ust %&JJ) ( aprilie %&PJ) %' iunie %&%( et". E2ident) 8n .elul a"esta)
romanul de2ine un )ule pentru "ititor) su5er,nd prin a"easta o "ronolo5ie tulbure) o oare"are
9pro.un7ime: a destinelor. Cunoa-tem istoria din eta)e, tot din eta)e re"onstituim romanul< e=a"t a-a "um
.a"em -i ",nd ne 5,ndim la propria noastr0 2ia/0) sond,nd-o .ra5mentar -i nu 8ntr-o ordine "ronolo5i"0
per.e"t0. Reu-ita lui Hu=leE e de altminteri in"ontestabil0) iar pro"edeul 2a .i reluat de 1ouis Muillou= 8n
>ocul rbdrii.
+naintea lui Hu=leE) Fir5inia Rool. .0"ea un 6o" 8ntru",t2a di.erit; 8n /rlando >%&(&? po2estirea
8n"epe 8n se"olul al IFI-lea -i eroul se nume-te Orlando< 8n"etul "u 8n"etul) .0r0 "a autorul s0 ne pre2in0)
ne a.l0m 8n se"olul al IFII-lea sau al IFIII-lea) iar eroul a de2enit eroin0) .0r0 a .i 8mb0tr,nit de
altminteri.
+n timpul 9re5,ndit: -i retr0it de $roust) 8n timpul 8mbu"0t0/it -i tulbure al lui LaulCner ori Hu=leE)
romanul des"oper0 un nou .el de sim/ire -i de ima5ina/ie. C0"i) da"0 "ititorul trebuie s0 trias" romanul)
ar .i .ost arbitrar "a e2enimentele s0 .ie per"epute potri2it ordinii "ronolo5i"e. Ordinea "ronolo5i"0 e
ne"esar0 unui "apitol de istorie< dimpotri20) sentimentul pe "are-l 8n"er"0m .a/0 de 2ia/0 -i de tre"ut)
natura a"estui sentiment nu se poate e=prima "a 8n romanul ori po2estirea tradi/ional0) prin respe"tarea
%
Dean-$aul Sartre; Situations %, Mallimard) %&H3) p. **.
"ronolo5iei.
Dislo"area po2estirii nu poate .i 8ns0 redus0 A -i nu s-a redus ni"iodat0 A la a"east0 9mutilare a
timpului:. Ori",t de ne"esar0 8n unele "a7uri) ea nu este de",t un pro"edeu -i 8n"0 unul .oarte simplu. +n
.ond) impresia de ad,n"ime tr0it0 pe "are o d0 LaulCner /ine nu at,t de per"eperea 8nt,r7iat0 a
e2enimentelor) ",t de .aptul "0 romanul e tr0it simultan de mai multe con!tiin5e, "u "are "ititorul are o
"omuni"are dire"t0. Multipli"itate e=ist0 at,t 8n Orb )rin Gaa, ",t -i 8n 6alurile Fir5iniei Rool.. De
alt.el) impresia de 2ia/0 "ole"ti20 -i de densitate pe "are o pro"ur0 marea trilo5ie a lui Dos $assos) &.S.A.,
se datorea70 mai mult .ra5ment0rii pun"telor de 2edere de",t dislo"0rii timpului.
+n"0 la 8n"eputul se"olului) T#ornton Rilder) str0mo- "lasi" al romanului ameri"an) re"ur5ea 8n
"artea sa per.e"t realist0) "untea S#9ntului Ludovic, la o anumit0 so.isti"are 8n "ompo7i/ie< ne2oii de
densitate 8i r0spundea 6u=tapunerea bio5ra.iilor a "in"i persoane moarte 8ntr-un a""ident. +n "elebra
"aralel `SX >%&JP? a lui Dos $assos) 8n"er"are de a e2o"a total -i masi2 2ia/a ameri"an0 dintre %&PP -i
%&%*) persona6ele r0m,n aproape anonime) "#iar da"0 iau) su""esi2) "u2,ntul. Romanul se proie"tea70)
aproape simultan) pe trei e"rane) ameste",nd "ontinuu .orme di.erite de e2o"are a realit0/ii; episoade
tr0ite de unele persona6e A Ma") DeneE et".< monolo5uri interioare "are rup po2estirile -i poart0 in2ariabil
titlul 9O"#iul obie"ti2ului:< 8n s.,r-it) sub titlul Actualit5i sunt inserate brutal 8n te=t t0ieturi din pres0)
talme--balme- -i .0r0 pun"tua/ie) d,nd o"#iului impresia pe "are ar .i a2ut-o par"ur5,nd titlurile din 7iare;
9Dire"torul unui li"eu nu permite s0rutul. Trei persoane mor dup0 "e au m,n"at "onser2e. 10mpi "u ar"
2or lumina "ele mai 8ntune"oase 7one din C#i"a5o:
%
. E "iudat "0 8n a"eea-i epo"0 s"riitorul so2ieti"
$ilniaC .olose-te a"ela-i pro"edeu) introdu",nd 8n roman s"urte te=te luate din 7iare) t0ieturi din -tirile de
a"tualitate) titluri de 7iare< -i) 8n a"est sens) 6olga se vars 4n Marea *as)ic p0r0se-te realismul obie"ti2
unilbniar 8n .a2oarea unei in2esti5a/ii esteti"e -i a unei arte "are e2oluea70 pe planuri di.erite.
Fia/a multipl0) multi.orm0) masi2a -i ambi5u0) pretinde o alt0 te#ni"0 romanes"0 de",t arta
po2estitorului a "0rui menire era doar s0 re/in0 aten/ia. Dar) nu numai 92olumul: 2ie/ii) "i -i .ine/ea -i
"omple=itatea ei o pretind. Aproape 8n a"ela-i moment) dar e2o",nd realit0/i .oarte deosebite) pur so"iale
la unul) "u des02,r-ire artisti"e la "el0lalt) Dos $assos -i Mide au sim/it ne2oia de a dislo"a te#ni"a
uniliniar0 a po2estirii -i de a o 8nlo"ui printr-o a"/iune multidire"/ional0.
Dar nu e su.i"ient s0 ml0die7i sau "#iar s0 r0storni "ronolo5ia romanes"0. oua densitate a operei
se ob/ine -i prin 6u=tapunerea mai multor pun"te de 2edere -i prin "u.undarea 8n .ie"are dintre "on-tiin/e.
Impresionismul an5lo-sa=on repre7int0 u"eni"ia a"estei arte a s"u.und0torului.
%
Do#n Dos $assos; "aralela `SX.
%G 8@)lorarea straturilor )ro#unde im)resionismul
Arta romanului 8n AngliaB >ose), *onrad, Cenr- >ames. A Ritmul im)resionistB 8. M. 2orster.
:at,erine Mans#ield. A Materia nede#init a vie5iiB 6irginia Lool# !i )ulberea luminoas a cli)elor,
trirea 4n stare )ur. A Aria im)resionist a lui Sartre !i Nat,alie Sarraute. A Romanul )ointillist.
Brutalitatea con!tiin5elorB 2aul<ner. A De#ormarea limba(ului A De la americani la Dnoul romanE.
A Lirismul obscur al con!tiin5ei. A Noi ci ale romanului.
Romanul 8n "are viiunea are o mai mare 8nsemn0tate de",t )ovestirea 8-i 2a 50si .ormula 8n
An5lia. Da"0 8l e="ept0m pe Di"Cens) putem spune "0 ai"i desenul 8n tr0s0turi 5roase de "0rbune al .res"ei
realiste nu s-a impus. $ersona6ele lui MalsTort#E nu au "orpolen/a -i densitatea tr0s0turilor "ara"teristi"e
persona6elor lui Sola -i ni"i) bine8n/eles) teribila 2ibra/ie a "elor dostoie2sCiene. C#iar -i de"orul e mai
pu/in 8n"0r"at) .0r0 ad,n"ime epi"0) mai mult moral de",t so"ial) .0r0 a"ele un5#ere de umbr0 pe "are le
as"und deopotri20 bule2ardele politi"ii -i str0du/ele "omer"iale.
Admiratori ai lui Llaubert) Sola) Maupassant) roman"ierii an5lo-sa=oni e2oluea70 totu-i spre un
desen mai palid -i mai nuan/at) unde umbrele nu sunt a""entuate) "i deli"ate -i nuan/ate. De la naturalism
la impresionism) tre",nd pro5resi2 prin opera lui Dosep# Conrad) HenrE Dames -i E. M. Lorster) pentru a
a6un5e la Qat#erine Mans.ield -i la Fir5inia Rool.) po7iti2ismul "ompa"t "are domnea 8n %3*G se
diluea70 p,n0 la topire 8n nuan/ele dia.ane ale pointillismului psi#olo5i". Totul se petre"e prin tran7i/ii
lente) 8n timp "e 8n Lran/a ironia n0s"ut0 de simbolism mar"#ea70 o mai 20dit0 re2olu/ie. Arta romanului
8n An5lia 8-i s"#imb0 pe nesim/ite dire"/ia; obser2area e=terioar0 a realit0/ii so"iale e diluat0 8n sen7a/ii
l0untri"e -i 8ntr-o pulbere de ima5ini. MalsTort#E des"rie 8n"0 oameni pe str07i) Fir5inia Rool. nu mai
e2o"0 de",t re.le=ele str0lu"itoare ale unor ima5ini.
uan/a
%
a .ost a"eea prin "are an5lo-sa=onii au e2adat din arta realist0) sim/ul nuan/ei atr05,ndu-i
"u o .or/0 in2i7ibil0 departe de 7u5r02irea po7iti20) spre pulberile unde 8ns0-i psi#olo5ia "edea70 8n .a/a
misterului pe "are 8l as"unde.
Arta romanului 8n An5lia a s.,r-it prin a de2eni arta romanului en5le7; sensibilitate intim0 -i
re/inut0) 2ia/a 207ut0) din interior) surprin70tor de di2ers "olorat0 la supra.a/0) sumbr0 8n ad,n"uri)
totdeauna 7u5r02it0 8n am0nunt prin numeroase tu-e u-oare) "u o bun02oin/0 2is0toare -i o nelini-te
as"uns0 "e se unes" 8n umor.
\ \ \
utri/i) la s.,r-itul se"olului al III-lea) de o tradi/ie naturalist0 pe "are o admirau) .0r0 a o iubi 8n
.ond) un Conrad ori un HenrE Dames se simt 8n"0 atra-i de intri50) de dram0) de po2estirea bine "ondus0.
+n istoriile sale marin0re-ti) Dosep# Conrad este) bine8n/eles) 8n primul r,nd un po2estitor; eroul
din Lord >im 8-i po2este-te 2ia/a timp de trei ore "u "easul 8n m,n0... Dar de sub po2estirea 2ioaie -i
pitoreas"0) de un pi"ares" u-or) r07bate o alt0 inten/ie; 2ia/a) "u neputin/0 de po2estit) r07le/it0 -i masi20
deopotri20) nu se poate redu"e la "on.esiune) la po2estire) la ane"dot0; 9De multe 7ile de .oarte multe 7ile
nu 2orbise "u nimeni) 8n s"#imb a2usese nes.,r-ite "on2orbiri "u el 8nsu-i) t0"ute) in"oerente) "a un
pri7onier sin5ur 8n "elul0) sau "a un "0l0tor pierdut 8n de-ert. +n momentul a"ela r0spundea unor 8ntreb0ri
"are n-a2eau importan/0) de-i erau puse "u un s"op pre"is< dar se 8ndoia "0 2a mai putea 2reodat0 8n 2iitor
2orbi des"#is "u "ine2a.:
(
+n toate romanele lui Conrad) eroul) "a -i 1ord Dim ori "0pitanul din +ai#un, este pus 8n .a/a unui
9pro"es:) unei 8mpre6ur0ri "are 8l obli50 6uridi" s0 dea so"oteal0 de e2enimentele tr0ite de el. @i atun"i
8n/ele5e "0 ori"e po2estire 8nseamn0 min"iun0; 9$,n0 -i sunetul propriilor lui de"lara/ii sin"ere 8i 8nt0rise
"on2in5erea "0 2orbele nu-i mai puteau .i de ni"i un .olos. Omul de a"olo p0rea "0--i d0 seama de starea
lui de7n0d06duit0. Dim se uit0 la el) apoi 8-i 8ntoarse o"#ii #ot0r,t) "a pentru o desp0r/ire de.initi20.:
J
umai a"est om) "0ruia 1ord Dim nu-i putea e=pli"a "eea "e se 8nt,mplase -i pe "are 8l pri2i 8ndurerat) 2a
putea 8ntr-o 7i) relu,nd lu"rurile) s0 su5ere7e "e mister a .ost 2ia/a tr0it0 de Dim; 9Mai t,r7iu) 8n ori"e "ol/
al lumii s-ar .i a.lat) lui MarloT 8i pl0"ea deseori s0--i adu"0 aminte de Dim >...?. Asta se 8nt,mpla poate
dup0 2reo "in0) pe o 2erand0 drapat0 8n .run7i- 8mpletit >...?) 8n 8ntuneri"ul ad,n" pun"tat de .o"ul /i50rilor
%
Inspira/ia simbolist0 se 20de-te peste tot) la Miraudou=) Fir5inia Rool.) 8n timp "e eti"#eta 9simbolist: nu desemnea70 de",t
un 5rup de poe/i minori din Lran/a.
(
Dosep# Conrad; Lord >im, trad. de Ti"u Ar"#ip) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'H) p. GP.
J
%bidem, p. GP.
aprinse >...?< -i de la prima 2orb0) trupul lui MarloT) 8ntins alene pe s"aun) 8n"remenea) "a -i "um spiritul
s0u -i-ar .i luat 7borul 8nd0r0t) 8mpotri2a "ur5erii timpului) "a s0 rosteas"0) prin bu7ele lui) din ad,n"ul
tre"utului.:
%
A-a "um se 2a 8nt,mpla mai t,r7iu la $roust) memoria d0 2ie/ii o nou0 dimensiune) in"ertitudinile
memoriei repre7ent,nd 7ona de eroare a.lat0 la #otarul dintre po2estire -i realitate... Abia atun"i romanul
marin0res" plin de a2enturi -i "iud0/enii) "ara"teristi" lui Conrad) poate urma .irul istoriei lui aparent
realiste; D"atna a2ea o punte lun50) -i toate b0r"ile erau 8n-irate a"olo >...?. Dim m-a asi5urat) "u 20dit0
5ri60 de a .i "re7ut) "0 .0"use 8nainte tot "e trebuie) a-a "a b0r"ile s0 .ie 5ata la ne2oie. +-i "uno-tea
datoria...:
(
$lute-te pe o"ean) spre porturi -i es"ale) b0tr,na 5aler0 -i) o dat0 "u ea) .rumoasa po2estire...
dar romanul a de2enit re.le= al romanului) iar .arme"ul nu i-l mai d0 -irul ne8ntrerupt al 7ilelor) "i
-o20ielile memoriei... $o2estirea lui Conrad r0m,ne) 8n mod si5ur) o istorie 9liber0 -i #oinar0:) .iind 8n
a"ela-i timp -i proie"/ia a"estei istorii 8n a.undurile submarine) o umbr0 -i o eni5m0) 9un e2eniment menit
s0 "olore7e e=isten/a:
J
.
HenrE Dames e -i el un po2estitor -i O coard )rea 4ntins pare la primul "onta"t un .el de istorie
abil or,nduit0) ba "#iar o istorie "u .antome; o mare "as0 en5le7eas"0) la /ar0) unde) 8ntr-o atmos.er0 din
"e 8n "e mai 8n"ordat0) doi "opii) pro.esoara lor -i ser2itorii sunt st0p,ni/i de #alu"ina/ii. Dar) "a -i la
Conrad) po2estirea este indire"t0) e2o",nd o nou0 dimensiune pro2enit0 din di.i"ultatea de a o 8n"#ide
8ntr-o .orm0 anume; 9E din"olo de ori"e) spune naratorul .i"ti2. u "unos" nimi" pe lume "are s0-i
semene ",t de ",t... A Te re.eri la e.e"tul de 5roa70B am 8ntrebat... Ar .i 2oit par"0 s0-mi r0spund0 "0
lu"rurile nu erau "#iar at,t de simple) -i "0 nu putea 50si termeni e=a"/i pentru a se e=prima...:
H
$o2estirea
e2enimentului p0le-te 8n .a/a bo50/iei tr0irii; 9-a- .i i7butit ni"iodat0 A "#iar da"0 m-a- .i l0sat 8n 2oia
amintirilor A s0 reprodu" uimitorul "omentariu se"ret "u oare 8nso/eam) p,n0 la e="es) orele) -i a-a at,t de
pline) ale 2ie/ii noastre "omune.:
G
Ca -i romanele lui Conrad) romanul lui HenrE Dames) din"olo de un
ade20r super.i"ial) "aut0 un e#e"tB Da 4ntinde !i mai mult coarda emo5iei noastre:.
Ast.el) 8nainte de a .i .ost .ormulate) dup0 %&(P) teoriile impresionismului) Conrad -i HenrE Dames
des"opereau un pro"edeu impresionist -i anume; .aptele relatate) 7u5r02ite am0nun/it dar prin tu-e u-oare)
su5erea70 "0 din"olo de p,n70 e=ist0 o alt0 realitate) inde.inisabil0. Dedesubtul supra.e/ei pitore-ti a
po2estirii 2ioaie ori .as"inante) se impun misterul -i ad,n"imea e2enimentului "are s"ap0 po2estirii. 1a
Conrad) un nau.ra5iu nu este numai un episod al po2estirii) "i o realitate masi20) ne"unos"ut0) "u
neputin/0 de anali7at ori de re"onstituit) dup0 "um reiese din "ele "e urmea70; 9Laptele pe "are a"e-ti
oameni 2oiau numaide",t s0 le "unoas"0) au .ost 2i7ibile) pip0ibile) la 8ndem,na sim/urilor< a2useser0
lo"ul lor 8n spa/iu -i 8n timp -i "a s0 se 8mplineas"0) le trebuise un 2apor de o mie patru sute de tone -i
dou07e"i -i -apte de minute pe "easorni"< ele al"0tuiau un tot "u anume tr0s0turi) "u anume nuan/e) un
aspe"t "ompli"at de "are o"#iul putea s0--i aminteas"0) dar -i "u un "eva 4n )lusB ceva ne207ut) un du#
du",nd la pier7anie) "a un su.let r0u2oitor...:
'
A"est 9"e2a 8n plus: "onstituie 8n"0 de pe a"um esen/ialul romanului impresionist; anume sen7a/ia
"0 din"olo de po2estirea obie"ti20 A "are a de2enit insu.i"ient0 A din"olo "#iar de "on-tiin/a
e2enimentelor tr0ite pe oare persona6ele o dob,ndes") e=ist0 o realitate impenetrabil0 a e2enimentului.
Ast.el) +ai#un >%&PJ? este relatarea am0nun/it0) per.e"t realist0) a "elor trei 7ile 8n "are o b0tr,n0
"orabie 8n.runt0 un "i"lon< po2estirea nu are 8ns0 2aloare de",t 8n m0sura 8n "are 8-i .a"e sim/it0 neputin/a
de a reda masi2a totalitate a .aptelor) e2enimentul absolut "e nu poate .i des"ris 8n 8ntre5ime.
De2ine sensibil0 ai"i o metamor#o a romanului "are 2a "0p0ta un aspe"t mai deplin la DoE"e ori
Qa.Ca; s"opul -i materia po2estirii nu mai re7id0 8n "eea "e se po2este-te) "i 8ntr-o realitate a "0rei
pro.un7ime) "omple=itate) densitate o sustra5 posibilit0/ilor po2estirii -i anali7ei.
1enta e2olu/ie britani"0 spre impresionismul total al Fir5iniei Rool. e mar"at0 de dispari/ia
pro5resi20 a intri5ii dramati"e. 8uro)enii lui HernE Dames nu se mai bi7uie pe intri50) "i "onstituie doar
un 9studiu:; 8ntr-o manier0 .oarte subtil0) -o"ul produs de "on.runtarea dintre sensibilitatea ameri"anilor
-i a europenilor 2eni/i 8n 2i7it0< in2ers) 8n Ambasadorii, un ameri"an 2ine s0 re.orme7e Europa -i e
"on2ertit de ea. 1a .el) E. M. Lorster porne-te) 8n Monteriano 3L,ere Angels 2ear to +read, %&PG? de
pild0) de la o 9a2entur0:< t,n0ra en5le7oai"0 20du20 1ilia se "0s0tore-te) 8ntr-un moment de neso"otin/0)
"u un italian 2ul5ar -i .rumos. A"east0 8nt,mplare de"lan-ea70 lupta de la distan/0 intre mora2urile ita-
%
%bidem, pp. GPAG%.
(
%bidem, p. &3.
J
Dosep# Conrad; Lord >im, "r#ace de FaFb, Mallimard) %&(%) p. '.
H
HenrE Dames; +,e +urn o# t,e Scre;, %3&J. C.. -i 2ol. Dais- Miller, trad. de A. Ralian) 4.$.T.) %&'3.
G
HenrE Dames; +,e +urn o# t,e Scre;, %3&J. C.. -i 2ol. Dais- Miller, trad. de A. Ralian) 4.$.T.) %&'3.
'
Dosep# Conrad; Lord >im, trad. "it.) p. H3. %3P
liene -i "ele en5le7e. +n Drumul %ndiilor >%&(H?) 8ns0) a disp0rut ori"e intri50< a r0mas doar "io"nirea
dintre dou0 stiluri de 2ia/0) pre7ent0 -i la HenrE Dames. Dar 8n Monteriano ea e tratat0 8n stare pur0)
ser2ind drept prete=t pentru a e2o"a misterul mora2urilor -i al sensibilit0/ilor) da"0 nu pe "el al su.letelor.
Realitatea romanului nu se mai a.l0 la supra.a/a a"estuia) "i 8n "eea "e el nu i7bute-te s0 .ormule7e 8n
8ntre5ime.
E2olu,nd de la naturalism la impresionism) romanul spe"i.i" en5le7 tradu"ea) prin urmare) a"ela-i
.enomen "a -i romanul .ran"e7 "are) 8n a"eea-i perioad0) tre"ea de la realism la 9ironie:. Lenomenul la
"are ne re.erim este 9spulberarea po2estirii:) a a"elei po2estiri bine "onduse) "oerente) "are nu e alt"e2a
de",t un arti.i"iu dramati" al roman"ierului. E2ident) "ititorul 8ndr05ostit de lo5i"0 este "u"erit de a"est
arti.i"iu) "are 8n"#ide 8ns0 romanul 8n el 8nsu-i) 8l trans.orm0 8ntr-un 6o" arbitrar al spiritului) ne5li6,nd .ie
"uloarea) misterul -i plenitudinea impalpabil0 a 2ie/ii A elemente ale impresionismului en5le7) A .ie a"ea
in"on5ruen/0 a e=isten/ei "are a introdus ironia 8n romanul .ran"e7 >-i 8n romanele lui Hu=leE) en5le7
.oarte europeni7at?.
Teoreti"ian al a"estei re2olu/ii) 50sind un spri6in pentru teoriile sale at,t 8n opera lui Mide ",t -i 8n
"ea a Fir5iniei Rool.) E. M. Lorster pledea70 pentru 9romanul des"#is:) 8mpotri2a 9romanului 8n"#is:;
9+n de.initi2) de "e e obli5at romanul s0 urme7e un planB u se poate el oare des.0-ura dup0 propria-i
2oin/0B De "e e obli5at s0 aib0 un de7nod0m,nt) "a o pies0 de teatruB -ar putea el) dimpotri20) s0 se
des"#id0B:
%
\\\
Dup0 dispari/ia intri5ii -i a interesului dramati") r0m,ne doar un moment al duratei, nestatorni")
impenetrabil) total) "a marea -i "erul. $e Qat#erine Mans.ield o preo"up0 8n "e )la(a gol#ului e2o"area
unei dimine/i) totalitatea unei dimine/i< o diminea/0 8n "are) de alt.el) nu se petre"e nimi") o diminea/0
tr0it0 de 7e"e persona6e A "opii 6u",ndu-se) .emei nep0s0toare ori "opil0roase) b0rba/i 5r0bi/i 8n drum spre
slu6b0 A -i de o turm0 de oiY Deasupra a"estor e=isten/e i7olate) a"estor "on-tiin/e .ra5mentare se 8ntinde o
"olb0raie .0r0 s.,r-it) "olorat0) nede.init0) prea 2ast0 pentru un spirit omenes". umai 6o"ul soarelui -i al
norilor) la 8n"eputul -i la s.,r-itul nu2elei) e2o"0 a"east0 imensitate... 9Atun"i) de "e) Doamne S.inte) a/i
mai 2enitB murmur0 HarrE Qember.
u-i r0spunse nimeni.
Un noura- senin plutea prin .a/a lunii. +n "lipa a"eea de 8ntune"ime) 75omotul m0rii r0sun0)
pro.und -i tulburat. Apoi norul ple"0 s0 r0t0"eas"0 departe) iar 75omotul m0rii de2eni un murmur
nedeslu-it) "a -i "um se tre7ea dintr-un sumbru 2is. O lini-te se l0s0 peste toate:
(
.
imeni nu 2a putea e=pli"a ni"iodat0 4n 4ntregime "e anume a 8nsemnat a"east0 diminea/0.
Romanul impresionist este doar un e.ort de apro=ima/ie 8n a"est sens) e.ort 2e"in "u a"ela al lui $roust
pentru a re50si timpul) adi"0 a-l st0p,ni 8n 8ntre5ime. Trei7e"i de ani mai t,r7iu) 5rupul .ran"e7 al 9noului
roman: reia problema "u mai mare apli"a/ie -i ri5oare< a-a pre"um Qat#erine Mans.ield 8ntune"a
realitatea inte5ral0 a unei dimine/i tre",nd-o prin mai multe "on-tiin/e "are nu reu-eau de alt.el s0
str0pun50 t0"erea lumii) tot ast.el Mi"#el 4utor anali7ea70 neobosit 8n +re)te >%&'P?) sub mai multe
un5#iuri di.erite) realitatea banal0 a unei "lase de li"eu 8n r0stimpul a dou0 s0pt0m,ni de o"tombrie.
1a Fir5inia Rool.) limita e=trem0 a impresionismului "onst0 8n a r0sp,ndi "a o pulbere de aur -i
de al5e peste pa5inile unei "0r/i 8n"ete) "olorate -i de nep0truns) materia nedeslu-it0 a 2ie/ii) "are nu e ni"i
"on-tiin/0) ni"i realitate) "i un ameste" al am,ndurora. +nspum0ri de sen7a/ii) "o"o/ate pe "reasta 2alurilor
2ie/ii) deasupra 2erdelui 50lbui -i 8nsp0im,nt0tor al ad,n"imilor) e=isten/0 sim/it0 asemeni a"elor
dia.anit0/i mi-"0toare "e pot .i 70rite 8n mare.
C,nd 8n 6alurile, Fir5inia Rool. 8-i limitea70 subie"tul la e=isten/ele paralele ale "elor -ase "opii
"res"u/i 8mpreun0) ea nu 2rea s0 .a"0 o pi"tur0 obie"ti20 a "elor -ase destine di2er5ente) "a 4arrs 8n
Derdcina5iiK dimpotri20) ea .olose-te "ele -ase "on-tiin/e in.orme) 8nsin5urate -i a2ide) pentru a e2o"a)
din"olo de ele) 8ntre5ul ine.abil al lumii 8n "are ele se di7ol20. Da"0 p,n0 a"um po2estirea romanes"0
des)rindea un destin omenes" din curen/ii -i mareele de a2enturi -i sen7a/ii "are al"0tuies" 2ia/a emoti20
a "osmosului) Fir5inia Rool.) dimpotri20) "u.und0 "ele -ase indi2idualit0/i 8n abisurile uni2ersale -i le
8nea"0.
L0pturile umane nu se desprind de 2a5ul -i imensul "onte=t al unei sensibilit0/i di.u7e "are d0
"uloare lumii< iar pasiunile) emo/iile) 7ilele lor sunt "a 2alurile ridi"ate pe a"est o"ean; 9.ie"are 2al se
%
E. M. Lorster; As)ecte ale romanului, trad. "it.
(
Qat#erine Mans.ield; At t,e Ba- 8n +,e Garden "art-, $en5uin 4ooCs) %&GG.
8n0l/a) apropiindu-se de /0rm) "0p0ta .orm0) se sp0r5ea) -i t020lea pe nisip sub/ire 20l de spum0 alb0...:
%
Iat0 sen7a/ia ori5inar0 a e=isten/ei) "ea pe "are Sartre o 2a e=prima 8n Grea5a. Omul nu-i alt"e2a
de",t un raport 8ntre "on-tiin/0 -i lu"ruri. +n a"est lapidar raport) palpit0 bo50/ia -i mortalitatea 2ie/ii.
A6uns0 la limit0) arta impresionist0 8-i de720luie me"anismul -i substan/a< a2iditatea) pentru a .i si5ur "0
tr0ie-ti) de a des.0-ura 8n 6uru-/i lumea sensibil0) de a-/i re8nnoi nun/ile "u ea) 8n ne5ura unor "0s0torii
misti"e -i pieritoare. +n toate "0r/ile Fir5iniei Rool. .iin/e nemaipomenit de preo"upate de ele 8nsele se
"u.und0 in sen7a/iile lor) se tem .0r0 8n"etare "0 nu 2or 50si nimi" "are s0 le satis.a"0 a"east0 l0"omie
l0untri"0) resim/ind o spaim0 la 5,ndul "0 a"east0 -ubred0 le50tur0 dintre lume -i "on-tiin/0 se 2a rupe)
a-a "um i se 8ntdmpl0 lui Septimus Rarren Smit#. 9Era "uprins) mai ales seara) de a"este "umplite a""ese
de .ri"0. Nu mai sim5ea nimicE. Dimpotri20) o 8n",ntare la "onstatarea "0 ne mai pla" -oaptele -i "ulorile
lumii) "0 iubim 2ia/a; 9C0"i numai Cerul -tie de "e ne e dra5 lu"rul a"esta a-a) "um 8l 2edem a-a)
dn.irip,ndu-l) "l0dindu-l 8n 6urul nostru) nimi"indu-l) "re,ndu-l 8n .ie"are "lip0 din nou< dar .0pturile "ele
mai 6erpelite) "ele mai p0r05inite ruine a-e7ate pe pra5uri de por/i >8-i beau de"0derea? .a" "a -i noi< nu le
poate 2eni de #a") era si5ur0) ni"i o le5e) to"mai din pri"ina a"easta< le e dra50 2ia/a. +n o"#ii oamenilor)
8n pa-ii lor sprinteni) ap0sa/i sau 5reoi< 2uietul -i 7ar2a< tr0surile) automobilele) omnibusele) "amioanele)
purt0torii de re"lame p0-ind t,r-it sau le50nat< .an.are< .la-nete< 8n trium.ul -i 70n50nitul -i "iudata)
as"u/ita ",ntare a 2reunui a2ion deasupra era "e 8i era ei dra5< 2ia/a< 1ondra< a"east0 "lip0 de iunie:
(
.
2arul, 6alurile, Anii, toate e=prim0 .lu=ul -i re.lu=ul unei m0ri) a"ea mare "are a 8mpins-o pe
Fir5inia Rool. la sinu"idere. Ea nu simte -i nu e2o"0 2ia/a de-",t "a pe o .o-nire< -i-i e team0 .0r0
8n"etare) ei -i persona6elor sale "0 a"east0 .o-nire 2a 8n"eta... Obsesia mor/ii st0 la temelia unei opere 8n
"are 2ia/a se reduce la o 8n-iruire de impresii. Fi7iunea romanes"0) alt0dat0 pre"is0 -i bine "entrat0) se
tulbur0 "a pri2irea unui miop) l0r5indu-se 8n a"ela-i timp. Totul pare a .i .ost 207ut la o ad,n"ime uria-0)
prin straturi de ape "e bat.
$e supra.a/a e=isten/ei) str02e7imea sa apare pu/in ",te pu/in... Onestul roman realist lumina p,n0
8n "ele mai mi"i un5#ere ale sale o realitate d0ruit0 tuturor in2esti5a/iilor -i an"#etelor. Impresionismul nu
se mai 8n"rede 8n a"east0 supu-enie -i pre7en/0 imediat0 a lumii; 9S0 8n"er"0m a "rede) spune Fir5inia
Rool.) "0 2ia/a este un obie"t solid) un 5lob pe "are-l putem roti sub de5ete. S0 ne 8n"#ipuim "0 putem
8n"#e5a o po2estire simpl0 -i lo5i"0) 8n"#eind "u iubirea de pild0) pentru a tre"e la "apitolul urm0tor...:
J
Sadarni" 8ns0... $entru noua sensibilitate) 2ia/a este o ad,n"ime tulbure 8n "are lumina "on-tiin/ei "lipe-te
doar) se di.ra"t0 -i se risipe-te 8nainte de a pieri pre"um ra7ele soarelui di.u7ate lent) apoi absorbite de
ap0) p,n0 la orbirea abisurilor...
Multipl0) 8n2,rte6it0) 8n"ropit0 din pulberi luminoase suspendate 8n 2id) realitatea impresionist0 nu
se poveste!te) ni"i m0"ar nu se descrie. Cu2intele) 5esturile m0runte ale oamenilor) e7it0rile -i
arabes"urile) abia da"0 trasea70 ",te2a linii) la supra.a/a a"estei nebuloase "are este realitatea) "are este
9Fia/a:. Cititorul este ast.el trans.ormat 8ntr-un uni2ers 8n .u7iune) de"on"ertat de o opti"0 nou0...
Departe de 2i7iunea obie"ti20) impresionismul este 8n de.initi2 o "u.undare 8n "on-tiin/0. u
numai 2ia/a indi2idual0) "i /esutul "on.u7) al"0tuit din sensibilit0/ile "are) din"olo de prete=tul "e 8l
"onstituie e=isten/a "omun0) se ameste"0 ne8n"etat 8n a"east0 "#ermes0 de sen7a/ii primare "are este
impresionismul; 9u "red 8n 2aloarea e=isten/elor separate:
H
. Arta) .oarte 8ndep0rtat0 ai"i de arta
romanes"0 tradi/ional0) nu mai este de",t o aten/ie 8n"ordat0 8n .a/a a"elui detaliu al 2ie/ii "are de2ine
materia 8ns0-i a 2ie/ii; 9+mi umplu spiritul de tot "eea "e "uprinde o odaie sau un "ompartiment de tren)
a-a pre"um 8/i umpli un stilou "u.und,ndu-l 8ntr-o "0limar0.:
G
A"east0 aten/ie 2a .i re50sit0 trei7e"i de ani
mai tdr7iu) la Alain Robbe-Mrillet -i Mi"#el 4utor...
Autorul-roman"ier) "are 6ude"a -i "omenta persona6ele) a disp0rut) iar identi.i"area e total0. O
brus"0 imersie 8ntr-o "on-tiin/0 str0in0 -i obie"tele pendulea70 s"#imb,ndu--i sensul) "a 8ntr-un 2is; 9Sunt
deasupra p0m,ntului >...?. Totul este moale) totul este suplu. $ere/ii -i dulapurile p0les" -i se 8n"lin0)
p0trate 50lbui deasupra "0rora lu"e-te o 5#ea/0 alburie... Spiritul meu se poate re20rsa a"um 8n a.ara
"orpului. $ot 2isa la Armadele mele "0l0rind pe "restele 2alurilor...:
'
O "on-tiin/0 nu este 8ns0 pentru
"ititor un re.u5iu) sau un obser2ator pri2ile5iat; str0b0t,nd mai multe "on-tiin/e "ontradi"torii) duse de
"uren/i -i de 2,rte6uri du-mane) el 2a par"ur5e a"ea 5ala=ie mi-"0toare -i de nedes"ris "are e 2ia/a) sum0
"osmi"0 de sen7a/ii -i impresii...
%
Fir5inia Rool.; +,e Laves >%&J%?.
(
Fir5inia Rool.; Doamna Dallo;a-. trad. de $etru Cre/ia) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'3.
J
Fir5inia Rool.; +,e Laves, %&J%.
H
%bidem.
G
%bidem.
'
%bidem.
+n a"est .el) sensibilitatea impresionist0) di.u70 -i 6u"0u-0) pro2oa"0 8n roman ruina )rivilegiului
)ovestitorului, introdu",nd noi te#ni"i) multiple .orme de relati2itate. Este "u neputin/0 s0 apre"iem
.aptele -i persona6ele) atun"i ",nd tre"em de la o "on-tiin/0 la alta) .0r0 r05a7 -i .0r0 a a2ea o "ertitudine;
9Autorul re.u70 s0 proie"te7e .as"i"ule de lumin0 "u lanterna. Ambi5uitatea 2ie/ii trebuie s0 .ie
respe"tat0) iar roman"ierul se .ere-te a inter2eni. $ersona6ele nu trebuie 207ute -i) .ire-te) interpretate
de",t prin intermediul 5,ndurilor -i rea"/iilor altor persona6e. Inter2ine un .el de "adril al martorilor "are
se pot 8n-ela r0m,n,nd de bun0-"redin/0 -i a "0ror pre7en/0 8nl0tur0 ori"e b0nuial0 de predestinare impus0
din a.ar0 de "0tre un "reator de literatur0:
%
. $o2estire ma5istral0 alt0dat0) romanul e2o"0 a"um o realitate
al "0rei "entru se a.l0 peste tot -i ni"0ieri...
De la "eea "e este 9narat: -i al"0tuie-te materialul unei 9po2estiri:) romanul a lune"at ast.el spre
9tr0irea: 8n stare pur0) a-a "um a .olosit-o DoE"e de alt.el. $entru prima oar0) mi-"area "u2intelor -i a
.ra7ei nu mai este .ormularea 5,ndirii) potri2it tuturor re5ulilor lo5i"ii -i sinta=ei) a unui ade20r
"omuni"abil -i obie"ti2< stilul -i .ra7ele e2o"0 doar a"est 95,nd ne.ormulat: "are este 2ia/a dint,i a
"on-tiin/ei; o suit0 de sen7a/ii -i ima5ini ni"i",nd 8ntrupate. O su""esiune rapid0 de impresii .0r0 2aloare
obie"ti20) "a la a"est "opil as"uns dup0 7apla7 "a 8ntr-o pi2ni/0 -i "are 2isea70 "0-i o plant0; 9C#iar l,n50
mine) 4ernard) e2ille) DinnE -i Su7anne 8nspumea70 r07oarele "u plasele lor de prins .luturi >...?. Ei nu
m0 pot 70ri 8ns0. Sunt de partea "ealalt0 a 5ardului 2iu. +ntre .run7e n-au r0mas de",t str,mte lu"arne >...?.
Sunt 2erde "a o tis0 8n umbra 5ardului. @u2i/ele mele sunt .run7e. Am prins r0d0"ini 8n mi6lo"ul
p0m,ntului. Trupul mi-e lu6er. Ap0s lu6erul. O pi"0tur0 lent0) 5roas0) pi"ur0 din ori.i"iul 5urii mele)
rotun6indu-se .0r0 8n"etare. Ce2a ro7 tre"e prin .a/a luminatorului. Cine2a pri2e-te prin des"#i70tur0.
$ri2irea m0 i7be-te. u mai sunt de",t un b0ie/el 8n .lanel0 5ri...:
(
Fom re50si a"este nota/ii ale pre"on-tiin/ei 8n marile romane ale lui Sartre; 9Ce t0"ere a.ar0<
a"east0 t0"ere 7drobitoare) moart0 pe 6um0tate) pe "are 7adarni" o "0uta 8n el era a"olo) a.ar0) tre7ind
spaima. +mpr0-tiat) soarele pres0ra peste tot palide rotiri mi-"0toare >...?) se sim/ea at,t de str0in) 8n",t se
l0s0 s0 ple"e din nou) s0 "ur50 8napoi) 2edea a"um 5r0dina de dedesubt) "a un s"u.und0tor "are--i 8nal/0
"apul -i pri2e-te "erul prin p,n7a de ap0. L0r0 75omot) .0r0 5las) nimi" 8n 6uru-i de",t t0"ere) deasupra)
dedesubt) -i el 8nsu-i) mi" #iatus 5ure- 8n mi6lo"ul t0"erii...:
J
+ntrea5a oper0 a at#aliei Sarraute se
8n"adrea70 -i ea 8n a"elea-i 7one) ume7eala) spaima -i bo50/ia a"elei lumi "are nu-i alt"e2a de",t 2ia/a a-a
"um o sim/im 8nainte de a o trans.orma 8n "u2inte) 8n po2estiri) 8n bio5ra.ii.
A"est roman pointillist -i inepui7abil pare a .i des"operit o alt0 ad,n"ime a 2ie/ii; un 9ni2el:
o"eani" "are n-a .ost 8n"0 e=plorat) "el 8n "are im)resia pre/uie-te mai mult de",t moti2area sau
ade20rurile obie"ti2e... u-l putem "ondamna redu",ndu-l la o tentati20 pur esteti"0; "e este mai
9ade20rat:) repre7entarea obi-nuit0 -i ra/ional0 a lu"rurilor "are "onstituie 2ia/a noastr0 "omun0) sau
primele noastre impresii) 8nainte "a ele s0 .ie aduse la a"ela-i numitor) a"ele sen7a/ii brute) personale -i
2erti5inoase) "olorate) tulburi pre"um pulberea timpului) "are repre7int0 elementul ori5inar al 2ie/ii
noastre "on-tienteB e-am 8n20/at) "u e="ep/ia "opil0riei) 2isului -i psi#anali7ei) s0 le re.ul0m) s0 le
ra/ionali70m. $entru impresioni-ti ele "onstituie ade20rul primordial) materia ori5inar0 -i de nede.init a
e=isten/ei. De la Fir5inia Rool. la at#alie Sarraute se des.0-oar0 o 8ntrea50 art0) "are 8n"ear"0 s0
surprind0 i7bu"nirea din/ii a impresiei) 9"urentul "on-tiin/ei:) -i ne 2ine u-or) 8n a"est sens) s0 e2o"0m
umbra lui 4er5son. +n timp "e romanul tradi/ional o.er0 un ade20r) intele"tuali7at -i me"ani7at) romanul
impresionist adu"e .lu=ul in"oerent -i dinami" al 92ie/ii tr0ite:) sentimentul pro.und al e=isten/ei...
El p0trunde ast.el de la 8n"eput 8n torpoarea -i lu=urian/a unei pro.unde 2ie/i emoti2e. $li"tisitor
pentru "el "are nu pretinde literaturii de",t un 6o" al ima5ina/iei) 8nl0untrul unor "on2en/ii dramati"e bine
stabilite) el o.er0 "elui "are 2isea70 posibilitatea de a se ple"a p,n0-n abisurile ori5inare ale 2ie/ii
"on-tiente -i a"ea inimitabil0 sa2oare pe "are n-o 50se-te de",t 8n sine 8nsu-i A eul "ontopit "u 6o"ul
pul2erulent al lumii... Leminin 8n esen/0) ei 8n"ear"0) 2ud5ari7,ndu-se) o trans"rip/ie minu/ioas0 a
a2enturilor -i ne#ot0r,rilor inimii) o ele5an/0 pseudoen5le70 de "are a2ea ne2oie un uria- publi" .eminin.
Da"0 arta impresionist0 a silit-o pe Fir5inia Rool. s0 simt0 splendoarea lu"itoare -i .ra5ilitatea 2ie/ii)
p,n0-ntr-at,t 8n",t s0 a6un50 la sinu"iderea deliberat0) ea i-a 8n50duit lui Rosamund 1e#mann "a 8ntre
%&JP -i %&HP) s0 des"rie 2ia/a "a pe o s"lipire u-or pateti"0 3"ulbere, %ntem)erii=. Mai t,r7iu. Clia 4ertin
2a relua A prea t,r7iu A a"east0 tradi/ie 8n Lran/a dup0 "el de al doilea r07boi mondial. Iar 29nt9na sau
S)ar<enbro<e de C#arles Mor5an au .ost) prin %&J3) "0r/ile de "0p0t,i ale unei 5enera/ii; 8n spatele unui
platonism de "omand0 ele o.ereau un e="elent do7a6 8ntre sim/ul "omun -i sim/ul pro.und al e=isten/ei)
%
RaEmond 1as Fer5nas; *avalerie lgre, Albin Mi"#el) %&'P) p. %(H.
(
Fir5inia Rool.; +,e Laves.
J
Dean-$aul Sartre; Le Sursis. Mallimard. I&'P) p. %P3.
.olosind arta inimitabil0 a nuan/ei impresioniste 8n anali7a ele5ant0 -i super.i"ial0 a problemelor spiritului
-i inimii...
\ \\
Lolosind o te#ni"0 brut0) 8n "are totul e mai se" -i mai ri5id) Rilliam LaulCner a adus la r,ndul s0u
romanul 8n situa/ia de a 6u=tapune ",te2a "on-tiin/e) ",te2a monolo5uri interioare. Coin"iden/0 .rapant0)
deoare"e impresionismul en5le7 n-a a2ut ni"i o in.luen/0 asupra lui LaulCner) iar LaulCner n-a putut
in.luen/a impresionismul en5le7.
@i el) dar 8ntr-o lume mai pu/in ra.inat0) elementar0) brutal0 A "ea a 9albilor s0ra"i: din Sud) a epa-
2elor) a de5enera/ilor A 8ntr-o lume plin0 de "omple=e -i de 2iolen/e) -i el a "reat un roman des"entrat)
unde totul se 6oa"0 pe mai multe planuri) dar unde nu mai e=ist0 planul "ititorului) opti"a o#erit
cititoruluiB 8i re2ine a"estuia din urm0 sar"ina de a se re50si 8n nota/iile su""esi2e "are e=prim0 2ia/a
pro.und0) 2ia/a in.orm0 a mai multor "on-tiin/e 6u=tapuse. Ast.el) 8n ?gomotul !i #uria A pre"um) mai
t,r7iu) Sartre 8n Rgaul A o su""esiune de .ra7e nu e=prim0 o realitate omo5en0) "oerent0) ree=pli"at0 de
un po2estitor) "i nota/ii di2erse) )e mai multe )lanuriK e-ti introdus 8n "on-tiin/a unui persona6) dar a"east0
"on-tiin/0 este "on.u70) 8n ea p0trund "urente str0ine) tre"utul se ameste"0 "u pre7entul) .ra7ele se 8ntrerup
",teodat0 pentru a re8n"epe "u un alt ritm -i pe o alt0 tem0; 91a noi) spre s.,r-itul lui au5ust sunt 7ile
asem0n0toare) un aer at,t de bun) at,t de 2iu) "u "e2a trist) nostal5i") .amiliar. Omul este suma
e=perien/elor sale "limateri"e) spunea tata. Omul) sum0 a "eea "e a2em >...?. Dorin/0 -i pulbere; situa/ia
unui 6u"0tor .0"ut pat. Acum 4ns !tiu c sunt moart !i-o s)un.
Atunci de ce s mai ascultm, am )utea s #ugim, tu Ben(- !i cu mine, acolo unde nu ne-ar mai
cunoa!te nimeni, unde bo5#eiul era tras de un "al alb ale "0rui "opite trop0iau 8n pulberea .in0.
Ara"#neene) ro/ile l0sau s0 se aud0 un murmur se" -i deli"at.:
%
$este putin/0 aproape s0 .a"i o deosebire
8ntre 5,ndurile pre7ente ale persona6ului) amintirile sale -i "u2intele unui alt persona6.
Ce urm0re-te a"est pro"edeuB Mai 8nt,i s0 8mpin50 "ititorul 8n modul "el mai dire"t 8n "#iar
"on-tiin/a eroului) s0-l .a"0 s0 simt0) de asemenea) pe trei planuri deodat0 >a-a "um o .a"e) deseori) .0r0
s0--i dea seama) "on-tiin/a?) -i nu urm,nd linia prea lesni"ioas0 a unei anali7e. Desi5ur) impresia e
derutant0. Dar) 8n de.initi2) putem "ompara a"este tentati2e "u pro"edeele opti"e "are 8n"ear"0 s0 "ree7e
ilu7ia "elei de a treia dimensiuni prin 2edere bino"ular0.
C#iar limba6ul su.er0 de.orm0ri pentru a e=prima "on-tiin/a 8n "eea "e are ea ne.ormulat. C,nd
este redat monolo5ul interior al idiotului 4en6E) te=tul 8-i pierde) e2ident) sinta=a -i 2aloarea sa de dis"urs)
pentru a de2eni nearti"ulat) .0",nd din "u2,nt 9un .el de e"#i2alent 2erbal al ima5inii:.
\\\
De obi"ei) prin in.luen/a e=er"itat0 de 9romanul ameri"an: se e=pli"0 romanul 9bilan/ al
"on-tiin/ei: "u .ra7e 8ntret0iate) monolo5uri l0untri"e) pasa6e 8n "ursi2e) a-a "um 8l 50sim) dup0 %&HH) la
Sartre) la at#alie Sarraute -i 8n ultim0 instan/0 8n "eea "e se "#eam0 -"oala 9noului roman:. Am 207ut "0
a"easta 8nseamn0 a nu /ine seama de in.luen/a impresionismului en5le7 -i) 8ndeosebi) de Fir5inia Rool..
+n ori"e "a7) se impune o nou0 2i7iune romanes"0) "ea 8n oare e=presia obie"ti20 >des"riere)
po2estire? se 8mplete-te "u trans"rip/ia direct a "on-tiin/ei persona6ului< de data a"easta nu sub .orma
anali7ei) "i sub .orma limba6ului interior. +n Drumul s)re 2landra >%&'P?) Claude Simon proie"tea70
.aptele obie"ti2e din rume50tura aproape amor.0 a unei "on-tiin/e-martor) .apt "are 8l sile-te deseori s0
teles"ope7e .ra7ele; 9^inea o s"risoare 8n m,n0 ridi"0 o"#ii m0 pri2i apoi din nou s"risoarea pe urm0 iar
eu:. Suprimarea pun"tua/iei -i 6u=tapunerea .aptelor) #r )ro)oi5iuni subordonate, trebuie s0 "ree7e
impresia unui real tr0it "lip0 de "lip0) .0r0 lo5i"0 -i de"i .0r0 sinta=0. Domin0 apoi sen7a/ia transmis0
dire"t; 9...8n spatele lui puteam 2edea "um 2in -i tre" petele ro-ii a"a6u o"ru ale "ailor m,na/i spre
ad0p0toare) n0molul era at,t de ad,n" "0 te "u.undai 8n el p,n0 la 5le7ne dar 8mi amintes" "0 peste noapte
d0du un 8n5#e/ .0r0 2este iar Ra"C intr0 8n odaie "u "a.eaua spun,nd; VC,inii au m,n"at noroiulW) nu mai
au7isem ni"iodat0 e=presia) mi se p0rea "0 20d ",inii >...? meste",nd noroiul ne5ru 8n tenebrele nop/ii >...?<
a"um era "enu-iu iar noi ne su"eam pi"ioarele aler5,nd ...:
(
$entru a e2o"a su""esiunea rapid0 a
6um0t0/ilor de 5,nduri ale "on-tiin/ei) Claude Simon .olose-te ai"i sinta=a unui anal.abet... +n dorin/a lui
de a surprinde realul 8nainte "a a"esta s0 se trans.orme 8n dis"urs -i 8n po2estire) romanul a6un5e) 8n detalii
%
Rilliam LaulCner; +,e Sound and t,e 2ur-.
(
Claude Simon; La Route des 2landres. Ed. de Minuit) %&'P) p. &.
-i 8n stil) la trans"rip/ia dire"t0 8n limba( elementar, a-a "um putea .i ea 50sit0 -i mai 8nainte 8n unele
pasa6e din Fir5inia Rool. -i 8n toate romanele lui LaulCner.
A"ela-i pro"edeu) "are) adesea) este "el al lui Dos $assos) 8l .olosea Sartre 8n *ile libert5ii,
uneori sub a"eea-i .orm0 brutal0) alteori 8ntr-o .orm0 8ndul"it0) 8i 2om sim/i .or/a -i interesul) sub .orma
sa 8ndul"it0) 8n unele pasa6e din *u moartea-n su#let, unde te=tul "ap0t0 relie. datorit0 amestecului de
nota/ii obie"ti2e -i nota/ii mai dire"te) mai sen7oriale >pe "are le subliniem?) 8nre5istrarea .aptelor se
8mplete-te ast.el "u lirismul obs"ur al "on-tiin/ei) 8n a"el moment al romanului 8n "are Mat#ieu) soldat
de7armat 8n %&HP) a-teapt0 s0 .ie .0"ut pri7onier; 9Cerul era ro-u< pe p0m,nt se l0sase o r0"oare albastr0.
Sub palmele -i bu"ile sale) Mat#ieu sim/ea 2ia/a 8n",l"it0 a ierbii) a inse"telor -i a p0m,ntului) mare "laie
de p0r aspru -i plin de p0du"#i< era nelini!tea goal li)it de )almele sale. Imobili7a/iY Milioane de
oameni pironi/i 8ntre Fos5i -i Rin de imposibilitatea de a .i om< a"east0 p0dure plat0 le 2a supra2ie/ui) "a
-i "um 8n lume n-ai putea d0inui de",t da"0 e-ti pri2eli-te sau ",mpie sau nu mai -tiu "e ubi"uitate
impersonal0. Sub palme iarba era is)ititoare ca o sinucidereK iarba ca !i noa)tea )e care o drobea de
sol !i g9ndurile ca)tive ce alergau cu burta la )m9nt in aceast noa)te -i p0ian6enul 0sta "are dup0 "e se
le50n0 l,n50 5#eat0) 8-i 8ndoi brus" toate labele-i imense -i disp0ru.:
%
Alteori) re.le=iile "on-tiin/ei >8ntre parante7e? alternea70 "u stilul simplei nota/ii) "a 8n a"east0
intrare 8n bar;
9 A 4un0 7iua) domnule 4oris) spuse patronul.
A 4un0 7iua) patroane) spuse 4oris. D0-mi un rom alb.
>Sim/ea "0 plute-te. M,ndea "0 2a bea dou0 romuri albe) 8-i 2a .uma pipa) apoi) pe ia unspre7e"e)
8-i 2a o.eri un sand2i- "u salam) pe la mie7ul nop/ii 2a ple"a s-o "aute pe 1ola?. $atronul se ple"0 asupr0-i
-i-i umplu pa#arul.:
(
E=ist0 toate 5rada/iile) 8ntre romanul-in2esti5are esteti"0 sau romanul-te#ni"0 a5resi20 sau
romanul 8n "are arta impresionist0 a 9"u.und0rii 8n "on-tiin/0: nu se e=prim0 8n aparen/0 prin mi6loa"e
prea deosebite de "ele pe "are le .olosea romanul tradi/ional. De la arta aproape 2i"torian0 a lui HenrE
Dames 8n %&PP la arta intransi5ent0 a lui Claude Simon 8n %&'() tre",nd prin sensibilitatea esteti7ant0 -i
b,ntuit0 de nelini-ti a Fir5iniei Rool.) prin trans"rip/iile brutale ale lui LaulCner) prin ameste"ul de
obie"ti2itate -i de lirism al lui Sartre) se mani.est0 totu-i ne2oia de a introdu"e) 8n e=presia romanese0) 8n
re5istrul de tonalit5i de "are dispune romanul) o voce nou0; 2o"ea "on-tiin/ei) 8nre5istrat0 dire"t.
@i n-a .ost a"easta) la impresioni-ti -i su""esorii lor) o in2en/ie 2an0 -i o so.isti"are inutil0.
Deoare"e ei sim/eau "0 8ntre )ovestirea tradi/ional0 -i misterul realit0/ii) arta "on2en/ional0 a
po2estitorului a introdus o "on2en/ie. A 8n"er"a s0 s"api de a"east0 "on2en/ie prin mi6loa"e mai mult sau
mai pu/in e.i"a"e) 8nseamn0 a do2edi "0 materia romanului nu repre7int0 numai "eea "e u-urin/a 8n
e=primare -i talentul literar al unui bun po2estitor poate "apta -i 8ntemni/a) "i -i o lume indes"i.rabil0)
etero5en0) liri"0 -i se"ret0; "ea "are a .ost -i mai este 8n"0 lumea poe7iei.
%
Dean-$aul Sartre; La Mort dans l$9me, Mallimard) %&H* $ %J%)
(
Dean-$aul Sartre; Le Sursis, Mallimand) %&HG) p. (%H.
G *ucerirea ad9ncimii
Romancierul-artistB "roust memorialistul. A *utarea realit5ii dint9i, un nou material al
romanului, esen5e !i a)aren5e la "roust. A &n roman alc,imicB c,intesen5 a emo5iilor )ierdute.
/ lume eterogenB romanul Ead9n"imiiE. A Musil !i Omul .0r0 "alit0/i) substan5a ine)uiabil a
vie5ii. A D. C. La;rence. A 8stetismul lui L. Durrell !i C2artetul din Ale=andria) o e)o)ee senorial. A
"atosul 4n stare )ur.
E=ist0 de"i) din"olo de po2estirile oamenilor -i de bio5ra.ia lor o.i"ial0) o realitate 5reu de
surprins) .amiliar0 8ns0) de 2reme "e anumite "lipe ale 2ie/ii o de720luie. Este a"ea ine.abil0 e=perien/0
tr0it0) a"ea 2e-ni"0 materie 8n mi-"are al"0tuit0 din toate sen7a/iile noastre) toate 8nt,lnirile) din poe7ia
"lipelor pierdute -i din destinul ne207ut; aspe"tul pe "are-l "ap0t0 2ia/a ",nd) 8n lo" de a o po2esti) o sim/i
sau o "u5eti) -i ",nd 8i 8n"redin/e7i artei misiunea de a o e=prima. Opera de art0 este atun"i 9lupta 8ntre
.aptele propuse de realitate -i realitatea ideal0:
%
.
A e=tra5e realitatea ideal0 din 9.aptele propuse: a de2enit arta unui anume roman "are s-a instituit
8n 6urul anului %&(G "u $roust) DoE"e) Musil) Fir5inia Rool.) Qa.Ca. Dup0 primul 2olum din .n cutarea
tim)ului )ierdut >%&%J?) 8n de"ursul unui de"eniu apar operele "apitale "e 8ndep0rtea70 romanul de
supra.a/a 2ie/ii -i mar"#ea70 "u.undarea lui 8n ad,n"uri. &lise de DoE"e >%&((?) Garden-)art- de Q.
Mans.ield >%&((?) Doamna Dallo;a- de Fir5inia Rool. >%&(G?. "rocesul lui Qa.Ca) 8n"eput 8n %&%J) este
publi"at) neterminat) 8n %&(G. Musil 8n"epuse /mul #r 4nsu!iri al "0rui prim 2olum 2a ap0rea 8n %&J%)
Hermann 4ro"# publi"0 primul 2olum din Somnambulii 8n %&(3. +n a.ar0 de an5lo-sa=oni) nu se obser20
in.luen/e re"ipro"e. $roust) Qa.Ca) DoE"e) Musil sunt ni-te i7ola/i. Ei in2entea70 simultan) .ie"are 8n .elul
s0u) romanul "are s"ap0 2i7iunii "omune -i "on2en/iilor po2estirii< simultan) ei e=plorea70 materia
e=isten/ei "u o"#i noi.
\ \ \
Roman"ierul de2ine) 8n s.,r-it) un artist. El 8n"etea70 a mai .a"e "on"uren/0 istoriei) st0rii "i2ile)
ane"dotei) pentru a ",-ti5a o 2i7iune aparte asupra lumii) e5al0 "u "ea a pi"torului sau a s"ulptorului.
$re"um pi"torul 2ede 8n "ulori) s"ulptorul 8n 2olume) roman"ierul este "el "#emat s0 2ad0 8n im)resii
trite A -i anume 8n "eea "e psi#olo5ul nume-te 9.apte de "on-tiin/0:.
Romanul-artist smul5e atun"i poe7iei o lume) "ea a sen7a/iilor; a"este sen7a/ii pe "are nu le
dispre/uiau "on.esiunea) po2estirea intim0) romanul poeti") dar pe "are le trans.ormau 8n dis"urs
psi#olo5i") -i) 8nainte de toate) le subordonau unei istorii) unei ane"dote) 9unui roman:. A pri2i realitatea
numai prin prisma impresiilor este o des"operire .0"ut0 de $roust. -o l0uda el oare pe doamna de
S2i5n) to"mai pentru "0 9ne )re7int lucrurile 4n ordinea )erce)5iilor noastre, 8n lo" de a le e=pli"a mai
8nt,i prin "au7a lorB:
(
Marea oper0 a lui $roust pare) de alt.el) la prima 2edere) o lun50 "roni"0 monden0 8mpletit0 "u
bio5ra.ia po2estitorului. Marile momente sunt lun5i) "ompa"te -i este ne2oie de o solu/ie de "ontinuitate
8ntre di.eritele tomuri pentru a le separa) pentru a .a"e s0 8nainte7e timpul po2estirii; "opil0ria unui b0iat
ner2os la CombraE) persona6ul STann "are se "onturea70 din rela/iile p0rin/ilor s0i) pre7en/a solemn0) pe
de alt0 parte) a .amiliei de Muermantes. L0r0 2este) istoria dra5ostei dintre STann -i Odette de Cr"E)
po2estit0 la persoana a treia) ne 8ndep0rtea70 de narator 8n50duindu-ne s0 .a"em s0 9trea"0: timpul.
Mar"el se i2e-te din nou 8n La umbra #etelor 4n #loare, adoles"ent 8ndr05ostit de mi"a Milberte STann) "u
"are se 6oa"0 8n C#amps-ElEses. $e urm0 2a"an/ele la 4albe") tinerele .ete) o prim0 apari/ie a lui Saint-
1oup) a lui C#arlus. +n"ep,nd "u Guermantes, Mar"el este adult) totul se petre"e la $aris) "u 2ia/a lui
monden0) saloane) Ferdurin) Muermantes) Cottard. Din a"east0 perioad0 se desprind dou0 9masi2e: ale
iubirii; Sodoma -i Momora) -i lun5a a2entur0 a autorului "u Albertine. +n s.,r-it) 8n "ea din urm0 "arte)
+im)ul regsit, o ultim0 tre"ere 8n re2ist0 a persona6elor) 8mb0tr,nite) 8n timpul r07boiului.
$ar"0 "itim ni-te Memorii, a-a "um se s"riau la s.,r-itul se"olului al IFII-lea. Totu-i) "um se
8nt,mpl0 uneori 8n Memorii, tre"utul este reamintit 8n "ior"#ine) 8n mai multe straturi prin mi6lo"irea unor
e2enimente mai pu/in tre"ute) 6u",nd .0r0 8n"etare 8ntre tre"ut -i tre"utul anterior; 9Tre"user0 mul/i ani de
%
Andr Mide; Les 2au@-Monna-eurs, Mallimard) %&(G) p. (HP.
(
Mar"el $roust; t l$ombre des (eunes #illes en #leur, Mallimard) %&%&) 2ol. II) p. '3.
",nd) din amintirea pe "are mi-o l0sase CombraEul) tot "e nu era teatru -i drama "ul"0rii mele nu mai
e=ista pentru mine) ",nd) 8ntr-o 7i de iarn0) 8ntor",ndu-m0 a"as0) mama) 207,nd "0 mi-e .ri5) 8mi propuse)
8mpotri2a obi"eiului meu) s0 beau pu/in "eai...:
%

A/i re"unos"ut) desi5ur) .aimosul pasa6 al madeleinei) prima din 9ilumin0rile: unde se e=er"it0
ma5ia amintirii) 8n "are dou0 "lipe separate prin ani de uitare a6un5 s0 .ie ma5i" reunite 8ntr-o impresie
n0s"ut0 .0r0 2este... Ultima iluminare 2a .i "lipa 8n "are) 8n %&%') un pas .als 8n "urtea Muerman/ilor 8i
reaminte-te dintr-o dat0 lui Mar"el impresia a2ut0 "u %( ani mai 8nainte) pe dalele ine5ale ale pie/ei San-
Mar"o din Fene/ia.
$un,nd a""entul pe anume mira"ole sensibile ale amintirii A pentru "a o "lip0 tre"ut0 s0 ne .ie
.ul5urant restituit0 A 8n"redin/,nd artei pri2ile5iul de a re8nnoi -i .i=a a"est mira"ol -i de a re50si esen/a
atemporal0 a e2enimentelor) .n cutarea tim)ului )ierdut o.er0 limpede semni.i"a/ia platoni"0) 8n esen/0)
pe "are $roust i-o d0dea... Dar materialul .olosit de el -i o)tica sa romanesc nu se "on.und0 "u a"east0
9pl0"ere mnemote#ni"0: luat0 "a un absolut. E=ta7ul atemporal nu apare ai"i de",t 8n momente anume) la
porun"a autorului. Da"0 omitem importan/a teoreti"0 pe "are $roust 2oia s0 i-o "on.ere) ea se "on.und0) 8n
/es0tura romanes"0) "u o art0 proustian0 mai "onstant0; arta de a re50si realitatea prin intermediul "ulorii
impresiilor.
Arta 50se-te ai"i un alt material, pe "are 8l .olosise numai poe7ia) dar 8ntr-un mod mai solemn;
"on-tiin/a 8ns0-i a .iin/ei 2ii. C0"i) 8n timp "e o po2estire obi-nuit0 a6un5ea la "on-tiin/0 prin mi6lo"irea
.aptelor) $roust nu 2rea s0 a6un50 la .apte A ine2itabile 8ntr-o po2estire A de",t prin intermediul
"on-tiin/ei. El nu adau50) asemeni abatelui $r2ost) lui 4al7a" sau Lromentin) unei a2enturi date ade20rul
sentimentelor. De la sentimente 8ns0) 8nainte "#iar "a ele s0 de2in0 sentimente) plea"0 $roust pentru a "rea
istoria) a2entura...
A restitui im)resiei ade20rul ei primordial. C0"i nu ne sin"#isim de impresiile pe "are le a2em; ne
5r0bim a le interpreta) pentru a le e=pli"a nou0 8n-ine sau altuia; iat0 "um 8n"epe min"iuna romanes"0.
Dimpotri20) 8n spatele e=pli"a/iilor) $roust "aut0 realitatea primordial0) lu"rul sim5it 8n ade20rul s0u ini/ial
-i pe ",t se pare absolut. Di.i"il0 art0 a"eea de a re8n20/a s0 sim/i din plin; .iind "ea dint,i) sen7a/ia este
"ea mai iute uitat0) de.ormat0) o.ilit0. @i pe urm0 trebuie s0 p0"0le-ti spiritul) s0-l surprin7i) pentru a
re2eni la intui/ia primordial0. A-a e) de pild0) "opilul din CombraE al "0rui su.let se umple de pl0"ere
"ontempl,nd o tu.0 de r0sur0) .0r0 a--i da pe deplin seama de esen/a pe "are o repre7int0 ea 8n "alitate de
sen7a/ie; 9De5eaba r0m,neam 8n .a/a r0surii pentru a respira) a adu"e 8n .a/a 5,ndului meu "are nu -tia "e
trebuia s0 .a"0) a pierde) a re50si ne207uta -i "onstanta sa mireasm0 >...? ea-mi o.erea nede.init a"ela-i
.arme" de o inepui7abil0 bo50/ie) dar .0r0 a m0 l0sa s0 "ontinui a ad,n"i) "a melodiile pe "are le ",n/i a
suta oar0 la r,nd .0r0 a "obor8 mai mult 8n taina lor. M-ntorsei )entru o cli) cu s)atele la ea, pentru a o
"uprinde apoi "u .or/e proaspete. Urm0ream "u pri2irea) p,n0 la talu7ul "are) 8n spatele 5ardului 2iu) ur"a
8n pant0 brus"0 spre ",mp) ",te-o .loare de ma" r07le/it0 >...? Re2eneam apoi 8n .a/a r0surilor mele pre"um
8n .a/a a"elor "apodopere despre "are "redem "0 le 2om putea 2edea mai bine 8n"et,nd a le pri2i pentru o
"lip0...:
(
Lerme"at) b0iatul 2a "0uta a"olo "u disperare un ade20r "are nu se a.l0 ni"i 8n r0sur0) ni"i 8n el
8nsu-i) "i 8n sena5ia "are repre7int0 raportul dintre ei. E=ist0 un ade20r superior omului) superior
lu"rurilor) .0"ut din armoniile -i raporturile lor; materie 8n 8ntre5ime nou0 pentru roman) "are p,n0 a"um
se)ara lu"rurile -i oamenii 8n lo" de a 2oi s0 le surprind0 "omuniunea. C#iar 9noul roman:) 8n"ep,nd din
%&GP) 2a ple"a de la o inten/ie apropiat0; a 50si) pe "alea unei re2eniri) dup0 o lent0 -i minu/ioas0
obser2a/ie) raporturi ne"unos"ute 8ntre oameni -i lu"ruri) un .el de 9penta"luri:) 9re/eaua: "are) pus0
deasupra unui ansamblu) 8i de720luie sensul as"uns.
Cu a6utorul impresiilor rede2enite ele 8nsele) redate propriului lor absolut) s0 "ree7i din nou aluatul
lumii... Mai mult de",t o al"#imie a memoriei) .n cutarea tim)ului )ierdut "onstituie o "#imie a
impresiilor) "#imie al "0rei s"op este "#intesen/a 2ie/ii. E=ist0 impresii absolute) "a a"eea a madeleinei
muiate 8n "eai. E=ist0 de asemenea un e.ort menit a 50si plenitudinea impresiei; ",nd Mar"el o aude
pentru prima oar0 pe 4erma) el nu -tie 8n"0 s0-i 5uste arta. Desp0r/it de Milberte el se 5,nde-te "0 o
s"risoare de la ea nu-i 2a mai tre7i o impresie 2ie; 9Dorin/ele noastre inter.erea70 -i) 8n "on.u7ia
e=isten/ei) se 8nt,mpl0 rareori "a o .eri"ire s0 se a-e7e per.e"t peste dorin/a "are a "#emat-o:
J
. Spiritul)
amintirea) uitarea trans.orm0 realul; 9S0 ne 5,ndim la turi-tii "are sunt entu7iasma/i de .rumuse/ea unei
"0l0torii .0"ute) de-i 7i de 7i nu sim/iser0 de",t pli"tiseal0:
H
. $otri2it "u "eea "e 2a .i pedant numit
%
Mar"el $roust) S;ann, trad. "it.) p. J3.
(
Mar"el $roust; A l$ombre des (eunes #illes en #leurs, 2ol. I) p. *3.
J
%bidem, p. *3.
H
%bidem, p. '&.
alteritate, omul) 8ntotdeauna di.erit de el 8nsu-i) nu poate .a"e s0 "oin"id0 dou0 elemente ale lumii sale
ma5i"e -i reale) .iind luat 8ntotdeauna prin surprindere de "0tre s"#imb0ri ori #a7ard; 9Dar... ",nd
a6un5eam 8n C#amps-ElEses A unde 8nainte de toate m0 du"eam s0-mi "on.runt dra5ostea) "a s0 o .a" s0
su.ere 8ndrept0rile ne"esare "au7ei sale 2ii) independente de mine A 8ndat0 "e eram 8n pre7en/a a"elei
Milberte STann >...? totul se petre"ea ",t ai "lipi "a -i "um ea -i .eti/a "are era obie"tul 2isurilor mele ar .i
.ost dou0 .iin/e di.erite:
%
.
u reu-im s0 re50sim esen/ele sub aparen/e. Arta 2a .i a"eea "are--i 2a propune s0 puri.i"e
impresia p,n0 la a o .a"e esen5ial -i nu a""idental0. Anumite impresii de2in simboli"e) "a) de pild0)
"ri7antema 8n rela/ia dintre Odette -i STann. Altele) pe "are arta le-a -i luat 8n ",r"0) transmit imediat
2aloarea lor ideati20) "a .aimoasa 9mi"0 .ra70: mu7i"al0 din sonata lui Finteuil.
$re"um arta mu7i"al0 ai"i ori arta "ulorilor 8n alt0 parte) arta literar0 a impresiilor tr0ite) readuse la
puritatea lor esen/ial0) trebuie s0 9"apte7e -i s0 .a"0 2i7ibil: ade20rul se"und) as"uns 8n 2ia/a tr0it0.
Al"#imie sa2ant0) "0"i desi5ur nu-i de a6uns s0 e2o"i pur -i simplu impresiile) -i ni"i "#iar s0 le restitui -i
s0 le 9redai: A tot a-a "um nu-i de a6uns pentru a pi"ta) s0 reprodu"i "ulorile modelului. E.ortul artei
"onst0 8n a re50si o realitate) slu6indu-se de "ulori) de sunete) sau de impresii; ple",nd de la sen7a/ii)
.ra5ile -i prea iute o.ilite) s0 re"ompun0 2ia/a 8n plenitudinea sa real0) mai limpede de",t da"0 ar .i .ost
tr0it0 -i imediat uitat0.
\ \ \
Iat0 o alt0 lume de",t "ea spre "are ne "ondu"ea 4al7a". Mai bo5at0 de",t "ea a lui 4al7a") "el
pu/in 2irtual< ori"e s-ar "rede despre 4al7a" -i despre $roust) arta de tip proustian o.er0 mai multe
"ombina/ii posibile. Arta bal7a"ian0 .olose-te "ombina/ii lo5i"e -i so"iale) in.inite 8n prin"ipiu) dar "are se
redu" la un anumit num0r de probleme tip >"ariera unui ambi/ios) .alimentul unui "omer"iant?. Arta
proustian0 nu este interesat0 de",t de e="ep/ie) de "eea "e nu poate .i 9tipi7at:. Romanul bal7a"ian o.er0
"ititorului o s"#em0) o istorie< romanul proustian o.er0 inepui7abilele nuan/e ale sen7a/iilor noastre "e pot
.i 8ntotdeauna re8nnoite. @i "ine ar putea spune "0 un 5ard din tu.e de r0sur0) "u impresia de ne-ters)
ne8n"etat re"urent0) pe "are a pro2o"at-o) nu pre/uie-te mai mult 8ntr-o "on-tiin/0 omeneas"0) de",t "ine
-tie "e etap0 din 9"ariera: o.i"ial0 -i so"ial0 a unui indi2idB e pla"e oare mai mult "a) 8nainte de a
adormi) s0 re"apitul0m) "a momente esen/iale ale amintirilor noastre) o po2estire obie"ti20) so"ial0 -i
bal7a"ian0 a 2ie/ii noastre) sau o su""esiune de ima5ini mai pu/in importante) un "r,n5 8n .loare) 5estul
unei .eteB
9Uneori) nu se -tie de "e) intr,nd 8ntr-o "as0) 8ntr-o odaie) sau atin5,nd obie"tul "el mai
ne8nsemnat) te opre-ti) alarmat) "a pierdut. Dintr-o dat0) s-a 8nt,mplat "e2a) "e2a e=traordinar) "are s"ap0
anali7ei) "on-tiin/ei< s-a de"lan-at un de"li" as"uns -i p0r0se-ti lumea a"easta pentru o alta) ba "#iar
propriu-/i su.let pentru un altul >...?. S-a pr0bu-it un perete -i iat0-ne 8ntr-un .el de pr0pastie) "u neputin/0
de situat imediat) dar "u un 2a5 sentiment de Vlu"ru -tiutW.:
(
u-i 2orba ai"i de o e=perien/0 e="ep/ional0)
"i de a"ele impresii) "ele mai 2ii pe oare le 8n"er"0m 8n 2ia/0) "are depind totu-i de at,t de pu/ine lu"ruri.
Da"0 ar trebui s0 ne po2estim 2ia/a 8ntr-un 9roman:) n-am /ine seama de ele. 9S"enele: pe "are
memoria noastr0 le-a re/inut "el mai bine sunt amintiri 8n prin"ipiu :ne8nsemnate: pentru alt"ine2a) -i "are
nu .a" parte din curriculum vitae. Ima5ini oare au un sens pentru noi .0r0 "a) de alt.el) s0 -tim "e sens
anume...
Alt0dat0 poe7ia era "ea "are se #r0nea "u ele... Dar romanul a preluat) de la simbolism) unele
ambi/ii ale poe7iei -i) 8n "adrul lor) una esen/ial0; a da emo/iilor semni.i"a/ia lor total0) a trans.orma
emo/ia 8n ade20r "osmi".
C0"i $roust) Fir5inia Rool. sau 1aTren"e Durrell) )leac de la o emo/ie pentru a "rea o oper0
romanes"0. In5enio7itatea -i sensibilitatea lui $r2ost "ulminau 8n istoria emo/ionant0 a lui Manon.
Dimpotri20) $roust -i Durrell de2in arti-ti datorit0 emo/iilor lor. Ei "reea70 )ornind de la emo/ie -i nu
merg9nd "0tre ea. Inten/ia roman"ierului nu mai e at,t de ne"i7elat0) dar ni"i at,t de sedu"0toare. C0"i e
lesne s0 emo/ione7i -i "#iar s0 s"rii un roman tulbur0tor. Dar nu-i 2orba ai"i de dib0"ie) de arti.i"iu) de
meserieB @i nu-i oare mai sin"er s0 .ii mai 8nt,i emo/ionat -i abia pe urm0 s0 s"riiB .n cutarea tim)ului
)ierdut -i *vartetul din Ale@andria sunt opere mai pu/in emo/ionante de",t Mica 2adette -i to"mai de
a"eea sunt ele opere de art0... +ntr-un domeniu 2e"in) arta sulpi"ian0 este "ea "are emo/ionea70) dar
s"ulptura 5oti"0 se a.l0 din"olo de emo/ie...
%
Mar"el $roust; S;ann, trad. "it.) p. JGG.
(
Mar"el Dou#andeau; Memorial I) Mallimard) %&HG) p. %%.
\\\
Ima5ina/ia s0 nu porneas"0 de la o po2estire "on2en/ional0 95ata .0"ut0:) 8n "are autorul e=pli"0
totul) iat0 noua e=i5en/0. Cartea trebuie s0 .ie o "ap"an0 -i o eni5m0 pentru "ititor) lui re2enindu-i
interpretarea. enum0ratele romane semnate de Miss I2E Compton-4urnett) al "0ror subie"t re2ine)
8ntotdeauna) impla"abil la mi"ile drame ale .amiliei en5le7e) atro"e -i pline de "ru7ime) sunt 8n 8ntre5ime
al"0tuite din conversa5ii. Un .iu) o mam0) un so/) ni-te 2eri) oare nu se su.er0) se 8nt,lnes" -i--i 2orbes"...
Cititorului 8i re2ine sar"ina de a g,ici, din"olo de dialo5uri) 5,ndurile as"unse) "iuda) neru-inarea... Iar
din a"east0 e=i5en/0 "are-i este impus0) "ititorul re/ine sen7a/ia "0 )trunde 8ntr-o lume "are nu este 8n
8ntre5ime des"i.rabil0) 8ntr-un uni2ers 8n "are e@ist mai multe niveluri de 4n5elegere a subiectului -i 8n
"are d0inuie -i se ad,n"e-te ambi5uitatea 8ns0-i a 2ie/ii) "u densitatea -i taina ei.
Cu $roust -i "u roman"ierii en5le7i) se"olul al II-lea a des"operit "0 realitatea romanes"0)
asemeni lumii .i7i"e de alt.el) nu este uni.orm0 -i nu as"ult0 peste tot de a"elea-i le5i. Ea are mai multe
straturi -i totul depinde de 9se"/iunea: aleas0) de instrumentele .olosite pentru a o e=plora -i interpreta.
9$un"tul de 2edere: al obser2atorului A sau al artistului A este mai im)ortant dec9t realitatea obiectiv )e
care o observ. $otri2it postulatului s0u ini/ial) 2om des"operi uni2ersuri "u totul di.erite... tot a-a "um un
"#imist) un biolo5) un .i7i"ian 2or .a"e ni-te des"rieri ale unei pi"0turi de ap0 sau ale unei stele) "are n-au
nimi" "omun. S-ar p0rea "0 9materialul: n-are ni"i o 8nsemn0tate) "i numai #elul 4n "are e studiat. @i nu-i
2orba ai"i de 2reo 9.ante7ie literar0: deoare"e -i 9-tiin/ele e=a"te: sunt de a"eea-i p0rere...
$0"at "0 nu-i putem "onstr,n5e pe Mar"el $roust) HenrE Dames) Dames DoE"e) I2E Compton-
4urnett) 4ernanos) Mra#am Mreene) $eter C#eEneE -i Mi"#el 4utor s0 trate7e a"ela-i subie"t) .ormulat 8n
dou0 pa5ini sinopti"e) asupra unei intri5i 2a5 psi#olo5i"e -i poli/iste) de "are ni"i unul nu e str0in< dup0
"rioniera -i *eea ce !tia Maisie, .ie"are a s"ris "0r/i "e posed0 a"est 8ndoit "ara"ter.
e putem 8ns0 ima5ina urm0toarea e=perien/0 ideal0; .olosind a"eea-i intrig, pre"is0 -i
am0nun/it0) ei ar "onstrui opere .0r0 ni"i o 8nrudire... Unii se 2or 5r0bi s0 2orbeas"0 despre
9personalitatea: .ie"0rui s"riitor. Cu2,ntul aminte-te de 92irtutea dormiti20:... Ra"ine -i $radon) sau
Ra"ine -i Corneille) au s"ris tra5edii mar"ate de personalit0/ile lor. 2ceau 4ns )arte din aceea!i lume,
vdind aceea!i te,nic. Trat,nd a"ela-i subie"t) 4al7a" -i Hu5o sunt 4al7a" -i Hu5o) dar $arisul lor
r0m,ne a"ela-i $aris...
Da"0 noua lume romanes"0 depinde 8ntr-o mai mare m0sur0 de 9personalitatea: roman"ierului)
a"easta nu se datore-te unei sensibilit0/i "iudate) oare ar .a"e din .ie"e s"riitor o mi"0 lume aberant0) "i
.aptului "0 .ie"are din ei) r0m,n,nd artist) este un te#ni"ian "u metode proprii -i) 8n a"est "osmos ou le5i
multiple -i iredu"tibile 8ntre ele) pe "are romanul trebuie s0-l studie7e) a 8n20/at s0 urm0reas"0 un "li2a6
anume) o anume dire"/ie de in2esti5are pe "are o -tie numai el.
%n e@tremis, putem a.irma "0 .orma popular0 a 9noului roman: 8n se"olul al II-lea este romanul
poli/ist. A"est roman de asemenea) la un mod mai s"#emati") o.er0 o realitate a "0rei interpretare nu este
dinainte dat0) iar pl0"erea st0 8n a "0uta un ade20r pe "are totul "ontribuie "a s0-l as"und0. Sin5ura
deosebire este "0 a"east0 eni5m0) destul de simplist0) 2a .i re7ol2at0 ne5ru pe alb 8n ultimele pa5ini) 8n
timp "e 8n 9romanul ad,n"imii: ea r0m,ne un strat ina""esibil pe "are "omentariul) anali7a) e=pli"a/iile
date de autor nu 8l 2or epui7a ni"iodat0< o 8mpletitur0 de mistere destinat0 a r0m,ne a-a) abia e=tins0
uneori) prin medita/ie) 8n "on-tiin/a "ititorului...
\\\
4u"uria -i drama romanului nas" din .aptul "0 realitatea este inepui7abil0. @i de .ie"are dat0 ",nd
un roman"ier sau o 5enera/ie de roman"ieri 8-i dau seama de a"easta) in2en/ia romanes"0 des"oper0 o
lume nou0. Romanul se"olului al III-lea s-a n0s"ut 8n "lipa 8n "are 4al7a" -i .oiletoni-tii au "0p0tat
"on-tiin/a a"estei imensit0/i.
Cu aproape un se"ol mai t,r7iu) $roust -i impresioni-tii) Musil -i DoE"e au des"operit imensitatea
calitativ, e=tensia realit0/ii -i a "rea/iei romane-ti 8n di#eren5a de niveluri ale adevrului. +nt,r7iat0 de
8mpre6ur0ri) lent dospit0) neterminat0) opera lui Robert Musil .a"e bilan/ul a"estei bo5ate ambi5uit0/i a
2ie/ii) opus0 s0r0"iei destinelor indi2iduale. +n a"east0 lun50 -i 7e.lemist0 "roni"0) aproape disperat0) "are
este /mul #r 4nsu!iri, .ie"are persona6 8-i are "oeren/a sa proprie) dar unitatea) personalitatea) nelini-tea
sa nu mai "ontea70 8ntr-o totalitate "u des"#idere 8n 2id... Arta lui Musil st0 8n an5oasa a"elor oameni "are
se 6ude"0 8n 2an unii pe al/ii) .ie"are epui7,mdu-se pentru a se a.irma) .0r0 a a6un5e s-o .a"0 2reodat0.
A2enturile indi2iduale) 8ntotdeauna banale) repetate .0r0 noim0 se risipes" 8n .a/a mu7i"ii di.u7e)
a"ute) ne#ot0r,te) pe "are o 5enerea70 mane6ul lumii 8n "are spiritul se 7bate 7adarni"; 9u se putea ne5a
.aptul "0 8n a"east0 nou0 epo"0 e=ist0 o "ir"ula/ie sporit0 a 5,ndirii -i a e=perien/elor. Arn#eim 8-i
8n"#ipuia "reierul epo"ii 8nlo"uit de un sistem al "ererii -i o.ertei) 5,nditorul laborios A de "omer"iantul
su2eran< el se bu"ura .0r0 2oie de spe"ta"olul surprin70tor al unei uria!e )roduc5ii de e@)erien5e trite
aso"iindu-se -i diso"iindu-se 8n "ea mai deplin0 libertate) un .el de pudin5 ner2os) a "0rei .ie"e parte era
"uprins0 de tremur la "ea mai 2a50 "l0tinare) un tam-tam 5i5anti" pe "are era de a6uns s0-l atin5i "a s0
s"o/i nes.,r-ite re7onan/e:
%
.
$ersona6ul esen/ial al "0r/ii este de"i 92ia/a:< 9Fia/a 5,nde-te) "a s0 spunem a-a) V8n 6urulW omului
-i) dans,nd doar) 8i "reea70 aso"ia/ii pe "are este) 8n mod penibil) ne2oit a le "ule5e) .0r0 a ob/ine a"el
mira"ulos e.e"t al "aleidos"opului) de 8ndat0 "e re"ur5e la ra/iune.:
(
$o2estirea .a"e a"um parte din
de7ordinea ironi"0 a 2ie/ii) nu din lo5i"a unei a2enturi omene-ti) bine determinate. u-i de lo" si5ur 8ns0
"0 8n a"est dans .antasma5ori" al 92ie/ii: din 6urul omului se e=prim0 un 5,nd al lui Musil) deoare"e
inteli5entele "u5et0ri pe "are le .a"e asupra artei sale de roman"ier) le pune pe seama A ironie demn0 de
Hu=leE A unui om de a.a"eri "are 8n"epe s0 2ise7e; 9De"i) 2ibr,nd p,n0 la "ele (P de e=tremit0/i ale
de5etelor sale) Arn#eim medita "a un om de a.a"eri asupra liberei "ir"ula/ii intele"tuale -i .i7i"e din
2remile "e 2or 2eni...:
J
@i totu-i) 8n a"east0 2ia/0 "are s"ald0 -i inspir0 re2eria artisti"0) 8n po.ida ironiilor lui Musil)
re"unoa-tem a"el eter intermediar 8ntre om -i e=isten/0) "are este timpul proustian) al"0tuit din 9.a"ultatea
de a impre5na o serie de e2enimente "u o emo/ie ine=pli"abil0 -i "o2,r-itoare:. Ce ne pas0 da"0) -iret)
Musil adau50; 9Dar asta numai atun"i ",nd ai %' ani -i mer5i la -"oal0:
H
. C0"i 8n spatele 2idului
persona6elor sale) p0pu-i ale unei "omedii ner2oase) se str02ede de asemenea) .0r0 speran/0 de alt.el)
nostal5ia 9timpului pierdut:) a"east0 dra5oste 8ndep0rtat0 -i as"uns0 pe "are omul #0r/uit o p0strea70
pentru substan/a ire.utabil0 -i inepui7abil0 a 2ie/ii. 9oaptea) 5,ndurile "ur5 .ie 8n plin0 lumin0) .ie
r07b0t,nd prin somn) pre"um apele 8n Qarst -i) de "um se i2eau pentru o "lip0) "alme) Diotima 8n"er"a
sentimentul "0 a 2isat doar "lipele pre"edente >...?. u mai r0m,neau) 8ntr-ade20r) alt"e2a deo,t misterele
ultime) eterna nostal5ie a su.letului. Moralitatea nu re7id0 8n "eea "e .0ptuie-te. Ea nu se a.l0 8n mi-"0rile
"on-tiin/ei) ni"i 8n "ele ale pasiunii. +nse-i pasiunile nu sunt alt"e2a de",t un )i" de gomot 4n (urul
su#letului nostru. $o/i ",-ti5a sau pierde re5ate 8ntre5i) su.letul nu se 2a "linti) nu po/i .a"e nimi" pentru a-
/i atin5e destinul< doar ",teodat0 el ur"0 din ad,n"urile .iin/ei) "alm) "otidian) "a un ",nte" al s.erelor.:
G
Musil "ontinu0 s0 .ie ironi") b0t,ndu--i) -i ai"i) 6o" de Diotima -i de .rumoasele sale st0ri su.lete-ti. @i
totu-i Ulri"# -i "#iar Musil) asemeni Diotimei) 2isea70 a"est 1uietism. Ca la $roust) "omple=itatea in.init0
a 2ie/ii) tr0ite) retr0ite) totali7ate) este altceva de",t banala ane"dot0 sau mes"#ina 5ri60 a unei a2enturi
pre"ise; substan/a romanului nu este o istorie, "u premisele) "ri7a) de7nod0m,ntul ei) o mi"0 istorie i7olat0
-i s",l"iat0. Ea este 7um7etul a"ela de li"uri"i pe "are-l nas" sute -i sute de mii de mi"i po2estiri sau epi-
soade; 2ia/a) at,t de s0ra"0 a unui indi2id) "u nelini-tile -i maniile sale) dar at,t de bo5at0) "onsolatoare
sau de7n0d06duit0) 8n multipli"itatea sa 5lobal0.
\ \ \
Fia/a pro.und0 -i stu.oas0) la ni2elul la "are pasiunile 8n"etea70 a se mai opune intele"tului) a .ost
",ntat0 8ndelun5 de Da2id Herbert 1aTren"e 8n Aman5i !i #ii >%&%J?) Zar)ele cu )ene >%&('? Amantul
doamnei *,atterle- >%&(3?. A"este "0r/i seam0n0 "u ni-te p0duri; dialo5uri lente) "urb0 "res",nd0 a
sentimentelor alimentate de se=ualitate) 5ust prelun5it) interminabil "a un amur5 20rati") pentru a"el
patetism 8n "are e=a"erbarea sim/urilor na-te ilu7ia "0 ai p0truns 8ntr-o alt0 lume. Realitatea romanes"0 nu
st0) ni"i ai"i) 8n intri50; ea este .or/a 2ital0 din "are--i tra5e se2a o anume ardoare "e anim0 persona6ele<
5ustul pentru s,n5e) pentru dra5oste) pentru a"tele "arnale) "on.u7ia 2ie/ii luat0 "u dra5oste drept materie
ori5inar0...
Dup0 %&GP) 8ntr-o perioad0 8n "are predomin0 romanul ane"doti") opera dens0 -i par.umat0 a lui
1aTren"e Durrell se impune brus" "a o su""esoare a lui D. H. 1aTren"e) HenrE Dames -i Robert Musil.
*vartetul din Ale=andria 3>ustine, Balt,aar, Mountolive, *lea= de"lan-ea70 o sim.onie an5lo-le2antin0
8n "are romanul se pierde -i se re50se-te) "a o puterni"0 tem0 or"#estral0) 8n propria sa strati.i"are) 8n
%
Robert Musil; Der Mann o,ne 8igensc,a#ten.
(
%bidem.
J
%bidem.
H
%bidem.
G
%bidem.
6o"urile timpului) pateti"ii -i artei. De"orul este admirabil ales) sin5urul posibil pentru a"east0 2reme de
dup0 r07boi) "are a pierdut sim/ul pitores"ului .eeri") nostal5i") 5reu; Ale=andria dinainte -i din timpul
r07boiului. Un ora- "osmopolit 8n"0) dar "are a 8n"etat s0 e=iste "a atare) p0str,nd un 5ust r0u al 9timpului
pierdut:. Cerul impla"abil) r0"oarea serii uneori) palmierii o.i"iali ai bule2ardelor re"tilinii) strada Luad
unde--i dau 8nt,lnire a2entura) ele5an/a -i blu##-ul "osmopoli/ilor pe "are lumea i-a trimis ai"i) 8n a"est
ultim )alace al planetei) "u arborii lui de 7in". Atmos.er0 putred0) .0r0 ni"i o de"aden/0) dar "u mult spirit)
8ntr-o lume "are pri2e-te "um tre" marii barbari .0r0 "uloare...
A"olo) un s"riitor) po2estitorul DarleE) ne2erosimilul .ilo7o. $urseTarden) le2antini -i e2rei)
essim -i 4alt#a7ar) ine2itabilul .ran"e7 5rotes" din str0in0t0/i. $ombal) un ambasador) Mountoli2e -i trei
.emei) Dustine) Melissa -i Clea. e amintim de @an#aiul lui ClappiKue) din *ondi5ia uman, "a un sens al
pitores"ului lo"al de "are nu s-ar lep0da Claude Larrre< pe s"urt) o lume arti.i"ial0) "ald0 8n"0 de
inteli5en/0) de #a7ard) de sen7ualitate; ultima -ans0 pe "are au a2ut-o albii de a 8ntemeia o "olonie unde
spiritul 2ie/ii s0 pre/uias"0 mai mult de",t 2ia/a 8ns0-i. 9A"tele noastre "otidiene nu sunt 8n realitate de",t
ni-te 7dren/e "are a"oper0 2e-m,ntul /esut 8n aur; semni.i"a/ia pro.und0:
%
.
A"est material 8n "are estetismul se 8mplete-te "u "el mai simplu pitores") pe "are-l putea .urni7a
prea bine un Claude Larrre sau un Mabriele DNAnnun7io) este .olosit de 1. Durrell pentru a "rea o oper0
supraromanes"0) apropiat0 8n a"eea-i m0sur0 de $roust -i de 1aTren"e) unde po2estirea) a2entura)
ane"dota) timpul -i lo"ul nu inter2in de",t pentru a "ompune o imens0 2,n7oleal0 al "0rei "entru se a.l0
peste tot -i ni"0ieri. C2artetul lui Durrell nu este o 9.res"0:) deoare"e nu--i propune s0 97u5r02eas"0:
2ia/a -i "roni"ile 2ie/ii ale=andrine) "i s0 su5ere7e) din"olo de ele) din"olo de romanele unui estet en5le7
puterni" orientali7at) a"ea in2in"ibil0 mi-"are "entripet0 "are 5enerea70 densitatea artisti"0 -i "onsa"r0
9in2esti5area straturilor pro.unde:; 9u suntem 8ndea6uns de puterni"i sau 8ndea6uns de r0i pentru a putea
ale5e) spune Dustine. Totul .a"e parte dintr-un plan 8nto"mit de "0tre alt"e2a) poate) de ora-) sau de o parte
din noi 8n-ine...:
(
Orientale -i 5reoaie) 8nt,lnirile dintre persona6ele lui Durrell sunt totu-i alt"e2a de",t ni-te
9a2enturi:; un e.ort pentru a "rea) 8n spatele timpului) lo"ul sen7orial -i "erebral 8n "are timpul se
anulea70; 9S"riitorul "are de2eneam 8n20/a 8n s.,r-it s0 lo"uias"0 a"ele s)a5ii )ustii de care este li)sit
tim)ul A 8n"epeam s0 tr0ies" 8ntre b0t0ile pendulei) "a s0 spun a-a. $re7entul permanent "are este
ade20rata istorie a a"estei ane"dote "ole"ti2e) spiritul uman...:
J
+ntre a"este .emei "u par.um 5reu) "u
misterul desenat deli"at pe albastrul "erului -i un po2estitor sen7ual -i "erebral "a 1aTren"e) intele"tual
"a Hu=leE) sensibil "a $roust) dar plasat 8ntr-o lume mai "olorat0 de",t "ea a Muerman/ilor) *vartetul "are
durea70 de la >ustine la *lea "onstituie o oper0 opia"ee) sedu"0toare prin podoabele sale) dar a "0rei
pro.und0 inten/ie este) "a la DoE"e sau $roust) a ne .a"e s0 tre"em de la e=isten/a banal0 la a"east0
nelini-te plin0 de 2oluptate unde artistul romanes" 2rea A 7adarni" deseori A 9s0 st0p,neas"0: 2ia/a 8n
"uloarea -i 8n eternitatea ei; 9A"east0 lume repre7int0 promisiunea unei .eri"iri uni"e) iar noi nu dispunem
de ni"i un mi6lo" pentru a pune st0p,nire pe ea:
H
.
+ntr-ade20r) 8ntr-o manier0 mai bo5at0 8n 9ape: de",t $roust) Durrell se mi-"0 pe mai multe
planuri) "reea70 8ntre 2ia/a tr0it0 -i opera de art0 un 6o" de 9distan/0ri: multiple. $entru a e2o"a
8n"ru"i-area destinelor -i unitatea in2i7ibil0 "are al"0tuie-te ora-ul) Ale=andria .unerar0) unde destinele au
ars depun,ndu--i "enu-a) el utili7ea70 la 8n"eput par.umul dul"e-amar al memoriei. 9Ora-ul) 2isat pe
6um0tate >",t de real totu-i? 8n"epe -i se ispr02e-te 8n noi) prinde r0d0"ini 8n un5#erele memoriei noastre.:
G
Dar po2estirea 8ns0-i se .a"e pe planuri ameste"ate) 8n .ra5mente spontane) "arnale -i "olorate 8ntr-o
ordine ilo5i"0. Ca -i la Fir5inia Rool.) persona6ele nu 2or e=ista 8n ele 8nsele de",t datorit0 .aptului c se
oglindesc unele 4n altele. Desprinderi multiple de 2i7iune -i "#iar de sensibilitate; de2enit amantul
Dustinei) DarleE o "unoa-te la 8n"eput prin mi6lo"irea 72onurilor publi"e) apoi prin intermediul b0rbatului
Dustinei) essim) a-a "um pe essim 8l "unoa-te prin Dustine) iar pe a"east0 .emeie iubit0) la apo5eul
le50turii lor .urtunoase) o anali7ea70 -i o 8n/ele5e "u a6utorul unui 6urnal intim) l0sat de un altul "are a .ost
",nd2a amantul ei...
'
C#iar intri5a su.er0 o distorsiune; ea este "2adrupl0) 8mpletind indisolubil) 8ntr-o .u50 ale "0rei
p0r/i se reunes") patru po2e-ti de dra5oste "are se re.le"t0 una 8n alta in.luen/,ndu-se. Dustine sim/ise a"ea
ne2oie de 2i7iune "aleidos"opi"0; 9O re20d la "roitoreasa ei) a-e7at0 8n .a/a marilor o5lin7i "u .e/e
%
1aTren"e Durrell; >ustine.
(
1aTren"e Durrell; *lea.
J
1aTren"e Durrell; >ustine.
H
1aTren"e Durrell *lea.
G
1aTren"e Durrell Balt,aar.
'
1aTren"e Durrell >ustine.
multiple) spun,nd;
A $ri2e-teY Cin"i ima5ini di.erite ale a"eluia-i subie"t. Da"0 a- .i s"riitor) a-a a- 8n"er"a s0
7u5r02es" un persona6) printr-un .el de 2i7iune prismati"0. De "e oare nu pot oamenii s0 2ad0 mai multe
pro.iluri dintr-o dat0B:
%
+n "iuda 2oitei "ompli"0ri a te#ni"ii romane-ti) nimi" nu este totu-i abstra"t 8n a"east0 epopee
sen7ual0) alimentat0 de persona6e ardente 8ntr-o atmos.er0 us"at0) 5reoaie) plin0 de .or/0. Romanul "are
2rea s0 "ompli"e e2o"area artisti"0 prin noi pro"edee romane-ti) 8-i 50se-te 6usti.i"area 8n o"#ii marelui
publi") pe "are nu-l poate deruta... O realitate .ebril0 se impune pe nesim/ite) prin ea 8ns0-i) re.u7,nd
sedu"/ia prea lesni"ioas0 a intri5ii; 9Fise7 o "arte "are s0 .ie at,t de puterni"0) 8n",t s0 "on/in0 toate
elementele .iin/ei ei< nu-i 8ns0 5enul de "arte "u "are suntem obi-nui/i 8n 7ilele noastre. $e prima pa5in0)
de pild0) un re7umat al a"/iunii 8n ",te2a r,nduri. S-ar putea renun/a ast.el la arti"ula/iile po2estirii.
Urmarea ar .i o dram0 8n stare pur0) eliberat0 de "#in5ile .ormei. A! vrea s scriu o carte care visea.:
(
L0r0 5ure-ia lo5i"0 -i e=pli"ati20 a lui $roust) dar "u alte "0tu-e A un stil uneori preten/ios A
1aTren"e Durrell ne o.er0) 8n urma unei duble str0danii de artist -i de 2ul5ari7ator) 9drama 8n stare pur0:.
+n Ale=andria sa oniri"0) 5rea de sen7ualitate) "rispat0 8n persona6e 2iolente -i aspre) maladi2e) ne.eri"ite)
bo5ate -i ab0tute) el "aptea70) 8n "ele din urm0) interesul "elui mai banal "ititor) .0r0 a re"ur5e la
ser2itutea po2estirii unei istorii ori la "ea a anali70rii "ara"terelor. Cititorul nu mai este dire"t mi-"at de
psi#olo5ie sau nara/iune) "i de a"ea materie impalpabil0 a 2ie/ii -i a destinului pe "are Fir5inia Rool. n-a
putut-o sesi7a) murind din a"east0 pri"in0) materie oare de2ine ar70toare) on"tuoas0) ta"til0 la Durrell...
Cu el) romanul .0r0 intri50 -i .0r0 "on2en/ii psi#olo5i"e are o reu-it0 "arnal0. El 8-i do2ede-te
e=isten/a umbl,nd) stri5,nd deasupra de7a.e"t0rii romanului de anali70) "0 marea "s-, a murit; 9$entru
s"riitor) persona6ele 8n.0/i-ate prin prisma psi#olo5i"ului au pierit. "si,icul "ontemporan s-a spart "a un
balon de s0pun.:
J
Liin/ele 2ii -i ardente din *vartetul din Ale@andria sunt) 8n ultim0 instan/0) destul de
8n.l0"0rate pentru a r0m,ne rebele 8n .a/a anali7ei -i a "omentariului >pe "are Durrell) de alt.el) le .olose-te
din plin?. Este 8ntr-ade20r 2orba de 9o "arte "are 2isea70:) de o materie romanes"0 8n stare pur0; intri5a
spulberat0) psi#olo5ia disp0rut0) nu mai r0m,ne de",t patosul) repre7entbnd esen/a romanului.
%
1aTren"e Durrell; >ustine.
(
%bidem.
J
%bidem, p. %(G.
G% Dincolo de romanB metamor#oa
%rum)erea e)o)eii 4n romanB de la Romanul Tranda.irului la Ulise A Alegoria la >o-ceB $ortretul
artistului) Ulise. A Realism !i e)o)eeB un eoterism liric. A Alegorii <a#<ieneB Castelul !i $ro"esul. A O
simbolic enigmaticB mitologia negativ a lui :a#<a. A +radi5ia lui :a#<a. A Malcolm Lo;r- !i Sub
Ful"an. A Cermann Broc, !i Moartea lui Fir5iliu. A Romanul-)oem liric.
1u"ru 2ul5ar s"ris 8n limba 2ul5ar0 >iat0 ori5inea termenului?) 8n"0 din se"olul al IIF-lea romanul
po2estea o istorie) o istorie lesne de 8n/eles) un roman-.oileton< poemului epi" sau dida"ti") romanului 8n
2ersuri nobile) le re2enea sar"ina de a e=prima "eea "e dep0-e-te ane"dota... De alt.el) p,n0 spre %'PP)
romanele nu sunt de",t transcri)5ia 4n )ro sentimental !i 4n #oileton )o)ular a operelor mai 2e"#i -i
mai b05ate-n seam0...
@i totu-i) 8n"ep,nd din se"olul al IFIII-lea) a"est 5en) "are ini/ial era doar un 9di2ertisment:)
"u"ere-te primul lo". $si#olo5ia -i so"iolo5ia l-au 8mbo50/it< a de2enit "apabil s0 anali7e7e) s0 studie7e)
s0 se do"umente7e) s0 pun0 probleme. 1a ori5ine literatur0 destinat0 pl0"erii -i distra"/iei) el 8-i o"up0)
8n"etul "u 8n"etul) lo"ul "e i se "u2ine 8n literatura ambi/ioas0) e=i5ent0) "reatoare) 8n se"olul al II-lea el
repre7int0 "ea mai "urent0 .orm0 artisti"0) in2ad,nd -i suprim,nd "elelalte 5enuri. +n a"ea "lip0) .or/a -i
ambi/ia "are-l de.ines" nas" 8n el obli5a/ia de a satis.a"e) 8n domeniul realit0/ii) ima5ina/iei sau simbolului
toate ne2oile -i de a .olosi toate posibilit0/ile alt0dat0 e=primate de alte 5enuri...
1a ori5ine 9romanul: >simpl0 po2estire romanes"0? trebuia s0 r0m,n0 8ntemeiat) 8n mod .atal) pe
ane"dot0 -i pe a2entur0. Ori",t am 8n"0r"a a"east0 ane"dot0 "u .ine/e psi#olo5i"0 sau "u obser2a/ie
so"ial0) ea nu 2a a6un5e s0 e=prime) de",t "u mare 5reutate) "eea "e e=primau alt0dat0 >8nainte de biruin/a
e="lusi20 a romanului? poe7ia) misti"a) ale5oria) epopeea... +ntre romanul "redin"ios sie-i) adi"0 8ntemeiat
pe o po2estire interesant0 -i romanul care 4!i 4nsu!e!te ambi5iile !i inten5iile genurilor literare dis)rute,
"on.li"tul este ine2itabil. Inten/iile di.er0. Mo! Goriot de 4al7a" -i &lise de Dames DoE"e apar/in unor
5enuri mai di.erite "a %liada lui Homer -i /d la cucerirea Namurului de 4oileau. C0"i /da la cucerirea
Namurului -i %liada, la .el "a -i *9ntarea lui Roland sau Artemis de er2al) au o inten/ie "omun0; s0
ma5ni.i"e e2enimentele p,n0 la a le da un sens simboli". Inten/ia lui Mo- Goriot, dimpotri20) era pur -i
simplu de a emo/iona -i a tre7i interesul prin e2enimente "are r0m,n per.e"t umane.
Cam prin %&(G de"i) epopeea -i ale5oria poeti"0 2or irumpe 8n "eea "e "ontinu0m s0 numim
roman. Dar a"est 9roman: nu mai este o po2estire romanes"0 a5reabil0; este o o)er )oetic, alegoric,
e)ic, mistic, #olosind #orma romanului.
\\\
$re50tite de romanul 9ironi":) postsimbolist sau impresionist) operele lui Qa.Ca) $roust) DoE"e sau
Musil impun romanului ambi/ii str0ine romanului ori5inar) pro2enite de .apt din alte 95enuri literare: pe
"are romanul le-a 8n0bu-it) dar "are re2in pentru a-l n0p0di la r,ndul lor... 9Mre"ia "u"erit0 -i-a "u"erit
apri5ul 8n2in50tor:) se spunea alt0dat0 despre "u"erirea Atenei de "0tre Roma. Tot ast.el) poe7ia epi"0)
ale5ori"0 -i misti"0) dat0 deoparte 8n urma trium.ului brutal al romanului ane"doti" -i realist) se
reintroduce 4n el, convertindu-l 4n substan5 )oetic.
9u mai e roman:) 2or spune amatorii de po2estiri romane-ti) deruta/i de simbolism) de poe7ia -i
so.isti"0ria a"estor opere< -i 8ntr-ade20r 2or a2ea dreptate. 4ibliote"arul este "el "are 5re-e-te. &lise de
Dames DoE"e este un poem epi" de5#i7at 8n roman sau) in2ers... *astelul lui Qa.Ca este "onstruit ea un
Roman al +randa#irului, s"ris 8n termeni pesimi-ti -i ne5ati2i) sau pre"um "0l0toriile su.letului la San
Duan de la Cru7) la Meister E"C#art) sau la S.,nta Tere7a de m2ila. .n cutarea tim)ului )ierdut este o
medita/ie de5#i7at0 8n "roni"0 -i) minus "redin/a) urmea70 planul *on#esiunilor S.,ntului Au5ustin. Musil
este un $laton #ibridat "u Llaubert. O pa5in0 de $roust poate .i un poem ale=andrin pe "are $roper/iu l-ar
.i iubit -i imitat< o alt0 pa5in0 poate repre7enta "a7uisti"a unor "leri"i medie2ali "are ar .i substituit
psi#olo5ia teolo5iei.
A trans.orma 2ia/a 8n le5end0 sau 8n ale5orie era 2e"#ea dorin/0 a epopeei -i a poe7iei. Din"olo de
roman) opera lui Dames DoE"e su5erea70 a"east0 opera/ie ma5i"0) de-i nu o 8n.0ptuie-te. "ortretul
artistului 3Dedalus= -i &lise tradu" 8n deplina lui ri5oare "on.li"tul dintre roman -i poe7ie) dintre roman -i
a"el roman "are 2rea s0 dep0-eas"0 romanul.
O dat0 "u "ortretul artistului >%&%'? a2entura uman0 rede2ine in2i7ibil o istorie miti"0. Step#en
Dedalus) a"est t,n0r lo"uitor din Dublin) artist pe 6um0tate ratat) tr0ie-te 8n lumea banal0 a unui ora- din
piatr0 -i "ea/0) iar in-ii "u "are intr0 8n rela/ie) pe "are 8i .re"2entea70) prieteni) 2e"ini) 2a5i "uno-tin/e)
metrese) par ni-te simple siluete pitore-ti ale unui roman realist) un pi" sar"asti". imi" .antasma5ori" 8n
a"east0 2ia/0 u-or pi"ares"0 a unui t,n0r. Dar) "a la Qa.Ca >a"esta 8n"epea s0 s"rie "rocesul 8n a"ea-i
perioad0) %&%H?) tot "eea "e i se 8nt,mpl0 lui Step#en pare a a2ea un sens simboli") un sens se"und. +n
2ia/a lui so"ial0 pre"um -i 8n 2ia/a personal0) Dedalus lupt0 pentru a s"0pa de po2ara presiunilor "are-l
parali7ea70; amintiri din "opil0rie ori din adoles"en/0) reli5ie) na/ionalitate) .amilie) mediu so"ial -i
ambian/0 a 2ie/ii. u retr0im totu-i a"east0 lupt0) a-a "um o dorea tradi/ia romanului psi#olo5i") "u
mintea -i sensibilitatea eroului. Ea se e=prim0 printr-un simbolism al e2enimentelor A de alt.el prea
m0runte A "are al"0tuies" 2ia/a lui Step#en Dedalus. A-a "um) mai t,r7iu) 2a .a"e romanul ameri"an)
DoE"e se mul/ume-te s0--i lase eroul s0 tr0ias"0 -i s0 a"/ione7e) des"riind a"tele -i e2enimentele A 8i re2ine
"ititorului sar"ina de a 2edea 8n .ie"are din a"este e2enimente ne8nsemnate o mani.estare ale5ori"0 a
destinului. Totul se des.0-oar0 "a la un 6o" "u 7aruri ",nd 6u"0torul a6un5e m,nat de #a7ard 8n 9pun"tul
mort: sau) dimpotri20) sare ",te -apte sau nou0 "0su/e) 8naint,nd spre /int0. ^inta este) desi5ur) libertatea
uman0) iar ai"i) libertatea artistului s"0pat de "omple=ele) de s.ielile) de insu.i"ien/ele sale. +ntr-un "apitol)
Step#en Dedalus este 9pedepsit: >sau penali7at? pentru o eroare sau alta) minim0 8n aparen/0; 8n "opil0rie)
de pild0) pentru a .i re.u7at s0 .a"0 s"#imb de 6u"0rii "u "amara7ii s0i.
Uimitor pro"edeu de "onstru"/ie romanes"0 amintind de Romanul +randa#irului sau de #arta
8ndr05ostitului a-a "um o 8n.0/i-a domni-oara de SoudrE 8n *llie. Compara/ia nu e nelalo"ul ei; 8n tot
E2ul Mediu -i) dup0 "um se 2ede) p,n0 8n epo"a pre/ioas0) literatura .0urea ima5ini ale5ori"e ale
destinului. Eroul lui Muillaume de 1orris din se"olul al IIII-lea) "are 8ntru"#ipea70 9Amantul:) trebuie s0
p0trund0 8n 5r0dina $l0"erii) "ondus de Doamna Tr,nd02ie) unde 2a .i 8n",ntat de dansurile 4u"uriei -i
D0rni"iei >persona6e "u totul simboli"e?) dar 2a s"0pa de ele pentru a p0trunde 8n 5r0dina 8n "are-l "#eam0
Tranda.irul) .iind soli"itat a"olo 8n a"ela-i timp de $rime6die -i de Mur0 Rea) "are-l .a" s0 r0t0"eas"0 -i-l
du-m0nes") pre"um -i de Forb0 4un0 -i de Speran/a "are-l a6ut0 -i-l "0l0u7es".
1a DoE"e simbolurile pre.erin/elor noastre nu poart0 nume at,t de .rumoase -i de "opil0re-ti)
pre7ent,ndu-se 8n "#ipul unor irlande7i b0rbo-i) be/i2i) 5urali2i) .oarte reali. Mr0dina "opil0riei se "#eam0
Con5loTes) prima .emeie 70rit0 poart0 numele de Eileen) nimi" nu aminte-te de lumea 7,nelor) este
Irlanda -i Dublinul) a-a "um sunt ele 8n realitate; romanul a impus 9realismul: "#iar poe/ilor) iar ora-ul 8n
"are tr0ie-te Step#en este "el al unui 4al7a" irlande7. umai "0 el este) 4n acela!i tim)) uni2ersul
simbolurilor "are au .ost alt0dat0 "ele ale lui Muillaume de 1orris. Di.eren/a "onst0 doar 8n .aptul "0 8n
se"olul al IIII-lea un roman ale5ori" 8n 2ersuri se des.0-ura 8ntr-o lume ireal0) pe ",nd 8n se"olul al II-
lea el este s"ris 8n pro70) persona6ele sale au barb0) musta/0) s,ni) p,nte") situa/ie so"ial0) -i mi"ul lor
9"ara"ter:) 2orbes" a"ela-i diale"t al lo"ului) sau ar5oul din Dublin) dar) pe l,n50 .aptul "0 sunt oameni
reali) ei mai sunt -i simboluri "u "are Step#en Dedalus 6oa"0 a"el 6o" "ompli"at "are se "#eam0 destinul
unui om -i drumul s0u spiritual. De alt.el) -i er2al 8l .0"use) 8ntre timp) 8ntre se"olele al IIII-lea -i al
II-lea.
Se"olul al II-lea 8n/ele5e "u 5reu a"est nou ameste" de 5enuri. 9Romanul: "are-i .usese l0sat
mo-tenire po2estea o ane"dot0 pasionant0 -i pre7enta persona6e 9ade20rate:. "ortretul unui artist este
.0"ut 8n 8ntre5ime din 9persona6e ade20rate:) dar intri5a pe "are a"estea o /es 8n 6urul lui Step#en nu are
nimi" poli/ist) so"ial ori psi#olo5i"... Ea este doar simbolul unei 9intr0ri 8n 2ia/0:< istoria tinere/ii unui
artist -i a "eea "e-l 8mpiedi"0 s0 .ie un artist. DoE"e ameste"0 .0r0 -o20ire dou0 inspira/ii separate de -apte
se"ole; 7u5r02irea realist0 "are ne este .amiliar0 -i 9romanul ale5ori": "are ur"0 p,n0 in se"olul al IIII-
lea. imi" de mirare de alt.el) deoare"e) dup0 se"olul al IIII-lea) "eea "e numim noi roman s-a "onsa"rat
a2enturii) ane"dotei) sentimentalit0/ii) psi#olo5iei) so"iolo5iei) 4nbu!ind o alt0 2i7iune a 2ie/ii omene-ti
-i a destinului uman) 2i7iunea e7oteri"0 -i ale5ori"0 "e apare .0r0 2este "#iar 8n roman de 8ndat0 "e poe7ia
nu mai are puterea s-o e=prime... Cititorul "elor +rei Mu!c,etari r0m,ne inter7is 8n .a/a 9romanului:
"ortretul unui artist, 8n "are 2ia/a este ameste"at0 "u ale5oria 2ie/ii; "on/inutul r0m,ne 9realist: -i
9ade20rat:) inten/ia -i trama impun "ititorului o "on2ersiune la poe7ia se"ret0.
\\\
Romanul a6un5e ast.el 8ntr-un stadiu 8n "are opera de arta s"ap0 de "on2en/iile nara/iunii
8nrudindu-se "u marile opere e7oteri"e) "a 8neida sau Divina *omedie, opere al "0ror )lan "#iar) in2i7ibil
de alt.el la prima le"tura) are o semni.i"a/ie spe"ial0) matemati"0 -i spiritual0. "ortretul unui artist este
obs"ur "onstruit pe ima5inea labirintuluiB Step#en Dedalus poart0 numele a"elui 5re" miti" "are a
"onstruit labirintul -i... s-a r0t0"it a"olo el 8nsu-i; ima5inea artistului...
&lise >%&((? are de asemenea un plan e7oteri". Materialul este totu-i banal; 7iua de %' iunie %&PH
tr0it0 de un m0runt a5ent de burs0 din Dublin) 1eopold 4loom. Cernerea orelor a"estei 7ile adu"e "u ea
di2erse .lu=uri de sen7a/ii) de par.umuri) de aso"ia/ii de idei) de realism psi#olo5i" -i so"ial< dou07e"i -i
patru de ore din 2ia/a unui mi" e2reu irlande7) a-a "um Doamna Dallo;a- de Fir5inia Rool. 2a des"rie
dou07e"i -i patru de ore din 2ia/a unei en5le7oai"e din "lasa mi6lo"ie... Cu e="ep/ia primelor "apitole din
&lise "onsa"rate 9.iului spiritual: al lui 1eopold 4loom) Step#en Dedalus din romanul pre"edent...) nimi"
alt"e2a 8n "arte de",t episoadele) "onsistente) 8mb,"site) e=a5erate la modul liri") ale a"estei 7ile din 2ia/a
lui 4loom) %' iunie %&PH) des"rise 8n toate am0nuntele >interioare -i e=terioare?. Realismul este total.
4loom 8-i las0 so/ia) ",nt0rea/a MollE) "ul"at0 8n pat) iese din "as0 pentru a umbla pe str07ile Dublinului)
"ite-te un prospe"t) e=aminea70 2itrinele) apre"ia70 mirosul de "a.ea pr06it0 8ntr-o b0"0nie -i "ump0r0 o
bu"at0 de s0pun pe "are o 2a "0ra toat0 7iua 8n bu7unar. Dup0 "e a asistat la o 8nmorm,ntare) pe la amia70
2i7itea70 reda"/ia unui 7iar) se du"e apoi la un birt unde se alimentea70 "opios) 8nainte de a dis"uta "u un
ie7uit) de a mer5e la bibliote"0 -i de a se 5#i.tui apoi 8ntr-o m0sur0 mai substan/ial0 8ntr-un bar din "are e
5onit de un antisemit beat. $limb,ndu-se pe malul m0rii) 8nt,lne-te o t,n0r0 e=#ibi/ionist0) apoi se du"e la
bordel. T,r7iu) 8l "unoa-te pe artistul Step#en Dedalus) 8l adu"e 8n "artierul s0u) .a"e un nou popas 8ntr-un
birt -i se 8ntoar"e la el a"as0) unde ne2asta lui) MollE) este 5ata s0 adoarm0.
imi" mai banal) ni"i mai 2ul5ar< ni"i o a2entur0) ni"i o 9po2estire: "are s0 merite a .i relatat0.
A"east0 7i) pitoreas"0 8n ansamblu) dar lipsit0 de 8nsemn0tate) este des"ris0 toat0) 8n "ele mai mi"i
am0nunte) prin sen7a/iile lui 4loom; mirosul str07ilor) atmos.era in.e"tat0 a barurilor -i) ameste"ate "u
a"este am0nunte obie"ti2e) aso"ia/iile de idei ale s0rmanului erou "are se 5,nde-te la un .iu mort) la
Orientul de unde se tra5e .amilia sa) la Fir5iliu) la Hamlet) la in.idelit0/ile so/iei sale... u suntem s"uti/i
de nimi") ni"i "#iar de "u2intele .0r0 semni.i"a/ie "are-i obsedea70 spiritul) impuse de panourile
publi"itare. Toate a"estea 8ntr-un stil lipsit de unitate) de-i mereu liri") 2iolent -i puterni") "are re"ur5e la
.el de bine la des"rierea realist0 "a -i la monolo5ul interior) "u "adrilurile) reminis"en/ele) re2enirile sale...
$e s"urt >8n stare brut0 8n aparen/0) dar .olosind 8n realitate toate te#ni"ile "unos"ute?) este 2orba de 2ia/a
lar2ar0) am0nun/it0 p,n0 la de75ust) a unui om ne8nsemnat 8ntr-o 7i ne8nsemnat0...
Dar a"east0 relatare insistent0) a5resi20) .idel0 -i supra,n"0r"at0) murdar0) pli"tisitoare -i
pitoreas"0) ade20rat0 lad0 de 5unoi a 7ilei unui om) lipsit0 de dram0 -i neinteresant0) a"east0 relatare
realist0) r0bd0toare -i 8mpo20rat0) urmea )lanul /diseei. Lie"are or0 din 7iua lui 4loom este
transpunerea n0moloas0 -i liri"0 a unui ",nt din Homer... +nmorm,ntarea la "are asist0 diminea/a
repre7int0 .uneraliile lui Elpenor) 2i7ita la reda"/ie este Ulise la Eol) bordelul este "artea despre Cir"e et".
Inten/ia lui DoE"e e limpede; 2ia/a "ea mai "omun0) mai banal0) mai ne8nsemnat0 A o 7i din 2ia/a
unui irlande7 oare"are 8n %&PH A posed0 o stru"tur0 poeti"0 in2i7ibil0 "are o asimilea70 epopeii. Toate
a"tele noastre au un sens. Realitatea .amiliar0 -i 8n50lat0 de .ie"are 7i repre7int0) pentru artist sau pentru
Dumne7eu) un poem ale5ori"; mer5,nd la birou) la birt) nu "ontea70 unde) .ie"are om tr0ie-te) 8n .ie"are
7i) o /disee. Iar 2ia/a nu este "eea "e pare) adi"0 medio"ritatea "otidian0 a unui ins ne8nsemnat) deoare"e
8n a"este medio"rit0/i arta poate re50si 9planul: in2i7ibil al unui poem epi"...
L0r0 a pierde nimi" din 2ul5aritatea sa A 7iua de %' iunie %&PH tr0it0 de 1eopold 4loom este .oarte
2ul5ar0 A 2ia/a r0m,ne "eea "e este pe planul realist) dar repre7int0 8n a"ela-i timp o ale5orie) un 6o" de
7aruri... Mi70m 8n aparen/0 pe lu"ruri mi"i) 8n .ie"are 7i. Dar deoare"e toate su.letele sunt e5ale) deoare"e
8n .ie"are mi7erabil0 7i) .ie"are .iin/0 omeneas"0 este) 8n absolut) un erou epi") "#iar da"0 se mul/ume-te
s0--i salute "uno-tin/ele -i s0 mear50 la bordel) un ansamblu arbitrar de"upat din 2ia/a unui om
ne8nsemnat >a"el %' iunie din 2ia/a lui 4loom la Dublin?) este o epopee e5al0 "u toate Odiseele.
$arado=ul lui DoE"e este str0lu"it. DoE"e s"urt"ir"uitea70 dou0 e=treme) omul ne8nsemnat)
6usti/iabil al 9realismului: literar -i eroul epi". El 2rea "a a"este e=treme s0 se "on.unde) altminteri arta -i
2ia/a n-ar mai 8nsemna nimi"... Trebuie s0 admir0m disperarea A sau 8n"rederea A pe "are o a2ea el 8n
a"east0 pro2o"are artisti"0 pe "are o repre7int0 &lise... A 2oi s0 "on.un7i epopeea "u 2ia/a -i) 8n a"est
sens) a ale5e 2ia/a "ea mai "omun0 pentru a .a"e din ea o epopee. A .ost un pariu e="esi2. Cred "0 to/i 8l
"onsider0 pierdut) "#iar a"eia "are admir0) 8n &lise sau 8n 2innegan$s La<e, abilitatea te#ni"0 -i esteti"0 a
lui DoE"e. Dar a"est monument enorm -i pasionant) ap0rut pe nea-teptate 8n %&(() anul 8n "are murea
$roust) pe"etluie-te drama esteti"0 -i spiritual0 a romanului "are 2rea s0 dep0-eas"0 po2estirea) s0 de-
p0-eas"0 2ul5aritatea realist0 tin7,nd "0tre o ima5ine epi"0) s0 dep0-eas"0 lipsa de 8nsemn0tate a 2ie/ii
tin7,nd "0tre a.irmarea omului. DoE"e r0rn,ne un autor e7oteri") "#iar 8n e-e"urile sale; el a 8n"er"at s0
.a"0 din roman un tratat de misti"0 artisti"0 sau spiritual0< dintr-un 95en: la ori5ine .a"il -i 5ra/ios) o
oper0 ale5ori"0 "e e2o"0 drama ultim0 a omului 8n .a/a propriului s0u destin) mileniile) iredu"tibila
banalitate a 2ie/ii psi#olo5i"e -i so"iale -i iredu"tibilul protest al omului 8mpotri2a a"estei banalit0/i.
\ \ \
+ntr-o alt0 atmos.er0) metamor.o7a de2ine "omplet0 o dat0 "u Qa.Ca. $,n0 ai"i) po2estirea era o
e=pli"a/ie a 2ie/ii. Qa.Ca a s"ris po2estiri ine@)licabile. Un om sose-te 8n apropierea unui "astel) .iind
an5a6at a"olo 8n "alitate de a5rimensor. Oprindu-se 8ntr-un sat 2e"in) el 8ntreab0 la "e or0 2a trebui s0 se
pre7inte. u 2a primi ni"iodat0 r0spuns; ni"i n-a6un5e s0 8nt,lnease0 2reun om de la 9"astel:) "artea
8ntrea50 des.0-ur,ndu-se 8n a"est sat 8n "are este imobili7at a5rimensorul...
*astelul a .ost 5,ndit) ima5inat -i s"ris ast.el 8n",t s0 nu se poat0 i2i ni"i o e=pli"a/ie. Totul este
po2estit 8ns0) .0r0 ni"i o alu7ie aparent0 la .antasti") totul se petre"e "a 8n 2ia/a real0. imi" mai realist -i
mai natural "a a"ele "on2ersa/ii ale a5rimensorului "u #an5i/a) "u primarul) "u t,n0ra Lrieda) "u to/i pe
"are-i 8nt,lne-te. Eroul "0r/ii 8-i 50se-te ",t de ",t o statorni"ire) se 8ndr05oste-te) "unoa-te oameni
bine2oitori sau suspi"io-i mai mult sau mai pu/in di.eri/i) totul ar putea .i redus la des"rierea prea banal0 a
unui "omis-2oia6or "are) 8n a-teptarea unor noi ordine din partea "asei pe "are o slu6e-te) este ne2oit s0
70bo2eas"0 o bu"at0 de timp 8ntr-un sat. Elementul :ne2erosimil: "are introdu"e 8n ireal .0r0 a p0r0si
totu-i realismul) st0 8n .aptul "0 nimeni nu-l 9l0mure-te: "0 st0p,nii "astelului sunt ni-te ori5inali "are nu
2or s0 lase ni"i o persoan0 s0 intre la ei -i "are) uneori) se amu70 an5a6,nd prin "oresponden/0 di.eri/i
slu6ba-i) pentru a-i l0sa apoi nedumeri/i 8n .a/a unei u-i 8n"#ise... Ori"e alt s"riitor 8n a.ar0 de Qa.Ca)
p0str,nd) desi5ur) 8n "uprinsul 8ntre5ii "0r/i a"ela-i mister) ar .i s.,r-it prin a da o asemenea 9e=pli"a/ie:
pentru a satis.a"e spiritul ra/ional al "ititorului) dup0 "e l-a intri5at. A-a .a"e) de pild0) romanul poli/ist
sau romanul 9mister:) .orme populare ale romanului Ca.Cian. +ntre .orma popular0 -i "ea misti"0
inter2ine) dup0 "um bine ne d0m seama) o in2ersiune; romanul "u mister de2ine ne2erosimil -i
surprin70tor pe par"ursul lui o.erind) la s.,r-it) o e=pli"a/ie< romanul lui Qa.Ca r0m,ne ",t mai aproape de
2ia/a "otidian0 -i de 2erosimil) dar "eea "e se 8nt,mpl0 a"olo) r0m,ne) p,n0 la s.,r-it) ine=pli"abil.
Ine=pli"abil) desi5ur) pe planul 2erosimilului obi-nuit. u 8n/ele5em) de pild0) pentru "e
a5rimensorul) s0tul de toat0 a"east0 "omedie) nu s.,r-e-te prin a p0trunde "u .or/a 8n domeniu >despre
"are nu ni se spune ni"0ieri "0 ar .i de netre"ut?) pre7ent,ndu-se) .0r0 in2ita/ie o.i"ial0) 8n .a/a "iuda/ilor
s0i patroni) m0"ar pentru a le repro-a .aptul... Ar .i o rea"/ie) 8ntr-ade20r) omeneas"0.
$entru a "rea o lume nelini-tit0 -i de ne8n/eles) .0r0 a re"ur5e ni"ide"um la .antasti") relat,nd) la
modul "el mai banal) .apte -i "on2ersa/ii "are par 9.ire-ti: A -i "are sunt .ire-ti A Qa.Ca nu are ne2oie
de",t de dou0 ne2erosimilit0/i psi#olo5i"e 2oite) aproape in2i7ibile) "0"i le .a"e s0 .ie uitate datorit0
simplit0/ii po2estirii. Din situa/ia .oarte obi-nuit0 8n 5eneral) a unui slu6ba- oare) a6uns la patronii s0i)
50se-te poarta 8n"#is0) Qa.Ca .a"e o po2estire .as"inant0) nelini-titoare) obsedant0) elimin,nd de la bun
8n"eput) pe nesim/ite aproape) "ele dou0 solu/ii lo5i"e ale a"estei a2enturi; .ie "0 oamenii din "astel sunt
nebuni) .ie "0 a5rimensorul se 2a #ot0r8 8ntr-o bun0 7i s0 spar50 5eamurile. +n "rocesul re50sim a"ela-i
postulat< a2erti7at "0 a .ost pus sub a"u7are) un om se 7bate la nes.,r-it .0r0 a reu-i 2reodat0 s0 a.le de
"0tre "ine) unde -i de "e. imeni nu-i 9e=pli"0: da"0 e 2orba de o 5re-eal0 sau de o r07bunare) 8n timp "e
el 8nsu-i nu se 5,nde-te ni"i o "lip0 s0 rea"/ione7e intent,nd a"/iune 8n de.0imare) o pl,n5ere 8mpotri2a
unei a"u7e arbitrare...
A"este in2i7ibile ne2erosimiluri "are ar putea .i luate drept un pro"edeu 2oit -i 8ntru",t2a arti.i"ial
al autorului) sunt) dimpotri20) mani.est0ri ale ima5ina/iei spontane -i autenti"e a lui Qa.Ca. $e de alt0
parte) nu 2om putea 50si o interpretare 9simboli"0:. E u-or) prea u-or "#iar s0 2edem 8n slu6ba-ul "are nu
poate a6un5e p,n0 la st0p,nii s0i simbolul unui om desp0r/it de Dumne7eu -i pus 8n imposibilitatea de a-i
"unoa-te 2oin/a< iar 8n eroul "rocesului .i5ura unei .iin/e omene-ti "are) 8n 2irtutea unui p0"at ori5inar) se
simte 8ntotdeauna 2ino2at0 -i 8n2inuit0. A"este interpret0ri sunt prea e2idente pentru "a) da"0 ar .i e=istat
8n inten/iile lui Qa.Ca) s0 nu .i r07b0tut m0"ar 8ntr-o .ra70 oare"are. Dar Qa.Ca n-a .0"ut a"easta...
Or) da"0 n-a .0"ut-o 8nseamn0 "0 n-a 2oit s-o .a"0) 8nseamn0 "0 nu asta i-a .ost inten/ia. i"i
"rocesul ni"i *astelul, pentru a nu aminti de",t "ele dou0 mari opere ale sale) nu 2or s0 aib0 ni"i un sens
simboli") limpede -i de.inisabil 8n a"ela-i timp) prin intermediul simbolului. Desi5ur) 5losatorii psi#olo5i
sau psi#iatri se 2or dele"ta 8n a 50si 8n romanele Ca.Ciene) situa/ia psi#olo5i"0 a lui Qa.Ca) rupt de
"omunitatea e2reias"0) "o2,r-it de un tat0 tiran) bolna2 de un "omple= de in.erioritate) in"apabil a se
#ot0r8 s0 se 8nsoare) m,nat) pe de alt0 parte) de boal0. Al/ii 2or 2edea ai"i in.luen/a Cabalei) a le"turilor
din Meister E"C#art) ba "#iar 2or putea surprinde a"/iunea teolo5ilor protestan/i. S0 nu ne 8n"redem 8ns0
prea mult 8n "opil0re-tile simboluri e=oteri"e. Da"0 Lran7 Qa.Ca ar .i 9re"urs la simbol:) lu"rul ar .i .ost
2i7ibil) "a la Maeterlin"C) de pild0. El 8nsu-i ne pre2ine) de alt.el) 8ntr-un s"urt te=t intitulat SimboluriB
9Unii se pl,n5 "0 spusele 8n/elep/ilor nu sunt de",t .i5uri "e nu pot .i .olosite 8n 2ia/a de toate 7ilele) sin-
5ura) de alt.el) de "are dispunem >...?. Toate a"este simboluri nu 2or s0 spun0 8n .ond de",t "0 insesi7abilul
nu poate .i surprins< iar noi -tim a"easta. Mri6a noastr0 7ilni"0 se datore-te unor ou totul alte lu"ruri.:
Te=tul e limpede; simbolurile literare sunt la .el de in"apabile s0 tradu"0 asprimea -i absurditatea
"ondi/iei umane) "a -i simplul realism literar. Qa.Ca n-a 8n"er"at de"i s0 studie7e ni"iodat0) ni"i m0"ar sub
o .orm0 ale5ori"0) de5#i7at0) #arul) p0"atul) dereli"/iunea et". El n-a 2oit s0 e=prime 2reo .ilo7o.ie) ni"i s0
dea o ima5ine literar0 a propriei sale "ondi/ii "i) in.luen/at) pur -i simplu) dup0 "um limpede se 2ede) de
situa/ia sa) de "omple=ele sale) de le"turile sale) el a renun/at s0--i e=prime sensibilitatea) opiniile) ideile.
+n s"#imb) a construit deliberat )ovestiri ininteligibile, pentru a le sal2a de ori"e interpretare.
$oate "0 e opera unui nebun. Dar a"east0 oper0 a .as"inat p,n0 a"um "el pu/in dou0 5enera/ii. 1a
"ap0tul a"estei e=perien/e ea se impune "a o nou0 .orm0 a operelor spiritului; artistul "reea70 o lume
ine@)licabil, iredu"tibil0 la "omentariul ra/ional. +n lo" s0 .ie 72,rlit0 8n "ate5oria "lini"0 a
s"#i7o.reni"ilor) a"east0 oper0 "ap0t0) pentru numero-i "ititori) o 2aloare iradiant0) e=emplar0)
ine=pli"abil0. Ea a"/ionea70 "a o 9re2ela/ie: misti"0. imi" n-o poate e=pli"a) dar ea pare s0 e=pli"e totul<
este ne2erosimil0 -i ira/ional0) dar prin pre7en/a sa absol20 ra/ionalul de ipo"ri7ie) apro=ima/ie) prostie -i
imoralitate.
+n 2remile .oarte 8ndep0rtate) 9miturile: >8n "iuda .aptului "0 a"est "u2,nt este at,t de depre"iat
ast07i? au putut 6u"a a"est rol. Comedia dramati"0 >-i mai ales mitolo5i"0?) 6u"at0 8n Mre"ia se"olului al
FI-lea 8n .a/a templului din Eleusis) "onstituia) se pare) de asemenea o po2estire dens0) absurd0) 2ie) de
ne8n/eles) al "0rei ade20r ne5ati2 >sau as"uns? intri5a totu-i sensibilit0/ile -i) .0r0 a .i 9e=pli"at: 2reodat0)
"onstituia o ima5ine 8nsp0im,nt0toare -i intim0 totodat0) 5ra/ie "0reia ini/ia/ii a""eptau mai lesne mi"ile
banalit0/i -i mi"ile putre7i"iuni ale e=isten/ei obi-nuite...
$re"um alt0dat0 mista5o5ul) iat0 un s"riitor a "0rui tem0 nu mai este o po2estire simboli"0) "i una
de.initi2 ine=pli"abil0) .0r0 interpretare -i .0r0 "#eie. Da"0 .as"inea70 -i pare ade20rat0) este pentru "0
toate detaliile apar/in realismului) pentru "0 e=prim0) la modul esen/ial) realitatea. Da"0 e tr0it0 pe planul
realismului mi"-bur5#e7ului satis.0"ut) e=i5ent -i .an.aron) sau pe planul misti"ului) al ambi/iosului sau al
r0t0"itului A interesea70 prea pu/in) realitatea tr0it0 r0m,ne impenetrabil0. Cine 2a t0lm0"i sensul unei
2ie/i) al unui 5est) al unui "u2,ntB u mai suntem ai"i la pun"tul 8n "are 2iata omului se redu"e) 8n roman)
la bio5ra.ia sa o.i"ial0 -i la dis"ursul "e 2a .i pronun/at pe morm,ntul s0u. Trebuie s0 admitem "0-i 2orba
de alt"e2a) de "e2a pe "are ni"i 2ia/a so"ial0) ni"i 2ia/a de .amilie) ni"i so"iolo5ia) ni"i arta n-au reu-it s0-l
re/in0 -i s0-l de.ineas"0.
Iat0 se"retul pe "are-l urm0re-te) .0r0 speran/0 de alt.el) romanul lui $roust) DoE"e) Qa.Ca. Un
ast.el de se"ret) -tim prea bine) nu 2a .i ni"iodat0 pus 8n .ormule de limba6ul nostru omenes". +n/ele5em
poate de a"eea) 8n .a/a a"estei neputin/e) romanul Ca.Cian. Din a2entura pe "are roman"ierul ane"doti" A
in"lusi2 4al7a" A o po2este-te e=pli",nd totul) Qa.Ca nu re/ine de",t partea ine=pli"abil0) "ea 8n "are
ima5ina/ia uman0 -i romanes"0 renun/0 la ra/iunile sale pentru a se interesa A a-a "um .a"e poe7ia A de
misterele sale.
\\\
Tradi/ia Ca.Cian0 nu este sin5ura tradi/ie "are alimentea70 marele roman ale5ori". +l re50sim) "u
tot at,ta pre5nan/0) 8n %&H*) la un ameri"an s0lbati") puterni" -i brutal) Mal"olm 1oTrE; pre"um &lise -i
*astelul, Sub vulcan este unul din a"ele mari romane erati"e ale se"olului al II-lea) "are nu mai
repre7int0 o po2estire) un 9studiu: .0"ut 8n tradi/ia romanes"0) "i e=presia modern0 a "eea "e e=plima
alt0dat0 Dante 8n Divina *omedie, a "eea "e e=prima epopeea 8ntr-un mare poem 5esti"ulator. A"east0
e=presie tre"e ast07i prin .orma ei romanes"0 pe "are o trans"ende) desi5ur) dep0-ind-o.
Sub vulcan este po2estea ultimei 7ile tr0ite pe a"est p0m,nt de Meo..reE Lirmin) .ost "onsul) retras
la _uau#na#ua") 8n Me=i". Totul este "on"entrat) bo5at) e=uberant) "a 8n &lise de DoE"e. E=otismul
ser2e-te pentru depei7are) distan/are) re"ul) permi/,nd introdu"erea unor ima5ini "umplite< 1oTrE e2o"0
-i studia70 la .el de bine o s"oi"0) o .orma/iune st,n "oas0 "a -i o .emeie ori o amintire din "opil0rie.
Siluete stranii) me=i"ani outla;, ar#ite"turi me=i"ane) umplu ori7ontul... Departe) marea) simbol al
purit0/ii) pe "are 8ns0 Meo..reE Lirmin o detest0... Al"ooli" 8n ultimul 5rad) "ople-it de amintirile -i
5re-elile sale) e=-"onsulul 8-i tr0ie-te ultimele ore 8n .a/a noastr0. Ore 8n "are) tot "e-i r0m,ne din 2ia/0)
p,n0 8n "ele mai mi"i am0nunte) tot "eea "e-l 8n"on6oar0 se um.l0) se "latin0) pendulea70 8n ima5ini
detaliate) ameste"ate "u ima5ini obsedante ale pre7entului) a"est pre7ent pe "are trebuie s0-l mai tr0ias"0
8n"0. +n "entru se a.l0 p0"atul ori5inar) p0"atul su ori5inar; un episod de r07boi 8n "are a permis
mitralierea o.i/erilor unui submarin inami". @i dra5ostea omeneas"0; sin5ura .emeie pe "are a iubit-o)
U2onne) a 2enit -i ea la _uau#na#ua"... O 2ia/0 8ntrea50 se 5r0m0de-te 8n primele -apte ore ale 7ilei)
tre"utul; p0"at) dra5oste) ur0) uitare) -i pre7entul; .anto-e) in"idente m0runte) .i5uran/i) de"or a5resi2 e=o-
ti". $este tot un simbol al nelini-tii; ne2oia de al"ool. Meo..reE Lirmin repre7int0 ai"i) 8ntr-un te=t realist -i
s"lipitor suprarealist -i redondant totodat0) a5onia Omului 8n 5r0dina "u m0slini... Este) 8n ultim0 instan/0)
un .el de ima5ine a5oni7ant0 a omului modern) .0r0 suport so"ial) -i .0r0 7ei) su.o"at de 2i"ii) ros de
re5rete sau de nostal5ii) due,ndu--i 2ia/a 8ntr-o lume "on"ret0 -i 2id0... Apoi moartea) .ul5er0toare...
imi" nu aminte-te mai bine inten/ia lui Dante. umai "0 Dante se mi-"a 8ntr-un "osmos populat
simultan de p0"ate omene-ti -i pre7en/e supranaturale) pre"um -i de un idealism di.u7 -i "onsolator) "are
nu mai e la mod0. 1a 1oTrE) neputin/a uman0 domin0< de unde un stil mai "ontrastant) mai a5resi2) o
an5oas0 mai 20dit0. Al"oolul o 8nlo"uie-te pe 4atri"e< opera este mai pu/in armonioas0 -i mai pu/in
mare. Ea 8-i p0strea70 aspe"tul e7oteri". Ca -i Dante) "a -i DoE"e) 1oTrE s-a amu7at derut,ndu-l pe "ititor)
su5er,ndu-i mai multe interpret0ri. Eroul s0u este un pasionat al tarotului) al do"trinelor se"rete) al
-tiin/elor o"ulte -i simboli"e... de-i nu "rede 8n ele. +n Sub vulcan pot .i re50site tot .elul de interpret0ri
e7oteri"e) .0r0 "a 2reuna din ele s0 .ie "on2in50toare) tot a-a pre"um la DoE"e sunt 6u"ate di.erite
simbolisme .0r0 "a 2reunul s0 .ie de.initi2. Cartea 9este al"0tuit0 din dou0spre7e"e "apitole) iar "orpul
po2estirii este "uprins 8ntr-o sin5ur0 7i de dou0spre7e"e ore. De asemenea) anul are dou0spre7e"e luni) iar
"artea 8ntrea50 este 8n"#is0 8n limitele unui an) 8n timp "e a"east0 p0tur0 ad,n"0 a romanului sau a
poemului "are /ine de mit) este le5at0 ai"i) de Cabal0.:
%
A"eea-i "onstru"/ie) 8n 5eneral "a a"eea a Divinei
*omedii sau a lui &lise. Romanul poate de alt.el .i "itit -i .0r0 a "unoa-te a"east0 ar#ite"tur0 se"ret0) iar
Mal"olm 1oTrE nu o aminte-te 9de",t 8n trea"0t pentru a .a"e s0 se simt0) "um spune HenrE Dames) "
e@ist ad9ncimiE.
\ \ \
A"east0 "onstru"/ie ale5ori"0 este mai e2ident0 8n ultima "arte a lui Hermann 4ro"#) Moartea lui
6irgiliu. @i ai"i ultimele ore din 2ia/a unui om prile6uies" o lun50 medita/ie A realist0 -i liri"0 8n a"ela-i
timp) "a la DoE"e A produ",nd un e.e"t de "on"entrare "u 2aloare miti"0.
$e moarte) Fir5iliu debar"0 la Misena) purtat 8n litier0 p,n0 la palatul imperial. Ca -i Divina
*omedie, "a -i &lise, "a -i Sub vulcan, "artea are o ar#ite"tur0 e7oteri"0 8n parte arbitrar0; .ie"are din
p0r/ile sale este simbolul unui 9element:) apa >intrarea 8n rad0 -i 8n ora-?) .o"ul >nelini-tea no"turn0) .ebra
muribundului?) p0m,ntul >Fir5iliu le5at din nou de 2iat0 datorit0 8nt,lnirii "u prietenii? -i) 8n s.,r-it aerul)
adi"0 sublimarea 8n aer -i 8n moarte... Tonul 8nsu-i al a"estui poem romanes" s"ap0 po2estirii) prin
.olosirea unuia din pro"edeele sistemati7ate -i 2ul5ari7ate apoi) dup0 %&GP) de -"oala .ran"e70 a 9noului
roman:; totul este e=primat ai"i 8n monolo5ul l0untri" al lui Fir5iliu) dar) pentru a ob/ine un anume e.e"t
de 9distan/0: -i de obie"ti2itate) a"est monolo5 interior este s"ris la persoana a treia. Fir5iliu se re5,nde-te
pe sine 8nsu-i dar la modul 9El:< este omul "are se 2ede tr0ind -i 5,ndind "u un anume re"ul) pasionat
8ns0. @i nu este ade20rat oare) "0 8n e=trema "on"entrare a medita/iei -i a .ebrei) 9Eu:) "are este 8n
prin"ipiu suportul monolo5ului l0untri") deseori numai pe 6um0tate "on-tient) poate "eda lo"ul a"elui 9El:
al unei dedubl0ri 8n "are se per"epe pe sine 8nsu-i "a pe un obie"t pus 8n "au70B
Totul este des.0-urat pe mai multe planuri ale realit0/ii psi#olo5i"e) morale -i uni2ersale -i) pentru
4ro"#) .un"/ia 8ns0-i a artei este de a "rea a"east0 2i7iune poli2alent0) a"est simbolism multiplu.
Realitatea banal0 este pre7ent0) prin 75omotele mul/imii) e2o"area str07ilor unui ora- portuar) rumoarea
no"turn0) dis"ursurile -i "on2ersa/iile prietenilor lui Fir5il,u. Dar drama oare 8nnoad0 9intri5a: -i
"omand0 "artea) este o dram0 spiritual0) o dram0 a sensului lu"rurilor. A-a "um) la 1oTrE) ultimele ore
ale "onsulului) prin intermediul banalit0/ii 8ns0-i a ultimei 7ile) "on"entrau totu-i pe ne207ute toate
problemele semni.i"a/iei unei e=isten/e A -i ale e-e"ului a"esteia A tot ast.el ultima 7i a lui Fir5iliu este
dominat0 de o de7batere psi#olo5i"0 -i simboli"0; 8nainte de a muri) Fir5iliu >a-a "um atest0) de alt.el)
istoria? 2rea s0--i distru50 opera) 8neida. Moartea lui 6irgiliu poate .i de"i interpretat0 "a o punere 8n
"#estiune a 2alorii operei de art0. Sub vul"an era) sub o .orm0 realist0 -i miti"0 totodat0) e=amenul de
"on-tiin/0 sau 6ude"ata ale5ori"0 a unei 2ie/i -i a unui om; Moartea lui 6irgiliu este >udecata de a)oi
.0"ut0 de "0tre "reatorul ei) "rea/iei literare) 8n spe/0 8neida, "are 2oia s0 .ie de asemenea 2,r.ul -i
e=presia unei "i2ili7a/ii. +n spatele .abulei) 8n spatele romanului-poem liri") se des.0-oar0 o dram0
esteti"0) .ilo7o.i"0 -i moral0. Dram0 "u at,t mai 2ast0 "u ",t) de-i Fir5iliu -i 8neida sunt destul de departe
%
Mal"olm 1oTrE A &nter t,e 6olcano, pre.a/0 la tradu"erea .ran"e70) Au-dessous du volcan, Corrja) V%&'P.
"a s0 ne lase re"i A .apt "are "on.er0 mitului o anume 9distan/are: A ele e2o"0 simultan totu-i a"el mister
a.lat la temelia sensibilit0/ii lui Fir5iliu) deseori 2i7ionar0) -i a"ea preten/ie dida"ti"0) istori"0 -i esteti"0)
"e poate .a"e din Eneida simbolul "rea/iei monumentale -i dis"utabile) adi"0 al unei 8ntre5i "i2ili7a/ii. O
dat0 "u 2er2a irlande7ului DoE"e) teroarea misti"ului e2reu QaC.a) .uria ameri"anului 1oTrE) nelini-titul
idealism .ilo7o.i" al austria"ului 4ro"#) poemul romanes" ale5ori" 50se-te o .orm0 puterni"0 -i absolut0.
Ast.el) romanul ser2e-te uneori drept mod de e=presie pentru tratatul misti") pentru sum0) pentru
epopeea misti"0... E2adat din "0tu-ele obli5a/iilor de po2estitor 5ra/ios sau sentimental) din "onstr,n5erile
de so"iolo5) el se trans.orm0 8n poem -i 8n pro2o"are. Oper0 de art0 -i de nelini-te) oper0 di.i"il0 -i
ermeti"0) el a6un5e uneori departe de 2o"a/ia sa primordial0) "are "onst0 8n a pl0"ea -i a po2esti .rumos.
G%% Arta romanului !l romanul ca art
"ictur !i romanB )roblema academismului. A Dislocarea a)aren5elor 4n romanul-o)er de arta. A
Romanul 94nc,is: !i romanul Ddesc,isE, de la con#ortul imagina5iei la nelini!tea slbatic. A *ele dou
voca5ii artistice ale romanuluiB )roa !i )oeia. A *om)romisul dintre realism !i denun5area saB arta 4n-
dre)tat 4m)otriva viiunii )ro#anului. A "ermanen5a su)ersti5iei romane!ti a DadevruluiE !i
subordonarea #a5 de o)tica realist.
Uni2ersul ironi" -i .antas" al lui Mide -i Co"teau) densitatea metapsi#olo5i"0 a lui HenrE Dames
sau a Fir5iniei Rool.) lirismul "osmi" al lui DoE"e) delirul lui Qa.Ca) .oloseau) desi5ur) romanul 8n alte
s"opuri de",t a"elea de a des"rie) a in.orma ori a pl0"ea. L0r0 8ndoial0) arta des"ripti20) do"umentar0)
realist0) 8-i are .un"/ia -i lo"ul s0u propriu; 9Cea mai .rumoas0 /int0 limitat0 "e se o.er0 roman"ierului
este a"eea de a 7u5r02i oamenii -i 2ea"ul s0u:
%
. Dar) dispre/uind a"el sprin/ar talent "are "onst0 8n a
des"rie -i reprodu"e realitatea pentru a-i s"oate la i2eal0 nuan/ele "ele mai deli"ate) apar operele noi) "are
se "onsider0) "a ori"e oper0 de art0) o a.irmare a omului 4m)otriva realit0/ii) 8mpotri2a a"estei banale
realit0/i oare este rutina uman0.
A2entura -i "ri7a de "on-tiin/0 "are podides" romanul 8ntre %3&P -i %&J& sunt "am la .el "u "ele pe
oare le "unos") 8n a"eea-i 2reme) artele plasti"e. Dup0 Rena-tere pi"tura as"ulta 8n am0nunt .i5uri)
peisa6e) perspe"ti20) sim/ al spa/iului A de ade20rul aparen/ei. Uni"a libertate a in2en/iei "e-i mai era
8n50duit0 /inea de 9subie"t:< 8ntr-un $oussin mitolo5i") 8ntr-un dramati" Dela"roi=) arta re)roducerii este
realist0) numai a-e7area) "ompo7i/ia) natura persona6elor alese sunt 9ideali7ate:< repre7entarea lor este
doar .idelitate. Realul n-ar .i o.erit desi5ur a"ele 7ei/e 8n bos"#ete) a"ei lupt0tori de pe bari"ad0< dar) da"0
s-ar pl0ti ni-te .i5uran/i pentru a 8mbr0"a a"ele 2e-minte -i a lua a"ele po7e) .oto5ra.ia ar a6un5e la a"ela-i
re7ultat "u tabloul) sau "am pe aproape. Ast.el) 8n arta a"ademist0 A de la s.,r-itul baro"ului p,n0 la
8n"eputurile impresionismului A viiunea 8n"etea70 a mai .i "rea/ie) de2enind asem0nare -i realitate<
numai 9subie"tul: mai m0rturise-te "0-i 2orba de 9art0:. Eroi") dramati") 2oluptuos) 6ur0m,nt al Hora/ilor
ori $arnas 8mpodobit "u mu7e de75olite) el se a-a70 8n a.ara realit0/ii. Dar .ormele pe "are le .olose-te)
trupuri .eminine sau s"ene teatrale) sunt o "opie dup0 real; dup0 real) ",nd a"esta este .or/at -i "ompus 8n
a-a .el 8n",t s0 al"0tuias"0 un tablou 2iu.
Se -tie "0 a"east0 art0 a de"07ut 8n a"ademism. Spiritul po7iti2 al bur5#e7iei -i al semibur5#e7iei
a6un5ea p,n0 la "el mai uluitor parado= din ",te se pot 8n"#ipui; a "ere artistului s0 "ree7e o oper0 "are s0
8ntrea"0 realitatea >nimeni nu a5a/0 pe pere/ii unui salon o bu"at0 de realitate numind-o tablou?) dar oare
s0 nu .oloseas"0 de",t .i5uri) 5esturi) .orme "are apar/in realit0/ii... A e2o"a 7eii) eroii) minunea)
mira"ulosul) numai "u a6utorul arborilor reali) oamenilor reali) atitudinilor s"#i/ate dup0 natur0... Iat0 "eea
"e se "#eam0) 8n de.initi2) o mas"arad0; a de5#i7a un model 8n Apolo) 8n r07boini" roman sau 8n /0ran.
$i"tura nu mai red0 atun"i oameni) "i a"tori. Iat0 de "e) "am prin %3&P) ea pune "ap0t a"estei 5esti"ula/ii -i
8ndeosebi a"estei ipo"ri7ii; da"0 artistul red0 alt"e2a de",t 2ia/a) da"0 el ne 8n2a/0 "um s0 92edem: alt.el
de",t ea) el nu mai poate a""epta s0 pi"te7e un -old sau un m0r potri2it tuturor a"elor 6o"uri de umbr0 -i
lumin0 de "are) de alt.el) ne putem bu"ura tot a-a de bine in vivo. $i"torul renun/0 de"i .0r0 2este la
.idelitate pentru a tre"e la anali70 -i la dislo"area aparen/elor. 1a r,ndul lor) roman"ierii postsimboli-ti
p0r0ses" des"rierea -i nara/iunea 8n .a2oarea sonda6ului "on-tiin/ei) impresionismului) po2estirii pe mai
multe planuri) in2en/iei) nelini-tii.
\ \ \
+n a"east0 e=plo7ie de in"on5ruent) de mister) de .as"ina/ii) 8n a"east0 ne2oie de a propune o
2i7iune asupra lumii "are s0 nu .ie "ea a resemn0rii umane) romanul dospea 8n el) pentru prima oar0)
inten/ia "e a/,/0 de milenii in2en/ia artisti"0; a 2orbi omului nu despre "eea "e 8l pri2e-te 8n e=isten/a
pra"ti"0 -i istori"0 >a-a "um .a"e arta realist0?) nu despre "eea "e 8l dep0-e-te >a-a "um .a" reli5iile?) "i
despre "on.li"tul "are e=ist0 8ntre rutina omeneas"0 -i dorin/ele supraomene-ti.
Romanul de2enea ast.el o "rea/ie artisti"0. 9Romanul ori este o .orm0 a artei) ea tra5edia sau
epopeea) ori nu este nimi".:
(
Dar a"est roman era altceva de",t po2estirea distra"ti20 sau do"umentar0 pe
"are a de72oltat-o se"olul al III-lea. 4a "#iar se poate spune "0 .a"e parte dintr-un alt 95en:. $e ",nd
Sola) Du#amel) Maurois puneau a"ele probleme "are se pun 4nluntrul organia5iei umane, Musil) Qa.Ca)
%
Ren 4oEles2e; /)inions sur le roman, $ion) %&(&) p. G'. (JP
(
EdTin Muir; +,e Structure o# t,e Novel) 1ondon) T#e Ho5art# $ress) %&(3) p. %GP.
DoE"e A sau) tot a-a) Co"teau) Ho.mannst#al) 4reton A le ata"au pe a"elea n0s"ute din rela/ia dintre
umanitate -i #a7ard) dintre 8n/elep"iunea uman0 -i neputin/a oamenilor) dintre "unos"ut -i ne"unos"ut.
Un industria- a"ti2) o ne2ast0 tr,nda20) o t,n0r0 ener5i"0 -i ispititoare) dau un adulter) potri2it unei
.ormule "#imi"e "are de.ine-te romanul psi#olo5i" -i so"ial unde totul se 8nt,mpl0 8ntr-un mediu 8n"#is.
Lormula este 6ust0 -i st0 la temelia romanului tradi/ional. Un poet 8ns0) supus tuturor 2alurilor 2ie/ii)
pre.er0 s0 se piard0 8n meandrele -i surpri7ele din Nad(a, din 2emeia #r umbr, din Co)ii teribili, sau
din /mul #r 4nsu!iri. Ai"i) intri5a nu poate pasiona prin "on.li"tele sale dramati"e) pateti"e) adulterine
sau psi#olo5i"e; ea nu e=ist0. Eroul nu se lo2e-te de o problem0 pre"is0) e"ua/ie psi#olo5i"0 pe oare
romanul o 2a re7ol2a 8nainte de a se 8n"#ide 8n sine 8nsu-i >"a romanul poli/ist?) nu 50se-te 8n .a/a lui
de",t in"onsisten/a -i nelini-tea 2ie/ii) a unei 2ie/i 8n oare nimeni n-a a2ut 5ri60 s0-i p0stre7e un rol 8ntr-o
pies0 bine 8nto"mit0.
Au e=istat de"i dou0 arte romane-ti; "ea oare pre50te-te eroului o a2entur0 pre"is0) "are--i 2a .i
su.i"ient0 sie-i) -i "ea "are .a"e din erou martorul unei e=perien/e 8n "are lo5i"a uman0 nu 2a .i ni"iodat0
satis.0"ut0) 8n "lipa 8n "are am ispr02it le"tura "0r/ii lui $aul Fialar Moartea-i un 4nce)ut, am 8n/eles totul.
1a s.,r-itul "rocesului lui Qa.Ca) n-am 8n/eles nimi" -i ni"i nu 92om 8n/ele5e: nimi") ni"iodat0.
E=ist0 de"i un roman 98n"#is: -i un roman 9des"#is:) 8n romanul 98n"#is:) po2estirea 8-i este
su.i"ient0 sie-i) totul se e=pli"0) iar omul se pri2e-te 8ntr-o o5lind0 psi#olo5i"0 -i so"ial0. +n romanul
9des"#is:) s"riitorul -tie dinainte) al0turi de Fir5inia Rool.) DoE"e sau Qa.Ca) "0 nu 2a a6un5e s0 se
interprete7e pe sine) ni"i s0--i 6usti.i"e pe deplin "rea/ia.
Romanul postsimbolist era a"el roman 9des"#is: "are 8-i asum0 presti5iile -i prime6diile operei de
art0 >bun0 sau rea?; o in2en/ie "are nu e=pli"0 realul -i pe oare realul nu o e=pli"0. Romanul postrealist)
dimpotri20) este "ea mai pri"eput0) "ea mai 6ust0 -i "ea mai .in0 interpretare a realit0/ii.
Or) de2enind o art0) adi"0 o 2i7iune a omului) 8n "are omul este de.ormat de "eea "e 8l dep0-e-te)
romanul nou se 8ndep0rta de arta romanului) de a"ea art0 a romanului -i a po2estirii bine "onduse pe "are
o "ulti2a tradi/ia postrealist0. Arta romanului impli"a) 8ntr-o "ompo7i/ie bine e"#ilibrat0 "a 8)italamul lui
Da"Kues C#ardonne sau ?)ada 4n doliu de Henri TroEat) dou0 sau trei persona6e bine alese) un "on.li"t
.oarte pre"is "are le lea50 sau le opune -i o abil0 e2olu/ie a intri5ii 8n r0stimpul "0reia se pre"i7ea70 -i se
8mbo50/es" at,t persona6ele ",t -i de"orul. Dup0 $er"E 1ubbo"C) romanul nu "uprinde de",t 9pi"tur0 -i
dram0:
%
. Totul este 6udi"ios pre7entat< .ie"are tr0s0tur0 se i2e-te la timpul "u2enit) rea"/iile psi#olo5i"e -i
e2enimentele las0 "ititorului pl0"erea surpri7ei) dar r0m,n 8ntru totul e=pli"abile atun"i ",nd se tre"e la
anali70) po2estitorul 8nsu-i 20de-te o dis"ret0 preo"upare de a do7a e.e"tele) de a introdu"e 8n "lipa dorit0
nota de pitores" ori de pateti". Cartea satis.a"e 8n 8ntre5ime spiritul -i sensibilitatea) este o 9repre7enta/ie:
des02,r-it0 8n "are spe"tatorul a .ost introdus) "0l0u7it) pro2o"at -i bi"iuit 8n "urio7itatea -i interesul s0u)
du",nd 8n ultim0 instan/0 la o "on"lu7ie lipsit0 de ambi5uitate datorit0 "0reia po2estirea 2a p0stra pentru
el un sens pre"is. El se simte 8mbo50/it de o 9e=perien/0:) de-i .i"ti20< "unoa-te mai bine) a"um) pro-
blemele unui mediu so"ial anume) ale unei pere"#i desp0r/ite -i a"east0 "unoa-tere 8i las0 impresia unei
satis.a"/ii -i nu a unei nelini-ti.
+n 2reme "e) dimpotri20) romanul lui Qa.Ca sau Musil propune o e=perien/0 #r concluii, o
intero5are .0r0 r0spuns) o 2i7iune a a2enturii umane "are pune sub semnul 8ntreb0rii ima5inile noastre
obi-nuite despre realitate .0r0 a le 8nlo"ui "u alte ima5ini la .el de pre"ise) el nu mai 8n"ear"0 bu"uria -i
ispita a"estei de7in2olturi. El nelini-te-te -i r020-e-te "a un 7eu a7te") "a o 5or5on0 medie2al0) sau o
mas"0 a.ri"an0) "a Biblia, *ugetrile lui $as"al sau *9ntecele lui Maldoror, 8n timp "e Sola sau Du#amel)
"#iar da"0 sunt a5resi2i) 8n2a/0) asi5ur0 -i "on.irm0 asemeni lui Corot sau Courbet. +i e "u neputin/0 s0
"ru/e "ititorul) s0-i o.ere bu"uria de a urm0ri intri5a) de a des"operi -i 8n/ele5e) pu/in ",te pu/in)
"ara"terele. Deoare"e intri5a se tope-te 8n in"oeren/a .atal0 a 2ie/ii) "#iar da"0 a"east0 in"oeren/0
"o2,r-e-te "a la Qa.Ca sau 4ernanos) ori e="it0 spiritul "a la suprareali-ti. Cara"terele se di7ol20 ai"i 8n
misterul .iin/elor) .ie el u-urin/0 sau ad,n"ime. Cititorul nu mai este po.tit la un spe"ta"ol bine or5ani7at
"are s0-l interese7e 8ndea6uns pentru a r0spunde apoi "urio7it0/ii ast.el de"lan-ate) "i este soli"itat s0
parti"ipe la o anali70 -i la o "er"etare ale "0rei re7ultate de7am05es") deoare"e prin de.ini/ie ele nu
r0spund 2i7iunii noastre obi-nuite asupra lu"rurilor. Romanul realist a6un5e la un tablou al so"iet0/ii)
DoE"e la un monolo5 in"oerent. Iat0 "are este di.eren/a dintre arta romanului "are apli"0 o anume
lesni"io7itate te#ni"0 unei materii po7iti2e -i neartisti"e -i "ea a romanului "a a2entur0 artisti"0 "e trebuie
s0 .oloseas"0 o te#ni"0 neobi-nuit0) de "ele mai multe ori derutant0) pentru a .iltra o materie
inde.inisabil0 prin natura ei.
E=istau de"i) 8n prima parte a se"olului al II-lea) dou 5enuri numite 9roman: deosebite at,t 8n
%
$er"E 1ubbo"C; +,e *ra#t o# 2iction, eT UorC $eter Smit#) %&H*) p. '&.
inten/ii ",t -i 8n mi6loa"e. Cel mai 2e"#i) romanul 8ntemeiat pe o 2i7iune po7iti20 asupra .iin/elor -i
.aptelor) "onsa"rat prin pun"tul s0u ma=im oare a .ost romanul post-realist) r0spunde unei de72olt0ri
aparte a po2estirii 8n pro70) "ara"teristi"0 "i2ili7a/iei noastre ra/ionale) sensibile) misti"e. Cel mai nou) i2it
8n epo"a simbolist0) este su""esorul altor 5enuri -i altor inspira/ii. El este str0in a"elui :roman: pe "are
An5lia) Lran/a -i Spania l-au 8ntemeiat 8n"ep,nd din se"olul al IFII-lea. +n timp "e romanul tradi/ional a
de2enit de mult0 2reme o ne"esitate elementar0 a "i2ili7a/iei noastre) romanul-a2entur0 artisti"0
repre7int0 un .apt nou) dar limitat. Raportul lor r0m,ne ast07i identi" "elui "are a putut e=ista 8n anumite
momente 8ntre )ro -i )oeie. Ele e=er"it0 o in.luen/0 re"ipro"0; un realist "a Hermann 4ro"# are
in.le=iuni 6oE"eene 8n Moartea lui 6irgiliu) un artist "a 1aTren"e Durrell respe"t0 8n mare "on2en/iile na-
ra/iunii. Deosebiri de inten/ie -i de perspe"ti20 8ns0) A a .olosi arta s"risului pentru a su5era realul) sau a
.olosi realul pentru a in2enta din"olo de el o art0 a s"risului A ne .a" s0 re5ret0m "a teoreti"ienii n-au
"onsa"rat s"#isma -i n-au .olosit) "eea "e ar .i mai limpede) dou0 "u2inte di.erite pentru dou0 5enuri di-
.erite. u se "ade ni"ide"um "a un bibliote"ar s0 r,nduias"0 sub a"eea-i eti"#et0 *astelul lui Qa.Ca -i
2ocul lui 4arbusse.
\ \ \
Roman"ierul a denun/at ast.el com)romisul realismului, "are 8l le5a de publi"ul s0u) la .el pre"um
8l denun/au 8n a"ea 2reme pi"torii -i s"ulptorii.
A"est "ompromis silea pi"torul sau s"riitorul s0 ado)te viiunea )ro#anuluiB el a2ea 8n s"#imb
dreptul s0--i alea50 subie"tul) s0 .oloseas"0 unele 6o"uri "romati"e) a2ea dreptul la pitores". C#ardin)
In5res) Courbet pot a2ea) desi5ur) o sensibilitate anume. Ei pi"tea70 8ns0) 9instalea70: un "orp omenes"
a-a "um 8l 2ede un om oare"are) un .ri7er sau un bur5#e7 A nu a-a "um 8l 2edea un s"ulptor medie2al) ni"i
a-a "um 8l 2a 2edea Rouault. Mrime) Llaubert) Sola) au inten/ii sau idei< ei des"riu 8ns0 2e-mintele)
statura) "#ipul) personalitatea so"ial0) a-a "um le 2ede) -i-i pla"e s0 le 2ad0) un om de mi6lo" 8n7estrat "u
putere de obser2a/ie) un notar sau o .emeie "urioas0 -i .le"ar0. Ei n-au libertatea lui C#rtien de TroEes)
ni"i pe "ea a lui DoE"e.
A"east0 ipote"0 a realismului asupra artei p0rea .ireas"0 la s.,r-itul se"olului al III-lea -i
"ontinu0 s0 mai par0 ast.el) unui publi" uria- pe "are .ormele noi 8l des"ump0nes". +n Lran/a) de pild0)
e=ist0 ",te2a milioane de "ititori posibili) de amatori posibili) "are se s"andali7ea70 pentru "0 Rouault
a-a70 o linie nea5r0 a"olo unde 8n realitate ea nu e=ist0 >"a s0 nu mai 2orbim de .i5urile "u dou0 nasuri ale
lui $i"asso?) pentru "0 DoE"e s"rie uneori 9"u2inte .0r0 le50tur0:. Deoare"e) din se"olul al IFII-lea -i
p,n0 8n se"olul al III-lea) raporturile dintre art0 -i 2i7iunea "omun0) banal0) asupra lu"rurilor au .ost
san"/ionate de un "on"ordat) deoare"e "utumele de 2i7iune) preno/iunile) rutinele pe "are le posed0 omul
de mi6lo" r0m,n 8ntemeiate) prin edu"a/ie -i tradi/ie) pe a"este trei se"ole) ma6oritatea .ran"e7ilor 8n stare
s0 "umpere "0r/i ori s0 pri2eas"0 tablouri ar 2oi s0 "onstr,n50 artistul s0 adopte modul lor de 2i7iune<
ni"0ieri) 8n"0) nu se 8n2a/0 "0 arta este tocmai acea ru)tur de modurile noastre obi!nuite de viiune...
A"east0 re2olu/ie nu are nimi" e="ep/ional. DoE"e) $roust) Qa.Ca sunt .enomene mai naturale "a
4al7a") "a Sola) "a Du#amel. +n istoria omenirii se poate "onstata "0 e=presiile artisti"e ale "elor mai
multe popoare nu "orespund "u 2i7iunea pe oare -i-o .a" oamenii "omuni asupra 2ie/ii de toate 7ilele.
/diseea era la .el de ne2erosimil0 -i monstruoas0 pentru un 5re") "um sunt pentru noi operele lui Qa.Ca)
Co"teau) -i DoE"e. 4iblia e2o"0) desi5ur) 2ia/a .amiliar0 a e2reilor) dar ea era) 8n a"ela-i timp) o m0rea/0
istorie "are-i 8n.ri"o-a. O doamn0 s0rb0torit0 8n se"olul al IIII-lea so"otea +ristan !i %solda ori "i"lul
Mraalului drept opere de art0 e7oteri"0) -i nu o 7u5r02ire a 2ie/ii "otidiene. C#iar da"0 stabilea un raport
8ntre ele) a"esta era urm0torul; ar .i dorit "a 2ia/a ei s0 semene "u a"este romane. i"i nu-i tre"ea prin
minte 8ns0 "0 romanele ar trebui s0 semene "u 2ia/a ei. ou0 de asemenea) ne este di.i"il s0 8n/ele5em arta
nea5r0) iar m0-tile a.ri"ane ni se par 8nsp0im,nt0toare. Ade20rul este "0 ele 8i 8nsp0im,nt0 -i pe ne5ri...
u trebuie s0 spunem "0 ne5rii sunt ni-te s0lbati"i) "0 nu-i 8n/ele5em) "0 arta lor r0m,ne taini"0 pentru
noi... Sin5ura deosebire este "0 ne5rii a2eau) dup0 "um e -i .ires") o art0 oare-i umplea de spaim0) pe ",nd
noi a2em) "eea "e-i "am anormal) o art0 absolut ino.ensi20.. $e s"urt) a .ost totdeauna .ires" A 8n a.ara
"elor ",tor2a se"ole pre"edente A s0 se "onsidere "0 arta este o "rea/ie superioar0 2ie/ii) 8ntru",t2a
8n.ri"o-0toare) 8ntru",t2a de ne8n/eles< 8n 2ia/0) po/i 8n"er"a s0 imi/i arta. Dar "a arta s0 imite 2ia/a) iat0 o
idee "u totul str0in0 tuturor marilor epo"i de "rea/ie artisti"0.
\ \ \
@i totu-i) 8n"ep,nd din se"olul al IFI-lea) artele 8n O""ident au apu"at pe a"east0 "ale) .ie "0 e
2orba de poe7ie) .ie "0 e 2orba de pi"tur0) -i n-au p0r0sit-o de",t "u 5reu) la s.,r-itul se"olului al III-lea.
Ca7ul romanului este un "a7 aparte< el nu s-a de72oltat 8n mod ori5inal de",t 8n a"east0 perioad0 8n
"are artele au .ost treptat-treptat "u"erite de realismul .ormelor. Mai mult de",t ori"e alt0 e=presie
artisti"0) el se tre7e-te 9an5a6at: 8n opti"a realist0) "0reia 8i datorea70 totul -i) 8n primul r,nd) de72oltarea)
su""esul) pre"ump0nirea sa. $rin ori5ini) "re-tere -i "#iar prin de.ini/ie) el apar/ine unei "i2ili7a/ii
>se"olele IFI A III? "are pune mai mare pre/ pe veridic de",t pe art... Iar Da"Kues 4ain2ille de.inea
minunat a"east0 tutel0) atun"i ",nd s"ria 8n Salonul lui AlinorB 9$rin"ipala eroare a stupidului se"ol al
III-lea) 8n literatur0) a .ost a"eea "0 a .0"ut din roman o oper0 de art0 ori poate) pur -i simplu) "0 a 207ut
8n el o oper0 de art0:.
Da"Kues 4ain2ille nu se 8n-ela de",t "u un se"ol. C0"i numai 8n se"olul al II-lea) re.u7,nd a mai
.i doar un aliment so"ial) o #ran0 a ima5ina/iei) ori un instrument de etalare a 9mora2urilor: 8n 2i5oare)
romanul a 8n"er"at s0 de2in0 o art nu datorit0 .ormei) "i inten/iei; adi"0) o e2o"are .ul5urant0 a
nelini-tilor omului 8n .a/a a oe-l dep0-e-te mai "ur,nd de",t reiterare lo5i"0 a rutinei -i pi7muirilor
omene-ti.
@i totu-i) de la HenrE Dames la Qa.Ca) de la Co"teau la Musil) romanul "a oper0 de art0) "#iar da"0
se de72olt0 8n a"ela-i timp "u noua art0 pi"tural0) nu i7bute-te s0 biruie asemeni ei. +n pi"tur0 era de a6uns
"a 2reo ",te2a mii de "ump0r0tori s0 urme7e 8ndemnul "riti"ilor -i dire"torilor de 5alerii. Romanul ar .i
a2ut ne2oie de trei sute de mii de "ititori re"epti2i la no/iunea de art0 modern0) 8n stare s0 renun/e a mai
"ere "a autorul s0 aib0 2i7iunea unui pro.an...
Romanul-art0) "el "are derutea70 -i displa"e 8n prima "lip0) nu a reu-it) a-adar) s0 se impun0
de.initi2 8mpotri2a romanului tradi/ional. Lor/ele opo7i/iei -i in2en/ia artisti"0 n-au pre"ump0nit) "um s-a
8nt,mplat 8n arta plasti"0) asupra 5ustului banal al 2eridi"ului) al imita/iei) al 2irtuo7it0/ii. Arta romanului
8-i p0strea70 ast.el as"endentul asupra romanului "a art0.
G%%% Romanul destinului !l al Dcondi5iei umaneE
.ntre academism !i noile viiuniB romanul tragic al condi5iei umane. A Stend,al !i romanul ca
istorie a unei voin5e, de)!irea destinului, romanul e@amenului de con!tiin5. A Barrs !i Un om liber)
Mont,erlant !i Fisul) a#irmarea individului. A "sic,ari, >cnger, Saint-8@u)r-B sentimentul meta#iic al
ac5iunii. A O lume viril, romanul debrat de romanesc, Albert *amus !i sensul destinului. A Arta
literar a lui Malrau@B un tragic racursiu cinematogra#ic, diversele )lanuri de ac5iune la Malrau@ !i
com)oi5ia Condi/iei umane) )reent !i eternitate, Dun racursiu al abisuluiE.
Da"0 8ntre %3&P -i %&HP a2entura artisti"0 a romanului n-a modi.i"at 2i7iunea romanes"0 de",t 8n
",te2a opere e=perimentale) sau 8n ",te2a opere de 2,r. re7er2ate ini/ia/ilor) un alt roman s-a impus 8ns0
8ntr-o m0sur0 mai lar50) "a o dep0-ire a realismului ane"doti". Este 2orba) de la Stend#al sau Dostoie2sCi
la Malrau= sau Camus) de romanul :"ondi/iei umane:) al 9stilului de 2ia/0:) al dramei morale sau
meta.i7i"e. @i el se tra5e dintr-o alt0 2,n0 de",it "ea a per.e"tei 9pi"turi: psi#olo5i"e -i so"iale< ba "#iar)
prin nelini-tea -i duritatea sa) al"0tuie-te o .or/0 de opo7i/ie .a/0 de po2estirea bine 8nto"mit0)
"on.ortabil0) "are nu pune probleme.
Romanul dostoie2sCian sau "el al 9"ondi/iei umane: preia de la realism pro"edeele elementare. +n
nara/iune sau 8n des"rip/ia rapid0) el adopt0 o 2i7iune "are s0 nu -o"#e7e bunul-sim/ obi-nuit< el nu prea
"aut0 e.e"tele artisti"e) se mul/ume-te de "ele mai multe ori s0 r,nduias"0 persona6ele -i de"orul 8ntr-un
stil lipsit de in"on5ruen/e. El di.er0 de realismul tradi/ional numai prin inspira/ie -i inten/ie; la Stend#al)
4arrs) 4ernanos sau Malrau=) el pre7int0 un ins 8n goan ner2oas0 "0tre o 2i7iune a lumii) 8n timp "e
romanul tradi/ional se instala de la 8n"eput 8ntr-o 2i7iune a lumii "are era a"eea a po2estitorului.
Da"0 8ntre opti"a romanului banal "are r0m,ne) desi5ur) u7,nd de pro"edee mai iste/e) mai
solemne -i mai literare) opti"a insului de r,nd) -i opti"a romanului artisti" "are modi.i"0 planurile -i
un5#iurile 2i7iunii) e=ist0 un "on.li"t de nere7ol2at) romanul "ondi/iei umane s"ap0 din a"est "on.li"t -i
totu-i re8nnoie-te 2ia/a po2estirii. Stend#al) Dostoie2sCi) 4ernanos) Malrau= 8-i pre7int0 persona6ele -i
de"orul :aproape: la .el "a So.a sau "a un autor de romane poli/iste) numai "0 8ntr-o manier0 mai plin0 de
ner2 -i mai lapidar0. Ast.el) le"torul "are nu este -i artist re50se-te aproape .0r0 di.i"ult0/i a"ele obi-nuite
repere de asem0nare la 8ndem,na ori"ui) "are lipses" la Qa.Ca. @i totu-i "artea) .ie "0 e 2orba de %diotul,
de Bucuria sau de *ondi5ia uman, nu se a-a70 8n a"ea 2i7iune stabil0 -i "alm0 a unei lumi m0surate -i
6ude"ate) 8n "are postrealismul) psi#olo5i" -i so"ial) 8-i des.0-oar0 ane"dotele. Dimpotri20) atun"i ",nd
r07be-te prin nelini-tile unui rus epilepti") ale unei .e"ioare misti"e -i pline de ener5ie) ale unui terorist
"#ine7) 2i7iunea asupra lumii este ne"ontenit pus0 8n e"ua/ie) iar romanul se de.ine-te prin a"est e.ort
72,"nitor de a o pune) .0r0 8n"etare) la pun"t...
S"0p,nd) ast.el) de e7oterismiul romanului ironi" -i esteti7ant) 20dind totu-i arta de a pune 8n
e"ua/ie "onduita -i ade20rul e=isten/ei) romanul dostoie2sCian r0spundea admirabil) 8ntre %3&P -i %&H*)
ne2oilor "reatoare -i re.le=i2e ale epo"ii. +ntre .or/ele de "re-tere ale romanului banal -i .or/ele de opo7i/ie
ale romanului artisti") 2irulent -i nelini-titor) el a putut s0 8mpa"e arta obi-nuit0 a romanului "u "ea a
romanului an5oasat. Ori5inea sa 8ndep0rtat0 este romanul stend#alian.
\\\
Cu totul .0r0 2oie) 8ntre %3JP -i %3J&) Stend#al a inserat 8n "ele trei romane prin"ipale ale sale)
publi"ate sau inedite) istoria unei voin5e. Ro!u !i Negru, M9nstirea din "arma -i Lucien Leu;en .a" "a
Stend#al s0 .ie) 8ntre roman"ierii de dinainte de %&PP) "el mai "itit de tinerii de ast07i. Moti2ul este "0
a"este "0r/i pun) 8n termeni limpe7i) o uni"0 problem0; "um 8-i 2a .0uri 9destinul: un t,n0r de dou07e"i de
aniY +n a"east0 problem0 Stend#al se /ine la .el de departe de nelini-tile sentimentale -i meta.i7i"e din
Rene "a -i de problemele de pur0 ambi/ie so"ial0 din %luii )ierdute, sau de edu"a/ie sentimental0 din
Adol),e. i"i Dulien Sorel) ni"i Labri"e del Don5o) ni"i 1u"ien 1euTen nu se opres" la problema pe "are
o pune 2iitorul lor lo" 8n so"ietate) dup0 "um nu sunt opri/i de be/iile) b,lb,ielile) aspira/iile tinerelor lor
inimi. Dra5ostea-pasiune) pe "are o 8n"ear"0 to/i trei) 8n 2irtutea unei le5i a 2remii de "are Stend#al n-a
reu-it s0 s"ape A nu 8nseamn0 totu-i pun"tul esen/ial al a2enturii lor. $e par"ursul "elor trei probe; so"ial0)
9meta.i7i"0: -i amoroas0) putem admira 8n ei) la modul "el mai simplu) tensiunea unei .iin/e "urate -i .ine)
a "0rei sin5ur0 -i pro.und0 /int0) 8n "adrul umanit0/ii) este de a se do2edi) .0r0 2anitate de alt.el) o .iin/0
9rasat0:.
Stend#al s-a tre7it ast.el 8n situa/ia de a e=prima .0r0 premeditare) 8n 8ntrea5a sa puritate) e@igen5a
"ea mai puri.i"at0) "ea mai simpli.i"at0 a omului 9modern:. El o e=prima "u anti"ipa/ie. Epo"a sa era
8mbibat0) "#iar la "ei mai buni dintre tineri) de o anume .ebr0 a as"ensiunii so"iale) de un .el de
dul"e50rie a sentimentelor de dra5oste) -i de o 2a50 nelini-te meta.i7i"0 -i artisti"0. Dimpotri20) a"east0
8nd,r6it0 inten/ie a eroilor lui Stend#al "orespunde A a-a "um a pre207ut -i el 8ntr-o butad0 A unei st0ri de
spirit -i de 8n.l0"0rare "are nu--i 2a 50si e=presii reale de",t 8n"ep,nd din %&%P. E=i5en/a lui Stend#al este
o e=i5en/0 lai"B 8nsu-irea de a .i om) ele2a/ia -i noble/ea sunt ai"i de sine st0t0toare .a/0 de "redin/ele
reli5ioase. Ai"i reu-ita so"ial0 este e=er"i/iu) nu s"op) dar abia din %&(P p,n0 8n %&J& ea 2a 8nsemna un
atare lu"ru pentru ",te2a mii de tineri .ran"e7i. +n .ine) ori",t0 importan/0 i-ar da dra5ostei) Stend#al .a"e
din ea) mai "ur,nd) o e=perien/0 tumultoas0 de",t un absolut romanes".
De a"eea) romanele sale) .olosind "a substan5 primordial0 e=perien/ele omene-ti) so"iale sau
amoroase ale romanului romanti") propuneau pe nesim/ite un alt soi de tena"itate -i de noble/e; a r0m,ne
e=i5ent) plin de spirit "riti" .a/0 de tine 8nsu/i) 8n a2enturile so"iale -i sentimentele "ele mai m05ulitoare< a
"rede "0 s"opul omului este de a se -le.ui -i de a--i domina 2ia/a) nu de a o "u"eri -i a o st0p,ni.
@tim "0 po2estea lui Dulien Sorel nu epui7ea70 persona6ul Dulien Sorel. A"est b0iat plin de ener5ie
perse2erea70 8n intri50 -i ambi/ie) sedu"e .emeia pe "are trebuie s-o sedu"0) t,n0ra .at0 pe "are trebuie s-o
"u"ereas"0) omul politi" "e-l poate promo2a -i prote5ui. L0",nd toate a"estea 8ns0) el 8-i 6oa"0 6o"ul)
ned,nd 8napoi; p,n0 la urm0 2a mer5e la e-a.od. Dar de 2reme "e moare "u senin0tate) "u noble/ea "elor
din urm0 "onspiratori din epo"a lui 1udo2i" al IIII-lea) "eea "e a.irm0 el nu este ambi/ia mes"#in0 a
"laselor in.erioare -i ni"i aprinderile -i pasiunile sale) "i 2oin/a sa de a ar0ta) "0 omul 8-i dep0-e-te
destinul) indi2idual atun"i ",nd i se 6ert.e-te pe de-a-ntre5ul... Destinul lui Labri"e este "u totul
asem0n0tor; e=isten/a unui t,n0r oare s-a bu"urat de toate) "are s-a irosit at,t de .rumos 8n a .a"e din 2ia/a
sa de "opil r0s.0/at -i "ura6os o mu7i"0 adesea molate"0 -i ",teodat0 in.le=ibil0) "are do2ede-te "0 destinul
"el mai .a2ori7at trebuie s0 .ie -i o s.idare adresat0 pieirii) eternit0/ii. Ade20ratul "omentar la Ro!u !i
Negru -i la M9nstirea din "arma, ar .i "el pe "are Malrau= l-ar .i putut .a"e.
Omul tr0ie-te pentru "a traie"toria 2ie/ii lui s0 .ie "urat0. 1impede) #ot0r,t0) eroi"0) .ie "0 a"est
om se 6ert.e-te pe altarul dra5ostei) al iubirii de sine) al pro5resului so"ial sau al ori"0rui alt ideal... Iat0 "e
a.irm0 Stend#al) a"est ratat "are a s"ris "u o sut0 de ani 8nainte marile "0r/i ale se"olului al II-lea. Tot
a-a "um mitul Mraalului) 8nto"mit alt0dat0 de "leri"i plini de os,rdie) e=prima 2irtutea uman0 dntr-o epo"0
de a2entur0 -i "redin/0) mitul stend#alian) e=primat pentru prima oar0 "am pe la %3JG de un omule/ s"und
-i 5ras) a propus unui 2ea" 8ntre5 2irtutea lai"0 -i noble/ea lai"0 a unei epo"i noi) 8n "are intele"tul a
8nlo"uit "redin/a) iar "ompromisul a2entura... Dulien Sorel este intri5ant asemeni diri5uitorilor lumii
moderne) a"olo unde $arsi.al era 8ndr07ne/< "ini") "a to/i adoles"en/ii a"olo unde $arsi.al era 9pios:. Iat0
pentru "e el este 8n rol) 2orbe-te oamenilor de ast07i) o.erindu-le o e=i5en/0 oare poate .i a lor.
Romanul stend#alian se impune) abrupt) .r0m,ntat "a e=amenul de "on-tiin/0 al unei epo"i) al mai
multor 5enera/ii. El se a-a70 8ntr-un pun"t pre"is al "on-tiin/ei; anali7a 8n0sprit0 prin 2oin/0. Este romanul
re.le=iunii morale. El nu 2a lua 8n seam0 .a/etele sensibilit0/ii) e=presia esteti"0 -i ni"i "#iar obser2a/ia
so"ial0 atun"i ",nd nu-i mai slu6e-te s"opurilor. Este "artea "e o.er0 un 9stil de 2ia/0: -i nu un studiu. Ea 8i
ispite-te pe "ei tineri da"0 sunt a"ti2i) serio-i -i non"on.ormi-ti. Ea o"up0 lo"ul pe "are 8l a2eau r07boiul -i
predi"a 8n se"olul al IFII-lea) r07boiul 8n se"olul al III-lea) "on"upis"en/a so"ial0 8n se"olul al III-lea.
Te#ni"a lui este limpede; s0 e2o"e totul) s0 anali7e7e totul) s0 nu admit0 nimi") s0 du"0 totul p,n0
la "ap0t -i) 8n po.ida a tot .elul de 9planuri ale realit0/ii:) s0 nu obser2e 8n ea de",t "eea "e 8ndeamn0 spre
noble/e o sensibilitate t,n0r0 -i 5ata s0 a"/ione7e.
\ \ \
T,n0rul 4arrs a r0spuns "el dint,i a"estei "#em0ri. Lormei lai"e) aso"iale) eroi"e a a"estei
"#em0ri. Sub oc,iul Barbarilor >%333? -i &n om liber >%33&? sunt ni-te manuale pentru .ormarea 9Eului:
8n opo7i/ie "u lumea; 9$#ilippe 50si ade20ratul sens intero5,ndu--i Eul asupra a"ordului s0u "u 5rupurile.
+l 207u "a pe un e.ort al instin"tului de a se reali7a.:
%
Ele repre7int0 ni-te tratate ale e=alt0rii; 9$rimul
prin"ipiu; u suntem .eri"i/i de",t 8n e=altare. Al doilea prin"ipiu; Ceea "e m0re-te mult pl0"erea e=alt0rii
este anali7area ei. Conse"in/0; Trebuie s0 sim/i ",t mai mult) anali7,nd ",t mai mult.:
(
+n a"este 9e=er"i/ii spirituale: "am .or/ate) desi5ur) 8n a"east0 "0utare arti.i"ial0 a unui 9stil de
2ia/0: 50sim din nou in.luen/a unui Stend#al interpretat 8ntr-un sens abu7i2. A"este 9prin"ipii: pu/in "am
%
Mauri"e 4arres; 8@amen de Sous l$oeil des Barbares, Emile-$aul) %&%%) p. (3.
(
Mauri"e 4arres; &n Comme libre, Zmile-$aul) %&%() p. %%.
"opil0re-ti nu sunt de",t transpo7i/ia 98n 2id:) 8n spiritul unui estet ambi/ios) a a"elor 9re5uli de "onduit0:)
pe "are) an5a6a/i de Stend#al 8ntr-o a"/iune mai real0) -i-le impuneau Dulien Sorel sau Labri"e del Don5o.
Sub oc,iul Barbarilor n-are alt subie"t de",t medita/iile unui diletant "are se "rede un erou al a.irm0rii de
sine. C,nd se2ere re5uli de 2ia/0) ",nd ne2oia de a -le.ui arta de a sim/i; 9I se p0ru "0 o parte din el 8nsu-i)
de mult0 2reme 8n"#is0) se redes"#idea. +ndat0 2i7iunea sa asupra uni2ersului de2eni mai 2ast0.:
%
+n &n om liber) a"est e=amen de "on-tiin/0 -i a"east0 dresare a Eului se .a" 8n doi) 8ntre autor -i
Simon. 4arrs re.u70 ne8n"etat ori"e 2aloare moral0 >sau romanes"0? "are nu este e=i5en/a unui spirit
e=i5ent) a unui Eu "are 2rea s0 .ie) din pun"t de 2edere moral -i artisti") superior tuturor 8n.0ptuirilor
lumii; 9Str0in .a/0 de lumea e=terioar0) str0in "#iar .a/0 de tre"utul meu) str0in .a/0 de instin"tele mele)
"unos",nd doar emo/ii iu/i) pe "are s0 le .i ales tot eu; un Om "u ade20rat liberY:
(
Are o prea mi"0 8nsemn0tate "ara"terul mai mult sau mai pu/in arti.i"ial al a"estor "0r/i barresiene)
dublate 8n Italia de "ele ale lui DNAnnun7io. Ele sublinia70 totu-i o nou #unc5ie a romanuluiB "0utarea
unui 9stil de 2ia/0:. 1a Mont#erlant) la Malrau=) o oper0 romanes"0 nu are preten/ia "0 7u5r02e-te
realitatea) ni"i "0 anali7ea70 omul a-a "um este el) "i "0 proie"tea70 8ntr-o "arte plin0 de nelini-te omul a-a
"um ar 2oi el s0 de2in0 A "#iar da"0 nu reu-e-te.
\ \ \
O dat0 "u 6isul lui Mont#erlant >%&((? edu"a/ia sentimental0 8n"etea70 a mai .i o e=perien/0
amoroas0 -i so"ial0) a-a "um era 8n epo"a lui Llaubert) pentru a de2eni o .orma/iune a 2oin/ei. i"i
dra5ostea) ni"i ambi/ia nu-l anim0 pe Alban de 4ri"oule) "i numai dorin/a de a e="ela 8n a"/iune. Eroul
este #ot0r,t) deli"at -i indi.erent) ",nd) 8nainte de a ple"a 8n r07boi) 8-i ia r0mas bun de la sporti2a
DominiKue Soubrier; 9DominiKue Soubrier) 8i spuse el lu,ndu-i m,na) 8/i spun la re2edere. Apoi "u mare
emo/ie) dar sur,7,nd) "u pleoapele un pi" ple"ate; VS0 .im "umin/i mereuW. L0r0 a 8n"eta s0 7,mbeas"0) 8i
mai spuse) pre"um unui "opil; VTe iubes" multW:
J
.
Ori"are ar .i 8ntr-un ast.el de te=t a.e"tarea autorului) ea o5linde-te atitudinea unui b0iat 8n .a/a
unei .ete) atitudine pe oare o 2or prelua) .0r0 a.e"tare) mul/i din su""esorii s0i. Dra5ostea nu 2a mai .i un
subie"t romanes". +n 6isul stilul romanului de adoles"en/0 se modi.i"0. T,n0rul nu mai este pus s0--i ana-
li7e7e sentimentele) "i s0--i pre7inte sen7a/iile 2irile 8ntr-o lume a a"/iunii; 9Ori"um ar m,nui 5,ndul
mor/ii sale) a"esta r0m,ne pentru el un pistol ne8n"0r"at< pute/i ap0sa pe tr05a"i /in,nd /ea2a la t,mpl0) 8n
5ur0) oriunde) el nu 20 2a putea .a"e ni"i un r0u. Ce pre/ mai poate a2ea un sa"ri.i"iu "are nu 20 "ost0
nimi"B El "aut0 atun"i "e2a "are s0-l "oste.:
H
Iat0) de2ansat) stilul lui Malrau=. Totul se modi.i"0 8n
tonalitatea nara/iunii) iar nara/iunea nu mai e=prim0 de",t o re.le=iune asupra moralei indi2iduale a
eroului -i asupra e=perien/ei sale 8nre5istrate lapidar; 9Cel "are 8-i sal2ea70 2ia/a o pierde >...?. A"est re5at
nu-i din a"east0 lume. imi" "are s0 nu .ie "ontrar u7an/ei umane) obie"t de s"andal -i de 8n"ur"0tur0.
Nu-mi este 4ngduit s #ac ce vreau cu avutul meuI:
Alban de 4ri"oule nu e=prim0 ai"i ni"i starea so"iet0/ii 8n %&(() ni"i m0"ar starea de spirit a
tinerilor nobili de /ar0 "are se 8ntor"eau dup0 unul sau doi ani de r07boi. El tradu"e pur -i simplu ne2oia
de a.irmare a indi2idului) a unui indi2id "are) pe bun0 dreptate sau nu) 50se-te 8n el mai mult0 .or/0 2ital0
-i 2aloare esteti"0 de",t 8n lumea "e-l 8n"on6oar0. +n %&JP) *alea regal a lui Malrau= nu mai este
po2estirea unei a2enturi 8n 1aos< ea e=prim0 "risparea omului oare 2rea s0 a.irme) "u disperare) )rin
actele sale un absolut pe "are 2ia/a i-l re.u70... "atria luntric a lui I5na"e 1e5rand nu se redu"e la o
lupt0 ane"doti"0 8ntre un t,n0r medi") boala -i so/ia lui< 8n a"est roman) "are a -i a2ut e"ou) predomin0
ne2oia de a 50si) din"olo de e=isten/0 -i de a2enturile ei) o a.irmare a omului "are dep0-e-te "eea "e se
poate 9istorisi: 8ntr-o nara/iune... +n .ine) Grea5a de Sartre) 8n %&J3) nu des"rie numai pli"tiseala unui
intele"tual de7abu7at 8ntr-un ora- de pro2in"ie) "i drama a"estui om "are ar 2oi s0 9e=iste:) s0 .ie un lu"ru
-i o "on-tiin/0 8n a"ela-i timp) s0 8n2in50 a"east0 neputin/0 de a .i) "are-i .r0m,nt0 at,t pe oamenii
sin"eri...
+n a"est .el s-a a.irmat de-a lun5ul 8ntre5ii prime 6um0t0/i a se"olului al II-lea) 8n a.ara
romanului tradi/ional pe de o parte) 8n a.ara "0ut0rii de te#ni"i noi pe de alt0 parte) un roman "u titluri
pline de semni.i"a/ie; &n om liber, *ondi5ia uman, "atria luntric... A"i nu se mai pune ni"i problema
des"rierii) ni"i "ea a nara/iunii; motorul s0u este .uria "e pune st0p,nire pe om ",nd 8-i d0 seama "0 nu-i
de",t un om) o .iin/0 ale "0rei a"te n-au ni"iodat0 o 2aloare absolut...
%
Mauri"e 4arrs; Sous l$oeil des Barbares, p. %*H.
(
Mauri"e 4arrs; &n Comme libre, p. (P(.
J
H. de Mont#erlant; Le Songe, Mrasset) %&(() p. %J&.
H
%bidem, p. (J(.
+ntr-ade20r) de ",nd umilin/a "re-tin0 -i resemnarea au pierit din 7ona sensibilit0/ii literare >da"0
au st0p,nit-o 2reodat0?) de ",nd 2alorile so"iale nu mai o.er0 indi2idului ",t de ",t rasat repere si5ure
pentru a--i "onstrui 2ia/a) e=ist0 o ne2oie brutal0 -i iredu"tibil0 de a 7u5r02i nu via5a "i ardoarea omului
4n #a5a unei vie5i -i unei "ondi/ii umane "are nu a6un5 s0-l satis.a"0< 9re2olt0:) "um 2a .i numit0 prin %&H*)
sau 9an5oas0:) "um i se spunea prin %&(G. A"east0 e=a"erbare modi.i"0 opti"a romanului) deoare"e
s"riitorului "are se e=prim0 .olosind a"est 5en nu-i mai pas0 de 7u5r02irea realit0/ii) "i numai de gesturile
-i actele prin "are anumi/i oameni ar 2oi) .ie -i numai pentru ei 8n-i-i) s0 dea a"estei realit0/i un sens
di.erit) mai )linB la Malrau=) la Saint-E=uprE) la 4ernanos) omul 8-i "lamea70 .oamea de eternitate 8ntr-
un 5en literar >po2estirea romanes"0? "are la ori5ine nu era menit de",t a po2esti) 8ntr-un "#ip bine2oitor
sau interesant) buna -i banala e=isten/0 omeneas"0... Romanul "ole"tea70 ai"i nelini-tea misti"ilor) numai
"0 misti"ii nu mai au Dumne7eu.
\ \ \
Uni2ersul romanului stend#alian este uni2ersul 2iril. Dup0 Stend#al el se pre7enta "a atare >"#iar)
-i mai ales) 8n Lamiel= 8n "iuda inter2en/iei pasiunii romanti"e. 1a 4arrs) la Mont#erlant) el adu"e 8n
s"en0 ener5ia mas"ulin0. Mediul s0u nu este so"ietatea uman0 .amilial0) "i a"ea lume a a"/iunii ai "0rei
pre"ursor a .ost Ernest $si"#ari 3*ltoria *enturionului, %&%'?) pe "are T. E. 1aTren"e a "unos"ut-o 8n
Arabia) Ernst Dnn5er 8n r07boi -i 8n a2entur0) Saint-E=uprE 8n e=perien/a pionierilor a2ia/iei.
A"/iunea ser2e-te ai"i drept pun"t de ple"are pentru "0utarea unei le5i morale -i unui sens al 2ie/ii.
u-i 2orba de a interpreta e=isten/a) "i de a o "u"eri) de a o in.orma) de a-i da o .orm0... Este un roman
9e=perimental:. $rimele opere ale lui Saint-E=uprE 3*urier de Sud 8n %&(3? au un a""ent identi" "u
primele romane ale lui Malrau= 3*uceritorii, %&(3?) a"ela-i stil intermitent) net) pre"is;
9@e.ul de pist0 se 8ntoarse pe 6um0tate "0tre mane2ran/i;
A Cine a .i=at "apotaB
A Eu.
A Dou07e"i de .ran"i amend0.
@e.ul de pist0 arun"0 o ultim0 pri2ire; ordine absolut0 a lu"rurilor< 5esturi "a 8ntr-un balet. A"est
a2ion are lo"ul lui 8n #an5ar) tot a-a "um peste "in"i minute 8l 2a a2ea 8n "er.:
%

Atmos.era este la .el "u "ea premer50toare luptei re2olu/ionare 8n C#ina.
9 A Doi "ade/i pentru a te 8nso/i) spuse Marin. To/i "ei sosi/i "are au muni/ii) dou07e"i de metri 8n
.a/0 >...?.
@i ",nd toate au .ost 5ata) .0r0 stri50te) 8ntr-o pulbere 8n/ep0toare -i dens0) str0b0tut0 de ra7ele
soarelui;
A A"um) mai 8nt,i pu-tile) muni/iile la trei metri mai 8n"olo. Cade/ii 8n .a/0 de tot. Oamenii 8n
r,nduri de ",te 7e"e...:
(
Din"olo 8ns0 de a"este 5esturi aride) de a"este a"te) e=ist0 8n tain0 o a"eea-i preo"upare) de departe
meta.i7i"0 -i 6ansenist0; a-/i 6usti.i"a 2ia/a prin a"/iune. Romanul de a"/iune nu mani.est0 interes de",t
pentru 9.iin/ele ample "are a""ept0 s0 a"opere lar5i ori7onturi "u .run7i-ul lor. A .i om 8nseamn0 a .i
r0spun70tor. +nseamn0 a te ru-ina 8n .a/a unei mi7erii "are 8n aparen/0 n-ar depinde de tine...:
J
A"ela-i
lu"ru la lupt0torul "#ine7 al lui Malrau=; 9Fia/a lui a2ea un sens. +l -tia prea bine; s0 dea .ie"0ruia din
a"e-ti oameni) pe "are) "#iar 8n a"east0 "lip0) .oamea 8i u"idea "a o "ium0 8n"eat0) "ertitudinea propriei lor
demnit0/i.:
H
O lume e="lusi2 2iril0) 8n "are ispita 9romanes"0: tradi/ional0 a romanului A anali7a la nes.,r-it a
8n"er"0rilor dra5ostei) a di.i"ult0/ilor so"iale) personale) emoti2e) A este 8nlo"uit0 "u e=i5en/a mai se2er0 a
sensului 8nsu-i al e=isten/ei de2enit 2i7ibil datorit0 unei 9an5a60ri:) de ori"e .el ar .i ea. Este a"eea-i
an5a6are "are se impune 8n *iuma lui Camus; de-i ar putea p0r0si Oranul trans.ormat 8ntr-un la50r de
"on"entrare 8n urma "iumei -i re50si .emeia pe "are o iube-te) Rambert) r0m,ne pentru a da 8n5ri6iri
inutile bolna2ilor) a-a "um a .0"ut prietenul s0u Rieu=; 9Ce 20 8ndeamn0 s0 20 o"upa/i de astaB
A u -tiu) $oate "0 propria mea moral0. A Dar "are anumeB A +n/ele5erea.:
G
Da"0 nu /inem seama de Cer2antes) Daniel De.oe) Sade) Dostoie2sCi A -i 2om 8n/ele5e atun"i
pentru "e Malrau= "itea70 a"e-ti roman"ieri) "a .iind sin5urii "are 9re7ist0: 8n .a/a nelini-tii A "onstat0m
%
Antoine de Saint-E=uprE; 3*ourrier-Sud, 8n Romans, Mallimard >4ibi. de la $liade? %&GJ) p. %.
(
Andr Malrau=; Les *on1urants In Romans, Mallimard >4ibl. de la $liade?) %&H*< p. 3&.
J
A. de Saint-E=uprE; +erre des ,ommes 8n Romans, d. "it. p. %''.
H
Andr Malrau=; La *ondition ,umaine 8n Romans p. ((*.
G
Albert Camus; *iuma.
"0 pentru prima oar0 romanul e2adea70 din uni2ersul emotiv 8n "are s-a n0s"ut o dat0 "u romanele
"a2alere-ti) a"este romane "are 9.emini7au: at,t de bine eroismul. C#iar romanul pi"ares" sau so"ial) "el
al lui 1esa5e) 4al7a") Sola) .0"ea apel A .0r0 s0 mai 2orbim de Di"Cens A la a"east0 4nduio!are a.lat0 la
temelia pateti"ului romanes"... Din pri"ina lui Rousseau ni"i Stend#al nu i s-a putut sustra5e.
Dar romanul 9stend#alian: "reea70 da"0 nu un gen) "el pu/in interpretarea 92iril0: a 5enului) "are-l
metamor.o7ea70) i75onind des"rierea bine2oitoare) emo/ia u-oar0) ba "#iar emo/ia t0inuit0... S0 nu ne
8n-el0m asupra a"estor termeni; trebuie s0 8n/ele5em prin 92iril0: o lume 8n "are "omple=itatea pateti"0 a
detaliilor 2ie/ii umane este subestimat0 8n "ompara/ie "u sensul ei esen/ial -i primordial. Este A de pild0 A
lumea lui $as"al... A e="lude din prin"ipiu .emeile este un lu"ru ou neputin/0 de reali7at. umai obi"eiul)
mora2urilor -i tradi/ia au "on.erit "u2,ntului 92iril: un sens simboli" "are ne sile-te s0-l .olosim ai"i.
Romanul "ondi/iei umane urmea70 de alt.el tradi/ia) opun,nd lumea 92iril0:) "are e=prim0
sentimentul tra5i" al destinului) uni2ersului 9.eminin: "are nu-/i 8n50duie s0 resim/i a"east0 tra5edie de",t
8n am0nuntele -i 8n "omple=itatea e=isten/ei. 1a Malrau=) *ondi5ia uman 8i pune .a/0 8n .a/0 pe Qio -i
MaE) omul de a"/iune -i .emeia "are) 8n po.ida tuturor str0daniilor ei) nu poate .a"e alt"e2a de",t s0
repre7inte 2alori di.erite) mai tulburi. 1a Saint-E=uprE) *urierul de Sud nu este alt"e2a de",t un lun5
dialo5 8ntre e=i5en/a mas"ulin0 -i "omple=itatea .eminin0) 8ntre Da"Kues 4ernis -i Mene2i2e. Sborul de
noa)te re7um0 a"est "ontrast 8ntr-o s"en0 .oarte "inemato5ra.i"0 -i .oarte simpl0) 8n oare so/ia unui pilot
al "0rui a2ion este so"otit pierdut 2ine A 8n mod inutil A s0-l 8ntrebe pe -e.ul aeroportului da"0 nu s-a au7it
"e2a; 9Ea 2enea s0--i apere) s.ioas0) .lorile) "a.eaua) "arnea ei t,n0r0. Din nou) 8n a"est birou 8n"0 mai
re"e) bu7ele-i 8n"epur0 s0 tremure. Des"operea -i ea propriul ei ade20r 8n a"east0 lume ine=primabil0. Tot
"eea "e resim/ea "a de2otament) "a o dra5oste aproape s0lbati"0) at,t era de puterni"0) i se p0rea "0
8mprumut0 ai"i un "#ip sup0r0tor) e5oist. Ar .i dorit s0 .u50;
A Doamn0) 8i spuse Ri2ire) nu m0 deran6a/i de lo". Din )cate, doamn, dumneavoastr !i cu
mine nu )utem #ace altceva dec9t s a!te)tm.E
%
A"east0 ultim0 .ra70 "#iar) arat0 "ontrastul dintre emoti2itate -i le5ea a"/iunii.
Se"ole de-a r,ndul romanul a e=ploatat e.e"tele emoti2it0/ii -i pateti"ului. S.,r-ind dintr-o dat0 "u
ele) romanul 92iril: al destinului pro"edea70 la o anume eliminare) 20de-te o #ot0r,re. Dar a"east0 rea"/ie
numit0 2iril0) poate du"e la o 5rosol0nie prea pu/in pl0"ut0) "a de pild0 8n seria +inerelor #ete a lui
Mont#erlant...
S"opul urm0rit de a"est roman al "ondi/iei umane a .ost 8n"er"area de a se de7b0ra de e="esul de
romanes") de 2i7iunea 9.eminin0: a romanului "are dominase 8n"0 de la ori5inile a"estui 5en. Da"0 A .0r0
preten/ia de a .i=a .ie"are se= 8ntr-o spe"iali7are pe "are 8n realitate numai mora2urile au impus-o A 2om
"ontinua s0 8n/ele5em) 8n lipsa unor termeni noi) prin 92iril: a"ea ima5ine simpli.i"atoare a 2ie/ii) a"ti20 -i
esen/ial0) prin 9.eminin:) a"ea ima5ine a 2ie/ii "are pre.er0 am0nuntul -i "omple=it0/ile) trebuie s0
re"unoa-tem "0 din "lipa 8n "are s-a n0s"ut) romanul s-a "ompl0"ut) la un mod e="esi2) 8n a sal2a
am0nuntele e=isten/ei) so"iet0/ii) 2ie/ii indi2iduale) -i "#iar "eea "e 8n realit0/ile -i e=perien/ele amintite d0
na-tere la "ompli"a/ii de interes se"undar.
u era ni"ide"um o inten/ie nea2enit0 propunerea "a A tre",nd prin e=i5en/ele a"/iunii imediate) -i
ale unei a2enturi .0r0 o"oli-uri) A s0 desprin7i esen/ialul... Romanul 92iril: apare la timp A ba "#iar .oarte
t,r7iu A 8n istoria romanului. El se 8nst0p,ne-te 8n "lipa 8n "are se"olul al II-lea se apropie de "ri7a sa
"entral0< el reapare dup0 a"east0 "ri70) 8n *ile libert5ii, de Dean-$aul Sartre. De asemenea) ba "#iar 8ntr-
o m0sur0 mai limpede) 8n opera mai mult 9.ilo7o.i"0: de",t romanes"0 a lui Albert Camus. u 2om 50si
oare 8n Strinul) redus la o dram0 sea"0 -i simboli"0) "on.li"tul 8ntre sensibilitatea tulbure -i e=i5en/a
esen/ial0B Tot ast.el "um 8n *iuma, se 8n.runt0 mila -i a"/iunea) tra5i"ul -i pateti"ul >"are pot .i du-mani?)
bun02oin/a -i ri5oarea. 1a mi6lo"ul se"olului al II-lea) romanul 9"ondi/iei umane: a s"os pentru o "lip0
.abula/ia romanes"0 din e="esul de sentimentalitate) de dra5oste perutru am0nunt) de "omple7en/0)
impun,nd pentru prea pu/in0 2reme A "omple7en/a nu--i pierde ni"iodat0 drepturile A e=i5en/a "rud0 -i
simpli.i"at0 a omului 8n .a/a propriului s0u destin.
\ \ \
De-i mo-tene-te de la tradi/ia realist0 o anume pre7entare a e2enimentelor) romanul ener5iei sau al
9"ondi/iei umane: re"ur5e totu-i la o opti"0 8n 8ntre5ime nou0. L0r0 a .i derutat) pre"um 8n romanul de
art0) de un5#iuri de 2i7iune insolite) "ititorul este totu-i smuls din .otoliul s0u de spe"tator amu7at) sau de
obser2ator atent) este in2itat a se identi.i"a unei nelini-ti) mi-"0rii 2itale A -i "#iar mi-"0rii
%
A. de Saint-E=uprE; ?bor de Noa)te, E.1.U.) %&H3) p. 3%.
"inemato5ra.i"e A a persona6ului "entral) a"ela 8n "are este pus 8n "ump0n0 sensul 2ie/ii.
1a .el de 8ndr07nea/0 uneori "a arta impresionist0 sau e7oteri"0) r0m,n,nd totu-i .idel0 A 8n po.ida
"ompli"a/iilor A 2i7iunii sensului "omun) arta romanului stend#alian -i dostoie2sCian "onstituie o sinte70
8ntre romanul tradi/ional -i romanul nou. De-i a""ept0 destinul obi-nuit al realit0/ii) ea o de"upea70 totu-i
potri2it unui nou stil) mai i7bitor) mai an5a6at 8n a"/iune -i 8n nelini-te. A-a este) de pild0) stilul lui
Malrau=) "lasi" -i sinco)at 8n a"ela-i timp.
Tot a-a "um $as"al .olose-te 9o elo"2en/0 "are--i bate 6o" de elo"2en/0:) Malrau= 8-i 8mpin5e eroii
8ntr-o po2estire "are nu e po2estire. Arta sa literar0 este o art0 a ra"ursiului. El posed0 a"ea elo"2en/0 "are
2iolea70 ordinea lo5i"0 -i) la ad0postul unei des"rieri .0"ute 8n 5rab0) impune o .ormul0. i"i nu 8n"epe
bine des"rierea unui spital "on.orm pro"edeelor obi-nuite >9Salonul era .oarte 8nalt) luminat de sus prin
oberli#t...:?) "0) .0r0 a .i "ontinuat0) ea este 5r0m0dit0 8ntr-o ima5ine mai pre5nant0 -i mai 5eneral0;
9...toate a"estea p0reau o 8mp0r0/ie etern0 a r0nilor) statorni"it0 a"olo) din"olo de 2remi !i de lume.:
%
De la 2i7iunea unei lumi reale -i ane"doti"e) "are este a"eea a pre7entului -i a nara/iunii) se tre"e
.0r0 tran7i/ie la un alt uni2ers) 9etern:) deoare"e el este a"ela "are) "u .ie"are 5enera/ie) este re"unos"ut -i
retr0it de oameni "a .iind un uni2ers al su.erin/ei. $re7entul ane"doti") des"riere -i nara/iune) este .0r0
8n"etare rupt "a-n urma unei 75uduiri. Malrau= nu lea50 8ntre ele momentele "are al"0tuies" istoria pe "are
o po2este-te. 1umea nu este des"ris0 pentru ea 8ns0-i -i ni"i "a un de"or imuabil al unei a2enturi aparte.
Un s"riitor tradi/ional "a Llaubert des"rie lo"uri -i peisa6e unde a-a70 apoi o dram0 omeneas"0. A"est
de"or .i= nu e=ist0 pentru Malrau=< des"rierile sunt tr0ite 8n "on-tiin/a persona6ului -i 8n .un"/ie de
a"/iunea sa; 9Dup0 "oridoare -i 8n"0peri 8ntune"ate) a6unser0 pe un a"operi-. Din"olo de /i5lele albite de
lumin0) Castilia a"operit0 de re"olte p,lp,ia) "u .lorile sale p,rlite) p,n0-n 7area "ea alb0. Mar"ia >...?
des"operi "imitirul< -i se sim/i... umilit de par"0 a"este pietre -i a"este monumente .oarte albe 8n
8ntinderea 50lbuie ar .i .0"ut de prisos ori"e lupt0. Mloan/ele .ul5erau "u -uier surd de 2iespi...:
(
< a"est
peisa6 nu este 207ut de",t de un om 8n mi-"are) suit pe un a"operi-) pentru a tra5e de a"olo asupra
inami"ului. -a mai .ost des"ris 8nainte. u-i apare "ititorului de",t prin "on-tiin/a lui Marda. Da"0
in"lude un detaliu A "imitirul "e poate .i 70rit pe ",mp A a"est detaliu nu este de"orati2) ni"i pur -i simplu
realist) el pune o problem0 a "0rei amploare dep0-e-te e=i5en/ele umane ale momentului; ideea mor/ii
des"ura6ea70 8n prin"ipiu omul 8n lupta sa pentru un s"op pre"is -i limitat. +n .ine) des"rierea nu e=ist0 "a
atare) ea este redus0 la ",te2a ima5ini 8n "ursul unei a"/iuni -i) 8n .ra7a urm0toare) Marda trebuie s0 lupte.
Ritmul po2estirii -i al des"rierii intri"ate 8n ea "ap0t0 o alt0 .or/0; 8ntre "ititor -i persona6ul
po2estirii nu e=ist0 ni"i un e"ran pe "are s0 se "onture7e un peisa6. Sunt doar impresii "are se su""ed) de
pild0) la prota5onistul din *uceritorii atun"i ",nd 8l 2i7itea70 pe Marin la spital; 91inoleum) 7iduri 20ruite)
un mare 2entilator) miros de do"torii) mai ales de eter. $lasa 8mpotri2a /,n/arilor ridi"at0 pe 6um0tate;
Marin pare "ul"at 8ntr-un pat "u perdele de tul.:
J
Tot a-a) 8n des"rierea unei 8n"0peri 8n "are p0trunde un
om -i pe "are o des"operim o dat0 "u el) dup0 o .ra70 per.e"t sinta"ti"0) stilul este a"ela al unei nota/ii
lu"ide) dar ne"oordonate; 9Se"e minute dup0 "e se desp0r/ise de Qio) Qato) tre",nd prin "oridoare) l0s,nd
8n urm0 5#i-euri) a6unse 8ntr-o "amer0 20ruit0 8n alb) 5oal0) bine luminat0 de l0mpi) 8n7estrat0 "u
ap0r0toare 8mpotri2a 2iratului. i"i un .el de .erestre. $e sub bra/ul "#ine7ului "are-i des"#ise u-a se
70reau "in"i "apete aple"ate spre mas0) dar "u pri2irile 8ndreptate spre el:
H
. Oamenii "are populea70
8n"0perea sunt pre7enta/i ai"i potri2it unui ra"ursiu "inemato5ra.i") 207u/i pe sub bra/ul "elui "are
des"#ide u-a noului sosit. A"est pro"edeu de 2i7iune poate .i 50sit de alt.el 8n toate pa5inile lui Malrau=)
lesni"ioas0 .iind ai"i dete"tarea unui decu)a( "inemato5ra.i"; pot .i 50site nu mai pu/in de -ase 9planuri:
di.erite 8n ",te2a .ra7e; 9Ora- trist) pustiu) pro2in"ial) ou ma5istrale lun5i -i bule2arde drepte unde iarba
8n"ol/e-te sub imen-i arbori tropi"ali. Culi-ul meu e la" de sudoare; "ursa e lun50. A6un5em 8n .ine 8ntr-un
"artier "#ine7es") plin de .irme aurite "u .rumoase "ara"tere ne5re) b0n"i) mi"i a5en/ii de tot .elul. +n .a/a
mea) prin mi6lo"ul unei str07i lar5i n0p0dite de ierburi) tre"e un mi" drum de .ier) J*) JG) JJ... stopY e
oprim 8n .a/a unei "ase asemenea tuturor "elorlalte din "artier; un "ompartiment. Un .el de a5en/ie. +n
6urul u-ii sunt .i=ate pl0"i indi",nd "ompanii Cantone7e de "omer/) prea pu/in "unos"ute. +n interior...:
G
$utem oare a.irma "0 Malrau= -i-a 5re.at pe modul s0u de a po2esti te#ni"a "inemato5ra.uluiB +n
%&(3) "inemato5ra.ul nu des"operise 8n"0 a"east0 te#ni"0) 8n a.ar0 poate de Eisenstein. Da"0 a"est
de"upa6 seamn "u "el al "inemato5ra.ului) .aptul se datore-te numai "oin"iden/ei; aproape simultan) o
art0 nou0 -i un s"riitor .oarte personal renun/au la te#ni"a obi-nuit0 a nara/iunii) a-a "um este predat0 8n"0
%
Andr Malrau=; L$8s)oir, 8n Romans, ed. "it. p. HJJ.
(
%bidem, p. G(H. (GH
J
Andr Malrau=; Les *on1urants, 8n Romans, p. %%J.
H
Andr Malrau=; *ondi5ia uman, trad. de I. Mi#0ileanu) Editura pentru 1iteratur0) p. JJ.
G
Andr Malrau=; Les *on1urants, 8n Romans, p. %%.
8n -"olile primare >des"rierea de"orului) portretul persona6elor) intri50 -i a"/iune) "on.li"te 8ntre persona6e)
anali7a psi#olo5i"0...?) pentru a o 8nlo"ui "u alt0 9stilisti"0:. +n "adrul a"esteia din urm0) numai ac5iunea
#ace s se iveasc decorul, "are nu este aran6at dinainte; un .ilm sau un roman al lui Malrau= 8-i "reea70
"adrul pe m0sura des.0-ur0rii a"/iunii) romanul tradi/ional propunea un de"or 8n "are s-ar .i putut pune 8n
s"en0 di.erite tipuri de a2enturi.
+n timp "e un 4en6amin Constant sau un Llaubert sau un Mide) "a ni-te buna morali-ti "e sunt)
"omentea70 ei 8n-i-i) e=pli",nd e2olu/ia psi#olo5i"0 a persona6elor lor) psi#olo5ia este sub8n/eleas0 la
Malrau= ori la "inema; "omentariul nu e=ist0. +n .ine) 8ndeosebi timpul "ap0t0 ai"i un alt ritm. Desi5ur)
arta tradi/ional0 a romanului "unoa-te o anume "ondensare a timpului relat,nd 8n 7e"e pa5ini o
"on2ersa/ie ori un episod "are durea70 "ronolo5i" 7e"e minute) pentru a re7uma apoi ",te2a luni 8ntr-o
sin5ur0 pa5in0. Dar ra"ursiul este prea pu/in sensibil) deoare"e timpul r0m,ne le5at) 5ener,nd un .lu=;
roman"ierul a.irm0; 9Au tre"ut trei luni) 8n timpul "0rora...: ara/iunea "inemato5ra.i"0 .olosea a"est pro-
"edeu 8n"0 din %&(G) ",nd puteai 70ri pe e"ran r0s.oindu-se un "alendar. De atun"i ea a 8n20/at s0
.ra5mente7e timpul 8n momente tr0ite intens) "are se su""ed .0r0 le50turi sau e=pli"a/ii; timpul mort
intermediar trebuie 5#i"it -i sub8n/eles de "0tre spe"tator) .iind 8n 8ntre5ime sa"ri.i"at .or/ei narati2e.
Or) to"mai 8n a"est .el sunt s"rise romanele lui Malrau=. *ondi5ia uman pune 8n s"en0 o du7in0
de persona6e) Qio) Cen) Qato2) Hemmerli"#) Misors) ClappiKue) Lerrai et". Malrau= ne arat0) 8n 7e"e
pa5ini) dou0 sau trei din ele) la (% martie) orele unu diminea/a; apoi) .0r0 tran7i/ie ori e=pli"a/ie) unul din
a"e-tia din urm0) 8mpreun0 "u al/i doi sau trei) trei ore mai t,r7iu. $e urm0 o alt0 s"en0) 8n alt0 parte) "u
alte persona6e< ni"i un re7umat asupra a "eea "e s-a 8nt,mplat 8n r0stimp< totul des"ris la pre7ent)
e2enimentele sunt sim/ite pe m0sur0 "e se des.0-oar0. u e=ist0 o le50tur0 narati20 limpede 8ntre a"este
s"ene. Doar unele indi"a/ii asupra datei -i orei "are) de .apt) departe de a in.orma -i de a "ontribui la
8n/ele5erea situa/iei) sunt m0rturia unei 2oluntare ne5li60ri a le50turilor. A"este indi"a/ii pot .i re7umate 8n
*ondi5ia uman, re"opiindu-le -i stabilind ast.el "eea "e pare a .i 9planul: "0r/ii; prima parte) (% martie
%&(* ora P)JP) % diminea/a) ora H) ora H -i JP< partea a doua) (( martie %&(* ora %%) ora %J) ora %*) >apoi)
brus") o indi"a/ie etero5en0; 9a doua 7i) ora H:?< partea a treia) (& martie >a"/iunea este transportat0 la
Han-Qeu?< partea a patra) %% aprilie orele P -i JP minute) ora %) ora J) ora J -i JP) ora '. Ultimele dou0
p0r/i au a"eea-i stru"tur0) simple indi"a/ii asupra orelor 8n .runtea .ie"0rui "apitol< "ititorului 8ns0 i-ar
trebui un s.ert de or0) r0s.oind "artea -i indi"a/iile anterioare) pentru a re50si data. Lie"are din mi"ile
"apitole) pre"edate ast.el de o nota/ie a orei) pune 8n s"en0 persona6e "are nu sunt a"elea-i "u "ele din
"apitolul pre"edent) iar unui "ititor din se"olul al III-lea "artea i s-ar p0rea .oarte de7l,nat0; dup0 "e i-
am p0r0sit pe Qio -i pe MaE "are 2orbes" despre 2aloarea pe "are o p0strea70 dra5ostea -i .emeia 8n lupta
politi"0) d0m .0r0 2este de ni-te persona6e "u totul deosebite "are urmea70 s0 .ure l07ile "u muni/ii de pe
un 2as. Compo7i/ia de2ine "ontrastant0; 7ilele de (% -i (( martie des"rise or0 de or0 >"u o pre.erin/0
pentru orele no"turne? .0r0 a se urm0ri 8ns0 a"elea-i persona6e) apoi brus") 7iua de (& martie< pe urm0 %%
aprilie.
-a2em desi5ur de-a .a"e "u le50turile unei 9po2estiri:. Da"0 .ie"are moment este .oarte
de72oltat) .oarte pre7ent) .oarte "on"ret) ansamblul lor se 8n-ir0 pre"um o serie de tele5rame de ori5ini
di2erse -i .oarte ine5al reparti7ate; un a.lu= 8n anumite 7ile -i la anumite ore no"turne) dar ",teodat0
s0pt0m,ni de t0"ere. A"eea-i "ompo7i/ie poate .i re50sit0 8n S)eran5a. De"i) da"0 Malrau= -tie prea bine
s0 ne proie"te7e 8ntr-un moment determinat .0",ndu-ne s0-l tr0im .oarte "on"ret) romanul) 8n ansamblul
s0u) as"ult0 de o "ompo7i/ie "are s-ar putea numi telegra#ic.
Menit0 a tradu"e imediat sensul destinului meta.i7i") "rea/ia romanes"0 a lui Malrau= nu se
supune de"i normelor literare -i umaniste ale po2estirii bine 8nto"mite) "#iar da"0--i e=prim0 inten/ia de-a
lun5ul unei istorii -i a unei a2enturi "are se situea70 .oarte "on"ret 8ntr-o realitate istori"0 -i indi2idual0.
C#iar 9po2estind: un anume moment din 2ia/a 2reunuia din persona6ele sale) Malrau= nu-l simte "a un
roman"ier 9umanist:; a"tul pus 8n s"en0 nu este 8n.0/i-at 8n "onte=tul s0u uman -i limitat) el este pus 8n
a"ord "u semni.i"a/ia sa .a/0 de eternitate A a-a "um la 4ernanos este pus 8n rela/ie "u sensul s0u spiritual.
$re"um 8n inten/ie) e=ist0 ai"i un ra"ursi 8n .ra70 ori 8n stru"tura romanului; respira/ia s"riitorului nu--i
50se-te ritmul 8ntr-un mediu uman 8n"#is) "i 5,.,ie 8n .a/a spa/iului in.init. E=ist0 o art0 literar0 proprie
romanului 9"ondi/iei umane:.
G%6 Romanul dostoievs<ian
Drame ale s)iritului. A &niversul su)ranatural al lui Dostoievs<iB dincolo de via5a real. A
"si,ologia s)iritual a lui Bernanos !i marile sale dialoguri asuritoareB dramele ilogice ale credin5ei, o
)si,anali a s)iritului. A >ulien Green !i Adrienne Mesurat< 2ranAois Mauriac !i T#rse DesKueErou=.
A Romanul cre!tin tragic. A Gra,am Greene. A "asiunea c,inuitoare a su#letelor. 8@)resioni!tiiB Ceinric,
Mann, 2ran Ler#el, >a<ob Lassermann. A &niversul #reudian. A Romanul !i animalul meta#iic.
De la Stend#al la Malrau= romanul "ondi/iei umane s-a 8ntemeiat pe opo7i/ia dintre 2oin/0 -i
destin. $ri2it sub un alt aspe"t) el "onstituie "eea "e s-ar putea numi 9romanul tra5i":; omul an5a6at 8ntr-o
serie) de a"te -i 8ntr-o e=isten/0 al "0rei sens nu-l 2a st0p,ni ni"iodat0 8n 8ntre5ime.
9Romanul tra5i": s-a n0s"ut o dat0 "u Dostoie2sCi. $rin abunden/a persona6elor -i episoadelor)
prin u-urin/a am0nuntului -i mi-unul omenes") Dostoie2sCi nu era) la ori5ine) de",t un .oiletonist inspirat
de... Eu5ne Sue. +n lo" s0 urm0reas"0 8ns0 a2enturile pitore-ti ale unui t,n0r 5erman 8n lumea interlop0 a
$arisului) a"est .oileton se o"up0 de pateti"a spiritual0 a .iin/elor. +n timp "e 8n Misterele "arisului, un
mare du"e de5#i7at 8n mun"itor tr0ie-te a2enturi pitore-ti printre li"#elele lumii interlope) 8n *rim !i
)edea)s, un student 8n mi7erie) dup0 "e a "omis un asasinat inutil) 8-i las0 ultimele co)eici 8n 8n"0perea
8n "are a adus un be/i2) red,ndu-l .amiliei sale. Ca -i Sue) Dostoie2sCi 8ntinde po2estirea super.i"ial0 -i
"omple7ent0 8n e2enimente numeroase -i 8n aparen/0 .0r0 le50tur0. Dar din"olo de toate a"estea se des-
.0-oar0 o dram0 misti"0. +n *rim !i )edea)s tremur0m pentru su.letul lui RasColniCo2 tot a-a "um 8n
Misterele "arisului tremur0m pentru soarta .i7i"0 a lui Rodolp#e. umai tema di.er0) prin introdu"erea
unei a treia dimensiuni) dimensiunea spiritual0.
De la *rim !i )edea)s >%3''? p,n0 la 2ra5ii :aramaov >%3*&? a"este romane de7l,nate) s"rise
pentru re2iste) dar "on"epute 8ntr-o stare de nelini-te -i de .ebr0) i2es" o nou0 dimensiune a e=isten/ei;
drama "are se 6oa"0 4n s)atele a"telor) "u2intelor) 5esturilor persona6elor. +n aparen/0) nu sesi70m de",t
2e#emen/a lor; 9S"andalurile -i #aosul) doamn0) le 50sim peste tot) de"lar0 nepotul lui 1ebede2) nu .0r0 o
e=presie de 6en0.
A u la 5radul 0staY u) dra5ul meu) nu la 5radul 0staY repli"0 Elisabeta $roCo.ie2na "u o
e=asperare "on2ulsi20. Dar mai l0sa/i-m0-n pa"eY spuse ea "elor "are o sileau s0 6ude"e.:
Dialo5ul) e=presiile) 5esturile sunt 8ntotdeauna e="esi2e) iar e="esul su5erea70 el 8nsu-i .0r0 drept
de apel "0 a"east0 re20rsare 8n a.ar0) a"est ilo5ism) a"east0 in"on5ruen/0 sunt pe"etea) e=presia
neputin"ioas0 -i diminuat0 a unui soi de dram0 in2i7ibil0.
Subie"tele slu6es" doar drept prete=t -i drept piedestal pentru a"east0 dram0) de-i sunt alese "u un
as"u/it sim/ al nelini-tii; o "rim0 per.e"t0) spulberat0 prin ilo5i"a .atalitate a remu-"0rilor 8n *rim !i
)edea)s) un 9s.,nt: in2oluntar -i ino"ent pus 8n "ontrast "u o so"ietate "orupt0 8n %diotul, o "onspira/ie
8ntr-un ora- de pro2in"ie 8n Demonii, du-m0nia dintre un tat0 -i .iii s0i 8n 2ra5ii :aramaov.
Subie"tul este 8ns0 8ne"at 8n multipli"itatea episoadelor) 8ntr-o 2ia/0 .or.otitoare -i 5ure-0) 8n
bi7areria persona6elor -i) abia 8n ultim0 instan/0) r07b0t,nd din a"east0 2ia/0) se 8ntre2ede noua
dimensiune pe "are Dostoie2sCi o adau50 po2estirii romane-ti.
C0"i arta sa "onst0 8n a d0rui persona6ului o 9alt0: 2ia/0. Mesti"ula/ia unui om) proie"tele)
nai2it0/ile) st0rile sale de spirit) m,niile) toate a"estea) 8n lo" de a al"0tui "a-n romanul tradi/ional un
9"ara"ter: pre"is) se a"umulea70 pentru a .orma un .el de eni5m0 -i de e=asperare A "a -i "um 2ia/a n-ar .i
su.i"ient0 persona6ului pentru a e=prima tot "e "uprinde 8n el. Fe#emen/a) ilo5ismul) be/ia) "ru7imea)
"rima) in"oeren/a) 8n50duie s0 sim/i 8n om mai mult de",t poate .a"e sau spune el) a-a "um "lamea70
Ra7umi#in 8n *rim !i )edea)sB 9Ce "rede/i dumnea2oastr0B 7bier0 Ra7umi#in ridi",nd din "e 8n "e
5lasul. Crede/i poate "0 m0 8n.urie min"iunile lorB Llea"uriY Mie 8mi pla"e min"iunaY Min"iuna este
uni"ul apana6 pe "are-l are omul 8n .a/a "elorlalte .0pturi. Min/ind a6un5em la ade20rY Sunt om .iind"0 -tiu
s0 mint >...?< dar noi) noi nu suntem 8n stare ni"i m0"ar s0 s"ornim o min"iun0 din "apul nostruY Minte-m0)
dar minte-m0 "u ori5inalitate -i am s0 te s0rut din toat0 inimaY >...? Ade20rul n-are s0 .u50) dar 2ia/a o po/i
b05a 8n morm,nt< >...? u-i a-aB E drept "e spunB A stri50 Ra7umi#in str,n5,nd -i s"utur,nd m,inile
doamnelor.:
%
Omul este pre7entat ast.el 8ntr-o. "ontradi"/ie per petu0; risipit) neputin"ios) 8n2er-unat. Totul se
%
L. M. Dostoie2sCi) *rim !i "edea)s trad. de @te.ana Felisar Teodoreanu -i Isabella Dumbra20) Cartea Rus0) %&G*. pp. %3HA
%3G.
8ntretaie 8n el) duritatea -i emo/ia) puritatea -i "inismul la RasColniCo2. Iat0 asasinul sadi" 8n"0 .oarte
departe de "0in/a) 8n .a/a unei .eti/e nai2e) $ole"iCa) "e-i mul/ume-te pentru un 5est de mil0. Mi-"at .0r0
2este) poate sim/indu-se nelalo"ul lui) RasColniCo2 8i "ere) bl,nd) .etei s0 se roa5e pentru el. Apoi) dintr-o
dat0) rede2ine "ini" -i i7bu"ne-te 8n r,s; 9A6un5eY rosti el #ot0r,t -i solemn) A 6os "u n0lu"ile) "u temerile
8n"#ipuite) "u stri5oii... Fia/a e=ist0Y >...? V@i totu-i i-am "erut s0 pomeneas"0 de robul Rodion A 8i .ul5er0
prin minte A nu-i nimi") asta nu stri"0YW ad0u50 el -i r,se sin5ur de 5,ndurile lui -tren50re-ti. Era ",t se
poate de bine dispus.:
%
Tot a-a pre"um 9teolo5ia ne5ati20: nu 2rea s0-l des"rie pe Dumne7eu de",t de.inind "eea "e nu e
Dumne7eu) Dostoie2sCi su5erea70 la modul ne5ati2 su#letul omenes" prin 950uri:) 9lipsuri:) prin
nelini-te) silind omul s0 se t020leas"0 prin tot "eea "e nu este ade20rata e=presie a su.letului s0u; 5re-elile)
"rimele) e=altarea) neputin/a sa. O 9dram0 spiritual0: este impli"at0 "#iar 8n in"o#eren/a dramei
psi#olo5i"e) a rea"/iilor persona6ului) a nebuniilor sale. Ast.el) pentru prima oar0 romanul e2o"0 "eea "e
este din"olo de 2ia/a real0) psi#olo5i"0) so"ial0) istori"0) banal0) .0r0 a re"ur5e 8n a"est s"op la o ima-
5isti"0 pioas0) la mituri) la mira"ulos) sau la o ideali7are >dra5oste-pasiune) 2irtute sublim0 et".?. Meniu
.ul5urant) de7e"#ilibrat) 8n aparen/0 ne5ati2) Dostoie2sCi reu-e-te "eea "e C#ateaubriand n-a -tiut s0 .a"0)
8mpiedi"at de sentimentalism) de idealism) de mitolo5ie.
\\\
Era .0r0 8ndoial0 2orba ai"i de o .orm0 a romanului. Dar romanul dostoie2sCian nu se 2a r0sp,ndi
8n Europa de",t dup0 %&(P) "u "in"i7e"i de ani 8nt,r7iere. C,nd 8n %33') 2i"ontele Mel"#ior de Fo5u 8l
propa50 8n Lran/a prin "elebra sa "arte Romanul rus, el nu 2ede 8ntr-8nsul de",t pi"tur0 so"ial0 -i realism
psi#olo5i") ori 9su.let sla2) .antasti" -i de7ordonat:
(
. Un DNAnnun7io sau un Mide ameste"0 8n in.luen/a
lui Dostoie2sCi pe "ea a lui iet7s"#e) iar pentru Andrei Suars) 8n"0 8n %&%P) Dostoie2sCi nu este de",t
un maestru al a"elei a"uit0/i psi#olo5i"e 8n2e"inate "u estetismul. Fa trebui s0 se i2eas"0 9romanul tra5i"
"re-tin: pentru "a romanul dostoie2sCian s0--i 50seas"0 2o"a/ia de roman al "ondi/iei umane.
Meor5es 4ernanos este) "u 8n"epere din %&(*) ade20ratul urma- al lui Dostoie2sCi A 8n mare parte
urma- .0r0 2oie; l-a "itit oare pe Dostoie2sCiB... 1umea lui Dostoie2sCi era e=uberant0) plin0 de ner2)
s"#imb0toare< "ea a lui 4ernanos r0m,ne 8ne"at0 8n umbr0; preo/i pe 6um0tate nebuni) .emei ne2ro7ate)
"opile damnate "um sunt "ele dou0 Mou"#ette... 8n"er"i 8ns0 a"eea-i ame/eal0. Liin/ele "are 2orbes") se
2,n7oles") se mi-"0 a"olo 8n i7bu"niri -i-n nelini-ti nu tradu" interesele umane) psi#olo5i"e -i so"iale.
Rea"/iile) elanurile) mi7eria lor sunt rea"/iile unei alte lumi. O .at0 per2ertit0 -i s0lbati"0 pre"um
Mou"#ette din Sub soarele lui Satan, nu e=prim0 8n a"tele) 5esturile -i "u2intele ei e5oismul) .ri2olitatea)
interesul A ni"i m0"ar iubirea A) nimi" din "eea "e ar putea "onstitui un 9resort psi#olo5i":< r0m,n,nd
per.e"t real0) per.e"t 2erosimil0) ea e2oluea70 sub in.luen/a R0ului 8n"arnat) iar 4ernanos 2a 8ndr07ni
"#iar s0 ni-l arate pe Satan...
$reo/ii) s0rmani eroi din %m)ostura, Bucuria, >urnalul unui )reot de 5ar, populea70 opera lui
4ernanos. Ei nu seam0n0 "u preo/ii "a atare) "u a"el 9persona6: "are 8ntru"#ipea70 9preotul: 8ntr-un
roman. e.iind 8n stare s0 bine"u2,nte7e) abia reu-ind s0 se roa5e) ei seam0n0 "u ni-te lar2e tra5i"e)
deseori 8mpinse 8n noroi de propria lor st,n50"ie) prostie) neputin/0. i"i o psi#olo5ie uman nu le poate
e=pli"a e-e"urile) iar str0lu"irea) 5esturile lor sunt 8ntotdeauna nepre207ute) de "ele mai multe ori 5rote-ti.
u sunt pu-i 8n mi-"are de resorturile "are-l anim0 pe ,omo classicus, ins so"ial) supus 5re-elii) inteli5ent
-i lo5i") "i de moti20rile in"oerente ale unei )si,ologii s)irituale, "are) 8n lumea oamenilor obi-nui/i) 8i
sile-te s0 aib0 5esturile unor p0pu-i de7arti"ulate. Ca -i la Dostoie2sCi) 9resortul psi#olo5i": nu apar/ine
lumii "oerente a oamenilor "al"ula/i) "i pare a .i soli"itarea unui uni2ers ne207ut) soli"itare "are) 8n
uni2ersul nostru ra.inat) nu d0 na-tere de",t re.le=elor nea2enite -i ridi"ule.
Inter2in) de a"eea) lun5i s"ene dramati"e) aproape de ne8n/eles) 8n "are dou0 .iin/e se "on.runt0 8n
"alitate de su.lete) nu de oameni. $entru ure"#ea omeneas"0) este un dialo5 8ntre sur7i; "a a"ea noapte
"umplit0 de la 8n"eputul romanului %m)ostura, 8n "are domnul Cnabre) preot monden -i a"ademi7abil)
autor de lu"r0ri .ine -i 9spirituale: trat,nd despre misti"i) se simte dintr-o dat0 singur 8n lumea de
spiritualitate pur literar0 pe "are -i-a "onstruit-o) -i in2it0 la el un 5rotes" preot de /ar0) abatele C#e2an"e)
a"esta din urm0 a2,nd "el pu/in meritul sin"erit0/ii;
9 A Mi-am pierdut "redin/a) spuse el.
@i ad0u50 imediat) "u o 2o"e mai "alm0;
%
%bid, pp. %*JA%*H.
(
E. M. de Fo5n; Le Roman russe, $ion) %&%() p. ('3.
A M-am 7b0tut ast0-noapte 8n tenebre "umplite...:
C,t0 em.a70Y Mai e=ist0 8n"0 mult prea mult A pentru 4ernanos A din omul actor 8n a"east0
m0rturisire a marelui intele"tual "atoli") 8n plin0 noapte) .0"ut0 mi"ului pop0 de ma#ala) pe "are l-a smuls
somnului...
9Forbea ast.el) m0sur,nd odaia 8n lun5 -i-n lat) "u "apul ple"at. Dup0 "e rosti ultimul "u2,nt) se
opri 8n .a/a interlo"utorului s0u. *andidul obra al abatelui *,evance e@)rima o in#init u!urare >...?.
A De "e n-a/i spus-o mai de2remeB
$entru umilul preot A "are 207use at,tea -i at,tea A nu era mare lu"ru "a un membru al Institutului
s0--i 8n"#ipuie "0 -i-a pierdut "redin/a...
A"east0 simpli"itate 8l des"ump0ne-te pe Cnabre) "are 2oia s0 6oa"e un rol mare) "#iar -i 8n .a/a
a"estui biet preot pe "are-l "onsidera "a pe un la"#eu;
A Asta-i totY e="lam0 abatele Cnabre) "u un r,s silit. C#iar at,t de simplu 2i se pareB
S0rmanul abate C#e2an"e se retrase 8n 2i7uina sa;
A u-i 2orba de asta... nu) ni"ide"um) murmur0 el disperat. M-a- .i ru5at >...?.
A Sunte/i si5urB stri50 m,niat abatele Cnabre. M-am g9ndit ast-noa)te, serios, s m omor.
Cum de s-a i2it 2orba astaB De unde s-a i2it eaB i"i el n-ar .i -tiut s-o spun0...: Iat0) 8ntr-ade20r)
o "omedie 8n5ro7itoare) 8n "are nu po/i deosebi sin"eritatea de de7n0de6de... Iat0 un preot respe"tat
m0rturisind altui preot) so"otit a .i un prost -i un st,n5a"i) o inten/ie oribil0 pe "are) de alt.el) ni"i n-a
a2ut-o... Spre "e /intes" toate a"esteaB i"i o psi#olo5ie nu le poate lumina. Ce .a"e domnul Cnabre de
la Institut atun"i ",nd 5esti"ulea70 .reneti" prin "u2intele) prin bra2adele sale) 8n .a/a mi"ului preot
2redni" de dispre/) in2itat "a martor; 6oa"0 o "omedie pentru a"esta din urm0) se lupt0 "u sine) ori "u
Dumne7eu -tie "ineB e a.l0m .oarte aproape de persona6ele lui Dostoie2sCi) "are) -i ele) se a5it0) sunt
nelini-tite) "re,nd un patetism .als) se renea50) se "ontra7i" de par"-ar .i 9posedate: de neputin/0 -i de
teroare A asemenea abatelui Cnabre A) .0r0 s0 reu-eas"0 a da un sens 2ie/ii lor) rea"/iilor lor) e=isten/ei lor
psi#olo5i"e -i umane...
9De data a"easta abatele C#e2an"e 8l pri2ea drept 8n .a/0) "u o"#ii lui tri-ti. u se pl,nse) de alt.el
mi-l 8n2inui ni"i"um. Spuse doar) "u o=traordinar0 demnitate;
A Din a"east0 "lip0) nu mai pot s0 20 as"ult 8n a.ara spo2edaniei.
S"#i/0 din nou un 5est de ple"are. Abatele Cnabre i-o lu0 8nainte;
A M0 "rede/i "apabil... 8n"epu el "u 2o"e tuntoare.
A Suntem "apabili de ori"e) r0spunse b0tr,nul preot) "u umilin/0...
Dintr-o dat0 8ns0 pri2irea i se 8n0spri) iar istori"ul lui Merson primi 8n plin a"east0 lo2itur0;
A A- .i mai bu"uros s0 20 "red 2i"tima unui asemenea 5,nd de",t "apabil s0 2i-l atribui/i "u rea-
"redin/0.:
%

Cum a 5#i"it a"est "ara5#ios abate C#e2an"e) "u "iubotele sale) "u umbrela -i prostia sa) "0 marele
intele"tual "atoli" Cnabre 6oa"0 teatru 8n .a/a sa -i 8n .a/a lui 8nsu-i. Teatru de7n0d06duit) de alt.el) "are
mar"#ea70 un pro.und de7e"#ilibru) dar 8mpotri2a "0ruia trebuie s0 rea"/ione7i... C,nd Ma5istrul
m0rturise-te "0 -i-a pierdut "redin/a) abatele-i r0spunde "u bl,nde/e 9umai at,tB: C,nd Cnabre insist0
l0ud,ndu-se "u inten/ia de sinu"idere) mi"ul preot simte min"iuna) me5alomania) disperarea autenti"0
as"uns0 sub 20lul disper0rii a.i-ate. El demas"0 .an.aronada unui spirit "are) intele"tuali"e-te 8i este de
dou07e"i de ori superior -i lo2e-te la r,ndul s0u denun/,nd min"iuna) 8mpin5,ndu-l pe Ma5istru la
spo2edanie...
Se "unoa-te s.,r-itul atro"e impus de 4ernanos a"estor dou0 persona6e 8n %m)ostura -i Bucuria.
Dar iat0 o s"en0 pe "are 9psi#olo5ia: normal0 nu ne 8n50duie s-o 8n/ele5em) ni"i s-o e=pli"0m< un dialo5
uman) 8nsp0im,nt0tor) ilo5i") in"on5ruent) unde totul e "ondus de un 6o" spiritual pe "are) 8n realitate) nu-l
putem urm0ri. Tot a-a pre"um oamenii "ei mai abili) mai "al"ula/i) mai onorabili) de2in) 8n %diotul, ni-te
p0pu-i de ",rp0 8n .a/a s.ii"iunii naturale a prin/ului M8-Cin) un istori" erudit) admirat "a abatele Cnabre
este literalmente 95olit: 8n .a/a noastr0 de umila) dar .erma simplitate a unui preot de "in in.erior. Este
ai"i) introdus0 8n a"/iunea romanes"0) o ade20rat0 psi#anali70) dar o psi#anali70 9spiritual0:. 9$si#olo5ia:
supranatural0 a lui 4ernanos n-are de"i nimi" "omun "u 9psi#olo5ia: romanes"0 -i uman0 "u "are suntem
obi-nui/i. A"esta este romanul 9dostoie2sCian:.
oul roman "re-tin re50sea ast.el a"el 9sens se"und: introdus 8n roman de Dostoie2sCi; pe de-o
parte romanul este o su""esiune de episoade omene-ti) pe de alta) a"east0 a2entur0 uman0 nu--i poate 50si
sensul 8ntr-o lume pur uman0. $ersona6ele s"ap0 9psi#olo5iei: tradi/ionale) deoare"e) printre moti20rile
2ie/ii lor terestre) printre .a"torii e"ua/iei lor psi#olo5i"e se introdu"e un element etero5en< re7onan/a
%
Meor5es 4ernanos; L$%m)osture, $ion-1a $alatine) %&H*) pp. HHAH'.
supranatural0 a a"telor) a "u2intelor) a inten/iilor. $resim/it0 de persona6) "a o "umplit0 -i misterioas0
ne"unos"ut0) ea 8i modi.i"0 rea"/iile) suprapun,ndu-le o in2i7ibil0 -i in"oerent0 9psi#olo5ie: spiritual0.
Iat0 de unde pro2ine ilo5ismul aparent al persona6elor lui Dostoie2sCi) 4ernanos) Mra#am Mreene...
Romanul dostoie2sCian era de .apt la .el de str0in de romanul tradi/ional) "a -i romanul 9ironi":) romanul
9ad,n"imii:) romanul metamor.o7at de Qa.Ca 8n a2entur0 simboli"0.
S-a n0s"ut) de alt.el) 8n a"ela-i timp... C0"i) da"0 .enomenul repre7entat de $roust) DoE"e) Qa.Ca
sau de impresionism de2ine 2i7ibil -i .ormulabil "am prin %&(G) LranOois Mauria" publi"0 8n %&('
+,rse Des1ue-rou@, iar 8n %&(* apar Sub soarele lui Satan de 4ernanos -i Arienne Mesurat de Dulien
Mreen< prima "arte a lui Mra#am Mreene 2a urma la o distan/0 de patru ani) e5al0 "u "ea la "are 4ro"# -i
Musil i-au urmat pe Qa.Ca -i DoE"e.
Roman 9tra5i": 8n "are totul are un 9sens se"und: de natur0 spiritual0) iat0 "e este Adrienne
Mesurat. u 50sim ai"i) desi5ur) abunden/a episodi"0 din Dostoie2sCi) re7onan/a ultrasoni"0 a marilor
s"ene din 4ernanos) ori impresia "0 o dram0 omeneas"0 pre"is0 nu este alt"e2a de",t 9dublura:) e"oul
terestru al unei drame "eleste pe "are n-o putem au7i. Totul e 8n0bu-it ai"i 8ntr-o 2il0 din pro2in"ie;
se"#estrat0 de un tat0 mania") b0tr,n rentier de2enit tiran) Adrienne s-a trans.ormat 8ntr-o .at0 anormal0)
solitar0) "umplit0) "rud0; su.let r0nit) 8n0sprit. Drama sa este dorin/a de a ie-i din 8nsin5urarea pe "are i-o
impune tat0l. Ea 2a s02,r-i un 5est simboli" -i .atal; 8ntr-o sear0) 8-i 2a 8mbr,n"i tat0l pe s"ar0-n 6os) dup0
o "eart0 la re"e. Iat-o "riminal0) pre"um at,/ia eroi ai lui Dostoie2sCi) ai lui 4ernanos. Mare artist) mare
"unos"0tor al su.letului) Dulien Mreen arun"0 o umbr0 de 8ndoial0 asupra responsabilit0/ii 5estului) 5est
poate ne"u5etat) poate in2oluntar -i in"on-tient) 8n urma "0ruia b0tr,nul 8-i .ra"turea70 "raniul. u
"ontea70; "on-tient sau in"on-tient) era un 5est de eliberare. Dar Adrienne Mesurat nu 2a .i ni"iodat0
liber0) "el pu/in 8n sensul uman al "u2,ntului< prea au .ost numero-i anii 8n "are tat0l) pe 6um0tate nebun)
a /inut-o pri7onier0 8n umbra storurilor trase. +n"0 de la primele "onta"te "u lumea) t,n0ra pari"id0 se 2a
tre7i 8n"#is0 8ntr-o alt0 temni/0; inadaptarea sa "are o 2a .a"e s0 8nnebuneas"0...
i"i un "omentariu nu 8nso/e-te a"east0 po2estire simpl0) tra5i"0) brutal0) 8n "are A spre deosebire
de Dostoie2sCi sau 4ernanos A ariditatea -i brutalitatea .a" parte dintr-o alt0 lume "re-tin0 -i anume
uni2ersul tra5i" -i puritan al 2e"#ii Ameri"i) al lui HaTt#orne) LaulCner) ONeill -i) 8ntr-o manier0 mai
2ul5ar0) al lui Tennessee Rilliams. $rea pu/in interesea70 8ns0 a"este nuan/e 8n 9romanul "re-tin:)
deoare"e) 8n e=presia sa "ea nou0) el reune-te 8n a"eea-i ambi5ie romanesc pe ortodo=ul Dostoie2sCi)
"atoli"ul 4ernanos -i un Dulien Mreen) "are) la ori5ine) a .ost p0truns de a"el puritanism ameri"an pe "are
8l e2o"0) tr05,ndu-l dup0 sine... Esen/ialul st0 8n noul 9stil: al romanului; po2estire in"oerent0 sub aspe"t
uman) rebel0 .a/0 de psi#olo5ia "lasi"0) dominat0 in2i7ibil de o #atalitate e@trauman "u "ara"ter moral !i
religios. Cara"ter 8n aparen/0 parado=al) de alt.el) pentru "0 at,t 8n *rim !i )edea)s ",t -i 8n Sub
soarele lui Satan sau Adrienne Mesurat nu e=ist0 nimi" moral 8n 9istoria: po2estit0) "i dimpotri20...
Adrienne Mesurat e o istorie .oarte asem0n0toare "u +,rse Des1ue-rou@ pe "are LranOois
Mauria") un "atoli" purs,n5e) o publi"a 8n "lipa ",nd ap0reau marile opere ale lui 4ernanos -i Dulien
Mreen... @i a"olo) romanul A pro2in"ial) 8n0bu-it) te-it A adu"e 8n s"en0 o u"i5a-0) o .emeie timorat0)
m,ndr0) re"e -i ardent0 8n a"ela-i timp) "are a 20rsat 8n pa#arul b0rbatului s0u o do70 mortal0) dintr-un
medi"ament) -i "are) a"#itat0 de 6ura/i) porne-te 8n 8nt,mpinarea unui destin atro"e) mi7erabil -i "rud...
Criminal0 -i ea) "a -i RasColniCo2) Mou"#ette sau Adrienne Mesurat.
Cu 5reu am putea dete"ta ai"i o pur0 "oin"iden/0. Este 2orba) pur -i simplu) de o "lip0 de
"on"entrare -i de re8nnoire a romanului "re-tin) ",nd a"esta 50se-te) 8n .ine) .orma pe "are o numim) ai"i)
9dostoie2sCian0:. Dup0 se"ole de "on.ormism "are au "on.undat 2ia/a supranatural0 "u "ate#ismul
3+elemac= ori "u sentimentalismul pateti" 3Atala=) "u pietatea spelb0 >2ie/ile edul"orate ale s.in/ilor?) "u
.ri2olitatea amabil0 -i bur5#e70 3&nc,iul !i )reotul meu=, "u un "onser2atorism "u ori"e pre/ >4arrs -i
4our5et?) "u eroismul aristo"rati" >$si"#ari?) "u "el sentimental >Da"Kues Ri2ire dup0 "on2ertirea sa?)
s0tul de Tripla Alian/0 8ntre Tron) Altar -i M,n0stire) romanul "re-tin) dup0 trei se"ole de neputin/0 -i
prostie) rede2ine 8ntre %&(* -i %&HP un roman al 2remii sale) anun/at "u opt7e"i de ani 8nainte de
Dostoie2sCi. Arta lui de2ine o art0 romanes"0 nou0) "e trans.orm0 psi#olo5ia obi-nuit0) "reea70 un
9tra5i": propriu romanului "re-tin -i "on.er0 o nou0 dimensiune sensibilit0/ii romane-ti.
\\\
Dup0 %&(* se 8n"et0/ene-te -i se e=tinde a"el roman tra5i" "re-tin 8n "are se 8mbin0 in.luen/a lui
Dostoie2sCi -i "ea a lui iet7s"#e. +n %&JJ) apare inspiratul roman Augustin) sau St)9nul e aici) de
Dosep# Mal5ue. +n %&JH) I5na"e 1e5rand des"rie 8ntr-o "arte pateti"0) "atria luntric, lupta dintre
spiritual -i a""identele 2ie/ii. Asemeni liniei Stend#al-4arrs-Malrau=) este 2orba despre un roman al
92oin/ei: -i) asemeni liniei Dostoie2sCi-4ernanos) despre un roman tra5i") totul .iind 8ns0 "ondus de
ane"dota bio5ra.i"0. $ro2enit din 95enera/ia sa"ri.i"at0: a primului r07boi mondial) un t,n0r tr0ie-te o
nou0 dram0 datorit0 unei so/ii bolna2e) unei 2ie/i pline de de"ep/ii -i) tre",nd prin a"east0 dram0) "aut0 "u
disperare 9patria l0untri"0:) 9ade20ratul eu:. +n a"ela-i an) %&JH) apare Moarte, care 5i-e victoriaI de Da-
niel Rops) unde este e2o"at 9destinul "elor 2iolen/i: 8ntr-o 2ia/0 niet7s"#ean-"re-tin0. Este) -i a"esta) un
moment mare) ",nd) "u 2i7ibile in.luen/e 5idiene) 9romanul "re-tin:) reintr,nd 8n "urentul tra5i"
dostoie2sCian) 8mprumut,nd ",te2a teme de la iet7s"#e) 4arrs) Mont#erlant) se impune 8n po.ida
tuturor "on.ormismelor) .a"e s0 .ie a""eptat0 drama spiritual0 "a atare) -i pare a domina A 2reme de ",/i2a
ani A 2o"ile romanului. A2,ndu-l "a pre"ursor pe Dostoie2sCi A "el "are a s"ris Legenda marelui
inc,iitor A a luat na-tere a"el roman ori5inal) misterios) teribil) 8n "are a""identele 2ie/ii -i ale psi#olo5iei
umane nu sunt alt"e2a de",t semnele materiale) so"iale) se"undare ale unei drame supranaturale. Opere
e7it,nde -i ardente) "u lent0 des.0-urare) "a a"elea ale lui Mra#am Mreene sau Ernst Rie"#ert.
Mra#am Mreene a .ost 8ntre %&JP -i %&GP) 8n An5lia) roman"ierul "are a dat un 9al doilea sens:
dramei umane pre7entate pe un ton realist) deseori umoristi". Cartea sa "ea mai dostoie2sCian0 este -i
prima sa s"riere; /mul !i el 4nsu!i >%&(&?. Freme 8ndelun5at0 8ns0) 8n "utere !i glorie, 8n 2ondul
)roblemei, romanul lui Mra#am Mreene 2a pendula 8ntre o 2ia/0 brutal0 >2ia/a psi#olo5i"0 -i so"ial0 a
oamenilor? -i un plan se"und >re7onan/a spiritual0 a 2ie/ii) mereu ne"unos"ut0) 8ntotdeauna
inde.inisabil0?. +n St9nca din Brig,ton eroul este un pun5a-) un b0iat perni"ios -i "orupt) asasin pe
deasupra) "are se d0 8ns0 drept 9"atoli":. 1a "ap0tul ab6e"/iunii sale) el re2endi"0 m,ndria de a "rede "0) 8n
ultim0 instan/0) 2a .i (udecatB a-a i7bute-te s0 nu se dispre/uias"0 8n 8ntre5ime) deoare"e) 8n po.ida a tot) 8n
po.ida lui 8nsu-i) se 8n"0p0/,nea70 8n a se "onsidera res)onsabil. A"eea-i preten/ie o mani.est0) 8n "utere
!i glorie, preotul indi5nat -i perse"utat totodat0) "are este eroul "0r/ii. Ideea "0 2ia/a "ea mai 6alni"0) "ea
mai "ondamnabil0 are) 8ntr-un alt sens un pre/. Omul poate abdi"a de la tot 8n a.ara a"elei r0spunderi de
"are nu poate s"0pa de",t tr0d,nd-o -i 8n "#in5ile "0reia se 7bate... Cum s0 nu te 5,nde-ti la *rim !i
)edea)s, unde se pune a"eea-i problem0B
Romanul dostoie2sCian este romanul sin5ur0t0/ii omene-ti. El e=prim0 tulburarea) in"oeren/a)
nelini-tea unui om sin5ur 8n .a/a unei e=isten/e "are nu-i "reat0 pentru el. oul roman "re-tin nu anulea70
a"easta nelini-te printr-un r0spuns) "i "on.er0 o in.le=iune dramei; 8n. nelini-tea lui) omul simte "0
apar/ine unei alte rase de oameni) 5#i"e-te "0 5esturile sale au o alt0 .or/0 de",t "ea pe "are le-o "on.er0
lumea a"easta. Cerul -i p0m,ntul se ameste"0 ast.el) 8ntr-un stil romanes" a "0rui art0 "onst0 8n a ne5a
autonomia 2ie/ii p0m,nte-ti) 8n a l0sa s0 se 8ntre2ad0 A "a 8n 9romanul densit0/ii: A o pro.un7ime "are
rele20 8ntre5ul mister romanes". Fia/a misti"0 atin5e ni2elul 2ie/ii omene-ti 8n romanele s"rise de
Mertrude Fon 1e Lort 36rul 6eroni"i=) sau 8n a"ea nu2el0 din "are 4ernanos a s"os Dialogul
*armelitelor. Drame de "on-tiin/0 se des.0-oar0 8n Co5ul cerului de Lran7 Rer.el sau 8n *er !i )m9nt de
Carlo Co""ioli. +n Lran/a) apare epopeea liri"0 a lui Dean CaErol) 6oi tri dragostea altora, sau "ea a lui
1u" Estan5) Mri(a su#letelor. @i totu-i) inspira/ia dostoie2sCian-"re-tin0 sl0be-te 8n"etul "u 8n"etul) "u
e="ep/ia operei pateti"e -i 5randioase a lui Ro5er 4sus) "are reia dialo5ul r0sun0tor al su.letelor 8n
Re#uul, Scandalul, Abandona5ii, 6ia5a 4n serios.
Iar p0timirea "#inuitoare a su.letelor) 8n "eea "e au ele iredu"tibil) misterios) 8n "eea "e s"ap0
simplelor de.ini/ii .olosite de o psi#olo5ie ra/ional0) se e=prim0 "u e5al0 "ru7ime -i 8n opera romanes"0 a
lui Muido $io2ene) dar .0r0 ni"i o impli"a/ie 2i7ibil0 a tra5i"ului "re-tin.
Ca alt0dat0 Ra"ine) "a alt0dat0 Mauria") $io2ene las0 .iin/ele A 8ntr-un mediu banal -i 8n5r0dit) "el
al 2ie/ii pro2in"iale italiene A s0 se 8n"#id0 8n ele 8nsele -i 8ntr-un mi" "er" de su.lete turmentate. Ast.el)
neuitata "0lu50ri/0) de7n0d06duit0 -i "riminal0) din Novicea, pre"um -i bur5#e7ii "omple=a/i din 2al!ii
M9ntuitori, se torturea70 pe ei 8n-i-i -i unii pe al/ii) 8ntr-o atmos.er0 de min"iun0) .als0 iubire) rea-"redin/0
-i) mai ales) 8ntr-un .el de perpetu0 ener2are a spiritului -i sentimentelor. +n 2al!ii M9ntuitori, Maria se
e=prim0 "a una din eroinele e=a"erbate ale lui Mauria"; 9u iubes" 2ia/a) spuse ea "u 2o"e 5roas0) "u .a/a
8n"runtat0. Sunt 2iolent0. Sunt st0p,nit0 de dorin/a de a .a"e r0u.:
%
Fia/a omeneas"0 se 8ntemeia70 ai"i pe
un .ond de an5oas0 pe "are omul) neput,nd s-o elimine sau s0-i dea un sens) o e=prim0 prin a"east0
r0utate psi#olo5i"0< a"est 2enin) a"est "#in "are 8l asi5ur0 "el pu/in "0 e=ist0 "u disperare -i "0 protestea70
8mpotri2a neputin/ei proprii... O tem0 dostoie2sCian0 -i ai"i) dar tratat0 la un alt mod) la .el de 2irulent)
mai pu/in pitores") 20dind uneori o subtilitate -i o brutalitate re/inut0; .orma italian0) 8n a"ela-i timp
2iolent0 -i dis"ret0) a 97bu"iumului sla2:...
%
Muido $io2ene; % #alsi Redentori, Milano) Mar7anti %&H&) p. (J(.
\ \\
A"eea-i lume e=asperat0 a .ost lumea artei e=presioniste; lume sumbr0 8n "are impulsurile umane
nu apar/in lo5i"ii sentimentelor) "i unui .el de .urie -i de neputin/0 "are ar s0l0-lui 8n om.
"ro#esorul &nrat de Heinri"# Mann este o .iin/0 ine=pli"abil0. Ur,nd "u ne8nduple"are trei din
ele2ii s0i) el de2ine 2i"tima unei obsesii; s0-l despart0 pe unul din ei de amanta dubioas0 pe "are -i-a luat-
o din "abaretul 8n5erului Albastru. Obsesie atbt de 2iolent0 8n",t 8l 8mpin5e "#iar pe pro.esor s0 de2in0
amantul 1olei) s0 8n.iin/e7e un tripou) s0 .ie dat a.ar0 din 8n20/0m,nt) s0--i ruine7e -i s0--i 8n6oseas"0
ele2ii. Totul se des.0-oar0 8ntr-o atmos.er0 realist0 -i) totu-i) aproape #alu"inatorie) 8n m0sura 8n "are
pasiunile sunt de ne6usti.i"at -i ne6usti.i"ate) ele i2indu-se din pro.un7imi ne"unos"ute.
Ca -i romanul dostoie2sCian "re-tin) romanul e=presionist pune 8n dis"u/ie lo5i"a .iin/ei umane;
9To/i oamenii maturi) a"este .rumoase inteli5en/e) n-au .0"ut nimi" alt"e2a de",t s0 se 8n2eleas"0 8ntr-o
plas0 unde .ie"are o"#i 8l 8nt0re-te pe pre"edentul) 8n a-a .el 8n",t ansamblul pare uimitor de natural; unde
se as"unde 8ns0 primul o"#i) "el de "are depinde 8ntrea5a lume nu -tie nimeni.:
%
For .i e2o"ate ast.el a"ele
.iin/e la "are :primul o"#i: s-a rupt) ori n-a e=istat ni"iodat0. Aproape to/i marii e=presioni-ti iau "a tem0
drame "are "oboar0 8n 2remea "opil0riei. +nainte de a s"rie /mul #r 4nsu!iri, Robert Musil publi"a
Rtcirile elevului +RrlessB brutalit0/ile atro"e -i ra.inate) de un sadism "al"ulat) .olosite de trei li"eeni
per2er-i 8mpotri2a altuia) "alul lor de b0taie. Este .oarte "urios .aptul "0 a"east0 tem0 a per2ersiunii) a
adoles"en/ilor "u su.letul r020-it -i de7e"#ilibrat datorit0 urii ine=pli"abile pe "are le-o poart0 un "amarad
sau un adult) poate .i 50sit0 deopotri20 la Heinri"# Mann) la Musil sau la Lran7 Rer.el.
+n +recutul re4nvie de Lran7 Rer.el) o dram0 tre"ut0 se de720luie prin intermediul unei drame
pre7ente) 2ia/a pre7ent0 -i "on"ret0 de2enind #alu"inaterie) "on.u70) ine=pli"abil0) sub in.luen/a 2ie/ii
tre"ute< omul) "a -i la Lreud) este in"oerent datorit0 .or/elor obs"ure pe "are le as"unde. Roman poli/ist)
.reudian -i dostoie2sCian) +recutul re4nvie adu"e 8n s"en0 pe 6ude"0torul de instru"/ie Sbastian) "u numai
"bte2a 7ile 8nainte de ban"#etul la "are 8-i 2a re50si 2e"#ii "ole5i de -"oal0. +n .a/a lui Sbastian) "ompare
un arestat) pe nume Adler) a"u7at "0 ar .i asasinat o prostituat0. Sbastian 8l re"unoa-te pe a"est Adler;
este un "ole5 de -"oal0. Dup0 "e intero5#ea70 a"east0 epa20) el 8-i aminte-te) 8n"etul "u 8n"etul) "are au
.ost rela/iile dintre ei "u trei7e"i de ani 8n urm0... 4un la 5imnasti"0) inteli5ent) poet) Adler era in2idiat 8n
tain0 de Sbastian) un ins medio"ru) "u "ariera dinainte trasat0. +ntr-un sin5ur pun"t era 2ulnerabil
str0lu"itorul Adler; pl0"erea< 8n timp "e Sbastian) adept 8n"0 din adoles"en/0 al modera/iei) putea tre"e
prin de7m0/ .0r0 a se pierde) ne207,nd 8n asta de",t o "ri70 a adoles"en/ei. Sbastian 8-i adu"e a"um
aminte "um) per.e"t "on-tient) urm,nd un "al"ul premeditat) l-a 8mpins) la %' ani) pe Adler 8n bra/ele
des.r,ului... Era 5elos pe el) 2oia s0-l "orup0) -tia "0 Adler) mai pasionat -i mai .ra5il) 2a .i de.initi2
pierdut...
Sbastian a ",-ti5at A dup0 un r0stimp de trei7e"i de ani. C#iar "rima "omis0 de Adler are .orma
e=a"t0 a "rimei pe "are i-a su5erat-o el alt0dat0; ade20ratul 2ino2at este) 8n a"east0 "#estiune penal0)
6ude"0torul de instru"/ieY Iar iminen/a ban"#etului .o-tilor ele2i .a"e "a 8ntre5ul tre"ut s0 re8n2ie.
Sbastian se umile-te 8n .a/a a"u7atului) 8n .a/a lui Adler. +-i s"rie "on.esiunile) demisionea70. @i totu-i
a"el Adler pe "are l-a intero5at Sbastian) nu este a"ela-i "u "el pe "are l-a "unos"ut 8n tinere/e< ni"i m0"ar
nu mai are a"ela-i prenume... Remu-"0rile 6ude"0torului sunt "u at,t mai semni.i"ati2e 8ns0; oare nu un
ade20rat "omple= de "ulpabilitate l-a .0"ut s0 50seas"0 8n str0.undurile lui proprii "rima psi#olo5i"0 din
adoles"en/0B Omul m,nat de in"on-tient) 8n epo"a .reudist0) adau50 de"i o tem0 nou0 romanului
dostoie2sCian.
De "ele mai multe ori tema "ulpabilit0/ii) a "rimei uitate... imi" mai apropiat de Dostoie2sCi -i de
Rer.el totodat0 "a romanul *aul Mauriius de DaCob Rassermann. A"eea-i pasiune pentru remu-"0ri)
a"elea-i mobiluri in"on-tiente) a"eea-i dram0 in2i7ibil0 sub sau deasupra realit0/ii. +ntre *aul Mauriius
-i +recutul re4nvie, sin5ura di.eren/0 este "0 8n primul 92ino2atul psi#olo5i": -i in"#i7itorul "are 8l
des"oper0 nu mai sunt una -i a"eea-i persoan0 -i "0 la drama remu-"0rilor se adau50 taina re2oltei
8mpotri2a tat0lui; .iu al pro"urorului Ander5ast) t,n0rul Et7el Ander5ast re50se-te o a.a"ere 6udi"iar0
2e"#e de %3 ani. A"u7at "0 -i-a u"is so/ia deoare"e era 8ndr05ostit de sora a"esteia) 1onard Mauri7ius a
.ost "ondamnat de 6ura/i de-i nu e=istau probe) numai pe temeiul str0lu"itului re"#i7itoriu al pro"urorului
tirani") si5ur de sine) prea bine "unos"ut de Et7el deoare"e e propriul s0u tat0< Et7el 5#i"e-te) prin intui/ie)
eroarea 6udi"iar0) p0r0se-te "asa p0rinteas"0) 8ntreprinde o an"#et0) 8l 50se-te pe o"na-ul Mauri7ius) des-
"oper0 8n .ine "are este ade20ratul 2ino2at; nu Mauri7ius) "i sora ne2estei sale. Et7el 8n/ele5e atun"i "0
tat0l s0u aproape "0 !tia ade20rul< dar nea2,nd 2reo prob0 material0 ni"i de o parte) ni"i de "ealalt0)
%
Robert Musil; Die 6er;irrungen des ?Rglings +Rrless.
pro"urorul a ales la Curtea "u Duri te7a psi#olo5i"0 "ea mai sedu"0toare) "ea mai rentabil0) "ea mai
str0lu"it0< a "ondamnat un ino"ent. Iar Et7el) la r,ndul s0u) trebuie s0--i pun0 sub a"u7are tat0l...
Temele a"estui roman 5erman A "are 8n 5eneral poate .i numit e=presionist A sunt "ara"teri7ate de
o 2iolen/0 tulbure) dar sunt pu/in numeroase. Da"0 ad0u50m romanele lui Haseni"le2er) ale lui Hermann
Un5ar) 50sim; re2olta "ontra tat0lui) re8n2ierea unei "rime 9psi#olo5i"e: uitate) sadismul unui adoles"ent
sau adult "are) din 5elo7ie) 8mpin5e un alt adoles"ent la des.r,u.
Totul pres0rat "u s"ene atro"e; Sbastian) 8n +recutul re4nvie, 8l sile-te pe Adler s0 stea 8n 5enun"#i
8ntr-o "o.et0rie da"0 2rea s0-i pl0teas"0 pr06iturile< 8n Rtcirile elevului +Rrless, tinerii "0l0i 8-i "onstr,n5
2i"tima s0 se "a/ere 8n pielea 5oal0 8ntr-un pod) s0 se lase bi"iuit) s0 se umileas"0....
O alt0 psi#olo5ie de",t "ea "lasi"0 st0p,ne-te a"east0 lume pe 6um0tate dostoie2sCian0) pe
6um0tate .reudist0. Abia 8n mi6lo"ul marii epo"i romane-ti a se"olului al II-lea) apare o alt0 .orm0
#eterodo=0 de roman) 8n "are psi#olo5ia romanes"0 e=prim0 in"on-tientul) e=asperarea) .uria) "rimele
omului) neputin/a sa.
\\\
De la 8n"eputul se"olului al II-lea un num0r de roman"ieri) repre7ent,nd tendin/e destul de
di.erite) au re.u7at s0 adopte .orma a5reabil0 -i lini-titoare a unei po2estiri obie"ti2e) 8n maniera lui
4al7a" ori Sola.
Unii A "ei mai numero-i A au modi.i"at 2i7iunea romanes"0 8ntr-un sens esteticB $roust) DoE"e) F.
Rool. et". Al/ii) "u mai mi"i preten/ii artisti"e) au p0strat din arta romanului pro"edeele "ele mai utile -i
mai .amiliare "are pre7int0 8ns0 omul 8n toate "ontradi"/iile sale) "u toate neputin/ele sale. Ei au preluat
din romanul tradi/ional >"a pe un 9limba6 "omun:? arta narati20 banal0) re"u7,nd 8ns0 tot "eea "e) 8n
romanul se"olelor tre"ute) a .ost "on2en/ie psi#olo5i"0) so"iolo5i"0 sau de alt0 natur0. 4arrs) Malrau=)
Saint-E=uprE) 4ernanos) Musil) Rer.el nu derutea70 pe nimeni prin maniera lor de a s"rie< ei trans.orm0
totu-i romanul) nepre7ent,nd omul A ori",t de "ompli"at ar .i el A "a pe un lu"ru de la sine 8n/eles) "i "a
pe o .iin/0 "e s"ap0 des"rierii "omune) anali7ei abile -i a "0rei dram0 se a.l0 8n alt0 parte deo,t 8n
ane"dotele so"iale amoroase ori psi#olo5i"e pe "are le poate po2esti romanul...
A-a era romanul 9"ondi/iei umane: de la 4arrs la Malrau=< romanul "re-tin) de la Mauria" -i de
la 4ernanos la Ro5er 4sus< "rudul roman 9e=presionist:) de la t,n0rul Musil la maturitatea lui Rer.el -i
Rassermarn. +n toate "ele trei "a7uri .ormula r0m,ne 9dostoie2sCian0:; ni"i o s"#imbare aparent0 a
stru"turii romane-ti A ca 8n romanul esteti7ant) de in.luen/0 simbolist0 sau) mai t,r7iu) an5lo-sa=on0 A "i o
s"#imbare pro.und0 8n 2i7iunea omului; omul sim/it nu "a un animal psi#olo5i" -i so"ial) "i "a un animal
meta.i7i". Iat0-l de"i pe Dostoie2sCi 8ntre5.
$ARTEA A TREIA
Romanul A un 5en protei"
G6 Stilurile narativeB anecdota !i verva
8clectismul romanului du) Fa`V. A Noi #orme ale realismului. A %nteresul )entru #a)tul divers,
verva subiectivB Cerv Bain, Mic,el de Saint-"ierre, Romain Gar-, >ean Cougron. A Romanul unei
e@)erien5e. A &n re)orta( )asionatB trium#ul anecdotei, Roger "e-re#itte. A Atrac5ia )ublicisticii documen-
tare. A Georges Simenon.
Realismul vervei !i atrac5iile luiB naratorul-vedet, umorul !i e#lemeaua, con#esiunea )itoreasc.
A /riginileB *line !i Cenr- Miller. A "icarescul dend(duit !i #uria realului.
Lor/elor de e2olu/ie .ireas"0 a romanului A de la romanul baro" la "el postbal7a"ian A li s-au
ad0u5at 9.or/ele de opo7i/ie: "are au s"#imbat opti"a romanes"0. $entru prima oar0 un 95en: literar
r0spunde tuturor e=presiilor -i ne2oilor omului; domolire a "elei mai 2ul5are ima5ina/ii) satis.a"ere a
"urio7it0/ii) do"umenta/ie) medita/ie) e=plorare...
Tot pentru prima oar0 un 5en literar .olose-te simultan te,nici at,t de di2erse. $e ",nd "ititorii
doamnei de Menlis puteau .i surprin-i) nu 8ns0 deruta5i, de C#ateaubriand ori 4al7a") ast07i ni"i un "ititor
nu are certitudinea c va gsi 4ntr-un roman ,abitudinile romane!ti care-i sunt )e )lac sau mecanismul
imaginativ care-i este #amiliar. Obi-nuit s0 urm0reas"0 .irul unei po2estiri realiste bine "onduse de $aul
Fialar >9^in,nd 8n "ump0nire pu-"a "u dou0 /e2i) 4eauru 8nainta pe "0rarea "u momeli pentru 2,nat:?)
"ititorul de a7i e mirat de .aptul "0 Her2 4a7in introdu"e 8n roman 2er2a -i a5resi2itatea-i "ara"teristi"0;
9+n timpul 0sta-i /in o predi"0) 8n2eles" obie"tul) le5 pan5li"u/a. A#) prieteneY Insul 6ubila...:.
1a Steinbe"C ori la Camus "ititorul se i7be-te de o lume impenetrabil0) 207ut0 e="lusi2 dina.ar0)
.0r0 e=pli"a/ii) .0r0 anali7a sentimentelor. In2ers) at#alie Sarraute 8l arun"0 8n ad,n"urile "on-tiin/ei;
9A"um e o"rotit) a"um) 8ntre pri2irea a"eea -i el) se i2e-te "e2a A o ima5ine >...?. @tie "ine e) desi5ur) ar
putea r0spunde imediat da"0 ar .i 8ntrebat.: 1a Mi"#el 4utor 3+re)te=, 2a 50si a"eea-i am0nun/it0 istorie)
po2estit0 de trei ori la r,nd.
@i totu-i) 8n a doua 6um0tate a se"olului al II-lea) impresia de ciudat pro2o"at0 de noile opti"i
romane-ti s-a atenuat. Un publi" destul de lar5 e 9in.ormat: asupra a"estor tentati2e) "0rora snobii ori
ade20ra/ii amatori le-au a"ordat "redit. Fi7iunea romanes"0 "omun0 a e2oluat -i ea sub in.luen/a a"estor
"0ut0ri.
Art0 di2i7at0) -i 8n "onse"in/0 impur0) s"0p,nd de.ini/iilor pre"ise. Dar) to"mai de a"eea) plin0 de
toleran/0 -i bo5at0 8n posibilit0/i) "a 2ia/a 8ns0-i. Un in2entar al .ormelor e=istente ast07i) "#emate s0
"on2ie/uias"0 -i s0 se 8mbo50/eas"0 re"ipro") mai de5rab0 dee,t s0 se opun0) 2a 2orbi despre libertatea -i
"omple=itatea romanului 8n epo"a noastr0.
\ \ \
+n timp "e romanul-art0 se a.irm0) romanul realist se re4nnoie!te. +n .orma narati2-des"ripti20
"reat0 de se"olul al III-lea ris"a s0 par0 8mb0tr,nit. Reporta6ul) .aptul di2ers) inter2en/ia umorului -i
2er2ei naratorului sau) dimpotri20) noile te#ni"i de 7u5r02ire obie"ti20) "reea70 #ormele moderne ale
realismului.
+n Italia) 7u5r02irea sea"0 -i 2iolent0) realist0 dar .0r0 "omple7en/e des"ripti2e) re7ultat al
in.luen/ei e=er"itate de Maupassant -i $irandello) s-a de72oltat 8n"ep,nd ou Fer5a) -i a6un5,nd la Alberto
Mora2ia ori I5na7io Silone. A"ela-i neorealism) 20dind 8ns0 o mai dire"t0 inspira/ie din 9romanul
ameri"an:) mar"#ea70 5enera/ia din %&GP 8n Spania) slu6indu-i drept prete=t pentru re2endi"0ri se"rete -i
antren,nd-o 8ntr-o art0 naturalist0 -i 8n.l0"0rat0; Desls Lerngnde7 Santos) Camilo Dose Cela) Duan
MoEtisolo. Lilmele lui 4ardem 2in -i ele 8n spri6inul a"estei rena-teri a romanului spaniol.
+n"ep,nd din %&H3) 8n Lran/a domin0 .aptul di2ers) ane"dota) elementul 9pi"ant:) reporta6ul) 8n
dauna romanului de medita/ie) a romanului 9"ondi/iei umane:) a=at pe e=perimente esteti"e ori morale.
Her2 4a7in) Ro5er $eEre.itte) LranOoise Sa5an "onsiderau literatura drept e=presia narati20 a 2ie/ii)
impun,ndu-se unui publi" pli"tisit de romane pseudopsi#olo5i"e -i de opere 9an5a6ate:. 9Fia/0) at,tY:)
pro"lama Her2 4a7in prelu,nd "ondu"erea unei "ole"/ii. Romanul) alt0dat0 8n m,inile 5,nditorilor)
a2enturierilor sau pro.esorilor) intra a"um 8n posesia 5a7etarilor -i reporterilor. O dat0 "u a"est realism
dire"t se a.irma -i o alt0 -"oal0) 9-"oala 2er2ei: >Failland) imier) ourissier) Da"Kues 1aurent) 4ernard
LranC?) 8ntemeiat0 pe de7in2oltura) "inismul -i temperamentul po2estitorului.
Epo"a postbeli"0 real0) "are a 8n"eput abia prin %&HJ) e mar"at0 de rea"/ia 8mpotri2a romanului
9"ondi/iei umane:) de2enit) 8n parte) 9roman an5a6at:. $entru Her2 4a7in 36i)era sugrumat=, Meor5es
Arnaud 3Salariul groaei=, Ro5er $eEre.itte 3Ambasadele=) o e=perien/0 parti"ular0 nu mai "onstituie o
problem0 moral0 "u re7onan/e uni2ersale) "i un .apt di2ers) o ane"dot0 a "0rei 2aloare "onst0 8n .aptul "0
e puterni"0) pre5nant rele2at0 de 2er2a autorului. Grea5a r0m,ne o "arte pas"alian0. $ubli"ul 8l impune
8ns0) 8n %&H3) pe Her2 4a7in) de pild0) to"mai .iind"0 istoria s"ris0 de el despre .iul re2oltat 8mpotri2a
.amiliei e un .apt simplu din 2ia/a "otidian0) pre5nant -i puterni") desi5ur) dar .0r0 2aloare moral0
e=emplar0.
Iat0 o nou0 .orm0 de 9realism:) tot at,t de str0in0 romanului 9tra5i":) moral ori meta.i7i") "a -i
realismului tradi/ional. Ea 8nlo"uie-te 9romanul-.res"0: >Dules Romains) Meor5es Du#amel?) pro2enit din
naturalism) "u romanul-m0rturie< realitatea so"ial0 -i uman0 nu mai este pri2it0 "a un tablou obie"ti2< e
207ut0 prin e@)erien5a, verva !i dis)oi5ia unui erou-narator martor; Mi"#el de Saint-$ierre 3La Mer 7
boire=, Her2 4a7in 3*u "a)ul de )ere5i= transpun aidoma aproape e=perien/e reale; 2er20 -i pi"ares".
Realismul mar"at de 8ntoar"erea la ane"dot0 e .oarte di.erit de "eea "e s-a numit 9neorealism: 8n
Italia >Mora2ia) Silone) Carlo 1e2i -i "inemato5ra.ia italian0 postbeli"0?) ori 8n Spania dup0 %&GP
>Sbastian Duan Arbh) Stu)ul de Camilo Dos Cela) Desls Lerngnde7 Santos) Duan MoEtisolo) .ilmele lui
4ardem et".?. eorealismul italian ori spaniol se 2rea obie"ti2 >.iind deseori inspirat de un anume aspe"t
al romanului ameri"an) de Hemin5TaE -i Dos $assos?. Dimpotri20) 8n Lran/a re8ntoar"erea la realism
impli"0 inter2en/ia subie"ti20 a unui narator 2iolent) p0rtinitor -i pasionat.
\\\
6i)era sugrumat) are o sin5ur0 tem0) o sin5ur0 ambi/ie; e2o"area pre"is0) 2ie) personal0 a unei
realit5i )articulare !i limitateB "opil0ria lui Dean Re7eau tr0it0 8ntr-o .amilie pro2in"ial0 sus-pus0)
tradi/ionalist0) se2er0 -i ridi"ul0) "ondus0 de o .emeie dur0 -i isteri"0) Lol"o"#e. Desi5ur) -i 8n romanele
lui 4ernanos) Malrau= sau Sartre se po2esteau istorii parti"ulare) petre"ute 8n Artois) 8n C#ina
re2olu/ionar0 ori 8n "a.enelele pari7iene< ele a2eau 8ns0 o 2aloare 5eneral uman0 -i moral0) .ie"are
persona6 8ntru"#ip,nd un e=emplu al "ondi/iei umane) al problemelor noastre politi"e) so"iale) reli5ioase...
Dimpotri20) Her2 4a7in 8-i "on"entrea70 interesul asupra unei realit0/i sin5ulare; un anumit mod al 2ie/ii
.amiliale) posibil numai dup0 %&(G) 8ntr-un "ona" din An6ou) a.lat sub in.luen/a unei mame rele -i isteri"e)
"u tot "e poate .i dramati") "iudat) surprin70tor -i sa2uros 8n a"east0 7u5r02ire limitat0 8n timp -i spa/iu.
Adi"0) .apte reale) redate 4n -i )rin 2eridi"itatea lor) .apte "are trebuie sa interese7e )rin ele 4nsele.
O e=perien/0 di.erit0 de a noastr0) un .apt di2ers) o ane"dot0 "are ne a/,/0 "urio7itatea) "are ne
8n.0/i-ea70 di2ersele aspe"te ale 2ie/ii) iat0 inspira/ia romanului realist. oul realism se distin5e 8ns0 net
de realismul tradi/ional) apli"at) ri5uros) obiectiv. Dup0 %&H3) noul roman realist are "ara"teristi"ile
mrturiei -i anumite aspe"te 95a7et0re-ti:; e )asionat, subiectiv, )ersonal. 6i)era sugrumat ar .i putut .i
un roman bal7a"ian) un .ra5ment din Scenele vie5ii de )rovincie. Dar 9stilul:) 9maniera: 8l di.eren/ia70
radi"al. +n epo"a realist0) Balac era a"ela "are po2estea< 8n romanul lui Her2 4a7in) nu Her2 4a7in
po2este-te) "i persona6ul s0u) Dean Re7eau.
Te#ni"a realist0 e 8n a"est "a7 8n 8ntre5ime modi.i"at0. $ro"edeelor abile ale nara/iunii obie"ti2e)
.0"ut0 de la distan/0) le urmea70 un e#e"t mai simplu -i mai imediat; verva naratorului A persona6 A martor.
+n Lran/a) noul realism se va 4ntemeia )e verv. Oare nu to"mai de"lan-area 2er2ei e "ea "are a .0"ut din
Her2 4a7in un pre"ursor) da"0 nu "#iar un -e. de -"oal0B 6i)era sugrumat, de pild0) "on/ine toate
elementele portretului bal7a"ian ml0diate -i trans.ormate 8ns0 de inter2en/ia subie"ti20 -i iritat0 a
naratorului-erou) "are d0 "0r/ii "uloarea propriei lui personalit0/i; 98ntr-un "u2,nt) tat0l meu era un Re7eau
stati") mai "ur,nd spiritual de",t pro.und. Mai "ur,nd subtil de",t inteli5ent. Citea mult -i 5,ndea pu/in.
Era bine in.ormat) dar lipsit de idei ori5inale. +nlo"uia uneori 2oin/a "u se"tarismul unor 6ude"0/i
nesubstan/iale. $e s"urt) tata era tipul omului "are nu-i ni"iodat0 el 8nsu-i) "i numai "eea "e i se su5erea70
s0 .ie) "are se s"#imb0 la .a/0 o dat0 "u s"#imbarea de"orului -i "are) "on-tient de a"est lu"ru) se a5a/0 "u
disperare de de"orul respe"ti2. Ca 8n.0/i-are) tata era m0run/el) u-or 8n"o2oiat) a2ea umerii 8n5u-ti -i ni-te
must0/i "ople-itoare. C,nd l-am "unos"ut) p0rul lui era 8n"0 ne5ru) dar 8n"epea s0 se r0reas"0. Fe-ni"
su.erind) tr0ia 8ntre dou0 mi5rene -i se #r0nea "u aspirine.:
%
Arta realist0) dar "are a "unos"ut 9ra"ursiul:<
ra"ursiu su5erat) de al.el) de respira/ia 8ntret0iat0) de su.lul A "#iar de in2e"ti2a A autorului) "on.undat) 8n
%
Her2 4a7in; 6i)era sugrumat, trad. de Iulia Soare) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'H) p. '(.
"a7ul de .a/0) "u persona6ul prin"ipal. +n portretul mamei) arta de a nara "u pasiune atin5e aproape
2ul5aritatea;
9+n a.ar0 de interesul pentru edu"a/ia noastr0) doamna Re7eau 2a mai a2ea o mare pasiune;
.ilatelia. +n a.ar0 de odraslele ei) nu -tiu s0 .i du-m0nit de",t moliile -i spana"ul. Cred "0 nu mai am nimi"
de ad0u5at la portretul ei) a.ar0 doar "0 poseda m,ini mari -i pi"ioare mari) de "are -tia s0 se .oloseas"0.
um0rul de Cilo5ram-metri "#eltui/i de e=tremit0/ile ei 8n dire"/ia obra6ilor -i a .undului meu ridi"0 o
problem0 interesant0 de risip0 de ener5ie.:
%
Obie"ti2e) odinioar0) 8n romanul realist tradi/ional) 7u5r02irea) des"rierea) te#ni"a portretului sunt
supuse ai"i numai -i numai 2er2ei naratorului-erou) pre6ude"0/ilor) dispo7i/iei) 2i7iunii sale proprii; 9Mar"
-tia "0 domnul 1e5rbual era bo5at) 20du2) .eri"it:
(
. Se poate admira ordinea a-e70rii ad6e"ti2elor<
persona6ul e 8ns0 vut e@"lusiv de DeroulE )ovestirii. A"esta din urm0 8i (udec, 8n numele personalit0/ii
lui) al de75ustului .a/0 de oameni -i al 2er2ei sale) pe to/i .i5uran/ii. $entru a-i e2o"a) .olose-te limba6ul
lui personal) l0s,nd s0 inter2in0 propriile-i repulsii) sen7a/iile lui dire"te; 94erOa" e o iap0 imens0)
ele5ant0) periat0) "are 2orbe-te meste",nd 5um0. T,n0r "um este) nu-i de lo" amu7ant s0-l 2e7i pasionat
de probleme de brid5e. Cu2intele Vimpas) .ur"uli/0W 8mi par tot at,t de 6osni"e) de ne"u2iin"ioase) "a -i
Va""eleratorW ori V"ilindruW >...?. Mai este -i Ma=imian. Asta-i "el mai onest dintre oameni. Onoarea) 2ir-
tutea 8l mun"es" 7iua -i noaptea >...?. O#) dar n-a atins 8n"0 per.e"/iunea. Are prea multe "alit0/i -i po7ea70
un pi".:
J
Cel mai adesea) duritatea ane"doti"0 se e=prim0 prin e=perien/a unui t,n0r oare intr0 8n 2ia/0 .iind
pre2enit asupra min"iunilor lumii adulte. S bei marea de Mi"#el de Saint-$ierre 8l adu"e 8n s"en0 pe
t,n0rul Mar" Fan Hussel "are 8-i bate 6o" de respe"tabila lui .amilie. O u-oar0 de"ep/ie amoroas0 8i e
su.i"ient0 pentru a rupe pun/ile -i) dup0 "e e7it0 8ntre studii de medi"in0 -i pi"tur0) Mar" se an5a6ea70) 8n
%&J&) "a marinar ne"ali.i"at 8n marina de r07boi. Apoi "ontinu0 s0 se 6oa"e; la Toulon) .a"e 8n a-a .el)
8n",t s0 .ie mutat pe "ru"i-0torul "omandat de un"#iul s0u< are 5ri60 s0 e2ite prote"/ia 9b0tr,nului: A "are
mult timp ni"i nu -tie "0 nepotul lui .i5urea70 8n ultimele r,nduri ale e"#ipa6ului A dar .a"e "e .a"e s0-i
8nt,lneas"0 -i s0-i "u"ereas"0 pe oaspe/ii un"#iului "omandant.
O e=perien/0 de a"ela-i ordin) 8ns0 mai "rud0) mai "ini"0) 2om 50si 8n Marele vestiar de Romain
MarE -i) de asemenea) 8n primele "0r/i ale lui Ro5er imier) 8n "ele mai bune "0r/i ale lui Da"Kues 1aurent
3Ra5a "ea mic=. Su""esul romanului "ini" -i plin de 2er20 a .ost adus de o 8ntrea50 5enera/ie inspirat0) 8n
primul r,nd) din dis)re5ul )entru lumea adul5ilor, a 9serio-ilor:.
Mai brutal) intrat din "lipa 8n "are a de2enit b0rbat 8ntr-o a2entur0 disperat0) rup,nd toate pun/ile)
e eroul lui Dean Hou5ron din 6ei culege #urtuna. Din dispre/ pentru o 2ia/0 prea mol"om0) plea"0 8n
Indo"#ina "#iar atun"i ",nd r07boiul era 8n toi -i domnea #aosul< a2enturier din propriu-i 8ndemn) de2ine
martor) 8n .olosul umanit0/ii) al unei des"ompuneri -i al unei 8n.r,n5eri. Era) 8ntr-un .el) un des)erado,
a"ela-i "are inspirase Salariul groaei de Meor5es Arnaud; 8n Ameri"a Central0 un a2enturier a6uns 8n
"ulmea nenoro"irii) prime-te) 8n s"#imbul unei sume de bani) s0--i ri-te 2ia/a "ondu",nd un "amion
8n"0r"at "u e=plo7ibile pe un drum des.undat -i impra"ti"abil) unde "ea mai mi"0 7drun"in0tur0 poate
arun"a totul 8n aer...
+n toate a"este "a7uri e 2orba despre o a2entur0 personal0) despre o ane"dot0 >ori despre o
m0rturie?) -i nu despre o istorie recom)us, "u 2aloare 5eneral0) "um "erea tradi/ia realismului. u se mai
pune problema de a pre7enta obie"ti2 "ititorului un mediu) un timp) o epo"0) "ondi/ii de 2ia/0 -i de a plasa
apoi persona6ele "are 2or ilustra posibilit0/ile -i dramele umane o.erite -i propuse de respe"ti2ul mediu -i
"adru. 9Realismul: nu mai porne-te de la 9mediu:) "i) parado=al) de la individ. $ornind de la un indi2id
anume) de la un indi2id a.lat 8n "on.li"t "u mediul) "u epo"a) "u propria-i e=isten/0) se "onstruie-te A "el
mai .re"2ent prin trans"rip/ie autobio5ra.i"0 A o a2entur0 romanes"0 "onstituind) 8n mai mare m0sur0
de",t un roman) e@)resia roman5at a unei e@)erien5e, "u irit0rile) ura -i 2i7iunea ei personal0) 8ntr-un
"u2,nt) o pasiune indi2idual0 opus0 obie"ti2it0tii tradi/ionale. O nou0 inspira/ie romanes"0 A ar trebui
spus o 9-"oal0: romanes"0 A a respins ast.el 6o"ul tradi/ional al romanului) unde nu se putea introdu"e pa-
siunea) pasiunea de7l0n/uit0 de a po2esti nu o istorie simboli"0 -i "u 2aloare uni2ersal0) "i o ane"dot0 )er-
sonalB 9Eroii de roman "ad repede 8n 5eneralitate >...?) -i atun"i totul de2ine 5ratuit) abstra"t) "oerent "a o
demonstra/ie >...?. R0m,i spe"tator. u te a.li 8n mie7ul lu"rurilor.:
H
+n"ep,nd din %&H3) roman"ierii
reali-ti au renun/at de a mai 7u5r02i de la distan/0 realitatea< ei au 2rut s-o surprind0 8n "alitate de martori)
de a"tori) s0 .ie 8n 9mie7ul: ei.
%
%bidem.
(
Mi"#el de Saint-$ierre; La Mer 7 boire, Calmann-122. %&G%) p. H'.
J
Ro5er imier; Le Cussard bleu, Mallimard) %&GP) p. J(.
H
Dean Hou5ron; "ar gui te scandale..., Del Du"a) %&'P) p. (%(.
\ \ \
Romanul nu mai este o aventur e@em)larK el a de2enit o anecdot )regnant. +ntr-ade20r
mutatis mutandis, adi"0 8ntr-un .el mai modest) ne 50sim -i ai"i 8n .a/a unei "ri7e de "on-tiin/0
asem0n0toare "u a eroului din >urnalul unui )reot de 5ar, sau "u a lui Qio din *ondi5ia uman< sau "#iar
8n .a/a unor probleme similare "elor "are-l in2adea70 pe Mat#ieu 8n Drumurile libert5ii lui Sartre.
Dimpotri20) nu 2om putea tr0i nimi" asem0n0tor "opil0riei lui Dean Re7eau) a-a "um este ea e2o"at0 de
4a7in 36i)era sugrumat=, de",t da"0 ne re8n"arn0m) prin metempsi#o70 -i re"ul temporal) sub "#ipul
unor nobili de /ar0 an5e2ini din %&(G.
oul roman realist) ane"doti") rupea tradi/ia romanului 9tra5i":) a romanului 9"ondi/iei umane:.
El este) 8ntr-un anumit sens) un re)orta( )asionat asupra unei realit0/i di#erite de a noastr0. E absorbit de
subie"t -i nu are preten/ia de a 7u5r02i ni"i "ondi/ia uman0) ni"i natura uman0) "i o aventur )articular.
i"i o re7onan/0 9uni2ersal0: nu e=ist0 8n m0rturiile) 8n po2estirile netranspuse) ale lui Mi"#el de Saint-
$ierre) ale lui Ro5er imier. 1a ei) arta nu "onst0 8n a trans.orma 2ia/a) "i 8n a o "olora "u 2er20.
Deoare"e -i ane"dota "a atare are o 2aloare. $li"tisit de marile probleme ale an5a60rii) r07boi)
/eluri ultime) "ondi/ia uman0) un publi" lar5 a-teapt0 "a romanul de a7i s0-i o.ere .ie o istorie dur0 -i
dramati"0) .ie una sa2uroas0) -i pi"ant0) dar) 8n ori"e "a7) o istorie "are s0 pre7inte omul 8n "alitate de
civil. +n"ep,nd din %&H3 e 2i7ibil0 rea"/ia 8mpotri2a romanului "are adu"e 8n s"en0 marile 9an5a60ri:
umane; r07boi) "ru"iad0) ideolo5ie) e=perien/e politi"e) e=perien/e meta.i7i"e. Lran/a 2rea s0 re2in0 la
micile drame ale 2ie/ii normale) ale vie5ii civile, 2rea s0 nu se mai simt0 9mobili7at0: la .rontierele patriei)
ale umanit0/ii ori ale an5oasei umane. Tot ap0r,nd ra/iunea e=isten/ei) ne-am dat seama "0 ne pierdem
po.ta de 2ia/0...
oul realism e mar"at de probleme "i2ile) so"iale) personale) pitore-ti) pi"are-ti. Romanul de2ine
o istorie interesant0) "are nu mai 2orbe-te 8ns0 despre totB e o ane"dot0) 8n sensul a"esta) Ro5er $eEre.itte)
dup0 ",te2a .oarte .rumoase "0r/i) re/inute -i intime) "a) de pild0) "rieteniile )articulare -i Moartea unei
mame, 8-i des"oper0 2o"a/ia 8n "ule5erea de ane"dote. O burs0 de studii 8n Mre"ia 3/racolul=, o le5a/ie a
Lran/ei 3Ambasadele=, .le"0reli) amintiri -i resentimente 3S#9r!itul ambasadelor=, indis"re/ia unui "roni"ar
"are l-a "itit prea mult pe Anatole Lran"e 3*,eile s#9ntului "etru=, pl0"erea re2el0rii intri5ilor se"rete) "u
pre"au/iile ne"esare pre8nt,mpin0rii unui pro"es de de.0imare 3*avaleri de Malta=, toate 8i slu6es" drept
prete=t pentru a 8n-ira ane"dote) asemenea unui om de lume "are spune peste tot "eea "e s-ar "u2eni spus
numai 8n anumite o"a7ii.
Mai e=pli"it) interesul pentru ane"dot0 des"#ide "alea marelui roman-reporta6) "el "are) 8ntr-o
manier0 dramati"0) pre7int0 "ititorului lini-tit) instalat 8n .otoliul s0u) "eea "e numim "u 5randilo"2en/0
9problemele timpului nostru:. A-a sunt reporta6ele roman/ate ale lui Mi"#el Cesbron) asupra unor
probleme de ar70toare a"tualitate) preo/i-mun"itori sau "opii deli"2en/i 3S#in5ii a(ung 4n iad, *9ini
)ierdu5i #r gard=, Dean Hou5ron) $aul Tillard< amintirile pateti"e ale C#ristinei Arnot#E 3Am doueci
de ani !i nu vreau s mor=K realismul roman/ios al lui Ser5e Mroussard 32emeia #r trecut, &n o#i5er cu
tradi5ie=K tablourile a.ri"ane ale lui Mo#amed Dib) Mouloud Mamimeri) Albert Memmi< "lasi"ele .res"e
so"iale ale lui Mi"#el de Saint-$ierre 3Aristocra5ii, Scriitorii=K do"umentatele romane e=oti"e ale lui
Mi"#el Droit) Da"Kues 1an7mann) reporta6ele-medita/ii ale lui Dules RoE. Stilul lor seam0n0 "u al
reporta6ului; 9C0ldura e boala a"estui /inut. Ori te obi-nuie-ti) ori "rapi. E mai bine s0 te obi-nuie-ti. C,nd
am a6uns la postul din _uan5-Q#e) trei 7ile dup0 ata") b0tea 2,ntul dinspre 1aos.:
%
Des"rierea pitoreas"0
reintr0 8n drepturile ei; 9Cele dou0 8n"0peri o"upate de .amiliile "elor doi .ra/i Ten5 erau ni-te "u-ti
8ntune"oase) .olosite de 5enera/ii 8ntre5i) 8n spatele pr020liei unui imobil "are) dntr-una din 7ilele
urm0toare) 2a "eda lo"ul unui 75,rie-nori nou-n0s"ut) .0r0 doar -i poate "ubist.:
(
Iat0-ne 8ntr-o lume 2i7ibil0) 8ntr-o lume "e poate .i 7u5r02it0 8n tr0s0turi mari) 8n a"ea lume "are a
atras romanul "0tre 5a7et0rie) "0tre 9do"ument:. Un s"riitor realist mai 9"lasi": -i mai e=i5ent) "um e
Ro5er ICor) se r072r0te-te 8mpotri2a de5rad0rii realismului; 9A"tualul .aliment al romanului e "el "are
l0r5e-te ",mpul de a"/iune al m0rturiei; de dorul .ra5ilor ro7i -i "otoarele) te mul/ume-ti -i "u reporta6ul
da"0 nu ai alt"e2a mai bun.:
J
Dar 95a7et0ria: impun,ndu--i to"mai 9"entrarea: -i "olorarea e2o"0rii romane-ti) o trans.orm0
8ntr-un 9.apt di2ers:. @i atun"i) ane"dota) substituindu-se dramei morale) 7u5r02irii unui mediu ori unui
su.let) se impune 8n primul r,nd prin 2aloarea ei de dram0 de a"tualitate; o .emeie "are -i-a omor,t
%
Dules RoE; La bataille dans la riire, Mallimard) %&GJ. p. %''.
(
Ser5e Mroussard; 'uartier c,inois, Albin Mi"#el) %&GJ) p. *J.
J
Ro5er ICor; Mise au net, Albin Mi"#el) %&G*) p. %&H.
b0rbatul se re.u5ia70 pe un -lep) e 507duit0 "in"i 7ile de "0pitan) "are nu o "unoa-te >Ser5e Mroussard;
2emeia #r trecut=K un o.i/er .ran"e7 trebuie s0 se despart0 de .emeia iubit0 >Meor5es Au"lair; O
dragoste german=K ",/i2a in-i se 8nt,lnes") se pierd) se re8nt,lnes") pe o strad0 animat0 din $aris >$aul
Muimard; Strada Le Cavre=. S"opul "0r/ii este a"ela de a pre7enta) asemeni unui 9dosar: roman/at) un
9"a7 uman:; se"retele unui al"ooli" "are se "on.ia70 patronului unui bar din pro2in"ie >Antoine 4londin;
O maimu5 iarna?. Ane"dota poate .i mai "onsistent0) ea poate adu"e 8n s"en0) de pild0) "a7ul sin5ular al
omului "are 2rea s0 .ereas"0 de 2,n0tori pe ultimii ele.an/i din A.ri"a >Romain MarE; Rdcinile cerului=.
+n a"est sens) romanul) "on.und,ndu-se "u reporta6ul dramati") urm0re-te de "ele mai multe ori e=otismul;
re2olta minerilor din /inutul Ama7oanelor >Dos Andr 1a"our; Moartea 4n grdin=K "iudata pasiune
militar0 a unui "olonel en5le7) luat pri7onier de 6apone7i >$ierre 4oulle; "odul de )e :;ad=K "onstruirea
unui bara6 8n E=tremul Orient >Mar5uerite Duras; &n bara( va stvili "aci#icul=K re2olu/iile dintr-un
minus"ul stat arab >Henri Castilou; Legiunea /umra,=.
Roman 9do"umentar:) "e--i re50se-te 2,na realist0 o dat0 "u Ro5er ICor sau $aul Fialar) dar "are-
-i stimulea70 inspira/ia prin studiul 5a7et0res" al unui 9"a7: sau al unei 9probleme:; Cesbron -i preo/ii-
lu"r0tori) Mi"#el de Saint-$ierre -i 9blu7oanele aurite: 8n Noii aristocra5i. A"i) 2er2a re8nnoie-te
7u5r02irea realist0 prin an"#et0 -i reporta6.
+n a"est domeniu Meor5es Simenon) 8n po.ida stilului s0u de-o 8nsp0im,nt0toare paloare) a impus
"eea "e s-ar putea numi esteti"a -i problemati"a 9romanului-.apt-di2ers:) romanului "are) dintr-o
ane"dot0) e=tra5e ma=imum de ade20r uman la "are pot a6un5e te#ni"ile realiste. @i 8ntr-ade20r Simenon
8-i "onstruie-te totdeauna romanele 4n (urul unui .apt di2ers A 8n 5eneral o "rim0. Roman"ierul 8l
dep0-e-te 8ns0 8n m0sura 8n "are 8l .olose-te numai pentru a re2ela .ondul ni/el "am tern al "on-tiin/ei
umane -i ipo"ri7iile ei. +n 6duvul >%&'P? de e=emplu A nu putem lua) dintre "ele trei sute de romane ale
lui Simenon) de",t un e=emplu A un b0rbat este p0r0sit de so/ia lui) pe "are poli/ia o 50se-te moart0 8ntr-
un #otel. +n a"est roman 9poli/ist: an"#eta tre"e pe planul al doilea< -i) de alt.el) "el oare o 8ntreprinde e
so/ul) poli/ia stabilind rapid "0 .emeia s-a sinu"is. 1ui Deantet A eroul "0r/ii A nu-i mai r0m,ne de",t s0
des"opere de ce s-a sinu"is so/ia lui< -i) 8n"etul "u 8n"etul) 8n/ele5e "0 din 2ina lui; 8n de"ursul unei lente
re"onstituiri )si,ologice, Deantet des"oper0 "0) .0r0 ni"i un .el de 8ndoial0) era un la-... Laptul di2ers slu-
6e-te drept prete=t) drept pun"t de ple"are pentru o 2eritabil0 autopsi#anali70 a an"#etatorului "are se "on-
.unda "u 2ino2atul... Tema real0 a "0r/ii e) la urma urmelor) 9sartrian0:; un om 8n/ele5e treptat "um
ipo"ri7ia) optimismul) ne2oia de "on.ort) 9reaua lui "redin/0: au 8mpins-o pe so/ia sa la sinu"idere.
Fom re50si a"ela-i pro"edeu -i a"eea-i abilitate la numero-i roman"ieri italieni) preo"upa/i -i ei de
7u5r02irea 9relei-"redin/e:) de studierea :"a7urilor: 6udi"iare. "roces cu u!ile 4nc,ise de Orio Fer5ani e
un .el de dublu re5istru al 2ie/ii< la supra.a/0 un .apt di2ers; Antonietta Laedis u"is0 de so/ul pe "are-l
8n-ela< 8n "ontrapun"t -i 8n timpul des.0-ur0rii pro"esului) an"#eta psi#olo5i"0 -i moral0 asupra
responsabilit0/ilor "rimei.
\ \ \
Sub numele modern de #las, ori de .apt di2ers) ane"dota domin0 8ntr-o produ"/ie romanes"0
adaptat0 "ondi/iilor de "on"uren/0 impuse de 6urnalul tip0rit ori tele2i7at. $,n0 unde a"east0 literatur0
9re5i7at0: r0m,ne literatur0 8n sensul onorabil al "u2,ntului >re7ist,nd -i ast07i le"turii...?B
+n "ompara/ie "u "elelalte surse de #ran0 a ima5ina/iei A 9in.orma/ie:) reporta6) an"#et0) dram0
radio.oni"0 ori tele2i7at0 A romanul ane"doti" -i realist s-a 9ap0rat: prin inter2en/ia )ersonalit5ii
naratorului. Ea "olorea70 opera tip0rit0) "on.erindu-i prin 9stil: A adi"0 prin 5esti"ula/ia a.e"ti20 -i
"oleri"0 a po2estitorului A "ara"terul ori5inal.
De a"eea noul realism a2ea s0 se de7interese7e de obie"ti2itate -i s0 se 8ntemeie7e pe dis)oi5ia !i
verva naratorului; atun"i ",nd mii de "ititori 8l pre.er0 pe Her2 4a7in) ei ale5) .0r0 s0--i dea seama A 8n
domeniul romanului realist -i narati2 A un roman"ier "are) prin a5resi2itatea sa personal0) p0strea70
2aloarea stilului s"ris.
Cu 5reu s"riitorul se deosebe-te 8n a"est "a7 de reporter) poate doar prin lo5oree. El nu .a"e de",t
s0 o.ere "ititorului) "u o brutalitate temperat0 prin nuan/0 -i 2er20) e2o"area realist0 a unui mediu
ne"unos"ut "ititorului. Un spital de psi#iatrie) "u delirurile 9.urio-ilor: 8n Cu "a)ul de )ere5i de Her2
4a7in; 9Art#ur nu dispre/uia spe"ta"olul unei mi"i 8n"0ier0ri. Cir" pe 5ratisY Re2olt0 prin pro"ur0Y +n 6urul
lui) .luier0turile se 8mpleteau -i se despleteau "a ni-te stridente serpentine. $a"ientul) aprobat pe t0"ute) se
lupta "u 5ardienii) le s.,-ia "0m0-ile >...?. O"#ii i se aprindeau) s",nteiau 8n penumbr0. S"otea .l0"0ri pe
n0ri. Dup0 "e eroul era 8n2ins) le5at) transportat 8n alt0 se"/ie -i pus sub atent0 supra2e5#ere) 2o"i.er0rile
8n"etau .0",nd lo" "omentariilor. Ce subie"t nimerit pentru o dis"u/ieY Ce b,r.0Y:
%
Iat0 o s"en0 pe "are
"ititorul) a-e7at lini-tit 8n .otoliul s0u) n-a 207ut-o ni"iodat0 8n 92ia/a "i2il0:.
Roman"ierul nu mai 6oa"0 ai"i rolul de analist) "i pe "el de 9pre7entator:. El ale5e o s"en0
9.rapant0:) o 9montea70: -i o o.er0 "a #ran0; ni"iodat0 nu a /inut 8ntr-o mai mare m0sur0 seama de publi"
de",t a"um) ",nd) 7iarist dis"iplinat) o.er0 spe"tatorilor ima5inile pe "are ei le dores".
Arta 9literar0:) e=i5en/a 9literar0: se re.u5ia70 atun"i 8n a.irmarea tumultuoas0 a personalit0/ii
po2estitorului. Con-tient de .aptul "0 se 8n6ose-te tot 8n.0/i-,nd 9ur-i: -i 9e=perien/e tr0ite:) roman"ierul
se retra"tea70) se ap0r0) 8-i impune 9stilul:) adi"0 propria-i umoare -i ironie.
\\\
Ane"dot0 pasionat0 unde important0 e) 8n primul r,nd) m0rturia personal0) 2aloarea noului realism
"onst0) 8nainte de ori"e) 8n lo5oreea martorului. Cel mai adesea) a"east0 lo5oree este alimentat0 "#iar de
e=perien/a naratorului; Her2 4a7in a dus 8ntr-ade20r o 2ia/0 5rea dup0 "e -i-a p0r0sit .amilia) Mi"#el de
Saint-$ierre s-a an5a6at 8ntr-ade20r "a marinar de punte) Meor5es Arnaud a .ost 8ntr-ade20r 2a5abond 8n
Ameri"a) Dean Hou5ron A a2enturier 8n Indo"#ina. A"tor -i autor se identi.i"0 mai mult "a ori",nd.
Desi5ur) Adol),e, Domini1ue A -i "#iar Rene A tradu"eau o a2entur0 intim0 a autorului< dar o
...transpuneau) 8i d0deau o .orm0) trans.orm,nd-o 8n 9roman intim:. Misterul 2rontenac ori *uceritorii
re"ur5eau la e=perien/a lui Mauria" sau a lui Malrau=< autorul 8-i 9despersonali7a: 8ntr-un .el amintirile)
le .0"ea 9ima5inare:) le suprapunea o intri50 romanes"0) le d0dea) 8n s.,r-it) o re7onan/0 9meta.i7i"0: sau
moral0 "are n-ar .i putut .i imediat per"eput0 8n 2ia/a tr0it0...
4rutala tendin/0 realist0 n0s"ut0 8n %&H3 dispre/uie-te ori"e .el de 9transpunere:) 8nloouind-o "u
introdu"erea dire"t0 a urii) a .uriei) a amintirilor "olorate ale naratorului. A disp0rut distan/a) separarea
net0 8ntre 9romanul:) oper0 literar0) -i "on.esiunea pitoreas"0) 8n.l0"0rat0) brutal0 a unui om "are 2orbe-te
l0s,ndu-se 8n 2oia torentului propriilor lui impulsuri -i resentimente. To"mai "ara"terul de 9m0rturie:) de
92ia/0 tr0it0: sedu"e publi"ul -i se impune 8n"ep,nd din %&H3... Suntem destul de departe 8ns0 at,t de arta
romanului ",t -i) .0r0 8ndoial0) de romanul "a art0.
A"east0 art0 literar0 e arta 9pi"ares"ului:; un erou nestatorni") "ini") tre",nd mereu prin alte -i alte
a2enturi) slu6e-te drept prete=t pentru o sistemati"0 -i sa2uroas0 satir0 a so"iet0/ii omene-ti. Totul e
"orupt) s"0l,mb -i s"r,-nit< -i totul e denun/at .0r0 "ru/are) r,sul) iritarea -i) deseori) un dram de s.idare
"onstituind esteti"a -i morala "0r/ii< 9C,nd lo"uitorii planetei 2or de2eni olea"0 mai preten/io-i) m0 2oi
8n"et0/eni "a om. $,n0 atun"i) pre.er s0 r0m,n .as"ist) "#iar da"0 lu"rul 0sta e "am baro" -i obositor.:
(
Tonul e=asperat) .olosirea in2e"ti2ei -i apostro.ei la adresa "ititorului 8-i 50ses" o 8ndep0rtat0
ori5ine 8n opera lui Cline. Se.lemist0) plin0 de 2er20) po2estirea 50l05ioas0) de7abu7at0 -i puterni"0 din
*ltorie la ca)tul no)5ii re2elase par"0 unei 8ntre5i 5enera/ii o .orm0 a lirismului romanti". Totul era
.0"ut din "onstat0ri "ini"e) .0r0 drept de apel; 9$entru a nu a6un5e 8n situa/ia de75ust0toare de a .i s0ra"i)
suntem obli5a/i) a2em datoria de-a 8n"er"a totul) de-a ne 8mb0ta "u ori"e) "u 2in ie.tin) "u masturba/ia ori
"u "inemato5ra.ul:.
J
+n a"east0 pi"ares"0 -i .amiliar0 2i7iune asupra e=isten/ei) e=primat0 8ntr-un limba6
lipsit de ori"e .el de re/inere) predomina un pesimism puterni") uneori "#iar plin de bun0 dispo7i/ie; 9u
8n iertare "onst0 "ura6ul) iert0m totdeauna prea multY @i asta nu ser2e-te la nimi") e un lu"ru do2edit >...?.
As"ulta/i-m0 pe mine) 8ntr-o sear0 ar trebui s0-i adormim pe 2e"ie pe "ei .eri"i/i "u.unda/i 8n somn -i) a-a)
s0 ispr02im o dat0 pentru totdeauna "u ei -i "u .eri"irea lor. A doua 7i 2om de2eni liberi s0 .im ",t ne
pla"e de ne.eri"i/i...:
H
Str0lu"itoare -i personal0 8n primul r,nd) 8n.r,nat0 8n"0 de sinta=0) satira lui Cline
2a .i tot mai a""entuat0) mai e=asperat0 A s0 "ompar0m) 8n a"est sens) stilul din *ltorie la ca)tul
no)5ii >%&J(? "u a"ela din Nord >%&'P? A a6un5,nd p,n0 la a-l .a"e pe .ostul 4ardanu s0 9se 8mbete "u
"u2inte:.
G
Torent 2erbal 8n "are a disp0rut ori"e urm0 de sinta=0; 9Iat0-ne din nou pe ro5o6ina noastr0...
2roiam s0 nu ne pese de nimi") s0 dormim... -i) dimpotri20) o "lip0 de 5ri60Y lumea 5re"ilor) lumea tra5i"0)
5ri6i 7iua -i noaptea... a"elea-i "#iar -i pentru "ei dina.ar0 le5ii... lumea nou0) moralist0) .0/arni"0)
automobilist0) al"ooli"0) la"om0) "an"eroas0) nu "unoa-te de",t dou0 nelini-ti; V.undul eiB interesul eiBW)
de rest pu/in 8i pas0Y $roletari -i pluto"ra/i reuni/iY De a"ordY... iar nou0) 2a5abon7i #0itui/i) nu ne arde de
%
Her2 4a7in; La +ete contre les murs, Mrasset %&H&. p. 3*.
(
Ro5er imier; Le Cussard bleu, Mallimard) p. %'.
J
1ouis Lerdinand Cline; 6o-age au bout de la nuit, Denoal) %&J() p. ('H.
H
%bidem, p. ('G.
G
1ouis Lerdinand Cline; ord) Mallimard) %&'P) p. 3'.
dormit...:
%
\ \ \
Deni5rator 2iolent) "ini") sadi") "a -i Cline) HenrE Miller) ameri"an e2adat) trans.orm0 -i el
romanul 8ntr-o "on.esiune toren/ial0) pitoreas"0) e=asperat0. At,t 8n seria +ro)icelor, ",t -i 8n *ruci#icare
4n ro 3Se@us, Ne@us, "le@us=, po2estirea de7ordonat0) sus/inut0 de personalitatea pre5nant0 -i puterni"0 a
naratorului -i de ",te2a persona6e ne8nsemnate A totdeauna in-i ne2erosimili A este al"0tuit0 din
episoadele insolite ale unei 2ie/i de7l,nate) pres0rate "u in2e"ti2e. Dar) 8n 2reme "e Cline r0"ne-te
8mpotri2a lumii moderne) ap0r,nd) la urma urmelor) bunul-sim/ al lui Clment Fautel) Miller /op0ie -i se
str,mb0) url0 -i depl,n5e 2a"uitatea spiritului -i absen/a su.letului; 9$0r0ses" partida) nu mai "ontinui
6o"ul. imi" 2alabil) dup0 p0rerea mea "el pu/in) nu se mai poate reali7a ast07i.:
(
O lume obs"ur0) de5radat0) des"ompus0) 8n "are .ie"are .iin/0 e un monstru pitores". Absurditatea
e2ident0 a a"estui uni2ers .0r0 ie-ire "ap0t0 o 2aloare dostoie2sCian0; 9Fia/a ameri"an0) de la mediul
5an5sterilor p,n0 la "el al intele"tualilor) are nenum0rate a.init0/i "u miile de .a/ete ale e=isten/ei
"otidiene din Rusia) a-a "um este ea 8n.0/i-at0 de Dostoie2sCi. E=ist0 2reo do2ad0 mai bun0 de",t ora-ul
eT UorC) pe trotuarele "0ruia ideile las"i2e) i5nobile ori demente "res" "a pirulB:
J
Subte=tul torentelor 2erbale din opera lui Cline ori HenrE Miller e=prim0 sin5ur0tatea e=asperat0
a omului 8ntr-o lume "are nu 8l satis.a"e. A"est pi"ares" disperat este "u totul alt"e2a de",t 9romanul
condi5iei umaneE, 8n "are Malrau= sau Camus tradu"eau sin5ur0tatea meta#iic. u t0"erea Uni2ersului
ori a lui Dumne7eu de7am05es" ai"i. E 2orba despre o de7am05ire mai dire"t0) mai brutal0; de7am05irea
omului de2enit adult) un adult "are des"oper0 "0 de .apt lumea adul/ilor nu e=ist0) "0 nu e populat0 de",t
de iresponsabili -i de epa2e.
$i"ares"ul disperat 8-i 50se-te -i el tonul propriu) tonul "on.esiunii .0r0 speran/0) al in2e"ti2ei
e=asperate; 2o"ea 5roas0 a unui b0rbat puterni" -i dur se rosto5ole-te peste o lume in"onsistent0< 2o"e
plin0 de #alu"ina/ii 2erbale) de e="ese ale limba6ului) de dispre/) de 5rotes") "a 8n primele r,nduri din
Ne@usB
D^ HauY HauY HauY
10tr0turi 8n noapte. S"#eaun0Y S"#eaun0Y Stri5) dar nimeni nu-mi r0spunde. Urlu) dar n-aud ni"i
"el mai slab e"ou.
A Ce pre.eri; Orientul lui Ier=es sau Orientul lui CristosB
Ce sin5ur sunt... -i "reierul 0sta "are m0 m0n,n"0. +n s.,r-it sin5ur) e minunatY Dar nu e "e
"redeam. A#) da"-a- putea .i .a/0-n .a/0 "u Dumne7euY
A HauY HauY HauY HauY >...?.
M0 numes" Isaa" $oussire. M0 a.lu 8n al "in"ilea "er" al $aradisului lui Dante...:
H
imi" nu poate de720lui mai "lar lumea 5u2ernat0 de e=asperare) de lirism ori de e="es) 8n "are a
intrat romanul -i ni"i 2arietatea a"tual0 a re5istrelor lui de",t "ompararea a"estor stri50te disperate "u
8n"eputul unui roman "uminte A "are se 2roia -i el liri" -i 2iolent A din prima perioad0 a se"olului II; ))+n
sandale) .0r0 "iorapi) "u umerii -i bra/ele 8nne5rite de soare) 8ntr-un maiou mulat pe "orp) 8n pantaloni
s"ur/i din p,n70 ro-ie de"olorat0 A "a un ade20rat pes"ar A Ale=andre ie-i din "abina str,mt0...:
G
Se poate
oare "on"epe) 8n "uprinsul a"eluia-i 95en:) e=isten/a a dou0 stiluri at,t de deosebite) de-i "u inten/ii
"omuneB Unul A m,ndru -i "o"#et 8n mi"a des"riere 8n5ri6it0 A ne introdu"e 8ntr-o lume .amiliar0 lipsit0
de nelini-ti. Cel0lalt) al lui Miller) rebel .a/0 de ori"e polite/e) plin de #a7) ne"u2iin"ios) 2i7ionar -i
5rosolan) arun"0 peste .uria realului un misti"ism .0r0 speran/0...
%
%bidem, p. %GP.
(
HenrE Miller; Ne@us, Corrja) %&'P) p. HH.
J
HenrE Miller; Ne@us, p. (*.
H
HenrE Miller; Ne@us, ). a.
G
Fi"tor Mar5ueritte; Le *,ant du berger, Llammarion) p. G.
G6% Stilurile narativeB )icarescul modern
De la )icares"ul amabil dinaintea rboiului la )icarescul ar5gos. A Severitatea satirei 4m)otriva
)rostiei omene!ti. A "ierderea iluiilor !i cruimea elegan5ei. A &n realism subiectiv. A "icaresc german
!i )icaresc anglo-sa@on. A De la mierabilism la cinism. A Saul Bello; !i "ier "aolo "asolini. A /disee
comice. A Roger 6ailland !i 1e5ea. A "icaresc !i )o)ulism. "icarescul 4n slu(ba realismului.
+ntre %&H3 -i %&'P) ",nd trebuia 50sit un prete=t pentru .uria 2er2ei -i pentru a"el de75ust u-urati"
.a/0 de 2ia/0) "ara"teristi"e epo"ii) inspira/ia pi"ares"0 a .ost transmis0 8n Lran/a) 8n"ep,nd "u romanul
9ironi": -i "ivni5ele 6aticanului, de "0tre po2estitori mali/io-i) 8nainte de a publi"a) 8n %&G&) o "arte
umoristi"0 destinat0 9marelui publi":) ?aie 4n metrou, RaEmond _ueneau pusese 8n mi-"are) "u dou07e"i
de ani mai de2reme) marionetele "omi"e din De)arte de RueilB poetul 1ouis-$#ilippe des Ci5ales) 2ia/a
"artierelor peri.eri"e -i "iudata epopee a "opiilor "uprin-i de .ebra "inemato5ra.i"0) "re7,ndu-se eroi de
"inema) pe 2remea ",nd "inemato5ra.ul era "u des02,r-ire epi"... A"i) aspe"tele "omi"e ale prostiei
omene-ti erau surprinse pe 2iu) .0r0 "omple7en/e .a"ile) -i re5i7ate "u spirit< 8n "rietenul meu "ierrot ori
8n De)arte de Rueil, RaEmond _ueneau 6u"a a"ela-i 6o" "a -i C#arles Sorel "u trei se"ole mai de2reme) 8n
"storul e@travagant. 1a .el) Mar"el Dou#andeau 8n 7u5r02irea C#aminadourului A 8n "are unii au
re"unos"ut Muret-ul) ora-ul s0u natal A .0"ea o "roni"0 plin0 de "ru7ime 8n 5enul 9pi"ares"ului ironi":) 8n
maniera lui Mide. Iar Mar"el AEm a de2enit "unos"ut prin %a)a verde A o satir0 5lumea/0) liber0)
amabil0) la adresa unui sat "ari"atural A "arte "onsiderat0 "lasi"0 8n literatura 9"ontemporan0: a anilor
%&JG.
$i"ares"ul dintre "ele dou0 r07boaie se putea "on.unda "u 9.ante7ia:. u "on/inea el oare un
anume arbitrar) arbitrarul po2estitorului 2esel de la "are a-tept0m) din prin"ipiu) numai persona6e
"ara5#ioase, "a a"elea din desenele lui Dubout) "ontemporan al lui _ueneau) Dou#andeau) Mar"el AEmB
C#iar da"0 8i este superioar0 prin ton) prin reu-ita 2erbal0 -i literar0) a"east0 art0 amabil0 -i
"al"ulat0 A reluat0) apoi) de 1adislas Dormandi A are pu/ine pun"te de "onta"t "u :pi"ares"ul pasionat:)
ar/05os) brutal) "are domne-te dup0 %&GP. Atun"i ",nd _ueneau ori Mar"el AEm luau omul 8n der,dere)
ei .0"eau publi"ului "u o"#iul) "a -i "um ar .i pus la "ale o .ars0) un 6o" de inteli5en/0; era o oper0
burles"0) mai mult sau mai pu/in ameste"at0 "u amintiri suprarealiste la _ueneau) de pild0. Dimpotri20)
atun"i ",nd 5enera/ia urm0toare Her2 4a7in) Meor5es Arnaud) Mi"#el de Saint-$ierre pre7int0 un"#ii)
p0rin/ii) prietenii -i "ole5ii lor) adi"0 8ntrea5a so"ietate) "a pe ni-te marionete .0r0 su.let) puse 8n mi-"are
doar de o ambi/ie in.antil0) de un "on.ormism pueril) de pasiuni mes"#ine -i de la-it0/i de75ust0toare) nu
mai este 2orba de un (ocB autorul nu mai 2rea s0 pro2oa"e r,sul dintr-o pornire "0tre .ars0) "a Mar"el
AEm. +i pre7int0 pe "ontemporani "a pe ni-te marionete) la modul serios -i dintr-un pun"t de 2edere
realist< el n-o .a"e pentru a s"rie un roman 9"omi":) "i pentru "0 a-a-i simte "0 sunt. T,n0rul erou din
romanul lui Romain MarE nu mai 2ede 8n lo"ul oamenilor "are -i-au pierdut 8n o"#ii lui A prin 8n.r,n5ere)
la-itate) "al"ul A demnitatea -i e=isten/a) 2ede dar 2e-mintele; 9Mer5eau pe trotuare) "ump0rau 7iare) luau
autobu7ul) mi"i sin5ur0t0/i ambulante "are se salut0 ori se o"oles") mi"i insule pustii "are nu "red 8n
e=isten/a "ontinentelor. Tata m0 min/ise) oamenii nu e@ist -i "eea "e 2edeam pe strad0 era doar un
2estiar) ni-te 2e-minte >...?. u 2edeam de",t un 2estiar deri7oriu -i mii de .i5uri "are imitau) 8n6osindu-l)
"#ipul omenes"...:
%
Opti"a nu mai e a"eea a romanului 9ironi": -i ni"i a pi"ares"ului tradi/ional. u dintr-o conven5ie
literar0 un anume roman adopt0) 8n des.0-urarea 2er2ei lui) inten/iile "ari"aturii ori ale 7e.lemelii) "i dintr-
o sin"eritate -i dintr-o 2iolen/0 "are 2or dura) .ire-te) ",t -i tinere/ea autorului... u a"est lu"ru e 8ns0
important. Important e .aptul "0 s-a n0s"ut o nou0 opti"0 9pi"ares"0:) a"eea "are .olose-te inten/ia
pi"ares"0 nu "a pe un pro"edeu literar) "i "a pe o iritare real0) tr0it0... Ca7 neobi-nuit 8n istoria literar0)
.iind"0 n-au mai e=istat romane "are s0 trans"rie direct, .0r0 transpunere) .0r0 pro"edee) ar/a5ul autorului.
\\\
1u,nd) prin "on2en/ie -i prin ale5ere deliberat0) drept pun"t de pornire un 9erou: "ini") adesea
de7in2olt -i superior) "are de "ele mai multe ori s"ap0 "u obra7ul "urat din 6o") ",teodat0) rareori totu-i)
"ople-it de medio"ritatea "ontemporanilor) 8ns0 lu"id -i ironi") noul realism .ran"e7 "ondamna a )riori la
%
Romain MarE; Le Grand vestiaire, Mallimard) %&H3) p. %G&.
"ari"atur0) la 7e.lemea -i la dispre/ obie"tul 8nsu-i al studiului s0u; e=isten/a uman0) so"ietatea uman0...
+nsemna a .i=a dinainte -i din prin"ipiu interesul "ititorului asupra lo"2a"it0/ii -i 2er2ei naratorului) -i a
.a"e din uni2ersul 8n"on6ur0tor o sinistr0 -i "ara5#ioas0 "omedie. T,n0rul re2oltat al lui Mi"#el de Saint-
$ierre e "uprins de nelini-te -i de75ust 8n .a/a surprin70toarei slu50rni"ii a oamenilor) 8n .a/a medio"rit0/ii
e=isten/ei; 9Mar" se 5,ndea la nemaipomenita supunere a omului. +-i aminti de drumul pe "are-l .0"ea
7ilni" "u metroul ",nd se du"ea la "ursurile sale de medi"in0. Or0 de mare a5lomera/ie. Oameni 5r0bi/i 8n
spa/iu) 5r0bi/i 8n timp) .emei "u p0l0ria pus0 str,mb) b0rba/i "u "otul a5resi2... Totu-i) .ie"are b0rbat)
.ie"are .emeie a""epta in"omoditatea) atin5erea .eselor 2e"ine) 6il02eala 5eneral0 -i i7ul r0su.l0rilor.
VS"u7a/i-m0) domnuleW spunea tuturor un t,n0r 2oini") bine 8mbr0"at) "u 8n.0/i-are sporti20) "are se l0sa
8mbr,n"it. Fi5oare .i7i"0 umilit0) .ante7ie 2estimentar0 stran5ulat0 -i mii de alte simptome; din toate
p0r/ile se atenta la inte5ritatea .iin/ei umane. 1umea era ni2elat0) .olosindu-se "u2inte mari -i "on.u7e) "a
Vso"ialW -i V"ole"ti2W. De "eB 8n "e s"opB @i "um se 2a s.,r-i oare a"est tropot) a"east0 "onspira/ie a
turmelorB:
%
Asupra a"eleia-i de7ilu7ii se opre-te -i Romain MarE 8n Marele vestiar, odiseea unui "opil a6uns la
2,rsta per.idiilor 8n "lipa Eliber0rii Lran/ei.
9 A 1on"e.
A CeB
A Cre7i "0 oamenii e=ist0B
A 1as0-m0-n pa"e.
Unde erau a"ei oameni .aimo-i despre "are-mi 2orbise tata) despre "are toat0 lumea 2orbea at,tB:
(
$e a"e-ti oameni) romanul "ini" 8i 8n.0/i-ea70 "a .iind 8n-ela/i de o 2ia/0 so"ial0 mol"om0)
medio"r0) "on.ormist0. 4ertrand $oirot Delpe"# 8i in2e"ti2ea70) reuni/i 8ntr-o turm0 8n.ri"o-at0 "are
parti"ip0 la o adunare pseudo"ultural0; 9F-a pl0"ut doar s0 a2e/i un "uib "0ldu/) "a animalele. +n"epe/i)
mai de5rab0) prin a 8n20/a "0 se tr0ie-te 8n sin5ur0tate. u 20 bi7ui/i pe nimeni. Ru5a/i-20) da"0 sunte/i
.emei) blestema/i) da"0 sunte/i b0rba/i) dar 8n"eta/i de-a da din "ap la au7ul "elor mai slabe e"ouri ale unei
"ulturi de "are soarta 2-a lipsit. Mentorii 2o-tri 20 8n-al0 -i 20 tr0dea70 turn,nd a"est balsam 9sinteti":
peste ni-te r0ni pe "are le -tiu in"urabile. Ei se a.l0 ai"i pentru ei) nu pentru 2oi) a"est mi" apostolat le
satis.a"e sensibilitatea lor de .eti/e.:
J
+n timp "e realismul tradi/ional se o"upa de me"anismele so"iale a "0ror ima5ine romanes"0 a dat-
o) primul) 4al7a") noul realism ata"0 sl0bi"iunea 9"on5enital0: a oamenilor) sl0bi"iune independent0)
"onsider0 el) de "ondi/iile so"iale -i "are 2a slu6i drept i" 8n romanul 2er2ei. Cini" 8ntr-o m0sur0 mai mare
sau mai mi"0) dar totdeauna lu"id) 9eroul: noului roman este literalmente "ople-it de prostia oamenilor;
9Tu nu-i "uno-ti) 1ila. De 7e"e mii de ani se antrenea70 din tat0-n .iu) ba mai au -i talentY As"ult0-i pe
2i"time -i pe "0l0i) pe imbe"ili -i pe m,rlani) "0"i 8i pun 8n a"eea-i oal0 pe to/i... $ri2e-te-i... Da) sunt
abili) industrio-i... Ce n-au in2entat ei oareBY As"ult0-i 2orbind... Sunt mul/umi/i de ei 8n-i-i) sunt
satis.0"u/i... VSuntem "i2ili7a/i) .a"em pro5rese 8n .ie"are diminea/0. S0 nu "rede/i "0 suntem ni-te mai-
mu/e. oi 5,ndim.W Tu) 1ila) nu-/i dai seama "um sunt. Te la-i am05it0. Marile des"operiri) de7inte5rarea
atomului) peni"ilina) .eri"irea maselor. A) 8n idei nu-i 8ntre"e nimeniY Ele se-n2,rtes" tot timpul 8n
"0p0/,nile lor) au idei pentru toate 5usturile< unii 2e#i"ulea70 e=plo7ibile) al/ii A "ei mai r0i A tr0ies" de pe
urma prin"ipiilor 8nalte) sunt purt0tori de idei) de 5ermeni. M,l5,ie de sentimente nobile) au 2i"iul
bun0t0/ii) iubes" omul) ei) apostolii "are s.,r-es" in2ariabil 8n pielea 6andarmilor) "are pli"tises" pe toat0
lumea) "are omoar0 8n numele drept0/ii -i al "arit0/ii -i "are -tiu "um s0--i 8mpa"e "on-tiin/a...:
H
De a"eea marea tem0 realist0 e) "el mai adesea) studiul 9ilu7iilor pierdute:) al ambi/iei abile -i
se"0tuitoare 8n .a/a unei lumi 6osni"e) demne de dispre/. Ade20rul realist al epo"ii re7id0 8n "on.esiunea
uneori pi"ares"0) alteori de o des02,r-it0 sin"eritate; 9Toate A sau aproape toate A reu-itele "e mi se
propuneau drept e=emplu erau re7ultatul unei e=ploat0ri publi"itare lipsite de dis"ern0m,nt >...?.
Loiletonistul la mod0) politi"ianul "orupt) "riminalul ori "er"et0torul onest se perindau "u to/ii) talme--
balme-) pe e"ranele "inemato5ra.elor -i tele2i7iunii) .0r0 ni"i o tran7i/ie) 8mp0r/indu--i .a2oarea sunlig,t-
urilor si 8nsemnele popularit0/ii. Tot mai mul/i indi2i7i a2eau drept s"op m0rturisit s0--i 2ad0 numele
reprodus -i 9t0m,iat:) nu le5at de 2reo oper0 8nsemnat0 >...?. Important era s0 se 2orbeas"0 despre tine)
8nainte de a .i reali7at "e2a) ",t de pu/in...:
G
A-a se e=pli"0 in.le=iunea realist0 -i totodat0 mali/ioas0 a
romanului-m0rturie; "roindu--i drum 8ntr-o so"ietate "orupt0) roman"ierul e=prim0 doar .ebra -i dispre/ul
%
Mi"#el de Saint-$ierre; La Mer 7 boire, Calmann-12E) %&G%) pp. %H-A%G.
(
Romain MarE; Le Grand vestiaire, Mallimard) %&H3) p. %'3.
J
4ertrand $oirot-Delpe"#; La Grasse matine, Denoal) %&'P) p. *P.
H
Dean Hou5ron; "ar 1ui le scandale..., Del Du"a) %&'P) p. J'.
G
Milberte Manne; Le "anac,e blanc, Mallimard) %&'P. pp. 33A-3&.
"are-i mai r0m,n dup0 toate "ele 207ute. @i o .a"e) "el mai adesea) "u o urm0 de insolen/0 -i "u o 2i7ibil0
ironie. O t,n0r0 a"tri/0 2rea s0 .a"0 "arier0;
9 A Ai .a"e mai bine s0 8n"er"i la radio. ^i-am spus doar "0 a"olo 20rul 8/i poate pune o pil0.
El nu era "#iar at,t de si5ur "0 VpilaW 20rului de la Ministerul de interne era at,t de e.i"ient0 pe ",t
8i pl0"ea s0 spun0.
A $oate multe) "rede-m0.
A ^i-am spus "0 radioul nu m0 interesea70. +n ori "e "a7) nu m0 interesea70 a"um.
A Radioul pl0te-te) domni-oar0) 8n timp "e toate teatrele astea mi"i nu adu" ni"i un ",-ti5... @i ni"i
n-au ne2oie de tine.:
%
Ambi/ii 2ul5are) des"rise .0r0 8n"on6ur) ambi/ii mes"#ine -i 8n a.ara lor nimi" alt"e2a de",t
putre5ai. @i totu-i) t,n0ra a"tri/0 2a reu-i) 8n urma unei "ombina/ii 8n "are 9-ansa: ei depinde 8n a"ela-i
timp de un 7iarist) de proprietarul unui 5ra6d de "ai -i de un prin/ e5iptean; a"easta e lumea mult l0udat0 a
9su""esului: pari7ian) denun/at0 "#iar de "ei dinl0untruY ei. O lume 5oal0) e=a"erbat0) pasionat0. Dar) 8n
m0sura 8n "are) dn"ep,nd din %&GP) 8n 2ia/a literar0 .ran"e70 de2eneai 9roman"ier: "u a6utorul unor
asemenea "ombina/ii) numero-i roman"ieri nu a2eau de "omuni"at nimi" alt"e2a de",t "ondi/iile destul de
"iudate 8n "are s-a des.0-urat lupta lor pentru a de2eni roman"ieri... Se a6unsese la un realism de7in2olt)
nes0/ios) la un realism "are se autode2ora.
\ \ \
C#iar -i romanul de anali70 8n tradi/ia lui Adol),e e re8nnoit de o anume .ebrilitate) de o
ner2o7itate 9modern0:. Autorul) naratorul) eroul sunt 6ude"0tori) martori temu/i; 9Totu-i Con"#a a2ea
totdeauna aerul "0 m0 pri2e-te "u un amu7ament "e nu era alt"e2a de",t surprinderea de a m0 2edea at,t
de 8ndr05ostit de ea) at,t de preo"upat s0-i as"und dra5ostea mea -i at,t de ne8ndem,nati" 8n a"est 8ndoit
rol. +-i aple"a ni/el "apul pri2indu-m0) a-a "um .a"em ",nd ne uit0m la "opii sau la animalele "are ne sunt
dra5i. De-i ni"i un mu-"#i al .e/ei nu i se "lintea) sur,dea at,t de e2ident) 8n",t 2edeam 8n o"#ii ei 6o"ul
a"ela impre"is -i plin de "ru7ime pe "are mi-l opunea at,t de des.:
(
A"i) per.e"/iunea anali7ei e str0b0tut0
8ns0 de 8n.ri5urare) iritare) nelini-te) ea re50sind tonul de7in2olturii pasionate "are mar"#ea70 epo"a;
9R07bunarea e un .el pe "are-l m0n,n"i "u "ine po/i) "u "ondi/ia "a to/i "on2i2ii s0 aib0 a"eea-i po.t0. @i
da"0 sosurile sunt 2ariate) oamenilor li se des"#ide totdeauna po.ta de m,n"are< unii m0n,n"0 resturile
l0sate de "eilal/i) .0r0 s",rb0. +n dra5oste) de asemenea) e mai bine s0 nu parti"ipi la plat0.:
J
Dup0 Dean-1ouis Curtis 3+inerii, "durile no)5ii=, al/i roman"ieri 9psi#olo5i-ti:N A $#ilippe
Sollers) Dean-1oup Dabadie sau Mene2i2e Dormann de pild0 A sa"ri.i"0) p,n0 la urm0) psi#olo5ia 8n
.a2oarea "ru7imii. Realitatea e 8n.0/i-at0 numai -i numai pentru a .i a"u7at0) iar realismul A psi#olo5i" sau
nu A "edea70 8n .a/a ner0bd0rii -i a unui anume dispre/. E tot un realism )asionat, mai pasionat) mai
e=a"erbat A p,n0 la a de2eni 5ol -i de7n0d06duit A de",t preo"upat s0 redea realitatea. O 8ntrea50 epo"0) o
8ntrea50 5enera/ie de s"riitori s-au 207ut pu-i 98n postura de obser2atori mali/io-i pe oare noi am a""eptat-
o bu"uro-i. u ne s"0pa nimi" F,nam ridi"olul "u o ri5oare 6usti.i"at0 de speran/a "0 noi nu 2om putea .i
ni"iodat0 atin-i de a"ela-i ridi"ol. $ri2indu-i pe "eilal/i) ne i7olam -i mai mult) ne men/ineam la un ni2el
superior) denun/,nd .0r0 "ru/are toate atitudinile "are ar .i trebuit) dup0 p0rerea noastr0) e2itate. Era o
5r0din0 7oolo5i"0) un "ir" .0r0 ta=0 la intrare) un .ilm perpetuu.:
H
\\\
+ntemeiat0 pe 2er2a autorului -i pe dispre/ul .a/0 de oameni) inspira/ia 9pi"ares"0: .usese anun/at0
de operele liri"e -i 2irulente ale lui Cline) de atro"ele -i 75omotoasele romane de r07boi ale lui Malaparte
3"ielea, :a)utt=, -i) de asemenea) de o 8ntrea50 5enera/ie de roman"ieri ameri"ani. Stilul 9pi"ares"
modern: e stilul dominant al epo"ii postbeli"e< el tradu"e iritarea indi2idului entu7iast -i de7abu7at 8n .a/a
unei lumi min"inoase "are -i-a re50sit pa"ea ia medio"ritate) "on.ortul 8n abruti7are) lini-tea 8n teama de
r07boi) 8n0l/area so"ial0 8n "ultul pentru 9titluri: -i intri5i) dra5ostea 8n erotism. +n sensul a"esta) noul
pi"ares" repre7int0 un .enomen 5eneral) -i ai"i) 8n a"est "urent mai 2ast) trebuie situat 9romanul 2er2ei:
din Lran/a) roman "are are drept "ara"teristi"0 na/ional0 de7in2oltura.
G
%
Mar"el MoussE; Bab-lonia, Ed. du Seuil) %&'P) p. J&.
(
$#illippe Sollers; &ne *urieuse solitude, Zd. du Seuil %&G3) p. H&.
J
Dean-1oup Dabadie; Les feu@ secs, Zd. du Seuil) %&G3) p. **.
H
Mene2i2e Dormann; La 2an#aronne, Zd. du Seuil) %&G&)p. '(.
G
Liind una din epo"ile 8n "are inspira/ia romanes"0 nu a produs opere mari) e=prim,ndu-se doar prin "0r/i interesante) sunt
obli5at s0 "ara"teri7e7 a"east0 inspira/ie nu prin ",te2a mari "0r/i europene) "i prin e=emple multiple. $entru a e2ita
Mai 8nt,i tra5i" -i e=a"erbat) "u *,estionarul lui Ernst 2on Salomon) apoi do"umentar "u
Stalingrad de T#eodor $lie2ier) plin de .a"ilitate la Hellmut Qirst 3WVgFh et"?) 9romanul de r07boi:
5erman e2o"0) 8ntr-un mod oare"um dur) de7ordinea) "on.u7ia) 2ia/a 7drun"inat0 -i brutal0) adi"0 toate
elementele unui pi"ares" din "are bu"uria a disp0rut) unui pi"ares" dominat de resentiment -i .a2ori7,nd
8n.lorirea "ari"aturii) 2er2ei) a2enturii) a sensului 2ie/ii trepidante) "a 8n Nrmurile veri ale S)reei de
Han7 S"#ol7. +n a"east0 ordine de idei) N-a venit 4nc s#9r!itul de Lrit7 2on Unru#) epopee 5rotes"0)
spar5e limitele 5enului. @i 8n Ameri"a) se impun) dup0 po2estirile tra5i"e -i obie"ti2e despre r07boi)
7e.lemeaua) ironia) .or/a r07bun0toare) "a) de pild0) 8n "roas)t !i voioas de Rilliam Ho..mann.
Dar) pe l,n50 romanul de r07boi) 2ia/a 8mbu"0t0/it0 -i stran5ulat0 a se"olului nostru d0 na-tere
romanului r0t0"itorului) a2enturierului) de"lasatului ma5ni.i" -i sordid; a2enturile ne2erosimile) dar
8ntotdeauna ade20rate) realismul "are r0bu.ne-te 8n "ele mai ne8nsemnate .ra5mente) sar"asmul
indi2idului 8ntr-o lume de2enit0 etero5en0 -i neinteli5ibil0. *ei "e nu )ot #i gsi5i de Ernst Qreuder
ameste"0 misti"ismul "u a2entura burles"0. La "or5ile demen5ei de Remer RarsinsCE une-te e2identa
impostur0 a lumii reale "u dramele amne7iei -i "u ispitele #imerei... pi"ares" 5ermani") e=a"erbat)
ne5uros) .ul5urant...
$aralel) pi"ares"ul ameri"an se 20de-te a .i la .el de aspru) dar .0r0 re7onan/e .antasma5ori"e. O
lume #etero"lit0 "onstituie 9materia prim0: a 2i7iunii romane-ti. $utem 50si ane"dota "iudat0) a2entura
#a7lie la LlannerE ONConnor 3*umin5enia 4n s9nge=, unde se"tele e2an5#eli"e de2in prete=tele unor
episoade ro"ambole-ti. Morris 1. Rest 8n.0/i-ea70) 8n Avocatul diavolului, un epis"op ameri"an 8n lupt0 "u
un mira"ol "alabre7. MarE M"Cart#E se re7um0 8n / #at cuminte la bio5ra.ia unei tinere ameri"ane< dar)
8n po.ida dramului de dul"e50rie) nimi" nu poate p0rea mai de ne"re7ut -i mai nebunes" de",t *,ocolats
#or brea<#ast de $amela Moore.
$i"ares"ul modern en5le7 e) 8n prin"ipiu) mai re7er2at) mai re/inut. $re"ursorul lui a .ost E2elEn
Rau5# prin "0r/ile s"rise 8nainte de %&H(; nebuniile tineretului londone7 8n Aceste tru)uri (osnice,
epopeea unui absol2ent al "ole5iului Eton de2enit es"ro" 8n "urtare scandaloas... E su.i"ient s0 "it0m
numele persona6elor sale; 1adE Cir"on.ren"e) Mrs. 4este-C#etTEnde) Mr. $render5ast) 1ord $astmaster
A 8n.ior0torul #omose=ual supranumit Ambrose) -i Sir Alastair Di5bE Faine-Trumpin5ton... O 8ntrea50
so"ietate des"ompus0) r0t0"it0 8n propria-i in"oeren/0 -i de7ilu7ie;
9 A OY ina) ",te re"ep/iiY
Serate mas"ate) primiti2e) 2i"toriene) 5re"e-ti) serate "u "oT-boEs) serate ruse-ti >...?) 8n "ase) 8n
#oteluri) pe 2apoare) 8n lo"aluri de noapte) 8n mori de 2,nt -i pis"ine >...?< balurile "enu-ii ale 1ondrei)
balurile "omi"e ale S"o/iei) balurile mi7ere ale $arisului) a"east0 8n-iruire) a"east0 umanitate
8n5r0m0dit0... A"este trupuri 6osni"e...:
%
A"ela-i de75ust pentru 2ia/a arti.i"ial0 se e=prim0 -i 8n Lran/a; baruri -i lo"aluri de noapte)
al"oolism -i disperare. +n /di,na rboinicului, C#ristiane Ro"#e.ort 8-i "ondu"e eroul printr-un sumbru
pli"tis; 9L0"eam turneul "abaretelor; 8mi pl0"ea spe"ta"olul< lui Renaud A "onsuma/ia< dubla lor
8ntrebuin/are ne punea) o dat0 de a"ord. Atmos.era ori"0rui lo" unde se putea bea 8i pl0"ea lui Renaud. De
",nd .usesem dresat0 s0-mi /in 5ura) m0 du"ea prin barurile din Montparnasse) din Saint-Mermain) prin
bistrourile din 6urul Halelor) pe "are le .re"2entase odinioar0< 8-i relua 2e"#ile obi"eiuri) .0",ndu-mi a"um
onoarea de a m0 aso"ia< perora ore 8ntre5i 8n .a/a unor persona6e pe 6um0tate ame/ite "are nu 8n/ele5eam
prin "e 8i tre7eau interesul) da"0 nu prin "ompli"itatea de-eurilor< arti-ti rata/i) 2a5abon7i de toate "lasele)
8ntr-un "u2,nt) resturi ale so"iet0/ii. To/i a"e-tia beau) e2ident) sau) da"0 nu) se dro5au< eu .0"eam
.i5ura/ie. Eram -o.erul. A-teptam "a Domnul s0 doreas"0 s0 se 8ntoar"0 a"as0. L0r0 mine) n-ar .i putut.:
(
Fia/a .a"il0 -i iritat0 a intele"tualilor .ali/i mar"#ea70 o anumit0 tenta/ie a romanului pi"ares"
en5le7 ori .ran"e7; Rau5#) C#ristiane Ro"#e.ort) Nat,alie de Ale=andra Orme. A"i era 2orba 8ns0 de
pri2ile5ia/i -i de para7i/i. De .apt) nu numai ei a2eau dreptul s0 7,mbeas"0 sau s0 r,n6eas"0 dispre/uitor.
Inspira/ia pi"ares"0 e deopotri20 o inspira/ie a a2enturii -i a satirei so"iale.
\ \ \
oul pi"ares" se aso"ia70 "on.u7iei bi7are a unei e=isten/e de7l,nate) unde eroul) domnul "u o mie
de meserii) r,de de .ra5mentele absurde ale so"iet0/ii #etero"lite 8n "are tr0ie-te) de es"ro"#eriile la "are
se ded0... imi" mai 9modern: 8n sensul ameri"an al "u2,ntului) -i mai apropiat totodat0 de tradi/ia
9"atalo5area:) pentru a nu "ita romane str0ine) ne"unos"ute publi"ului) 8mi 2oi "entra studiul pe romanul .ran"e7) re.erindu-m0)
alu7i2) -i la lu"r0rile "u o inspira/ie similar0 din alte /0ri.
%
E2elEn Rau5#; 6ile Bodies, %&JP.
(
C#ristiane Ro"#e.ort; Le Re)os du guerrier, Mrasset) %&G3) p. &3.
pi"ares"0) de",t Aventurile lui Augie Marc, de Saul 4elloT; un -tren5ar din ma#alalele C#i"a5oului "are)
8n adoles"en/a -i tinere/ea sa) m,nat de dispre/ul .a/0 de lume -i de 7e.lemeaua lui "u"eritoare) str0bate)
asemenea unor serpentine) lumea mi"ilor tra.i"an/i) a miliardarilor n0u"i) a 20du2elor bo5ate) a
ori5inalilor) a bi7arilor. De la mi7erabilism la "inism) de la -"oala publi"0 p,n0 la "ele mai .elurite
imposturi) Au5ie Mar"# este A transpus 8n Ameri"a de ast07i A pi"aroul b0tr,nului roman spaniol;
98n/ele5eam ",teodat0 "0 8n"epusem s0 renun/ la anumite prote"/ii 2e"#i -i puterni"e) prin nimi" 8nlo"uite
>...?. C,te a2ertismente teribile nu primisemY $ri2e-teY O ne5#iobule) s0rman imbe"il) tu nu e-ti de",t un
indi2id r0t0"it 8ntr-o imens0 umanitate -i nu 8nsemni mai mult de",t pulberea metali"0 r0sp,ndit0 8ntr-un
",mp ma5neti" >...?. Atun"i la "e bun s0 "au/i noi mi6loa"e de a-/i pierde libertateaB >...?. Lii 8n/eleptul "are
se t,r0-te) "are 7boar0) -i) obi-nuit "u e.ortul solitar) se des"ur"0 sin5ur) dispre/uind temerile lumii
noastre.:
%
Destul de apropiat0 de a"este a2enturi ameri"ane este 2ia/a derbedeilor obra7ni"i -i "orup/i din
Bie5ii de $ier $aolo $asolini; insolenta -i nes0n0toasa libertate a #aimanalelor romane din "artierul
Traste2ere) lumea 8n "are "opilul ne2oia-) 2a5abondul) pi"aroul) tr0ie-te 9la mar5ine:) des"ris0 8ntr-un stil
7e.lemisitor unde e=a"erbarea -i realismul se unes" "u populismul; 9+ntre $onte Sisto -i $onte Maribaldi
>...?) erau a-e7a/i de-a lun5ul parapetului pe pu/in dou07e"i de b0ie/i) dispu-i s0 se 2,nd0 primului 2enit)
iar pedera-tii tre"eau "u duiumul) ",nt,nd -i dans,nd) "#elbo-i sau o=i5ena/i) unii .oarte tineri) al/ii
b0tr,iori) dar pu-i pe t0r0boi "u to/ii) .0r0 s0 se .ereas"0 de pietoni ori de oamenii din tram2aie.:
(
$i"ares"ul sardoni" e le5at de oamenii de5rada/i de 2ia/a urban0) r0t0"i/ii) 2a5abon7ii. Tom QaEe
8l tratea70 "u o anume poe7ie 8n / noa)te dulce, ginga!... A"olo 2a5abon7ii 1ondrei 2isea70 un 2is
di"Censian. Dar 8n Stu)ul de Camilo Dos Cela 2ia/a e aspr0) primiti20) a5itat0) mi7er0) 2ia/a ma#alalelor
Madridului) a "elor mai s0ra"e "artiere< Madridul "er-etorilor pe "are-l re50sim 8n %n#ailibilul 2aco de
Andrgs 1gs7lh.
Triste/ea pi"aroului "are dispre/uie-te oamenii) .ie el) la o e=trem0) a2enturierul din Lume Nou de
Saul 4elloT) ori A la "ealalt0 A 9lene-ul: si"ilian al lui Fitaliano 4ranoati din .n#lcrrile lui "aolo. Ca
-i Au5ie Mar"#) $aolo 2rea s0 tr0ias"0 .0r0 obsesia ne"esit0/ii) .0r0 perspe"ti2ele triste ale unui 2iitor 8nte-
meiat pe mun"0. 9+/i 2ei da seama -i tu de asta >...? atun"i ",nd mun"itori) /0rani -i mi"i bur5#e7i 8/i 2or
inspira repulsia pe "are o simt eu numai ",nd le aud numele:
J
) spune raisonneur-ul "0r/ii.
\ \ \
Se 8n"ear"0 de"i r0s"olirea materiei 2ie/ii "ole"ti2e prin pre7entarea e2enimentelor nu 8n
su""esiunea lor lo5i"0) "i 8ntr-o de7ordine pitoreas"0) brutal0) de7abu7at0; a"esta este uni2ersul epi" -i
deri7oriu din Culegtorul de s)ini de Meor5es Mo2E) unde eroul "0l0tore-te din /inut 8n /inut) prin mi7erie
-i re2olu/ii. +riasc As)idistra\ de Meor5e OrTell e .abula unui ins "are re.u70) 8n 2ia/a so"ial0) 6o"ul
banului. Aurul Re)ublicii de Dean Du2i5naud "onstituie odiseea) "omi"0 -i teribil0) pe par"ursul a 7e"e ani
de istorie dement0) a ",tor2a l07i "u aur e=pediate din Madridul e2a"uat. A2enturi "rude) "ini"e) absurde
8n "are omul e 6u"0ria stupidit0/ii oamenilor) 8n "are indi2idul e supus unei 9le5i: "e nu repre7int0 de",t
arbitrarul -i r0utatea semenilor -i a destinului...
Ro5er Failland re7um0 8ntr-un mod .eri"it a"east0 2i7iune asupra "ondi/iei umane 8n "artea
intitulat0 Legea. Centrul de interes A pur simboli" A este ai"i un (oc pra"ti"at de ni-te italieni meridionali;
-ase b0rba/i 8n 6urul unei mese -i unui ul"ior "u 2in. Ha7ardul >"0r/i de 6o") 7aruri) taroturi? desemnea70)
dintre ei) un )atron, "are ale5e un sub)atron. Cei doi "ontrolea70 8mp0r/irea 2inului) pot bea ",t po.tes" -i
pot o.eri un pa#ar "elor de .a/0. $atronul -i subpatronul au dreptul s0 "on2erse7e despre ori"e subie"t 2or)
"u .ie"are dintre "ele patru 2i"time; le este 8n50duit s0-i intero5#e7e 9pe "ei "are rabd0: asupra e-e"urilor
amoroase) asupra tr0sn0ilor ne2estei) asupra datoriilor "ontra"tate. Trebuie s0 li se r0spund0 respe"tuos
)atronilor, ori",t de insult0toare -i de indis"rete ar .i 8ntreb0rile lor. $artida durea70 ",t 2inul din ul"ior.
Apoi se adu"e un alt ul"ior -i soarta ale5e un nou 9patron:) un nou "0l0u. Este 96o"ul ade20rului:) 6u"at de
ni-te b0rba/i "are 8n bu7unar au un "u/it -i 9la m,n0: un .un"/ionar al poli/iei meridionale "are nu 2a
denun/a un omor... Ast.el se pot insulta -i bat6o"ori pri2indu-se drept in o"#i.
Da"0 pitores"ul brutal al a"estui 6o" s0lbate" l-a sedus pe Ro5er Failland) determin,ndu-l s0 s"rie
un roman de un e=otism .a"il -i "omple7ent) ane"dota "0r/ii sale a2ea o 2aloare de e=emplu. Ea de.inea
lumea pi"ares"0; uni2ersul "elor 9duri: -i 9de75usta/i:) 2i7iune romanes"0 apar/in,nd de 7e"e ani
literaturii ulterioare anului %&H3) adi"0 romanului "onsa"rat absurdit0/ii sa2uroase -i sadi"e a 2ie/ii reale)
%
Saul 4elloT; +,e Adventures o# Augie Marc,, %&GJ.
(
$ier $aolo $asolini; Ragai di vita, %&GG.
J
Fitaliano 4ran"ati; "aolo il caldo, %&GG.
bat6o"urii "are redu"e o e=isten/0 uman0) 8ntr-o lume "orupt0) la o serie de 6i5niri) de s.id0ri -i) 8n primul
r,nd) de e-e"uri "ara5#ioase...
\\\
+ntre .atuitatea nai20 -i pitoreas"0 a b0rba/ilor unei re5iuni 8napoiate) e2o"a/i "u un dram de
e=otism de "0tre Ro5er Failland) -i de7ordinea "omple=0) so.isti"at0) a tinerilor pari7ieni e=ist0 un pun"t
"omun; autorul pre7int0) 8ntr-un mod pitores" sau "ini") prostia omeneas"0. $i"ares"ul e 8ntotdeauna
al"0tuit din realismul brutal "are tre7e-te) at,t 8n "ititor ",t -i 8n autor) o sen7a/ie de de75ust) de
amu7ament -i de superioritate.
Dup0 %&GP a"est pi"ares" este) de alt.el) surprin70tor de 2ariat; e=oti") ele5ant) subtil) ironi")
populist) mito"0nes". Se 8nt,mpl0 "a) 8ntr-o 98nsumare realist0:) Andr 1a2a"ourt s0 8l "anali7e7e 8nspre
burles" -i 8nspre populism; 9Doamna Eu5ne $i"#e5ru) n0s"ut0 1ontine 4obet) lo2i puterni" "u "otul
burta so/ului -i de"lar0;
A Sose-te.
40rbatul "are s.or0ia se 8ntoarse) 5ro#0i -i readormi "u 5ura des"#is0. 1ontine 8l i7bi din nou "u
"otul;
A Hei) $i"#e5ruY
El se s"ul0 "u 5reutate.
A Sose-te. +n/ele5iB Sose-te mi"u/ul.
Dormeau unspre7e"e 8ntr-o "amer0. Aerul era plin de mirosuri or5ani"e distilate 8n .amilie. A"um
se ameste"a -i un i7 mai "onsistent de",t de obi"ei) .iind"0 1ontine 50tise 2ar70 8n a6un. Toat0 lumea -tie
"0 dup0 "e m0n,n"i 2ar70 tra5i 2,nturi puturoase. $este tot erau "opii. +n mi6lo"ul podelei) pe o saltea
2e"#e de paie) dormeau trei persoane.:
%
Deseori) 2er2a naratorului are o 8n.0/i-are rabelaisian0. *anard au sang, de Robert Sabatier) e un
.el de epopee burles"0 a boemilor -i a mi"ilor "omer"ian/i din Cartierul 1atin; 9Sala era plin0; to/i
8n.ri5ura/ii) to/i am0r,/ii din "artier) to/i "ei "e n-a2eau unde se-n"0l7i se 50seau ai"i >...?. Ra"roE .uma
5ust,nd din /ui"0. +n .a/a lui) 1apin s"otea roto"oale de .um din 2e"#iul os "e-i slu6ea drept mu-tiu". 1a
a"eea-i mas0) ni-te tineri 2orbeau despre 2ia/0 -i moarte >...?. Din ",nd 8n ",nd 8n"epea o lun50 istorisire
>...?. C,te unul nu era de a"ord) doar a-a) "a s0 se a.le-n treab0) "a s0 mai pun0 pu/in0 sare< totul era atun"i
luat de la "ap0t) "omentat) dis"utat. Se 8n.ierb,ntau) a6un5,nd) de la "earta de ",r"ium0) la dialo5uri
sublime. Hu5olianul Ra"roE a2ea ultimul "u2,nt) "a un 5entilom de 2i/0 2e"#e sau "a un patriar# ie-it din
Legenda secolelor.:
(
Mai pu/in puterni"0) 8ns0 mai in"isi20) 2er2a lui Ren de Obaldia de7arti"ulea70 8n
permanen/0 po2estirea prin s05e/ile ironiei a5resi2e ori 5entile; 9Dra5ostea lor era 2e-ni" "ontrariat0< ni"i-
odat0 n-a2eau destul timp pentru a a6un5e la "ap0tul impulsurilor lor trupe-ti sau psi#i"e. Alint0ri
8ntrerupte >...? de .ie"are dat0 trebuiau s0 re2in0 la preludiu) s0 ata"e u2ertura "are) ori",t de ma5istral0 ar
.i .ost) se termina o dat0 "u ultimul metrou) "u ultima min"iun0 in2entat0 la 8ntoar"erea a"as0. El trebuia
s0 se 8ntoar"0 8n "asa p0rinteas"0< ea A 8n bra/ele lui Maston.:
J
A2enturi m0runte) "ara5#ioase prin
tri2ialitatea lor) .iorul "0r/ii .iind dat de su.lul naratorului; 8n 8sca)ad la Laterloo, Alouette -i Silou .u5
departe de "onstr,n5erile .amiliale. Dar lirismul ima5inati2 -i 2erbal al lui Ren de Obaldia de72olt0
episodul respe"ti2 de la pi"ares"ul ironi" p,n0 la un soi de .antasti" de-0n/at.
Sar"asmul autorului poate .i mai mult sau mai pu/in a""entuat. $oate .i 8n"linat spre umor) "a la
Obaldia) spre 2er2a tradi/ional0 -i aproape ar#ai7ant0) "a la Sabatier) spre "inismul epi"urianului spiritual)
"a la Failland) spre populism) "a la 1a2a"ourt. Dar nu e mai pu/in ade20rat "0 din a"east0 ironie se na-te
un roman "are) "#iar da"0 deo"amdat0 nu a dat "apodopere) mar"#ea70 o epo"0 a romanului .ran"e7) o
epo"0 parado=al de apropiat0) 8n "iuda preten/iilor ei) de tot "eea "e se"olul al IFII-lea a a2ut mai
.amiliar -i mai pu/in "reator...
E=a"t la mi6lo"ul se"olului al II-lea) rena-terea) dup0 trei se"ole) a spiritului pi"ares" A tot at,t de
2i7ibil0 -i 8n alte /0ri) nu numai 8n Lran/a A a reteat brus") a 4ntreru)t evolu5ia romanului care 4nce)use o
dat cu )ostsimbolismul. Respin5,nd nelini-tea -i serio7itatea romanului 9"ondi/iei umane: ori a
romanului 9dostoie2sCian:) pre"um -i 8n"er"0rile :romanului-art0: 8n"epute de $roust) DoE"e) F. Rool.)
romanul pi"ares" mar"#ea70 "ontrao.ensi2a 2i"torioas0 a 9realismului:) a unui realism trans.ormat) unde
umoarea 8nlo"uie-te obie"ti2itatea) unde 2er2a se substituie s,r5uin/ei narati2e) unde .aptul di2ers "iudat
ia lo"ul problemei so"iale. S0 nu uit0m ni"i .ormele lui ele5ante; romanul de7in2olt) po2estea monden0)
%
Andr 1a2a"ourt; Les 2ranAais de la dcadence, Mallimard) %&'P) p. (G.
(
Robert Sabatier; *anard au sang, Albin Mi"#el) %&G3) pp. %PA%%.
J
Ren de Obaldia; 2ugue 7 Laterloo, Dulliard) %&G') p. &.
nu2ela mrimean0.
G6%% De la romanul deinvolt la arta mrimean, roman !i cinematogra#
8)icureismul cinic al lui Roger 6ailland. A Zcoala deinvolturii, eroul seductorB 2abrice, mitul
,usaruluiB Roger Nimier. A &n )icaresc aristocratic. A D*o)iii tri!tiEB 2ranAois Nourissier, de la
insolen5 la triste5e ironic. A Roman mondenB Louise de 6ilmorin !i moda )ovestirii reci. A 2ranAoise
SaganB o indi#eren5 cris)at. A Cenr- Green !i >o-ce *ar-.
%ntruiunea nuvelei 4n roman, desco)erirea )reentului )atetic. A O art mrimeanB
concentrare 4n )reent. A %n#luen5a cinematogra#ului. A Zcoala discursului interior. A +e,nici ale obsesiei
)ateticeB "ierre Gascar. A "ermanen5a romanului documentar.
+n romanul de7in2olt) epi"urian) monden) pi"ares"ul se trans.orm0 8n .ine/e ori 8ntr-un 2a5 "inism
5ra/ios. u numai po2estitorul e subtil) bat6o"oritor) r0u) de7abu-7at) "i -i eroul lui. De la C#arles Sorel)
adi"0 de la _ueneau sau de la Obaldia) tre"em la Crbillon) 1a"los) Sade) Stend#al >Y?) adi"0 la imier
sau la LranOoise Sa5an... persona6ul prin"ipal nu mai e un no2i"e) el parti"ip0 la s0rb0toare) romanul
de7in2olt reali7,nd o sinte70 8ntre romanul 2er2ei -i romanul pi"ares".
Un erou de7in2olt) lu"id) "ini") menit a sus/ine romanul -i a-i imprima 9tonul: spe"i.i" prin 2er20
-i inteli5en/0 8nt,lnim) 8n"0 din %&HG) la Ro5er Failland. +n >oc ciudat se ameste"0 romanul despre
Re7isten/0) umanist -i do"umentar totodat0) abil al"0tuit dintr-o intri50 de "ontraspiona6) "u romanul
epi"ureismului eroi". A2,nd o situa/ie bun0) .iind un ins perspi"a"e) iubitor de .emei) bla7at 8n "e le
pri2e-te A dar nu -i 8n "e pri2e-te erotismul) sau dra5ostea A intrat 8ntr-o a"/iune "landestin0 din m,ndrie)
spirit "ompetiti2 -i 5ust pentru di.i"ultate) tre",nd prin toate a"estea "u o s0n0tate psi#olo5i"0 -i "u un
"inism dob,ndit o dat0 pentru totdeauna) "ura6os 8n mod .ires") sedu"0tor din obi-nuin/0) deprins a se
anali7a pe sine -i pe "eilal/i) persona6ul "entral al "0r/ii) Marat) este str0mo-ul romanului 9de7in2olt: a
"0rui de72oltare s-a des.0-urat 8n anii urm0tori.
Tr0s0tura esen/ial0 a a"estui tip de roman e a"eea "0 se rea7em0) 8n 8ntre5ime) pe un erou "are
"ondu"e) domin0 -i) 8n primul r,nd) (udec a"/iunea. Desi5ur) e=ista un pri2ile5iu al eroului -i 8n
9romanul edu"ati2:) 8n Bildungsroman, de la Lil,elm Meister la >ean-*,risto),e, de la Muntele vr(it la
*ronica #amiliei "as1uier. Dar Moet#e) Romain Rolland) T#omas Mann) Du#amel ale5eau drept erou un
9"obai:) Hans Castorp ori 1aurent $asKuier< eroul era "on-tiin/a-martor a "0r/ii. u e=ista un persona6
str0lu"itor) dominator) e="ep/ional de inteli5ent) "are s0 6ude"e imediat totul. +-i .0"ea 8n"et-8n"et
9u"eni"ia:. Dimpotri20) Marat al lui Ro5er Failland -i) ",/i2a ani mai t,r7iu) Sanders al lui Ro5er imier)
An5elo al lui Dean Miono) pe l,n50 .aptul "0 sunt deasu)ra evenimentelor, sunt -i ni-te eroi sedu"0tori -i
atotputerni"i. Ca Edmond Dants din Monte-*risto, "a Arsne 1upin al lui Mauri"e 1eblan".
Cartea e .0"ut0 de .arme"ul lor propriu) de 2i7iunea lor asupra .aptelor st0p,nite -i "ontrolate de
ei. Ast.el) 8n >oc ciudat, Marat "ir"ul0 8ntre Mestapo -i tr0d0torii de pe re/ea .0r0 .ri"0... E ameste"at 8n
patru sau "in"i intri5i .emeie-ti) .0r0 a 6u"a 2reodat0 un rol in5rat. $ersona6ele din 6urul lui sunt 6ude"ate
4n com)ara5ie cu el, epi"urianul "are domin0 2ia/a 8n 8ntre5ime) "#iar prime6dia; -e.ul lui din Re7isten/0)
Cara"alla) e 9tipi7at: "a un student pro2enit din marea bur5#e7ie) animat de sentimente pure -i oneste de
patriotism< Lrdri" A "a un "omunist "u o"#elari) 2e5etarian) intransi5ent -i adoles"entin. 1umea 8ntrea50
apare siluetat0 8n 6urul unui erou a "0rui inteli5en/0) "ura6 natural) #iperlu"iditate) "alm0 de7in2oltur0
"onstituie elementele esen/iale ale romanului. Marat 8i d0 le"/ii de s"epti"ism -i de .or/0 t,n0rului
Rodri5ue. Despre iubirile t,n0rului) a.l0 "u prile6ul unei "on.esiuni epi"uriene;
9 A C#lo m0 lo2e-te 8n ple=< pri"epiB
A E-ti mai 8ndr05ostit de",t "redeam...
A u-i "#iar a-a) "0"i 8n unele 7ile o uit "omplet pe C#lo >...?) sunt 8n stare s0-l "ites" pe He5el 8n
metrou -i am din nou po.t0 s0 iau le"/ii de bo=. Dar da"0 8n asemenea 7ile) C#lo are .ante7ia s0--i
s"#imbe ro"#ia >ori "0ma-a? 8n .a/a mea) .0r0 s0-mi spun0; V8n"#ide o"#iiW sau Vu te uitaW >...?)
nelini-tea i7bu"ne-te din nou. De nu) sunt liber -i 2ioi "a un "ampion de aler 50ri...
A Dra5ostea are asemenea .lu=uri -i re.lu=uri... Da"-ai .i tot timpul 8n tensiune) te-ar 8n"#ide la
Sainte-Anne.:
%
Marat al lui Ro5er Failland mani.est0) de alt.el) a"eea-i 2ioi"iune 8n a"/iune) "a -i in .ilo7o.ia
pra"ti"0 a 2ie/ii amoroase. Cu aerul s0u 9a2i7at:) "u a"el ameste" stend#alian de e=perien/0 -i nep0sare)
de ri5oare si .ante7ie) atent la a--i o"roti noble/ea subtil0 a propriei 2ie/i) dispus ori",nd s-o ri-te) el 6oa"0
%
Ro5er Failland; DrOle de (eu, Corrja) %&HG) p. 3G.
rolul omului "omplet) pun,nd ba7ele romanului ironi") aristo"rati") inteli5ent -i plin de "ru7ime) pe "are-l
2a de72olta -"oala de7in2olturii.
Eroul de7in2olt) e=emplar de elit0 8ntr-o lume demn0 de dispre/) 2a .i re50sit) sub o .orm0 epi"0) 8n
marea serie romanes"0 a lui Dean Miono) serie des.0-urat0 de la Cusarul de )e aco)eri! p,n0 la Moara din
"olonia. @i ai"i) din"olo de .abula/ia istori"0 pri2ind perioada %3%G) totul se spri6in0 pe eroul "i"lului)
An5elo. Liu al unei "ontese italiene) "olonel de #usari >italieni? la optspre7e"e ani) carbonaro, "onspirator
"are) 8n "iuda ordinelor 9partidului:) a omor,t un tr0d0tor 8n duel) 8n lo" s0-l asasine7e 8n se"ret) An5elo
$ardi a6un5e 8n sudul Lran/ei) la ManosKue) atun"i ",nd "iuma .0"ea ra2a5ii. @i "um este) prin natura lui)
un erou) str0bate re5iunile in.e"tate) ",mpurile 8nne5rite de "ada2re) "ordoanele de 6andarmi) sal2,nd ori
a6ut,nd ",te-o .emeie .0r0 ap0rare. +n .a/a spaimei pe "are .la5elul a de7l0n/uit-o 8n mul/ime) el "ontinu0
s0 aib0 dou0 preo"up0ri; .rumoasele lui "i7me -i pl0"erea de a .uma /i50ri de .oi. +ndr07ne/) 8n/elept)
8narmat "u o sabie) "apabil de a ra/iona) de a se bate -i de a--i 8n"er"a noro"ul) da"0 e ne2oie) dispre/uitor
la adresa t,mpi/ilor -i 8n.ri"o-a/ilor pe "are-i 8nt,lne-te) el este "opia simpli.i"at0 a lui Labri"e del Don5o<
simpli.i"area nu a anulat 8ns0) trebuie s0 m0rturisim) tot .arme"ul... A"est "olonel adoles"ent) "opil0ros)
impetuos -i "#ib7uit are tot at,ta 5ra/ie -i .or/0 de sedu"/ie "a -i a2enturierul de trei7e"i -i "in"i de ani)
epi"urianul -i eroul Re7isten/ei 8n.0/i-at de Ro5er Failland.
Se mani.est0 ast.el o .orm0 nou0 a eroului 9stend#alian:; apare un persona6 a "0rui 2er20)
pre7en/0) 8n.0/i-are) 8n"#ea50 un 8ntre5 roman. $ersona6ul se de.ine-te prin lu"iditate) "ura6) o oare"are
do70 de "inism) de estetism) -i prin .aptul "0 dispre/uie-te se"0turile. Roiul de sedu"0tor pe "are-l 6oa"0) 8n
"ursul po2estirii) pentru "ititor A -i) 8n a"est sens) e=emplul "el mai la 8ndem,n0 e Arsne 1upin A
modi.i"0 opti"a romanes"0. $entru prima oar0 dup0 mult0 2reme) interesul romanes" se 8ntemeia70 pe
admirarea eroului.
Romanul nu mai este po2estit de "0tre un autor obie"ti2) ni"i de "0tre un artist "are--i pre7int0 din
mai multe un5#iuri de 2edere persona6ele) -i ni"i "#iar de un erou-"obai "e des"oper0 pro5resi2 lumea)
.iind 8ns0 "ontrolat de un autor mai 8n/elept de",t el. De7in2oltura insolent0 a eroului "onstituie 8ntre5ul
interes al "0r/ii) spre marea pl0"ere a "ititorului "onstr,ns a se identi.i"a eroului respe"ti2. @i a-a) "itindu-l
pe Failland sau pe Miono) rede2enim tineri) "ura6o-i) superiori tuturor 2i"isitudinilor. Oare datorit0 unui
.enomen 9"ompensatoriu: 2i7iunea pi"ares"0) pesimist0 -i "ini"0 asupra lumii) era 8nso/it0) 8n "adrul
tendin/ei romane-ti despre "are 2orbim) de o suprae2aluare a erouluiB
\\\
9Mitul #usarului: 2a in.luen/a 2reme 8ndelun5at0 romanul .ran"e7. De la Ro5er Failland la Ro5er
imier romanul 7 la ,ussarde este po2estirea 8n "are de7in2oltura eroului "ontea70 mai mult de",t
realitatea obser2at0. De alt.el) 2er2a lui Her2 4a7in 6u"a a"ela-i rol mar",nd) 8ntr-un mod mai pu/in
esteti7ant) o tendin/0 2e"in0.
Tutelarea romanului de "0tre un narator sau un erou "ini") l0ud0ros -i .erme"0tor) are un aer de
s.idare 8n Sbiile >%&H3? lui Ro5er imier) unde re50sim e"ourile re"entelor 9r07boaie "i2ile:) pre"um -i
insolen/a "are supune po2estirea personalit0/ii naratorului sau persona6ului "entral.
LranOois Sanders) .ost membru al Mili/iei) urm0rit 8n $arisul eliberat) de7ertea70 -i rupe .alsul a"t
de identitate "e l-ar .i putut sal2a da"0 ar .i .ost prins) re2ine) din s.idare) 8n "artierul unde e "unos"ut "a
mili/ian -i se 6oa"0 de7in2olt de-a prime6dia) .0",nd 5esturi .rumoase) de5#i7,ndu-se doar din pl0"ere;
9M-am 8mbr0"at "u un ele5ant "ostum 5ri-des"#is "u dun5i ne5re) trei piese) 2est0 "u nasturi de .ilde-) de
.elul a"elora pe "are le poart0 "ontabilii ma5a7inelor "u arti"ole pentru pes"uit. Costumul apar/inuse
2aletului un"#iului meu. +l 8mbr0"a pentru "a amantele lui s0--i 8n"#ipuie "0 e mai pu/in bo5at de",t era.:
%
@i) 8mbr0"at ast.el) Sanders s.idea70 L.L.I.-ul "are-l urm0rea) s"ap0) omoar0 8n"0 un om... Cusarul
Albastru 8l 8n.0/i-ea70 ",te2a luni mai t,r7iu 8nrolat 8n re5imentul IFI #usari "are p0trunde 8n Mermania)
"ompl0",ndu-se) asemeni unui aristo"rat .0r0 s"rupule) 8n atmos.era de s.,r-it de r07boi) de "orup/ie) de
2ioluri) de operet0 tra5i"0. @i) peste toate a"estea) e=primat0 "u 2er20 -i aro5an/0) impresia -i satis.a"/ia
de a se a.la deasupra lumii nai2ilor) resemna/ilor sau la-ilor; 9Apar/ineam a"elei 5enera/ii .eri"ite "are
a2ea dou07e"i de ani prin %&J&. i s-a .0"ut "el mai .rumos dar din lume; o epo"0 8n "are du-manii no-tri)
adi"0 aproape to/i oamenii mari) s0 nu 2alore7e mai nimi". F0 s.0tuim s0 apli"a/i "on.ortul) pro5resele
2oastre pentru 50sirea "elor mai bune sisteme de 8nmorm,ntare "ole"ti20. F0 asi5ur "0 20 2or .olosi...:
(
A5resi2itatea) de7in2oltura) s.idarea "reea70 un nou stil; romanul inve"tivei )ersonale, 7e.lemitor
-i 2ul5ar) in2entat de Cline) 2a .i reluat "u o nuan/0 de aristo"ratism) de tinere/e) de "inism deli"at de
%
Ro5er imier; Les T)es, Mallimard) %&H3) p. %((.
(
Ro5er imier; Le Cussard bleu, Mallimard) %&GP) p. %J
"0tre 9-"oala de7in2olturii:. Este 2orba) de .apt) despre o 8ntrea50 5enera/ie mar"at0 ad,n" de epo"a
%&HPA%&HH) 5enera/ie "are) printr-o rea"/ie 8mpotri2a tra5i"ului) i-a opus un estetism.
\ \\
Din teama de-a nu ne repeta nu 2om mai st0rui asupra a"estui estetism) .iind"0 ni"i eroul
romanului de7in2oltA ameste" de roman stend#alian -i roman pi"ares" A) nu poate totdeauna s0 .ie 8n
a"ela-i timp dNArta5nan) Rasti5na") Fautrin -i) pe i"i pe "olo) Falmont. Atun"i se na-te deinvoltura
trist, romanul 9pi"ares"ului aristo"rati": al "0rui erou 8-i d0 seama "0 nu poate .i totdeauna 9#usar:< "0
poate .i un b0ie/el >Drieu) imier?) sau o .eti/0 >L) Sa5an?) din se"olul II) "are) nei7butind s0 a6un50
ni-te eroi trium.0tori) de2in eroi de7am05i/i. A"est avers al romanutui de7in2olt) a"est re2ers al romanului
p la ,ussarde "onstituie) la mi6lo"ul se"olului al II-lea) o "rea/ie spe"i.i" .ran"e70< nobilii en5le7i -i "ei
5ermani au o alt0 atitudine.
Romanul de7in2olt se temperea70 p,n0 a6un5e roman aristo"rati") roman trist) ele5ant) ra.inat)
romanul "elui "are nu a .ost 8n 8ntre5ime un persona6 stend#alian. Drieu 1a Ro"#elle .usese pre"ursorul
a"estei 9de7in2olturi triste:. +n 6istoarea burg,eie >%&J*? -i 8n Gilles >l-&J&?) 8n.0/i-ea70 un t,n0r erou
9prins 8n "ursa: unei .amilii) unei 2ie/i so"iale "e "ontraria70 m0re/ia instin"telor sale< ar .i 2rut s0 .ie un
"reator) dar nu e de",t un bur5#e7. Fisea70 o 9noble/e: "are s0-l situe7e deasupra "on.ormismelor) la
a"ela-i ni2el "u lumea umililor pe "are o i5nor0. Dar lumea mun"itorilor 8-i bate 6o" de el< lumea
oamenilor de a"/iune 8l re"u70. u-i mai r0m,n de",t intri5ile sentimentale "u tinerele din arondismentud
IFI) nu-i mai r0m,ne de",t s0 tr0ias"0 8n a"east0 lume.
Ori",t de .ira20 ar p0rea tema de mai sus) ea are o importan/0 8n "rea/ia romanes"0. Re.u7,ndu-li-
se "onta"tul ade20rat "u lumea real0) so"ial0) elementar0) tinerii bur5#e7i ori aristo"ra/i) "are domin0
romanul .ran"e7) e2adea70 8ntr-un aristo"ratism pseudostend#alian) apoi se 8ndreapt0 spre o 2ersiune
nostal5i"0 -i atenuat0 a a"estui aristo"ratism; "inism -i triste/e. Ei pun atun"i ba7ele unui roman plin de
.ine/e -i de re5rete) unui roman "e se 2a 8ndep0rta din "e 8n "e mai mult de presti5iul a"/iunii) -i anume
9romanul trist:.
+ntr-ade20r) "a -i la Drieu) str0lu"irea -i neputin/a) nelini-tea -i "inismul mar"#ea70 *o)iii tri!ti de
Ro5er imier. @i ai"i) o sensibilitate ar70toare -i arid0 totodat0 "olorea70 po2estirea. Ca -i 8n romanul
2er2ei) eroul e a"ela "are de.ine-te romanul; de-a lun5ul e=perien/elor unui t,n0r bur5#e7 A o .amilie
pu/in "am solemn0 -i important0) ener2ant0< .emei nestatorni"e) nede"ise) .als misterioase< ne.eri"ite
an5a6amente politi"e -i primele di.i"ult0/i ale unei meserii A 2oin/0 de aristo"ratism -i de lu"iditate
.uribund0) temperat0 de o nostal5i"0 ironie; 9Oli2ier Malentraide -i-a re"unos"ut 5re-elile) a dest0inuit
e="esele su.letului s0u romanti". Fedea 2ia/a 8n termeni dramati"i) iar "eilal/i) plini de o meritorie r0bdare)
8i demonstrau "ontrariul.:
%
Ca un .el de erou romanti") 9"opilul trist: din romanul de7in2olt -i temperat
arun"0 asupra lui 8nsu-i .uria "u oare 9#usarul: aborda lumea; 9Lor/a) m,nia) "are s-au to"it 8n "onta"t "u
lumea) "ontinu0 s0 .ie arme redutabile atun"i ",nd le-ntor"i 8mpotri2a ta. $o/i distru5e "u ele toate ideile
senine -i .eri"ite.:
(
$0r0sind insolen/a 8n .a2oarea unei anumite triste/i) romanul de7in2olt se sub/ia70. C#iar -i
subie"tul poate .i redus la un .lea") "um se 8nt,mpl0 8n %storia unei iubiri de Ro5er imier sau 8n
Dragoste trist de 4ernard $in5aud. Sin5ura tem0 din /r#anii din Auteuil de LranOois ourissier este
dra5ostea nesi5ur0 dintre 1auren"e -i Roland) 8ntr-o lume a adoles"en/ilor bur5#e7i) ele5an/i "u modestie)
u-urati"i) nai2i -i de7am05i/i< 1auren"e -i Roland) 9"opii tri-ti: -i ei) sin5uri) 8n"#i-i 8n eul lor de7abu7at)
se 8nt,lnes" "u 5reutate) se atin5) .0r0 s0 se "io"neas"0) 8n"er",nd 8n 7adar o ade20rat0 apropiere; 9C#iar
da"0 a"east0 "0l0torie ar de2eni o "urs0) 8mi 2oi 50si se"uritatea. 1auren"e nu 2a "ontinua s0-mi adu"0
8n2inuiri absurde "a) de pild0) 5raba) nestatorni"ia) ner2o7itatea e="esi20... $e ",nd o pli"tiseal0 8n doi)
lent distilat0 >...?) un lun5 de6un 8n doi) at,t de asem0n0tor unei "0l0torii) ne-ar .i dedi"at solemnit0/ii 2ie/ii
"on6u5ale) de "are nu po/i s"0pa. Str0b0team pie/ele "a ni-te pri7onieri le5a/i "u "0tu-e) unul 2ioi) "el0lalt
obosit >...?) in"apabili de-a ne desp0r/i) in"apabili de-a ne suporta.:
J
:Insolen/a de2ine ironie) iar 2er2a "edea70 lo"ul anali7ei. De7in2oltura persist0 8ns0 8n .ra7a re"e)
pre"is0 -i) par"0) deta-at0; 9C,nd o .emeie te-a 8n-elat) nu /i-o mai 8n"#ipui de",t t,r.0. Asta a .ost primul
meu 5,nd atun"i ",nd 1auren"e mi-a spus "0 are o nou0 le50tur0. Eram 8n "amera ei -i era diminea/0. M-
am /inut bine. C,nd ai un ad2ersar nea-teptat) re5ula spune "0 trebuie s0 te pre.a"i.:
H
%
Ro5er imier; Les en#ants tristes, Mallimard) %&G%) p. %JH.
(
Ro5er imier; Cistoire d$un amour, Mallimard) %&G() p. %&(.
J
LranOois ourissier; Les /r),elins d$Auteuil, $ion) %&G') p. %H(.
H
%dem, p. J.
Foind s0 se des02,r-eas"0) "olor,ndu-se prin ironie) arta de7in2olturii a a6uns s0 .ie o .orm0
arti.i"ioas0 -i ironi"0 a "eea "e alt0dat0 se numea roman de anali70. Totul era pre50tit pentru apari/ia
romanului monden al 1ouisei de Filmorin sau a romanului ambi5uu ai LranOoisei Sa5an.
\\\
O a.e"tare psi#olo5i"0 -i monden0 determin0 tre"erea romanului de7in2olt de la brutalitatea "ini"0
la un .el de deli"ate/e re"e. Fer2a nu se mai e=prim0 ai"i prin inter2en/ia 7e.lemist0 a unui narator
.amiliar) "i printr-o abilitate ele5ant0. A"east0 lume romanes"0 de7in2olt0 -i de7abu7at0 se e=prim0
pasti-,nd un anume stil al se"olului al IFIII-lea; r0"eal0) ele5an/0) "ru7ime -i a.irmare a unei inten/ii
aristo"rati"e; 9+ntr-o lume 8n "are su""esul -i reputa/ia unei .emei nu depind at,t de .rumuse/e) ",t de
ele5an/0) Doamna de...) deosebit de atr050toare) era -i "ea mai ele5ant0 .emeie:
%
. Doamna de, mi"a
po2este a 1ouisei de Filmorin) a .ost primul) -i poate "el mai des02,r-it) dintre romanele unde se e2o"0 -i
se transpune abil un 9stil: amintind de 1a"los) de Crbillon sau de Constant. Subie"tul 8nsu-i 2rea s0 .ie
plin de "ru7ime) in"onsistent) ironi"; istoria unei bi6uterii) d0ruit0 odinioar0 Doamnei de... de "0tre
Domnul de... 2,ndut0 pe as"uns de ea) "ump0rat0 din nou de el) pentru a o pune 8n 8n"ur"0tur0 pe Doamna
de... -i o.erit0 amantei so/ului ei... Adultere aristo"rati"e) us"0"iune ironi"0 -i monden0) ra.inamente ale
romanului psi#olo5i" re"e) iat0 o .orm0 per.e"t0 -i so.isti"at0) "ristali7at0 8ntr-o oare"are m0sur0) a
romanului de7in2olt. De7in2oltura se a.l0 ai"i 8n 9tonul: po2estirii) 8mprumutat de la tonul pe "are ne
ima5in0m 8ndeob-te "0 8l a2ea se"olul al IFIII-lea; un snobism de .elul a"eluia din Legturile
)rime(dioase. RaEmond Radi5uet) 8n Balul contelui d$/rgel, .usese sedus "u trei7e"i de ani 8n urm0) de
a"ea art0 a pasti-ei) de 2i2a"itatea -i pre"i7ia repli"ii) "onsiderate drept "ulme a unei arte psi#olo5i"e
"rude -i de7interesate; 9Domnul de... b0tea totdeauna la u-a so/iei lui) dar intra .0r0 s0 a-tepte r0spunsul.
A Te odi#neaiB o 8ntreba.
A u) r0spundea ea) 8n inima mea nu-i ni"i oboseal0) ni"i lini-te.
1a au7ul a"estor "u2inte) el 8n/elese "0 era 8ndr05ostit0) -i nu se 8n-ela.:
(
O 8ndelun5at0 mod0 a po2estirii re"i 2a urma dup0 su""esul a"estor pasti-e) reluate adesea 8n stilul
lor a.e"tat -i "u"eritor; 9T0"erea pe "are Doamna du $ommier o p0stra 8n timp "e se 5,ndea la lu"rurile
astea 8l m,#ni pe so/ul ei. I-o repro-a 8n timp "e tre"eau 8n "amera al0turat0 pentru a--i lua "a.eaua.
Cur,nd) .ie"are se retrase. C,nd Doamna Du $ommier o "onduse pe 2ara sa) 8l 207u st,nd sin5ur 8n
"ealalt0 "amer0. O s0rut0 distrat pe 2ara sa -i 8-i spuse 8n 5,nd; A Trebuie s0-l 8n-el) da"0 2reau s0-i mai
pla".:
J
A"east0 art0 oare"um suprali"itat0 2a inspira totu-i .ra5ilele romane 8n "are se spune Bun iua)
triste5e -i) dup0 ele) o art0 mrimean0 unde romanul re50se-te) printr-un mira"ol) un ade20r pateti" -i
dramati".
\ \ \
$atetismul u-or al unei 2ie/i .ri2ole) a"el patetism apar/in,nd mai mult 9nu2elei: de",t romanului)
a stat la ori5inea e2olu/iei romanului de7in2olt) e2olu/ie des.0-urat0 de la pi"ares" la nostal5ie. $ar"0 din
8nt,mplare "artea unei .oarte tinere .ete) pe atun"i 8n 2,rst0 de ni"i dou07e"i de ani) d0dea lumii 8ntre5i
prile6ul de a redes"operi sensul po2estirii unde totul este net -i imper"eptibil 8n a"ela-i timp. Liind"0 A
datorit0 .ine/ii spontane a unui autor e=trem de intuiti2 ori unei 8ndelun5i -i minu/ioase elabor0ri A Bun
iua) triste5e era o po2estire u-oar0 -i bine "entrat0 8ntr-o lume literar0 a romanelor in.orme -i nelu"rate)
a"east0 9nu2el0: e=tins0 p0rea s0 re2ele7e brus" o art0 nou0) o sensibilitate nou0.
O ne8nsemnat0 intri50 de 9dram0 bur5#e70: 8i este su.i"ient0 LranOoisei Sa5an< dar) mai mult
de",t intri5a) se impune tonul simplu -i bla7at. O m0runt0 .iin/0 uman0) as"uns0) nelini-tit0) dar
resemnat0) 8-i 2,r0 m,inile 8n apa re"e a 2ie/ii) .0r0 teama "0 se 2a murd0ri. E un .ior u-or dar "are
8n5lobea70 totul; neputin/a de a tr0i) prostia lumii) 5ustul a"ri-or al 2ie/ii dat de unele peisa6e nostal5i"e;
9Cerul era alb deasupra Senei .lan"ate de ma"arale) "a un "opil trist 8ntre 6u"0riile lui.:
H
A"est "opil trist se a.l0 ai"i pentru a re7uma o lume) lumea pi"ares"0 8n "are e2enimentele 2ie/ii
umane nu tre7es" de",t ironia. umai "0 ironia era r0sun0toare 8n pi"ares"ul realist -i post"linian)
insolent0 -i mai deli"at0 8n 9romanul-#usar:) ele5ant0 -i re/inut0 8n romanul monden "are pasti-a un
%
1ouise de Filmorin; Madame de, Mallimard) %&G%) p. %P.
(
%bidem, p. ''.
J
Deannine Rorms; %l ne #aut (amais dire #ontaine... Las-Kuelle) %&G') p. H3.
H
LranOoise Sa5an; &n certain sourire, Dulliard) %&G') p. J&.
ima5inar se"ol al IFIII-lea< ea se stin5e aproape "u totul) la LranOoise Sa5an) 98ntr-un .el de sur,s:...
u e important0 tema A totdeauna arbitrar0 A 8n a"este romane .ira2e; o t,n0r0 -i mama ei 2itre50
3Bun iua, triste5e=, ni-te pe-ti mor/i 8n a"2ariul pari7ian 34ntr-o lun, 4ntr-un an=, le50tura unei tinere "u
un "2adra5enar 3&n anumit sur9s=. Abu7i20 a .ost interpretarea dat0 de marele publi") la"om -i indis"ret)
"u 7iari-tii -i reporterii lui) "are a 2rut s0 50seas"0 8n ele un :do"ument: asupra 9tineretului de a7i:. De
.apt) nu e 2orba) 8n a"east0 lume mi"0) limitat0) a tr,nda2ilor) para7i/ilor) intri5an/ilor amabili ori rata/ilor
respe"tabili) de",t de ni-te teme pe "are) 8n %&G') le-ar .i tratat -i $aul 4our5et) dup0 "e ar .i 8n20/at s0 nu
mai .ie pedant) s0 nu mai des"rie) s0 su5ere7e doar.
Dar nu ai"i st0 .arme"ul a"estor "0r/i mititele) in5enios a"idulate) "i 8n reti"en/a lor. u e=ist0 titlu
s.,r-it alt.el de",t prin "ele trei pun"te de suspensie pe "are editorul a e7itat at,ta 2reme s0 le pun0 dup0
6 )lace Bra,ms... Ele de.ines" arta LranOoisei Sa5an; 8ntr-ade20r) dup0 a""esul de brutalitate a unui
pi"ares" pasionat) se tre7ise dorin/a de a au7i lu"ruri spuse 8n"et) mai mult sub8n/elese) de o 2o"e de
adoles"ent0) 8ntr-o po2estire s"urt0. Mira"olul a .ost 50sirea a"estei adoles"ente) "#iar a .etei pe "are o
a-teptam.
\ \ \
A"east0 art0) i2it0 la timp anun/a intru7iunea 9nu2elei: 8n roman; art0 a sobriet0/ii) dup0 un se"ol
de .res"0 realist0) dup0 7e"e ani de pi"ares" em.ati". Inspira/ia ei nu se putea 8ntemeia de",t pe
de7in2oltura de7abu7at0) trist0.
An5lia) "are nu "unos"use de .el de7m0/ul post"linian) re50sea a"eea-i inspira/ie. De7in2oltur0
de7abu7at0 -i m0runt realism ironi" e=ist0 -i 8n romanele lui HenrE Mreen; des"rierea prea pu/in spri6init0
pe temele 7ilei) in"onsisten/a oamenilor maturi) nelini-tea nep0s0toare a tinerilor) i5norarea re"ipro"0 a
"elor dou0 5enera/ii.
E=perien/a -i .orma/ia lui HenrE Mreen) bur5#e7 "are s-a .0"ut mun"itor 8n u7in0) seam0n0 "u a lui
Mi"#el de Saint-$ierre) 5entilom "are s-a .0"ut marinar. M0iestria lui Mreen aminte-te de Sa5an) prin
intri5a ne8nsemnat0 din Nimi") de pild0; .iind"0 .iul lui Dane -i .ii"a lui Do#n se lo5odes") Dane -i Do#n se
de"id 8n"etul "u 8n"etul s0 se "0s0toreas"0 -i ei. Fia/a se des.0-oar0 -i se e=prim0 prin dialo5uri .0r0
importan/0) printr-o indi.eren/0 "rispat0; 9Spre mi6lo"ul s0pt0m,nii $#ilip Reat#erbE -i MarE $om.ret se
8nt,lnir0 8n a"ela-i bar respe"tabil din apropiere de Qni5#tsbrid5e.
A Ar trebui s0-i li"#id0m pe to/i) spuse el "u un aer de75ustat.
A $e "ine) $#ilipB
A Toat0 2e"#ea 5enera/ie.
A U-urelY Eu 8l iubes" pe tata.
A ImposibilY
A 4a da) 8l iubes".
A 4ine) dra5a mea) dar sunt ni-te mi7erabiliY -au 50sit alt"e2a mai bun de .0"ut de",t s0 se bat0
8n dou0 r07boaie) sunt "orup/i p,n0-n m0du2a oaselor >...?. Am impresia "0 ne poart0 pi"0.
A ^ie -i mie 8ndeosebiB
A +ntr-un sens) da. Din "au7a e5oismului lor murdar nu se 5,ndes" la nimi" -i la nimeni de",t la ei
8n-i-i.
A Tot ani2ersarea ta te ne"06e-teB
A u. +n ori"e "a7 a- .i .0"ut 8n a-a .el 8n",t s-o e2it.
A Atun"iB
A Urm0 o t0"ere lun50.:
%
Aproape a"eea-i atmos.er0 "a -i .ntr-o lun, 4ntr-un anB mi"i drame resemnate) "are ni"iodat0 nu
2or de2eni drame) un dialo5 banal) de7abu7at. Titlul "0r/ii) Nimic, e de alt.el semni.i"ati2 pentru a"east0
lume trist0) "u un dram de umor) 8n "are de7abu7area "elor maturi sublinia70 replierea tinerilor;
9 A E teribil de se2er0) spune Do#n $om.ret despre .ii"a lui) "a to/i "ei din 5enera/ia ei) de alt.el.
A $oate nu e 2ina lor "0 sunt a-a.
A $oate) dar de "e sunt a-aB
A De .ri"0 s0 nu semene "u p0rin/ii lor...:
(
De alt.el) DoE"e CarE atin5e a"eea-i tem0 8n Marele drumB 9C,nd o 20d pe Ann) .ii"a 2eselului)
s"lipitorului EdTard) tr0ind "a -i "um n-ar a-tepta nimi") am po.t0 s-o 8n/ep "u ni-te a"e. Dar "e putem
%
HenrE Mreen; Not,ing, %&GP.
(
%dem, p. %&.
.a"eB:
De la Sa5an la HenrE Mreen) tre",nd prin *o)iii tri!ti de Ro5er imier) un stil de 2ia/0 "on-tient
e=asperat -i in"onsistent) o e=isten/0 redus0 la mi"ile de"ep/ii -i indi.eren/e impun romanului o te#ni"0
.oarte pre"is0. Elementul dramati" al intri5ii se di7ol20 8n .ri2olitatea ei< anali7a nu mai poate "0uta
pro.un7imea) ea a2dnd drept obie"t ni-te oameni at,t de e2olua/i) de de7abu7a/i) 8n",t au rede2enit A din
propria lor 2oin/0 A super.i"iali. Is"usin/a se 20de-te atun"i 8n notarea elipti"0 a "u2intelor -i a 5esturilor
"elor mai anoste) "0rora "#iar a"east0 banalitate le "on.er0 un pateti" trist; arta romanes"0 de2ine un
pointillism pre"is "are 2rea s0 "ir"ums"rie 8n trea"0t) .0r0 e=tinderi -i sub8n/elesuri) 2idul insipid al
e=isten/ei.
\\\
E=trema 9romanului de7in2olt: era atins0. Insolent -i brutal la ori5ine) de2ine 9trist:) ele5ant)
de7abu7at) dob,ndind 8n"etul "u 8n"etul) 8n a"east0 ser0) nu at,t o inspira/ie nou0) ",t un nou sim/ al
pateti"ului -i) prin epurare) o nou0 te#ni"0 a po2estirii.
1imitat ast.el de "#iar inten/iile sale) dominate de un patetism aparent super.i"ial) sin5urele
"apabile s0 e=prime o anume re/inere -i sobrietate) el se apropie pentru prima dat0 de 9nu2el0:) de a"ea
nu2el0 "reat0 de Mrime. +n a"ela-i moment >%&G'A%&'P? arta "inemato5ra.i"0 spri6in0 e2olu/ia
romanului; Aman5ii de 1ouis Malle) La ca)tul )uterilor de D.-1. Modard) *ele )atru sute de lovituri de
Tru..ault se 8ntemeia70 pe des.0-urarea pateti"0) re/inut0) abil "al"ulat0) a unei scurte anecdote.
Cinemato5ra.i"0 ori romanes"0) arta nu mai "onst0 8ntr-o 9do"umenta/ie: abundent0) 8ntr-un
realism "opios) 8ntr-o 9des"riere: minu/ioas0 -i 8ndelun5 etalat0) 8ntr-o dram0 tratat0 potri2it unor re5uli.
Ea se re7um0 a"um la re5i7area) imper"eptibil liri"0) a unui singur moment al vie5ii, .oarte s"urt. u
e=ist0 nimi" alt"e2a 8n .ilmul Aman5ii de",t un "astel) un oaspete 8nt,mpl0tor) adulterul de o noapte -i
de7am05irea matinal0. Tot 8ntr-o noapte se petre"e -i 6ara) la ece !i (umtate seara, 9romanul:
Mar5ueritei Duras. +ntr-un mi" sat pe drumul Madridului) in2adat de turi-tii 8n tre"ere) trei .ran"e7i se
opres") seara; un "uplu de7binat -i de7abu7at 8nso/it de ri2ala 8ns0-i. Satul este 8n plin0 a5ita/ie; politia
spaniol0 urm0re-te pe a"operi-uri un anume Rodri5o $aestra) "are to"mai "omisese o "rim0 pasional0. +n
timpul nop/ii) Maria) so/ia ne5li6at0) "#inuit0 de insomnie) 8l 50se-te -i-l ad0poste-te pe b0rbatul #0ituit "u
"are nu poate s"#imba ni"i m0"ar o .ra70) 8n"ear"0 s0-l a6ute s0 .u50. +n 7ori el se sinu"ide< "ei trei
.ran"e7i plea"0 mai departe "u automobilul...
$o2estire s"urt0 -i su5esti20) unde totul e re7umat 8ntr-o "lip0 prelun5it0. Lilmul Ciros,ima
dragostea mea, e) -i el) istoria unei nop/i) unei lun5i) #ot0r,toare nop/i) dup0 "are totul se s.,r-e-te. $entru
aman/ii din Hiros#ima) "a -i pentru "ei "e se 8nt,lnes" 8n Spania) tre"utul -i 2iitorul se "ondensea70 -i se
8mpletes" 8ntr-un pre7ent pateti"; 9$este trei ore) 8n a"est anotimp al anului) 2or 2eni "u si5uran/0 7orile.
Rodri5o $aestra) 8n a"eea-i po70 mortuar0 "a -i atun"i ",nd ea 8l des"operise) a-teapt0 s0 .ie omor,t 8n
7ori.:
%
M,ndul ne du"e la .ilmul unui pre"ursor) Noa)tea amintirilor 3Le (our se lve= de Carn) sau la
nes.,r-ita -i .ra5ila durat0 din admirabilele No)5i albe de 1u""#ino Fis"onti.
+n 6ioara de 1ouise de Filmorin e de asemenea su.i"ient0 o noapte) sau ni"i m0"ar o noapte) "i o
sear0. Doar dou0 persona6e) dou0 prenume; $#ilippe -i Maria. T,n0ra "anadian0 Maria se 8ndreapt0 spre
Coasta de A7ur unde-l 2a 8nt,lni pe .ratele lui $#ilippe. $etre"e numai ",te2a ore la $aris) unde) dintr-o
datorie de .rate) $#ilippe o 8nt,mpin0. Un restaurant) un mi" lo"al de noapte ales la 8nt,mplare) -i doar
"in"i ore petre"ute de doi oameni "are nu se "unos") "are se simt oare"um atra-i unul de "el0lalt) "are se
simt o "lip0 2r06i/i de o mu7i"0 banal0 -i "are apoi se despart... De7am05i/i ori indi.eren/iB
Romanul este in2adat de nu2ela pateti"0. +n lo"ul des#!urrii unei 2ie/i 8n "are toate
circumstan5ele sunt 8ndelun5 studiate) 8n lo"ul 9bio5ra.iei: so"iale -i psi#olo5i"e) noua art0 mrimean0
pre.er0 "a totul s0 se "ondense7e 8ntr-o 9"ri70:) pro2o"at0 de o 4nt9lnire 4nt9m)ltoare, dar repre7ent,nd
momentul "ru"ial al unuia sau a dou0 destine. $arti"iparea 9#a7ardului: 8n50duie .olosirea unui de"or
oare"are) e2itarea lentelor puneri 8n "adru. +n a"east0 9"ri70:) tre"utul) bio5ra.ia anterioar0) 5ene7a 8ns0-i
a dramei su.er0 un e.e"t de re"ul) e"onomisindu-se ast.el lun5ile des"rieri. *on#erin5a, de RaEmond Dean)
8n"epe printr-o .ra70 simpl0) "ea mai simpl0 "u putin/0; 91a %' aprilie %&G... Mi"#el 4eau6ard a6un5e 8n
Maro") unde trebuie s0 /in0 o "on.erin/0:<
(
toat0 "artea nu 2a .i de",t a"east0 "on.erin/0) a"est s.,r-it de 7i
"e trebuie s0 "on/in0) simboli") o a2entur0) o 8ntrea50 lume.
Sensul duratei e modi.i"at< nu mai 9urm0rim: o 2ia/0) episod dup0 episod) 8ntr-o po2estire lent0
%
Mar5uerite Duras; Di@ ,eures et demie du soir en t, Mallimard) %&'P. p. 'J.
(
RaEmond Dean; La *on#rence, Albin Mi"#el) %&'%) p. &.
unde timpul se s"ur5e) r0m,n,nd totu-i "ompa"t) dur) 8ntret0iat de "omentarii. Cititorul este plasat 8ntr-un
)reent )atetic, etern -i s"urt totodat0) dens -i e.emer) .iind"0 e) 8n realitate) 9suspendat:. +n pre7entul
a"esta se re.le"t0 tot) prin rememor0ri) prin rapide 8ntoar"eri 8n tre"ut; o lun50 noapte 8ntret0iat0 de #las,-
bac<-uri. u 8n a"easta "onst0 oare -i arta lui Fa# Qat"#a 8n Masa #iarelor 3*ea de-a o)ta i a
Domnului, %&'P?B @apte "on2i2i s0rb0tores" o ani2ersare 8ntr-un apartament "amu.lat) 8n timpul o"upa/iei
5ermane< 8n urma unui atentat "omis pe o strad0 8n2e"inat0) Mestapo-ul le "ere s0 desemne7e dintre ei doi
ostate"i< seara se termin0 prin tra5eri la sor/i) m0rturisiri) pro"ese) a"u7a/ii.
$ornind de la a"este premise A "on"i7ie pateti"0 unde 9pre7entul: 8n20luie -i sub8n/ele5e tre"utul A
po2estirea mrimean0 "ap0t0 o .or/0 obsesi20. Ea se 8ntemeia70 pe dramaticul )ur 8n 2gduiala lui
Lriedri"# Dlrrenmatt; semimartorul unei "rime) obsedat de a"east0 "rim0) 8ntinde 8n 2an o "urs0
2ino2atului< "ondensarea a"/iunii) "u "ara"terul ei #alu"inant) parti"ip0 la des.0-urarea 92ie/ii 8n pre7ent:)
at,t de "ara"teristi"0 pentru po2estirea nou0) str,ns0) 9"inemato5ra.i"0:.
A"eea-i este arta roman"ierilor 5ermani ai 9Mrupului H*:; drama "on-tiin/ei -i drama a"/iunii. +n
Lu)ul singuratic de Rudol. Die#l
%
) un pilot de r07boi 5erman sabotea70 un ata" 8mpotri2a 2asului
"omandat de .ratele s0u) odinioar0 emi5rat 8n Ameri"a; a"/iune -i e=amen de "on-tiin/0 se ameste"0 8n
s"urta "ri70 "are "onstituie substan/a "0r/ii. Odiseea a dou07e"i -i doi de solda/i 5ermani 8n timpul
retra5erii din Rusia 8n Ra)ortul c)itanului "a@ de Doa"#im Lernau. Doi oameni pe o plut0 r0t0"i/i 8n
$a"i.i" 8n Nimic la oriont de Ralter Dens. @i) .apt .oarte "iudat) a"eea-i tem0 a nau.ra5ia/ilor apare 8n
Lran/a trei ani la r,nd; 8n %&'P 6aloarea absolut de 4ernard A2enel) 8n %&'% >urnalul unei #iin5e
omene!ti de Robert _uatrepoint) 8n %&'( 2ariseul de $ierre Moustiers.
$este tot se impune "on"entrarea a"/iunii) eni5ma pateti"0) peste tot )reentul este o 6ude"at0
asupra tre"utului. $o2estirii des.0-urate) unde urm0ream episoadele unei a2enturi) i se opune "ondensarea
a2enturii 8ntr-o su""int0 dram0 a "on-tiin/ei sau a destinului.
1a .el) 8n A#acere ,aardat de Hein7 Risse; patru marinari nau.ra5ia/i pe o insul0 pustie) dintre
"are numai trei 2or supra2ie/ui. Unde a disp0rut al patrulea) "0ruia unul din to2ar0-ii s0i 8i .urase
identitateaB 9Drama poli/ist0: "ap0t0 .or/0 8n m0sura 8n "are e tr0it0 "u un anumit re"ul; tr0it0 de asasinul
u7urpator al identit0/ii "are--i 6oa"0 9ultima "arte: 8ntr-o a.a"ere #a7ardat0.
(
Fedem ai"i prin "e anume
romanul poli/ist) al "0rui prin"ipiu este a"ela-i) anun/a) 8n literatura popular0) noua .orm0 a romanului; un
pre7ent "are re2elea70 tre"utul) un roman .0"ut 8n 8ntre5ime din )reent) 9istoria: "0p0t,nd 2aloare numai
prin raportare la pre7entul tr0it. $ro"edeul a .ost .oarte adesea .olosit "u su""es de Simenon. +l re50sim -i
8n Adevratul Silvestri de Mario Solda/i; 8n timpul unei "0l0torii 5r0bite) $eErani o re2ede pe 20du2a
prietenului s0u Sil2estri -i) 8ntr-o noapte >din nou tema nop/ii "ru"iale a m0rturisirilor -i a marilor
#ot0r,ri?) des"oper0 ade20rul despre tre"ut. $un"tul de atra"/ie al a"estei teme) pe "are Muido $io2ene a
utili7at-o printre primii 8n Mil )entru mil, e "on.esiunea no"turn0. @i "um s0 nu ne 5,ndim ai"i la
nes.,r-ita noapte din Ciros,ima, dragostea mea, la No)5ile albe ale lui Fis"onti) la Noa)tea lui
AntonioniB
\\\
Condensarea 8n pre7ent) durata tr0it0 "u interpol0ri) mar"#ea70 neta in.luen/0 a artei
"inemato5ra.i"e. $o2estirea merimeean0 re50se-te ast.el prin"ipiul 9"ri7ei:) propriu tra5ediei.
Tra5edia "lasi"0 a in.luen/at romanul. u 8n se"olul al IFII-lea) ni"i "#iar 8n se"olul al IFIII-lea)
-i nu dire"t) "i prin in.luen/a #orma5iei de !coal pe "are a e=er"itat-o mai t,r7iu) 8n se"olul al III-lea -i
la 8n"eputul se"olului II; a"/iune psi#olo5i"0 "on"eput0 "a o ma-in0rie lo5i"0) de.inire a intri5ii prin
"ara"tere) a "ara"terelor A prin intri50 -i "onstruirea unei lumi 8n"#ise. Din p0"ate) re7ultatul a .ost $aul
4our5et.
Romanul a luat) a-adar) de la tra5edie numai a"est mecanism -i a"east0 coeren5 psi#olo5i"0) "are
a7i ni se par .alse) dar nu -i condensarea )ateticului, a duratei. Liind"0 2rea s0 adau5e tra5ediei o
documenta5ie so"ial0 -i istori"0) romanul se"olului al III-lea 8mprumut0 de la ea numai 2erosimilitatea
aparent0 -i 8n5ust lo5i"0 a unei psi#olo5ii pueril ra/ionale. El ne5li6ea70 to"mai arta 9pre7entului: -i a
duratei tr0ite >pun,nd 8ntre parante7e 9tre"utul:? nu mai pu/in spe"i.i"0 tra5ediei.
u e de mirare "0 o nou0 art0 s"eni"0) a2,nd un suport 2i7ual) proprie )ateticului imediat,
"inemato5ra.ul adi"0) o.er0 romanului o nou0 -ans0 de a se elibera de stilul dis"ursi2 al po2estirii) de
po2ara des"rierii -i a bio5ra.iei) pentru a des"operi "0) 8ntr-o e2o"are a 2ie/ii umane) "ititorul e re/inut mai
de5rab0 de-o :"ri70: tr0it0 8ntr-un mod dire"t de",t de o lent0 bio5ra.ie "ir"umstan/ial0 a persona6elor
%
Rudol. Die#l; Lol# o,ne Rudel, Qiepen#euer) %&G&.
(
Hein7 Risse; &n *ou) de ds, Albin Mi"#el) %&G&) p. ((H.
romanului...
Romanului trans.ormat 8n nu2el0) in.luen/a "inemato5ra.ului i-a ad0u5at o nou0 e=i5en/0;
)reen5a. $rin ima5inea pre7ent0) tr0it0 4n )reent 3!i nu 4ntr-un trecut narativ= ori prin 2o"e) dis"urs)
monolo5) e=amen de "on-tiin/0) 9persona6ul: trebuie s0 se impun0 nu "a un om 9a "0rui istorie e
po2estit0:) "i "a un indi2id care este )reent 4n tim)ul lecturii.
\\\
E=ist0 o tendin/0 literar0 "are .a"e sensibil) 8n toat0 puritatea lui) is"usitul ameste" dintre pre7entul
2i7ual) 2o"al -i tre"utul e2o"at doar printr-un pre7ent "onstant. Ea s-a numit 9-"oala 2o"ii:. A"i) 8ntr-o
.i"/iune) istori"0 de "ele mai multe ori) un om po2este-te despre sine -i A da"0 am 2rea s0 "ari"aturi70m A
se 95ar5arise-te:) 8n pre7ent) "u amintirile lui) "u e=amenul lui de "on-tiin/0. Amintirile lui Adrian de
Mar5uerite Uour"enar sunt monolo5ul lent) 6urnalul apo"ri.) 6um0tate pre7ent) 6um0tate tre"ut) al unui om
"are 8-i transpune .0r0 8ntrerupere e=perien/a 8n re5istrul propriei sale 2o"i. In.le=iunea are 8nsemn0tate 8n
a"est roman-oratoriu "are a redes"operit dis"ursul interior) .olosit odinioar0 de poe/i.
Mai de5rab0 de",t trans"rierea steno5ra.i"0 a 2ie/ii) romanul dis"ursului interior "onstituie o
medita/ie -i o ima5ine e=emplar0. +n lo" s0 o.ere) 8ntr-o neor,nduial0 pi"ares"0) ridi"olul ori triste/ea
e=isten/ei) el rede2ine ne"esitate de medita/ie) de "on"entrare) de "u"erire a omului de "0tre el 8nsu-i.
Esen/ialul a"estor "0r/i e 9tonul:) canto-ul intim -i totodat0 oratori" al omului "are--i re5,nde-te
2ia/a. u e 2orba de anali70) ni"i de monolo5 interior 8n sensul obi-nuit al termenului) "i de un discurs
interior .oarte elaborat) meditat) "alm) 2iu -i seme/. E tonul 9memoriilor de 6urnal:) dar mai pu/in
.amiliar) ridi"at pe o treapt0 superioar0) "a 8n a"est testament oral al lui $ri"ls; 9O 2ia/0 de om nu se
6ude"0 ast.el) ni"i "#iar 8n ultima ei 7i. u poate .i 8mbr0/i-at0 dintr-o sin5ur0 pri2ire. M0 r0t0"es" 8n
propria-mi 2ia/0. +mi po2estes") 8n timpul orelor lun5i de insomnie) propria-mi istorie. O 8n.rumuse/e7 "u
mobiluri) resorturi) "one=iuni) ",nd de .apt n-au e=istat de",t impro2i7a/ie) .atalitate) "oin"iden/0. In2en-
te7 pentru mine 8nsumi o po2estire "are /ine 8n a"ela-i timp de le5end0) de e=amenul de "on-tiin/0 -i de
"artea "u po2e-ti.:
%
Ast.el e des"#is0 "alea romanului 9radio.oni":) .orm0 modern0 a 6urnalului intim; Mar5uerite
Uour"enar) Da"Kues de 4ourbon-4usset) Fintil0 Horia) Mi"#el 4utor... 9$re7en/a: eroului e asi5urat0 de
2o"ea lui) de modula/ia ei) de ritmul "on.iden/ei sau al dis"ursului< pe a"est .ond) nara/iunea 8-i reia
drepturile) des.0-ur,ndu-ae 8ns0 8ntr-un pre7ent "ontinuu. Este pro"edeul .ilmului Ciros,ima dragostea
mea.
\\\
O alt0 te#ni"0 "inemato5ra.i"o-romanes"0 s-ar .i putut "rea) nu prin 92o"ea de .ond:) prin
in2esti5area unei "on-tiin/e) pro"edeu "are A 8n roman sau 8n .ilm A poate p0rea un arti.i"iu) "i prin
succesiunea imaginilor; o ordine a ima5inilor "are s0 nu mai du"0 la un -ir lo5i" -i dis"ursi2) "i la un -ir
obsesi2. @i 8ntr-ade20r) atun"i ",nd 8ntemeietorul 9noului roman:) Alain Robbe-Mrillet abordea70
"inemato5ra.ul "u .ilmul Anul trecut la Marienbad, a"east0 obsesie se impune -i "reea70 9pro.un7imea:
.ilmului. A"eea-i a .ost) 8ntr-o alt0 manier0 8ns0) tentati2a 9impresioni-tilor: en5le7i 8n timpul lui Q.
Mans.ield -i al Fir5iniei Rool. ima5isti"a .iind 8ns0 .0r,mi/at0 de roman"ierii prea aten/i la 2ia/a
interioar.
Dimpotri20) la un $ierre Mas"ar) de pild0) pre7entarea obsedant0 -i ilo5i"0 a ima5inilor este
orientat0 "0tre lumea e@terioar. Animalele -i +im)ul mor5ilor e2o"0 8n ",te2a ima5ini sesi7ante un
uni2ers posomor,t -i dement. Totul e relatat ou r0"eala minu/ioas0 a lui Qa.Ca) 8ntr-un stil 2i7ual -i ireal
totodat0. Realitatea este e2o"at0 mai mult 8n nuditatea-i sobr0 -i "rud0 de",t 8n mi-"area ei< pentru a
des"rie o Spanie "ople-it0 de soare) Mas"ar .olose-te nu at,t sunete -i "ulori) ",t 5oluri -i pau7e; 9Un sat
.0r0 "ase) oameni .0r0 pri2ire -i o 2ar0 .0r0 s.,r-it) toate "on"urau spre un .el de eternitate...:
(
C0"i 9de-
"upa6ul:) su""esiunea 9planurilor: nu mai as"ult0 de lo5i"a po2estirii) "i de .or/a obsesi20) de )reen5a
#alu"inant0 a unei lumi e=terioare dense -i 8n a"ela-i timp 2ide) inumane) "rude. Lie"are ima5ine e un -o"
emoti2) insolit) nea-teptat) 8n timp "e 9subie"tul: e 9"omprimat: de un .el de obsesie; un "imitir al
pri7onierilor 8n +im)ul mor5ilor, moartea 5roa7ni"0 a animalelor -i "inismul omenes" 8n Animalele, o
"arier0 de piatr0 unde oamenii 8nnebunes" 8n albul str0lu"itor al 7idurilor din Sori. $o2estirea de2ine
%
Da"Kues de 4ourbon-4usset; L$/l-m)ien, Mallimard) %&'P. p. %'&.
(
$ierre Mas"ar; Soleils, Mallimard) %&'P) p. %P.
in"antatorie prin limpe7imea) prin "iud0/enia ei. *isterna 3Sori= e po2estirea unui om "are a des"operit un
i72or 8n s"orbura 5rotei unde tr0ie-te) -i "are nu dest0inuie nim0nui des"operirea sa. At,t. Un .apt
obsedant) uni") taini") asemenea unei 5rote) 8n masa e=isten/ei. Un .el de pl0"ere subteran0...
Cu a"east0 te#ni"0 a obsesiei e=tra2ertite) nu2ela "ondensat0 tre"e de la pre7entul "inemato5ra.i"
la insisten/a nelini-titoare a lui Qa.Ca.
\\\
Ori",t de di2erse ar .i persona6ele -i temele A un meseria- spaniol "u porniri anar#i"e) i7olat)
tr0ind 8n "a2erne "a tro5lodi/ii 3Sori de $ierre Mas"ar?< un t,n0r bur5#e7 monden) "lient al lo"alului
Ma=imNs >1ouise de Filmorin?< ni-te a2iatori r0t0"i/i 3Nimic la oriont de Ralter Dens?< ni-te a2enturieri
din m0rile australe 3A#acere ,aardat de Hein7 Risse?< un a2o"at milane7 ele5ant -i retori" >Mario
Soldati?< mi"i bur5#e7i pari7ieni 8n.ri"o-a/i >Fa# Qat"#a?< turi-ti aproape "omi"i -i spanioli tra5i"i
>Mar5uerite Duras? A re50sim 8n noua esteti"0 a po2estirii s"urte) 2ii) "inemato5ra.i"e un numitor "omun;
e2o"area s"urt0 -i sobr0) duritatea) "laritatea) 9pre7en/a: 8nlo"uies" 9nara/iunea:.
Cu e="ep/ia ",tor2a te=te ale Qat#erinei Mans.ield) "u e="ep/ia lui Mrime) Maupassant)
$irandello) 4ilen"#i -i a ",tor2a italieni) 9nu2ela: nu in.luen/ase 9romanul:. Ast07i 8ns0) datorit0
"inemato5ra.ului) a"east0 in.luen/0 are lo".
\ \ \
@i totu-i) 8n .a/a a"estei po2estiri mrimene) dramati"e) "on"ise ori obsedante) e=tr05,ndu--i arta
din sen7a/ia de )reent, 9"roni"a:) 9.res"a:) adi"0 realismul imediat) .0r0 "ondensare artisti"0) nu -i-au
pierdut drepturile.
u2ela pateti"0 este) 8ntr-ade20r) o art0 a ultra"i2ili7a/ilor. 1ouise de Filmorin nu 7u5r02e-te de",t
mondni. Atun"i ",nd $ierre Mas"ar e2o"0 /0rani spanioli) o .a"e e="lusi2 "a artist, s"o/,nd un e.e"t
.laubertian.
+n a.ara a"estei arte) lumea modern0 "unoa-te un 2ast ",mp romanes"; interesul direct -i .amiliar
al roman"ierului pentru "ea mai banal0 dintre mi7eriile umane) redat0 de el 8ntr-un do"ument) nu 8ntr-o
oper0. Sub in.luen/a ",tor2a roman"ieri ameri"ani "are au 7u5r02it) 8n noile te#ni"i) re2ersul Statelor
Unite ale Ameri"ii) spaniolii -i italienii au des"operit un neorealism< a"ela-i lu"ru s-a 8nt,mplat -i "u
roman"ierii noi ai /0rilor noi) adesea slab de72oltate. Ast.el) b0tr,nul 9roman-.res"0:) so"ial) do"umentar)
realist) reap0rea) trans.ormat) pentru a se opune inten/iilor mai 9esteti7ante: ale po2estirii mrimene.
G6%%% Neorealismul
NeorealismulB un Dmonta(E al realului. A /riginileB Dos "assos, realismul brutal al americanilor.
A Rena!terea romanului s)aniol du) FahW. A 6ia5a "olectivK Arturo Barea, 2ernUnde de la Reguera, S.
>. ArbQ, *amilo >os *ela, Ra#aPl SUnc,e 2erlosio. A As)ecte )oitive ale violen5eiB >esis 2ernUnde
Santos !i setea de via5. A Romanul A )si,anali7 social. 6erismul italianB %gnaio Silone, *arlo Levi,
8lio 6ittorini. A Realismul urbanB 6asco "ratolini. A Alberto Moravia !i cruimea )si,ologic. A
Duritate, !i sobrietate. A "ers)ectivele mondiale ale neorealismului. A S)re un naturalism )lanetar.
+n /0rile latine) "a 8n Ameri"a -i) sporadi") de pu/in0 2reme) 8n A.ri"a -i Asia) realismul obie"ti2 se
na-te dintr-un .apt nou; pentru prima oar0) s"riitori .oarte intele"tuali7a/i A "um sunt ma6oritatea
s"riitorilor A trans"riu e=isten/a "elor umili .0r0 s0 se 9aple"e: asupra lor) "um .0"ea Sola de e=emplu. Ei
p0r0ses" 9stilul: naratorului bur5#e7; sentimentul de superioritate) pri2irea arun"at0 spre publi" -i 2e-ni"a
narare a vie5ii unui neliterat de ctre un literat, de unde o "onstant0 dispropor/ie -i un soi de
9paternalism: bine2oitor 8n nara/iune A al "0rui "el mai elo"2ent e=emplu r0m,ne Alp#onse Daudet. A"i
s0l0-luia eroarea 9realismului: se"olului al III-lea -i a se"#elelor lui; 2ia/a tini"#i5iului Coupeau e
po2estit0 8n stilul intele"tualului Sola) 2ia/a unui /0ran din Solo5ne A 8n stilul deli"atului Mauri"e
Mene2oi=. Ceea "e re7ulta nu era 8ntotdeauna e=isten/a tr0it0 de Coupeau) ni"i 2ia/a unui solo5not) "i mila
lui Sola) sim/ul pitores"ului lui M. Mene2oi=... Roman"ierul 6u"a 8ntr-o oare"are m0sur0 rolul unei
doamne "aritabile ori al unui estet 8n 2i7it0 la ni-te oameni s0rmani.
ErsCine CaldTell) I5na7io Silone) Camilo Dos Cela sau Ra.aal Sgn"#e7 Lerlosio 8-i inter7i"
a"east0 inter2en/ie a autorului. L0r0 s0 impun0 "0r/ii 2i7iunea unui martor "ulti2at) ei trans"riu .aptele A
uneori ne8nsemnate A ale 2ie/ii pro7ai"e... Roman"ierul nu mai e un )ovestitor A "are are .arme" -i un stil
.rumos... A "i pur -i simplu un aparat de 8nre5istrare< arta lui se .a"e sim/it0 8n ale5erea s"enelor) 8n
9monta6:. Un bar din Madrid 8n %&H() "u oameni s0ra"i -i mai pu/in s0ra"i) "are 2orbes" la 8nt,mplare)
6i5nindu-se uneori re"ipro"; 9Un tipo5ra. 8mbo50/it) "are se nume-te Fe5a) don Mario de la Fe5a)
.umea70 un trabu" enorm) un trabu" "a de re"lam0. Cel de la masa de al0turi 8n"ear"0 s0-i intre pe sub
piele;
A 4un0 /i5ar0 mai .uma/i) domnuleY
Fe5a 8i r0spunde solemn, .0r0 s0-l pri2eas"0;
A Da) nu e rea) "ost0 un duro.
Celui de la masa de al0turi) un ins ra,itic !i 9mbitor, i-ar pl0"ea s0 adau5e "e2a) "a de pild0;
VHalal de dumnea2oastr0YW dar nu 8ndr07ne-te) "0"i) din #ericire, se ru!inea la tim). Se uit0 la tipo5ra.)
7,mbe-te din nou "u umilin5 -i "ontinu0;
A umai un duroB $are o /i5ar0 de "el pu/in -apte pesetas.
A A-Y un duro plus trei7e"i ba"-i-. Eu m0 8n2oies" "u "#estia asta.
A F0 d0 m,naY
A I-au7i "oloY u "red "0 trebuie s0 .ii numaide",t un Romanones "a s0 .ume7i asemenea #a2ane.
A Un Romanones nu) dar 2ede/i dumnea2oastr0) eu unul nu mi-a- permite -i "a mine) mul/i din "ei
de ai"i.
A Frei s0 .ume7i unaB
A M0 mai 8ntreba/iY
Fe5a 7,mbe-te) sim/ind aproape remu-"0ri pentru "ele "e are s0 spun0;
A $0i mun"e-te -i dumneata "um mun"es" euY
Tipo5ra.ul d0 drumul unui #o#ot de r,s brutal) nem0surat. Insului ra#iti" de la masa 2e"in0 8i
8n"remene-te 7,mbetul pe bu7e:.
%
S"en0 s"urt0 -i pateti"0) insi5ni.iant0 da"0 2rei; 5rosol0nia unui me-te-u5ar-"omer"iant) la adresa
unui -omer) redat0 8ntr-o 2i7iune dire"ta) .0r0 "omentarii< doar ",te2a pasa6e >pe "are le-am subliniat?
tr0dea70 s"riitorul "e nu se poate ab/ine s0 nu dea e=pli"a/ii. Stilul 8ns0 e al "inemato5ra.ului) unde nu
2orbes" de",t ima5inile -i dialo5urile< semni.i"a/ia a"estei 9se"2en/e:) 6ude"ata moral0 "are se poate .a"e
asupra ei) re.le"/iile pe "are le sus"it0 sunt l0sate 4n seama cititorului. Ca -i 8n .a/a e"ranului) unde
re5i7orul ale5e ima5inile pre"um -i te=tul 2orbit de persona6e) .0r0 a le comenta 8ns0 A .0",nd abstra"/ie
bine8n/eles de unele e="ep/ii.
%
Camilo Dos Ceia; Stu)ul, trad. de Ioana Slotesou-Cioranu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'*) p. (3.
Adi"0 e=a"t "ontrariul romanului din se"olul al IFIII-lea -i "#iar romanului bal7a"ian. u e=ist0
ni"i un pasa6 8n *leveland ori 8n Manon Lescaut unde s0 nu apar0 autorul "a s0 a""entue7e pateti"ul
s"enei) anali7,nd -i 6ude",nd rea"/iile persona6elor lui. u e=ist0 intri50 8n *omedia uman din "are
roman"ierul s0 nu e=tra50 el 4nsu!i .ilo7o.ia so"ial0 -i moral0. C#iar 8n romanul din %&(P) 9anali7a:
"ontinu0 s0 8n50duie roman"ierului a p0trunde) "omenta) e=pli"a "ele mai taini"e 5,nduri ale eroului s0u.
Dimpotri20) realismul obie"ti2 suprim0 ori"e inter2en/ie. Cititorului 8i re2ine sar"ina de a apre"ia)
de a sim/i) de a 6ude"a< nu mai e=ist0 un raisonneur al piesei) ni"i m0"ar un 9s"riitor: a "0rui .ra70) al
"0rui stil s0 "onstituie o interpretare a materialului e2o"at< "a -i re5i7orul 8n "inemato5ra.) roman"ierul nu
se mai e=prim0 de",t prin ale5erea s"enelor. Dar nu le mai 8mprumut0 )ro)ria lui voce.
C0"i) a"um) vocea po2estitorului A -i de"i stilul s0u A dispare din roman. A"esta de2ine o suit0 de
.apte obie"ti2e alese "u abilitate ^ ori mai de5rab0 decu)ate A 8ntr-o trans"riere neutr0 a realului; 9monta6
de a"tualit0/i:.
\\\
Ini/iatorii a"estei dire"/ii au .ost 9roman"ierii ameri"ani:. S-ar "u2eni) .0r0 8ndoial0) s0 obser20m
nuan/ele; datorit0 aten/iei a"ordate con!tiin5ei -i monolo5ului interior) LaulCner) de pild0) este "u totul
opus a"estei tendin/e...
Dar Hemin5TaE) CaldTell) Dos $assos) Das#iell Hammett -i .oarte deseori Steinbe"C adoptaser0
A sub in.luen/a "inemato5ra.ului sau pre"ed,nd-oB A te#ni"a realismului obie"ti2. 1a CaldTell nu e=ist0
de",t dialo5urile -i .aptele) a"tele -i 5esturile. Roman"ierii ameri"ani 9ne o.er0 nu sentimentele -i
5,ndurile persona6elor) "i des"rierea obie"ti20 a a"telor lor) steno5rama dis"ursurilor lor) 8ntr-un "u2,nt)
pro"esul 2erbal al V"onduiteiW lor 8n .a/a unei situa/ii date:.
%
+ntr-ade20r) 8n a"est roman totul e 8n.0/i-at la modul enumer0rii neutre) al a"umul0rii de .apte) al
registrului de 2ia/0; un pre7ent "enu-iu) adesea 2l05uit) obsedant -i anost) un "atalo5 al e2enimentelor
umane) insi5ni.iante 8n aparen/0. Este domnia .ra7ei s"urte) 9propo7i/iunii independente: 6u=tapuse altei
propo7i/iuni independente; trans"rierea celei mai elementare con!tiin5e, a"eea "are) .iind re.ra"tar0
9anali7ei:) nu -tie s0 po2esteas"0 de",t spun,nd 9Am .0"ut asta... -i pe urm0... -i pe urm0...:. u e=ist0
ni"i o propo7i/ie subordonat0) nu e=ist0 95,ndire:) pitores" sau "omentariu; 9Ma" se pomeni "0 e
pre7entat unei .ete brune) "u o .a/0 mare) numit0 En"arna"ihn. >$un"t.? Era "ur0/el 8mbr0"at0 -i a2ea un
p0r ne5ru str0lu"itor. >$un"t.? Lata 8i 7,mbi. >$un"t.? O m,n5,ie pe obra7. >$un"t.? 40ur0 bere la bar -i
apoi ple"ar0. >$un"t.? @i $ablo era 8nso/it de o .at0. >$un"t.? Ceilal/i r0maser0 8n lo"al.:
(
u e posibil0 o
simplitate mai mare 8n trans"rierea elementar0 a .aptelor) 8n stil) 8n banalitatea oamenilor -i a lo"ului. Dar)
din a"east0 realitate neutr0) Dos $assos 2rea s0 .a"0 s0 se i2eas"0 ade20rul elementar) .undamental al
2ie/ii "ole"ti2e.
9Roman"ierii ameri"ani: >e=presie 5eneri"0 pu/in "am abu7i20? 8-i ale5 8n mod deliberat
persona6ele dintre in-ii primiti2i) a "0ror "on-tiin/0 re.le=i20 e .oarte limitat0. Da"0 eroul din Adio) arme
de Hemin5TaE e "apabil s0--i tr0ias"0 l0untri" a2enturile) "ei din A avea sau a nu avea nu sunt; "on-tiin/a
re.le=i20 -i "apa"itatea lor de anali70 interioar0 nu s-au e=ersat ni"iodat0 ori au .ost 8ne"ate 8n T#isCE.
Steinbe"C) 8n /ameni !i !oareci -i 8n 2ructele m9niei, 7u5r02e-te A ori mai de5rab0 e2o"0 A ni-te
mun"itori se7onieri) a-a "um CaldTell) 8n Drumul tutunului sau 8n Micul )ogon al Domnului, e2o"0 /0rani
s0ra"i -i de"07u/i) ale5,nd) par"0 din pl0"ere) oameni a "0ror "on-tiin/0 e di.i"il de anali7at) .iind .oarte
redus0...
A e=istat ai"i) .0r0-ndoial0) snobismul in2oluntar al 9idiotului satului:< roman"ierii ameri"ani au
mani.estat .a/0 de el A din .elurite ra/iuni le5ate) desi5ur) de ei -i de re5iunile lor A o anumit0 a.e"/iune.
Dar "#iar prin a"est arti.i"iu al subie"tului) romanul 50se-te pe o "ale nou0; el renun/0 la ori"e .orm0 de
anali70) pentru a nu 8n.0/i-a) dintr-un om) de",t rea"/iile e=terioare. $ro"edeu A 2om spune A -i a .ost 8ntr-
ade20r un pro"edeu) "#iar da"0) "u pu/in0 pedanterie am in2o"a 8n a6utorul lui) teoriile be,aviorHste. Dar
a"est pro"edeu d0dea na-tere te#ni"ii re/inerii psi#olo5i"e -i realismului brutal. Arta "are nu 8n.0/i-ea70
de",t gesturile persona6elor -i nimi" din 5,ndurile lor 8-i "reea70) impli"it) o 9di.i"ultate:) dar o di.i"ultate
9bine"u2,ntat0:) "are poate .i la .el de .ru"tuoas0 pe ",t a .ost ale=andrinul 8n poe7ie. +n "o!ta!ul sun
4ntotdeauna de dou ori sau 8n Strinul, Dames M. Main ori Albert Camus .oloses" a"east0 "onstr,n5ere
pentru a tradu"e sensul .atalit0/ii...
%
Claude-Edmonde Ma5nE; LN,5e du roman amricain, Zd. du Seuil) %&H3) p. GP.
(
Do#n Dos $assos; "aralela `S, trad. de Radu 1upan) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) 8n "urs de
apari/ie.
$e de alt0 parte) 8nl0turarea anali7ei) obie"ti2itatea re"e) 8nl0turarea 9stilului: roman"ierului) "#iar
pl0"erea de a 7u5r02i de7mo-teni/i) .0r0 a-i tr0da printr-o des"riere paternalist0) era e.i"a"e 8n "rearea
noului stil romanes"; ea d0dea sen7a/ia dire"t0 a 2ie/ii "ole"ti2it0/ilor umane slab de72oltate; tram)s din
S.U.A.) /0rani din re5iunile 8napoiate ale Italiei sau Spaniei) meti-i -i indieni din Statele Ameri"ii latine.
+n a"este /0ri se 2a de72olta realismul obie"ti2. +n "entrul -i 8n nordul Europei) 8n Lran/a) An5lia)
Mermania et".) nu mai e=ist0 indi5eni 8n mi7erie< intele"tualii) pe de alt0 parte) tr0ies" 8n mi6lo"ul unei
2ie/i literare intense) "entrali7ate) unei literaturi so.isti"ate. Dar) la na/iunile unde ine5alitatea so"ial0 e
mai a""entuat0) "rea/ia literar0 mai pu/in "on"entrat0) ne2oia esen/ial0 la mi6lo"ul se"olului al II-lea era
un roman "u inten/ii 5eneroase) "u un stil re"e) puterni" prin "on/inut) roman 8n "are intele"tualul i7olat e
8n "onta"t nemi6lo"it "u su.erin/ele -i 2ia/a oprimat0 a poporului) dorind s0 le tradu"0 8n deplina lor
"ru7ime; Ciro Ale5rba -i indienii din $eru) Mabriel Casa""ia -i meti-ii din $ara5uaE) I5na-7io Silone -i
/0ranii din sudul Italiei) Desls Lerngnde7 Santos -i /0ranii din Spania) Duan MoEtisolo -i mi"ul popor
madrilen.
\\\
u e=ist0 ni"i o m0iestrie 2i7ibil0 8n a"el realism spaniol a "0rui 8n.lorire are lo" dup0 %&GP. Doar
e2o"are dire"t0) .0r0 inter2en/ia autorului) a unei 2ie/i so"iale aspre) dense) 8n0bu-ite. Un sat "are se
8n2e"inea70 "u ,uerta 2aleneian0) un 5rup de oameni reda/i 8ntr-o 2i7iune "on.u70) "ontrastant0) 8ntr-o
lumin0 slab0< lo"ul unde se pune la me7at apa rarisim0) dreptul de a utili7a timp de o or0 sau dou0 pe
s0pt0m,n0) pentru a iri5a p0m,ntul) un str,mt "anal de iri5a/ie;
9O sut0 de "e.e. O sut0 de "apete. O sut0 de oameni.
To/i o sut0) asemenea lui; tulbura/i) nelini-ti/i) ner0bd0tori< supu-i li"ita/iei. Lie"are 2r,nd s0-l
8ntrea"0 pe "el0lalt. S0-l e5ale7e. S0 nu r0m,n0 mai pre6os. +mbr,n"indu-se. So"otindu--i 8n -oapt0 suma
de bani num0ra/i de-o mie -i una de ori 8nainte de a ple"a de-a"as0 -i de a porni "are pe drum) "are pe
pote"0 sau dire"t peste deal) pentru a 2eni ai"i. um0r,ndu-i din nou) "u 2,r.ul de5etelor. Tr05,nd "u
"oada o"#iului pentru a nu .i 207u/i sau surprin-i. Fr,nd s0 se 8n"redin/e7e "0 le a6un5) "0 2or putea s0
"umpere ap0 pentru p0m,nturile "are 8n"ep s0 moar0 8n"etul "u 8n"etul. Cu 5urile us"ate) "u bu7ele
str,nse) "u .e/ele "rispate) tremur,nd) "u teama) oboseala -i .urni"0torul minut al a-tept0rii 8n m,ini -i 8n
5enun"#i.
+n .a/a lor estrada) masa) "ru"i.i=ul -i omul.:
%
Stilul aminte-te de ritmul sa"adat al lui Malrau=) aproape asinta"ti"< a"/iunea e tr0it0 nemi6lo"it;
9Lie"are 2r,nd s0-l 8ntrea"0 pe "el0lalt. +mbr,n"indu-se.: Tema -i inten/ia sunt 8ns0 altele. Con-tiin/a
nelini-tit0 a prota5onistului a disp0rut. elini-tea di.u70 apar/ine a"um masei umane. eorealismul
spaniol 7u5r02e-te 2ia/a "ole"ti20 -i) mai pre"is) 2ia/a "ole"ti20 tr0it0 Ia un ni2el "ole"ti2; e2o"are dire"t0)
.0r0 ele5ante literare) a 2ie/ii 8n stare brut0) a 2ie/ii mi"ilor sate aride) a /0ranilor duri -i n0p0stui/i din
Spania< sau materialul nou) o.erit de popula/ia marilor ora-e; mi"i .un"/ionari) mun"itori ne"ali.i"a/i)
2,n70toare -i "omisionari.
oul roman spaniol trans"rie a"est material) .0r0 a-l 8n.rumuse/a) "#iar .0r0 a-l interpreta.
+mpreun0 "u o parte a Italiei) Spania e sin5ura /ar0 o""idental0 unde intele"tualii-roman"ieri adu" 8n s"en0
persona6e "are nu sunt intele"tuali sau bur5#e7i. u e 2orba at,t despre o literatur0 de protest so"ial) ",t
despre un roman "are 50se-te 8n 9"lasele de 6os: un material uman mai bo5at; un /0ran spaniol) un m0runt
.un"/ionar spaniol sunt 8ntr-o mai mare m0sur0 oameni 8n ade20ratul 8n/eles al "u2,ntului de",t un
bur5#e7) un aristo"rat sau un intele"tual) "are tr0ies" 8ntr-un uni2ers .a"ti"e. Trebuie s0 ad0u50m "0) dintre
/0rile o""identale) Spania este "ea mai sensibil0 la patosul) la drama >uman0) adi"0 indi2idual0 ori so"ial0)
material0 ori spiritual0? "e "onstituie destinul propriu oamenilor< este /ara unde destinul e luat 8n tra5i".
\\\
+naintea puterni"ului .lu= "are-i adu"e) "0tre %&GP) a.irmarea) a"est realism dur a a2ut ",/i2a
pre"ursori. R07boiul "i2il a dus la desprinderea intele"tualilor spanioli de .ilo7o.ia -i estetismul
"ara"teristi"e 5enera/iei din %&JP< primul pre"ursor a .ost un trans.u5 al r07boiului "i2il) un e=ilat< Arturo
4area a s"ris &ina, Strada, 2lacra, 8n"ep,nd din %&J&) mai 8nt,i 8n Lran/a) apoi 8n An5lia >trilo5ia a .ost
publi"at0 8n Ar5entina?. Liu de me-te-u5ar) 4area este autodida"t -i a"este trei romane) 5,ndite la
maturitate -i 8n timpul e=ilului) "onstituie "on.esiunea unui .iu al poporului; realitatea -i 2ia/a 8ntr-o
a2alan-0 de ade20ruri. Stilul lor nu e 8n"0 at,t de pre"is) de dur) "a a"ela al 9noii -"oli:< ele repre7int0 8ns0
%
Castillo a2arro; Moarte la licita5ie, trad. de Darie o-20"eanu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'J) p. %J.
un do"ument de lar50 amplitudine romanes"0) 8n.l0"0rat -i "oerent totodat0) lipsit de duritatea 2oit0 -i re-
/inut0 a "elor "e-i 2or urma. 4area e mai de5rab0 un str0mo- de",t un pre"ursor. Al0turi de el) trebuie s0
2orbim despre Ri"ardo Lerngnde7 de la Re5uera) un s"riitor 2eritabil) ale "0rui opere au ap0rut abia prin
%&GH) dar a "0ror inspira/ie datea70 din timpul r07boiului "i2il. Ri"ardo Lerngnde7 de la Re5uera a .ost
8nrolat) 5eo5ra.i") 8n trupele lui Lran"o. "ovara armelor este r07boiul tr0it de un "ombatant anonim) 8ntr-
un stil realist se2er; brutalit0/ile 2ie/ii) brutalitatea r07boiului. Laptele) .apte "otidiene de r07boi) 2orbes"
prin ele 8nsele) .0r0 ni"i un "omentariu al autorului< ai"i apare pentru prima oar0 obie"ti2itatea "rud0 a
noii -"oli despre "are 2orbim. Ea se mani.est0 aproape 8n a"ela-i timp -i la Sbastian Duan Arbh) 8n
Drumurile no)5iiB un roman dur despre /0ranii "atalani) ameste",nd) 8ntr-un stil sobru -i se") r0utatea
oamenilor) mi7eria 8n0bu-itoare) ade20rul "rud al p0m,ntului se"0tuit "u a"el sens lu"re/ian) pesimist -i
deli"at) al triste/ii) al erorilor -i speran/elor umanit0/ii) din 5enera/ie 8n 5enera/ie. To"mai a"east0 sete de
2ia/0) as"uns0 sub brutalit0/ile 2ie/ii) 2a "onstitui mai t,r7iu .ondul 9psi#olo5i":) .oarte dis"ret de alt.el) al
noului roman spaniol; 9i"i oboseala mun"ii) ni"i ne"a7urile e=isten/ei) ni"i mi7eriile .ie"0rei "lipe nu le
puteau 8n.r,na instin"tele.:
%
@i totu-i Arbh nu are ni"i ast07i lo"ul "e i se "u2ine) de 9mare pre"ursor: al
noii 5enera/ii a "0rei na-tere el a anun/at-o< a s"ris prea de2reme pentru "a 9ai lui: s0-l re"unoas"0.
A"tul de na-tere al 8nnoirii romanului este Stu)ul de Camile Dos Cela) publi"at 8n %&G% la 4uenos
Aires. C. D. Cela .usese mai 8nainte un s"riitor abil -i ambi5uu) "unos"ut 8n"0 din %&H( printr-o alt0 oper0
plin0 de "ru7ime) dar 8n"0 esteti7ant0) 2amilia lui "ascal Duarte. Stu)ul 6oa"0 rolul de 9"atali7ator:
pentru noile tendin/e) slu6ind drept semnal) drept pun"t de pornire -i) uneori) drept model marelui 2al al
re8nnoirii. Madridul 8n %&H() adi"0 8ntr-una dintre perioadele lui "ele mai 8n0bu-itoare. $entru prima oar0
>"el pu/in de la Maldhs -i 4aro6a? era 8n.0/i-at0 2ia/a "ole"ti20) plin0 de su.erin/e) pr0.uit0) 8n.l0"0rat0)
banal0) a ne8nsemna/ilor lo"uitori ai ora-elor) "ei "are mun"es" "um pot) r0t0"es" -i .a" tra.i" prin
"a.enele) "ei "are n-au primit nimi" de la so"ietate) ni"i de la 2ia/0) -i au totu-i dorin/a ar70toare de-a tr0i)
dorin/a ne.olosit0) 2ie) "onstituind) din"olo de des"rierea "rud0 a e=isten/elor mi7ere >"#iar da"0 ele sunt
-i pitore-ti?) un dis"ret .ond optimist al .res"ei -i ra/iunea ei de a .i. Stu)ul lui Cela .olosea stilul obie"ti2
al roman"ierilor ameri"ani din 5enera/ia pre"edent0) nara/iunea .0r0 "omentarii) numit0 de un "riti"
.ran"e7) doamna C. E. Ma5nE) 9o"#iul "amerei de .ilmat:; un roman unde autorul nu inter2ine) unde nu se
spune nimi" din "eea "e n-ar .i putut .i per"eput de obie"ti2ul "inemato5ra.i" sau 8nre5istrat de un aparat
a"usti".
Romanul despre "are 2orbim >publi"at 8n Ameri"a de Sud de C. D. Cela "are tr0ie-te 8n Spania? a
slu6it de model) "#iar -i prin abilit0/ile lui) unei 5enera/ii pe "ale de a des"operi a"est material >2ia/a 8n
stare brut0 a nepri2ile5ia/ilor? -i) 8n a"ela-i timp) a"east0 te#ni"0 >obie"ti2itatea total0 a po2estirii?. Dintre
2alorile 2ie/ii spaniole) se mai p0strea70 doar una; setea de 2ia/0 a poporului in"ult) "are) spre deosebire
de alte p0turi so"iale) are o 2aloare mai mare de",t "ea "are i se re"unoa-te.
oul roman 2a studia de"i 2ia/a poporului -i insu.i"ien/ele ei. >arama de Ra.aal Sgn"#e7 Lerlosio
>"are debutase "u un roman poeti") Al#anuH= adu"e 8n s"en0) pe aproape -ase sute de pa5ini) tinerii .0r0
o"upa/ie) .un"/ionari ori mun"itori) "are se plimb0 dumini"a pe malul r,ului Darama) din apropierea
Madridului.
Un naturalism obie"ti2) .0r0 "omentarii; un roman .oarte lun5) "onsa"rat 8n 8ntre5ime des"rierii
unui pioni" al tinerilor din ma#alalele Madridului) lu"r0tori 8n "omer/ sau 8n u7in0. C,te-o nota/ie
pitoreas"0 rele20 banalitatea dialo5ului "are nu e alt"e2a de",t steno5rama dialo5ului real) simplu) anost)
insipid; 9A"olo sus) soarele imbiba arborii "u lumin0) str0pun5,ndu-le .run7i-ul al"0tuit din multiple
nuan/e de 2erde. Str02e7imea lui metali"0 tremura 8n intersti/iile .run7elor >...?. Desena "er"uri mi"i) "a
ni-te mone7i de aur) pe spatele lui Ali"ia -i MelE) pe "0ma-a lui Mi5uel) s",nteia 8n "entrul .ie"0rui
"er"ule/ al sti"l0riei) pe .ar.uriile de aluminiu) pe tabla 5amelelor) pe "rati/a ro-ie) pe ul"iorul "u sangria,
totul a-e7at pe -er2etele albe ori "olorate "u p0trate albastre) 8ntinse 8n pra..
A Santos 0sta 8n5#ite ni-te bu"0/iY Are unul din a""esele alea) indi2idulY Mam0) "e mai #ale-teY
A Trebuie s0 ai 5ri60 de tine) s"umpule. De alt.el ni"i "u tine nu mi-e ru-ine.
A u sunt ni"i pe 6um0tate "a tine. Tu nu te opre-ti) mer5i p,n0 dai de .und.
A +/i .a"e pl0"ere s0-l pri2e-ti) spuse Carmen.
A DaB As"ult-o bine) tu 0la) 8/i dai seamaB Simte o pl0"ere s0-l 2ad0 m,n",nd. Asta da) lo5odni"0)
nuB:
(
u se petre"e nimi" 8n tot romanul< pli"tis) 5lume) ni/i"0 dra5oste -i) la s.,r-it) un a""ident banal)
un 9a""ident dumini"al:< pateti"ul re7id0 8n lipsa de o"upa/ie a a"estor tineri) doritori s0 tr0ias"0) plini de
%
Sbastian Duan Arbh; *amins de la nit, S 2ol.) %&JG.
(
Ra.aal Sgn"#e7 Lerlosio; 8l >arama.
2ia/0) robu-ti) dar lipsi/i de ori"e ideal >.0r0 s0 .ie "on-tien/i de asta?. u se poate spune a"ela-i lu"ru
despre >ocul m9inilor de Duan MoEtisolo) unde "on.u7ia tinerilor de2ine mai "on-tient0) .iind 8ns0 studiat0
8ntr-un mod) poate) "am prea sistemati". E=isten/e su.o"ate) aduse la e=asperare; de a"eea mi"ul ora- e
luat deseori drept "adru) "um se 8nt,mpl0) de pild0) 8n *ircul de MoEtisolo ori 8n "rintre )ersani de
Carmen Maite >doamna Lerlosio?.
Se "u2ine de asemenea amintit0 "ru7imea posomor,t0 a 9.aptului di2ers: din *eilal5i de 1uis
Romero sau din Nu era de-ai no!tri de Cadellans >$remiul adal) %&G3?.
Dar a"esta e doar aspe"tul ne5ati2 al romanului nou; pruritul stupidit0/ii) al 2iolen/ei ori pur -i
simplu al pli"tisului pe "are 9stadiul 8napoiat de de72oltare: 8l na-te 8n oameni. Roman"ierii spanioli
8ndr05es" p,n0 -i 2iolen/a pentru aspe"tul ei po7iti2< de-i ab0tut0 de la i7bu"nirile .ire-ti) ea alimentea70
setea de 2ia/0 a oamenilor. A"east0 sete de 2ia/0 este "ea pe "are noua 5enera/ie o 2a 8n.0/i-a "a pe o .or/0
impli"it0) "a pe o 2aloare impli"it0) 8n 7u5r02irea dur0 -i se2er0 a 2ie/ii obi-nuite. @i nu numai a 2ie/ii
obi-nuite) "i -i a 2ie/ii "ole"ti2e 8n m0sura 8n "are setea de 2ia/0 nu mai este ai"i) "a 8n romanul tradi/ional)
pri2ile5iul unui su.let .r0m,ntat) "i "lo"otul so"iet0/ii umane. +n a"este romane spaniole nu e=ist0) la drept
2orbind) ni"i 9eroi:) ni"i persona6e 8n prim plan. Camilo Dos Cela e2o"0 8ntrea5a so"ietate ne2oia-0 a
unui ora-) titlul Stu)ul .iind .oarte semni.i"ati2. *ircul lui MoEtisolo des"rie o 7i de s0rb0toare) >arama lui
Lerlosio A o dumini"0 a ma#alalelor) A7i) Sb octombrie de 1aura Olmo are drept persona6 prin"ipal un
mare imobil. Drama nu se mai petre"e 8ntr-un indi2id) "i 8n 20lm0-a5ul 2ie/ii "elor s0rmani.
u e numai duritate 8n a"east0 apolo5ie o"olit0 a 2italit0/ii umane. Se 8nt,mpl0 "a 8n lo"ul m,niei
ori ne"a7urilor unui adult s0 apar0 2i7iunea as"u/it0 a "opiilor) .olosi/i pentru a i2i "0ldura uman0 din
de"repitudinea 2ie/ii. A-a pro"edea70 MoEtisolo 8n Doliu 4n )aradis, unde re"titudinea .iin/ei umane se
mani.est0 la "opiii sensibili7a/i de mi7erie) opu-i adul/ilor de5enera/i. Ler2oarea "opil0riei e utili7at0 8ntr-
o mai mare m0sur0 de "0tre Mi5uel Delibes 32iul meu Sisi) Drumul=K .0r0 a-l .a"e anost) Delibes
trans.orm0 "opilul 8n 6ude"0torul A trea7 -i resemnat A al unei lumi imper.e"te -i i se 8nt,mpl0 s0 "ad0 8n
sentimentalism. A"ela-i sentimentalism i-l repro-0m uneori Anei Maria Matute 32amilia Abel, +im)ul=,
"are s"rie po2e-ti "rude -i deli"ate) per.e"te din pun"t de 2edere al "onstru"/iei -i al .or/ei de emo/ionare)
lipsite de a"ea r0utate proprie "elorlal/i roman"ieri din 5enera/ia ei.
\\\
De a"eea) .0",nd bilan/ul) nu sentimentul absurdit0/ii ni se re2elea70 "u osebire. Ci) mai de5rab0)
apolo5ia omului) apolo5ia surdei) oarbei) mutei 8n"0p0/,n0ri umane; .orma elementar0) s0lbate"0)
in"on-tient0) st,n5a"e) deseori brutal0 -i 5rosolan0 a elanului 2ital al oamenilor. Drama nu se na-te din
absurditatea 2ie/ii) "i din 2iolen/a pe "are i-o opune omul. Cel mai net) mai dur) mai 8n.l0"0rat dintre
romanele a"estea) *ei m9ndri de Desls Lerngnde7 Santos) pre7int0 un sat "ople-it de soare) de mi7erie) de
intri5ile -i ipo"ri7ia m0runtelor notabilit0/i. Ai"i 2rea s0 p0trund0 un medi" de la ora-) adi"0 un in-
tele"tual. El se i7be-te nu de mi7eria 8ns0-i) "i de 9"ei m,ndri:; de7mo-teni/ii "are mani.est0) 8n plin0
mi7erie) o m,ndrie brutal0) rea) iredu"tibil0. A"east0 r0utate A "on"#ide medi"ul A este tradu"erea)
sublimarea .or/elor obs"ure ale a"estor oameni) trans.ormate) din "au7a 8mpre6ur0rilor ne.a2orabile
mani.est0rii lor .ire-ti) 8n duritate -i suspi"iune.
A"este .or/e) da"0 ar 50si un prile6) ar putea de2eni intele"tuale) morale) spirituale. Dar 2ia/a dur0
a oamenilor le oprim0) ele neput,ndu-se de72olta. @i atun"i se trans.orm0 8ntr-un prurit al 2iolen/ei) al
ne"a7ului) al r0ut0/ii uneori. r Roman"ierilor spanioli le pla"e 8ns0 a"east0 2iolen/0 pentru aspe"tul ei
po7iti2; de-i ab0tut0 de la i7bu"nirile .ire-ti) ea alimentea70 setea de 2ia/0 a oamenilor. A"east0 dorin/0
ar70toare de a tr0i este "ea pe "are noua 5enera/ie o 2a 8n.0/i-a "a pe o .or/0 impli"it0) "a pe o 2aloare
impli"it0) 8n 7u5r02irea dur0 -i se2er0 a 2ie/ii obi-nuite. @i nu numai a 2ie/ii obi-nuite) "i -i a 2ie/ii
"ole"ti2e 8n m0sura 8n "are setea de 2ia/0 nu mai este ai"i) "a 8n romanul tradi/ional) pri2ile5iul unui su.let
.r0m,ntat) "i "lo"otul so"iet0/ii umane. r la .el "a mai sus) s-ar putea s0 .ie eroare de tipar r
Una din temele .undamentale ale romanului spaniol este sentimentul inutilit5ii omului. E=ista un
"ontrast puterni" 8ntre 8n0bu-irea 2ie/ii -i setea de 2ia/0) "ontrast pe "are-l e=primase romanul 9re2oltei:.
Dar p,n0 a"um iet7s"#e) 4arrs) Mide) D. H. 1aTren"e) Camus) de pild0) traduseser0 re2olta con!tient
a unui erou "are o anali7ea70 pe m0sur0 "e o tr0ie-te. Ale5,nd) asemeni roman"ierilor ameri"ani) eroi
non"on-tien/i) neintele"tuali7a/i) "0rora nu li se poate apli"a arti.i"iul autoanali7ei) roman"ierii spanioli
dau o alt0 re7onan/0 temei. Atun"i ",nd Mide se re2olt0 lu"id) problema r0m,ne de ordin moral -i
intele"tual) 8ntru",t2a teoreti". Atun"i ",nd Lerngnde7 Santos 7u5r02e-te /0rani 8nr0i/i de s0r0"ie) ori
MoEtisolo A ni-te adoles"en/i "are "omit o "rim0 stupid0 3>ocul m9inilor= .iind"0 nu--i 50ses" ni"i o
8ntrebuin/are) e 2orba de "u totul alt"e2a; 8n timp "e Mide -tie de ce ale5e o anume atitudine A "oment,nd
din bel-u5 respe"ti2a ale5ere A eroii lui MoEtisolo sau Lerngnde7 Santos nu -tiu de "e sunt stupi7i ori plini
de "ru7ime... $roblema se ampli.i"0) a6un5,nd p,n0 la un .el de 9psi#anali70 so"ial0:. Con.li"tul dintre
dorin/ele umane -i posibilit0/ile pra"ti"e de de72oltare a omului nu mai e lo"ali7at la un intele"tual "are se
autoanali7ea70< el este studiat la "ei "are 8l tr0ies") .0r0 a .i "on-tien/i de a"est lu"ru.
Romanul realist spaniol os"ilea70 de"i 8ntre des"rierea unei e=isten/e 8n0bu-itoare -i e2o"area
.or/elor elementare ale 2ie/ii "are 2or s0 destrame a"east0 atmos.er0 8n0bu-itoare. Interesul a"estui roman
st0 de"i 8ntr-un 9"on.li"t: "u at,t mai pateti" "u ",t este redat nu 8ntr-o .orm0 intele"tual0) "i so"ial0 -i
sub"on-tient0. A"est "on.li"t e=pli"0) da"0 .a"em psi#anali70 so"ial0) s0lb0ti"ia /0ranilor lui Sbastian
Duan Arbh) 1uis Romero) Desls Lerngnde7 Santos< ne"a7urile) prostia) .an.aronada 9.l0"0ilor de la ora-: la
Camilo Dos Cela) sau la 1uis Romero) 8n La NoriaK tineretul deli"2ent) 8n.0/i-at "u "ru7ime de "0tre
MoEtisolo 8n >ocul m9inilor. $otri2it a"elora-i inten/ii a"/ionea70 -i un "ineast) 4ardem) pre"ursor)
8nainta- -i model al a"estei 5enera/ii de roman"ieri) 8n Moartea unui ciclist, 8n po.ida te#ni"ii 8n2e"#ite) el
opunea) pornind de la un .apt di2ers) 2ersiunea o.i"ial0 -i drama moral0. +n *alle ma-or tratea70 -i el "on-
.li"tul dintre e=isten/a 8n0bu-itoare -i ne2oia in"on-tient0 -i disperat0 de a 9e2ada:; un or0-el de
pro2in"ie) .erme"0tor) pitores") mort; ",/i2a tineri A 2i"time ale lipsei de rost A "are pun la "ale o .ars0
tra5i"0; 2or s0 "on2in50 o 9domni-oar0: de trei7e"i de ani) la .el de .0r0 rost) "0 este iubit0 de unul dintre
ei) "are o 2a lua de ne2ast0) 8n realitate ni"i unul nea2,nd posibilitatea material0 de a 8ntemeia un "0min.
A"east0 2i7iune "rud0) 2iolent0) ultrarealist0 tradu"e pun"tul de pornire al omului) starea lui
ori5inar0) "on.li"tul dintre mi7erie -i 8n.l0"0rare. Da"0 mi7eria A so"ial0 sau psi#olo5i"0 A se 2a atenua)
elanul omului se 2a putea pre"i7a) se 2a putea spirituali7a. Meritul romanului spaniol "ontemporan "onst0
8n .aptul "0) .0r0 ideali70ri .a"ile) a pus problema uman0 8n "ea mai brutal0 -i mai pur0 simplitate.
\\\
A"eea-i a .ost) 8ntr-un mod mai "ontinuu) -i 2o"a/ia realismului italian. De la "9ine neagr de
Mio2anni Fer5a >publi"at 8n %33P?) la "9ine !i vin de I5na7io Silone >%&J*?) -i la *iociara de Mora2ia
>%&G*?) nu e=ist0 ni"i o solu/ie de "ontinuitate) "i un tip de roman obie"ti2) perpetuat A prin "ovestirile
crude ale lui $irandello A 8ntr-un mod "ontinuu) de la 92erism: la 9neorealism:) adi"0 de la ori5inea
naturalist0 p,n0 la e=presiile "ele mai moderne. Menul e 8n a"ela-i timp realist) sobru -i pateti"< el tre"e de
la re5ionalismul /0r0nes" la arta "ea mai net0) mai sea"0) mai nud0) .0r0 a su.eri de lo") sau aproape de lo"
in.luen/a intele"tualismului) a spiritului de anali70 psi#olo5i"0 sau a romanului "u re7onan/0 so"ial0 ori
meta.i7i"0.
4a7a 92erismului: italian A mult anterior in.luen/ei 9romanului ameri"an: A e e=presia aproape de
lo" intele"tuali7at0 a unei realit0/i nonintele"tuale. De-i e intele"tual) roman"ierul renun/0) 8n "adrul
2erismului) a ar0ta a"est lu"ru alt.el de",t prin "u2,ntul bine 50sit) prin sobrietate) prin des"rierea e=a"t0<
el re.u70 subtilit0/ile spiritului) anali7a psi#olo5i"0) pri2irea arun"at0 spre spe"tator -i "#iar ispita
8ntru",t2a -"ol0reas"0 a pitores"ului. +n"ep,nd din %&JP) I5na7io Silone a.irm0 8n 2ontamara a"east0 art0
lipsit0 de "omple7en/e. Un sat s0rman) des"ris .0r0 5randilo"2en/0; asprimea 2ie/ii) "asele pr0.uite)
mi7eria; 9Lontamara este) la nordul la"ului se"at din Lu"ino) satul "el mai s0ra" -i mai 8napoiat din
Marsioa. Dur-8mpre6urul unei biseri"u/e -ubre7ite) se 20d) 8n spatele unei "oline pietroase) 2reo sut0 de
"ase) toate "u un sin5ur "at) nere5ulate) in.orme) 8nne5rite de 2reme >...? Cele mai multe din 2i7uinile
astea nu au de",t o sin5ur0 des"#i70tur0 "are e 8n a"ela-i timp u-0) .ereastr0 -i #orn. +n0untru A p0m,nt
b0t0torit -i pere/i de piatr0 A lo"uies") dorm) m0n,n"0 -i pro"reea70) to/i laolalt0) pe ro5o6in0) b0rba/i)
.emei) "opii) m05ari) por"i) "apre -i 50ini.:
%
E ai"i o pre"i7ie din "are lipse-te ori"e .el de tru"a6< nimi" din
r0s.0/urile) din interesul pur 9literar: pentru 9sa2oarea p0m,ntului:) mani.estat de alte .orme ale
9romanului /0r0nes":. Un #a)t uman, pre7entat 8n toat0 nuditatea lui -i studiat "a atare) .0r0 a se urm0ri
9pitores"ul:. 1a .el) 8n %&HG) Carlo 1e2i e2o"a) 8n *ristos s-a o)rit la 8boli, p0m,nturile pustiite ale
1u"aniei) satul "u "ase albe -i -ubre7ite) 7drobit sub po2ara rutinei) a administra/iei -i a notabilit0/ilor)
satul unde 9/0ranii tr0ies" "u.unda/i 8ntr-o lume "are se des.0-oar0 .0r0 determin0ri) unde omul nu se
deosebe-te de p0m,ntul s0u) de animalele sale) de bolile sale >...?< a"olo e=ist0 numai ad,n"a resemnare a
unei .iri 8ndurerate.:
(
^0rani s0ra"i pe p0m,nturi neiri5ate) lu"r0tori la terasamente) sala#ori) oameni simpli ale "0ror
ne"a7uri sunt po2estite "u un talent simplu) "onstituie materia prin"ipal0 a 2erismului rural italian)
aproape ne"unos"ut0 romanului .ran"e7. Roman"ierul poate .i un intele"tual) elaborarea unei po2estiri
"omport,nd pentru el o a"ti2itate intele"tual0) dar subie"tul po2estirii nu e ",tu-i de pu/in intele"tual.
%
I5na7io Silone; 2ontamara, Rieder) %&JH) p. *.
(
Carlo 1e2i; *ristos s-a o)rit la 8boli, trad. de Mia Constantines"u-Ia-i) Editura de Stat pentru 1iteratur0 si Art0) %&G') p. 3%.
Romanul nu ridi"0 o 9problem0:) el se #r0ne-te din 2ia/a "otidian0. $ersona6ele lui sunt "ei 9simpli:; un
u"eni" >la Falerio 4ertini?) un lu"r0tor a5ri"ol >4eppe Leno5lio) La Malora=.
A"e-ti roman"ieri italieni sunt 9re5ionali-ti:. Inspira/ia lor r0m,ne str0in0 de "apital0) uni2ersul
lor e 9un "ol/ al p0m,ntului:; sate aspre din Apenini sau din Abru77e) or0-ele din sud) "o"ioabe din Si"ilia
-i la turine7ul Carlo 1e2i -i la si"ilianul Elio Fittorini. 1umea rural0 8n"#is0 -i dur0) .amilia s0rman0)
a"esta e "adrul a mai bine de 6um0tate din a"este po2estiri romane-ti. Fia/a material0 are o importan/0
simpl0 -i primordial0; 9Tat0l meu >...? pierduse mult din 2oin/a -i tena"itatea sa. oi) .iii) mun"eam "a -i
8nainte) de-i el ne 8ndruma -i ne a6uta mai pu/in. Dar) la pr,n7 -i la "in0) ne 50seam tot mai des 8n .a/a
ter"iului de porumb -i tot mai rar 8n .a/a br,n7ei 5ustoase. @i) la Cr0"iun) nu mai 2edeam ap0r,nd
smo"#inele sau mandarinele. Mama mun"ea 8ndoit la .abri"area br,n7ei .ermentate) dar nu ne l0sa s0 ne
atin5em ni"i m0"ar de .irimiturile de pe mar5inea #,rd0ului. @i ",nd a a.lat "0 la iella arbarella se
2indea mai s"ump "u o "entim0 de",t 8n /inutul nostru) s-a dus s-o 2,nd0 a"olo...:
%
$este ast.el de 9detalii:
romanul .ran"e7 tre"e) 8n 5eneral) destul de repede. Ele sunt obsedante 8n romanul italian) "are are miros
de br,n70 -i de nu"0) -i unde alimenta/ia eroului "onstituie o problem0 romanes"0.
\\\
@i 2ia/a urban0 tre7e-te adesea interesul pentru "ei umili. A"esta e domeniul lui Fas"o $ratolini)
roman"ierul uli"ioarelor din Lloren/a) al a"elor str0du/e 8n5uste unde "umetrii 8n"ear"0) 8ntr-un mod mai
mult sau mai pu/in "instit) s0 ",-ti5e un ban) s0 50seas"0 o "ombina/ie sau s0 pun0 la "ale o 5lum0)
5a2ro-i tos"ani) me-te-u5ari "are ",-ti50 at,t ",t s0 tr0ias"0. Mi7erie) dra5oste) .an.aronad0) simpli"itate)
o popula/ie "2asimedie2al0) plin0 de 2ia/0) lipsit0 de "ompli"a/ii e2o"0 $ratolini 8n "rietenii, *artierul,
*ronici )o)ulare, 2iicele lui San 2rediano. @i peste toate a"estea) o .ilo7o.ie umil0 -i senin0; 9Fia/a e o
"elul0 destul de "iudat0< "u ",t e-ti mai s0ra" "u at,t se redu" metrii p0tra/i pe "are-i ai la dispo7i/ie.
Important e s0 a6un5i la a"el e"#ilibru l0untri" datorit0 "0ruia lumea s0-/i apar0 la .el de nem0r5init0 "a -i
"erul.:
(
Fia/a urban0 bur5#e70) ra.inat0) "on2en/ional0) "u psi#olo5ia ei monden0 at,t de di.erit0 de "ea a
oamenilor rudimentari) o"up0 ai"i un lo" in.init mai mi" de",t 8n romanul .ran"e7. Doar Mora2ia 8-i
situea70 multe din "0r/ile sale la Roma) el nu 7u5r02e-te 8ns0 mediul intele"tuali7at al Romei A oare ni"i
nu e=ist0 A "i des"rie Roma a-a "um _uarantotti Mambini des"rie un "ol/ al Iliriei. u se poate spune ni"i
"0 are inten/ia de a 97u5r02i:) 8ntr-un sens realist ori naturalist) bur5#e7ia mi6lo"ie din Roma. Mora2ia e)
pur -i simplu) psi#olo5 -i moralist -i A de-i e2reu -i .lorentin A a 50sit substan/0 pentru opera sa 8n
plenitudinea .r0m,ntat0 a 2ie/ii din Roma 3%ndi#eren5ii, Ambi5ii 4n#r9nte, *on#ormistul, Agostino, Nuvele
din Roma=. Roma lui nu are nimi" aspru< ea este "adrul) banal -i solid) al sensibilit0/ilor nelini-tite) "u
aple"0ri multiple -i "ontradi"torii; 9Se 8nnopta >...? peste .lu2iul li2id) "are "ur5ea la pi"ioarele 7idurilor
de piatr0) peste podurile luminate) peste /0rmul din .a/0) peste a"ele imobile per.orate de .erestre -i)
din"olo de ultimul pod) peste "upole) peste turnuri >...?. Tre"0tori pu/ini. Sunetele stridente -i ner0bd0toare
ale "lopotului "are "#ema "redin"io-ii la slu6ba de sear0 speriau p0s0rile re.u5iate sub "orni-e >...?. Tat0l -i
"ele dou0 .ete mer5eau pe trotuarul pustiu) de-a lun5ul 5rila6elor. Cea mi"0 se l0sa t,r,t0 -i pl,n5ea. Din
",nd 8n ",nd) tat0l o 75,l/,ia "a s-o .a"0 s0 mear50 mai repede. Ea pl,n5ea -i mai -i< sora mai mare se
aple"a mereu pentru a o "onsola. Apu"ar0 8n s.,r-it pe o strad0 lateral0 -i disp0rur0.:
J
Fie/ii urbane r07boiul 8i imprim0 brus" o not0 de r0"eal0 -i de teroare. +n /ameni sau nu >%&HG? de
Elio Fittorini) se aud pa-ii solitari ai oamenilor #0itui/i 8n timpul o"upa/iei Milanoului) drama surd0 "are-i
opune pe oprima/i A opresorilor...
Su5r02irea 2ie/ii urbane nu se mul/ume-te 8ns0 "u trans"rierea sobr0 -i brutal0 a .aptelor
so"iolo5i"e. Realismul so"ial se trans.orma 8n realism psi#olo5i". Desper0rii 9e"onomi"e: i se adau50
disperarea intim0; "ondi/iilor aspre ale 2ie/ii materiale) li se adau50 neputin/a) a5onia) su.o"area
psi#olo5i"0. Toate a"estea erau 8n.0/i-ate 8n Rube de M. A. 4or5ese >%&(%?) 8n *on!tiin5a lui ?eno de Italo
S2e2o >%&(J?; 2ia/a mo#or,t0) dramati"0) plin0 de obsta"ole) nelini-tea unei e=isten/e lipsite de
semni.i"a/ie. E=plo7ia se petre"e 8ns0 o dat0 ou %ndi#eren5ii t,n0rului Mora2ia >%&(&?) "are anun/a) "u
trei7e"i de ani mai de2reme) "ele mai moderne e=presii ale "inemato5ra.ului) "um ar .i) de pild0) La
Dolce vita de Lellini ori Noa)tea lui Antonioni; o .amilie "orupt0) e=asperare uman0 a6un5,nd p,n0 la
isterie) un "on.li"t 8ntre e5oisme< mama) .ii"a) .iul) ti"0lo-i -i ridi"uli) dar 2iolen/i) paro=isti"i) su.erin7i)
%
4eppe Leno5lio; La Malora, Einaudi. p. ((.
(
Fas"o $ratolini; *ronica unor bie5i 4ndrgosti5i, trad. de Tatiana $apes"u-Ulmu) Editura pentru 1iteratur0 Uni2ersal0) %&'()
p. JG.
J
Alberto Mora2ia; Ambiioni sbagliate, %&JG.
"0ut,nd 7adarni" un ade20r) o personalitate) o "ertitudine uman0. Liul) Mi"#le) s.,r-e-te prin a-l
8mbr0/i-a pe sedu"0torul mamei -i surorii lui... Ironia) pesimismul) importan/a a"ordat0 obsesiilor se=uale
nu-l abat pe Mora2ia de la o obie"ti2itate aproape posomor,t0) lipsita de poe7ie) in"isi20) insistent0...
9eorealism psi#alo5i":) putem spune) "are ne .a"e s0 ne 5,ndim la neorealismul elaborat) 8n
a"eea-i epo"0 dar 8ntr-o manier0 an5lo-sa=on0) de domni-oara I2E Compton-4urnett. 1a italieni) noua
atmos.er0 a ora-ului modern) a bur5#e7iei mi"i -i mi6lo"ii) a determinat apari/ia romanului psi#olo5i")
realist) obsesi2) brutal -i puterni") "are st0 la ba7a 8ntre5ii opere a lui Mora2ia 32rumoasa din Roma,
*on#ormistul, Agostino et".?. Romanul a"esta tradu"e instabilitatea psi#olo5i"0 a omului plasat 8ntr-o
2ia/0 ale "0rei uni"e "adre "on2en/ionale si morale sunt obi-nuin/a ori .ante7ia) .iind adesea de7orientat de
modi.i"area ni2elului so"ial; Surorile Materassi de Aldo $ala77es"#i. Garoa#a ro!ie de Elio Fittorini. @i)
la pun"tul e=trem al a"estei an5oase) indi2idul blo"at 8n propria-i 9indi.eren/0: -i neputin/0 "are l-au
8mpins la sinu"idere pe Cesare $a2ese) autorul 4nc,isorii, *asei de )e colin. C,t despre romanele
ra"iniene ale lui Muido $io2ene) ele sunt .0"ute e="lusi2 din torturi morale...
Denun/are -i "on.esiune) 9realismul: italian dep0-e-te .oarte repede te#ni"a obie"ti20 a romanului
so"ial) pentru a re2eni la e=asperarea intim0) la 9disperare:. De .apt) 8ntr-o /ar0 unde un 8n50duitor
"on.ormism moral p0strea70 un rol iritant) 9realismul: r0spunde unei p0tima-e ne2oi de protest.
El se e=er"it0 8ns0 8n dou0 dire"/ii; romanul 9obie"ti2:) realist) neo2erist) in.luen/at la a doua
5enera/ie de "0tre ameri"ani) romanul "are 7u5r02e-te satele de7mo-tenite) ruinate) sau ma#alalele
imunde) as"un7,nd sub obie"ti2itatea aparent0 o 8n"er"are de e=pli"are socialK de la %ndi#eren5ii lui
Mora2ia la Mil )entru mil de $io2ene) un "adru uman populat de in-i mai pu/ini elementari) un roman
al e=asper0rii )si,ologice !i morale.
1a urma urmelor) "inemato5ra.ul italian a ilustrat limpede a"east0 dubl0 inspira/ie atun"i ",nd)
p,n0 "0tre %&GH) a .olosit-o pe prima 3Mantaua, Co5ii de biciclete al lui De Si"a et".? -i apoi) de pu/in0
2reme) pe a doua >.ilmele lui Lellini) Fis"onti) Antonioni?... Uneori a"este dou0 tendin/e se ameste"0; 8n
Rocco !i #ra5ii si, Fis"onti a .0"ut realism social studiind problemele so"iolo5i"e ale unei .amilii din
Sud) a6uns0 la Milano -i "rud realism )si,ologic -i moral studiind in"on-tienta prietenie in"estuoas0
dintre doi .ra/i du-mani) ri2ali -i 8ndr05osti/i. +n .elul a"esta dualitatea esteti"ii romane-ti A lume obie"ti20
-i lume subie"ti20 A reapare 8n arta 9realist0: a se"olului al II-lea; drama romanes"0 ori "inemato5ra.i"0
e oare o dram0 a lumii sau o dram0 a "on-tiin/eiB
Datorit0 sobriet0/ii) durit0/ii) onestit0/ii lui) neorealismul) su""esor dep0rtat -i plin de ner2 al
marilor "i"luri naturaliste) are meritul de a pune problemele 8n termeni ade20ra/i) simpli -i pre"i-i...
Menirea lui e a"eea de a "onstitui) 8n al treilea p0trar al 2ea"ului al II-lea) ampla) brutala -i 2eridi"a
.orm0 de e=presie a unor arii de "i2ili7a/ie "u o e2olu/ie nu prea 8ndelun5at0.
u numai Spania -i Italia) /0ri desi5ur .oarte 2e"#i) dar a "0ror istorie se 8ntrerupe totu-i 8ntru",t2a
8ntre se"olul al IFII-lea -i se"olul al III-lea) dar 8n spe"ial /0rile noi. Cu Dor5e Amado sau 4ernardo
FerbitsCE) neorealismul a ",-ti5at Ameri"a latin0) iar la na/iunile mai re"ente) "um sunt "ele ale Asiei -i
A.ri"ii) el se a.l0 8n 5esta/ie) sub spe"ia 2e"#ii 9.res"e realiste: -i a pitores"ului "omple7ent.
Europa "ulti2at0 2a trebui s0 /in0 seama de a"east0 art0 planetar0) "0"i realismul A pitores" lo"al -i
9dram0 so"ial0: A e sin5urul "are poate 2orbi despre o anume 2ia/0 aspr0) str0in0 so.isti"0rilor literare. +n
a"est stil) Al"ides Ar5ledas) de pild0) e2o"0 indienii din 4oli2ia 3Rasa de bron=, Ale6o Carpentier des"rie
Cuba 3.m)r5ia lumii acesteia sau 69ntoare de oameni=, Rhmulo Malle5os A 2ia/a sa2anelor
2ene7ueliene 3Dona Barbara=, Dovo Muimarves Rosa e=plorea70) adu",nd 8n s"en0 /inuturile din "entrul
4ra7iliei 3Buriti=, Dor5e I"a7a e2o"0 E"uatorul *o)iii soarelui=. De altminteri) raporturile dintre "a"i"i -i
popor) 8n *anaima de Rhmulo Malle5os) amintes" 2ontamara italianului Silone. Realismul se impune de
asemenea atun"i ",nd Alan $aton se o"up0) 8n "l9ngi, iubit 5ar, de A.ri"a de Sud) ",nd Do#an
LalCber5er 8-i "onsa"r0 *ea de a )atra veg,e 2ie/ii unui pastor 8n E=tremul-ord nor2e5ian) ori atun"i
",nd Lran"o Salinas des"rie 8n S1uarcio 2ia/a unui pes"ar sard... +n a"est sens) neorealismul a6un5e la
2e"#ea 9.res"0:) la 2e"#iul 9roman de mora2uri:) "el 8n "are IllEs MEula a de720luit 2ia/a din pusta
un5ar0 8n *ei din )ust, Harold 1a=ness A sa2oarea -i dramele Islandei 8n Sal<a 6al<a, Anne de Fries A
aspe"tele intime ale 2ie/ii olande7e 8n Cilde, $anait Istrati A Rom,nia 8n 2amilia "erlmutter, sau Ilias
Fene7is A Nara lui 8ol. Realismul 5u2ernea70 -i marile .res"e ale noii literaturi ruse) "a Donul lini!tit de
@olo#o2. Roman"ierii 6apone7i ale5 de asemenea subie"te .oarte realiste; 2ia/a sta/iunilor termale 8n Nara
)eii de Uanasuri QaTabata.
Da"0 e=ist0 o art0 mondial0 a romanului) .orma sa planetar0 este) 8n 7ilele noastre) realismul sau
neorealismul< adi"0 arta romanului pe "are Europa o des02,r-ise prin %33P. @i numai 8n "in"i sau -ase /0ri)
opti"a romanes"0 a "onstituit un obie"t de "er"etare... +n ariile noii "i2ili7a/ii) sau 8n "ele re"ent an5a6ate
pe "alea unei e2olu/ii rapide) 8n Asia) 8n A.ri"a) 8n Ameri"a) romanul r0m,ne instrumentul de treire a
con!tiin5ei lo"ale) indi2iduale sau so"iale) a-a "um a .ost el 8n Europa noastr0 de a"um aproape un 2ea"
@i totu-i) da"0 e bine s0 pri2im "u aten/ie marele roman :neonaturalist: pe "are 8l 2or "rea
popoarele noi) "u o oare"are 8nt,r7iere .a/0 de preo"up0rile noastre) nu-i mai pu/in ade20rat "0) de la
Graal la 4ernanos -i la Malrau=) ima5ina/ia romanes"0 o""idental0 a .ost "ea "are) 8n primul r,nd) a .0"ut
din roman "eea "e este< .ormele lui elementare sunt at,t de u-or de imitat ast07iY
$e de alt0 parte 8ns0) a"east0 ima5ina/ie a a2ut destule prile6uri) 8n de"ursul a -apte se"ole) de a se
s"ruta) de a se 8ntreba) de a se ne5a) de a se "ontra7i"e) de a dep0-i pra5ul e=istentei -i di.i"ult0/ile so"iale)
8ntr-un "u2,nt) de a da na-tere nu numai te#ni"ilor .res"ei sau studiului so"iolo5i") "i -i lirismului)
romanului misti" sau .antasti". $re"um -i ne"unos"utului) misterului) umilin/ei...
G%G Dincolo de realB romanul liric !l alegoria
Romanul liricB D$Annunio, Giono, "ie-re de Mandiargues, D. C. La;rence. A S)re visul oceanicB
R. L. Stevenson, Melville, 8dgar "oe, Lo-s Masson.
"ateticul )uritanB Nat,aniel Ca;t,orne, >ulien Green. A &n #antastic moral. A %realismul
DnegruE. A Mauri"e Blanc,ot !i straniul. A Samuel Bec<ettB alegorii meta#iice. A Re@ Larner, >ulien
Grac1, Dino Buati.
Avatarurile romanului uto)ic. A 8rnst >cngerB un sens eoteric al lumii. A Mituri !i esen5e. A
Romanul simbolic.
Lanatismul 9ade20rului: -i 9realului::) des"operite su""esi2 8n se"olele IFIII -i III) a .i=at) de
aproape trei sute de ani) ima5ina/ia european0 asupra "ultului realit0/ii) al trans"rip/iei) al des"rierii. -ar
.i .ost oare mai .ires" "a ai"i) la por/ile ima5inarului) s0 se des.0-oare entu7iasmul) e=altarea)
trans.i5urarea) .antasti"ul...B 9Un roman ar trebui s0 .ie un a"t di2inatoriu prin s"ormoniri l0untri"e) iar nu
prin des"rierea minu/ioas0 a unei partide de "ri"#et pe pelu7a unui pre7biteriu:
%
. Dar romanul se opunea
epopeii -i 2oia s0 e="lud0 mira"ulosul< el se ata-a de 2alorile 9bur5#e7e:) de 9natural:) de 9do"umentare:)
de :so"iolo5ie:) de :ade20r: -i) 8n s.,r-it) de 9reporta6:.
@i) totu-i) 9",t de 2an0 e pi"tura "are st,rne-te admira/ia datorit0 asem0n0rii "u ni-te lu"ruri ale
"0ror ori5inale nu sunt admirate:) spunea $as"al< or) 8nainte de era bur5#e70) 9romanes"ul: 8nsemna "eea
"e ne 9minunea70 -i ne 8n",nt0:) nu "eea "e ne po2este-te un lu"ru dinainte -tiut. De alt.el) al0turi de
9oamenii a-a "um sunt ei:) "#iar "ea mai pur0 tradi/ie -"ol0reas"0 las0 lo" pentru oamenii 9a-a "um ar
trebui s0 .ie:) a-a "um ar .i putut .i...
Din"olo de real -i de "ultul s0u) po2estirea este "uprins0 totu-i de o .ebr0 "are o smul5e din
banalitate) 8i d0 un su.lu di.erit de "el al trans"rip/iei abile -i .idele. Se 2a 2orbi 8n a"est "a7 de 9romanul
liri":. +n operele lui Miono de dinainte de %&HP) de pild0) maiestatea 8ndr07nea/0 a ima5inilor este
su.i"ient0; natura se m0re-te "0p0t,nd dimensiuni bibli"e) omul de2ine a"torul unei drame 8n "are statura
sa e multipli"at0) ade20rul romanes" nu mai este "el al analistului inimii omene-ti) al 6urnalistului) al
re)orterului, "i al omului "are respir0 amplu) "on-tient de 5randoarea 2ie/ii "osmi"e "are-l 8n"on6oar0;
9oaptea sosi 8ntr-o mare r0bu.nire de 2,nt. Ea nu 2eni asemeni apei) "a un .lu= ne207ut printre arbori) "i
.u 207ut0 /,-nind din"olo de 20ile de la r0s0rit. A 8naintat dintr-o dat0) mai 8nt,i p,n0 la mar5inea .lu-
2iului) apoi) 8n timp "e 7iua mai 70bo2ea un pi" peste "olinele din partea asta) s-a pre50tit) 7drobind
r0"#itele sub marile ei labe ne5re) t,r,ndu--i p,nte"ul prin noroaie. 1a prima adiere de 2,nt) s0ri. Era)
a"um) a"olo departe) "u r0su.larea-i re"e< ai"i) totul era alintat de trupul ei plin de stele -i de lun0.:
(
S0 l0s0m lumea -i .iin/ele s c9nte. $rea mult0 2reme) prea des aser2it 92eridi"ului:) romanul a
e="lus a"est ",nte". Da"0 e o 9art0:) atun"i trebuie s0 .ie mai mult de",t o 8nre5istrare) de",t o "roni"0.
Str0mo- 8ndep0rtat al lui Miono din 2ie "a bu"uria s-mi dinuie, Mabriele DNAnnun7io) de-i putred de
at,ta retori"0) des"rie 8n Gioconda pe "ea "are 9mer5e ",nt,nd) .ii"a liber0 a m0rii< ea mer5e) iar pletele-i
lu"ioase) ne5re "a pana "orbului) nesupuse pieptenului) 8i n0p0des" 5,tul de 7ei/0) .runtea 2ir5inal0 -i
.rumo-ii o"#i limpe7i:. Contea70 prea pu/in "li-eele a"estor .ra7e risipite 8n 2,ntul unei poe7ii
"on2en/ionale. Esen/ialul este "a lenta res)ira5ie a romanului s0 se e=tind0 ai"i 8n 20p0i -i 8n ima5ini. De
la un DNAnnun7io 8n2e"#it 8n propriile sale tremolouri se tre"e) 8n %&G') la un Andr $ieEre de
Mandiar5ues) ale "0rui teme sunt) 8n *rinul de mare, identi"e "elor din GiocondaK numai "0 sunt mai
sobre) .iind s"rise 8ntr-un stil mai se". O nara/iune mai sin"er0) la .el de sen7ual0 -i) 8n 5eneral) la obie"t;
o pla60 din Sardinia) o .e"ioar0 bo5at0) independent0) "are 8n m,ndria ei se #ot0r0-te s0--i ia un amant de
o"a7ie) un t,n0r .rumos -i t0"ut) 8ntr-un br0det) dup0 "e i-a .i=at "u 5ri60 -i r0"eal0 "ir"umstan/ele
8nt,lnirilor. L0r0 a mai s"oate o 2orb0) eliberat0) ea se s"ald0 apoi 8n mare -i plea"0 a doua 7i la Milano -i
8n lume. Te 5,nde-ti la 8ndr07nelile lui Da2id Herbert 1aTren"e) la nelini-tea dens0 din Aman5i !i #ii, la
prelun5a po2estire sen7ual0) nai20 -i per2ers0 din Amantul doamnei *,atterle-, la di2a5a/iile despre
Me=i".
Aprinderea sim/urilor 8nal/0 ast.el nara/iunea p,n0 la poem. umai un "ititor in"ult A "el "are nu
"unoa-te -i nu poate "iti de",t 9stilul: 2remii sale) at,t de e.emer totu-i A nu-i 2a 50si 8n 2remea noastr0
de",t pe Miono sau $ieEre de Mandiar5ues. Am putea 8ns0 mer5e mai departe) p,n0 la C#ateaubriand;
2olupt0/ile din Atala tre7es" lesne 7,mbete 8n 7ilele noastre) dar alt0dat0 au 8n",ntat -i per2ertit "ititori
%
1aTren"e Durrell; *lea.
(
Dean Miono; Le *,ant du Monde, Mallimard) %&JH) p. *(. J'P
"are nu erau "u nimi" mai pre6os "a noi... elini-tea lui DNAnnun7io) at,t de sup0r0toare datorit0 stilului
s0u a.e"tat sau datorit0 .an.aronadelor sale) a reu-it s0 le5e 8ntr-un .el morbid -i sen7ual) dra5ostea)
moartea) sinu"iderea) mireasma .lorilor o.ilite) an5oasa meta.i7i"0) 8n a"el roman niet7s"#ean) "are se
"#eam0 +rium#ul mor5ii -i "are A l0s,nd la o parte "li-eele A nu poate .i re"itit .0r0 tulburare. 1a urma
urmelor 8ntre a"east0 "arte -i un roman de $ieEre de Mandiar5ues nu-i ni"i o alt0 deosebire 8n a.ara "elei
de stil.
Ca -i .ebra dra5ostei) .ebra sen7ual0 a lumii .a"e din e2o"area romanes"0 o lume mira"uloas0;
9Sim/eam o disponibilitate .0r0 limite) iar 2,ntul) ale "0rui b0t0i 8mi .a" r0u a7i) 8mi -optea s.aturi) de
pild0) s0 m0 "u.und 8n apa 2erde) s0 8not "0tre 2i7uinele murenelor) s0 m0 arun" sub m0r0"inii purpurii -i
de a"olo s0 m0 t,r0s" p,n0 la b,rlo5urile unde ea >"ineB? 2a 2eni s0 se 8ntind0 al0turi de mine >nu-/i 2ine
in minte 9sil.ida: lui C#ateaubriandB?) 8ntr-o "amer0 2i7itat0 de 2ulpi) s0 m0 "a/0r pe 2,r.ul st,n"ilor -i s0
pri2es" soarele 8n .a/0 p,n0 ",nd nu 2oi mai 70ri nimi" 8n a.ar0 de s,n5ele meu) "lo"otind sub 20paia unei
arsuri elementare.:
%
Dar poate "0 a"east0 plenitudine a sim/urilor este o "u"erire t,r7ie a artei romane-ti)
at,ta 2reme supus0 "en7urii nai2e "are a .0"ut din roman un 5en 9bur5#e7: 8n sensul r0u al "u2,ntului. +n
a.ar0 de DNAnnun7io) de 1aTren"e) de Miono) de Ramu7) "are a6un5 uneori la un su.lu poeti") sau de un
Miraudou= mai taini") e=ist0 oare multe romane 9liri"e:B
\\\
Departe de 9realitatea: pedant0) "u psi#olo5ia -i studiile ei 9so"iale:) e=ist0 pla6e -i sori; pentru
roman A lumea a2enturii 8n "are totul e straniu) 8n "are uni2ersul este o eni5m0) -i ni"ide"um ambian/a
mes"#in0 a unui mi"-bur5#e7. Robert 1ouis Ste2enson 8-i du"ea "ititorii din se"olul tre"ut "0tre insule;
%nsula comorii nu este numai un roman pentru tineret) "i a"ea 8nsorire -i le5end0. @i totu-i dimensiunea
mira"ulosului sau a "are 2isea70.
$aradis ina""esibil al insulelor) mit str02e"#i al o"eanului) 8n "are romanul liri" de2ine roman
misti" -i le5end0. @i totu-i dimensiunea mira"ulosului sau a .antasti"ului se ob/ine prin su5estie) .0r0 "a
intri5a sp ias0 din 2eridi"ul realist) 8ntrea5a epopee a lui Mob- Dic< se poate re7uma la o "ampanie de
2,n0toare de balene. @i numai datorit0 8nd,r6irii misti"e a "0pitanului A#ab) datorit0 seminebuniei "are 8l
8mpin5e 8n urm0rirea balenei albe) Mel2ille modi.i"0 "oordonatele realit0/ii p,n0 la a da impresia unei
obsesii -i "#iar a unui supranatural.
A"ela-i lu"ru se 8nt,mpl0) 8n %&G') 8n romanul at,t de mel2illian al iui 1oEs Masson) Broa!tele
5estoaseB un e"#ipa6 al"0tuit din a2enturieri) mira6ul ste2ensonian al unei "omori) o "orabie 8n"0r"at0 "u
5i5anti"e broa-te /estoase -i) pe deasupra) obsesia "iumei aduse la bord... imi" "are s0 nu .a"0 parte din
realitate -i totu-i ansamblul se or5ani7ea70 "a o a2entur0 8n a.ara lumii) "a un "o-mar li2id sub soarele
tropi"elor. Este ai"i o 8ntrea50 art0 poeti"0 a romanului) 8ntemeiat0 pe temele straniului -i obsesiei) "are
"reea70 un .antasti" .0r0 inter2en/ia .antasti"ului... De alt.el) una din "0r/ile "ele mai reu-ite ale a"estui
5en A 5en "are 8n repetate r,nduri a ales m0rile australe drept de"or A Aventurile lui Art,ur Gordon "-m
de Ed5ar $oe) nu re"ur5e la supranatural de",t 8n ultimele pa5ini< dar) pornind de la o 8mbar"are
"landestin0) o re2olt0) un seminau.ra5iu) adi"0 de la e2enimente reale) $oe "reea70 o impresie obsedant0
de ireal -i de 2ra60.
M0rile Sudului) na2i5a/ia trans.ormat0 8ntr-un 2oia6 de "o-mar sau mira"ulos -i impresia "onstant0
a unui mister "e st0 8n spatele a2enturilor -i de"orurilor) iat0 un .el de 2is-tip al romanului poeti")
in.luen/at .0r0 8ndoial0 de Roman5a btr9nului marinar de Colerid5e.
+mbibat de lirism) e=tins datorit0 e=otismului sau le5endei) 9realul: se destram0 8n50duind s0 i se
2ad0 /es0tura sau) 8n spatele a"esteia) o lume bo5at0 -i "on.u70.
u este 2orba) 8ntotdeauna) de o lume mira"uloas0. +n spatele p,n7ei pi"tate a realismului "omun)
s"riitorii "are au 8n"er"at s-o destrame au 70rit mon-tri sau) mai simplu) propriile lor spaime.
\\\
Dar lirismul -i tra5edia sunt rea-e7ate) la at#aniel HaTt#orne -i 8n romanul 9puritan:) 8n .undul
su.letului omenes". Ia na-tere ast.el un alt .el de 9irealism: mai mult tra5i" de",t liri") .0"ut mai "ur,nd
din terori morale de",t din e=altarea lumii; este proba negativ a romanului :liri":. $entru Mel2ille -i
pentru HaTt#orne) 9realul:) a-a "um 8l 8n/ele5em noi) nu e=ist0< el repre7int0 lumea r0ului) a in"estului 8n
"ierre sau ambiguit5ile de Mel2ille) a adulterului 8n Litera staco(ie de HaTt#orne. Fia/a omeneas"0 nu
%
Andr $ieEre de Mandiar5ues; Le 2eu de braise, Mrasset. %&G&) p. J(.
se redu"e la o serie de .apte po7iti2e mai mult sau mal pu/in interesante sau mi7ere) "are s0 slu6eas"0
7u5r02irii unui "ara"ter sau unei so"iet0/i< 2ia/a omeneas"0 este un "o-mar 8n "are un su.let st0 prins 8n
"ap"an0. +n lo"ul des"rierii realiste) sentimentul blestemului< 8n .o"ul :pi"turii: so"iale sau psi#olo5i"e) o
lume #alu"inant0) de-i real0; o lume "are nu poate "0p0ta un sens po7iti2 -i uman) deoare"e omul o
interpretea70 8n termenii 2ie/ii morale -i 2ie/ii supranaturale) o umple "u no/iunile de 5re-eal0) remu-"are)
destin) predestinare.
@i totu-i) ni"i un e2eniment supranatural 8n Litera staco(ie, ni"i o inter2en/ie a puterilor
nonumane. E "reat0 8ns0 atmos.era A o atmos.er0 de "are) de alt.el) HaTt#orne 2oia s0 se deta-e7e A
uni2ersul 8n0bu-itor al so"iet0/ii puritane a Ameri"ii de la 8n"eputul se"olului al III-lea) o so"ietate 8n
"are .emeia adulter0) Hester $rEnne) e "ondamnat0 s0 poarte o liter0 sta"o6ie) un 9A: "are-i pe"etluie-te
in.amia... O intri50 aproape 9poli/ist0:; "ompli"ele ei este) .0r0 "a "ine2a s-o -tie) "#iar pastorul. O tem0
de r07bunare psi#olo5i"0; b0rbatul lui Hester des.0-oar0 un 6o" diaboli" aliment,ndu-le "elor doi 2ino2a/i
sentimente de remu-"are -i de ru-ine) 8mpin5,ndu-i p,n0 aproape de nebunie.
Cu o sut0 de ani mai t,r7iu) pro2enit din a"eea-i so"ietate) Dulien Mreen are a"ela-i sim/ al
tra5ediei surde 8n "are lumea 8-i pierde realitatea; 9Adrienne nu r0spunse. I se p0rea "0 8n a"east0 odaie pe
"are o "uno-tea at,t de bine. se .uri-a "e2a ne"unos"ut. A2ea lo" o s"#imbare inde.inisabil0< era o
impresie analo50 "elei pe "are o po/i 8n"er"a 8n 2is) unde anumite lo"uri pe "are -tii prea bine "0 nu le-ai
207ut ni"iodat0 /i se par .amiliare >...?. u aspe"tul "unos"ut al lu"rurilor o uluia) "i "ara"terul lor straniu
-i 8ndep0rtat.:
%
Ca -i la HaTt#orne) 2ino20/ia -i misterul .iin/ei umane .a" "a lumea din 6uru-i s0 .ie
.antomati"0) silind-o s0 tr0ias"0 o a2entur0 "are nu mai este realitatea .amiliar0 -i obser2abil0.
9Culpabilitatea: A in"on-tient0 uneori A 5u2ernea70 -i modi.i"0 a"east0 2i7iune a lumii. C#iar
eliberat0 de ori"e spaim0 reli5ioas0 -i de ori"e obsesie a p0"atului) ea s"ald0 8n"0) 8n %&'P) romanul >o,n
"er<ins de Henri T#omas; un mena6 morbid 8ntre dou0 .iin/e #ipersensibile "are) de-i b,ntuite de
impulsuri nes0buite) s.,r-es" la modul "el mai sordid. +n a"est roman 9puritan:) domin0 re7onan/a surd0)
8n .undul su.letului omenes") a sentimentului )redestinrii. Tra5edie anti"0 ameste"at0 "u .atalitate
luteran0) eroul este sortit, iar 2ia/a nu .a"e alt"e2a de",t s0-i de720luie propria lui damna/iune. Totul este
tr0it -i sim/it atun"i 4n interiorul terorii subiective. C#iar lumea e=terioar0) 8n lo" de a e=ista 8n sine 8ns0-i
sau 8n "#ip de "adru al unei a"/iuni an5a6ate de o libertate, se redu"e la de"orul ireal al unei drame
dinainte 6u"ate. Supus 8n 8ntre5ime an5oasei eroului) romanul re.u70 9realitatea:) 2ibra/ia sa de2enind
asemeni 2ibra/iei "o-marului) pre7en/a sa asemeni #alu"ina/iei "otidiene.
Lantasmele unui om "ople-it de spaime reli5ioase sau morale) dospind 9"omple=e: e=asperate) 6o"
al pasiunilor in#ibate -i de2enite mali5ne) a-a 2a spune un spirit po7iti2 -i ra/ionalist. +ntr-ade20r) romanul
an5oasei puritane poate .i e=pli"at printr-un .el de 8n0bu-ire a omului 8ntr-o anume so"ietate istori"0 -i
moral0; HaTt#orne des"indea din 6ude"0torii "are au or5ani7at an"#eta 8n pro"esul 2r06itoarelor din
Salem. @i totu-i) romanul obsesiei tra5i"e -i morale pare o .orm0 mai e=tins0 a "on-tiin/ei romane-ti. u
este el apropiat -i de romanul dostoie2sCian) nu-l re50sim oare) sub; alt0 .orm0) 8n pasionantele "0r/i ale
lui Mauria") ori la Qleist) la Qa.Ca) la Dulien Mra"K) la Mauri"e 4lan"#otB

Adi"0) 8n ultim0 instan/0) a2,nd
surse reli5ioase -i morale "are apar/in tot at,t de bine puritanismului) "re-tinismului ortodo= sau
ni#ilismului) "atoli"ismului) nelini-tii e2reie-ti) romantismului 5erman) teo7o.i" -i .ran"mason sau) mai
simplu) ateismuluiB
A"est 9irealism ne5ru: 8n "are a2entura uman0 se 8ndep0rtea70 de .amiliaritatea realului pentru a
de2eni o tra5edie indes"i.rabil0 e=primat0 de episoade sordide nu este de",t romanul 8n "are obser2a/ia
super.i"ial0 a lumi< "edea70 8n .a/a an5oasei po2estitorului; o .orm0 A pe l,n50 at,tea altele A a )rimatului
subiectivului datorit0 "0reia un roman-poem) un roman-",nt) un roman-stri50t 8n"ear"0 s0 se impun0 8n
interiorul romanului tradi/ional "onsa"rat nara/iunii sau in2entarului obie"ti2. Irealitatea pro2ine din
.aptul "0 e2enimentele obie"ti2e sunt lipsite de sensul lor obi!nuit, de sensul pe "are li-l 8mprumuta
lini-titorul roman realist) "are des"rie totul :8n maniera .ie"0ruia:; 8n lo" de a "0p0ta o 2aloare pitoreas"0
-i e=terioar0) tot "eea "e se 8nt,mpl0 este resim/it "a un -o" emoti2 sau "a o parol0 a destinului 8n su#letul
eroului. Totul se i2e-te atun"i prin "ea/a a"eea an5oasat0 pe oare o repre7int0 o "on-tiin/0 intro2ertit0)
asupra propriilor sale probleme morale -i meta.i7i"e. Romanul plute-te 8ntr-o p,"l0 st0ruitoare -i u-oar0)
8n "are am0nuntul insolit de2ine #alu"inant) 8n "are ansamblul nu mai este per"eput "a ansamblu) nu mai
este ra/ionali7at -i .amiliari7at. Impresia de 2i7iune .antomati"0 -i de 2i7iune pre"is0) ameste"ate la un lo"
pre"um 8n "0r/ile lui DominiKue Rolin; nimi" alt"e2a 8n Mla!tinile de",t o .amilie) tat0l ta"iturn -i
autoritar) mama mut0 -i su.erind0) "opiii s0lbati"i) e=aspera/i) i7ola/i. Totul este real -i ireal) 8n a"ela-i
timp. +ntre domnul -i doamna Tord) .ii"a lor 1ude5arde) "eilal/i "opii) ni"i un e2eniment nu este .antasti")
%
Dulien Mreen; Adrienne Mesurat, $ion) %&(*) p. G3.
dar totul are o re7onan/0 stranie deoare"e autorul re#u, pur -i simplu) o 2i7iune .amiliar0 -i obie"ti20 a
lu"rurilor) l0s,ndu-le a"el nimb de irealitate pe "are-l au 8n str0.undurile "on-tiin/ei "are 2isea70 sau "are
su.er0. $este mai bine de dou07e"i de ani dup0 Mla!tinile, a"east0 sen7a/ie dureroas0 -i stranie a
e=isten/ei ap0reau romanele -i po2estirile lui D.-M. M. 1e Cl7io; "rocesul-verbal -i 2ebra. Uni2ersul
romanes" al a"estui t,n0r autor) des"operit pe nea-teptate 8n %&'H) nu e altul de",t lumea #ipersensibililor)
sorti/i 2a5abonda6ului) su.erin/ei) ne8n/ele5erilor) -i po2estind "u .er2oare -i 5ra/ie mi7eriile "ondi/iei
umane) "u detaliile lor proustiene) dar 8n20luite 8ntr-o "ea/0 "olorat0) "ara"teristi"0 stilului lui 1e Cl7io.
Semni.i"ati20 e 8nrudirea dintre prima "arte a lui DominiKue Rolin din %&HJ -i prima "arte a lui 1e Cl7io
din %&'H. Ea arat0 "0 romanul intim) interior) sin"er) 8n lo" s0 .ie) "a alt0dat0) .re"2entat de "on.iden/0)
este lo"uit de nelini-te -i de sen7a/ia de "iudat.
\\\
E=ist0 "e2a ireal 8n a"east0 sen7a/ie a "elui mai apropiat real. $o2estirile lui Mauri"e 4lan"#ot)
"edea)sa cu moartea, +,omas ne!tiutul, "rea-.naltul, 8/i dau sen7a/ia "0 pri2e-ti un 9ne5ati2: .oto5ra.i".
Tot "e este de obi"ei inteli5ibil de2ine ai"i absurd -i 2i"e2ersa) de unde o 2i7iune nu numai in2ersat0) "i
radi"al s"#imbat0) 8n m0sura 8n "are 2alorile "larobs"urului nu sunt ai"i interpretabile. Irealism
"2asimeta.i7i" unde esen/ial este "a realitatea s0 .ie ne#amiliar pentru a-i de720lui "ititorului nerealitatea
.undamental0. Totul este tr0it "u lu"iditate) "a la Qa.Ca) dar totul "ontribuie la "rearea unei impresii de
straniu; a"eea a omului "are p0trunde 8ntr-o odaie 5oal0) "a 8ntr-o "ap"an0; 9A- putea spune "#iar "0) de-i
eram oare"um de7orientat 8n a"east0 odaie) de7orientarea a2ea .ires"ul unei 2i7ite oare"are la o persoan0
oare"are) 8ntr-una din miile de od0i in "are a- .i putut intra. Sin5urul 2esti5iu de anomalie) .aptul "0 nu
e=ista sau nu 2edeam pe nimeni) nu altera "u nimi" a"est .ires". Dup0 ",t -tiu 50seam situa/ia per.e"t0) nu
doream s0 20d u-a des"#i7,ndu-se -i intr,nd lo"atarul sau lo"atara "are lo"uiau ai"i 8n mod normal. Ca s0
.iu sin"er) ni"i nu m0 5,ndeam "0 "ine2a ar putea s0 lo"uias"0 8n a"ea "amer0 -i ni"i 8ntr-o alt0 "amer0 din
lume) da"0 ar e=ista "um2a) .apt "are ni"i el nu-mi 2enea 8n minte. Cred "0) 8n a"ea "lip0) pentru mine
lumea era 8n 8ntre5ime repre7entat0 de a"east0 8n"0pere "u pat 8n mi6lo") "u .otoliu -i alte piese. +ntr-ade-
20r) de unde ar .i putut 2eni "ine2aB Ar .i .ost o nebunie s0 speri "0 7idurile 2or disp0rea. De alt.el) nu
a2eam sen7a/ia de 2id.:
%
Romanul re.u70 ai"i 5ustul a"ela de realitate .amiliar0 "are era al lui) pentru a ne
plasa 8ntr-un uni2ers al obsesiei) al i5noran/ei) al nelini-tii.
Lorm0 nou0 a "eea "e a 8n"er"at 8n se"olul pre"edent romanul 9.antasti":) dar "u o lo5i"0 mai
pueril0) 8n timp "e Mauri"e 4lan"#ot ale5e 8n mod deliberat antilo5i"ul) a-a "um .a"e -i Samuel 4e"Cett)
la "are nara/iunea nea5r0 -i ilo5i"0 "ap0t0 un sens aproape simboli") Mollo-, Malone moare, *um este n-
au ni"iodat0 drept erou) "a -i Metamor#oa lui Qa.Ca) de",t .iin/e in.orme) 8ntr-o e=isten/0 in"olor0 -i
nede.init0 dominat0 de o ima5ine pesimist0 a "ondi/iei umane.
$o2estirea "edea70 atun"i 8n 8ntre5ime lo"ul unei opere lipsite de .orm0 de.init0) "a la Samuel
4e"Cett) s"ris0 deseori 8n 2ersete; ni"i roman) ni"i poem) "i o 2i7iune "are se "ompla"e 8n a nu .i o 2i7iune
a bunului-sim/) o 2i7iune nesi5ur0) an5oasat0) liri"0) de7n0d06duit0) "are nu apar/ine ni"i unui 95en:
literar) "are e=prim0 doar) 8ntr-o de7ordine elementar0) #aosul meta.i7i" al omului.
9@i ast.el 8n noroiul ne5ru pe burt0 8n linie dreapt0 pu/in mai mult sau mai pu/in de dou0 sute trei
sute Cilometri .ie 8n opt mii de ani da"0 nu m-a- .i oprit turul p0m,ntului adi"0 e"#i2alentul >...? A r0m,ne
mereu 8n a"ela-i lo" n-am a2ut ni"iodat0 alt0 ambi/ie "u mi"a mea 5reutate inert0 8n a"east0 "0ldu/0
m,750 s0-mi sap 2i7uina -i s0 nu mai mi-" a"est 2is str02e"#i "are re2ine 8l 20d a"um "0 este -i 2a mai .i
mult timp 8n"ep s0 -tiu ",t .a"e ",t .0"ea...:
De-a lun5ul unor monotone 2ersete .0r0 pun"tua/ie) 8ntr-un monolo5 disperat "are se tot rote-te 8n
6urul lui 8nsu-i se aude 2o"ea unui om oare tr0ie-te 8n 8ntune"ime -i 8n noroi. +n"etul "u 8n"etul se 2a
8n/ele5e "0 de ani 8ndelun5a/i el se t,r0-te pe un teren mo"irlos) .0r0 ori7ont) 8n 8ntune"ime) tr05,nd dup0
el un sa" str02e"#i plin "u "utii de "onser2e -i o "#eie pentru a le des"#ide. imi" alt"e2a 8n 2ia/a lui
de",t 8nt,lnirea unui alt om) $im) "are 2reme de ",te2a luni >sau ",/i2a ani? s-a b0l0"it 8n noroi -i el)
al0turi. C0ldura -oldului unui ins supus a"eleia-i "ondi/ii a .ost de a6uns "a a"east0 2ia/0 lar2ar0 s0 se
8mpart0 8n trei etape; 8nainte de $im) 8n timpul lui $im) dup0 $im. i"i o "on"lu7ie; a"east0 .iin/0
2e5etati20 8n/ele5e) spre s.,r-it) doar .aptul "0 e num0rul ***.*** dintr-un -ir de .iin/e t,r,toare) "a o
pro"esiune de omi7i... @i mai 8n/ele5e "0 2a muri...
9S0-l blestemi pe Dumne7eu ni"i un sunet s0 note7i ora 8n minte -i s0 a-tep/i amia7a mie7ul nop/ii
s0-l blestemi pe Dumne7eu sau s0-l bine"u2,nte7i...: $are-ai "iti din 4iblie; :M0runtaiele mele .ierb 8n
%
Mauri"e 4lan"#ot; Au moment voulu, Mallimard) %&G%) pp. %3A%&.
mine -i n-au odi#n0. Mo#or,t 8mi 8ndrept pa-ii 8n a.ar0 de lumina soarelui... Am a6uns .rate "u -a"alii...:
(
Liin/a 2ermi.orm0) liri"0) de7n0d06duit0 -i r0bd0toare din *um este aminte-te 20dit -i .oarte 8ndeaproape
pe Io2 deasupra mald0rului s0u de 5unoi. +n/ele5em ast.el lun5a lamentare) a"ea lume in.orm0 8n tenebre)
unde) sin5ur) un om se t,r0-te prin mo"irl0. Ale5orie obsedant0 -i monoton0 a "ondi/iei umane) 8ntr-un
lun5 poem "u re7onan/0 meta.i7i"0 -i .amiliar0 8n a"ela-i timp. Ca 8n Io2; 2ersetul e mai se2er ai"i
datorit0 absen/ei pun"tua/iei. Ca -i 8n *9ntecele lui Maldoror, i7bu"nirea -i .or.ota ima5inilor. umai "0
ai"i este o .or.ot0 posomor,t0; 8n timp "e an5oasa lui Maldoror era ardoare -i nebunie supraomeneas"0)
4e"Cett e2o"0 o sub-umanitate; un simbol al omului) ales din sub-uman) e=isten/a redus0 la un lun5
suspin 8n 8ntuneri") e=presie a de7n0de6dii noastre...
\\\
Sub in.luen/a di.u70 a lui Qa.Ca) romanul liri" -i 9irealist: e2oluea70) "am pe la mi6lo"ul se"olului
al II-lea) "0tre o ima5ine ale5ori"0) 2oit indes"i.rabil0. Ale5orie "are) la 4e"Cett) .a"e apel la sordid) la
morbid< sau) dimpotri20) la un .el de duritate de 5#ea/0 8n Aerodromul de Re= Rarner) De!ertul +tarilor
de Dino 4u77ati) Celio)olis de Ernst Dnn5er) Malul Sirtelor de Dulien Mra"K.
O.i/erii -i solda/ii unei 5arni7oane) a.late la o .rontier0 pe "are inami"ul n-o ata"0 ni"iodat0)
pri7onieri ai propriei lor a-tept0ri) tr0ind 8ntr-o situa/ie absurd0 "are multipli"0 8n 6urul lor mira6ele;
a"e-tia sunt eroii lui 4u77ati) at,t de apropia/i de "ei ai lui Mra"K. $re7en/a lo"urilor) pli"tiseala mun/ilor
sau ",mpiilor) a"est soi de p0l02r05eal0 pre"is0 "are este 2ia/a redus0 la o alarm0 inutil0) totul repre7int0
simbolul limpede al e=isten/ei :mobili7a/ilor: n0s"ut) .0r0 8ndoial0) 8n a"east0 5enera/ie a anilor de r07boi
sau de prer07boi< 8n a"ela-i timp 8ns0) un simbol al omului 9mobili7at: la .rontierele straniului) ale
destinului) -i "are nu prime-te ni"iodat0 2i7ita straniului) asaltul destinului) "are trebuie s0 a.le 8n ultim0
instan/0 straniul 8n el 8nsu-i) 8n propria sa tensiune. +n propria sa a-teptare...
A-a se n0s"u) 8n posteritatea lui Qa.Ca) un mit "ole"ti2) aproape simultan la s"riitori de na/iuni at,t
de di.erite. Mit re"e) deoare"e e 8ntotdeauna 8ntemeiat pe un .el de le5iune; a2iatorii lui Re= Rarner)
p0durarii din B7rnabo omul mun5ilor de 4u77ati) sentinelele din Malul Sirtelor. Ima5inea unei so"iet0/i
umane .i"ti2e) nelini-titoare) se suprapune mitului sin5ur0t0/ii indi2iduale. Ale5oria Ca.Cian0 prime-te
mo-tenirea Utopiei.
\\\
Dar Utopia -i-a s"#imbat "#ipul de la Noua Atlantid de Lran"is 4a"on 8n %'(%) sau de la
ale5oriile lui 4unEan 8n *ltoria )elerinului. Utopia a .ost 2reme 8ndelun5at0 o po2estire .ilo7o.i"0; o
ima5ine e=terioar0) "am re"e) a unei so"iet0/i ima5inare. Ea slu6ea .ie "riti"0rii) prin opo7i/ie) a so"iet0/ii
e=istente) "a 8n *ltoriile lui Gulliver de STi.t) amu7ante dar 8mp0nate "u tot .elul de alu7ii
"ontemporane) .ie propunerii unui ideal "a 8n *ltorie 4n %caria de Cabet. Des"rip/ie am0nun/it0 a unei
so"iet0/i .i"ti2e "are posed0 alte "alit0/i -i alte de.e"te de",t a noastr0) 8n 8re;,on de Samuel 4utler sau
8n anti"ipa/iile lui Rells. Simplu 6o" intele"tual 8n "are) dup0 Re)ublica lui $laton) romanul este utiliat
dre)t mi(loc -i nu ser2e-te de",t e=punerii teoriilor. Sin5ura pl0"ere romanes"0 este "ea a depei70rii
ima5ina/iei; ea as"unde 8ns0 9le"/ia:) 9morala:) 9te7a: unei opere .0r0 "0ldur0) pam.let de5#i7at sau
predi"0 roman/at0. Mai mult de",t episoadele emo/ionante) ade20rul omenes" sau 2,rte6ul ima5ina/iei)
ideile elementare sunt "ele "are al"0tuies" *ea mai bun dintre lumi de Aldouts Hu=leE sau FaV` de
Meor5e OrTell< anti"ip0ri) ima5ini pur intele"tuale ale unei so"iet0/i 2iitoare.
$u/in 8i pas0 artei romane-ti "0 semni.i"a/ia Utopiei s-a r0sturnat; din se"olul al IFII-lea p,n0 la
8n"eputul se"olului al III-lea ea a e2o"at o so"ietate 2iitoare idealK de la Rells la Hu=leE -i la OrTell
ea .a"e din lumea 2iitoare o lume a terorii sau o lume steril0... +n ambele "a7uri Utopia r0m,ne un roman
"u te70. +n a.ara ideilor A "are nu sunt de domeniul romanului) -i "are r0m,n) de alt.el) destul de
elementare 8n m0sura 8n "are) "a ori"e .orm0 artisti"0) romanul nu este .0"ut pentru .ilo7o.ia so"ial0 A
totul pare 8n"0 de la 8n"eput .abri"at din "artonul "are 2a al"0tui de"orurile .ilmelor de anti"ipa/ie. E=ist0
doar un .arme" de 96urnal de "0l0torie: la STi.t) spumos -i nai2) 8n spiritul se"olului al IFIII-lea -i)
",teodat0) un anume 5eniu al manipul0rii 2isului -tiin/i.i" la Rells.
1a mi6lo"ul se"olului al II-lea abia) Utopia) prea simplist0) se "ontope-te "u Ale5oria
nelini-titoare -i meta.ori"0.
E=emplu tipi" de roman ale5ori" 8n2e"inat "u Utopia) "e #aleele de marmor de Ernst Dnn5er este
(
Biblia, *artea lui j%ov, III) (*A(3) trad. de Fasile Radu -i Mala Mala"tion) Lunda/ia pentru 1iteratur0 -i Art0) %&J3.
o po2este nede.init0) "u /0ri ima5inare) "u solda/i-"0lu50ri ai spiritului) un .el de "a2aleri teutoni ai artei -i
.ilo7o.iei) 8n de"orul ireal -i se2er) pre"is -i le5endar) al unei lumi "a2alere-ti -i "olorate) Ernst Dnn5er
"onstruie-te 2isul unei m,n0stiri aristo"rati"e -i 2irile. Eroii s0i tr0ies" 8ntr-un .el de batalioane sa"re) al
"0ror s"op nu este ni"i r07boiul) ni"i reli5ia) "i arta unei 2ie/i superioare) 8ntre a"/iune -i 8naltele taine ale
spiritului; 9$e l,n50 alte s"opuri) Mauritanii 2oiau s0 trate7e problemele a"estei lumi la modul artisti". Ei
pretindeau "a puterea s0 .ie .olosit0 asemeni 7eilor) de alt.el -"olile lor pre50teau pentru 2ia/0 spirite
limpe7i) libere -i "onstant redutabile.:
%
Ale5oria este ai"i "onstru"/ia unei lumi. Mustul pi"tural al peisa6elor este ameste"at "u mitolo5ia
.oarte personal0 a unui estet ra.inat. Se apelea70 de asemenea la ale=andrinism) la E2ul Mediu timpuriu)
la ima5inile 5ermani"e ale unei Italii 8nst0rite) la simbolurile al"#imi"e sau 7oroastri"e. +n/eleptul misti"
poart0 numele de i5romontanus) ami"ul "el dra5) Lortunio sau .ratele Otto) iar "rudul m,nuitor al
popoarelor e Marele $0durar. ^0rile ima5inare se numes" Marina) Alta-$lana) Castelele) Hesperidele. @i)
la .el "a "e #aleele de marmor, Celio)olis este a2entura simboli"0 tr0it0 lent de "0tre un .el de "a2aler-
"0lu50r al spiritului. Fis tru.a-) n0s"ut din ameste"ul dintre or5oliu -i idealismul .ilo7o.i") 2is al
9so"iet0/ii se"rete:) al ordinii misterioase -i misti"e) din "are RaEmond Abellio o.er0 o ima5ine mai pu/in
esteti7ant0 -i mai 2iolent0 8n 2erici5i cei )a!nici sau 8n /c,ii lui 8ec,iel sunt desc,i!i.
Misterul romanes" nu mai re7id0 doar 8n depei7area 8ntr-o /ar0 ima5inar0) "i) "eea "e e esen/ial) 8n
su5erarea unui sens eoteric al vie5ii. +n se"reta lor "on.rerie) "a2alerii-poe/i ai lui Dnn5er "ulti20 o
al"#imie a "ontempla/iei -i a a"/iunii) "a ni-te suprareali-ti aristo"ra/i; 9e pla"e de asemenea s0 "re0m
ima5ini pe "are le numim modele. Erau trei sau patru .ra7e s"rise pe o mi"0 .oaie 8ntr-un metru s"urt.
Trebuia s0 50se-ti 8n .ie"are din ele un .ra5ment al mo7ai"ului lumii) a-a "um se montea70 nestematele
8ntr-un metal.:
(
Ale5oria -i Utopia renun/0 ast.el la simbolismul lor nai2 pentru a de2eni o "0utare se"ret0 a unei
8n/elep"iuni eroi"e) a unui estetism) a unei arte a 2ie/ii) "0"i .inalitatea eroilor spartani ai lui Dnn5er
r0m,ne "ea a unor diletan/i; 9Lie"are lu"ru 8n",nt0tor este un dar al #a7ardului) "ele mai bune lu"ruri din
2ia/0 sunt 5ratuite.:
J
Arta romanes"0 este 8n a"est "a7 arta medita/iei aristo"rati"e; sub aparen/a unei po2e-ti misti"e -i
se2ere) re7er2ate) seme/e) se su5erea70 un .el de 2aloare e7oteri"0 a a"telor -i e2enimentelor. Ast.el) 8ntr-o
art0) 8n a"ela-i timp "erebral0 -i sen7ual0) 8ntr-un ale=andrinism tra5i") se e=prim0 2isul 5ermani" al
idealismului .ilo7o.i") al unei 2ie/i 9esen/iale: "are ar putea .i reali7at printr-o dubl0 as"e70) a a"/iunii -i a
"ontempl0rii esteti"e. Un 2is limitat deseori la o mi"0 so"ietate "e dispre/uie-te oamenii) 2is aristo"rati")
e=primat uneori 8n termeni mai lar5i. +n >ocul )erlelor de sticl de Hermann Hesse este pus0 8n 6o"
8ntrea5a so"ietate; o lume ima5inar0) un uni2ers utopi" 8n "are 2ia/a so"ial0 "a -i "ea indi2idual0 se
de72olt0 urm,nd o art0 platoni"ian0 sau pita5orei"0) matemati"0 -i mu7i"al0 8n a"ela-i timp. Raportul
misterios 8ntre Esen/e -i lumea e=isten/ei) 8ntre Idei -i aparen/a 2ie/ii) .olose-te la .el de bine simbolul)
ale5oria) utopia 8n Ora!ul de dincolo de #luviu de Hermann Qasa"C sau) 8n Lran/a) 8n romanele irealiste -i
2iolente) "ea/0 iradiat0 de lumin0) ale lui Mar"el S"#neider) *ele dou oglini, "rima insul sunt 8n
a"ela-i timp le5ende -i "on.esiuni ner2aliene. Eroul romanes" se mi-"0 8ntr-o lume str0lu"itoare -i plin0
de nelini-te "are este tradu"erea ale5ori"0 a 2iselor -i a pasiunilor sale.
A"i) 8n a"est roman irealist al se"olului al II-lea) utopia 8n"etea70 a mai .i tratat0 pentru ea 8ns0-i
sub o .orm0 dida"ti"0 8ntru",t2a simplist0< ea este utili7at0 drept prete=t de medita/ie) de 2isare) de
e2o"are a Esen/elor "are se as"und 8n spatele lu"rurilor. Ea 8-i 50se-te .arme"ul 8n depei7are) iar de"orul
pitores") psi#olo5i" -i moral din &to)ia de Ste.an Andres se 8ntemeia70 pe mitul mediteranean; a-a
pre"um Dnn5er e=prima o 8n/elep"iune e7oteri"0 prin ima5inea 9"a2alerilor teutoni ai artei de a tr0i:)
Ste.an Andres "reea70 o al"#imie a artei de a tr0i pornind de la sensul "on"ret al e=isten/ei) lene-)
pasionat) uneori as"eti") al popoarelor mediteraneene. u este oare ai"i) 8n "iuda tonului mai realist) mitul
moral al lui iCos Qa7ant7aCis) absen/a utopiei din Cristos rstignit a doua oar sau din Ale@is ?orbaB
+n toate "a7urile) depei7area utopi"0 ser2e-te pentru a "rea "ititorului impresia "0 2ia/a poate a2ea
un sens se"ret -i "0 un anume uni2ers ima5inar) ori mai mult sau mai pu/in real) posed0 a"est se"ret. Se
impune ast.el) de "ele mai multe ori) tema so"iet0/ii se"rete) "a la Ernst Qreuder 8n *ei de negsit, la
Dun5er) la Abellio -i) alt0dat0) la Rells) 8n 2isul simplist al unei so"iet0/i dominate de te#no"ra/i in2i7ibili.
Dar Rells nu studia de",t un me"anism so"ial simpli.i"at< romanul simboli"-ale5ori" n07uie-te) 8n plus)
"a) .olosind .abula) s0 .a"0 sensibil misterul "e lea50 2ia/a aparent0 de 2ia/a pro.und0) ane"doti"ul de
%
Ernst Dnn5er; Au# den Marmor<li))en, %&J&.
(
%bid., p. J*.
J
%bid., p. J%
esen/ial.
Hermann Hesse) Ernst Dnn5er) Mar"el S"#neider o.er0 4n acela!i tim) o po2estire ade20rat0 -i
sensul ei simboli". Arta romanului nu "onst0 ni"i 8n a des"rie) ni"i 8n a ima5ina< "i in a "rea o .abul0 dens0
-i opa"0 8n "are se mani.est0 "u e5al relie. re7isten/a -i "ontin5en/a realit0/ii) pre"um -i .ebra elementar0
-i posesiunea ele2at0 a spiritului "are 2rea s0-i dea un sens. Este un 9roman simboli": 8n 8ntrea5a
a""ep/iune a termenului. Deoare"e se instalea70 8n inter2alul "are e=ist0 8ntre realitatea "omun0 -i
realitatea esen/ial0) 8ntre e=isten/0 -i esen/0) 8ntre lumea tr0it0 -i lumea ideal0 a spiritului. Simbolul)
"onstant -i 2oluntar) este ai"i tr0s0tura de unire 8ntre uni2ersul ideilor -i uni2ersul aparen/elor. Romanul
nu este ni"i 2ia/0) ni"i ideal) "i raportul dintre ele "i7elat .0r0 8n"etare; 9Dou0 sunt "alit0/ile "are al"0tuies"
romanul) a-a "um o sto.0 este /esut0 din dou0 .ire; una re7id0 8n autor -i 8n libertatea lui) iar "ealalt0 8n
lume -i 8n ne"esitatea ei. Celei dint,i 8i dau numele de )rinci)iu al autar,iei 8n timp "e numele ultimei ar
.i )rinci)iu al universalit5ii. Din a"est pun"t de 2edere) "osmosul este romanul lui Dumne7eu. Re7ultatul
a"estei interpret0ri este "0) 8n "el mai bun "a7) romanul nu poate de2eni de",t simbol) deoare"e ni"i
autar#ia) adi"0 libertatea per.e"t0) ni"i 8n/ele5erea uni2ersului 8n totalitatea sa nu-i sunt date autorului. Dar
.ie"are din marile romane p0strea70 un re.le= din am,ndou0) a"easta "onstituind bu"uria imanent0 a
le"turii. 1e"torul este 8n a"ela-i timp 8n lume -i 8n a.ara lumii.:
%
%
Ernst Dnn5er; Celio)olis.
GG Romanul mistic
Romanul de curteB $er"e2al) Ci"lul Mraalului A Grard de Nerval !i investigarea mistic. A
Romantismul german !i 9starea de legend:. A Alain-2ournier !i Andr D,Otel. A Magia destinului. A
Seduc5iile Dmiraculosului$$ mistic.
Din"olo de ale5oria sa2ant0 -i poeti"0 alimentat0 de un 2is de 8n/elep"iune sau de -tiin/e e7oteri"e)
din"olo de romanul 9irealist: .as"inat de sensul se"und al lu"rurilor) din"olo de tenta/ia simbolurilor -i a
misterului) se perpetua nostal5ia romanului mistic, a"east0 des"operire a se"olului al IlII-lea.
De5radat 8n"0 din E2ul Mediu 8n roman "a2aleres") apoi 8n roman romanes") i5norat 8n mod
deliberat de ra/ionalismul "lasi"ilor) redus de post"lasi"im la po2e-ti "u 7,ne) romanul misti" 2a .i
redes"operit de romantismul 5erman -i) 8n Lran/a) tr0it de er2al. D0ruit apoi poe/ilor A e=ist0 un roman
9misti": al lui Rimbaud sau al "elui eiubit A el supra2ie/uie-te 8n tain0 8n se"olul al II-lea la Alain-
Lournier sau la Andr D#Xtel. 1a limita romanului) deoare"e romanul 2rea realitatea 8n timp "e romanul
misti" tr0ie-te 8ntr-o lume ne.antasti"0) dar "olorat0 de supranatural.
Tema sa este a"eea a 9"0ut0rii:. Omul nu tr0ie-te ai"i de",t pentru a "uta 8n real "eea "e este
sublimare -i trans.i5urare a realului) revela5ia "are se as"unde 8n el. Cel dint,i dintre a"e-ti 9"0ut0tori: A
paladini ai E2ului Mediu) 92i7ionari: ai epo"ii moderne A se numea $er"e2al >$arsi.al?.
Un roman "a2aleres" neterminat de C#rtien de TroEes d0 na-tere "i"lului misti" al Mraalului.
Menerate de inspira/ii e=oti"e di2erse) 2enite poate de la bar7ii "el/i sau in.luen/ate de un sens oriental al
2isului -i al simbolului) romanele Mraalului o.er0 o lume de lumino7itate) de pro.un7ime -i de mister
subia"ent) nu prea di.erit0 de "ea pe "are le-o "erem ast07i lui Dulien MraeK sau lui Andr D#Xtel. 4o50/ia
lor este .0"ut0 pentru a surprinde< p0trun7i 8ntr-o po2estire) dar "a pe o pote"0 8ntr-o p0dure. $o2estirea sa
di2ide iute) se as"unde sub arbori) i2indu-se apoi 8ntr-un lumini-. 1uminii proie"tate de a2entur0 8i
urmea70 "ea a 2isului -i a 2ra6ei) .0r0 "a .ante7ia s0 de2in0 5ratuit0 -i s0 "apete un sens de.init "are s0 o
epui7e7e. Un 2is prea real -i o a2entur0 ne8n"etat re8nnoit0) "0utarea unei semni.i"a/ii deseori 8ntre207ute)
apoi pierdute sau re50site) iat0 *utarea Graalului.
Laptul "0 un t,n0r) $er"e2al) este ispitit de drume/ie) de .alsele 70ri ale p0durii -i ale 20ilor) "0 el
.olose-te -iretenia .a/0 de mama sa pentru a o p0r0si) iat0 o mi"0 dram0) de sute de ori tratat0 8n alte
moduri sau 8n alte lumi) plasat0 ai"i 8ntr-un uni2ers simplu -i dens. u lipse-te ni"i 5ustul drumurilor
lun5i) ima5inea 9"a2alerului: "are 6oa"0 8n se"olul al IlII-lea rolul pe "are 8l 2or 6u"a 8n se"olul al II-lea
ima5inile e=ploratorului -i a2iatorului. Dar romanul marii ple"0ri a adoles"entului este repede urmat de
un altul) al "0rui "ara"ter straniu -i .as"inant e2o"0 lesne autori mai moderni. $,n0 -i 8n stil -i 8n
ima5ina/ia aproape in"on5ruent0; pe malul unui r,u) $er"e2al dnt,lne-te un re5e "are prinde pe-te.
Ciudat0 2i7iune a unui re5e) prea pu/in a"ademi"0) apropiat0) "#ipurile) de a"ea ironie impus0 de .eeria
modern0. Mra/ie a"estui re5e) $er"e2al este introdus seara 8ntr-un "astel unde) bine primit) asist0 la s"ene
"iudate. Un -ir de oameni) 8n t0"ere) tra2ersea70 solemni -i 8ntrista/i par"0 odaia 8n "are se a.l0 o lan"e -i o
2a70. $ro"esiunea dispare pe u-0) .0r0 "a $er"e2al s0 8ndr07neas"0 a "ere "ea mai mi"0 e=pli"a/ie.
A doua 7i) dup0 "e a p0r0sit "astelul 8n "are a .ost 507duit) a6uns 8n plin0 ",mpie) t,n0rul se
8ntreab0 da"0 n-a .ost "am st,n5a"i -i s.ios< "eea "e a 207ut 8l intri50) simte ne2oia de lo5i"0) de "laritate)
2rea s0 se 8ntoar"0 pentru a a.la. Se 8ntoar"e; "astelul ni"0ieri. @i 8n "iuda tuturor e.orturilor) pre"um
Au5ustin Meauines 8n "0utarea 9lo"ului: unde a petre"ut de asemenea o noapte .0r0 s0-i 8n/elea50 sensul)
$er"e2al nu 2a re50si ni"iodat0 "astelul.
+n se"olul al IIII-iea 8n 6urul a"estui mister .ortuit se or5ani7ea70 o imens0 epopee; "erceval-ul
neterminal al lui C#rtien de TroEes) pre50tit de le5enda arturian0 a imitatorilor lui Meo..roE de
Monmout#) de Lancelot al lui C#rtien de TroEes 8nsu-i) "ontinuat de Lancelot 4n )ro -i de o 8ntrea50
serie de romane de 2aloare ine5al0) "are se suprapun -i se "ompletea70. Cre-tini7at0) 2ul5ari7at0 uneori)
8n"0r"at0 de episoade de ma5ie sau de 2ra60) ori "#iar de se"2en/e 9romane-ti:) tema se impune;
9"0utarea: A adi"0 a2entura misti"0 8n "are eroul porne-te 8n "0utarea sensului as"uns al 2ie/ii; impresia
unui destin pe"etluit) a unei 50siri) a unei eni5me misti"e) a "0rei semni.i"a/ie -i re2ela/ie trebuie
des"operit0 sau) mai de5rab0) "u"erit0.
*iclul Graalului r0m,ne di.i"il de "itit. u numai stilul a su.erit s"#imb0ri din se"olul al IIII-lea)
"i -i sensibilitatea) turnura .ra7ei -i) mai ales) opti"a po2estirii. Totul este 6u=tapus) .0r0 a"ea :le50tur0:
"are "onstituie o "on-tiin/0 -i "u "are este obi-nuit le"torul modern. Trans"rip/iile 8n .ran"e7a modern0
r0m,n prea apropiate de te=t< ar .i interesant s0 "itim Graalul res"ris liber de 2reun "ontemporan "a
D#Xtel. -ar .i ni"i un sa"rile5iu; Dosep# 4dier a "ompus "u pri"epere +ristan !i %solda, din ",te2a te=te
medie2ale adaptate) abil "ulese) 8n 8ntre5ime re5,ndite.
\\\
Continuatorii A 8n pro70 A ai Mraalului din se"olud al IIF-lea au .0"ut din el "e2a anost)
trans.orm,ndu-l 8n roman de a2enturi -i 8n roman-.oileton. Dar s"#ema romanes"0 sub7ista pe as"uns -i
se i2e-te din nou la romanti"i; o a2entur0 "iudat0) personal0) aproape oniri"0 sau) de "ele mai multe ori)
.0r0 2reo inter2en/ie 2i7ibil0 a supranaturalului) omul este in2itat 8n tain0 s0 "aute 8n 2ia/a-i proprie un
ansamblu de 9semne: -i de 8nt,lniri "are au o 2aloare simboli"0 -i misti"0. Ast.el er2al) 8n S-lvie,
des"oper0 8n"etul "u 8n"etul "0 8ntrea5a lui 2ia/0 a .ost "omandat0 de a"ea 7i din "opil0rie ",nd) 8ntr-un
par") 8n apropierea unui "astel de "0r0mid0 "u "ol/uri de piatr0) a.l,ndu-se 8ntr-un "er" de "opii nimeri 8n
.a/a unei tinere .ete) Adrienne) pe "are le5ea dansului o silea s0-l s0rute pe .runte.
A"est 9moment pri2ile5iat: A asem0n0tor "u noaptea pri2ile5iat0 pe "are $er"e2al a tr0it-o 8n
"astelul Mraalului A este "lipa unei re2ela/ii. Mrard este atun"i mar"at "u semnul 2isului) el -tie "0 2ia/a
8nseamn0 s0 regse!ti "e2a "e ai pierdut -i pe "are "u 5reu 8l po/i b0nui. +n interiorul e=isten/ei tr0ite pe
plan realist) se 8ns"rie 8n .ili5ran o eni5m0 "are este "ea a destinului nostru misti". A .ost de a6uns o prim0
8nt,lnire ma5i"0 pentru a se de"lan-a 9o serie .eri"it0 sau .atal0 de "are depinde 8ntre5ul 2iitor:
%
. 8ntrea5a
e=isten/0 este 9.erme"at0: -i 2r06it0 de un 6o" simboli" "are se des.0-oar0 pe ne207ute) 8n spatele
e=isten/ei. Misti" "onsa"rat de 9s0rutul re5inei:) Mrard din S-lvie 8-i 2ede destinul le5at de ne"unos"uta a
"0rei 8nt,lnire i-a des"#is por/ile e=ta7ului; prea pu/in import0 da"0 a"east0 t,n0r0 a de2enit) pe planul
e=isten/ei banale) o "0lu50ri/0) prea pu/in "ontea70 .aptul "0 8ntr-o stare de seminebunie) Mrard "rede "0 a
re50sit-o) re8n"arnat0 sau dedublat0 8ntr-o a"tri/0 de "are este 8ndr05ostit. A"tri/a nu este 7,na) "0lu50ri/a
nu-i re5ina) iar Mrard delirea70< dar esen/ialul este c,emarea "are l-a mar"at) cutarea "are a urmat.
Eroul din S-lvie nu "aut0 o .emeie) "i sensul pro.und -i intim al 2ie/ii sale pe oare a "re7ut "0-l 70re-te
odinioar0 pe pelu7a "astelului lui Henri" al IF-lea... $otri2it tradi/iei "a2alere-ti) misti"0 ea 8ns0-i) a"est
sens as"uns al 2ie/ii personale "ap0t0 "#ipul unei ima5ini .eminine) 8mbra"0 8n roman .orma unei iubiri
ina""esibile A dar nu-i alt"e2a de",t simbol) iar .ebra -i prospe/imea romanului re7id0 8n elanul misti" "a
atare.
Un 2is as"uns 8n 2ia/0) 5ra/ie unui "#ip de .emeie) simboli7ea70 sensul misterios al destinului
personal. Eroul este omul "are tre"e prin 8n"er"0ri simboli"e) potri2it tradi/iei in2entate de Mraal; .emei
ina""esibile sau "astele ina""esibile. 9Castele din "0r/i de 6o") "astele din 4oemia) "astele 8n Spania) iat0
primele #alte la "are trebuie s0 se opreas"0 ori"e poet. Ca .aimosul re5e a "0rui po2este ne-a spus-o
C#arles odier) posed0m "el pu/in -apte asemenea "astele 8n r0stimpul 2ie/ii noastre r0t0"itoare A -i prea
pu/ini dintre noi a6un5 la a"el .aimos "astel din "0r0mi7i -i piatr0) 2isat 8n tinere/e A din "are 2reo
.rumoas0 "u plete lun5i ne 7,mbe-te 8ndr05ostit0 de la sin5ura .ereastr0 des"#is0...:
(
Fia/a "ap0t0 atun"i o "uloare de le5end0) ea de2ine eni5m0 -i itinerar pe un plan intim -i simboli")
.0r0 a e2ada totu-i -i .0r0 a se risipi 8n 8ntre5ime 8n .eerie. imi" mai real A deli"at -i poeti" totu-i A de",t
de"orurile din S-lvie, re5iunea Falois) b0tr,nii "odri) mi"a SEl2ie) .erme"0toare dar .oarte teluri"0 -i
5ra/ie "0reia 2isul nu se 9desprinde: ni"iodat0 de realitate. +rilb- -i mai ales admirabila ?9n a
#irimiturilor, la odier) p0strea70 -i ele alura unei po2estiri 2eridi"e -i 2ioaie. Leeria p0trunde ai"i pe
nesim/ite) "u mai pu/in0 putere de "on2in5ere de",t la er2al) totu-i; un simplu dul5#er 8-i "onsa"r0 2ia/a
unei .iin/e "are este 8n a"ela-i timp o .emeie b0tr,n0 -i neinteresant0 -i .rumoasa -i misti"a 4elCiss...
\\\
1a .el) 8n &rciorul de aur de E. T. A. Ho..mann) studentul Anselm este un persona6 realist) per.e"t
situat 8ntr-un or0-el bur5#e7) 8ndr05ostit de .ata 9domnului subdire"tor $aulmann:. Omul "are 8l introdu"e
8n uni2ersul simboli" nu este la 8n"eput de",t un .un"/ionar) ar#i2arul 1ind#orst< -i totu-i) sub lumea real0
se las0 sim/it0 la anumite momente lumea misti"0) a"ea lume 8n "are ar#i2arul este 8n"arnarea unuia din
spiritele "rea/iei) amantul Llorii de Crin) tat0l a"elei Serpentina "are-l atra5e pe Anselm 8n a.ara 2ie/ii
reale.
Realism 5rotes" al e=isten/ei "omune -i ma5ie a uni2ersului simboli" sau misti" >Feroni"a -i
Serpentina 8n &rciorul de aur= se ameste"0 -i se "io"nes" 8n opera lui Ho..mann< "rin5esa Brambilla
%
Mrard de er2al; /euvres. Mallimard) 2ol. I) p. HPH.
(
Mrard de er2al; "etits c,9teau@ de Bo,eme. /euvres, Mallimard) 2ol. I) p. &G.
o.er0) 8ntr-o atmos.er0 de "arna2al) a"ela-i "ontrast -i a"ela-i ameste" "a -i 'uintus 2i@lein, Ces)erus sau
>ubileul de Dean-$aul Ri"#ter. Ceea "e r0m,nea pateti" -i 9topit: la er2al de2ine ironi") a5resi2 -i
mu-"0tor la romanti"ii 5ermani.
$ro.und -i .r0m,ntat 8n a"ela-i timp) 2iolent poeti") dens) ine=tri"abil) Arnim) "are) mai mult de",t
a s"ris) a tr0it un 9roman misti": "u 4ettina) e=prim0 lupta dintre in"on-tient) 2is -i real 8n %sabela din
8gi)t, "u o mare risip0 de 2r06itorii -i r0d0"ini de mandra5ora. Dar a"est 9.antasti":) pentru noi destul de
arbitrar ast07i) de-i r0m,ne puterni") nu predomin0 8ntotdeauna. Romantismul 5ermani" se e=tinde apoi
asupra epopeii misti"e "am lente a lui 4rentano) Roman5ele !iragului de mtniiK este 8nnebunit de
sensibilitate -i sen7ualitate misti"0 8n Lucinda lui S"#le5el) se trans.orm0 8n roman 9de u"eni"ie: "u o
pur0 -i lent0 poe7ie 8n Ceinric, von /#terdingen de o2alis) "u 2isul 9.lorii albastre:< 8-i p0strea70
aspe"tele pitore-ti) sa2oarea de le5end0 8n /ndine de 1a Motte LouKu) 8n "eter Sc,lemi,l >omul "are -i-a
pierdut umbra? de C#amisso< ori 8i prile6uie-te iui Hflderlin diserta/ia spiritualist0 -i #eleni7ant0 din
C-)erion.
Romantismul 5erman este o lume pe "are trebuie) e2entual) s-o iube-ti 8n sine. El nu este "unos"ut
8n Lran/a de",t sub a"est aspe"t pur -i simplu )).antasti": pe "are a 2rut s0-l e=tra50 A "#iar din epo"a
romanti"0 A din "ovestirile lui Co##mannK sau datorit0 5ustului s0u pentru le5end0 ori po2este .antasti"0.
+n "iuda stilului s0u ironi" sau mieros) 8n "iuda in2en/iei bu.e sau "ol/uroase) el "onstituie totu-i mai mult
de",t un simplu 6o" al ima5ina/iei) .orma pre-modern0 a romanului misti". Eroul este ai"i omul "are
5#i"e-te) 8n spatele 2ie/ii) un sens as"uns al a"esteia... Lie"are om re8n"epe lumea -i istoria ei) pe "are
.ie"are om) de asemenea) o ispr02e-te. Iar po2estirea romanes"0 de2ine atun"i un 20l 8n spatele "0ruia este
l0sat s0 .ream0te un mister. +n S-lvie sau 8n &rciorul de aur reapare tema lui $er"e2al) omul "are a 207ut
pentru o "lip0 un se"ret -i a "0rui 2ia/0 8ntrea50 2a .i o 9"0utare:) deoare"e 2rea s0 re50seas"0 9starea de
mira"ol romanti":) s0 atin50 9re2i2i.i"area st0rii de le5end0) rena-terea prin amintiri -i presim/ire a
re5atului ori5inar disp0rut:
%
.
\\\
Uni2ersul modest -i mira"ulos al t,n0rului "0ruia o ima5ine) o a2entur0) i-au des"operit sensul
ma5i" al 2ie/ii) este "el din *rarea )ierdut, a"el roman al lui Alain-Lournier) "am dispre/uit ast07i
pentru "0 a .ost iubit prea tare. Mitul romanului misti" "ap0t0 ai"i .orma sa "ea mai dis"ret0 8ntr-o
Solo5ne de odinioar0< misterul *rrii )ierdute ar .i "u neputin/0 8n epo"a bi"i"letei...
Ca -i $er"e2al) Au5ustin Meaulnes s"ap0 8ntr-o buna 7i de edu"atorii s0i pruden/i) "utreier0 lumea)
are o 9re2ela/ie:; noaptea uimitoare) ",nd din toate p0r/ile) 8ntr-un 9lo":) soses" "opii pentru a asista la o
s0rb0toare de "opii) "are era totodat0 o "0s0torie 8ntre "opii. Castel abia 8ntre70rit) r0t0"it) lo5odn0 misti"0)
ma5ia unei s0rb0tori asem0n0toare pro"esiunii Mraalului) lun50 amintire 8ntre/inut0 de a"est mi" ele2 de
-"oal0 primar0 "are a 8n"etat de "ur,nd s0 poarte pantaloni s"ur/i. Totul e aproape arti.i"ial 8n pun"tul de
ple"are al a"estei le5ende moderne) "are) sub aspe"tul 2eridi"ului) n-ar putea tre"e #otarul anului %&PP.
Dar esen/ialul nu-i ai"i) el st0 8n nostal5ia pe "are Meaulnes o nutre-te la amintirea es"apadei sale) st0 8n
a"ea impresie at,t de puterni" -i dul"e "omuni"at0 "ititorului a unei #uiuni "e se impune 8ntre 8nt,lnirea
ma5i"0 -i 9"a2alerul: "are "aut0 s-o re8n2ie. Este 8ntrea5a 2ra60 a romanului misti" dis"ret< a-a "um 8l 2a
re8nnoi) trei7e"i de ani mai t,r7iu) Andr D#Xtel.
1a D#Xtel de asemenea) .ie "0 este 2orba de Nicieri, de Stri 4n ori, de Bernard cel tr9ndav, de
Ne)otul lui "arencloud, 8ntr-o pro2in"ie monoton0 -i umed0) un t,n0r -ters -i #ot0r,t) "u un spirit pre"is)
dar 2is0tor totodat0) are 8ntr-o bun0 7i) 8n "ursul unei 8nt,lniri) re2ela/ia 2ie/ii sale) sensul destinului s0u.
+nt,lnire s"urt0 -i st,n5a"e) unde esen/ialul) potri2it tradi/iei simboli"e a romanului misti" este) "a la
er2al) "a la Ho..mann sau o2alis) "a la Alain-Lournier) o ima5ine .eminin0... +n"epe atun"i o lun50 -i
lent0 a2entur0) plin0 de erori) 8n "are eroul) tre",nd prin tot .elul de 8n"er"0ri) 8n "adrul unei 2ie/i de
pro2in"ie) 8n0bu-itoare) "omple=0) se"ret0) 8-i urmea70 ))"0utarea:. T,n0ra .at0 70rit0 pentru o "lip0 este A
pre"um U2onne de Malais din *rarea )ierdut A e aproape "u neputin/0 de atins) de re"unos"ut) de
re50sit< an5a6at0 ea 8ns0-i 8ntr-o a2entur0 personal0) .amilial0) 8n "are 9"a2alerul: p0trunde "u 5reu; un
un"#i sau un .rate A pre"um Lran7 de Malais A a6uns el 8nsu-i 8n lumea "elor dina.ar0 le5ii) o atra5e a"olo
pe .at0. Iar $er"e2alul se"olului al II-lea trebuie s0 re50seas"0) tre",nd prin mari di.i"ult0/i) t,n0ra .at0
70rit0 pentru o "lip0 8n a"east0 lume e7oteri"0 a oamenilor de la mar5inea so"iet0/ii; /i5anii lui Lran7 de
Malais.
C#iar da"0 "el dint,i este pe nedrept l0sat 8n seama le"turii tinerelor .ete) "#iar da"0 ultimul a
%
Mauri"e 4lan"#ot; Le livre 7 venir. Mallimard) %&G& p. (%J.
res"ris mereu a"ela-i roman pe "are publi"ul nu era 8n stare a-l re"unoa-te) admira -i "onsa"ra) este
limpede "0 Alain-Lournier -i Andr D#Xtel au atins) pentru se"olul nostru) per.e"/iunea dis"ret0 -i pateti"0
a a"estui roman misti" "are) 2reme de -apte se"ole A adi"0 de la ori5inea romanului modern european A a
e=primat) la limita romanului realist sau psi#olo5i") inten/ia spiritualist0 ori5inar0 a ima5ina/iei
o""identale.
1a modul "el mai taini" A "onsiderat de intele"tuali "a -i de masa "ititorilor o simpl0 9.ante7ie
poeti"0: A romanul misti" e=prim0 dis"ret ma5ia destinului. +n %&(*) 8n Rusia so2ieti"0) Ale=andr Mrin
publi"a *ea care alearg )e valuriB 8n"0 o dat0) epopeea misti"0 -i 2r06itoreas"0 a unui om "are alear50
dup0 o ima5ine) dar de data a"easta 8n "adrul unui roman mel2illian al m0rilor ne"unos"ute) un pi" de
ma5ie) ",te2a re.eriri la le5ende nu alterea70 admirabilul ",nt al 2ie/ii -i al misterului) 6o"ul a2enturii -i al
miturilor. Tot a-a) la s.,r-itul se"olului al III-lea) un dane7 destul de 5rotes" de alt.el) prin teoriile sale
istori"e) Densen) s"ria o po2este minunat0 a 2ie/ii simboli"e -i misti"e) GradinaK Si5mund Lreud s-a .0"ut
de r,s psi#anali7,nd-o.
Rareori A 8n a.ara ",tor2a romanti"i 5ermani A un 9.antasti": 2ul5ar se ameste"0 "u romanul pe
"are C#rtien de TroEes) er2al) Alain-Lournier) Andr D#Xtel l-au s"ris) .ie"are 8n epo"a lui) "u dis"re/ia
"u2enit0. +n"er",nd s0 su5ere7e) "u o stranie dul"ea/0) "0 2ia/a omului are un sens as"uns) "0 din"olo de
/es0tura banal0 a e=isten/ei se 2ede "um transpare uneori sensul ei simboli") romanul misti" .olose-te
miturile. Mituri .oarte simple) 8ntotdeauna; "astelul sau 9lo"ul: pierdut) ima5inea .eminin0 70rit0 pentru o
"lip0) de ne-ters -i plin0 de mister) a2entura -i r0t0"irea) 9momentele pri2ile5iate:) 2ia/a omeneas"0
per"eput0 8n a"ela-i timp "a o su""esiune de e2enimente reale -i "a des"i.rare a unui labirint... Larme"ul
a"estui roman sub6u50< -i "#iar romanul "el mai realist) mai do"umentar) mai psi#olo5i") mai banal) ori"e
roman 8n de.initi2) "on/ine) 8n mod obs"ur A .ie -i .oarte diluat A a"est .arme".
GG% Miraculos !l #antasticB de la #eerie la D#ic5iunea !tiin5i#icE
Diminuarea miraculosului. A 2eeria !i #abula. A 2reneia #antasticuluiB de la 8dgar "oe la
Barbe- d$Aurevill-. A %magina5ia e@as)erata. A 2antasticul engle. C. G. Lells !i #ic5iunea !tiin5i#ic. A
*lasicii americani ai genului. A &n miraculos latentB imagina5ia nedomesticit.
$rin romanul misti" sau simboli") alimentat de le5end0 sau de lirism) mira"ulosul adau50 un
prinos de 92ra60: realului. +ntr-o lume "are are un sens as"uns) eroul este un r0t0"itor. El des"oper0)
des"i.rea70 ori "er"etea70 8ndelun5. A"east0 "0utare impli",nd prin ea 8ns0-i o poe7ie surd0 de2ine de
.apt mai important0 de",t s"opul ei. Faloarea misti"0 a Mraalului st0 8n imposibilitatea atin5erii lui) ma5ia
atenu,ndu-se atun"i ",nd eroul a6un5e p,n0 la el pentru a nu 50si 8ns0 de",t o lumini/0 -i o predi"0...
Ima5inea Mraalului) a multiplilor Mraali) e una din 2r06ile romane-ti. +n .ie"are roman e=ist0 un
Mraal "e trebuie des"operit) "0"i .ie"are roman presupune un mister) o "0utare) o a2entur0) o semni.i"a/ie)
la 8n"eput as"uns0. @i) ast.el) ori"e roman e) 8ntr-un sens) 9mira"ulos:. Mira"ulos diminuat) mira"ulos de
ordin so"ial sau psi#olo5i") uneori pur -i simplu poli/ist... +n romanul misti") mira"ulosul "onstituia sensul
eoteric al e=isten/ei< 2isele -i nebunia lui er2al >dup0 "um e=istase -i o nebunie a lui Roland? arat0 "0
2ia/a lui a a2ut un alt sens de",t "el aparent. Romanul liri" 8nseamn0 -i el o 8mbo50/ire a aparen/elor<
Miono nu e2o"0) 8n 2ie "a bu"uria s-mi dinuie, numai bo50/ia sen7ual0 a p0m,nturilor s0ra"e -i a
su.letelor simple) el 8l e2o"0 pe $an) e2o"0 Destinul< tot a-a) Mel2ille nu 2orbe-te numai despre m0rile
Sudului) "i -i despre 2o"a/ie) despre .atalitate...
Dar) 8n po.ida misti"ismului sau a lirismului A ori) poate) to"mai datorit0 lor) datorit0 "on2in5erii
-i "redin/ei o.erite de ele A realitatea -i suprarealitatea >uneori supranaturalul? se "ontopes". imi" mai
realist de",t "erceval sau S-lvie. +ntre e=isten/a tr0it0 pe planul pro7ai" -i sensul e7oteri" pe "are-l poate
"0p0ta ea) nu e=ist0 ni"i o 9separa/ie:) ni"i un #iatus) ni"i o opo7i/ie.
Dimpotri20) la s.,r-itul se"olului al IFIII-lea) atun"i ",nd un e="es de ra/ionalism s0r0"e-te
sensul 2ie/ii -i al a2enturii) .eeria -i #antasticul 8n"ep s0 separe "redibilitatea "otidian0 de "redibilitatea
e="ep/ional0) bunul-sim/ de entu7iasm sau de "redin/0< suprarealitatea ori supranaturalul sunt pre7entate
"a un .el de prime6die de a "0dea 8n p0"at) "a un .el de spaim0. Se ob/ine ast.el un e#ect si5ur) renun/,ndu-
se 8ns0 la naturale5ea "u "are ima5ina/ia poate a""epta "0 a"ela-i .apt are o dubl0 2aloare) o dubl0
semni.i"a/ie. +n timp "e romanul misti" sau liri" introdu"e "u ino"en/0 ne2erosimilul 8n banal) romanul
9.antasti": 8l tratea70 "a -i "um ar .i "u neputin/0 s0-i d0m "re7are.
\\\
+ntr-o epo"0 s"epti"0) mira"ulosul 8-i pierde sa2oarea) trans.orm,ndu-se 8n #eerie. +n / mie !i una
de no)5i, traduse de Malland 8ntre %*PH -i %*%%) 8n a.ara unui erotism e=oti", nu "0utam de",t o lume
ima5inar0 de "are 7,mbeam .erme"a/i. "ove!tile lui $errault satis.a" -i ele a"east0 ne2oie de #abul a unui
se"ol "e ameste"0 duio-ia "u r0"eala; un ne2erosimil inten/ionat) a.e"tat) a5resi2) o .eerie mi"-orat0)
liliputan0) o 5entile/e aparent0 as"un7,nd o oare"are "ru7ime -i) par"0) un oare"are sadism. Ce2a "are
adu"e "u un buni" 2i"lean "e se 6oa"0 "u nepo/i"a) .0",nd pe prostul) dar ne8n"et,nd a .i subtil. u e una
dintre "ele mai ne8nsemnate nero7ii ale se"olului al III-lea a"eea de a .i #r0nit su.letul in.antil "u
po2estea abil0 -i .als nai20 in2entat0 de se"olul al IFIII-lea. "ove!tile doamnei dNAulnoE erau) "u
si5uran/0) mai ino.ensi2e) "u .eeria lor dr050la-0 -i nu lipsit0 de 2i2a"itate. "inocc,io de Collodi) s"ris)
8ntr-o perioad0 mult mai apropiat0 de noi) pentru "opii) plin de sentimentalism -i de umor italienes") nu e
lipsit pe alo"uri de "ru7ime.
Dar) adesea) .eeria este alterat0 de un 7,mbet 8n .a/a ei 8ns0-i. u din dra5oste pentru "opii
.olose-te ea .ormula basmului< o .a"e pentru a se auto"ari"aturi7a) dintr-un soi de 9"omple=: sau de
pre"au/ie; atras de .antasti") de poeti") de misti") autorul r,de de el 8nsu-i -i se s"u70 8n propriii lui o"#i -i
8n ai "ititorului) prin .olosirea .i"/iunii in.antile.
umai la an5lo-sa=oni 6o"ul 8-i pierde din 2iolen/0) deoare"e) abandon,nd temele "rude -i
8ndr07ne/e ale pseudoin.antilismului emoti2 >"0p"0unul) lupul) 7,na "ea rea) "u to/ii m9nctori de .eti/e A
.apt .oarte semni.i"ati2...?) el r0m,ne pe un plan pur intele"tual) plas,ndu--i spe"ula/iile pe planul lo5i")
nu pe "el a.e"ti2. "eter "an de Dames 4arrie -i) mai ales) admirabila Alice 4n 5ara minunilor de 1eTis
Carroll spe"ulea70 nonsensulB Ali"e se 8nea"0 8n propriile-i la"rimi) nu 8n/ele5e nimi" din "on2ersa/iile
suprarealiste ale in2ita/ilor la "eai) m0soar0 ",nd -ase metri) ",nd -ase "entimetri) dar) 8ntre ea -i iepurele
alb) 8ntre ea -i Re5ele "0r/ilor de 6o" nu e=ist0 ni"i "el mai mi" raport a.e"ti2 traumati7ant sau ambi5uu)
"um e a"ela dintre lup -i .eti/0. 2eeria nonsensului se situea70 8n planul "erebral) 8n planul "unoa-terii) nu
8n planul emoti2.
Departe de a re8mprosp0ita sentimentul pro.und al e=isten/ei prin introdu"erea 8n banalitatea
realului a unei ilumin0ri trans.i5uratoare) .eeria r0m,ne un di2ertisment la limita realului. E="ept,ndu-i
pe romanti"ii 5ermani) .eeria nu 2ede 8n ea 8ns0-i de",t un 6o") un 6o" 8n "are po2estitorului i se pare "0
arta lui e mai 8nsemnat0 de",t po2estea) doar odier l0s,ndu-se 8ntru",t2a "on2ins de .abulele lui. umai
Ca7otte) .erme"0tor .0r0 a .i ironi" -i u-urati") nelini-te-te 8n Diavolul 4ndrgostitK ne trebuie mult timp
pentru a 5#i"i) pentru a a""epta "0 adorabilul pa6 "are se 8mprietenise "u Don Al2aro) "are de2ine apoi
blonda) strania -i umila Liammetta) ar .i o 8n"arnare a dia2olului... A5ilitate -i sentiment al straniului se
ameste"0 8n mod admirabil la a"est pre"ursor al .antasti"ului.
\\\
Dar) 8n"ep,nd de la s.,r-itul se"olului al IFIII-lea) #antasticul s-a impus "a atare. Lorm0
de5radat0 a mira"ulosului misti") el de2ine un 5en pre"is 8n An5lia atun"i ",nd se 8ntemeia70 pe o
im)resie de teroare, indi.erent da"0 a"estei terori i se 2a da sau nu o e=pli"a/ie natural0. Castele "u sta.ii)
.iori no"turni) un 8ntre5 arsenal de 5roa70 "07ut repede 8n desuetudine A iat0 in2en/ia Annei Rad"li..e<
*astelul /trante de Hora"e Ralpole utili7ase de6a unele din a"este pro"edee. Teroare arti.i"ial0 de alt.el)
"0"i misterul se -i trans.orm0 8n misti.i"a/ie. 1eTis "reea70 o nelini-te mai intens0 8n *lugrul, prin
personalitatea brutal0) sen7ual0 -i misterioas0 a eroului s0u "are 2este-te "ortretul lui Dorian Gra- de
Rilde. @i la Mautier) -i la 4ulTer 1Etton) -i 8n opera de tinere/e a lui er2al) pre"um -i la to/i romanti"ii
5ermani) 2om 50si nenum0rate po2e-ti romanti"-.antasti"e.
Autorul se str0duie-te 8ntru",t2a s0 admit0 )osibilitatea unei inter2en/ii supranaturale) de obi"ei
a"eea a .or/elor demoni"e ori r0u.0"0toare. M9na tiat a lui er2al) dup0 "are se 2a .a"e) 8n %&HJ) un
.ilm) este istoria unei m,ini ma5i"e t0iate de un "0l0u) m,n0 8n2estit0 "u 8nsu-iri .elurite -i "are poate .i
5re.at0 pe bra/ul ori"ui dore-te s0 aib0 respe"ti2ele 8nsu-iri.
Totul se petre"e ai"i 8n domeniul legendei biare, pe "are o lu0m "a atare) dar "u un oare"are re"ul)
"u o oare"are deta-are< arta suprem0) .iorul suprem "onst0 8n .aptul "0) timp de o .ra"/iune de se"und0)
"redem 8n a"ea le5end0) sau) "el pu/in) timp de o .ra"/iune de se"und0) ne l0s0m prad0 obsesiei
e2enimentelor "e ne sunt pre7entate "u abilitate. $e de alt0 parte) autori 2i7ionari) "um sunt HaTt#orne -i
Ed5ar $oe) e="elea70 uneori 8n "rearea a"estei impresii 8n-el0toare. Trebuie s0 remar"0m "0 8n *rbu!ul
de aur, $oe nu urm0re-te de",t a"east0 impresie) pentru "a la s.,r-it s0 se amu7e distru5,nd-o. Tot "e
p0ruse ma5ie -i mister se e=pli"0 ra/ional. Misterul sub7ist0) "0p0t,nd un sens simboli" -i moral 8n
?branicul )astorului sau 8n Mantoul lui Lad- 8leonore de HaTt#orne. Celebra "arte a lui Ste2enson)
Straniul ca al doctorului >e<-ll, "apti2ant0 prin .abula "on/inut0 -i prin 2aloarea ei 9e=emplar0:) se
8ntemeia70 pe un .antasti" destul de banal; dedublarea unui om 8n .iin/0 spiritual0 A DeCEll) -i 8n brut0 A
HEde) nu o admitem de",t 8n "#ip de postulat al unei po2e-ti morale.
\\\
Mai #alu"inant 2a .i .antasti"ul parapsi#olo5i") unde straniul este re7ultatul dere5l0rii spiritului
uman) st0p,nit de propriile lui spaime) "a tra5i"a a2entur0 a nebuniei din nu2elele lui Maupassant 3Le
Corla=, sau #alu"ina/iile de "are S#eridan 1e Lanu se eliberea70 e=prim,ndu-le. imi" supranatural sau
.antasti" nu e=ist0 ni"i la 4arbeE dNAure2illE) 8n a.ara .aptului "0 persona6ele sale au rea"/iile psi#olo5i"e
ale unor oameni A "el mai adesea .emei A 9poseda/i: de dia2ol... O atmos.er0 bur5#e70) o a2entur0
se"ret0) "ulisele so"iet0/ii se"olului al III-lea -i) 8n mi6lo"ul lor) un .enomen straniu) despre "are nu -tim
da"0 e un "a7 de nebunie sau de 9posesiune:. Su.let de b0tr,n medie2al) 6um0tate baron) 6um0tate "0lu50r)
de2enit 7iarist 8n epo"a realist0) 4arbeE dNAure2illE are nostal5ia 2remurilor ",nd lumea "redea 8n dia2ol<
8ntre5ul lui talent urm0re-te "a din"olo de ane"dotele de "abaret sau de al"o2 s #a" s se simt dia2olul.
De asemenea "ovestirile crude ale lui Filliers de lNIsle-Adam "are) la modul nobil -i re"e) b0t,ndu--i 6o"
de 2ia/a real0) de 2ia/a intele"tualilor din $aris) su5erea70 .oiala mon-trilor din spatele ei. 1a HuEsmans)
Dean des Esseintes re.u70 uni2ersul real pentru o lume misti"0) 8mbibat0 de estetism) e"le"ti"0) de "are se
a5a/0 "u e=asperare.
C0"i 8n ultimul p0trar al se"olului al III-lea) 9.antasti"ul: este e=asperat. Ana"roni"0 r0m,ne
nostal5ia E2ului Mediu) 8ntoar"erea "0tre #imere) 9posedarea: de "0tre dia2ol. Dar) 8n lumea p05,n0)
e=asperarea liri"0 a lui DNAnnan7io e la .el de stranie "a -i estetismele lui Rilde -i ale lui $ierre 1ouEs<
sau "a e=plo7iile lui Ibsen) Strindber5) Da"obsen din /0rile re.ormate. S-ar "rede "0 o lume 8ntrea50 se
sup0r0 .iind"0 nu reu-e-te a se "on2in5e "0 e=isten/a uman0 poate a2ea dou0 semni.i"a/ii di.erite) una din
ele "ara"teri7at0 prin entu7iasm -i misti"ism...
Totu-i) l0s,nd la o parte a"east0 "ri70 de .urie postnaturalist0 -i antinaturalist0) "are repre7int0 mai
de5rab0 un moment al "on-tiin/ei -i al istoriei ideilor) de",t un tip de "rea/ie romanes"0 A dar atun"i "e
mai r0m,neB A romanul 9.antasti": a r0mas limitat 8n inten/iile) 8n reper"usiunile) 8n .or/a lui de sedu"/ie.
Faloarea lui st0 numai 8n abilitate. Admir0m o )ovestire #antastic )entru c e Dreu!itE, nu )entru c e
#antastic. Ast.el se na-te un 95en: -i toate "on2en/iile "are-l 8nso/es". 9Lantasti"ul: e=prim0 nu at,t
ameste"ul dintre natural -i supranatural ",t un .el de 5roa70 "al"ulat0) de timiditate 8mbietoare) de re7er20
st,n5a"e 8n .a/a intru7iunii ima5inare A pre7entate "a atare A a supranaturalului. $o2estirea .antasti"0
u"ide .antasti"ul) .iind"0 nu "rede 8n el) 8n timp "e .eeri"ul se situea70 8n a.ara realului) 8ntr-o lume unde
imposibilul -i) prin urmare) prime6dia de a p0"0tui nu e=ist0) .antasti"ul se #r0ne-te din "on.li"tele realului
-i ale posibilului.:
%
umai en5le7ii i7butes" s0 "on.ere a""entul de ade20r romanului 9.antasti":) u-or simboli" uneori)
le5at totu-i de .or/ele oniri"e. O oapodoper0 8n a"east0 dire"/ie este una din operele de tinere/e ale lui M.
Q. C#esterton) /mul "are s-a numit >oiB 2isul -i .ante7ia ameste"ate totu-i "u un a"ut -i plin de umor sim/
pentru a2entur0. O intri50 de "ontraspiona6 >poli/ia se"ret0 antianar#ist0 8mpotri2a terori-tilor?) "are
debutea70 pe planul a2enturii realiste) se trans.orm0 treptat 8n "o-mar simboli" -i misti"; -e.ul re2olta/ilor
e "#iar -e.ul .or/elor ordinii -i 2a s.,r-i prin a se "on.unda "u Dumne7eu. Un .antasti" la .el de su5esti2
e=ist0 -i la Osbert SitTell< 8n /mul "are s-a )ierdut )e sine 4nsu!i, un t,n0r pur) artist ambi/ios) 8n 2,rst0
de dou07e"i de ani) 8nt,lne-te 8n Spania un om 2,rstni" "are 8i seam0n0 leit -i pe "are-l 8ndep0rtea70
deoare"e i se pare prea politi"os) banal -i lipsit de 2i5oare... 1a 2,rsta de -ai7e"i de ani) 8n a"ela-i ora- din
Spania) dup0 "e a6unsese "elebru renun/,nd la ade20rata lui 5enialitate) se pomene-te 8n .a/a unui t,n0r in-
transi5ent "are-l a"u70... Imediat dup0 ple"area t,n0rului) .a"e o embolie -i moare< t,n0rul era dublul lui)
ima5inea simboli"0 a tinere/ii lui) "are-l u"ide; eroul "0r/ii se 8nt,lne-te "u el 8nsu-i -i este u"is de el 8nsu-i
dup0 patru7e"i de ani...
E ne"esar0) dup0 "um am 207ut) o inten/ie meta.i7i"0 sau moral0 de5#i7at0 "u abilitate) tratat0 "u
un umor spe"i.i" numai en5le7ilor) pentru "a .antasiti"ul s0 aib0 sor/i de i7b,nd0 -i s0 .ie 2erosimil. Doar
",/i2a an5lo-sa=oni) o"olind "u 5ri60 melodrama -i 9e.e"tul de 5roa70:) impun uneori un .antasti"
sedu"0tor) 8ntemeiat pe lo5i"a ri5uroas0 a 2isului ori a "o-marului. Sau) ",teodat0) spiritul ironi" -i
.ante7ist al unui umorist italian) Italo Cal2ino) 8n apolo5ul ale5ori" din Baronul din co)aci.
\\\
+n"ep,nd de prin %&PP) "on.li"tul dintre real -i posibil se 8mbo50/e-te "u o alt0 .orm0 de
ima5ina/ie. T0r,mul de din"olo) spe"trele) .antasmele morale ori spirituale) demoni"ul) lumea de din"olo
de morm,nt dispar 8n .a/a multipli"it0/ii lumilor .i7i"e -i matemati"e pe "are le poate "on"epe spiritul. Un
.antasti" "u des02,r-ire intele"tual 8nlo"uie-te .antasti"ul pseudoreli5ios sau) mai e=a"t) supersti/ios. Am
putea spune "0 asist0m la o 2i"torie a -tiin/ei asupra "redibilit0/ii) da"0 9-tiin/a: nu s-ar do2edi prea
adesea in.antil0 -i da"0 9"redibilitatea: n-ar .i de",t un 6o" literar.
+n "ursul se"olului al III-lea) inteli5en/a uman0 a des"operit "0 uni2ersul e mai bo5at de"bt 8-i
8n"#ipuia bunul-sim/) "0 realitatea e mai "omple=0 de",t 2i7iunea uman0. $as"al) Foltaire) Diderot 8-i
d0duser0 seama... Dules Ferne e=plorea70 "u nai2itate a"este bo50/ii) 8nt,i sub .orm0 5eo5ra.i"0) apoi sub
.orma 9in2en/iilor:. 1umea "reat0 de el repre7int0 un .erme"0tor ameste" de "on.ormism -i anar#ism
>so"ietatea patriar#al0 din *o)iii c)itanului Grant, 9re2olta: "0pitanului emo?) dar -i o do2ad0 a
intru7iunii aventurii im)osibile 8n e=isten/a uman0; e=plorarea ad,n"ului m0rilor) "u"erirea aerului -i a
spa/iului -i "#iar 8n"etinirea ori a""elerarea timpului 8n Doctorul /@. Utopie -tiin/i.i"0 pentru epo"a
respe"ti20) "are a de2enit 8ns0 A pe alte prin"ipii) desi5ur A realitate 8n epo"a noastr0.
+n %3&G) Ma!ina de e@)lorat tim)ul de H. M. Rells >"apodoper0 a 9po2estirii:) prin "ompo7i/ie -i
m0sur0) de.ormat0 8n %&'P de un .ilm medio"ru?) mar"#ea70 debutul unui nou 9.antasti":< .antasti"ul )ur
intelectual. $entru prima oar0) nu mai e 2orba despre supranaturalul reli5ios >"are de"07use din "au70 "0
nu--i mai re-8nnoise ba5a6ul de ima5ini din se"olul al IHI-lea?) ni"i despre supranaturalul supersti/ios) "e
supra2ie/uia 8n"0 la puritanii -i la "atoli"ii e=a"erba/i din se"olul al III-lea) ni"i despre supranaturalul
%
1ouis Fa=; L$Art et la littrature #antasti1ues, $resses Uni2ersitaires de Lran"e) %&'%) p. G.
poeti" -i simboli" al romanti"ilor 5ermani. H. M. Rells o.er0 o 2i7iune a straniului) a e=traordinarului)
bi7uindu-se A 8ntr-un mod sumar) desi5ur A pe o e=trapolare matemati"0 "on2ertit0 la u7an/ele romane-ti.
Eroul s0u 2a re50si) 8n se"olul I1) o "i2ili7a/ie de"adent0 oare nu pre"ede de",t "u ",te2a sute de se"ole
dispari/ia Terrei...
9Mira"ulosul: redob,nde-te ai"i le50tura lo5i"0 "u realitatea) "are lipsea din .antasti"ul .als al
speotrelor -i al diabolismelor. E su.i"ient s0 "re7i 8n .i7i"a matemati"0) s0 o "onstr,n5i 8ntru",t2a) pentru
"a a"ele a2enturi 8n a.ara ordinii umane s0 de2in0 posibile -i su.i"ient de "redibile. Se 2orbe-te) ast.el)
despre anul HPPP) "um -i despre planetele "ele mai 8ndep0rtate... Autorului i se poate repro-a e="esul de
ima5ina/ie) .a"ila anti"ipa/ie asupra mi6loa"elor te#ni"e ale epo"ii< in2en/ia lui 8ns0) ori",t de e="esi20)
r0m,ne reonabil ori) "el pu/in) 8n limitele ra/iunii.
2ic5iunea !tiin5i#ic a de72oltat temele "atalo5ate de Rells A "0l0torii 8n timp) 2i7iuni ale 2iitorului
3*9nd cel care doarme se va de!te)ta=, e=plorarea altor planete 3"rimii oameni 4n lun=, in2adarea
p0m,ntului de "0tre .0pturi e=traterestre 3Rboiul lumilor=, uni2ersuri paralele 3Mr. Barnsta)le la
oamenii-ei=, ad0u5,nd ",te2a A .oarte pu/ine A teme noi; robotul >dup0 "e Qarel CapeC a n0s"o"it
"u2,ntul? -i in2en/iile diaboli"e 8n 5enul ra7ei "are u"ide 3*ondamna5ii la moarte de Claude Larrre?.
+n romanele de pur0 ima5ina/ie) unde subie"tul poate .i pasionant A omul de2ine o .iin/0 "osmi"0)
a2entura se ampli.i"0) ma5ia para-tiin/i.i"0 predomin0 A sunt reunite toate elementele mira"ulosului -i
sunt reali7ate "ele mai 8ndep0rtate sau mai so.isti"ate 2isuri; suprimarea distan/ei) ubi"uitatea) e=plorarea
"elor mai insolite aspe"te ale spa/iilor) subspa/iilor -i "ristalelor spa/iului) apropierea "elor mai "iudate
.orme ale 2ie/ii e=tra-umane... Dar a"est 5en se n0s"use 8n perioada dintre %3&G >",nd debutea70 Rells? -i
%&(3 3Amaing Stories in America=, adi"0 8n epo"a 8n "are s"riitorii 2eritabili) roman"ierii 2eritabili erau
ni-te este5i "e tr0iau la limita realului) "re,ndu--i propriul lor uni2ers esteti" -i moral... i"i Mide) ni"i
Fir5inia Rool.) ni"i Robert Musil nu erau preo"upa/i de .i7i"0 sau de "osmolo5ie< da"0 "ine2a i-ar .i
8ntrebat "are este distan/a de la $0m,nt la 1un0) ar .i primit un r0spuns sa2uros... 1a .el) 8n Ameri"a) un
LaulCner) de pild0) era .oarte departe de teoriile pri2itoare la "urbura spa/iului...
$rintr-un se2er .enomen "ompensatoriu) bo50/iei ima5inati2e latente 8i "orespunde o
surprin70toare s0r0"ie a #a)tului trit. Des"#is unui in.init de 2ast uni2ers) romanul de .i"/iune -tiin/i.i"0
se 2a l0sa totu-i 8n"0tu-at 8nitr-o emoti2itate in.antil0 -i 8ntr-un 6o" pueril. 9Menul: de2ine atun"i o mar.0
de "alitate proast0) destinat0 bro-urilor -i re2istelor ilustrate. C#iar -i ast07i "ump0r0m o "arte -tiin/i.i"o-
.antasti"0 la .el "um am "ump0ra istoria unei 9"rime:) 2ia/a roman/at0 a unei 92edete:) un roman
)sentimental: sau unul 9poli/ist:. Ele o.er0 "elor mai in"ul/i "ititori) pe l,n50 planete) supraoameni -i
"orsari ai spa/iului) pur -i simplu romane despre 95an5sterii din C#i"a5o:) unde ra"#eta 8nlo"uie-te
Cadilla"-ul) iar Marte) Sirius sau 4etel5euse A ma#alalele unui ora- r0u .amat. @i) .oarte adesea) omul se
mul/umea "u transpunerea) 8ntr-un 9spa/iu: de mu"a2a) a temelor "elor mai .re"2ente din romanul de
a2enturi. Ast.el s-a a.irmat romanul o)er-cosmic, numit de ameri"ani s)ace-o)era.
Rari au .ost s"riitorii "are au -tiut s0 impun0 5enul. Cei mai subtili nu-l iau 8n serios A "a at,/ia
autori de po2e-ti .antasti"e A 8nlo"uind "on2in5erea prin umor) "eea "e 8nseamn0) de .apt) ne5area
5enului. A"esta e "a7ul lui RaE 4radburE< dar) la urma urmelor) ale sale *ronici mar5iene sunt 8ntru",t2a
in.erioare unei "0r/i de Rells. M9ine c9inii de Cli..ord SimaC e mai de5rab0 o "arte 5reoaie -i elaborat0;
te pli"tise-ti "umplit tot urm0rind) 8n "roni"ile preistori"e p0strate de ",ini "u titlul de #iero5li.e)
re2olt0tor de lenta po2estire a tran7i/iei istori"e 8n timpul "0reia ",inii) .iin/e superioare) dep0-es" e2olu/ia
omului) animal inteli5ent) de"07ut -i in.erior. Fenerat de .anati"ii 5enului) H. $. 1o2e"ra.t 3Sunt de
altundeva= nu e 8n realitate de",t un amator de .antasti" din se"olul al III-lea) tardi2 -i 8n mod bi7ar
"onsa"rat. Ri"#ard Mat#eson) alt idol al "elor "e 8ndr05es" noul .antasti") nu se sal2ea70 de",t printr-un
umor "are las0 s0 se str02ad0 e.ortul...
A"east0 medio"ritate pare a se datora puerilit0/ii. i"i o sin5ur0 "arte de .i"/iune -tiin/i.i"0 nu
poate .i neindi"at0 pentru "ei de 9optspre7e"e ani:< dimpotri20) .oarte multe din ele nu dep0-es") mental -i
a.e"ti2) 2,rsta de doispre7e"e ani. Totu-i) din"olo de toat0 a"east0 medio"ritate) un anumit miraculos
r0m,ne latent. +l sim/im 8n a"ele 9robinsonade: "osmi"e) Robinsonii cosmosului de Lran"is Carsa" sau
Du) ciocnirea lumilor de E. 4almer -i $. RElie; dup0 o "atastro.0 "osmi"0) ni-te oameni p0r0si/i pe o
nou0 planet0. Datorit0 sensului ei obsesional) "laneta uitat de MurraE 1einster e o "apodoper0;
rena-terea umanit0/ii 8ntr-o lume 8n a"ela-i timp biolo5i"0 -i arti.i"ial0) populat0 de inse"te uria-e.
enum0rate posibilit0/i de 2is ale unei ima5ina/ii para-tiin/i.i"e "are 6on5lea70 "u parado=ul.
Li"/iunea -tiin/i.i"0 poate "rea situa/ii e=emplare -i parado=ale; 8n *roaier #r escal de 4rian Aldiss)
sute) mii de .iin/e umane tr0ies" o 2ia/0 di.i"il0) a2enturoas0) supus0 unor probleme spe"iale de e2olu/ie)
8ntr-o lume "e ni se pare bi7ar0; o lume A 8mtr-ade20r Ca.Cian0 A al"0tuit0 din 8n"0peri 8n"#ise) mai
spa/ioase sau mai pu/in spa/ioase) desp0r/ite prin pere/i de o/el) in2adat0 de 2e5etale proli.i"e -i nutriti2e)
luminat0 de o surs0 arti.i"ial0 "are se stin5e la inter2ale re5ulate. Ai"i tr0ies" ni-te triburi) ni-te bande de
s0lbate"i) ni-te outla;s. Abia spre mi6lo"ul "0r/ii 8n/ele5em "0 totul se petre"e 8ntr-o enorm0 na20 astral0)
",t $arisul de mare) trimis0 "0tre un alt sistem solar) re2enind a"um spre Terra -i "are) 8n timpul a"estei
re8ntoar"eri >o "0l0torie de dou0 sute de ani? su.er0 un a""ident 8n urma "0ruia toate or5anismele "entrale
A umane -i me"ani"e A sunt deteriorate. S-a uitat ai"i) 8n lumea a"easta 8n"#is0 a astrona2ei) de e=isten/a
unei alte lumi) de e=isten/a Uni2ersului; a2entura planetei arti.i"iale unde se des.0-oar0 o 2ia/0 8n"#is0) "e
-i-a uitat ori5inile -i ambi/iile) poate .i "onsiderat0 un simbol al 2ie/ii umane...
De-i "ondamnat0 8n"0 de la ori5ini la a se trans.orma 8ntr-un 5en esen/ialmente de5radat) mai
de5rab0 de",t 8ntr-un 5en popular) .i"/iunea -tiin/i.i"0 8-i a2ea ma5iile ei. Tot a-a "um) 8ntr-un domeniu
8n2e"inat) ima5ina/ia poli/ist0) bat6o"oritoare -i pitoreas"0) din 2antomas de pild0) putea dob,ndi to"mai
prin e="esul ei de 2ul5aritate o 2aloare a5resi20) mira"ulosul -tiin/i.i") "are nu i7butise s0 se impun0 8n
.a/a oamenilor de 5ust -i de spirit) dob,nde-te o anumit0 .or/0 to"mai prin e=primarea e=a"erbat0 a
neputin/ei lui literare. A-a "um suprareali-tii au 50sit o surprin70toare ima5ina/ie obsesi20 la C#e2al ori la
emulii lui 2antomas, se poate 50si -i ast07i o m0re/ie 8n a"est uni2ers plin de n07b,tig.
Da"0 ne interesea70 7borurile ima5ina/iei) putem p0trunde 8n romanele a"estea "a 8ntr-o lume
ne"unos"ut0. Dorim "a .or/ele ra/iunii s0 .ie 8mpinse -i mai departe) p,n0 la ame/eal0) p,n0 la absurditateB
$utem aborda Lumea A-urilor de Fan Fo5#t; o "arte dens0) demen/ial0) preten/ioas0) pre5nant0 -i stupid0
>prime6dioas0 pentru autodida"/i?. Autorul ima5inea70 o lo5i"0 antiaristoteli"0 >a-a "um Riemann
in2entase o 5eometrie neeu"lidian0? -i a6un5e la "on"lu7ii "e .ri7ea70 nebunia -i ma5ia; neidenti.i"are)
ubi"uitate) .or/e supranaturale... Ansamblul e stupid) pi5mentat "u "itate din Aristotel pe "are le-ar re"u7a
p,n0 -i un ele2 de li"eu) dar de o mare putere de e2o"are.
Lantome) planete -i transmut0ri. +n a"este po2e-ti 5rosolane -i n0u"itoare >e="ept,nd ",te-o
"apodoper0 8nt,mpl0toare? amatorii nu 50ses" ast07i o le"/ie) o tradi/ie) "i imagina5ie nedomesticit.
$reistoria .i"/iunii -tiin/i.i"e nu se 6usti.i"0 de",t prin a"east0 ima5ina/ie de7ordonat0) in"on5ruent0)
adesea atro"e) stupid0 -i ma5ni.i"0 totodat0< instrument de eliberare a instin"telor -i a .antasmelor) de
asemenea instrum6ent de "reare a unui mira"ulos a2ortat.

GG%% De la #antasticul imaginar la #antasticul concretB Dnoul romanE
O geometrie insolit a lumii reale. A 2antasticul cerebralK >orge Luis Borges. A Lumi
4ngemnate... A Realul e eterogenB Alain Robbe-Grillet, *laude Mauriac. A Mic,el ButorB D#antasticul
!tiin5i#icE !i Dnoul romanE. *laude Simon !i magia. A .n cutarea imediatuluiB Dnoul romanE !i
DintrarealitateaEk ^ Geometria 4m)otriva )si,ologieik ^ 2ascina5ia obiectelor. A 2antasticul concret A o
materie eoteric a romanului.
Larme"ul .i"/iunii -tiin/i.i"e e pur "erebral) "#iar -i atun"i ",nd ea s"ap0 A datorit0 in5enio7it0/ii A
de 2ul5aritatea romanului de a2enturi. In"apabil0 de a dob,ndi "0ldur0 uman0) in"apabil0 de a e2o"a
>alt.el de",t 8ntr-o .orm0 pueril0? probleme psi#olo5i"e) morale) misti"e) ea r0m,ne) 8n reali70rile "ele mai
bune A 8n mod total -i e="lusi2 ima5inati20 -i "erebral0.
Iar .or/a -i "on"entra/ia ne"esare pentru a de2eni o oper0 8ntr-ade20r .as"inant0 nu le dob,nde-te
de",t atun"i ",nd 8-i urmea70 "u temeini"ie 2o"a/ia) atun"i ",nd se trans.orm0 8ntr-un 2erti6 ultra"erebral.
Des"operi atun"i a"el .arme" al )ove!tilor 8n "are $oe mi7ea70 pe lo5i"0 -i nu pe un .antasti" pueril< a"ea
poe7ie pe "are o as"undeau Rells -i C#esterton) 2ino2a/i doar de a .i s"ris prea mult. Hr0nit de to/i a"e-ti
mari ima5inati2i) ar5entinianul Dor5e 1uis 4or5es) este lipsit de a.e"tare) po2estitor s",nteietor -i pro.esor
de .ilo7o.ie) "reea70 eni5me pentru spirit.
+n ima5isti"a modern0) lumile ima5inare sau misti"e) 8n lo" s0 "onstituie un uni2ers supranatural)
e=terior lumii unde se des.0-oar0 e=isten/a banal0) sunt reduse la o geometrie insolit a lumii reale.
Uni2ersul 2isului -i a"ela al realit0/ii al"0tuiau 8n"0 din 2remea lui er2al un sin5ur ade20r -i o sin5ur0
aparen/0; Aurelie este 8n a"ela-i timp o a"tri/0 ne8nsemnat0 -i re8n"arnarea misti"ei Adrienne... 1a un
C#esterton A at,t de 8ndep0rtat totu-i de er2alY A -e.ul "landestin al anar#i-tilor este 8n a"ela-i timp
"ondu"0torul 6o"ului din lumea oamenilor -i) simboli") 8nsu-i Dumne7eu.
Miraculosul cerebral se 8ntemeia70 atun"i pe poli2alen/a uni2ersului) care nu mai e constituit
dintr-o singur lume omogen, ci din mai multe lumi, simultane sau su)ra)use. Ast.el) eroul din /ameni
!i ?ei de Rells tre"e) 8n urma unui a""ident de bi"i"let0) din lumea lui 8n alta) paralel0. +n Lan5ul din (urul
soarelui, Cli..ord SimaC 8-i ima5inea70 e=isten/a mai multor +errae "o-e=ist,nd 8n mai multe 9timpuri:
di.erite< doar anumi/i oameni des"oper0 8n"et-8n"et posibilitatea de a tre"e dintr-una 8ntr-alta) printr-o
.orm0 misti"0 a 2isului -i a ima5ina/iei... Iat0 "0 8n .elul a"esta romanul de .i"/iune -tiin/i.i"0 8nt,lne-te
temele "0ut0rii -i ale romanului misti"...
$luralitatea 9timpurilor:) 8n m0sura 8n "are stru"tura timpului ar .i "uanti"0 >mai multe 9timpuri:
ar putea ast.el "oe=ista) asemenea unor le50turi tele.oni"e tre",nd prin a"ela-i .ir?) a patra) a "in"ea sau a
-asea dimensiune) spa/iu etero5en) 5ra/ie tuturor a"estor .i"/iuni para.i7i"e sau paraontolo5i"e) .i"/iunea
-tiin/i.i"0 iese uneori de sub in.luen/a romanului de a2enturi >simpl0 transpunere a ;estern-ului 8n
"osmos?) pentru a de2eni o "rea/ie a spiritului. Totu-i) ea r0m,ne inte5ral 8ntemeiat0 pe ingenioitate,
adi"0 pe satis.a"/ie pur "erebral0.
$arado=urile temporale "onstituie domeniul pri2ile5iat al a"estui roman in5enios a "0rui
"apodoper0 este S#9r!itul eternit5ii de Isaa" Asimo2< dup0 se"olul al IIFII-lea) "0l0toriile temporale au
"reat o ras0 de "0l0tori ai timpului "are) la limita 2ea"urilor) 8n 9eternitate: >unde tr0ies" totu-i o 92ia/0
.i7i"0: de -apte7e"i de ani) "a to/i oamenii?) se 8nt,lnes" -i "onstituie 8n a.ara timpului un .el de Dire"torat
"are introdu"e pro5resi2 di.erite amelior0ri 8n "uprinsul Istoriei des.0-urate 8n .a/a lui) apoi se
autosuprim0 prin 2oin/a de a a"/iona asupra tre"utului "are l-a "reat. *ltorul im)rudent, e2o"at de Ren
4ar6a2el) "ir"ul0 8n tre"ut) 8-i omoar0 din 5re-eal0 propriul str0buni" 8n %*&H) -i nu mai poate re2eni 8n
se"olul al II-lea) deoare"e se"olul II nu mai e=ist0... C#iar eu am ima5inat 8ntr-un te=t din "laneta
cealalt un om al se"olului al II-lea "are du",ndu-se la Farennes 8n %P iunie %*&%) spre a-l 8mpiedi"a pe
1udo2i" al IFI-lea s0 .ie re"unos"ut -i arestat) modi.i"0 ast.el "ursul Istoriei -i destinul 5enera/iilor; ",nd
2rea s0--i reia lo"ul 8n so"ietatea anului %&'G) "onstat0 "0 nu mai e so"ietatea lui) nimeni nu-l "unoa-te)
iar lo"ul 8i este o"upat de 9dublul: s0u) de omul "are 9ar .i .ost: da"0 e2adarea re5elui ar .i reu-it 8n
%*&%...
\\\
A"este in2en/ii ale .antasti"ului "erebral r0m,n 6o"uri ale spiritului. Umorul) 2ul5aritatea sau
.ante7ia le 2i"ia70) doar ri5oarea "on.erindu-le 2aloare) da"0 ri5oarea i7bute-te s0 le .a"0 #alu"inante< este
"a7ul unui s"riitor medio"ru "um e Asimo2) dar -i al unui estet "um e Dor5e 1uis 4or5es. Se atin5) ast.el)
eni5me intele"tuale) 9.ilo7o.i"e sau para-tiin/i.i"e: destul de asem0n0toare 2e"#ilor 9di2ertismente
matemati"e:. In5enioasele 2ic5iuni ale lui D. 1. 4or5es .oloses" toate parado=urile 9totalit0/ii:< o po2este
e2o"0 o bibliote"0 al"0tuit0 din toate "0r/ile posibile -i ima5inabile 3Biblioteca=B lume Ca.Cian0 8n "are
spiritul se r0t0"e-te... Alta situea70 8ntr-o realitate .oarte banal0) 8n Ar5entina) "iudatul "a7 al lui Lunes)
)eQn-ul anal.abet "u o 9memorie total0:) "are--i aminte-te absolut tot "e a 207ut) "e a au7it) "e a sim/it...
Sau) 8n alta) mer5e 8n"0 mai departe) la e=trapolare -i absurd) la momentul ",nd) 8n "osmos) posibilele) 8n
lo" s0 se e="lud0) e=ist0 simultan< nu ne mai a.l0m atun"i 8ntr-o lume a-a-7is 9real0:) .iind"0 tr0im) 8n
a"ela-i timp) 8n 7e"e) o mie) 7e"e mii de lumi 3+lRn &1bar /rbis +ertium=... Halu"inant 8n ima5ina/ia lui
ire2ersibil0) atin5,nd limita ima5ina/iei lui $oe) C#esterton) Qa.Ca -i a #induismului >studiat la .a/a
lo"ului?) 4or5es "on.er0 po2e-tii "erebrale .antasti"e 8ntrea5a ei 2aloare -i .or/0; be/ia intele"tual0.
Lantasti"ul "erebral .olose-te un postulat esen/ial; "omple=itatea uni2ersului) multipli"itatea
lumilor 8n5em0nate. Realitatea nu e=ist0 "a atare) ea este anti"amera unei alte realit0/i posibile. +n Ruinele
circulare, de 4or5es) realitatea ini/ial0 e uni2ersul 5,ndit de un .a"#ir< un .a"#ir "are nu e=ist0 8ns0 de",t
8n 8n"#ipuirea unui alt .a"#ir -i a-a mai departe A "a 8n re"lamele publi"itare 8n "are un amator de aperiti2e
/ine 8n m,n0 o sti"l0 a "0rei eti"#et0 8n.0/i-ea70 un amator de aperiti2e /in,nd 8n m,n0 o sti"l0 et". E teoria
uni2ersurilor 8mbu"ate unul 8ntr-altul; 8ntre5ul "osmos nu e poate de",t o mole"ul0 din s,n5ele unui
puri"e 5i5anti") "are tr0ie-te -i el 8ntr-un "osmos "are nu e de",t o mole"ul0 din s,n5ele unui alt puri"e...
C#iar -i sub .orma lor de re"rea/ie matemati"0 sau .ilo7o.i"0) a"este parado=uri ale spiritului
"ara"teri7ea70 stru"tura .antasti"ului A -i adesea a mira"ulosului A din se"olul nostru; nu o 9lume reala:
supus0 intru7iunii .or/elor e=terioare "u "#ip de 7ei olimpieni) de 8n5era-i ori de demoni) de spe"tre
ridi"ule) "i o lume viibil care nu e nici omogen, nici unic, ea apar/in,nd unei serii de lumi
4ngemnate.
\\\
+n a"eea-i epo"0) 8n a doua 6um0tate a se"olului II) anumite .orme ale romanului au 2rut -i ele s0
dis"redite7e 2i7iunea realist0 banal0) .0r0 a .a"e 8ns0 apel la .antasti"ul -tiin/i.i" sau .ilo7o.i". Inspir,ndu-
se 8ntr-o oare"are m0sur0 nu din $oe) nu din C#esterton) nu din Isaa" Asimo2) "i din DoE"e) din Fir5inia
Rool. -i din Dos $assos) noul roman) "um l-au numit 7iari-tii) mi7ea70 -i el pe .aptul " realitatea are
straturi multi)le.
$entru .ormele de inspira/ie literar0 5rupate de Alain Robbe-Mrillet) pre"um -i pentru amatorii de
.antasti" "erebral) nu e=ist0 o realitate uni"0) a"eea a po2estirii bine .0"ute< e=ist0 un 6o" inde"is al
9posibilelor: sau) 8n domeniul 2i7iunii) un "aleidos"op. De-i aparent .oarte dep0rta/i de 9straniu: a-a "um
se pre7int0 el 8n .i"/iunea -tiin/i.i"0) 8n ima5ina/ia para.ilo7o.i"0 sau para-tiin/i.i"0) Alain Robbe-Mrillet)
Mi"#el 4utor ori Claude Simon .oloses" totu-i a"elea-i pro"edee "a -i .antasti"ul "erebral< sin5ura
di.eren/0 e "0) 8n lo" s0 ia drept tem0 insolitul) "osmi"ul) straniul) ei a)li" te,nica !i imagina5ia
substan5ei comune a e@isten5ei umane.
+n .elul a"esta) e=isten/a banal0 de2ine -i ea etero5en0) impenetrabil0 -i eni5mati"0. +re)te de
Mi"#el 4utor nu e de",t des"rierea neobosit0) .0"ut0 de trei persona6e deosebite) a a"eleia-i e=trem de
"omune e=perien/e umane; ",te2a s0pt0m,ni din 2ia/a penultimei "lase dintr-un li"eu. Dar 9noul roman:
poate "rea -i .antasma5orii) "0"i el nu des"ompune numai realitatea aparent0 8n se"/iuni subie"ti2e de
2ia/0 >"eea "e) 8n de.initi2) nu poate produ"e o be/ie a spiritului?< el 6on5lea70) de asemenea) "u
9posibilele:) 8nt,mpl,ndu-i-se A "#iar pentru un .apt banal -i nu pentru o a2entur0 meta.i7i"0 -i "osmi"0 A
s0 pres"#imbe realul 8ntr-un .el de ma5ie -i de ambi5uitate paralo5i"0.
Li"/iunea -tiin/i.i"0 8n50duia A datorit0 postulatului "0l0toriei temporale A re-tr0irea) re-2ederea) de
7e"e ori la r,nd) a a"eleia-i s"ene) "ore"tat0 potri2it di.eritelor 9posibile:) inter2en/iilor su""esi2e. .n
labirint de Alain Robbe-Mrillet o.er0 a"ela-i 6o"< pornind 8ns0 de la o tem0 mai pu/in spe"ta"uloas0) mai
pu/in e=traordinar0 de",t "u"erirea "osmosului) de la simpla a2entur0 a unui soldat 8ns0r"inat "u un
"omision ur5ent 8n timpul unei derute.
Un mi" ora- de pro2in"ie) a"operit de 70pad0) a doua 7i dup0 o 8n.r,n5ere ima5inar0 a armatei
.ran"e7e la Rei"#en.els. 1a r0s"ru"ea dintre dou0 str07i) un .elinar) ni/i"0 70pad0 b0t0torit0 8n 6ur) un
soldat a-tept,nd "u o "utie le5at0 "u s.oar0 sub bra/. Un b0iat 8mbr0"at 8ntr-o pelerin0 tre"e pe a"olo -i
soldatul 8l 8ntreab0 8n"otro trebuie s-o ia< dar b0iatul nu se opre-te. Apoi) o "amer0 a uneia din "asele din
prea6m0) 5oal0 pentru moment) des"ris0 "u minu/ie. $e perete) un tablou; o "a.enea) 5rupuri de b0utori) 8n
prim-plan un b0ie/el "are /ine o "utie le5at0 "u s.oar0) 8n planul al doilea trei solda/i a-e7a/i) "u .i7ionomii
neutre.
i se o.er0 dou0 ima5ini) una real0 A "ea din strad0) "ealalt0 pi"tat0 8n interiorul unei "ase. S0 le
punem a"um 8n mi-"are. A doua 2ersiune a s"enei 8n "are b0iatul tre"e pe l,n50 soldat; de data asta b0iatul
se opre-te -i-l "ondu"e pe soldat spre alt0 r0s"ru"e. A6uns a"olo) soldatul re8n"epe s0 a-tepte) iar b0iatul
tre"e din nou >dar e oare a"ela-iB?. +n s.,r-it) 8ntr-o alt0 2ersiune b0iatul 8l du"e pe soldat bntr-o "a.enea -i
iat0 "0) brus") se re"ompune) de data asta 8n mod real) s"ena "u "a.eneaua pe "are o 207usem repre7entat0
8ntr-o 5ra2ur0 pe peretele unei "amere 5oale... Apoi totul re8n"epe; 8n"0 un soldat a-tept,nd l,n50 un
.elinar) 8n"0 un b0iat... E="elent0 imita/ie a labirintelor "are sunt pun"te de atra"/ie prin b,l"iuri. S.,r-itul
n-are importan/0) ni"i .aptul "0 soldatul 2a .i u"is o dat0 "u 2enirea o"upan/ilor) .0r0 a .i putut preda
destinatarului pa"#etul le5at "u s.oar0 "are "on/inea #,rtiile -i amintirile unui "amarad u"is 8n lupt0. @i) de
alt.el) toate a"estea n-au .ost oare 2isate de soldatul "are a5oni7ea70B
Re8ntoar"eri 8n timp) e=aminare a tuturor posibilelor) "ap"an0 pentru spirit) iat0 o tem0
9-tiin/i.ii"o-.antasti"0:. Sau "#iar de roman poli/ist) "um 2a .i 8ntr-un mod mai 20dit) 8n %&'') *asa de
rende-vous.
\\\
@i) 8ntr-ade20r) 9noul roman: .olose-te toate mi6loa"ele pentru a elibera realitatea de a"ele
re"onstituiri dul"e5e -i arti.i"iale) proprii po2estirii realiste -i artei po2estitorului. El 8n"ear"0 s0 distru50
murmurul "ontinuu) 2i7iunea a"ademi"0 a 9.res"ei so"iale -i psi#olo5i"e:. Simultaneisme) "a 8n "asa(ul
Milano, unde Mi"#el 4utor) inspirat de DoE"e -i Dos $assos) des"rie) ameste",nd a2enturi -i "on-tiin/e) o
7i din 2ia/a "ole"ti20 a unui imobil din $aris. +n Dineu 4n ora!, Claude Mauria") a.iliat mai t,r7iu la a"est
95en:) reali7ea70) pornind de la un simplu dineu pari7ian) nu o des"riere .a"il0 -i plin0 de abilitate) "i un
o"to5on de preo"up0ri .elurite -i sub"on-tiente; 8n 6urul unei mese) opt persoane ale "0ror 2orbe -i ale
"0ror 5,nduri se"rete se 8n"ru"i-ea70 7e"e ore 8n -ir) ameste",ndu-se -i 8n20lm0-indu-se 8ntr-un asemenea
5rad) 8n",t "ititorul nu poate 9urm0ri: ni"i una din "ele opt piste) pomenindu-se "onstr,ns a sim/i) a
suporta a"east0 realitate supraindi2idual0. Romanul nu mai e mi-"area "ontinu0 a unei "on-tiin/e >a
po2estitorului sau a eroului?) "i mana >"um s)uneau primii so"iolo5i? unui trib sau a unui 5rup. Tot a-a) 8n
Marc,ia a ie!it la ora cinci, Claude Mauria" las0 pur -i simplu s0 pluteas"0) s0 se 8n"ru"i-e7e) s0 se
"ontopeas"0) s0 se destrame) asemenea norilor pe "er) "on-tiin/ele tuturor oamenilor "e tre" prin r0s"ru"ea
4u"i 8ntre orele "in"i -i -ase...
A aborda realul >materie a artei? dintr-un anume un5#i) dintr-un un5#i al 2i7iunii "are derutea70
a2enturile noastre) iat0 inten/ia dominant0 a a"estui 5rup literar. Este 2orba de a pune 9eroul 8n .a/a lumii
obie"ti2e -i de a ar0ta "0 uni2ersul se de7arti"ulea70 sub o"#ii lui >-i sub ai no-tri?) pentru a se or5ani7a
alt.el) dar 8ntr-un mod tot at,t de e=a"t:
%
. Adesea) 8n lo" s0 asiste la ni-te a2enturi des"rise "omple7ent -i
abil) lu"rurile trebuie s0-l pri2eas"0 pe "ititor dire"t. 9Ai pus pi"iorul pe -ina de aram0 -i) "u um0rul drept)
4ncerci 8n 7adar s0 8mpin5i panoul mobil.:
(
Ast.el) Modi#icarea de Mi"#el 4utor identi.i"0) prin .olosirea
nea-teptat0 a persoanei a doua) "ititorul "u eroul romanului. Omul "are intr0 "u 5reutate) str,mtorat -i
st,n6enit) 8ntr-un "ompartiment al rapidului 9$aris-Roma: >9Te stre"ori prin des"#i70tura str,mt0
atin5,ndu-i mar5inile) apoi 2ali7a...:?) a"est om 8n"#is timp de dou0 sute trei7e"i -i -ase de pa5ini 8ntr-un
rapid) unde--i 2a retr0i -i re5,ndi 2ia/a) e-ti tu) "ititorule) pare a spune 4utor. A"est 9tu:) 8n lo"ul
tradi/ionalilor 9eu: ori 9el:) are s"opul de a modi.i"a opti"a le"turii) trans.orm,nd) prin insisten/0) o
po2estire 9e=terioar0: 8ntr-o obsesie intim0...
Liind"0 a"est roman 9dire"t:) "u un mod >8n sensul 8n "are 2orbim de 9modurile: 2erbului 8n
5ramati"0? derutant -i a5resi2) 2rea s0 2iole7e "on-tiin/a "ititorului -i s0-l smul50 din rolul obi-nuit de
spe"tator) el utili7ea70 adesea "#iar pro"edeele #antasticului cerebral n0s"ut aproape 8n a"ela-i timp;
r020-ire a stru"turii po2estirii) depei7are -i a5resiune. O po2estire -tiin/i.i"o-.antasti"0) /mul care a
)ierdut marea de T#odore Stur5eon) 8n"epe 8n a"ela-i .el; 9+n"#ipuie-/i "0 e-ti un pu-ti -i "0) 8ntr-o
noapte 8ntune"oas0) aler5i "u un eli"opter 8n m,n0) spun,nd repede; brum, brum, brum. Tre"i pe l,n50
indi2idul bolna2 -i el 2rea s0 )ieri din oc,ii lui "u 6u"0ria ta "u tot. Te "rede poate prea b0tr,n pentru a te
mai 6u"a "u 6u"0rii >...?. E 8mbr0"at 8ntr-un "ostum spe"ial -i seam0n0 "u un mar/ian...:
4rutal0 -i .antomati"0 totodat0) po2estea se des.0-oar0 -i se impune "u o pre"i7ie de "o-mar< "0"i
"opilul "are--i a5it0 6u"0ria -i omul "are a5oni7ea70 8ntr-un s"a.andru sunt una -i a"eea-i persoan0; primul
om debar"at pe Marte "are) 8n ultimele lui "lipe) 8-i re2ede 2ia/a) e #alu"inat) se 7bate -i se dedublea70...
%
Claude Mauria"; Le D4ner en ville, Albin Mi"#el %&G&) p. '3.
(
Mi"#el 4utor; La Modi#ication, Zd. de Minuit) %&G*) p. &. Tradu"ere rom,neas"0 sub titlul Renun5area, Editura pentru
1iteratur0 Uni2ersal0) %&'*.
Lolosirea apostro.ei) a lui 9tu:) "on.u7ia persona6elor reduse la un muribund "reea70 un .el de "o-mar)
is",nd o realitate "e nu mai e 9des"ris0: din e=terior) sau po2estit0) "i tr0it0 dinl0untru... @i e "iudat "0 un
autor ameri"an de po2estiri .antasti"e -i un analist modern al umanului) "a 4utor) apelea70 la a"ela-i
pro"edeu.
1u"rul se e=pli"0 prin .aptul "0) 8n .ond) inten/iile lor sunt asem0n0toare. S"riitorul -tiin/i.i"o-
.antasti" 2rea s0 su5ere7e o e=perien/0 e=traordinar0) de "o-mar) e=perien/0 "e nu poate .i des"ris0 "a un
episod al 2ie/ii banale. 4utor) "are r0m,ne un moralist) 2rea s0 pre7inte o e=perien/0 uman0 "a pe o
eni5m0) nu "a pe o po2este< s0 o aborde7e din alt un5#i de",t a"ela al nara/iunii) s0 .a"0 nu o po2estire
.a"il0) "i un mister) un obiect nelini-titor "are .i=ea70 -i .as"inea70 "urio7itatea.
\ \ \
A-a "um inten/iona un anume 9impresionism: en5le7 A de alt.el) 9noul roman: nu e ni"iodat0
.oarte departe de Fir5inia Rool. A este 2orba de a .a"e "a realitatea A o realitate oare"are A s0 .ie sim/it0
"a a2,nd mai multe straturi. u 2a mai .i 207ut0 doar supra.a/a ei imediat 2i7ibil0 de unde nu poate
re7ulta de",t o po2estire .a"il0 -i "lar0< 2a .i sim/it0 l0untri") .0r0 a .i or,nduit0) po2estit0) e=pli"itat0; pe
s"urt) 8n timp "e romanul este un drum A sau o o5lind0 purtat0 de-a lun5ul unui drum A noul roman e o
e=plorare a ad,n"urilor realului) e=plorarea unei mine p0r0site "u nenum0rate 5alerii) "u por/iuni de
8ntuneri" absolut) unde te pier7i...
+n de7ordinea aparent0 a stilului 2oit derutant) Drumul s)re 2landra de Claude Simon se
or5ani7ea70 8n mod admirabil 8n 6urul unui subie"t pasionant< "artea seam0n0 "u a"ele desene 8n peni/0)
8n"0 -i mai .antasti"e de",t desenele lui Hu5o) unde liniile ne5re) liniile dure) "erneala) la2iul) desenul
sub/ire) 5r0bit) "on.u7) insistent 8n"#ea50) da"0 te pri"epi s0 le pri2e-ti) un .el de 5ra2ur0 8n a"2a.orte 8n
"are o"#iul des"oper0) "u satis.a"/ie) multiple perspe"ti2e.
+n mai %&HP) pe drumul "are du"e spre Llandra) r0t0"es" r0m0-i/ele unui pluton de "a2aleri-ti. Trei
b0rba/i) Meor5es) 4lum -i I5lesia) 8n "ele din urm0 "aptura/i de inami". C0pitanul lor A disp0rut A era din
.amilia Rei=a"#) -i de2enise "elebru datorit0 str0mo-ilor s0i A unul se sinu"isese 8n timpul Re2olu/iei A
ne2estei) eni5mati"a -i misterioasa Corinne) -i 5ra6dului de "urse) unde) de alt.el) I5lesia era 6o"#eu. @i
iat0 "0 pentru "ei trei "a2aleri-ti) .amilia Rei=a"# de2ine un .el de eni5m0) "are-i obsedea70 8n
permanen/0; 8n timpul bi2ua"urilor) al r07boiului pierdut) al a2enturilor) al "apti2it0/ii. Cei trei oameni A
pri7onieri 8n "ele din urm0 A trebuie s0 aib0 "e2a de rume5at) -i a"est "e2a este istoria .amiliei Rei=a"#)
misterul sinu"iderii str0mo-ului) misterul personalit0/ii Corinei) misterele mai pu/in misterioase ale
5ra6dului de "urse. Din"olo de toate a"estea) sim/im 8ns0 "0 nu e "#iar at,t de simplu s0 "uno-ti realitatea;
ai"i) realitatea .amiliei Rei=a"# trebuie s0 .ie "u r0bdare) lent) .ra5mentar re"onstituit0 de trei in-i .0r0 alt0
o"upa/ie) "are nu sunt de",t substitute ale roman"ierului. Iat0 un mod ultraproustian de a reda realitatea
masi20) pro.und0) neor5ani"0) proli.erant0; 8n lo" s0 o po2este-ti 8n "#ip inteli5ibil) o .a"i 2i7ibil0 prin
8n"#ipuirile "elor trei solda/i r0t0"i/i de pluton) despre .amilia "0pitanului lor... Re50sim a"ela-i 6o") 8n
%&'() 8n %nc,iitoriul lui Robert $in5et) unde o 8ntrea50 po2este >poli/ist0) "um sunt) 8n aparen/0)
numeroase subie"te ale 9noului roman:? este 207ut0 prin intermediul intero5atoriului la "are e supus un
ser2itor b0tr,n) surd -i 2orb0re/) timp de patru sute opt7e"i -i nou0 de pa5ini...
Ast.el) din lumea banal0 se na-te un .antasti" "erebral opus mira"ulosului) opus 5ustului pentru un
material e=traordinar spe"i.i" .i"/iunii -tiin/i.i"e. 1umea real0 e al"0tuit0 ai"i din 8ntre5ul aluat uman) dar
e 207ut0 potri2it le5ilor unei geometrii insolite. A"easta poate .i uneori 8nrudit0 "u arta a-a-7is
9.antasti"0:) iar alteori "u arta 9baro"0: A abunden/a ornamentelor) s"#imbarea perspe"ti2elor) 6o"ul
perpetuu dintre real -i ilu7ie A a-a "um) 8ntr-un mod .oarte semni.i"ati2) ne-a de720luit prima oper0 a
a"estei 9-"oli: 8n "inemato5ra.) Anul trecut la Marienbad de Alain Robbe-Mrillet.
\\\
1a .el "um alt0dat0 8n pi"tur0 "ubi-tii -i preabstra"/ioni-tii au distrus ordinea "on2en/ional0 -i
2i7ual0 a tabloului) s"riitorii 9noului roman:) su""esori ai ultra-impresioni-tilor en5le7i) 2eri buni "u
ima5inati2ii "erebrali ai .i"/iunii -tiin/i.i"e trans.ormat0 8n eni5m0 ori este/i redes"operind 6o"urile
baro"ului) au o sin5ur0 inten/ie "omun0; a .a"e sensibil0 separa/ia dintre 2i7iune -i real) dintre bun-sim/ -i
esteti"0.
Ca -i poe7ia postbaudelairian0) 9noul roman:
%
urm0re-te des"operirea 9realului poeti": 8nainte "a
%
Trebuie s0 pre"i70m "0 ai"i nu 8l 2om des"rie 8n ansamblu deoare"e ansamblul nu e=ist0. Am 2orbit 8n unele din "apitolele
el s0 .ie de.ormat -i banali7at de onesta "on2en/ie pe oare oamenii s-au 8n/eles s0--i 8ntemeie7e 2i7iunea
asupra lu"rurilor. El re.u70 a"ea lume re"onstruit0) lumea naratorului -i a roman"ierului) 8n .a2oarea unei
lumi s0lbate"e unde nu e e=pli"at -i "omentat totul) "a la -"oala primar0; 9+n lo"ul uni2ersului de
Vsemni.i"a/iiW >psi#olo5i"e) lo5i"e) so"iale) .un"/ionale?) ar trebui 8n"er"at0 "onstruirea unei lumi mai
solide) mai imediate. Obie"tele -i 5esturile se 2or impune 8n primul r,nd prin )reen5, iar a"east0
pre7en/0 2a "ontinua s0 domine orice teorie e@)licativ >...?. +n a"est 2iitor uni2ers romanes") 5esturile -i
obie"tele 2or .i Va"oloW 8nainte de a .i V"e2a anumeW. @i ele 2or rm9ne a"olo) dure) inalterabile) pre7ente
pentru totdeauna) b0t,ndu--i 6o" de propriul lor sens.:
%
Ast.el A -i) .0r0 8ndoial0) ai"i se a.l0 sursa puritan0 a 9noului roman: A) 8n ori"e e2o"are
romanes"0 a .enomenelor umane se resimte un )cat originarB a 2rea s0 e=pli"i totul 8nainte de-a .i
8n/eles "e2a...
$entru a te elibera) a te puri.i"a de a"est p0"at se "u2ine s0 surprin7i realitatea la ni2elul elementar
-i "omple= totodat0) la "are ea este 8n"0 ine=pli"at0) in"ompre#ensibil0. Lie "0 a"ela-i e2eniment 2a .i
207ut din mai multe un5#iuri di.erite) "a 8n +re)te sau .n labirint, .ie "0 mai multe e2enimente se 2or
ameste"a s.id,nd "ronolo5ia) "a 8n Drumul s)re 2landra, este 2orba de a su5era) de a re50si) 8n spatele
realit0/ii "on2en/ionale) "eea "e 2om numi o intrarealitate, deoare"e "u2,ntul ))suprarealitate: a .ost
.olosit 8n alt sens. %ntra-realitatea este a"ea substan/0 a e=isten/ei pe "are o po2estire prea rapid0) prea
abil "ondus0 A -i de"i simpli.i"at0 A o ne5li6ea70. O 50seam 8n"0 8n %&G% 8n 6ia5a celorlal5i, unde 1adislas
Dormandi pusese r0m0-a5 "0 2a reprodu"e obie"ti2) re"e) indi.erent) toate mi"ile a"/iuni ale lo"uitorilor
unui t,r5u-or...
1a ori5ine) Alain Robbe-Mrillet adoptase a doua "ale< -i to"mai insolitul a"estei metode a atras
aten/ia asupra lui. +n Geloia >%&G*?) nu se opunea meti"ulo7it0/ii romanului de 9anali70:) psi#olo5i"0 sau
so"ial0) ar0t,ndu-se mai "omple=) mai nelini-tit) mai eni5mati") "i renun/,nd la anali7a propriu-7is0) la
"omentariu) 8n .a2oarea "elei mai am0nun/ite) mai insistente) mai super.i"iale A -i mai pline de s.idare A
des"rieri a lu"rurilor; 9A"um umbra st,lpului A a st,lpului "are sus/ine un5#iul dinspre sud-est al
a"operi-ului A 8mparte 8n dou0 p0r/i e5ale un5#iul "orespun70tor al terasei. Terasa e o spa/ioas0 5alerie
a"operit0) 8n"on6ur,nd "asa pe trei din laturile ei. Cum l0/imea 5aleriei e a"eea-i 8n por/iunea din mi6lo" -i
8n p0r/ile laterale) d,ra de umbr0 proie"tat0 de st,lp a6un5e e=a"t 8n "ol/ul "asei< se opre-te 8ns0 a"olo) "0"i
numai dalele terasei sunt atinse de soare) a.lat 8n"0 prea sus pe "er.:
(
E oare at,t de iritant A 2oit iritant A a"est studiu 5eometri" -i astronomi" al umbrei unui st,lp pe o
teras0B Totu-i) inten/ia nu e at,t A pre"um s-a a.irmat adesea A a"eea a unui 9in5iner:) a unui teoreti"ian...
E mai de5rab0 inten/ia -i inspira/ia unui )oet ale@andrin, a unui artist oare) pli"tisit de .alsele semni.i"a/ii
date de omul 5urali2 lu"rurilor) .iin/elor -i 5esturilor) optea70 pentru e2o"area pre7en/ei lor proprii)
absolutului lor) 8nainte de a .i .ost 2i"iate prin "omentariile psi#olo5i"e ale inteli5en/ei -i ale "ulturii.
Gumele, "rin gaura c,eii, Geloia de Robbe-Mrillet -i) mai t,r7iu) "unerea 4n scen de Claude Ollier
r0m,n s.id0ri esteti"e.
\ \ \
u mai e=ist0) de"i) "um e=ista 8n teoria "lasi"0 a "unoa-terii) o lume vut -i un roman"ier
indis"ret) "i un ansamblu "omple= 8n "are ambii se ameste"0. Romanul nou e 9.enomenolo5i":. +n 8clua
de Dean-$ierre LaEe) nu 2edem o lume obie"ti20) "i o lume "e p,lp,ie 8n spiritul persona6ului "are o 2ede<
-i ni"i nu mai e adus 8n s"en0 un persona6) "i o .0ptur0 "u "ontururi nesi5ure) 5re-it de.init0 de "ei din 6ur.
Lumea e re#le@ul omului !i omul e re#le@ul lumiiB dou re#le@e su)ra)use 4ntr-o singur imagine, "are nu
.ormea70 o realitate 9obie"ti20:.
+n a"este "ondi/ii drama romanes"0 nu se mai 6oa"0 de"i 8ntre ni-te persona6e .i"ti2e ale .abulei
romane-ti) "i 8ntre autor -i .antasmele lui) 8ntre s"riitor -i 2i7iunea lui asupra lumii... E o problem0 de
opti"0. Este 2orba de a .a"e s0 "oin"id0 dou0 9ima5ini 2irtuale:; "ea pe "are lumea real0) da"-ar e=ista) -i-
ar .a"e-o despre ea 8ns0-i -i "ea pe "are roman"ierul 8n"ear"0 s0 -i-o .a"0 despre raporturile lui "u lumea.
Romanul de2ine de"i o Ddram a scriituriiE, .iind"0 prin s"riitur s"riitorul martir) poet -i martor)
tradu"e) la un ni2el superior) adi"0 la ni2elul literaturii) drama ori"0rei .iin/e umane; .lu"tua/iile)
mitomaniile -i in"ertitudinile 2i7iunii sale asupra lumii; 9$rin s"riitur0) plutirea 8n ima5inar) "are este
anterioare despre a"east0 9-"oal0: 8n m0sura 8n oare ea e=prim0 ast07i anumite tendin/e anterioare. u des"riem ai"i de",t
",te2a .orme sistemati"e.
%
Alain Robbe-Mrillet; &ne voie )our le roman #utur, .R.L.) %&G') p. 3(.
(
Alain Robbe-Mrillet; La >alousie, Zd. de Minuit) %&G*) p. &
"ondi/ia 8ns0-i a ori"0rei po2estiri >...?) este .0"ut0 pri7onier0. +n a"east0 .i5ur0 "on"ret0 a ne"esit0/ii "are
este spa/iul "onturat >...?. Ori"e roman 8-i "onturea70 spa/iul 8n .elul lui >...?) .iind 8n a"ela-i timp itinerar
neobosit) "astel .ere"at ori lo" 8n"#is.:
%
u se petre") oare) 8nto"mai lu"rurile "u $#ilippe Sollers "are)
dup0 "e e2o"ase 8n %&'() 8n "arcul, un uni2ers "e era re.le=ul unui re.le=) s"rie 8n %&'G Dram, roman al
"0rui subie"t e pur -i simplu roman"ierul preo"upat de romanul pe "are ar 2rea s0-l s"rie) la "are se
5,nde-te) dar al "0rui subie"t nu-l 2om a.la) "0"i ade20rata 9dram0: o "onstituie tre7irile) e7it0rile)
remu-"0rile) an5oasele) proie"/iile "on.u7e) amintirile reale sau ima5inare ale omului "are e pe "ale de-a
8n"epe s0 s"rie) adi"0 de-a 8n"er"a 7adarni" s0--i pun0 la pun"t 2i7iunea asupra lumiiB +n a"east0 opti"0)
aspe"tul 9ane"doti": al romanului >"are era) la ori5ine) "ondi/ia lui de a .i? dispare aproape total) .iind
8nlo"uit prin "eea "e suntem obli5a/i s0 numim un aspe"t 95noseolo5i":) adi"0 printr-o teorie a "unoa--
terii) a in"ertitudinilor) a "e/urilor -i a pateti"ului "unoa-terii. Ast.el Dean CaErol) inspiratorul -i na-ul
a"estei -"oli) adu"e 8n dis"u/ie su""esiunea ima5inilor mentale) "one=iunile -i omo5enitatea lor) nu numai
8n romanele sale "ele mai re"ente) "i -i 8ntr-un .ilm "u Muriel. C,nd Dean-Claude Renard s"rie +r9mul
sacrului >8ntr-o manier0 poeti"0) de alt.el?) el .a"e o Dgeologie interioarE. Loarte semni.i"ati2 e titlul
romanului publi"at de Mauri"e Ro"#e 8n %&''; *om)act. 1a .el de semni.i"ati2 subie"tul; lumea
reima5inat0 de un orb< subie"t simboti" pentru a"east0 tendin/0 literar0) 8ntru",t) pentru ea) datorit0
neputin/ei -i di.i"ult0/ii limba6ului) ori"e roman e b,6b,ial0 de orb) 8n"er"are prime6dioas0 -i obs"ur0 de
deslu-ire a unei realit0/i insesi7abile; DLectura este, 4ntr-un sens )arado@al, o e@)erien5 de orbire. *el
ce cutea a intra 4n noa)tea oc,ilor si, acolo unde se nruie credin5a su)er#icial a oc,ilor,
4nde)line!te #r !tirea lui o dorin5 )ro#und a limba(ului. "aginile )e care trebuie s le D8S*%2RlM
e#ectiv 4ntr-o carte nu se a#l numai aici, 4n #a5a noastr, clari#icate !i ordonate 4ntr-un obiect 4nc,is 4n el
4nsu!i, ci sunt )rinse 4ntr-o alt 5estur, vie, unde inscri)5iile )ersist !i 4n acela!i tim) se !terg, rea)ar
!i ca)t acel relie# ce le leag de )ovestirea )e care o re)reint )entru noiE
(
.
+ntre a"east0 -"oal0 literar0 a 9problemelor de limba6:) 5rupat0 8n 6urul re2istei +el 'uel, -i
romanul tradi/ional) pentru "are limba6ul nu era de",t mi6lo"ul de e=primare a unei 2i7iuni su2erane -i
omnis"iente) 2om 50si "el mai 9mare -pa5at: posibil) unitate de m0sur0 ideal0 pentru distan/a dintre
romanul-po2estire de alt0dat0 -i anumite "0ut0ri romane-ti de ast07i. Inspirat de .enomenolo5ia -i de
metodele 9stru"turaliste:) romanul 8-i pune problema "unoa-terii -i a limba6ului; opera/ie la limitele
re.le=iei 5noseolo5i"e -i ale poe7iei... Fa e=ista tendin/a de a nu 2edea 8n ea de",t e=perimente de
laborator) mun"0 metodolo5i"0 8ntr-un .el de 9studio e=perimental:.
Dar laboratorul) "u alte "u2inte 9"0utarea .undamental0 -i teoreti"0:) "um se spune 8n domeniul
-tiin/i.i" -i te#ni") poate a2ea reper"usiuni 8n 9apli"a/iile pra"ti"e:. C#iar -i romanul de tradi/ie romanes"0
poate .i modi.i"at. C0"i romanul ar .i 8n"etat s0 tr0ias"0 8n urm0 "u "in"i se"ole da"0 ar .i r0mas la prima
lui .ormul0) la 2ariantele 8n pro70 ale poemelor "a2alere-ti... 9oul roman: al 5rupului de la Zditions de
Minuit) romanul-problem0 de limba6 al "elor de la re2ista +el 'uel -i de la Editions du Seuil nu 2or
"on2erti) desi5ur) masa publi"ului la 5ustul lor pentru "0utarea 8ndr07nea/0 sau pentru "onstru"/ia
arti.i"ioas0. Ele 2or re2ela 8ns0) m0"ar par/ial) noi un5#iuri de 2edere. C0"i romanul nu are le5i< el 8-i
in2entea70 8n .ie"are se"ol le5ile -i 8nnoirile. In.orm prin natura lui) deoare"e poate spune tot -i 8n absolut
ori"e .el) romanul este protei". @i a"easta nu numai 8n "adrul 8nnoirilor) at,t de abs"onse la prima 2edere)
pe "are i le propun ast07i propriile lui laboratoare) "i -i 8n ansamblul 2ie/ii lui. Fia/a lui nest02ilit0 "are)
asemeni 2ie/ii or5ani"e 8n Cosmos) poate lua toate 8n.0/i-0rile.
%
Dean-$ierre LaEe; Le Rcit ,uni1ue, Zd. du Seuil) %&'*) pp. (P(A(PJ.
(
Mauri"e Ro"#e; *om)act, Zd. du Seuil) %&'') p. &.
GG%%% "roteu sau voca5iile romanului
Revolu5ia )oetic 4n roman. A 4ncercare de de#inire a romanuluiB de la origini A )ovestirea A la
evadarea 4n a#ara )ovestirii. A Materialul originarB inven5iaK romanul 4m)otriva originilor lui. A Lu)te
4nluntrul genului. A +eoreticienii romanului. A "roteu sau *osmo)olis-ul voca5iilor. A Romanul A
colector de mituri.
E=ist0 numeroase arte poeti"e. -a e=istat 8ns0 ni"iodat0 o 9art0 a romanului: demn0 de a"est
nume< doar) la s.,r-itul se"olului al III-lea) ",te2a 9istorii ale romanului: "are 2edeau 8n studiul so"ial -i
psi#olo5i") pe atun"i la apo5eu) reali7area -i .i=a/ia romanes"0< ast07i) ",nd nu sunt simple "ataloa5e)
istoriile romanului sunt al"0tuite dintr-o serie de studii asupra .oarte marilor "reatori A DoE"e sau $roust)
de pild0 A .iindu-le) se pare) imposibil s0 dea o sinte70 -i) mai ales) o 9de.ini/ie: a 5enului.
Mai 8nt,i) dup0 %33P) romanului i se 8nt,mpl0 8n parte "eea "e) tot atun"i) i se 8nt,mpl0 poe7iei A
ea .iind 8ns0 8ntr-o mai mare m0sur0 predestinat0. Tratat0 8n lumea "lasi"0 drept o art0 ornamental
menit0 doar a 5lori.i"a realitatea sau a emite subtilit0/i pe mar5inea ei) men/in,ndu-se 8ns0 la supra.a/a
lu"rurilor< in2adat0) 8n epo"a romanti"0) de toate .ormele lirismului) dar nea""ept,nd deo"amdat0 de",t
locurile comune >dra5oste) natur0) politi"0) sentimente nobile?) poe7ia a "0p0tat brus" menirea A 8n"ep,nd
de la Rimbaud) pentru a simpli.i"a lu"rurile A de a e=prima toate 2i7iunile e@traordinareK de atun"i
inten/ia ei a .ost de a deruta) 8n timp "e p,n0 atun"i a2ea misiunea de a adu"e "on.irm0ri 8n domeniul
sentimentelor admise.
E ",t se poate de e2ident .aptul "0) "el pu/in par/ial) romanul a primit a"ela-i -o") 8n"ep,nd din
a"eea-i epo"0. Deoare"e din %33P apar 8n "adrul romanului a-a-7isele 9.or/e de opo7i/ie:; tendin/a de a
spune nu "eea "e ori"ine -tie ori ar putea -ti) "i "eea "e nimeni n-ar .i "apabil s0 vad sau s0--i ima5ine7e.
A .ost un moment al "on-tiin/ei europene 8n "are arta primea misiunea de a e=prima insolitul) non-
"omunul) 8n lo" de a le50na oamenii "u idei -i sentimente ar#i"unos"ute< de a p0trunde 8n ad,n"ul
lu"rurilor) 8n lo" de a ornamenta -i de a prosl02i supra.a/a lumii -i a 2ie/ii.
Metamor.o7a a .ost "omplet0 pentru poe7ie) "are -i-a pierdut 8n"etul "u 8n"etul popularitatea)
de2enind 8n 7ilele noastre o art0 aproape e7oteri"0. In"omplet0 pentru roman; 8n timp "e un poem 8n 5enul
lui 1amartine sau al lui Musset este de ne"on"eput 8n 7ilele noastre) un roman 8n 5enul lui 4al7a" sau
"#iar al lui Eu5ne Sue "ontinu0 s0 .ie apre"iat. De a"eea romanul) "are -i-a p0strat o lar50 audien/0)
poate relua mai lesne 4ndrnelile poe7iei) tin7,nd la r,ndul lui s0 de2in0 e7oteri"
%
8n e=perien/ele
romane-ti de 9a2an5ard0:) dar "ontinu,nd s0 r0m,n0) 8ntr-o .oarte mare m0sur0) a""esibil marelui publi".
El 6oa"0 pe dou0 planuri; a2an5arda -i masa) .iind "apabil) "a -i "inemato5ra.ul) s0 men/in0 A 8ntr-o mai
mare m0sur0 de",t o art0 de.initi2 subtili7at0 "um e poe7ia) sau de",t o art0 de6a de5radat0 "um e "ea
di.u7at0 de Radiotele2i7iune A prin intermediul unor trepte) por/iuni) ni2eluri) "onta"tul 8ntre arta absolut0
-i publi"ul 2irtual.
Ca toate .ormele de e=presie) romanul e ast07i an5a6at 8n multi)licitatea nivelurilor artistice,
"ara"teristi"0 pentru "i2ili7a/ia noastr0. +ntre Ra"ine -i un /0ran anal.abet nu e=istau) 8n se"olul al IFII-
lea) de",t unul sau dou0 9ni2eluri: intermediare; romanele domni-oarei de S"udrE -i 2e"#ile #abliau-uri
"e supra2ie/uiau 8n"0. Ast07i e=ist0 -apte sau opt 9ni2eluri: de e=i5en/0) -apte sau opt .orme de simbolism
literar< -i) din .eri"ire) 8ntre ambi/ia "ea mai epurat0 -i #rana "ea mai rudimentar0 a ima5ina/iei romanul
"ontinu0 s0 .ie pre7ent pe toate a"este planuri.
e este de"i tot at,t de 5reu s0-l 9de.inim: -i "#iar s0-l situ0m) "um ne-ar .i s0 de.inim 9mu7i"a:
re.erindu-ne la o -ansonet0 -i la o "ompo7i/ie dode"a.oni"0) .0r0 a-l uita pe 4a"#.
\ \ \
$e l,n50 a"east0 multitudine de 2o"a/ii a"tuale) romanul r0m,ne 4m)r5it 8ntre de.ini/ia lui
ori5inar0 -i tot "eea "e s-a ad0u5at) de-a lun5ul 2ea"urilor) peste 2o"a/ia lui ini/ial0. Ori"e roman a"tual)
"el mai lipsit de preten/ii sau) dimpotri20) "el mai so.isti"at) repre7int0 un "on.li"t 8ntre preten/ia
elementar0 a romanului A de a .i o po2estire A -i inten/iile "are urm0res" s0 8mbo50/eas"0) sau "#iar s0
r0stoarne) s0 trans.orme total simpla po2estire ori5inar0.
%
+n ambele "a7uri 8n/ele5 prin 9e7oteri": "eea "e nu interesea70 de",t P)P%w dintr-o popula/ie "u %Pw ba"alaurea/i sau
persoane "u studii e"#i2alente.
De.ini/ia minim0 a romanului A 8n sensul "el mai 2a5) de la ori5ini p,n0 a7i A ar .i urm0toarea; o
9istorie: "are "omport0 9persona6e: -i o a"/iune. $ersona6ele -i a"/iunea abund0) se "onstruies" -i se
intri"0 8n romanul tradi/ional. Da"0 2rem) "a Alain Robbe-Mrillet. s0 9s"oatem po2estirea din .05a-ul ei:
suntem ne2oi/i s0 redu"em a"east0 punere 8n s"en0. Dar da"0 n-ar mai e=ista de",t un de"or .0r0
persona6e) de",t o medita/ie .0r0 de"or) "u2,ntul 9roman: -i-ar pierde sensul -i opera ar de2eni poem)
eseu) solilo"2iu et". A-a se e=pli"0 .aptul "0 numeroase pa5ini descri)tive ale lui Claude Ollier 8n 7ilele
noastre) ale lui Llaubert 8n se"olul al III-lea) ale lui Tasso 8n se"olul al IFI-lea) seam0n0 mai mult "u
)oemul unui ale=andrin "a $roper/iu de",t "u ni-te pa5ini de 9roman:...
1a ori5ine romanul po2este-te o istorie) "u o a"/iune -i di2erse episoade. +n"etul "u 8n"etul) mai
mult de",t 9istoria: "a atare 8n"epe s0 interese7e 92aloarea ei psi#olo5i"0:) studiul so"ial al "0rei prete=t
era -i) 8n s.,r-it) A la DoE"e) $roust sau 8n 9noul roman: A anali7a apli"at0) bi7antin0) esteti"0) -tiin/i.i"0)
meta.i7i"0) a unei realit0/i 8n "are 9istoria: nu mai slu6e-te de",t drept alibi -i drept material pentru
lu"rul... poetului. E tenta/ia ale@andrinismului pe "are Llaubert) 8n alte "ir"umstan/e) o su.erise de6a.
Am putea de"i de.ini romanul dup0 modul 8n "are a ser2it; a te #olosi de D)ovestirea )urE >"um e
intri5a din *ei trei mu!c,etari= pentru a e@)rima altceva dec9t )ovestirea 4ns!i. Din se"olul al IIII-lea)
po2estirile Mraalului >8n 2ersuri sau 8n pro70? au slu(it la e=primarea no/iunilor misti"e< Noua Celois se
spri6in0 pe o po2estire sentimental0 pentru a de.ini un stil de 2ia/0) moral) bu"oli" -i pasionat< 4al7a"
.olose-te a2enturile ro"ambole-ti ale unui Fautrin sau ale unui Rasti5na" pentru a .a"e so"iolo5ie< 4arrs
istorise-te 2iia/a lui $etite-Se"ousse pentru a .a"e s0 str0lu"eas"0 propriul lui estetism< s"riind despre
re2olu/ia "#ine70) Malrau= s"rie un tratat pas"alian despre *ondi5ia uman 8n se"olul II< Qa.Ca tradu"e
an5oasa moral0 8ntr-un "rocesK Claude Simon sau Alain Robbe-Mrillet des"riu 8n ni-te romane "e sunt
mai de5rab0 eni5me de",t po2estiri) labirintul pe "are-l repre7int0 realitatea pentru spiritul uman...
Ast.el romanul este un e@erci5iu literar 4n care te #olose!ti de o )ovestire )entru a e@)rima altceva.
De.ini/ia de mai sus "on2ine tot at,t de bine romanului moral) esteti7ant sau .ilo7o.i") ",t -i romanului
9tradi/ional: "are .olose-te -i el po2estirea 8n 2ederea .res"ei so"iale sau psi#olo5i"e... C,t pri2e-te
)ovestirea )ur, 9pun"tul de ple"are al romanului:) s-ar p0rea "0 Ale=andre Dumas o.er0 "el mai elo"2ent
e=emplu.
Ast.el) 8ntre5ul roman se spri6in0 pe "on.li"tul dintre )rete@t A o po2estire A -i 8mbo50/irea
prete=tului prin inten/iile mai mult sau mai pu/in subtile sau pedante ale "reatorului. Rari sunt
9roman"ierii: "are) asemeni str0mo-ului lor 4o""a""io) m0rturises" "u .ran"#e/0 "0 sunt )ovestitori,
potri2it inten/iei primiti2e -i) 8ntr-un .el) biolo5i"e a 9po2estirii:; 9-am pretins ni"iodat0 "0 sunt alt"e2a
de",t un po2estitor:) s"rie "u m,ndrie Somerset Mau5#am< el 8-i re"lam0 dreptul de a .i doar 9"el "e
po2este-te o istorie:) 207,nd 8n roman numai 9o istorie plau7ibil0 -i "oerent0) in"idente 2ariate -i
2erosimile) "ara"tere 2ii) surprinse pe 2iu) -i un dialo5 .ires".:
%
Iat0-ne aproape de de.ini/ia din LittrB 9O
istorie .i"ti20) s"ris0 8n pro70) unde autorul 8n"ear"0 s0 tre7eas"0 interesul prin 7u5r02irea pasiunilor)
mora2urilor) sau prin sin5ularitatea a2enturilor:.
C#iar da"0) de data asta) Littr-ul nu e "omplet 8n enumerarea elementelor "e pot 9tre7i interesul:)
el sesi7ea70) "a -i Mau5#am) "are e .un"/ia ori5inar0 a romanului; 9a tre7i interesul: printr-o 8n-iruire
oare"are. 1a urma urmelor) nu e oare a"esta meritul #oarte marilor roman"ieri) iubi/i de noi pentru
inven5ia romanesc )ur A po2estirea) po2estirea simpl0) bo5at0 -i abundent0 A mai mult de",t pentru
inten5iile lor de a o 8mbo50/iB 4al7a") de pild0< Tolstoi sau) la .el de bine) Dostoie2sCi) a-a "um 8l 2edea
Henri Massis; 9Roman"ierul este omul "0ruia 8i pla"e s0 po2esteas"0 istorii) e Dostoie2sCi) "are 8nt,lnind
pe strad0 un mun"itor 8nso/it nu de ne2ast0) "i doar de un b0ie/el) 8-i ima5inea70 imediat o 8ntrea50 dram0.
+-i 8n"#ipuie "0 mama a murit de "ur,nd) "0 20du2ul lu"rea70 toat0 s0pt0m,na) 8n timp "e "opilul r0m,ne
8n 5ri6a 2reunei b0tr,ne. Ei lo"uies" desigur 8ntr-un subsol unde b0rbatul o"up0 o "amer0 mi"0) poate doar
un "ol/ al "amerei. @i ast07i) dumini"0) tat0l a dus "opilul la o rud0) la sora moartei probabil. VFreau)
spune el) "a a"east0 m0tu-0 pe "are nu o 2om 2edea prea des) s0 .ie m0ritat0 "u un subo.i/er.W $le",nd de
ai"i) in2entea70 o 8ntrea50 istorie) ima5inea70 8nmorm,ntarea mamei) atitudinea so/ului) a surorii) -i toate
.aptele) toate 5esturile) toate in"identele. A-a e roman"ierul autenti". El nu e s"riitorul "are obser20 de
dra5ul de a obser2a) "are Vspionea70 realitateaW) "i "el "are se retra5e 8n "eea "e iet7s"#e nume-te
camera sa obscur, 8n instin"tul lui) pentru a e=prima VnaturaW) Vlu"rul tr0itW:
(
.
Se poate oare "e2a mai tulbur0torB Desi5ur) e=ist0 o .or/0 ori5inar0 a romanului) .or/0 "are e
to"mai a"east0 tulburare a in2en/iei -i pe "are au posedat-o aproape to/i "ei 9mari:) 8ntr-un mod spe"i.i"
.ie"0ruia; DoE"e sau Musil) de pild0) sau 4al7a") Di"Cens) HardE) Tolstoi) $roust) de asemenea.
%
Somerset Mau5#am; Digression on t,e Art o# 2iction,Ras#in5ton) 1ibrarE o. Con5ress) %&G') pp. 'A%P.
(
Henri Massis; R#le@ions sur l$art du roman, $ion) %&(*) p. H(.
Dar bo50/ia in2en/iei e o .or/0 a naturii) nu o #orm a romanului. Sola) de e=emplu) "are "rede 8n
92aloarea so"iolo5i"0: a literaturii) dispre/uie-te a"east0 .a"ilitate natural0; 9At,ta 2reme ",t romanul a
.ost un di2ertisment al spiritului) un amu7ament "0ruia nu i se "erea de",t 5ra/ie -i 2er20 se 8n/ele5e "0
marea lui "alitate era) 8n primul r,nd) de a da do2ad0 de o in2en/ie abundent0.:
%
Romanul nu se satis.a"e prin roman) adi"0 prin in2en/ie) a"ea in2en/ie a lui Rabelais. Este un 5en
"are tr0ie-te de pe urma a tot "e nu e el 8nsu-i) "are 8-i "aut0 ne8n"etat "alit0/i -i ambi/ii noi. Mai 8nt,i)
desi5ur) "oeren/a interioar0) un .el de 8n/eleapt0 rutin0 a subie"tului bine tratat. 1a Harpe 8l admir0 pe
1esa5e; 91esa5e a introdus 8n romanele sale talentul "omediei -i a"el spirit de obser2a/ie spe"i.i"; el a
7u5r02it mora2uri -i "ara"tere< e plin de naturale/e -i de 2erosimilitate.:
(
9Ferosimilitate:Y Ceea "e numim 2erosimilitate nu e de",t omogenitatea, "eea "e .a"e din roman o
ma-in0 bine al"0tuit0) o dram0 bine "ombinat0) adi"0) la urma urmelor) un poem armonios) "ulmea
arti.i"iului literar. Iat0 moti2ul pentru "are) la s.,r-itul se"olului al III-lea) se impusese o 8ntrea50 teorie
a romanului) "al"#iat0 pe o art0 dramati"0 "uminte -i "am -"ol0reas"0; 9+ntr-un roman bine "onstruit)
"ara"tere interesante se des.0-oar0 de-a lun5ul unei a"/iuni "oerente) ambele n0s",ndu-se 8n a"ela-i timp.
@i) 8ntr-ade20r) una dintre do"trinele romanului A sin5ura net a.irmat0 A s-a impus la roman"ierii
9tradi/ionali: 8ntre %33P -i %&JP) "#iar 8n momentul ",nd) de "ealalt0 parte) romanul se 8nnoia... $entru
Ren 4oEles2e "on2ers,nd) 8n %&(G) "u $aul FalrE >2aiY? romanul "onsist0 8n a 9"rea persona6e: -i 9a da
2ia/0:
J
. De a"eea $aul FalrE nu a s"ris de",t romanul domnului Teste) "are apar/ine desi5ur) total -i
in"on-tient) -"olii 9noului roman:.
A"east0 supunere a romanului .a/0 de re5ulile artei dramati"e) .a/0 de ambi/iile 7u5r02irii
psi#olo5i"e -i so"iale) a .ost imediat "omb0tut0 de romanul 9ironi":) impresionist) tra5i") esteti"... u era
2orba de",t despre o .ormul0 9bur5#e70: -i s"lero7at0) 8mpotri2a "0reia s-a lansat repede un ata"; 9Cine
2a de"ide da"0 un persona6 e sau nu viuI >...? Este pu/in probabil "a un persona6 al lui $roust s0 i se par0
2alabil amatorului de romane-.oileton; amatorul de peripe/ii nu 2a "rede 8n e=isten/a unor oameni at,t de
o"upa/i "u anali7area propriilor sentimente. Adevrul )si,ologic, sau) mai pre"is 2i7iunea pe "are .ie"are
-i-o .a"e asupra lui) e at,t de arbitrar\:
H
Iar Qlber Haedens) 8n al s0u "arado@ asu)ra romanului,
adau50; 9$ersona6ul 2iu e "ea mai 5ro7a20 in2en/ie a pro.esorilor.:
Dorind) pre"um odinioar0 tra5edia) s0--i 50seas"0 omo5enitatea >2erosimilitate so"ial0)
psi#olo5i"0 -i dramati"0?) romanul "0dea 8n a"ela-i arti.i"iu "a -i tra5edia "lasi"0) iar .or/ele 2ii ale
se"olului II se ridi"ar0) asemeni romanti"ilor de alt0dat0) 8mpotri2a a"estei "0ut0ri a unui arti.i"iu) a
unei "on2en/ii; a .a"e din ni-te .iin/e umane "u des02,r-ire in"oerente) 9persona6e: solide -i omo5ene)
tipi"e -i e=emplare. Tot a-a) 8n "e pri2e-te subie"tul "0r/ii; a .a"e dintr-o 2ia/0 #aoti"0 o a2entur0 ordonat0)
tra5i"0 -i armonioas0 8n a"ela-i timp A "0"i nu se d0deau 8napoi de la nimi"... Criti"ului Ralter 4esant)
"are a.irm0 "0 un roman "onst0 8n 9a2enturile: "on/inute) HenrE Dames 8i r0spunde "0 totul este o
a2entur0) p,n0 -i "el mai ne8nsemnat e2eniment) ad0u5,nd; 9+n interiorul dramelor 20d alte drame)
pre"um -i nenum0rate pun"te de 2edere.:
G
Aventura nu-i mai este su.i"ient0 romanului "are) mai de5rab0
de",t roman, 2rea s0 .ie )oem sau eseu; 9Dintr-un roman "e pare la prima 2edere po2estirea abil0 a unei
istorii "u .antome) / coard )rea 4ntins, HenrE Dames .a"e) prin simbolismul latent al limbii -i al
ima5inilor) un ade20rat )oem su5esti2.:
'
Iar roman"ierii a-ea70 >mult 8nainte de epo"a noastr0? romanul 8n
patul lui $ro"ust) nu pentru a-l s"urta) "i pentru a-i alun5i membrele) 8n.0/i-,ndu-ne) 8n do"trine mai mult
sau mai pu/in uitate >dar .oarte apropiate de at,tea -i at,tea mani.este a"tualeY? 2oin/a roman"ierului de a
ne "ondu"e la 9a"ei "e2a "are se as"unde 4n s)atele istoriei) oamenilor sau lo"urilor< la a"el "e2a a.lat 8n"0
-i mai departe) a"olo unde istoria) oamenii -i lo"ul plutes" probabil 8n "e2a -i mai 2ast.:
*
Iat0 opinia unui
sc,olar ameri"an) .ormulat0 mult 8nainte de 9noul roman: -i 8ntr-o manier0 mai morali7atoare. Un spaniol
"a Dos Maria Mironella a2erti7a "0 9pentru a a6un5e la plenitudine) un roman"ier trebuie s0 i7buteas"0 a
reolva interior anumite probleme .undamentale:
3
. Romanul de2enea ast.el produsul unei as"e7e
personale) esteti"e sau morale... C,t pri2e-te ambi/ia sa de "unoa-tere 9total0:) LranOois Mauria" 8i
re2elea70 toate impli"a/iile meta.i7i"e -i spirituale; 9Despre a"east0 art0) at,t de l0udat0 -i tot at,t de
pone5rit0) trebuie s0 spunem "0 da"0 !i-ar #i atins sco)ul, adi"0 redarea "omple=it0/ii unui om >...?)
%
Emile Sola; Le Roman e@)rimental, LasKuelle) %&%J) p. (P'.
(
1a Harpe; *ours de Littrature, Didot) %3G*) 2ol. III) p. %3G.
J
Ren 4oEles2e; /)inions sur le roman, $ion) %&(&) p. %3H.
H
Ro5er Caillois; "uissances du roman. Sa5ittaire) %&H() p. %GJ.
G
HenrE Dames; +,e Art o# 2iction, 1ondon) Hart-Da2is) %&H3) p. *&.
'
R. Die"#told Heilman 8n 2orms o# t,e Modern 2iction, Minneapolis) p. ((3.
*
E. Q. 4roTn; R,-t,m in t,e Novei, Uni2ersitE o. Toronto) %&GP) p. G3.
3
Dos Maria Mironella; 8l Novelista ante el mundo, Madrid) Ateneo. %&GH) p. 3.
promisiunea -arpelui anti" s-ar .i 8mplinit) iar noi roman"ierii am .i .ost asemenea 7eilor.:
%
Tensiunea interioar0) 9diale"ti"a: a"estei .orme de e=presie literar0 este urm0toarea; a porni de la
un prete=t se"undar la urma urmelor A al po2estirii unei istorii A -i a da un r0spuns 8ntreb0rilor so"iale)
meta.i7i"e) morale) psi#olo5i"e) ale omului modern.
Dar nu e oare a"esta un rol banal) 6u"at la .el de bine de "inemato5ra. sau de ori"are dintre .ormele
artei narati2eB L0r0 8ndoial0 "0 da. +ns0 p,n0 la "i2ili7a/ia noastr0 "are a "reat romanul) doar mitul -i
epopeea 6u"aser0 a"est rol. Romanul nu esta de"i su""esorul po2estirii re"reati2e) "i al epopeii -i al
mitului...
Celui mai elementar) da"0 nu in.erior) 5en) po2estirii adi"0, i-am 8n"redin/at ambi/iile noastre "ele
mai 8nalte) nelini-tile noastre) dorin/a noastr0 de a "er"eta -i de a des"operi. +ntre natura lui ori5inar0 -i
e=i5en/ele noastre a"tuale) "on.li"tul "ontinu0 s0 e=iste -i) la di.erite ni2eluri) d0 na-tere ne8n"etat unui
#ibrid) unui monstru< un ameste" de 2orb0rie) misti"ism) do"umenta/ie) literatur0 re"reati20 -i an5oas0) de
"0utare esteti"0 -i de "omple7en/0 literar0; $roteu.
\\\
+n ultima "arte a Georgicelor lui Fir5iliu e=ist0 o po2este mitolo5i"0 8n ale=andrin "are are putere
de simbol; po2estea lui $roteu) p0storul turmelor inumane ale m0rii. +n7estrat "u darul de a 5#i"i) a"est
b0tr,n pis0lo5 -i in.orm) p07itor al .ormelor monstruoase) "unoa-te 8n 8n/elep"iunea lui se"retele
destinelor) ale oamenilor -i ale 7eilor< nu le de720luie 8ns0 de",t da"0 e "onstr,ns. E in.orm "a apa)
elementul s0u) -i per.id "a .o"ul< pentru a intero5a a"est ora"ol) pentru a-l au7i 2orbind) trebuie s0-l
p0"0le-ti) s0-l iei prin surprindere) s0-l 8nl0n/ui... @i ni"i atun"i nu 2a 2orbi) "#iar 8n lan/uri .iind se 2a
trans.orma 8n in"endiu) 8n .iar0) 8n balaur) 8n i72or) 8nainte de a "onsim/i s0 r0spund0 omului "are-l
intero5#ea70.
A-a e -i romanul modern; 8n"0r"at in2i7ibil -i lent) pro5resi2) 8n "ursul unui se"ol -i 6um0tate) nu
numai "u se"retele -i an5oasele omene-ti) "i -i "u se"retul -i an5oasa "rea/iei< du#o2ni" -i 5#i"itor. @i
totu-i) in"apabil de a .ormula marele se"ret) pier7,ndu-se 8n .le"0reli) trans.orm,ndu-se) "#iar 8n "lipa 8n
"are "re7i "0 8l st0p,ne-ti) nu 8n .la"0r0) ti5ru) und0) "i 8n 9studiu psi#olo5i":) 8n 9des"riere pitoreas"0:) 8n
9anali70 so"ial0:) 8n poem lar2ar) 8n eseu 2i"lean) 8n epopee .ilo7o.i"0) 8n eni5m0 sau 8n e"ua/ie a unor
numere ira/ionale...
9Cosmopolis al 2o"a/iilor:
(
) romanul a"esta nu poate -i ni"i nu 2rea s0 se de.ineas"0 )rin vreo
#orm sau )rin vreo inten5ie. Multiple sunt inten/iile A so"iale) psi#olo5i"e) re"reati2e) esteti"e) meta.i7i"e
et". A -i s"#imb0toare .ormele a"tuale ale lui $roteu) de la romanul-rebus al 2reunei noi -"oli p,n0 la
po2estirea tradi/ional0 bine "onstruit0) tre",nd prin po2estea poeti"0) prin "on.esiune et". imi" nu
8n50duie "ir"ums"rierea -i #i@area a"estui mod de e=presie literar0 total "are a de2enit pro5resi2 romanul
de la s.,r-itul se"olului al III-lea p,n0 ast07i; 9Un roman .0r0 subie"t) .0r0 ar#ite"tur0) .0r0 "ompo7i/ie)
e posibil:
J
A s"ria un roman"ier de la r0sp,ntia 2ea"ului.
@i) 8ntr-ade20r) d0m romanului misiunea de a e=prima totul despre om) in"lusi2 inumanitatea lui -i
inumanitatea "elor "e-l 8n"on6oar0; %mmanis )ecoris custos, immanior i)se... 9$0stor al unei turme de
mon-tri) -i mai monstruos de",t ei:) romanul nostru nu 2rea s0 .ie o anume .orm0 literar0) un anume
5en... Doar mi-unul anumitor ima5ini) ima5ini ale 2ie/ii) ori ale t0r,mului de din"olo) .amiliare sau
misti"e) so"iale sau esteti"e) de .ie"are dat0 altele...
E=isten/a poli2alent0) uneori lar2ar0) a romanului-$roteu) se poate de.ini "a .iind 2o"ea "are
plea"0 de la o po2este A de la o 9po2estire: A pentru a e=prima tot "e nu este po2este; a"easta era .un"/ia
$roteului 2ir5ilian "are) sub "ele mai .elurite aspe"te) dar totdeauna po2estind sau pre.0",ndu-se "0
po2este-te A problema 9mitului:) de"i A rostea ora"olul pentru .ie"are dintre a"eia "are -tiuser0 s0-l
"onstr,n50 a r0spunde.
Ast07i) pentru noi) 2aloarea romanului nu de"ur5e at,t din subie"t >e=ist0 at,tea studii istori"e)
so"iolo5i"e et".Y?) ni"i din is"usin/a -i -iretenia unui 7iarist abil) "are se nume-te roman"ier... Larme"ul
romanului e "el al unei vo"i) al unui mit. $ornind de la o .abul0) el de720luie 2ia/a -i se"retele de din"olo
de 2ia/0) de din"olo de real)..
Romanul poate spune totul pornind de la nimi". e putem 8ntreba atun"i 8n "e "onst0 9"alitatea:)
92aloarea: lui) -i din "e un5#i) .ie "0 ne este sau nu pe pla") 8l putem 96ude"a: de .ie"are dat0 a-a "um
%
LranOois Mauria"; Le Romancier et ses )ersonnages, Corrja) %&G() p. %%*.
(
Miambattista Fi5ari; 8n Sorti del romano, re2. &lisme, nr. IF %&G'A%&G*) p. &''.
J
$bo 4aro6a; /bras com)ltas, Ed. 4ibliote"a ue2a) Madrid) 2ol. IF) p. J('.
.a"e at,t "riti"ul ",t -i "ititorul... E="elen/a romanului re7id0) .0r0 8ndoial0) 8n .or/a -i puterea de
"on2in5ere a 2i7iunii pe "are o o.er0) a 2o"ii "are 2orbe-te -i) de asemenea) a a"elei "onstru"/ii
ar#ite"turale "are se impune prin ea 8ns0-i) re2el,nd anumite propriet0/i ale spa/iului ima5inar.
GG%6 Romanul )lin de )atos
*utarea unui criteriu estetic. A *onstru"5ia )oetic a romanului, (ocul artisti" al temelor.
Materie !i manier, subiect !i 9stil:. A Dubla seduc5ie a romanului. A >uste5ea tonului) 9canto:-ul
)ersonal, )ateticul muical. A Autorul !i subiectul suB romancierul 4n ceasul sincerit5ii.
De#ini5ia romanuluiB o crea5ie literar care #olose!te )ovestirea )entru a e@)rima altceva. A +alent
!i geniu 4n romanB o art total.
$aul FalrE spunea "0 unele monumente 2orbes") iar altele c9nt. Ca7ul romanului e) la urma
urmelor) asem0n0tor; romanul de2ine ast.el o art) "a ar#ite"tura sau "a poe7ia...
Dar unde e a"ea mu7i"0) unde e a"el 9patos:B ne 2om 8ntreba. A"ea mu7i"0 nu e prea di.erit0 de
4nc9ntarea artistic pe "are o 50sim 8n Sim#onia a !a)tea sau 8n *9ntarea celui Neiubit. Mai mult de",t
de materie) adi"0 de 2olumele ar#ite"turale) de sunetele mu7i"ale) de "u2intele poeti"e) ea depinde de o
anume r9nduire a materiei respe"ti2e) de ritmul pe "are i-l imprim0 "reatorul.
+n a"est sens) nu e=ist0 ni"i o deosebire 8ntre roman -i poe7ie. 9Romanul este un poem "are se
"ite-te) dup0 "um romanul 8n 2ersuri este un poem "are se ",nt0.:
%
Dup0 p0rerea lui Mi"#el 4utor
(
) "a -i
dup0 a"eea a lui... Anatole Lran"e) poetul .olose-te 9"u2inte "urente) dar le al0tur0 8ntr-un mod parti"ular)
"are le d0 un sens nou) o str0lu"ire nou0. Combin,ndu-le 8ntr-o manier0 inedit0) i7bute-te s0 e=prime prin
mi6lo"irea lor "eea "e limba6ul "omun era in"apabil s0 e=prime... $oetul a"/ionea70 ast.el nu numai asupra
"u2intelor) "i -i asupra .ra7elor) "0"i e=ist0 un anume ritm 8n su""esiunea .ra7elor -i to"mai a"esta
impresionea70 at,t 8n +riste5ea lui /l-m)io ",t -i 8n &n anotim) 4n in#ern.
@i nu se poate oare "on.eri un ritm nu numai .ra7elor) "i unor "on2ersa/ii 8ntre5i) unor episoade)
unor s"ene 9romane-ti:) unui -ir de e2enimenteB Roman"ierul 9"ompune: atun"i un .el de sim.onie sau
de "2artet) a "0ror materie) 8n sensul lar5 al "u2,ntului) re7ult0 din e2olu/ia intri5ii ori a sensibilit0/ii) nu
din mi-"0rile melodi"e. A 8nl0n/ui a"este mi-"0ri) a stabili 8ntre ele raporturi armoni"e) de .u50) de
"ontrapun"t) iat0 arta roman"ierului) at,t de asem0n0toare "u a"eea a mu7i"ianului) a poetului) a
ar#ite"tului) a pi"torului. +n toate domeniile e 2orba de a "rea raporturi de 2alori) a"orduri sau disonan/e 8n
"adrul unei com)oi5ii 2aste. Rboi !i )ace 8-i datorea70 m0re/ia 8nl0n/uirii moti2elor -i temelor;
9+n.0/i-area "ara"terelor) turnura unei situa/ii) .or/a unui peisa6 ori a unui mediu >...? .i=ea70 ritmul unei
opere.:
J
Ca -i mu7i"a) romanul este o des.0-urare absolut0) 9timpul... .iind 8n multe "a7uri uni"ul
persona6:
H
.
Meniul romanes" este de"i un aran6ament mu7i"al) pateti") ima5inati2) sedu"0tor) al unei materii
romane-ti 8nt,mpl0toare; 9Totul sau ori"e poate ser2i drept tem0 unei opere romane-ti.:
G
Am putea "rede
de"i "0 e=ist0 o 9art0 a romanului:) "are se 8n2a/0 a-a "um se 8n2a/0 9arta .u5ii:. @i) .0r0 8ndoial0) o
asemenea art0 e=ist0 de 2reme "e roman"ierii 5usta/i de marele publi" o .oloses") dup0 "um e=ist0 -i o
metod0 util0 de a preda desenul sau armonia; 9A "ompune un roman e o art0 "e se poate 8n20/a -i "are 2a
putea .i) p,n0 la un pun"t) predat0 8nto"mai "um se pred0 7iaristi"a ori"0rui student la litere 8n7estrat "u
ima5ina/ie.:
'
Totu-i) la .el "a -i 8n pi"tur0 sau 8n mu7i"0) a"este e=er"i/ii -"ol0re-ti nu sunt su.i"iente pentru
"rearea unei "apodopere. Liind"0) 8nto"mai "a ori"e art0) romanul pare a r0spunde) o dat0 .0"ut) unei
.ormule per.e"te) unei 9e"ua/ii romane-ti:. Dar) datorit0 inciden5ei materiei romane!ti 3autor !i subiect=
cu algebra romanesc, .ormula nu poate .i utili7at0 de",t o sin5ur0 dat0...
\\\
Faloarea unui mare roman) .or/a de emo/ionare -i reu-ita lui artisti"0 par ast.el independente de
subiectK ele depind numai de bo50/ia) .or/a -i ori5inalitatea c9ntecului romanesc. Totul depinde de arta de
a opune 2alori) de a "rea a"orduri) "ontraste -i raporturi 8ntre persona6e) e2enimente) lo"uri -i episoade.
Arta din M9nstirea din "arma este o .u50 8ntre indi2i7i -i so"ietate) 8ntre ambi/ie -i dorin/a de a .i .eri"it<
%
Inter2ieT dNAnatole Lran"e dans 1e Cardonnel et C#. FellaE; 1a 1ittrature "ontemporaine) Mer"ure de Lran"e) %&PG) p. *.
(
+n urm0toarele dou0 para5ra.e re7um o "on.erin/0 a lui Mi"#el 4utor) Romanul !i )oeia, publi"at0 8n Les Lettres nouvelles,
.ebruarie) %&'%) pp. H*A'G. Menul parti"ular al "on.erin/ei mi-a 8n50duit s0 "ite7 din te=t) lu,ndu-mi libertatea de a-l "ondensa.
J
$ierre Qau.mann 8n "roblmes du roman 3*on#luences=, p. (GG.
H
Mariano 4aKuero CoEanes; "roblemas de la novela contem)orUnea, Madrid) Ateneo) %&G') p. (3.
G
1on 4opp; 8s1uisse d$un trait du roman, Mallimard) %&JG) p. %%*.
'
Mar"el 4arrire; 8ssai sur l$art du roman, C#ampion) %&J%) p. %(.
patru teme A Labri"e) Sanse2erina) Mos"a) Cllia A ale "0ror 2aria/iuni sunt 8n",nt0toare< 8ntre5ul e
sus/inut de o mi-"are sim.oni"0 amorsat0 de intrarea .ran"e7ilor 8n Milano -i de Raterloo) apoi de
.arme"ul personal al laitmoti2ului Labri"e...
Reu-ita /ine ai"i de (ocul artistic al temelor -i nu de temele "a atare< ele s-ar re7uma la o e"ua/ie) la
o "ombina/ie matemati"0 a elementelor din roman) unde elementele n-au importan/0 prin ele 8nsele...
Doar "0) pe de alt0 parte) aceast ecua5ie n-ar )utea #i gsit dec9t cu aceste elemente !i )ornindu-se de
la aceste elemente... Materia romanului nu are ni"i un rol 8n per.e"/iunea lui) dar numai pornind de la
aceast materie s-a putut atin5e aceast per.e"/iune. Ea nu 2a putea .i dob,ndit0 prin apli"are la o
materie di.erit0. Ori"e mare roman 8-i datorea70 .rumuse/ea unei #ormule A mai mult sau mai pu/in
"on-tient elaborat0 A) .0r0 a e=ista 8ns0 o .ormul0 5eneral0 a romanului. $re"is0 -i matemati"0 8n .ie"are
"a7) .ormula e di.erit0 8n .ie"are "a7.
+n a"east0 pri2in/0) .ormula "rea/iei artisti"e se desparte de .ormula le5ilor .i7i"e. 1e5ea "0derii
"orpurilor e totdeauna a"eea-i) indi.erent de "orpurile la "are se apli"0< e"ua/ia ritmului romanes") sau a
mu7i"ii romane-ti) e de .ie"are dat0 nou0) alta pentru .ie"are subie"t -i pentru .ie"are "reator. E=pli"a/ia
este e2ident0; 8n .i7i"0 e=ist0 trei sau patru .a"tori< 8n "rea/ia artisti"0 e=ist0 ",te2a mii.
+n a"est sens marile romane) a "0ror 9"ompo7i/ie: pateti"0 -i ma5istral0 se impune) pot apar/ine
tuturor -"olilor< 2aloarea lor uni2ersal0 las0 lo") de alt.el) tuturor nuan/elor 5ustului personal. Arta lui
4a"#) Mo7art) 4eet#o2en) Ra5ner) DebussE este indis"utabil0) dar 8l po/i pre.era pe DebussE lui Ra5ner
sau in2ers. Tot a-a) Mo! Goriot, M9nstirea din "arma, Rboi !i )ace, %diotul, &lise, *ondi5ia uman,
/mul #r 4nsu!iri se pre7int0 drept opere a "0ror armonie interioar0 -i) 8n "onse"in/0) a "0ror bo50/ie re/in
prin .or/a -i "omple=itatea raporturilor su5erate) prin ritmul mi-"0rilor romane-ti "are se 8n"ru"i-ea70<
totu-i po/i pre.era &lise lui Mo! Goriot, sau in2ers) a-a "um 8l po/i pre.era pe DebussE lui Ra5ner.
C0"i a .a"e din roman o 9"ompo7i/ie: nu 8nseamn0 a-i 8nl0tura con5inutul. Arta romanes"0 nu
poate .i redus0 la darul de a .a"e di.erite aran6amente pe mar5inea unui subie"t oare"are. A"est dar e
le5at) la .ie"are "reator) de materia tratat0. Darul 9"ompo7i/iei: la Mo7art). 4eet#o2en) Ra5ner) DebussE)
depinde de anumite acorduri "are "onstituie 9materia: lor. Matisse e pateti" -i ma5istral ",nd pi"tea70
tranda.iri) Rouault ",nd pi"tea70 .i5uri torturate< da"0 Matisse ar .i .ost pus s0 pi"te7e "#ipuri an5oasate)
iar Rouault A tranda.iri proaspe/i 8n .a/a unei .erestre des"#ise) ni"i unul dintre ei n-ar mai .i a2ut ni"i un
dar al 9"ompo7i/iei:) al emo/iei) al ritmului... u ni-l putem ima5ina pe 4al7a" .0",nd un reporta6
meta.i7i" asupra re2olu/iei din C#ina) -i ni"i pe Malrau= s"riind memoriile unor tineri "0s0tori/i....
Ritmul, "ara"teristi"0 a artei) pur teoreti" 8n prin"ipiu) este asem0n0tor unei esen/e platoni"iene ori
unui raport matemati"< a"est ritm nu se poate in2enta) nu se poate 4ncarna de",t 8n "ondi/ii "u totul
sin5ulare -i pre"ise de .ie"are dat0. u 2om re50si niciodat ritmul artisti" din Rboi !i )a"e< el
presupune un anume stadiu so"ial -i un anume indi2id) Rusia -erbilor -i a nobililor de la mi6lo"ul 2ea"ului
al III-lea -i pe a"el "onte) 1e2 Tolstoi) misti") plin de naturale/e -i aristo"rat totodat0) de75ustat -i de
so"ialism -i de naturalism.
Ast.el) .alsa problem0 a 9subie"tului: sau a 9materiei: romane-ti este eliminat0) dup0 "um tot at,t
de u-or ea poate .i eliminat0 -i din artele plasti"e. Faloarea unui roman nu se datorea70 subie"tului -i
materiei lui) dar .0r0 acest subie"t) .0r0 aceast materie) romanul n-ar .i putut .i "eea "e este. Arta nu
re7id0 8n subie"t) dar depinde de subie"t.
C0"i artistul a -tiut s0--i alea50 materia romanes"0.. De a"eea nu putem separa ni"iodat0 subiectul
de art. Romanul "el mai abil) "el mai sin"er "#iar) "el mai 9inspirat:) "el mai 9personal: p0le-te la a doua
le"tur0 da"0 autorul nu a tratat un subie"t "are s0 .ie al su ) iar studiul "el mai pre"is) "el mai 2iu) "el mai
ade20rat) r0m,ne doar un 9do"ument:) nu un roman) da"0 nu -i-a 50sit o mu7i"0 -i un ritm "are s0 .a"0
din el alt"e2a de",t un tablou bine "ompus.
$rin patosul lui artisti") un roman trebuie s0--i 9dep0-eas"0: subie"tul) de-i subie"tul 8i este
indis)ensabil. 9Romanul) dintre toate artele "el mai asem0n0tor 2ie/ii) nu e=ist0 "u ade20rat de",t atun"i
",nd ima5inea "e ne-o propune re7ult0 dintr-o nesupunere plin0 de 8ndr07neal0 .a/0 de in6on"/iunile
2ie/ii.:
%
Mo! Goriot e alt"e2a de",t un studiu so"ial) *rim !i )edea)s A alt"e2a de",t urm0rile unui .apt
di2ers) >urnalul unui )reot de 5ar A alt"e2a de",t 6urnalul unui preot de /ar0. A-a "um) 8n mod e2ident)
un tablou de Matisse e alt"e2a de",t des"rierea e=a"t0 -i "#iar pl0"ut0 a unei "ara.e.
\ \ \
+n ori"e roman"ier e=ist0 de"i dou0 elemente; 5eniul s0u pentru "ompo7i/ia 9mu7i"al0:) pateti"0)
%
ellE Cormeau; ",-siologie du roman, 4ru=elles) 1a Renaissan"e du 1i2re) %&H*) p. (%&.
al5ebri"0 -i pasiunea pe "are o do2ede-te 8n tratarea anumitor subie"te. u depinde de el s0 separe a"este
dou0 elemente; roman"ierul nu 8-i poate .i=a -i "rea arta de",t 8n propria ei materie.
*ititorul su#er !i el o dubl seduc5ie. $e de-o parte) "ititorului 8i pla"e un roman per.e"t) un
roman al "0rui ritm) armonie) "ontrapun"t s0-l 8n",nte. $e de alt0 parte) "a -i roman"ierul 8nsu-i de alt.el)
poate pre.era anumite teme romane-ti) anumite te#ni"i) un anumit material uman. E=ist0 amatori de
romane e=oti"e) de romane so"iale) psi#olo5i"e) de te#ni"0 narati20) de te#ni"0 so.isti"at0) e=ist0 "#iar -i
amatori de romane poli/iste...
De ai"i di2ersitatea 5usturilor) "are nu e="lude ",tu-i de pu/in re"unoa-terea unei arte
independente .a/0 de 5usturile personale. Admir0m m0iestria -i str0lu"irea "u "are Rubens pi"tea70 "ai -i
trupuri de .emei A "#iar da"0 8n realitate nu ne sim/im de .el atra-i de "ai -i ni"i de blondele trupe-e<
a"olo) nu mai 2edem "ai -i .emei) "i doar nuan/e blonde -i ro-"ate) ritm) linii) emo/ie. Rubens nu ne
emo/ionea70 prin subiecte, "i prin a"ea mi-"are pateti"0 -i plin0 de ardoare) mu7i"al0 am putea spune)
"are dep0-e-te subie"tul. Dar) e2ident) da"0 suntem amatori de peisa6e) $oussin ne 2a sedu"e pe o linie
mai 9personal0:.
Tot a-a) putem .i atra-i de sumbrul -i per.e"tul *uib de vi)ere) .0r0 a ne .i pe pla" sentimentele
"rude -i morbide sau 5ustul "remenii de arm0 din S)eran5aB putem .i atra-i de ele "a de o al5ebr0
interioar0 -i .as"inant0 a .r0m,nt0rii psi#olo5i"e sau a a"/iunii 2irile) "#iar da"0 .r0m,ntarea psi#olo5i"0
-i a"/iunea 2iril0 nu ne interesea70.
Ast.el) .ie"0rui "ititor i se o.er0 un dublu re5istru; al pasiunii personale .a/0 de un anumit
9subie"t:) o anumit0 9te#ni"0: A atra"/ie super.i"ial0 "orespun7,nd temperamentului -i .orma/iei sale A -i
al .as"ina/iei e=er"itate de insisten/a operei "e -i-a 50sit ritmul) un ritm pe "are-l impune unei teme str0ine
auditoriului. A"east0 .as"ina/ie :impar/ial0: "onstituie 8n mod e2ident sin5ura de.ini/ie posibil0 a
romanului valabilB "el "are 8-i e=er"it0 .or/a de sedu"/ie asupra unui "ititor "0ruia 9materia: -i 9subie"tul:
8i sunt indi.erente.
\\\
e pla"e de"i s0 au7im cuv9ntul )otrivit. u are importan/0 .aptul "0 ade20rurile ast.el s"oase la
lumin0 se "ontra7i". De-i in"ompatibili) Stend#al -i 4ernanos sunt reuni/i 8n ade20rul -i pre"i7ia marelui
roman. 1e putem opune ideile) "on"lu7iile) a-a "um 8n 2ia/0 a""ept0m p0reri "ontradi"torii) dar nu 2om
8n"eta s0 ne l0s0m "on2in-i -i de unul -i de "el0lalt...
Ast.el) romanul de e="ep/ie se impune printr-un ade20r) printr-o e=a"titate -i un patetism
de.inibile obie"ti2; ele de"ur5 din a"ordul dintre mi6loa"ele unui om -i "eea "e el 2oia s0 e=prime; 9+n
de.ini/ia lui "ea mai lar50) un roman este o impresie personal0 asupra 2ie/ii< ea 8i "on.er0 8n primul r,nd
2aloarea) mai mare sau mai mi"0 potri2it intensit0/ii impresiilor 8n"er"ate de "reator.:
%
+ntr-ade20r) .or/a "0r/ii nu re7id0 ni"iodat0 8n subie"t) ni"i "#iar 8n ideile-.or/0) "i 8n tonul .eri"it -i
6ust A indi.erent de te#ni"a .olosit0 A "are e=prim0 temele -i inten/iile respe"ti2e. Marele roman se a.irm0
prin a"east0 6uste/e) -i tot ea e "ea "are 8l de.ine-te) dup0 "um spunea Moet#e; 9Romanul este o epopee
subie"ti20 8n "are autorul 8-i ia libertatea de a 7u5r02i uni2ersul 8n .elul s0u. Totul e s0 -tii da"0 are un .el
al s0u. Restul 2ine de la sine:.
\ \ \
Ast.el) 9a"este .iin/e 2ii >...?) a"este e2enimente >...? nu 8-i datorea70 realitatea 2reunei
re"onstituiri) ori",t de abile) "i emo/iei scriitorului.:
(
Con/inutul unui roman are prea pu/in0 importan/0.
Tonul e "el "are re/ine. Se poate po2esti ori"e istorie) ori5inal0 sau demodat0) ade20ratul roman"ier se
re"unoa-te dup0 sunetul propriu. Cu romanul lu"rurile se petre" "a -i 8n pi"tur0) unde ade20rul nu re7id0
8n subie"t) "i 8n stil. $rin stil nu 8n/ele5 s"riitur0 A ar e=iste) atun"i) 5ramati"ieni -i stili-ti) nu roman"ieri A
"i 8n/ele5 9maniera:) "anto-ul personal al autorului. -are importan/0 subie"tul tratat de Rembrandt) e un
Rembrandt. S,mbim la a"ele "omentarii asupra sim.oniilor lui 4eet#o2en "are ne e=pli"0 una dintre
mi-"0ri printr-o .urtun0 8n p0dure< nu e) bine,n/eles) ni"i .urtun0) ni"i p0dure) e 4eet#o2en. M0 8ndoies"
de"i "0 un ade20rat roman poate .i 8n primul r,nd o nara/iune. E tonul) maniera -i stilul pe "are
roman"ierul a -tiut s0 le dea ori"0rei po2estiri. E posibil "a Dulien Sorel s0 .ie un persona6 in5rat< "u toate
astea Stend#al a -tiut s0 50seas"0 tonul potri2it pentru a 2orbi despre el. umeroase romane ale lui
%
HenrE Dames; +,e Art o# 2iction, 1ondon) Hart-Da2is) %&H3) p. '(.
(
4ernard Mrasset; Sur l$ins)iration romanes1ue, 8n Le +em)s, ' mai %&J(.
4ernanos sunt prost "ompuse) dar tonul lui 4ernanos trans.orm0 st,n50"iile te#ni"e 8n ade20ruri
.ul5er0toare< 8n 5,ndirea lui Camus e=ist0 "ontradi"/ii) tonul lui Camus le re7ol20 8ns0 impli"it.
A"east0 reu-it0 prin "are ",te2a "0r/i se impun a-a "um se impune Sim#onia a !a)tea, doar ",te2a
de alt.el) A de pild0 Don 'ui(ote, Robinson *rusoe, M9nstirea din "arma, %diotul, Rboi !i )ace,
*ondi5ia uman A a"east0 reu-it0 romanes"0 se situea70 8n mod e2ident din"olo de toate "erturile de
-"oal0) ea p0r,nd a .i "#iar independent0 de te#ni"0) pre"um -i de inten/iile roman"ierului. 9Da"0
roman"ierii no-tri au demonstrat "e2a) ei au demonstrat "0 romanului) "ontrar p0rerilor super.i"iale) 8i e
.oarte 5reu s0 se dispense7e de per.e"/iune. E 2orba) bine8n/eles) de o anumit0 per.e"/iune) "are nu e
totdeauna .ormal0.:
%
Un anume pateti" "e dep0-e-te pateti"ul) a-a "um mu7i"a dep0-e-te melodia) mar"#ea70 uneori o
oper0 "are p,n0 atun"i nu se remar"ase prin nimi") ni"i prin tem0) ni"i prin ideile autorului) ni"i prin
mi6loa"ele .olosite. El pare a se na-te dintr-o "on2in5ere .eri"it0) dintr-un a"ord per.e"t 8ntre "reator -i
subie"t. S-a des"operit) "u totul 8nt,mpl0tor) "0 "eea "e Stend#al 2isase atun"i ",nd a "on"eput
M9nstirea din "arma "orespunde .oarte e=a"t unui anume do7a6 de entu7iasm) 5enero7itate -i duritate
"are 8l st0p,nea 8n epo"a respe"ti20. Ima5ina/ia abundent0) am0nun/it0 -i 8ntru",t2a se2er0 a lui Daniel de
Loe era) 8n %*%&) e=a"t "eea "e trebuia pentru a da o .orm0 per.e"t0 istoriei lui Robinson. Cu un dram de
moralism 8n plus) "artea ar .i .ost pli"tisitoare< "u un dram de .ante7ie 8n plus) ar .i de2enit banal0< o
umoare "e2a mai pu/in obsesi20 ar .i lipsit-o de .or/0. $entru a ne "on2in5e) n-a2em de",t s0 "itim
Robinsonadele...
Dar oare) 8n reali7area unei "apodopere) s0 nu .ie 2orba de",t de "on"ordanta deplin0 8ntre
"on"ep/ie -i reali7areB S-ar p0rea "0 a"easta este o "#estiune "are /ine de talent -i nu de un #a7ard di2in. E
ade20rat "0 talentul reali7ea70 a"east0 "on"ordan/0) o reali7ea70 "#iar destul de des. Dar a"ordul despre
"are 2orbim are dou0 .orme; una dintre ele se datorea70 abilit0/ii) m0surii) 8n/elep"iunii. Sim/im atun"i "0
autorul 8-i st0p,ne-te subie"tul -i mi6loa"ele) "0 opera lui e per.e"t0) totul e "#ib7uit "u 6uste/e) totul se
satis.a"e 8n mod deplin. Ma!ina de e@)lorat tim)ul de Rells) Marc,elou) de Mene-2oi=. A"estei
per.e"/iuni 8i lipse-te 5r0untele de nebunie. ebunia -i pateti"ul se nas") dimpotri20) atun"i ",nd a"ordul
8ntre tem0 -i "el "are o "reea70 -i o e=e"ut0 nu se stabile-te 8n .un"/ie de abilitate) "i 8n .un"/ie de re-
7onan/0.
E) .0r0 8ndoial0) imposibil de a pre2edea) de a "al"ula -i de a stabili premeditat -i si5ur a"east0
re7onan/0) a"eea-i) 8n .ond) "u re7onan/a 2o"ii. +n 5eneral) 2orbele oamenilor sunt mai mult) sau mai pu/in
potri2ite) .ra7ele -i dis"ursurile lor au un 9e.e"t: mai mare sau mai mi"< dar i se 8nt,mpl0 .ie"0rui om s0
50seas"0 uneori 9tonul: potri2it. Cutare indi2id) mai mult sau mai pu/in interesant) spune pe nea-teptate
",te2a "u2inte "are i7bes") ",te2a .ra7e "are i se potri2es" -i al "0ror sunet e nealterat... Tot a-a) pentru
.ie"are s"riitor 2irtual e=ist0 .0r0 8ndoial0 un subie"t A o s"#em0 a romanului unde persona6ele -i .ra7ele
au -i 8n"eput s0 palpite A din "are 2a .a"e o oper0 ire"u7abil0) sensibilitatea) ima5ina/ia) "#iar mi6loa"ele
de e=presie -i 2o"abularul s0u .iind .0"ute anume pentru a"est subie"t) pentru a"est roman. Cei mai mul/i
nu 8-i 950ses": subie"tul) se 8n2,rtes" 8n 6urul lui) sau 8-i impun altele... Totu-i se 8nt,mpl0 "a unul dintre
roman"ieri s0 9"ad0: pe s"#ema de ima5ina/ie -i de ton "are r0spunde .oarte pre"is 2irtualit0/ilor sale -i
nu e nimi" "iudat 8n lu"rul a"esta) deoare"e) "on-tient sau in"on-tient) .ie"are o "aut0...
Totul se petre"e "a 8n psi#anali70) unde .ie"are indi2id trebuie s0--i 50seas"0 drama din "opil0rie A
"au7a "omple=elor sale. Dar nu e de lo" ne"esar s0 apel0m la psi#anali70) de",t da"0 o .a"em "u titlu de
meta.or0) 8ntru",t moti2ul romanes" al .ie"0rui indi2id nu e un mister 8n5ropat 8n sub"on-tient -i ni"i
impus de 7ei. El e pur -i simplu s"#ema de in2en/ie -i de e=presie "are "on2ine ideilor) ima5inilor)
e=perien/ei) limba6ului omului respe"ti2. imi" misterios ai"i) 8n a.ar0 de .aptul "0) a2,nd 8n 2edere
"omple=itatea unui om) e imposibil s0 "al"ule7i -i s0 de.ine-ti "u pre"i7ie moti2ul romanes" "e i s-ar
potri2i) doar #a7ardul 8n50duind unora s0-l 50seas"0) .0r0 a-l "0uta "u tot dinadinsul. De alt.el) se poate
spune "0 roman"ierii buni) roman"ieri de talent) 9aproape: -i-au 50sit 95enul:< de.e"tul lor "onst0 adesea
8n .aptul "0 s-au mul/umit "u a"est a)roa)e "are este su.i"ient -i adesea pre.erabil pentru o reu-it0 literar0
-i "omer"ial0. Da"0 un om este mai e=i5ent) sau da"0 are mai mult noro") se tre7e-te 8n .a/a unei mai 6uste
apro=ima/ii< el s"rie atun"i o "arte mare) "are nu e totdeauna imediat re"unos"ut0 "a atare.
u de/inem de alt.el ni"i un mi6lo" de a o re"unoa-te de",t prin puritatea tonului) "eea "e) 8n
limba6ul nostru a"tual -i 8n termeni radio.oni"i) 2om numi sintoniare per.e"t0) "a -i "um temele
romane-ti posibile ar .i o "on.u7ie de unde 8n eter) impun,ndu-se sintoni7area unei surse de emisii .0r0
bruia6) .0r0 inter.eren/e. u e 2orba) desi5ur) de 6uste/ea -i proprietatea limba6ului) ni"i "#iar de abilitatea
po2estitorului sau de interesul nara/iunii. E 2orba "a 2o"ea "are po2este-te a"east0 nara/iune A 2o"e
%
Albert Camus; "roblmes du roman 3*on#luences=, p. %&(.
deplin a"ordat0 "on/inutului emoti2 sau meta.i7i" al respe"ti2ei nara/iuni A s0 .ie emo/ionant0) pur0) .0r0
"a puritatea ei s0 de2in0 me"ani"0) s0 .ie "on2in50toare .0r0 a .i dis"ursi20. +n 2ia/0) a"ordul dintre om -i
2orbele sale e rar -i el n-a e=istat de",t la ",/i2a nai2i) la ",/i2a 8n/elep/i) la ",/i2a s.in/i. imi"
surprin70tor 8n .aptul "0 8n literatur0 e la .el...
\ \ \
De-a lun5ul unei lun5i istorii am putut de.ini romanul modern; o "rea/ie literar0 "are se .olose-te
de o po2estire pentru a e=prima alt"e2a. Mai pu/in lesni"ioas0 era 8ns0 stabilirea unui "riteriu de 2aloare
-i) a-a "um 8n mod obi-nuit se dore-te) a unui prin"ipiu de 6ude"at0. Deoare"e) a-a "um nota Mauri"e
4lan"#ot) marele roman) "el "are de2ine oper0 de art0) se de.ine-te prin "alit0/i e=a"t inverse "elor "are
"on.er0 2aloare produ"/iilor romane-ti "urente; 9Romanul) ast.el 8n/eles) se a.irm0 solitar -i t0"ut) i7olat
de a"ea enorm0 "antitate de "0r/i s"rise "u talent) in5enio7itate -i 5enero7itate) 8n "are "ititorul re"unoa-te
2italitatea unui 5en inepui7abil.:
%
Faloarea artisti"0 a M9nstirii din "arma nu st0 8n "ontinuarea) "i 8n
ne5area Misterelor "arisuluiK /mul #r 4nsu!iri nu e o "arte mai reu-it0 de",t 2amilia Desmic,el de
T#Ede Monnier) "i e=a"t "ontrariul ei...
Ori"e "riti" A in"lusi2 -i mai ales a"el 9"riti": "are e "ititorul A trebuie s0 apele7e) ",nd se a.l0 8n
.a/a unui 9roman:) la dou0 "riterii opuse; ori "onsider0 "artea drept un di2ertisment) un do"ument) o
e=perien/0) ea .urni7,ndu-i) 8ntr-o .orm0 pl0"ut0) armonioas0) u-or asimilabil0) un material pe "are 8l 2a
50si ast07i) 8nitr-o .orm0 in.erioar0) 8n ma5a7ine< ori 2ede 8n roman o 8n"er"are de "rea/ie absolut0)
derutant0) insistent0) su2eran0) "um e o sim.onie sau un poem di.i"il.
C0r/ile din prima "ate5orie se 2or "iti .re"2ent) "u pasiune) dar 2or .i rareori re"itite; "elelalte)
da"0 e-ti .ie prin pro.esie) .ie prin 5ust un 9deli"at:) le p0stre7i "a pe un re5al di.i"il pentru o perioad0
bine determinat0 de lini-te -i de medita/ie.
+ntre a"este dou0 "ate5orii) linia de demar"a/ie r0m,ne -o20ielni"0< de alt.el Homer) Rabelais)
Hu5o) Tolstoi apar/in ambelor "ate5orii... @i prin "e alt"e2a am putea 8n"epe un 9"urs: 8ntr-o uni2ersitate
popular0 A 8n a"el an de studii literare "e ar trebui "onsa"rat) de li"eele noastre) romanului) sin5ura #ran0
"omun0 A da"0 nu prin "itirea) dis"utarea -i studiul at,t istori" ",t -i romanes" al lui Rabelais) al
romanelor Ro!u !i negru, S-lvie, Rboi !i )ace, 2amilia +,ibault, S)eran5a, "#iar da"0 n-am .a"e-o
deo,t "a pe o ini/iere 8n istoria -i "ristali7area literar0) -i) totodat0) "a pe un 9test: pentru di.eritele 5rupe
"ara"terolo5i"e de ele2iB Or) a"ela-i pro5ram) a"eia-i 9test: 8n50duie de asemenea de.inirea -i "lasarea A
da"0 nu orientarea A "elui mai "ulti2at spirit... umai 8n a"est din urm0 "a7 se ameste"0 u-urin/a le"turii)
antrenamentul "are "onstituie "ea mai elementar0 sedu"/ie a 5enului -i e=i5en/a moral0 sau ritmul esteti"
"are-i "on.er0 "alitatea artisti"0 -i realmente uman0.
$retutindeni) de alt.el) "ele dou0 sedu"/ii romane-ti sunt distin"te; o e=i5en/0 e="esi20 -i o
"omple7en/0 2ul5ar0. Operele respe"tabile ale este/ilor sau ale te#ni"ienilor A de la Fir5inia Rool. la
Robbe-Mrillet A pretind) pentru a .i "itite) o "on2ertire a rutinei -i a obi"eiurilor 5,ndirii -i sensibilit0/ii.
In2ers) romanul pitores") do"umentar) psi#olo5i" sau so"ial 8nt0re-te a"este rutine prin istoriile de .amilie
-i sub/irelele drame amoroase) 8n.und,nd "ititorii 8n uni2ersul m0runt al .le"0relilor) al 2ul5arit0/ii) al
92ie/ii: -i al a"tualit0/ii...
E=ist0 de"i) teoreti" 2orbind) "#iar .0r0 a ne re.eri la .ormele "ele mai populare -i ni"i la "ele mai
so.isti"ate) doi poli de sedu"/ie ai romanului "e "orespund dualit0/ii e=istente 8n el) 8ntre ori5inile
>9po2estirea:? -i ambi/iile lui.
Dar oare nu se 8nt,mpl0 a-a "u ori"e art0 "omplet0) "u ori"e art0 2ieB O art0 unde medio"ritatea -i
abilitatea nu 8-i .a" lo" e o art0 moart0) "um e ast07i poe7ia. Deoare"e romanul "ontinu0 s0 repre7inte
totalitatea omului modern) de la el trebuie s0 a-tept0m totul; a"el ameste" de superior -i in.erior) de art0 -i
de produ"/ie "urent0) "ara"teristi" pentru ori"e .orm0 2ie de e=presie. To"mai prin a"est "ontrast -i prin
a"east0 promis"uitate A 8n "are istoria -i 5ustul 2or .a"e de bine de r0u o sele"/ie A se a.irm0 a"ea
a"ti2itate mai mult sau mai pu/in "reatoare 8n "are omul o""idental) lu,nd drept prete=t 9.i"/iunea:
ima5inati20) a 2rut s0 plase7e "e a2ea mai bun 8n el 8nsu-i) adi"0 e=presia banal0 a ne2oilor sale -i
e=presia ele2at0 a destinului s0u.
2loren5a, %&G&A%&'(A%&'J
%
Mauri"e 4lan"#ot; Le Livre 7 venir, Mallimard) %&G&) p. %JJ.