Cnptrol-ulVI

CANT DEATAC
Sec[iuneo I
fuezentare generald, clasificare gi principii
$1.
NoTIUNI INTRODUCTME
203. Generalitiifi
Sistemul cdilor de atac a fost conceput (LeS, Tratat de drept procesual civil, 2010,
pp. 681-683) pentru a se asigura identitatea inte dispozitivul hotdrdrii
judecdtoreqti
9i
adevdrul atit de necesar gi de dorit de p6rfile in litigiu. Rolul pe care il indeplinesc ciile de
atac este acela de a inldtura din cuprinsul hotiit'arii gregelile shecurate datoritl lipsei de
diligenlE a pdrfilor in prezentarea situafiei reale citre instanla dejudecatS, sau datoritll unei
interpret[ri gregite a legii sau neexercitdrii rolului
judecitorilor
tn procesul civil (Ciobanu,
Tratat..., vol. I[ 1997, p.321). Ca atare, c6ile de alac sunt menite si asigure indeplinirea
principiilor procesului civil, in special a dreptului la apdrare gi sb determine pronunlarea
unor solufii temeinice de citre
judecStorii instanfelor inferioare. Nu intotdeauna instanla
superioara solulioneazd mai corect decdt cea inferioarS, ins[ prin modul ?n care a fost
organizat2i
judecata
in fa{a instanlei superioare gi in raport de experienfa cerutd
judec[torilor
de la aceste instanle, potivit limitelor de vechime qi calificativelor pentru a putea promova
la o instan!6 superioard. impreun[ cu promovarea unui examen penfu demonstrarea
cunogtinlelor qi a performanlelor gtiinlifice ale candidatului, se poate ajunge la concluzia cd
hotiirdrea instanlei superioare preztntlgarunlii mai mari in a exprima adevdrul.
in ceea ce privegte dreptul intem al statelor care au aderat la Convenlia Europeani a
Drepturilor Omului, prin care qi Romdni4 se reline c[ sunt recunoscute gi consacrate c6ile
de atac gi ca o reflexie a art. 13 gi art. 6 din CEDO (cauzaGolder c. Regatului Unit, 1975,
citatd
9i
in decizia Curlii Constitufionale rr. 522 din 11 octombrie 2005, publicat6 in
Monitorul Oficial nr.993 din 9 noiembrie 2005).
Instanlele
judec[toreqti
interne verific6 legalitatea hotirflrilor
judecltoreqti pronun]ate
de instantele inferioare, dar gi a altor hotir6ri date de organe cu sau fHr6 activitate
jurisdiclionalb,
datoritd faptului cdart.2l din Constitulie consacri accesul liber lajustifie'
Ca atare, se impune rcalizarea distinctiei tntre nofiunile de control
judioiar,
respectiv de
confol
judecitoresc,
deoarece c[ile de atac reglementate de Codul de procedur[ civil[
tin
de institulia controlului
judiciar.
Prn control
judicrar se intelege posibilitatea instantelor
judecdtoregti
superioare de a
verifica legalitatea gi temeinicia hotdrdrilor
pronuntate de instanlele
judecitoreqti inferioare
iat dacd glsesc necesar, de a le cas4 anula, respectiv modifica pe cale pe care le consideri
nelegale gi netemeinice. ln fiteratura de specialitate este explicatti notiunea de control
judiciar
ca fiind pe de o parte dreptul, iar pe de altd parte obligatia instanfelorjudec[toregti,
de a verifica legalitatea qi temeinicia hot6r6rilor instanlelor
judec6toregti
inferioare
(Ciobanu, Tratat..., vol. II, 1997, p. 323).
Partea I. Partea generald 321
Controlul
judecdtoresc
desemneazd posibilitatea instanfelor
judecdtoregti
db a verifica
legalitatea gi temeinicia unor acte cu sau frrd caracter
jurisdiclional,
emise de organe din
afara sistemului
judiciar.
$2.
CLASIFICAREA CAILOR DEATAC
204.Prezentare
Avdnd in vedere dreptul pozitiv, trebuie rcalizatd distinclia intre clile de atac
reglementate de Codul de procedur[ civil[ qi c6ile de atac speciale, prevdzute in alte acte
normative, tntre ciile ordinare
gi
cele extraordinare de atas, intre ciile de atac de reformare
gi cele de retractare, intre ciile de atac devolutive qi cele nedevolutive.
Ciile de atac prevdztte de Cod reprezrnth dreptul comun in materie in raport cu orice
alte dispozilii speciale, derogatorii. tn reglementdri cu caracter special sunt consacrate cdi
de atac caxe pot fi exercitate impotriva anumitor hotdriri, provenind de la un anumit organ
or activitate
jurisdiclionalA (O.U.G. nr. 3 4 1 2006).
205. Ciile de atac ordinare gi cii de atac extraordinare
in sistemul ciilor de atac prevdzut de Codul de proceduri civili, o clasificare
importantd a cdilor de atac este aceea care le imparte tn cdi de atac ordinare gi cii de atac
qtraordinare.
Cdile de atac ordinare sunt acelea care se pot exercita de c6he partea interesatti firi a fi
revoie s6 se incadreze in anumite motive strict previzute de lege. Face parte din aceasti
categorie, apelul.
Ciile extraordinare de atac sunt acelea care pot fi exercitate de citre partea interesatii
numai in cazurile qi conditiile reglementate expres de normele procesuale. Se tncadreazS
aici: recursul, contestafia in anulare, revizuirea,
Raportul dintre cdile de atac ordinare gi cele extraordinare consti in aceea cd atdta
treme cdt pxtea arc deschisi o cale de atas ordinarb ea nu poate exercita o cale
errtraordinari de atac. Astfel, dac6 apelul nu este exercitat degi este prevlzut de lege,
recursul este inadmisibil, afard de canl/- in care parlile consimt expres, prin inscris autentic
sau prin declaralie verbal6" dat6 in fala instantei a cdrei hotdrdre se atacL gi consemnat2i
intr-un proces-verbal, c5 se exercitil direct recursul.
206. Ctile de atac de reformare gi cli de atac de retractare
Cdite de atac se mai clasifici
gi in raport de instanla care este competent6 s[ le
solufioneze, distingdndu-se intre cdi de atac de reforrnare, prin care se realiz-eazA controlul
jndiciar
qi care sunt solulionate de instanfele superioare
Si
cdi de atac de retractare, care se
adreseazi chiar instantelor care au pronunfat hotiirdrea respectiv6 gi care izeaze, retragerea
propriei hotirdri gi pronunlarea alteia legale. in prima categorie se incadreazd apelul gi
recursul, iar in cea de-a doua categorie se incadreazE contestalia ?n anulare gi revizuirea.
207. Ciiile de atac devolutive gi c5i de atac nedevolutive
'
CSile de atac se mai clasifici in devolutive
Si
nedevolutive,' dufi,ecum provoaci o noud
jrdecati
in fond a cauzei sau nu.
328 DREPT PROCESUAL CIVIL
Apelul este calea devolutivl de atac reglementatii de Cod iar revizuire4 sub anumite
aspecte poate primi aceeagi calificare.
Recursul sau contestafia ln anulare nu presupun o nouijudecatd in fond,
judecata
ciii
extraordinare de atas reprezentdnd numai o proceduri speciall i:n care se verificl
indeplinirea cerinlelor legale, dar indirect dupd admiterea cdii extraordinare de atac se
ajunge la rejudecarea in fond a caaz-ei.
$3.
PRINCIPII iN MATERIA CAILOR DEATAC
20E. Principiul tegalitlfii
Dup6 ce enumerfl ciile de atac recunoscute in sistemul procesual rom6n, noul Cod de
procedur[ civild prevede expres cd hotlrdrea
judec6toreasci
este supusd numai ciilor de
atac prevdzlte de lege, ?n condiliile gi termenele stabilite de aceast4 indiferent de
menliunile din dispozitivul ei.
Ca atarc, calea de atac, cu toate trdsiturile acestei4 este dat6 de lege, indiferent de
menliunile f6cute in hotlrdrea atacatd, fie ca o consecint[ a unor texte susceptibile de
multiple interpretiri fie chiar din eroare. Astfel, legea prevede c[ nu produce niciun efect o
menliune inexactd din hot5r6re, prin care se aratii clpartea are deschisd o anumitii cale de
atac impofiva acesteiq deqi legea nu o prevede. Chiar dacd partea, cu nerespectarea
menliunilor din dispozitivul hotirdrii, dar cu respectarea prevederilor legii, exercit[ o alti
cale de atac (cea legal[), se va soluliona aceasta deoarece instan{a superioard este obligati
s6 aplice legea nu si solulioneze o cale de atac neprevdzuth de normele in vigoare (nalta
Curte de Casalie gi Justifie, Seclia civili gi de proprietate intelectuald, deciziam. 532 drn27
ianuarie 2005, in Buletinul Casa{iei nr. 412005,p. 42
-
in sensul ci indicarea gregit2i de cife
judec[torie
asupra c6ii de atac nu poate atrage tnfrAngerea principiului legalitafii cu privire
la ciile de atas prevdzute de lege in diferite materii; tnalta Curte de Casafie gi Justifie,
Seclia I civilS, decizia nr. 8039 din 1l noiembrie 2011).
Prin urmme, instanfa superioar[ nu poatg respinge calea de atac ca inadmisibilS, decit
atunci cdnd ea nu mai e posibili, potrivit legii.
Tocmai ln aplicarea principiului legalit5lii, qi pentru a proteja parte4- conserv6ndu-i-se
calea de atac, noul Cod de procedurd civilb reglemerfieazi obligativitatea instanfei care
respinge ca inadmisibilL calea de atac neprev6zuti de lege, exercitatii de partea interesat2l
deoarece a avut in vedere menliunea din didpozitivul hotdr6rii atacate, de a comunica
hotirArea tuturor pdrlilor caf,e au luat parte la
judecata
in care s-a pronunlat hotiirdrea
atacatl,.
Aceastii comunicare se face din oficiu qi este menitii s[ permiti pfulii si exercite calea
de atac prcvdz.,ttd de lege, de vreme ce calea de atac solufionatS, prin respingere ca
inadmisibil4 nu a atras solufionarea acestei4 ln privinfa analiznrii aspectelor contestate, in
raport de hotdr6rea atac,atd.
Cu alte cuvinte, daci dispozitivul unei hot[rdri prevede ci ea este susceptibili de
recurs, partea exercit6 aceastil cale de atac gi instanfa de confol o respinge ca'inadmisibila,
deoarece hot6r6rea era supusi apelului, de la comunicarca deciziei date asupra;,recursului",
va curge termenul pentru exercitarea apelului. Practic, exercitarea recursului a declanqat o
procedurd ineficientii care va fi automat urmat6 de alta, in care se solufioneazE calea de atac
prevdzuti de lege, evident dacd aceasta este exercitatE.
,
Insa, fa!6 de formularea art. 457 alin. (3) NCPC, care permite gi o altd solufie, este
posibild calificarea cdii de atac, potrivit prevederilor legale, instanta investitd cu
!
s
c
J
h
p
t
d
n
d
e
-
U
p
p
d
I
p
d
Partea I. Partea generald
329
soluflonarea c[ii de atac exercitatl conform menflunii greqite din dispozitiv, put6nd
califica
corect calea de alac, potrivit legii, urmend sd o solulioneze
linaL
Curte'de Casagie gi
Justifie, Secfial civil5, decizianr.3l din l0 ianuarie ZOl2).
-
In materia apelului, rroul Cod de procedur[
civill aratii ci sunt supuse apelului gi
hotiirdrile date in ultime instanta dac5, potrivit legii, instanfa nu putea
ra
3ua"""
dec6t in
primi instanfE- Prin urmare, chiar daci instanta a solufionat in ultima instanf4 gregit, degi
hebuia s[ soMoneze prinh-o
hotdrdre susceptibill de apel, acesta va putea
fi oLr"it"t,
deoarece este prevdzut
de lege.
De asemene4 noul Cod de proceduri
civild arati cd hotirdrile date in ultimd instanfa
riman neapelabile, chiar daci in hotiir6re s-a aritat cd au fost pronunpte
in prim6 instant4
deoarece calea de atac rezulti din lege iar nu din dispozitivul hotiirdrii, astfel ca apeiui
exercitat pohivit menfiunii din hotiirdre va fi respins ca inadmisibil.
-
Fatr de aceste prevederi,
rcanlt5 cd,aparcnfanu va prima legalitigii, astfel cE tn ipoteza
in care
judecebrul,
fir[ respectarea prevederilor
legale, menlioneazi-pe hotiirare gr"iit, ,u
privire
la calea de atac care poate fi exercitatS, va putea fi exercitata numai calea di atac
previzuti
de lege.
Spre exemplq in materia sffimutErii, hotiirdrea este definitivi, pohivit
noului Cod de
procedurl
civil6, in sensul c[ nu poate fi ataaatd,nici ou apel nici ou r"curs. Dacd instanf4
solufiondnd
cererea de studmutare, menfioneazi in hotnrnre cI aceasta este supus6 apeluiui
sau recursului qi aceastii cale de atac se exerciti, se va respinge ca inadmisibil6,
deoarece
legea nu perrrite niciuna dintre aceste cdi de atucimpotiva hofirdrii de sfrdmutare.
De asemene4 in materia cererilor cu valoare redrxE" dac6 instanta pronunp
sentinla cu
menflunea
cd este datii in ultim[ i*tur,ta, dar partea interesati exercitii apeiul impotiva
o{:in acesta se va
judec4
deoarece noul Cod de procedurd civil[ prevede
ca7a" de atas a
apelului, impofiva acestei hotir6ri.
209. Unicitatea ctrii de atac
O cale de atac poate fi exercitatii numai o singur[ dat5, impofiva unei hotirfiri.
Cerinfa textului noului Cod de procedurl civild este calegeasi prevadi
acelagi termen
de exercitare pentru toate motivele existente la data dechrarii acetei cai de aiac, dac1
termenele
sunt diferite fiind exercitate ciile de atac in termenul aferent fiec5reia (sentin{n
prin care se dispune suspendarea execut6rii actului administrativ
-
5 nle de la comunicml,
dar totodati gi anularea acestuia
-
15 zile de la corpunicare).
-
CaJd prin aceeaqi hotiirfire au fost solufionate qi cereri accesorii, hotiir6rea este supus6
in integuf
ei ceii de atac previzute de lege pentru cererea principal5,
in virtutea regulii
occesorium sequitur principalem,
temrenul de apel saq dup6 caz, de recurs fiind cel de
drept comun, chiar dac[ prin legi speciale se prevede altfel.
-
DacE ins6 prin aceeagi hotirdre au fost solulionate mai multe cereri principale sau
incidentale,
dinte care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotiirArea ?nintregul
ei este supusi ciii de atac ordinare, respectiv apelului, iar decizia din apel va fi supusa
recursului.
CAnd hotiir6rea prin care se rezolvi mai multe cereri principale
sau incidentale este
datii in apel, hotiirdrea este supudi recursului.
Dacd hotlrdrea cu privire la o cerere principal[ sau incidentali nu este supus6 nici
apelului gi nici recursului, solulia cu privire la celelalte cereri rimAne supusi ciilor de atac
in condifiile legii.
330
DREPT PROCESUAL.CIVIL
Scopul urm[rit de legiuitor-. a fost acela de a asigura pirlii interesate posibilitatea
exercitiirii cdii de atac prevdztte de lege, in fiecare caz. frrd a fi afectatl sau lipsitii de calea
de atas prevdzltd de lege penfiu cererea formulata prin jocul
regulilor aare statueazl
raportul dintre cererile principale gi cele incidentale. Caatarc, se acordd pirlti o cale de atac
suplimentar6 penffu capetele de cerere penffu care aceasta nu este prevdnttl (cererea
principald
-
hotiir&e susceptibild de apel; cerere reconvenfional[ a cdrei valoare determihl
o solutie in primi qi ultimd instan!6).
Totodata, dac6 nu este posibil si se exercite calea de atac pentru cererea principalS,
deoarece aceastz nu este susceptibilS de nicio cale de atac, se va exercita calea de atac
prevdzttti de lege pentru cererea incidental5"
210. Ordinea exercitirii ciilor de atac
tnainte de a se exercita ciile extraordinare de atac trebuie exercitat apelul, dasd aseastd
cale de atac este prevdzttti de lege, impotriva respectivei hotdrdri, 1n caz contar, recursul
fiind inadmisibil.
Principiul a fost recunoscut gi anterior, degi in Cod nu avea o reglementare expresii,
fiind insd binevenitii consacrarea sa in text pentru evitarea oricdror conhadicfii. Rafiunea
normei este datl de faptul cI apelul este calea de atac de drept comun, devolutiv5,
necondilionatd de anumite motive, astfel cd orice criticd adusi sentinlei se poate face pe
aceasti cale.
Fa!6 de principiul disponibilitnlii pdt$ri in procesul civil, noul Cod de procedurd civild
permite pfulilor ca, dacil toate consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaralie
verbal4 dati in fala instanlei a cdrei hot5r^are se ataci gi consemnatil intr-un proces-verbal,
impohiva hotdrdrii susceptibile de apel si fie exercitat direct recursul, cu respectarea
termenului de apel.
Recursul se poate exercita la instanfa care ar fi fost competenti sE
judece
recursul
impotriva hotiirdrii date tn apel iar nu la instanla de apek
Fald de caracterul special al acestei convenlii a pdrfilor, noul Cod de proceduri civild
limiteazimotivele de recurs doar la cele privind incilcarea sau aplicarea greqitii a normelor
de drept material, eventualele deficiente procedurale fiind acoperite de convenlia pdr,tilor,
care astfel derogd de la prevederile de proceduri aplicabile in mod normal.
DupS exercitarea apelului, c6ile extraordinare de atac pot fi exercitate qi concomitent,
tnsi dintre acestea, recursul se va soluliona cu prioritate.
Sec{iunea a II-a
Apelul
$1.
REGULI GENERALE PRMNDAPELUL
211. Definifie
Apelul este o cale de atac ordinarE, de reformare, devolutivi qi suspensivi de
executare, prin care partea interesatii poate invoca oriOe nemultumid fati de hotir6rea
pronunfati de c6tre prima instanfi de
judecati.
Partea L Partea generald 331
212. Obiectul apelului :'
In general orice hotlr6re poate fi atacath cu apel, iar acolo unde legiuitorul a considerat
ci se impune suprimarea lui a aritat-o expres.
.
Noul Cod de procedurb civili arati c6 obiectul apelului este reprezentat de hotiir'arile
pronun{ate in primd instan!6.
Daci legea prevede expres c5 hotirdrea nu este supus[ apelului, fie ea va fi supusi
recursului fie nu va fi supusd niciunei cdi de atac, ddoafece legea aruti ci este pronunptii tn
ultimi instan!6 sau c6 este definitivi (incheierea de reexaminare in procedura de
regularizare a cererii de chemare in
judecat2i
-
afi. 200 NCPC, incheierea de autorizare a
executorului in sensul continuirii aplicdrii sechestrului
-
art. 732 NCPC, incheierea
instanlei de executare de incuviinlare a administratorului-sechestru sd ?ncheie contracte de
inchiriere sau de arendare
-
ar:t.8OZ NCPC, incheierea prin care se so$oneazS cererea de
suspendare a urmiririi imobiliare la cererea debitorului
-
afi.823 NCPC)'
Ca atate, in regulS generald nu sunt supuse apelului sentinlele pronunlate in ultima
instanta cu exceplia cazlJ:ui cdnd potrivit legii, instan{a nu putea si
judece
decdt in primd
instant4 dar a menflonat totuqi cd hotir6rea este pronunlatii ?n ultimd instanta"
Similar, hotlrdrile date in ultimA instan!6 nu sunt supuse apelului, chiar daci in
hotardre s-a ardtat c[ au fost pronun]ate in primd instan][ gi ar putea fi exercitatl aceast2i
cale
$e
atac, parteanecunoscdnd dispozifia legali.
l
incheierile premergdtoare. hotErdrii se pot ataca numai odati cu fondul cauzei, cu
excepfia acelora penffu care legea prevede expres o alti solufie
lart.
64 alin. (4) NCPC].
Orice apel fbcut impotriva hotiir6rii se socotegte ftcut qi impotriva incheierilor premer-
gifioare, astfel cI partea nemu$umiti poate si atace orice chestiune procedural5, care,
cuprinsi intr-o asemenea incheiere a determinat solulia ftnald a procesului, fhr[ insd a
respecta procedura legal6.
Nu sunt supuse apelului gi nici recursului, mdsurile de adminishare
judiciar4
cum sunt
rezolutiile puse de instanfi pe cererile formulate de persoane interesate (eliberarea de
fotocopii de pe actele dosarului potrivit art.128 din Hotirdrea CSM rtr.38712005).
Nu existii apel in materia contenciosului administrativ, hotiirdrea tribunalului sau a
cu4ii de apel fiind susceptibild numai de recurs (-egea m. 55412004 a contenciosului
adminishativ).
in concluzie, in reguli generali hotiirdrile pot fi atacate cu apel, cu exceplia cazurilor in
care legea arathclele nu sunt susceptibile de a fi atasale cu aceastil cale de atac sau atunci
c6nd legea le declar[ definitive sau susceptibile numai de recurs.
Acolo unde legea nu spune nimic in legituri cu calea de atas ce se poate exercita se va
putea exercita apelul, aceasta fiind regula generald fafa de afi- 466 alin. (l) NCPC.
Obiectgl apelului il constituie, in principal, dispozitivul hotirdrii
judecitoregti,
deoarece in cazul in care dispozitivul este favorabil pirfii, aceasta nu are interes s[ exercite
calea de atac. Sunt insl qi situafii in care dispozitivul nu este sus{inut in considerentele
hotifuexii gi acestea sunt de natur[ sd afectezn partea care a cdStigat procesul (Ciobanu,
Tratat..., vol. II, p. 370; inatta Curte de Casalie qi Justifie, Seclia civill
9i
de proprietate
intelectuata deciaa nr.2758 dn 24 martie 2011, in RRDJ nr. 4l20ll, comentariu
o *ii"*#;'rllr?^regea
procesuali arati cd se poate exercita calea de atac
ai
numai
impotriva considerentelor hotirdrii, dar circumstanfiazi
posibilitatea exercitirii apelului de
situqtia in care respectiva motivare cuprinde dezlegdi ale unor probleme de drept ce nu au
332 DREPT PROCESUAL CIVIL
legdturi cu
judecata
acelui proces sau care este gregit6 sau cuprinde constatiri de fapt ce
prejtfiiciazdparta.
Dac5, spre exemplu in considerentele deciziei se refine ci o. parto este titularul unui
drept, nesupus acelei
judecafi,
aspect care nu corespunde realitSlii, partea interesatii va
putea critica aceastii refinere in calea de atac, degi dispozitivul sentinlei li este favorabil.
De asemenea" dacl solufla a fost de respingere a cererii de respectare a servitulii de
trecere, motivat de faptul cd nu existd opunere din partea p6rdtului, acesta va putea qxercita
apelul penfu a se reline cI motiwl respingerii cererii este dat de faptul cE dreptul de
servitute de trecere nu a fost constituit.
in asemenea situalii, anterior adoptdrii noului Cod de proceduri civili s-a propus
solulia respingerii c6ii de atac, ins6 cu schimbarea motivelor pentru care s-a pronunlat atare
so@e. De asemene4 in ipoteza aderdrii la apel, reglementati de disp. axt. 293 C. pr. civ.
anterior, exista posibilitatea schimbirii hotdrdrii (in sursul de considerente) fhrd a se mai
exercita de cdtre partea interesati calea de atac respectivi
@eleanq
Consideralii cu privire
la apel in ambian{a proiectului Codului de procedwd civild, in Pandectele Romdne
nr. 1212009, pp. 1 5-40).
in prezent, instanfa superioard apreciind dac6 este cazul sd se admiti sau sd se respingi
calea de atac exercitatl, pentru schimbarea considerentelor va trebui si admitii calea de
atac, cu consecinla inliturdrii acelor considerente
gi a inlocuirii lor cu propriile
considerente, menlindnd solulia cuprins6ln dispozitivul hotirdrii atasate
laxt.
461 alin. (2)
NCPCI.
Chiar dacd potrivit legii hotirdrea este susceptibili de apel, acesta nu se poate exercita
c6nd partea a renunlat expres la apel cu privire la o hotdr6re. In aceeagi situalie se afl6
pafieacare a executat in parte sentin!4 care nu era susceptibili de executare provizorie de
drept sau
judecitoreascE,
acesta neputfnd si exercite apel impotriva dispoziliilor din
hotdrdre pe care le-a executat deja.
213. Subiectele apelului
Chiar dacd legea procesualdta aruti cine poate exercita apelul este cert cd aceasti cale
de atac nu poate fi formulatd de c6tre o persoand care nu a participat la
judecatd
in prim6
instan!5. Astfel, in reguld general[ apelul poate fi exercitat numai de citre pdr,tile
procesului, sau de succesorii lor in drepturi, ori de cei care rcprezintd drepturile persoanelor
incapabile. Apelul se exerciti qi de c6ile cei care au devenit pe4r in proces pe parcursul
derullrii acestuia
&e$,
op. cit., p.552'5, cum sunt: intervenienfii, chemalii in
judecatii
sau in
garanfie, cei mdtali ca titulari ai dreptului etc.
Ca gi in cazul cererii de chemare in
judecati
nu trebuie confundat titularul apelului cu
mandatarul convenlional al acestui4 care poate exercita qi el apel, dar numai in numele gi
pe seama celui care l-a imputernicit. Spre deosebire de mandatarul convenlional de drept
comun, avocatul are indatorirea profesionald de a declara apelul pentru partea pe care o
reprezinti, chiar in lipsa unei imputemiciri, dacl considerd ci aceasta se impune in raport
cu imprejurdrile cauzei
[axt.
87 alin. (2) NCPC]. Este un aspect care
]ine
de natura obligafiei
avocatului, de diligent4 de prudenf5, partea trebuind sd fie asigurati ci drepturile sale sunt
bine protejate avdnd in vedere faptul ci are apdrarea calificatil
Chiar dac6 noul Cod de proceduri civili cere expres ca cel ce exercit6 apelul sd
justifice
un interes, atare condifie se aplic6 datoritii regulilor generale, astfel cd dacl partea
nu a fost dezavantajallprin hotiirdrea pronunfati, apelul se va respinge ca lipsit de interes.
Pstea L Partea generald
333
in afard de pdrfile procesului, in unele situafii expres prevAzute de lege gi alte persoane
$.u organe pot declara apel. Este cazul: succesorului cu titlu particular al unui drept
&bdnditor dupi pronunlarea sentinfei in prima insiaqa
6i
anterior scurgerii termenului de
Ael;
creditorului chirografar care exerciti agtiunea oblici in numele debitorului sAu, in
ondiliile axt. 1560 C. civ.; procurorului, care chiar daci nu a luat parte lajudecarea pricinii
poate si exercite calea de atac impotriva hotirdrii, in condifiile legii'
in apel pddile se numesc apelant gi intimat, iar dacd fiecare parte declard apel, fiecare
ra purta ambele calitiili de apelant
gi de intimat, ln ordinea in care au avut calitatea de
rclaman! respectiv pfltdt in fafa]rrimei instanle'
214. Termenul de apel
Termenul de apel este de 30 de zile qi curge de la comunicarea hotiir6rii primei
irstanle, afard de cazt1rle in care legea dispune altfel. Aceastii dispozilie normativi
corespunde conlinutului principiului echipolentei, conform cu care comunicarea hotnr"arii
cste reprezentathde alte momente, cu alte cuvinte alte situalii sunt asimilate comunic6rii
herdrii. Sunt astfel de cazuri: curgerea termenului de la data la care partea a cerut
comunicarea hotiir6rii c[tre partea potrivnicl sau a primit numai o copie a hotrrdrii sub
$rnnetur4 spre exemplu ca unnare a cererii fbcute la arhiva instanlei (art. 184 NCPC);
curgerea termenului de la momenhrl
primirii incheietii de incuviin{are a executirii silite,
fuarece odati cu aoeasta se comunic[
qi o copie de pe hot[rire (aft. 666 NCPC); cnrgerea
termenului de apel de la data la care partea a declarat apel chiar anterior comunicitii
hotiririi, deoarece se presupune c6 de la acest moment cunogtea conflnutul ho6rArii
atacate, astfel cf, t o *ii este nevoie de comunicare
(nalta Curte de Casatre
Ei
Justifie,
Secfia comercial[. decizia nr. 353 d:rl,26 ianuarie 2005, pp. 53 qi 5a).
Procuronrl poate exercita apel impotriva oricirei hotit'ari iar Codul distinge dup[ cum
acesta a luat sau nu parte la
judecata
in primd instan!6. Dac[ procurorul a fost parte la
judecat6
termenul de apel curge penfu el de la comunicare, ca pentru orice parte.
DimpotrivS,
dacd nu a luat parte la
judecat[
termenul de apel curge de la pronuntare,
&rit6 faptului c6 parchetului nu i se face nicio comunicare de weme ce nu a participat la
futi-
Termenul
de apel se intrerupe prin moartea pirfii care are interes s[ fac6 apel qi prin
Etea mandatarului c[ruia i s-a ficut comunicarea hotnr6rii. in caanl decesului pa4ii,
mtewenit in tetmenul de apel, se va etectua o noui. comrxricare a hotfufuii la ce\ din urmE
domici\iu al defrxrctului, pe numele moqtenini qi frr6, a se artrtarirumele qi calitatea ftec6tul
moqtenitor, iar termenul de apel va curge de la data acestei din urm[ comunic[ri. Pentru
1noqtenitorii incapabili, cu capacitatea de exercifiu restdnsi sau a dispdrulilor, ori 1n caz de
moqtenire vacantS, termenul de apel va curge din ziua in care se va numi un tutore, curator
sau administrator provizoriu.
Dac[ termenul de apel se ?ntrerupe prin moartea mandatarului cdruia i s-a ficut
comunicare4 se va face o noui comunicare la domiciliul
pdrtii reprezenbte, termenul de
apel incepdnd s6 curg6 din nou de la data acestei din urmS comunicari.
Dac6 nu se exercitii apel in termenul prev6zut de lege hotiir6rea se definitiveazi
9i
poate fi pus[ in executare, iar dacd se declari aceasti cale de atas, pdnd la solutionarea sa"
ilogmrea primei instanle nu va putea fi pusd in executare, cu exceplia cazurilor de
executare wemelnici de drept sau
judecitoreascd, c6nd exercitarea clii de atac nu va atrage
suspendarea executiirii.
334 DREPT PROCESUAL CIVIL
Efectul neexercitiirii apelului in termenul prevdn$ de lege este reprezentat de
deciderea din dreptul de a mai exercita aceastd cale de atac, cu exceplia situafiei in care se
demonsfueazd o cauzd tntemeiatii pentru intSrziere gi se obtine repunerea in termenul de apel
(inalta Curte de Casalie gi Justifie, Seclia civil4 decaia w. 3790 din 20 rnai 2004, in
Buletinul Casaliei nr. l/2005, p. 61; inalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia civild gi de
proprietate intelectual5" decizianr. 339 din 20 ianuarie 2005, Kogu, Fanu-Moca, Repunerea
in termenul de apel, in Dreptul nt. 312009, pp. I l7-118; lnalta Curte de Casafie gi Justdie,
Secfia I civilfl decizia nr. 2662 din 6 aprilie 20L2). Cererea de repunere in termen este un
incident procedural asupra cdruia se pronunfi instanfa competentl s[ solulioneze calea de
atac, astfel cd cererea de repunere in termenul de declarare a apelului se adreseazd instanlei
de apel, care este competenti si o solufioneze,iar nu instanlei a cirei hotiirdre se atacd sau
instanlei de recurs.
215. Apelul incident gi apelul provocat
In unele situafii, expres prevdzute de lege, apelul ajunge sd fie declarat eficient peste
termenul de apel legal reglementat datoriti particularitdfii situa,tiilor respective.
Este cazul apelului incident gi a celui provocat.
Astfel, in primul cazn dasd o parte cdqtig[ procesul la prima instanf4 ea nu va putea
declara apel impotriva hotilr6rii, degi ar putea fi interesat2i de aceast4 datoritii faptului cd
hotiirdrea respectivi nu solulioneazi cauza sub toate aspectele, recunosc6ndu-i dreptatea
intemeiat numai pe unul sau unele dintre motivele invocate. In aceastii ipotezi, dacd partea
adversi declari apel, intimatul va putea s[ declare apel incident (s6 adere la apelul f[cut de
aceasta), prinh-o cerere proprie, cate s[ tindi la schimbarea hotiirdrii primei instan]e
(aderarea la apel in Codul anterior). Aceastfl cerere poate fi ficutii dup6 scurgerea
termenului de apel pentru toate pdrfile, depunerea urmdnd si se faci odatii cu intAmpinarea
la apelul principal (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civila
prin ordonanla de urgenfd a Guvernului nr. 138/200Q in Dreptul nr.212001, p. I1).
DacI pe fondul acestei ipoteze apelantul principal igi retrage apelul sau daci acesta este
respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care exclud cercetarea fondului
procesului, apelul incident va r6mdne fdrd efect (art. 472
-
Apelul incident).
O alti situafie in care apelul este valabil degi este declarat peste termenul previzut de
lege este aceea in care, pe fondul unei coparticipdri procesuale sau al unei extinderi a
cadrului procesual prin intervenirea terfilor in proces, cel care a cdqtigat procesul la prima
i^t o,ta, devenit infimat in apelul principal, declar[ apel impotriva altui intimat sau al unei
persoane, care a figurat la prima instant6'5i care' nu este parte in apelul principal. Aceastd
declarare a apelului se poate face gi peste.termenul de apel, dar cel maitArziu odatii cu
intdmpinarea la apelul principal, daca-
jtdecata
carc urmeazf sd se efectueze este de naturd
sl schimbe situa{ia
juridici
a autorului apelului (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse
Codului de proceduid civild prin Ordonanla de urgergd a Guvernului nr. Ii8/2000, in
ln aceste ipoteze, schimbarea hotiir"arii primei instanfe trebuie si
lind
cont de principiul
non reformatio in pejus, situa{ia cfeath prin hotiirdrea primei instanfe, in favoarea p6r,tii care
face astfel apel neputlind fi schimbatii.
Apelantului nu i se poate inriutlfi situafia prin hotirdrea instanfei de apel nici in cazul
coparticipirii procesuale sau al extinderii oadrului procesual la prima instanti cu alte
persoane (intervenienfi, chemali in garanfle etc.), dacd intimatr.rl declar[ apel, dupi
!
u
G
-
II
al
G
G
d
a
n
a
n
r
I
I
I
i
Partea I. Partea generald
s35
implinirea termenului de apel, qi impotriva altui intimat sau al unei persoane care a figurat
apage la prima instanfflqi care nu este parte in apelut principal, in acestd cazuri intimatul
in apelutunei pfufi din raportul cu pluralitate procesuald, avind
qi calitatea de apelant in
apelul formulat impotriva unui coparticipant'
Astfel, conform noului Cod de procedu;i civili apelantului nu i se poate creain propria
cale de atac o situalie mai grea decdt cea stabiliti prin hotdrdrea primei instanfe, cu excep]ia
cazurilor in care el consimte expres la aceasta sau in cazurile
prevdzute de lege.
Noul Cod de proceduri civild nu mai face deosebire intre motivele de ordine public6 de
drept material sau procesual, niciunele dinfie acestea neput6nd trage imiuti{irea situafiei
apelantului afari de prevedere expres6'
Astfel, daci se invoci motive de ordine
public6 de drept material tn' apelul
reclamantului cdruia i-a fost admis[ in parte cererea
qi care criticd sentinla pentru ceea ce nu
a primit, instan{a de apel poate constata ci actul pe utre s:a intemeiat cererea este afectat de
nulitate absolutS, fhri insd a respinge integral acliunea
fart.
1247 alin.
Q)
C. civ']'
De asemene4 excepliile procesuale care pot fi invocate
Ei
de instanla de apel din
oficiu, deoarece se pot ridica in orice stadiu al pricinii, nu vor putea atrage penfu partea
apelantii o situalie defavorabilS fa!6 de solutia din sentinfS, afarS de cazul in care legea
pievede contrariul. Astfel, in ipoteza de mai sus, in apel se poate constata lipsa calitiilii
procesuale pasive a intimatului, insl cererea nu va fi respinsd pentru acest considerent.
Dac6 insi tn apel se constati incidenla autorit5lii de lucrujudecat, pdrfii apelante i se
poatecreainpropriacaledeatacositualiemaigr"]adecitaceeadinhottir6reaalacath,
deoarece art.432 NCPC prevede expres acest lucru. In acest cazrtaliunea pentu care s-a
recunoscut autoritatea de lucru
judecat
a hotiirArii definitive este mai putemic[ decdt
principiul non reformatio in pejus, nefiind de acceptat ca o noui
judecati
si se desfrSoare
intre aceleagi pdr.ti, pentru acelaqi obiect qi aceeaqi cavzil.
216. Cererea de apel. Con$inut
Cererea de apel, ci orice cerere prin care se sesizpazA instanfa de
judecati
va cuprinde
numele, domiciliul sau regedinla pirgilor, iar pentru persoanele
juridice,
denumirea qi sediul
lor, iar dup1 caz. numirul de inmahiculare in registrul comertului sau in registrul de
inscriere a[ persoanelor
juridice,
Codul fiscal qi contul bancar. In cazul ?n care apelantul
locuieqte in str[indtate el va fi obligat sd arate domiciliul ales in Rom6nia, unde urmeaz6 si
i se faci toate comunicdrile privind procesul.
Pe l6ng[ aceste aspectegenerale ale cererii de chemare injudecat[, cererea de apel va
tebui s6
"rpri"ae
sub iancliunea nulitdfli ar[tarea hotirdrii care se ataci qi semnitura pdrfii,
trebuind s6 fie insofit6 de dovada taxei de timbru aferentE. Hotiirdrea se va identifica prin
num5r, dat5, instanfn care a pronunlat-o, numirul de dosar in care a fost pronun{at6, iar in
plus elementele saie se ,oi completa cu acelea referitoare la pdr,tile din proces gi la
iispozitivul hotiirdrii. in ciuda nutita{ii prevlzute expres de lege, potrivit noului Cod de
procedur6 civild, lipsa semn[turii se va putea completa oricdnd pe parcursul
judecirii
apelului iar taxa de timbru se va- putea depune
pAn[ la prirnul de
judecati
la care
pmtea a fost legal citatd in apel. in acest context, dac[ se'constatii lipsa taxei la depunerea
cererii de apel, instanla de apel va pune in vedere timbrajul la primirea dosarului, pentru ca
partea s[ poat6 achita pdnn
b
primul temen de
judeqatii.
De asemene4 cererea de apel va mai cuprinde
gi motivele de fapt qi de drept pe care se
intemeiaz[ precum qi dovezili
pe care acestea se sprijin4 care pot s[ fie dovezi deja
336 DREPTPROCESUAL CIVIL
adminisfrate de c6ke prima instanp sau dovezi care se propun prin cererea de apel gi care
au fost respinse la prima instanfi sau dovezi noi, a cfuor necesitate in adminisfrare areanltat
dupi momentul in care se mai puteau propune dovezi la prima instanfn Daci aceste
elemente nu sunt aritate prin cererea de apel, sancfiunea care intervine este decdderea din
dreptul de a le mai invoc4 insd instanfa nu va respinge apelul ca ataxe, ci va
judeca p e baza
motivelor alilate la prima instanld, reanalizf;nd prObele administrate in dosarul cauzei
-
art. 476 alin. (2) NCPC (LeS, Tratat ..., op. cit., p. 559, asupra opiniilor Piduraru,
Stoenescu, Protopopescu)
Apelul se va putea motiva a$adax qi pen[ h primul termen in apel, atunci cdnd el s-a
declarat inainte de comunicarea hotiirdrii, deoarece in acest caz pxtea nu cunoaqte
motivarea adusi de instanfa de
judecati pentru solutia pronunfat5, astfel c5 penffu
motivarea apelului este nevoie de motivele hotirdrii, de care partea poate lua cunoqtinJd qi
dup[ momentul declardrii apelului.
Dac6 se propun probe noi apelantul va arbta in cererea de apel numele qi domiciliul
martorilor, respectiv va depune in num6d necesar inscrisurile pe care se intemeiazi.
Cererea de apel se depune in atdtea copii cili intimafi sunt, dar dacd, mai multi dintre
acegtia au un singur teptezefitant, acestora li se va comunica o singuri cerere gi un singur
rdnd din actele pe care se sprijinn apelul.
Noul Cod de proceduri civilS obligi la depunerea cererii, sub sancfiunea nulitdlii, la
instanfa a clrei hotdr6re se atac6, care vainainta instantei de apel dosarul cauzei, impreuni
cu toate apelurile ftcute impotriva hotir6rii dupi ce se implinegte termenul de apel pentru
toate pdrfile. Sub Codul anterior, textul similar a fost declarat neconstitufional, in ceea ce
priveste sanctiunea instituitSr, dupd modelul deciziei de neconstituflonalitate din materia
recursului, insi noul Cod de procedurd civild a pdstrat solulia anterioarE, menlindnd solulia
nulitilii cererii, pe de o parte, fald de interprekrea corectd a sancliunii prevlzute (nulitate
dependentd de vdt5mare, dar care se prezumi datorit6 prevederii exprese a nulitiilii),
distincti de cea relinuti in decizia de neconstitulionalitate (asupra confuziei intre nulitatea
absolutd cu cea expres[ Leq, Tratat ..., 2070, pp. 750 gi 751), iar pe de akd parte, deoarece
raliunile care impun depunerea apelului la aceeaqi instan!6
lin
in primul rdnd de securitatea
circuitului civil gi a raporturilor
juridice,
descoperirea unui apel depus la o instanli terf5"
dupS un interval considerabil de timp afagdnd consecinle asupra executiirii hotirdrii,
nemaivorbind despre considerentele de ordine qi rigoare care se impun tn materia declardrii
cdilor de atac
[Deleanu,
Observalii generale
Si
speciale cu privire la Noului Cod de
procedurd civild
$-egeanr.
13412010), in Dreptul w. lll20l0, p. 331.
Atunci cdnd, la primirea cererii de apel impreuni cu dosarul, instanfa de apel constati
cd acexta nu indeplinegte condifiile prevdzttte de lege, pregedintele instanlei trebuie sd
'
Deciaa nr.303 din 3 martie 20A9 refeitoare la excnplia de neconstitufio nalitate a dispozifiilor art. 288
a!1, (z)
!.
nr.
9iv.,
publicati in M. Of. nr. 239 din lO apritie 2009. Infra
-
oererea ae recurs. Cu aceea5i
motivare ln care nu se are in vedere ipoteza trimiterii cererilor prin pogtn
- ,,Sancliunea este cu at6t mai
nejustificati cu c6t eroarea depunerii ricursului la tnsfui instanp compeienta saJudece recursul ori la alte
instan{a decAt aceea a cdrei hotSrflre se ataci este imputabili o, oontai.".u."rtoioi,
ci gi magistratului sau
funclignqrului
lare
primelte cererea de recurs gregit tnAreptata, deqi are posibilitatea
sa-i inArime pe cel in
cauzi in sensul previzut
de lege,'.
Decizia Cu(ii Constitulionale nr. 139 drn 2l februarie 2006 referitoare la excepfia de neconstitufio-
nalitate a dispozifilol art. 2 pct. 3 C. pr.
giv.
E
al9 art. 5 aln (l) tezalntfui din tiAul )otr-;l Legii nr. 247/2d05
privind reforrna ln domeniile proprietb{ii
9i
justifiei, precum pi unele mlsuri adiacente publ'icata tu M. Ofl
nr. 258 din 22martie2006.
Pt
sti
tr(
de
nt
m
ju
in
ce
ln
m
in
ce
in
pr
da
de
de
c
att
tri
Ci
Ci
co
;i
ce
NC
SU
]r[t
su
ex
hc
CC
su
prl
Partea I. Partea generald
337
stabileasci lipsurile
qi s[ procedeze
,in
cazde nevoie la regularizarea
cererii' in acest sens el
tebuie sa ceia apeiantui,ri
s[ completeze
sau.s6 modifice cerereA in interiorul termenului
de apel iar atunci cdnd se apreciazd c[ intervalul rimas
p6nd la expirarea termenului de apel
nu este suficient,
preqedintile acord[ un termen scurt, de cel mult 5 zile de la comunicarea
inqtiinprii in crreia se depunl completarea sau modificarea
cererii'
Procedura care se urmeaza
in fala primei instanfe, anterior stabilirii termenului de
judecat4
se va unna
qi JupA primirea ceierii, respectiv a motivelor. de apel,
pregedintele
in t*,t"i care
primeqte cerela'dispundnd
comunicarea
lor intimatului, impreuni cu copiile
"Jirrrut
de
ie
inscrisurile al[turate
qi care nu au fost infi]iqate
la prima instan!6 qi pundnd
in vedere obligafia d" aJepuo"
la dosar intAmpinme
?n termen de cel mult 15 nle de la data
comunicdrii.
-
i"ta*pi"*"a se comunica de indatii apelantului,
de c[tre aceeaqi instan{i, care va pune
in vedere apelantului outigutia de a depune la dosar rSspunsul la intSmpinare in termen-de
cel mult 10 zile de la data-comunicdrii,
urmand ca intimatul si ia cunoqtinli de rdspunsul la
intflmpinare de la dosarul cauze\.
Dupl aceastii
proceduri,sau dac[ intimatul nu a depus intampinare in termenul
pr"rarot de lege ,uo du"a apelantul
nu a comunicat
rdspuns la intampinare in termeru
la
Lta expirarii tJrmenului corespunzetor,
dosarul
primegk tenlen, in aceste condifi1
--1ffi,1u,;,
e";;hi
iu i"rt*t, de apel oo r. uu realizadacdaufost
formulate
gi cereri
de indreptare, lamurire sau completare
u hore.ii, cazuri in care dosarul se trimite instanfei
de apel ,ru-ui dup[ implinirea termenului
de apel
privind hotiirfuile date asupra acestor
cereri.
Dac6 odatS cu apelul s-a solicitat
9i
suspendarea
executarii-hotSrarii
primei instanle,
atmci c6nd aceasta este cu executare
provizorie, de drept saujudecitoreasqa,
cererea va fi
trimisa de indat6 i"s;,
""-p"t."ti
s5
judece cererea de suspendare
(lnalta Curte d9
Casalie qi Justilie, Sdi"
";;;iaft,
dec}ia nr. 682 din 4 februarie 2005, in Buletinul
Casaliei w. 3D005,P. 66).
217. Efectele aPelului
Cererea de apei investeqte
instanta de apel cu
judecarea acestuiq ceea ce t2Vteznlb
.o
nou[
judecatA ?n'fond (efecLt devolutiv alipelului)
iar termenul de apel
produce efecte
suspensive asupra executSrii hotirdrii atacale'
Aceste doui efecte esenliale ale apelului
sunt reglementate
de cod in mod expre-s'
consacraf,ea acestora frinA
justifrcaA
de ixistenla unor institutii
precum execulia vremclnici
gi principiului conform chruia in apel nu se poate schimba calitateaparfilor,
cauzq obiectul
cererii qi ni"i t o se pot formula cereri noi'
Efectul suspensiv de executare
al termenului
de apel decurge din textul aft' 468
NCpEi-di" i".,irt
tiu
execufiei
wemelnice
care contureaziideea
c[ o hotiirdre caxe este
susceptfuiU de apei nu este'inca executorie
qi din art. 633 NCPC, care prevede c[ sunt
executorii hot6r6rile J"n"itir",
hotSrarile date in apel, dac6
prin
lege
nu se prevede a{fel
$i
hotir6rile date in pri*a i*t-1a frrd drept de apil,
91
cele in leg[tur[ cu care
pirfile au
convenit s5 exercite Air""t tl"*tul,
rezultind astfel c[ nu sunt executorii sentin]ele
susceptibile de aPel.
fficutarea
hotiir6rii de prim[ cu excep]ia cazurilor anume
pr"ra^i.-i"i-.il. i" #i.rsi con6i1ii, executarea se zuspend6 daci apelul a fost exercitat ln termen'
338
D,REPT PROCESUAL CIVIL
Caalare, o sentinfi neapelat5 incl sau care este atacafj. cu apel nu poate fi pusd ?n
exeoutare inainte de solulionarea apelului, afar6 de caanrlle previzute de lege. Tocmai de
aceea qi incuviinfarea execufiei
provizorii se poate da numai in anumite cazuri gi cu plata
unei cauliuni dup[ aprecierea instanfei dejudecatS-
in ceea ." p.ir"$. efectul devolutiv al apelului, in temeiul siu instanla de apel va mai
judeca
odata piocesul in fond ins[ cu respectarea limiteloe determinate ae
glilctqiuf
iisponibiliqii, anume: limitele cererii de apel (tantum devolutum quantum apellatum)
qi
respectiv limitele cererii de chemare lnjudecat[
(tantum devolutum quantum
judicatum).
Cu alte cuvinte instanla de apel va putea
judeca numai tn limita ariltatil prin cererea de
apel, anume numai pentru motivele preznntale in cuprinsul acesteia" frr6-a mai extinde
.uO*t procesual la limitele, mai largi, ale cererii de chemare in
judecati
fnAta
Curte de
Casafie
gi Justi{ie, Seclia comerciald, decizra rv. 769 dn 22
,februarie
2011). Deci ceea ce
o, ,-u atacat prin apel va inta in puterea de lucru
judecat provizorie, instanta de apel
nemaifiind chematii sd se aplece ztsupra acestor aspecte.
Dac6 ins6 din cererea de apel rezultil c[ apelantul se referi la toate aspectele
judecate
de c6tre prima instan!6 de
judecatSo
atunci instanla de apel va soluliona tn limitele cererii de
chemare in
judecati
care iunt in acela,qi timp, in aceastl situafie, gi limitele cererii de apel.
Aceeaqi situalie se intdlnegte
gi atunci c6nd apelul nu este motivat sau motivarea lui nu
cuprinde mijloace de apdrare sau dovezi noi, astfel cd instanla de apel se va pronunla numai
asupra celor invocate la prima instanfd.
De asemenea daca prin cererea de apel nu se solicit[judecata in fond sau rejudecare4
ci anularea hot6rdrii de primi instanfi
qi respingerea ori anularea cererii de chemare in
judecat6
ca lnnare a invocirii unei excepfii ori se solicitE trimiterea dosarului la instanla
competent4 instanla de apel nu se Ya pronunla ln fon4 ci va dezlega numai problemele
invocate.
C6nd obiectul litigiului este indivizibil, instanla de apel nu poate si se pronunle numai
asupra fondului ..r"rii determinat de limitele cererii de apel, de vreme ce susf,nerile
apelantului afectsazAtoate
p[r,tile in dosar. Astfel, in cazti partajului, daci apelantul criticd
masa de impar[it gi apelul este gisit ca intemeiat, intteaga lotizare, dispusd qi in raport cu
alte parfi va suferi modificlri.
Agadar, instanla de apel va fi
linuti
de limitele cererii de apel, daci in aceasta se arati
motivele pentru care se critic6 sentinfa,
rezultdnd implicit, c[ nu se ataci gi alte mdsuri sau
solu,tii date de prima instan!4 de vreme ce apelul nu le menfioneazi.
'tn
fipsa di critici, instanla de apel este
finuti
de limitele cererii de la prima instanld,
neput6nd depaqi cadrul
procesual stabilit in fala primului
judecitor,
respectiv ftri a se
admite schimbarea calitatii
p6rfilor, catze\sau obiectului acesteia gi frrd a admite cereri noi
(Teb6rca, Codul de proceilurd civild, Comentat
gi adnotat cu legislalie,
jurisprudenld
Si
doctrind,
p.326, Curtea Constituf;onall s-a pronuntat asupra textului similar anterior,
prin
decizia ni. tZStl aprilie 2003 publicatii in Monitorul Oficial nr. 393 din data de 6 iunie
2003).
Noul Cod de procedur[ civill prevede expres ci prin cererea de apel nu se poate
schimba cadrul procesual stabilit in fala primei instante, atit sub aspect obiectiv cdt
Ei
subiectiv, insa pa4ile au dreptul s[ expliciteze
preten]iile care au fost cuprinse implicit in
cererile ,* upereril" adresati
primei instanfe. Astfel, dac[ la prima instan]E in cererea de
partaj reclamanful a ziritat cE un anume bun este propriu, ftr6lnsd aarilta c[ infelege si i se
Portea I. Partea generald 339
recunoascl expres aseasth calitate, nu va putea cere acest lucru direct in apel, insl dacd acel
hm a fost cuprins in masa partajabili va trebui eliminat din aceasta" in apel ardtdndu-se c6
testa nu putea fi implr[it.
Calitatea pirfilor cererii de chemare in
judecati
nu se poate schimba in apel, astfel ci
nu se poate ca in primi instanfa bunul si fie solicitat in calitate de creditor, dint-un raport
obligalional iar in apel in calitate de titular al unui drept real.
Obiectul cererii de chemare in
judecat[
frebuie menlinut qi in fata instantei de apel,
astfel c6 daci in primi instanfe s-a solicitat evacuaxea din locuinB pentru refuzul de a
incheia contract de inchiriere in apel nu se poate cere revendicarea bunului, cu consecinfa
ldsirii bunului la dispozilia proprietarului loqator (Curtea de Apel Bucureqti, Se{ia a III-a
civilS, decizia w. 227612000, in Culegere de practicd
judiciard tn materie civild pe anul
2000, Ed. Rosetti, Bucuregti, 2004, p. 263).
Nu este vorba despre schimbarea obiectului cererii daci in apel se solicitii dob6nn,
rate, venituri ajunse la termen qi alte despagubiri ivite dupi darea hotirdrii primei instanfe,
sau dacd se cere compensafia legald
[art.
1617 alin. (1) C, civ.], nu pi ceajudiciari. in aceste
cazuri, cererea de apel se raporteazd la accesoriile creanfei care formeazl obiectul principal
al cererii, in condiliile in care aplicarea lor a fost solicitatil in cererea initialq dar cele scurse
dupi darea sentinlei nu puteau fi previzute in aceast4 astfel c[ pentru a nu se ajunge la
exercitarea separatd a unei alte cereri, aceste despagubiri sunt acordate in apel.
Catzacererii de chemare in
judecatd
se schimbi dacd in apel se solicitii transformarea
acliunii in constatare in acliune in rcalizare, astfel c5, ea nu va putea fi primitd de cife
instanla de apel (Tribunalul Bucureqti, Seclia a IV-a civila deciz;ra w. 73011998, in
Culegere de practicd pe anul 1998, p. 147). Dac[ s-ar admite o asemenea cerere instanfa nu
ar mai putea exercita controlul asupra hot2irdrii primei instanfe, pentru cd ea ar fi investitii
cu solulionare a cauzni inbaza altui temei de drept, constituind ca atare o cerere nouS-
$2.
JUDECAREAAPELULUI
218. Procedura anterioari
judeclrii apelului
Dupi fixarea termenului, preqedintele dispune citarca pirfilor. C&rd intimatul locuiegte
in sh[indtate, se poate stabili un termen mai indelungat, urmdnd ca citarea pentru apel si se
realizpzn in condiliile noului Cod de proceduri civild, inqtiintarea prin citalie ci are
obliga{ia de a-gi alege un domiciliu in Rom6nia unde urmeazi si i se fac6 toate
comunicdrile privind procesul, trebuind sd fre realbati la prima instanf5. Daci atare
menfiune nu s-a realizat la prima instanp ea se va acoperi in apel.
in cazul apelului incident qi al celui provoca! cum acestea se depun de c6tre intimat
odatd cu intflmpinmea la apelul principal, acestea se comunici de instanfa de apel pentu a
se formula intdmpinare.
in fala instanfei de apel, apelurile principale, incidente gi provocate ftcute impotriva
aceleiaqi hotirdri se repafiiz.eazi la acelagi complet de
judecatd, iar dacd au fost rcpafiizale
la complete diferite, ultimul complet tnvestit dispune, administrativ, himiterea apelului la
primul complet investit.
340
DREPT PROCESUAL CIVIL
219. int6mpinarea in apel
fn apel, ca qi la prima instan15, intlimpinmea este obligatorie, rolul acesteia ca qi cel al
cererii de apel fiind de a determina limitele
judecilii in apel, deoarece conform noului Cod
de procedur6 oivilfl pdrfile nu se vor putea folosi ?naintea instantei de apel de alte motive,
mijloace de apdrare qi dovezi in afari de cele invocate la prima instan!6 sau aritate in
motivarea apelului ori in intdmpinare, cu excepfia cazului in care necesitatea dovezii reiese
din dezbateri
gi instan{a incuvinleazA aAministrarea acestoral
220. Judecata
Apelul se
judecl
tn comflet format din doi
judecitori, dar amdnirile care se poart[ ftrd
nicio disculie se vor putea incuviinla
qi de c[tre un singurjudecitor. Procedura este aceeaEi
cu cea prevLzutide lege pentru
judecata
in primd instan!5, datorit2i faptului ci qi apelul este
in realitatea tot o
judecat[
in fond.
A.ga cum ar1 ardtat in virtutea efectului devolutiv al apelului (inatta Curte de Casalie
9i
Justifie, Seclia civila gi de proprietate intelectuald, deciaa w. 2652 din 23 martie 2OO7)1,
instanla de
judecatii
va soluliona apelul numai in limitele cererii de apel sau ale cererii de
chemare in
judecatd,
in apel nefiind posibild schimbarea cavzei, obiectului cererii, a pdrfilor
sau a calitiilii acestora, pi""u* nici formularea unor cereri noi (inatta Curte de Casalie
9i
i*titi., Seclia civila gid^e proprietate intelectual6, decizianr.625l dn 1l noiembrie 2OO4)2,
caf,e nu au mai fost frcute infalaprimei instanfe'
Conlinutul concret al acestei dispozilii normative a fost l6sat multii vreme la aprecierea
literaturii de specialitate qi a practicii
judecitoreqti, care l-a interprdtat diferit. Astfel, ar fi
dac[ in apel o parte invoci o altii calitate care-i
justifici pretenfiq se intemeiazi pe un alt
titft:, pretinde altceva decdt la prima instanfi, atribuie adversarului s6u o alti calitate etc. De
asemene4 este considerati cerere noui orice cerere caf,e nu a mai fost formulati inaintea
primei instanle cgm ax fi: chemarea in
judecati
a altor persoane, chemarea in garantie,
arillareatitularului dreptului, intervenfia principala, cu exceplia cazului in care ambele pdrfi
?n apel sunt de acord cu primirea cererii.
in materie de desfacere a clsdtoriei Codul ingiduie pdrdtului si facfl cerere
reconvenlionald direct tn apel pentru motivele de desfacere a cdsitoriei ivite dupi inceperea
dezbaterilor asupra fondului in prima instanp (art' 916 NCPC)'
Codul admite formularea direct in apel a motivelor de ordine publicS, care nu sunt
considerate cereri noi. Este cert cd este vorba despre excepfiile de ordine publicl, caf,e se
pot invocain orice stare a pricinii, chiar qi in recurs, deoarece excepliile relative, care nu au
iost invocate la prima instantn nu vor mai putea forma obiectul cererii de apel, viciul pe
care trebuia s6-l invoce partea pe calea excepliei respective fiind acoperit la urmdtorul
I
,,Efeotul
devolutiv al apelului constf, in reeditareajudeci{ii de citre instan{a de control
judiciar. Pirtile
au posibilitatea de a supune rejudec6rii litigiul in ansamblul slrg situafie ln care opereazi o devolufiune totalE
sau numai o parte, situa{ie in care devoluliunea este pargiald. lnvocmea ln apel a normelor europene care
reglementeazi dreptul la iibera circulalie reprezint6 o aperare
juridicA nouE gi fiind de ordine publici, po.ate fi
iniocat6 oricdnd potrivit 35;t.2g4 pct. I teza a tr-a C. pr, civ, neconstituind o cerere noui ln accepliunea
legii."
-
2
,,Cererea
de chemare in
judecati
stabileqte cadrul procesual in limitele ciruia se va desfrgura
judecata,
atnt din punctul de vedere A par$tor cdt qi din punchil:de'vedere al obiectului cererii. Stabilfuea cadrului
p-""soui este specific procedurii parcurse de instanla de fond, deoarece,
potrivit art. 294 alin' (l) C. pr. civ.,
ln apel nu se poate schimba cauzasau obiectul cererii de chemare ln
judecatL"
!:
tet
NU
SA
dr
SO
rg
ut
AT
SE
dt
$l
SC
ce
Ju
di
SZ
di
vi
d,
SI
a
p
it
ti
h
e
T
r
Partea I. Partea generald 341
termen de
judecati
la care trebuia invocatii excepfia. Aceste excepfii relative vor putea fi
numai reiterate in apel dacd au fost invocate infala primei instanle qi aceasta le-a respins
sau nu le-a soMonat
Prin mijloace de apdrme se inleleg orice sus{ineri ale pdrfilor careviznazd aspecte de
drept material sau de drept procesual, de nafurd aatxage sau a contribui la pronun{area unei
solulii favorabile pe fondul cantzsi, pentru partea care le invoc6. Sunt asemenea: dreptul de
retenfie, acordarea unui termen de gra]ie, reducerea pretenliilor reclamantului prin stabilirea
unor despdgubiri ce sunt in sarcina acestuia (Ciobanu, Tratat..., vol, II, op. cit', p. 358).
De asemene4 in apel sunt admise cereri de dob6nzi, rate sau venituri ajunse la termen
gi de orice alte despagubiri care s-au ivit dupd dmea hotirArii primei instanfe. Astfel, ln apel
se poate acorda apfr;mllizarea sumei in raport cu indicele de inflalie, aceasta neconstituind o
cerere noui (Curtea SupremS de Justifie, Sec{ia civild, decizia nr. 3809/1999, in Buletinul
Jurisprudenlei/ 1999, p. I 34).
Totodatil in apel se va putea invoca pentru prima datd compensafia legal5, in condifiile
afi.1617 alin. (l) C. civ., deoarece pentru a opera compensafia
judiciarS, practic, intre p5rfi
se poart[ un nou proces, care aduce in discuf;e gi creanla fala de care se ridic[ posibilitatea
de compensare.
Instanfa de apel va putea sd
judece pebazaprobelor administrate la prima instantd sau
dimpotriv6, dac[ considerd necesar, va putea administra alte dovezi noi, cerute de cdtre pdrfi
sau chiar dispuse din oficiu pebaza principiului rolului
judecbtorului in procesul civil.
Necesitatea administrdrii acestor probe noi va putea rczultaat6t din cererea de apel sau
din intdmpinare, cdt gi din dezbaterile care se poartdln fala instantei de apel. Astfel, instan{a
va putea incuviinla probe noi at6t in baza cererii introductive de instan!6 cdt gi daci din
dezbaterile purtate in fala sa se desprinde concluzia c[ probele deja adminisfate nu sunt
suficiente, ipoteziincare, situafia
juridicd
creatd este identici cu aplicarea la prima instantd
a prevederilor art.254 alin. (2) NCPC.
221 . Solufii in apel
Dupi
judecarea
apelului instan{a va pronunla solulia, care poate fi de admitere a
apelului sau dimpohiv[ de respingere a acestui4 in fiecare cazclu nuanldri.
Astfel, instanfa admi!6nd apelul va putea schimba in tot sau in parte hotErirea atacat6,
frrb a se putea crea apelantului in propria cale de atac o situatie mai grea'
Soluliile date de instanta de apel sunt diferite in raport de cum prima instan!6 a
judecat
sau nu fondul procesului, apelul fiind o cale de atac devolutivd.
Dac6 prima instan{a a respins acliunea pe baq unei excepfii peremptorii (excep]ia
prematurit[fii acliunii, exceplia de prescripfie, excepfla autoriti{ii de lucrujudecat), fdri a
int.a deci tn
judecarea
fondului, sau daci a anulat acfiunea (ca netimbrati sau insuficient
timbratd), fird a cerceta fondul cantzei, instanla de apel, gisind apelul intemeiat,va desfiinfa
hotiirdrea alacatrqi va
judeca procesul, evocdnd fondul.
Trimiterea catzei spre rejudecare la aceeaqi instan!6 sau la altii instanfa egal6 ln grad
este posibili
,
in cazul ?n care procesul a fost so@onat fafi a se intra ln
judecata
fondului,
numai o singuri dat5 qi numai dacd pir;ile au solicitat in mod expres luarea acestei misuri
prin cererea de apel ori prin int6mpinare.
Cdnd
judecata
la prima instanln s-a ficut in lipsa pdrfii, care nu a fost legal cita6
instanfa de apel anuleazihotirArea atasalbgi timite cauzt spre rejudecare, o singuri dat5,
342
DREPT PROCESUAL CIVIL
primei instante sau altei instanfe egale in grad cu aceasta din aceeagi circumscripfie, dac6
partea
a soticitat in mod expres luarea acestei mdsuri prin cererea de apel.
Dezlegarca datd problemelor
de drept de cltre instanta de apel, ca gi necesitatea
administr5di" unor probe sunt obligatorii pentru judec6torii
fondului, ins6 nerespectarea
acestei dispozifii nu constituie motiv pentru o a doua desfiinfare cu trimitere.
Astfel, noul Cod de procedur[ civilE urmdregte solufionarea mai rapida a cauzelor,
evitind trimiterea dosarului de la o instanta la altzinorice situafie in care prima instanli nu
a solulionat cantzain fond (Inalta Curte de Casalie gi Justifle, Secfia comerciald, de,ciaa
nt.2027 drr.25 mai20l1; tnafta.Curte de Casafie qi lustilie, Seclia a II-a civild, decizia
w.4082 din 13 decembrie 20111). Mai mult, deqi textul trece peste o
judecat6
in fond,
impotriva hotiir6rii din apel putdnd fi exercitat numai recursul, se me in vedere faptul ci
prin sentinla pronunfatii se solulioneazA catza in lumina propriei
inlelegeri u pri-"i
instanfe, astfel cd partea a beneficiat de un grad de
jurisdiclie
(Curtea
Constitulional5,
deciaa nr. 116 din 11 aprilie 2002, publicatd in Monitorul Oficial nr. 317 din data de 14
mai20o2, T[bdrca, op. cit., p.333, gi Tdbaxca Principiul dreptului la un proces echitabil,
tn termen optim
Si
previzibil, in lumina Noului Cod de procedurd
civitd, in Dreptul
nr. 1212010, pp. 4345).
In consecinfi, instanta de apel nu va himite spre rejudecare
dacd
judecata
la prima
instanli s-a frcut in lipsa pirfii, care nu a fost legal citath qi cAnd prima instanla nu alntrat
ln cercetarea fondului, decdt dac[ partea interesati solicitd expres trimiterea. Fractic, dac6
partea nu solicitd expres trimiterea spre rejudecate, face un act de dispozilie asupra
dreptului sdu de a beneficia de toate gradele dejurisdiclie prevdzute
de lege, deo-ece
"aura se trimite spre rejudecare numai dacd se va solicita expres luarea acestei masuri,
Daclla prima instanf6 s-a solufionat fondul cauzei gi instanla
de apel giseqte o cauzb
de nulitate a hotiirArii ea va anula in tot sau in parte procedura
u.-uta gi hotar6rru
pronunfati qi va evoca fondul catz,ei (inalta Curte de Casalii qi Justifie, Sectia a II-a civila,
decizia nr. 861 din22 februarie 2012). Nu este vorba despre nulitatia determinatii de lipsa
citdrii, situalie care va atrage himiterca cauzei spre rejudecare, numai in condiflile sus
menlionate, chiar dac6 prima instantd a evocat fondul cavzei.
Alte asemenea cauzo de nulitate vor putea viza nepronunfarea
hotdrdrii in gedinfa
publicS, pronunfarea
hotirdrii de cdtre alt
judecdtor
decdt de cel in fa{a cIruia s-a des-fagurat
dezbaterea in fond a cauzei, lipsa motivirii hotdrdrii
@iaman!
Lunceaq Beligrddeanu,
Efectele admiterii recursului civil dacd hotdrdrea recuratd este nemotivatd si/sai nu s-au
pronunlat
asuprafondului cauzei. Refleclii asupra Deciziei nr. .W/2006
q
inaha Curte de
Casalie
si
Justifie
-
Seclii
(Jnite,in
Dreptul nr. 6/2007, pp. 83-94), ipoteze carc afecteazi
principiile
fundamentale ale procesului
civil gi care vor atrage nulitateJhotarerii
etc.
Cdnd instanla de apel constatii cI prima instanfi s-a declarat competentii degi era
necompetentfi
analeazA hotir6rea primei instan]e gi trimite cauza spre
judecare
instanlei
competente sau'altui organ cu activitate
jurisdic{ional[
competent, cu excepfia cazului in
care constatii propria competenli in prim[ instan!5, cdnd va re[ine cauza spre solulionare
I
,,lnstanla
cotclvzroribazlctr nahrra real6 a obligafiilor asumate de reclamanti
este aceea de obligafii de
{itie_9nt1
gi nu de rezul:tzi! situa{ie ln care apreciind cI sunt incidente prevederile
att. 2g7 alin. (l) C.
ir.'civ.,
desfiinlSnd sentin{4 a dispT kimiterea cauzei spre rejudecare in vederea examinirii *port riri titifior oi,
afas!1
fgrspectivd.
hocedAnd ln acest mod, prin decizia recurati au fost aplicate greqit prevederite;t.
ZSI
din- (l) C' pr. civ', deoarece, contrar celor re{inute de instanla de apel, tribunalul a soiulionat litigiul 111 fond
astfel inc6t se impunea analizarea apelului in funcSe de toate criticili formulate, qi nu doar a primjui
motiv,,.
Pwtea I. Partea generald 343
{Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civild prin ordonanla de
vgenld a Guvernului nr. 138/2000, in Dreptul rc.212001, p. 14). Este cert cd necompetenta
uebuie si fi fost invocatii la prima instanfi in condifiile legii; numai competenfa generali
putand
sd fie ridicatii pentru prima dat[ direct in calea de atas. Ca atare, trimiterca cauzpi la
ntstanta competentii este posibil[ dac6 necompetenla a fost invocatE, dar a fost greqit
solufionat5, respectiv dac[ a fost invocatii gi nu a fost discutatii sau analizati de cdte prima
kstantd.
CAnd instanfa de apel gdseqte apelul ca neintemeiat ea va respinge apelul, cazin care
m ldsa neschimbat[ hotiirdrea primei instanfe. Respingerea apelului poate si se tntemeieze
5i
pe chestiuni care nu arfiameazd o
judecati
in fond, de exemplu dac[ apelul este netimbrat
sau tardiv, ins[ indiferent de situalie, prin respingerea apelului hotdr6rea primei instanfe
devine executorie gi poate fi pusd in executare, daci este susceptibili de executare silitii.
Spe[e
I. A. formuleazi apel impotriva sentinlei pronunlate de
judecitoria
P., solicitAnd admiterea
restuia, schimbarea in parte a sentingei cu consecinga obligirii pArfuului B.
9i
la plata lipsei de
folosrngn a bunului de care a fost lipsit prin atitudinea plrltului gi pentru care instanla l-a obligat
F
B. la recunoatterea dreptului siu gi Ia restituire.
B., formuleazi intAmpinare la apelul formulat de A. gi soliciti ca in cazul in care se admite
rpelul lui A. si fie obligat chematul siu in garanEie C. la plata acestei sume, precum gi la plata
srmei reprezentind prelul evicaiunii determinate de admiterea cererii lui A. impotriva sa, avAad in
redere actr:l de vinzare-cumpirare prin care br:nul i-a fost transmis de citre C.
in rlspunsul la imAmpinare A. arati ci nu se pot dispune misurile solicitate deoarece B. nu a
declarat apel, rezultAnd ci este de acord cu solugia primei instanle.
Instanga, relinlnd apfuarea din intAmpinare gi temeinicia apelului formulat de A. il admite gi
il obligi pe pirit
9i
la plata sumei reprezentlnd lipsa de folosinli a bunului.
Analizali susginerile pi4ilor qi solulia din apel.
2, in cererea de apel formulati & A., acesta critici solugia dati de prima instanli atAt in ceea
ce privegte admiterea in totalitate a cererii de intervengie formulati de B. cit gi azupra
considerentelor hotlrArii, fagi de solugia din cererea princrpali, in care ra reginut ci A. nu este
$ccesor al lui D., indicat de acesta in cerere, deoarece nu s-a dovedit acceptarea zuccesiunii lui D.
in termenul legal.
Totodati soliciti sI se analizeze calitatea sa de proprietar asupra bunului revendicat,
determinat de fapnrl cI anterior deschiderii succesiunii lui D., respectiv cu 15 ani inainte de acest
rloment, a dobAndit de la acesta, prin act sub semnituri privati gospodiria revendicati in cerere,
astfel ci nu i se poate contesta calitatea de proprietar.
Soliciti proba cu inscrisul invocat in cererea de apel.
Anahzagifiecare zuEinere in raport cu efectele apelului'
344
DREPT PROCESUAL CIVIL
Sec[iunea a III-a
Cdile extraotdlnare
de atac
-
recureul
$1.
REGULI GET{ERALE
PRMND RECURSUL
222.Defini[ie
-
Recursul este o cale extraordinari de atac, de reformare, nedevolutivd
5i
?n reguld
generald nesuspensivl de executare,
prin care parte] nemulgumita de hotIrdrea instanfei
Lf..io*", invocdnd anumite motive ci treb,rie s[ se incadrezeinipotez-ele
reglementate de
lese. tinde la modificarea sau casarea acesteia.
"
inainte de modificarea Codului de proceduri civili anterior prin O.U.G. nr. 138/2000
recursul era declarat de Cod ca o cale de atan ordinarS, datoritii faptului cd ea eta la
indem6na oricdreia dintre pdrlile procesului, deqi numai pentru anumite motive qi nu era
suspensiv de executare. Aceasta se
justifica pe situalia existentii anterior reintoducerii
upirrt i (in anul 1993) cdnd recursul era singUra cale de atac
-ce
putea fi exercitati
impotriva hot6rdrii date in prima instanln (deci cale de atac ordinari), astfel c[ dup6
."irt odo".r"a apelului s-a o*is qi actualizarea dispozi{iilor relative la recurs in privinla
naturii acestei chi de atac.
in prezent noul Cod de proceduri civili reglementeazi recursul ln rdndul cSilor
extraordinare de atac,al[turi de contestalia la executare
gi de revizuire.
223. Subiectele recursului
^
Recursul
poate fi exercitat de citre orice parte in proces (Inalta Curte de Casalie qi
Justifie, Seclia de contensios administrativ
gi fiscal, deciaa nr. 1369 din 8 martie 20Ll),
inclusiv de c6tre
procuror, clnr daslnu a participat lajudecata ca:uzei in primi instanfi sau
in apel.
pirfile
in recurs poartii denumirea de recurent qi intimat, iar dac6 fiecare parte exercitd
recursul, calitatea de iecurent, respectiv intimat se vor reuni in aceeagi persoand in ordinea
in care padile au avut calltate de reclamant respectiv
p6rdt (apelant, respectiv intimat) la
instanla inferioari.
22 4. Obiecfil recursului
pot
fi atacate cu recurs: hotflrfirile date in apel, cele date, potivit legii, ftri drept de
apel, precum qi alte hotiiriri in cazurile expres prevdzute de lege (Irylta Curte de Casalie
9i
furtitie, Secfia civila qi de proprietate intelictua^la decizianr. Z5O: Ain 22 matfie 2OOTI .
Ca alarc,in regul6 generalS, recursul se exercitd impotriva hotiirdrilor de primd instan!6
dacd ele nu sunt supuse apelului, respectiv impotriva deciziilor
pronuntate in apel'
Nu sunt susciptibile de a fi atacate mdsurile de administrare
judiciar6, prin care
insta{a ia misuri pentru buna organizare a procesului.
I
,,impotriva
hotii6rii
judecitoregti se pot exercita ciile de atac prevazute de lege prin dispozitii
imperative,-de la care nu se poate deroga. Fate de aceste dispozilii, recursul declarat irnpotriva unei deci"ii
irevocabile a rmei instanfe di recurs
"rte
ioua-ititil, o asemenea hot6rdre nefiind susceptibilI de a mai li
atacat6 cu recurs. Aceast6 concluzie derivl din regula unicitifii dreptului de a folosi o cale de atac. Cum un
asemenea drept este unic, epuizardu-se chiar prin exercifiul lui, o persoaninu se poatejudeca de mai multe
ori ln aceeagi cale de atac."
pr(
art
oc
arl
po
pr(
?SI
zt(
;i
de
p0
co
in
AS
l.l
d
CE
SA
SU
Po,
ata
sul
le
at
re
re
dr
rc
lz
f(
r(
al
dt
m
S(
p
ir
it
ir
Partea I. Partea generald
345
Recursul se declar6 gi impotriva incheierilor premergitoare,
dar numai odatii cu
frasarca hotirdrii de fond, cu exceplia cazurilor in care legea prevede cd anumite incheieri
sunt susceptibile de recurs separat.
Noul Cod de procedurd
civil[ exclude expres recursul in cazul cererilor privitoare
la:
procedurile
date de Codul civil in competenla instantei de tuteli gi de familii, definit6 de
art' 107 C. civ. ca fiind instanfa competenti asupra procedurilor prevdzute
de Cod privind
ocrotirea persoanei fizice (at. 40, axt. 41, art. 92, art.l08, art. l 18 gi urm., art. l2s,art. l3g,
afi. 145, art. 148, axt. 150, art. 151 C. civ. etc.); inregisffirile in registuele de stare civil6,
potrivit
legii; adminisfrarea clidirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spafii aflate in
proprietatea
exclusivd a unor persoane diferite, precum gi raporturile
juridice
stabilite de
asocialiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice,
dupd caz; evacuare;
zi<furile qi ganfurile comune, distanla construcliilor qi plantaliilor, dreptul de trecere, precum
5i
la orice servituli sau alte limitiiri ale dreptului de proprietate prevdzfie de lege, stabilite
& pa4i ori instituite pe cale
judecitoreasci;
strdmutarea de hotare gi cererile in grdnifuire;
posesie;
obligaliile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor
Gontrirctual sau extracontractual, cu excepf,a celor date de lege in competen{a altor instanfe;
impirfeald judiciarq
navigafia civil[ gi activitatea in porturi; conflictele de muncfl qi de
asigurdri sociale; expropriere; reparareaprejudiciilor catzateprin erorijudiciare.
Nu este posibil recursul in orice alte cereri evaluabile in bani tn valoare de p6nd la
1.000.000 lei inclusiv, pdnd la 1 ianuarie 2016,
9i
pdnd la 500.000 lei inclusiv, incepdnd cu
&ta
menfionati pentru viitor, ceea ce prin coroborare cu textul anterior determin[ concluzia
ci alte cereri evaluabile in bani, enumerate prin texhrl de trimitere (ex. obligafii de a face
sau a nu face evaluabile in bani, repararea prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare),
nu sunt
$puse recursului, indiferent de valoarea obiectului cererii.
Nu sunt supuse recursului nici hotdrdrile date de instanlele de apel in cazurile in care
legea prevede
cE hotdrdrile de primd instanid sunt supuse numai apelului gi evident nici
tunci cdnd se prevede cE sentinla este datd in primi qi ultimi instanla (art. 92 NCPC
referitor la cererile cu valoare de pdni 1a2000lei inclusiv).
Ca atarc, dac6 legea aratd expres cE hotiirdrea de primS instan{d se ataci
,pumai
cu
4e1",
impokiva deciziei date in apel nu se mai poate exercita recursul, decizia fiind
&frnitiv6, in aceasti categorie noul Cod de proceduri civil[ reglementdnd qi hotdrdrile date
h apel, fdrd drept de recurs.
Daci insS nu se exercit6 apelul, deqi aceastd cale de atac este prevdzuti
de lege in cazul
respectiv,
nu se va mai putea exercita nici recursul (Curtea de Apel Cluj, Secfia civil4
&rziaw. 154612000, in Buletinul Jurisprudenlei pe anul2000, p. 350), rolul instantei de
recurs fiind acela de a cenzrvra hot6r6rea instanlei de apel, care in aceasti situalie lipseqte.
Iar atunci cdnd s-a exercitat apelul, dar acesta a fost respins fhrd a se soluliona catzain
fond, recursul nu va putea sd priveasc6 chestiuni de fond, ci numai aspectele la care s-a
referit qi instanta de apel.
in ipoteza atac6rii hotirdrii cu apel, dar a nemotivdrii acestuia, paradoxal apelantului i
se creeaz6 o situalie mai favorabil4 dec0t dacd ar fi motivat apelul pe chestiuni de
procedura
care nu antarne zA fondut. in conformitate cu noul Cod de procedurl civil[
instanta de apel va soluliona in acest caz cauzain fond pe baza motivelor invocate la prima
instanta astfel cd instanla de recurs va putea exercita control asupra celor statuate de
instanla
de apel, bineinfeles in limitele conferite de lege, pentru nelegalitate.
346
DREPT PROCESUAL CTVIL
tn ceea ce privegte hotdr6rile instanlei de apel, prin c4re s-a admis apelul, dar s-a timis
cauza spre
judecare
instanlei pe care instanfa de apel a gdsit-o competenti, recursul se va
exercita pentru a se desfiinla hotdrdrea instantei de apel qi a se finaliza procesul mai rapid,
evitlindu-se fimiterea cauzei la o. alth insrtanta gi reluarea procesul-ui in fond, dacn instanla
de apel a solulionat gregit chestiunealegatlde competenta instanlei de fond.
Sub imperiul legii anterioare, instanla suprem6 s-a pronunJat in recurs in interesul legii
lDecnia
nr. XXXII din 16 aprilie 2007 publicatd ?n Monitorul Oficial nr.772 din 14
noiembrie 2007 asupra interpret[rii art. 299 alin.
( I
)
rgportat la afi. 297 alin. (2) teza finald
din Codul de procedurd civil6], statuflnd cd recursul declarat impotriva hotirdrilor
judecdtoreqti pronunlate de instanlele de apel, prin care s-au anulat in tot sau in parte
procedura urmatS, precum pi hotdrdrea apelat[, cu relinerea cauzei spre
judecare,
cu
excepfia cazului in cme instanfa de apel a constatat propria sa competenlI (in prim[ instanfn-
n.n.), este inadmisibil (tn acelaqi sens, inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comercial5,
deciziar:r.. 1934 din 31 mai 2006)1. Aceste hotir6ri puteau fi atacate cu recurs numai odat[
cu deciziile pronunlate asupra fondului, dupijudecarea cauzelor in apel.
Solulia era aplicabilI atunci cdnd instanla de apel pronunfa o decizie asupra apelului gi
o decizie de rejudecare a fondului, ceea ce este posibil gi sub Codul actual. insd in prezen!
faB de prevederile noului Cod de proceduri civlld, carc arlall cd decina in interesul legii igi
inceteazd aplicabilitatea la data modificdrii, abrogdrii sau constatiirii neconstituf,onalitilii
dispoziliei legale care a fEcut obiectul interpretdrii, rezilti c5 art. 297 qi 299 C. pr. civ.
anterior fiind abrogate, interpretarea de mai sus nu mai poate fi primita, degi conlinutul art.
297 ahn. (2) din Codul anterior se regdsegte in prezent in art. 480 NCPC.
incheierile pot fi atacate cu recurs odatd cu fondul, ins[ in anumite situalii expres
prevdztte de lege, ele se pot ataca
6i
separat cu recurs, uneorijustificat de faptul cd prin ele
se intrerupe sau se suspendd cursuljudecdlii, astfel cb dacS nu s-ar putea ataca separat s-ar
ajunge li paralizarea procesului pe rolul instanlei respective. in acest caz, iL lipsa unei
prevederi exprese in lege, va mai trebui urmdritI gi regula conform cireia incheierea poate
fi atapatb cu aceleagi c5i de atac cu care poate fi atasalh
gi hotirireajudecbtoreascd pe care
o pregitegte sau din care face parte (accesorium sequitur principalem).
ln ceea ce priveqte incheierea
G"Atu
Curte de Casatie qi Justilie, Sec{ia civil[
9i
de
proprietate intelectualS, decina civili nr. 3205 dn 20 mai 2008)2 prin care se respinge
cererea de sesizare a Curfii Constitulionale, in conditiile art.29 din Legea w. 4711992,
indiferent cL asexta este pronuntatil de cite o instan![ de recurs, ea este susceptibil[ de
t
,,Decizia
prin care a fost anulati hotlrdrea apelati qi a fost refinuti cauza de cihe instanp de apel,
pentru judecarea
in fond a catzei, are caracterul unei hotirdri intermediare,
9i
nu este susceptibili de a fi
atacatii separat cu recurs, ci doar odati cu hotir6rea prin care se fndtzsazd
judecata
in apel, numai aceastl
ultimi hotErdre av6nd caracter defuritiv."
'
,4
admite ci, incheierea prin care a fost respinsf, cererea de sesizare a Cur{ii Constituflonale, nu poate
fi atacatd cu recurs pentru faptul ce acasta lncheiere este practicaua unei hotiiriri irevocabile, insearnni a
conhaveni ra{iunii pentru care a fost reglementatI posibilitatea exercitirii ciii de atac impotriva unei astfel de
incheieri".Or, in condifiile in care, conforrr art.29 dtrt Legea nr. 4711992, o persoani ou poate sesiza direct
Curtea Constitu{ionall cu o excrpfie de neconstitu{ionalitate, ci doar prin intennediul instantei de
judecat.ii
in
fala cireia a fost riilicata" rafiunea pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin. (6) a fost tocmai aceea
de a suptine conholuluijudicim incheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curfii Constitufionale,
indiferent de momenfirl la carr aceste lncheieri sunt pronuntate gi independent de nahra litigiului, ca o
garanlie zuplimentari a liberului acces la
justifle."
!
n
n
)
c
a
r
t
A
U
Partea I. Partea generald 347
recurs, conform dezleg5rii date de instanfa supreml in recurs ln interesul legii
@ecizia
nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, publicati in Monitorul Oficial nr. 368 din 30 mai
2007).
in alte cazuri incheierile se atac[ cu recurs deoarece cererea se solufioneazi prinfi-o
foicheiere, cum este cazul renunfirii lajudecati sau la dreptul pretins, afranzaslieijudiciare.
Sunt ins6 gi incheieri executorii qi definitive, care nu pot fi atacate cu recurs niciodata
cum este cazul: incheierii prin care se admite recl'rzare1 lncheierii prin care se dispune
asupra reexamin5rii taxei de timbrur, incheierii prin care se solufioneazd cercrea de
reeiaminare fati de respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciaf,
incheierii
prin care instanla admite cererea de incuviinfare a executiirii silite etc.
225. Termenul de recurs
Termenul de recurs este de 30 zale gi curge de la comunicarea hotiirdrii atacate, dac5-
legea nu dispune altfel.
Legea poate si prevadd derogdri atiit in ceea ce prive$e durata termenului de recurs cdl
9i
in raport cu momentul de la care incepe si curgd acesta" Sunt astfel de dispozifii speciale: in
materie de perimare, care aratb cE termenul de recurs este de cinci zile gi curge de la
pronunfare; recursul impotriva regulatorului de competenp se poate exercita recurs in cinci
zile de la comunicare; recursul in materia ordonanfei pregedinfiale, care este de clrl,ci zile de la
pronuntare dacl s-a dat cu citarea phrlilor gi de la comunicare daci s-a dat faril citarea lor etc.
$i
in materie de recurs funclioneaz5, in temeiul unei norme de trimitere teoria
echipolentei, care echivaleazi anumite momente cu comunicarea hot?ir6rii care se atac6,
precgm qi posibilitatea repunerii in termen (inalta-Curte de Casafie gi Justifie, Secfia
comercial6, decizianr. Z5O-O din 21 septembrie 2006)3. Astfel, termenul de recurs curge: de
la momentul la cxe partea a cerut si i se comunice hotiirdrea p[rfii adverse, de cdnd partea
a primit somalia de executare insofitii de hotirdrea
judec6toreascd pusi in executare, de la
momentul la care paftea adeclarat recurs chiar inainte de comunicarea hotirArii.
Termenul de recurs se lntrerupe in aceleaqi condifii in care se intrerupe
9i
termenul de
apel, dispoziliile care reglementeaz{ apelul aplicdndu-se
qi recursului in mlsura in care nu
sunt incompatibile cu prevederile sale speciale.
Dac6 recursul nu este exercitat deloc sau nu este exercitat in termen hotirdrea atasalh
devine definitiva, cenzurarea sa de clte instanla de recurs nemaifiind posibild.
Conferind efecte disponibilititii
pa4ii in procesul civil noul Cod de procedurd civilS
permite par,tilor sd convin[ asupra c6ii de atac ce se va exercitq atunci cdnd sentinfa este
'
Art. 18 atin. (3) din Legea nr. 14611997 gi art' 211 din acelagi act normativ-
2
Art. 15 din O.U.G. nr. StlZOOg aratd cd asupra cererii de ajutor public
judiciar instanla se pronun{5,
firi citarea pirtilor, prin incheiere motival5 datil tn camera de consiliu. Impohiva lncheierii prin care se
respinge ."..r"u a"
"*rdare
a ajutorului public
judiciar
cel interesat poate face cerere de reexaminare, in
t"*re, d" 5 zile de la data comunicirii tncheierii. Cererea de reexaminare se solulioneazi tn camera de
consiliu de un alt complet, instan{a pronun{indu-se prin incheiere definitivi'
3
,,Reclamanta
no u toOrpii"it in termen achrl procedwal al deolarfii recursului
9i
a suslinut oi la
momentul comunicfii deciziei instanlei de apel, administratorul
qi asociatul unic, mandatara acestuia
9i
sineurii cei doi salariati s-au aflat in concediu de odihnn" neput6nd lua cunogtinp de comunicarea actelor de
p.LO*a- intrucat nu a ftcut dovada cE ar fi menfionat la ORC suspendarea activitifii sale pentu perioada
menlionatA (18 decembrie
- 16 ianuarie 2005) qi pdrlsirea sediului social, a rezrultat ci absenfa societdlii
reclamante de h sediu nu putea fi calificati ca determinattr de o lmprejurare m?l
-prsus
de voinfa sa, astfel oI
cererea de repunere ln tennenul de recurs a fost respinsi, fiind incidente dispozifiile art. 103 C. pr. civ."
DREPT PROCESUAL CIVIL
susceptibil6 de apel. Astfel, ea poate fi atacaE direct cu recurs, la instanp care ax fi fost
competentii si
judece
recursul impotriva hotirdrii date in apel, dac[ plrttle consimt expres,
prin inscris autentic sau prin declaralie vgrbalS, datii in fafa instanlei a cErei hotiirdre se
utaca qi consemnatii int-un proces-verbal. in acest caz se va aplica termenul de apel iar nu
cel de recurs, deoarece legea aratil expres c6 declararea recursului se face in termenul de
apel.
-
in ceea ce privegte tardivitatea recursului, Codul cuprinde o dispozifie specialb fa!{ de
normele reglementdnd apelul, degi situalia concreti va fi in ambele cazuri aceeaEi. Astfel,
noul Cod de proceduri civil[ arati cd dacdnu s-a invocat in intimpinare sau din dosar nu
reiese cd recursul a fost depus peste termeq recursul se va socoti fdcut in termen. Astfel,
recursul se vajudeca chiar daci a fost depus tardiv, ins[ nu se poate proba acest aspect.
Totodatii nu se poate refine ci numai prin intimpinare se poate ridica exceplia de
tardivitate a formuldrii recursului, de weme ce noul Cod de procedur6 civilS prevede
conjunclia sauin art. 485 aln. (2) NCPC, astfel cd instanla verificdnd actele dosanrlui va
putea ridica din oficiu acest aspect, termenul de recurs fiind unul legal imperativ. DacS ins6
iipsegte dovada de comunicare a hotir6rii atacate, nu se poate considera recursul ca tardiv,
astfel c[ se va trece peste acest aspect.
in materie de apel, chiar dacl nu exist5 o asemenea dispozilie, se va aplica aceeaqi
regula, devreme ce decdderea din dreptul de a mai exercita calea de atap va opera numai
daci exist[ dovada cE termenul de apel a fost depaqit.
Dispoziliile privitoare la termenul de recurs nu determini aceleaqi consecinle in cazul
recursului incident gi acelui provocat, caf,e se pot exercita in aceleaSi condilii ca qi apelul
incident gi cel provocat, respectiv odatii cu intimpinxea la recursul principal, care se
situeaz6 in afara termenului de recurs (pentru criticile acestor reglementiri Roqr:,
Fanu-Moc4 Recursul incident
Si
recursul provocat reglernentate de Noul Cod de procedurd
civild prin preluarea instituliilor omonime din procedwa cdii ordinare de atqc a opelului,
in Dreptul nr. 1112010, pp. a5-48).
226. Cererea de recurs
Cererea de recurs trebuie si cuprindS aceleaqi menliuni ca
Ei
cererea de apel, noul Cod
de procedurb civila frcdnd vorbire despre identificarea intimatului, deoarece este posibil sE
se critice numai aspecte care afecteaz.d" raportul procesual cu una dintre pdrfi, firi a fi
afectate toate de recursul exercitat.
Cererea tebuie sd cuprindi inclusiv motivele, mai pulin in cazul in care recursul a fost
declarat inainte de cunoagterea motivirii hotirdrii atacate, cind se vor deprme dupS
comunicarea hotir6rii
(nalta Curte de Casafie
gi Justifie, Seclia comercial\ decizia
nr. 1604 din 9 martie 2005 in Buletinul Casaliei m.412005,
p. 49).
Codul reglementeazi
qi situalia motivelor de ordine publica, care derogi de la regula
cuprinderii loi obligatorii in cererea de recurs gi care pot fi menfionate qi oral in fata
instantei, sub forma excep,tiilor, dacd nu este nevoie de o verificare in fapt in afara dosarului
(Curtea de Casalie, decina civi16 nr. ll2 din 25 ianuaie 1937, JGll937, p. 818).
De asemenea, aceste motive pot fi puse de cdtre instanli in discufia p5rfilor din oficiu.
Sanctiunea necgprinderii motivelor in cererea de recurs sau nedepunerii memoriului
separat,.in termenul de recurs sau a termenului de motivare, este nulitatea recursului (Inalta
Curte de Casalie qi Justifie, Seclia civili qi de proprietate intelectuala, decinacivil6 nr. 8239
din 6 decembie2007),legea avizAnd pe aceastii cale pdrlile si arate motivele in cererea de
!
ft
II
p
^.
II
Pwtea L Partea generald 349
iscurs, deoarece instanfd nu va mai putea, ca ln cazul apelului, s[ solufioneze cauzaptaza
notivelor tnv ocats la pnma instanp.
C6nd motivele de recurs sunt gregit indicate gi nu se lncadrazi,in motivele de casare
pevizute,
recursul se va anul4 dar* dezrroltarera motivelor nu face posibild lncadrarea lor
h motivele prevdzute de lege.
Cererea ilebuie si fie inso{it6 de dovada achitdrii ta:rei de timbru, conform legii,
Fecum
gi de imputernicirea avocatiali sau delegafia consilierului
juridic.
Cererea de recurs se depune la'tnstan[aacfirei hotirdre se atac6, in condi]ii similare cu
oele previzute penilu cererea de apel. Dup6 primirea cererii, respectiv a motivelor de recurs
f
inaintmea cererii cdfe instanB competentS,
preqedintele instanfei de recurs (respectiv
peEedintele
instanfei care a pronunfat hotir6rea atacatt numai dupE I ianuarie 2016)
dspune comunicarea lor intimatului, impreund cu copiile oertificate de pe inscrisurile
ehurate qi care nu au fost inftiligate la prima instantq pun6ndu-i-se in vedere obligafia de a
depune la dosm intlimpinare tn termen de cel mult 30 zile de la data comunic6rii.
Deoarece in recurs apfuarea calificatii este obligaiorie, art. 13 NCPC arit6nd c[ cererile
f
concluziile plrfilor nu pot fi formulate gi susfinute dec6t prin avocat sau, dupi caz,
msilier
juridic,
cu excepfia situa{iei in care partea sau mandatarul acesteia, sof ori rudE
pton h gradul al doilea inclusiv, este Iicenfiatl in drept lnt&npinarea trebuie redactatii gi
iEmnatii de avocatul sau consilierul
juridic
at intimatului qi la fel rispunsul la lnt6mpinare,
& avooatul sau consilierul
juridio
al recurentului, afard de cazul ln care partea sau
nandalarul siu, pot fomrula aceste cereri
[Deleanu,
Observayii generale gi speciale cu
piire la Noului Cod de procedwd civild (Legea nr. 134/2010), in Dreptul nr. Lll20l0,
P-
2s1.
Noul Cod de proceduri civilI oblig[ ca prin aceste acte de proceduri recurenhrl,
respectiv intimatul sd arate daci sunt de acord ca recursul, atunci c6nd este admisibil in
pincipirr,
sd fie solutionat de c[tre completul de fiIfiu.
in regulE general5, recursul se
judec[
de inalta Curte de Casa]ie gi Justi]ie, chema6 s[
cxamineze conformitatea hotir6rii alacate cu regulile de drept aplicabile.
Prin excepfie, in cazurile anume prevhzute de lege, recursul se solulioneazi de citre
instanla ierarhic superioari celei care a pronunpt hotiir6rea atacat5,
2lT.Efiecfulnesuspensiv de executare aI cererii de recure
Cererea de recurs investegte instanp cu
judecarea
acestui4 insi spre deosebire de
Gererea de apel ea nu are efect suspensiv de executare in prlvinta hotdr6rii atrcale, decit in
cazurile anume ardtate de lege (i*tt" C\rte de Casatie gi Justifie, Seclia comercialtr, decizia
m. 1819 din 15 martie 2005, tn Buletinul Casatiei w.412005,
p. 5l).
Noul Cod de procedur6 civill prevede c[ recusul suspendii de drept executarea
hotirdrii tn cauzele privitoare la stdmutarea de hotare, desfiintmea de construcfii, plantatii
saq a oric[ror lucrlri avtnd o aqezare fixe" pecrmr gi in cazrxite ammre ptevhante de tege.
Av&rd in vedere c[ recursul nu produce efecte suspensive in executarea hotirdrii,
suspendarea poate fi solicitat6 instanti de recurs, de citre recurent prin cerere forqrulafi
prin ap5retoicalificat, deoarece noul Cod de proceduri civilI
prevede ci la redactarea
cereriisi a motivelor de recurs, precum gi ln exercitarea
5i
susfinerea recursului, persoanele
fizice vor fi asistate gi, dup[ ca4 tryezentata, sub sanc,tirmea nulit2ltii, numai de cite un
avocat sau consilier
juridic,
ln oondifiile legii, respectiv
prin sof sau rudi p&r6 la gmdul al
doilea, licenfiai in drept.
350
DREPT PROCESUAL CrvIL
cererea de suspendare
a execut5rii
se depune direct la instanfa de recurs, fiind insoliti
a. o
"opi"
certificata de pe cererea de recurs
9i
de dovada depunerii caufiunii obligatorii,
iar
dacl cererea se face ioai"ie ca dosarul si ajungE la instanfa de recurs, se depune
gi o copie
legalizatl de pe dispozitivul
hotdririi atacate' cu recurs'
-"
C"r"r.u se
judeca in camera de consiliu,
cu citarea
pirfilor prin agent
procedural a-l
instanfei in terrien de 10 de la primire, de,,n complet anumE conslituit, format din 3
jrd#tr.t, in condiliile legii, in cazul-in
lare
cererea s-a depus
.iry1nte
de ajun*e5l
dosarului la instanla aL r.""*r, respectiv de completul de filtru, dup6
pe
ap.esta
a fost
d";";; sau de completul
care'judeca
recursul
pe fond, in cazul in care s-a fqat termen in
qedinl[ publicS-
Instanfa de recurs
poate admite cererea, motivandu-qi
solulia
printr-o tncheiere
definitivS, asupra masurii instanla de recurs
putand reveni oricflnd ins6 numai
pentru mgt]ve
iemeinicq ln sensul cA execuiarea se impune nefiind incidente caztrile care
justificd
suspendarea.
$2.
MOTTVELE
DE RECURS
$I
JUDECATA
RECURSULUI
228. Motivele de recurs
Fiind o cale de atac extraordinarS,
recursul se poate exercita de regul6 numai
pentru
anumite motive, de nelegalitate,ptevdzute
expres de lege'
--Corfo*
noului Co"a ae piocedurd civila hotar6rea
judecitoreasc[ poate fi atacath crt
recurs:
a)cdndinstanlanuafostalc[tuitipotrivitdispozi}iilorlegale;
bj daca hot#area a fost pronunlatii
{e
altludecator-decdtcel
care a luat parte la
dezbiterea
pe fond a procesului sau de un alt complet de
judecatii
dec6t cel stabilit aleatoriu
pentru rolqiion*"u
civzeiori a cdrui compunere a fost schimbat6, cu incilcarea legii;
c) c6nd hotiirareu u ro.t dat2i cu io"el"*"u competenlei de ordine publica a altei
instanle, invocatii in condiliile
legii;
Ai caoa instanfa a depaqit atribufiile
puteriijudecdtoreqti;
-.-
ej c6nd,
priri ftotaiarla datia instanla a inc6lcat regulile de procedur[ a cdror
nerespectare atrage sancliunea nulit64ii;
D
cand hotarfuea nu cuprinde
motivele
pe caxe se lntemeiaz[ sau c6nd cuprinde motive
contradictorii ori numai motive sffiine de natura catuei;
g) cdnd s-a incdlcat autoritatea de lucru
judecat;
[i cana hottudrea a fost dat5 cu incilJarea sau aplicarea
greqitS a normelor de drept
material.
"^*"-fn-Lglementarea
anterioara,
lntr-o formd necesar[
perioadei in care recursul era
singura
"Jrc
a" atac, motivele de recurs erau mai largi decit cele-prevlzute de noul Cod de
t"Z;;
civild, deoarece se permite a atacxeahotiirdrii
gi atunci cdnd instanfa de
judeoati
I i"t"rpr"t"t
greqit dovezile administrate
sau cdnd instanta nu s-a pronunJat asupra unui
,rtji;;'d";pt
r"'rn, asupra unei dovezi administrate.
Illterior, s-a produs restringerea
,il*i a" upii"*"u u'."Cor.titri
pe de o parte deoarece a fost oalificat drept cale de atac
".r*rair*a,
iar pe de b1i5 parte deoarece s-a resimlit nevoia-de a se suprima
posibilitatea
;44il*
de" utu"u noArat*
pentru rnotive interpretabile,
cu sferl largi de aplicme, care aI
h transformat aproape tn toate cazurile instanfa de recurs intr-o instanp de fond'
F
d
f
F
T
$
C
j
a
t
a
i
(
Potea I. Partea generald
351
fut. 488 alin
Q)NCPC
prevede c6 motivele enumerate in text nu pot fi primite dec6t
&cI ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul
judecnrii
apelului ori, deqi au
hst invocate intermen, au fost respinse sau instanfa a omis si se pronunfe asupra lor.
Dispozilia este menitii s6 asigure evitarea discutfuii unui aspect cate avizatiudecata ln
pime instanfa direct in recurs, degi partea a avut la indem6nd apelul'
tn acelaqi timp, prevederea tebuie aplicatd
prin raportare
qi h arl 489 NCPC, care
pcrurite ridicarea motivelor de ordine public[ gi din oficiu de c5fe instanl4 dar qi cu
pevederile Nt.247 alin. (3) NCPC, care obligd parlile s6 invoce toate mliloacele de apirare
d
toate excepfiile procesuale de indat6 ce le sunt cunoscute.
nimele doua motive de rccurs vizmzisituafia
in care nu au fost respectate normele de
aganizarcjudecitoreasS,
privitoare la compunerea completului de
judecatii in num6rul de
;r*cetori
ieglementat de lege sau fdrd respectarea normelor
privind incompatibilitatea,
*finerea gi recuzarea, respectiv a principiului continuitiilii conform cu caf,e hotiirlmea
tebuie sd se dea de aceeaqi
judecitori care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii'
Dac6 in recurs se constatii ci recuzarea instanlei de apel a fost greqit respinsi
[nu
gi
Sginerea
-
art. 53 alin. (2) NCPC], instanla de recurs casazh hotiirdrea qi o trimite la
hstanta de apel. Dacd lns6 se ataci direct in recurs solufia datii recuz6rii la prima instantA
critica nu poate fi primita, deoarece parteaavea laindemin[ apelul.
el doilea motiv protej eazA disponliile repartizdrii aleatorii a cantzei, care asiguri atdt
impaqtialitatea cdt qi transparenla in procedurS, nefiind de admis ca
judecitorul
s[ fie
inlocuit in alte condifii decit cele permise de lege.
Fala de aceste dispozifii frebuie evitatii confuziq caxe se mai intiLnea uneori in solu{ii
de spe14 in raport de al treilea motiv de recurs, care af,e in vedere respectarea normelor de
competentl dJ ordine publici im nu pe cele privind organizareajudecdtoreasc[.
Pentru a putea constitui motiv de recurs, competenta trebuie s6 fie reglementatd prin
norrne de ordine
public[ gi si fie invocatii in condifiile legii, necompeten]a de ordine privatii
neputind fi invocatn pe calea recursului, chiar daci instanp a cdrei hotiirdre se atacd ar fi
dat o dezlegare gregiti acestui aspecJ.
Motivgl de recurs, constlind in dep6qirea atibuliilor
puterii
judecdtoregti
de citre
instanla caxe a pronunfat hotirirea, a format obiectul unor largi disculii qi interpretiri
dochinare qi jurisprudenliale (fudecdtorii
,,au
fiecut in ahibufiile altei puteri constituite in
Staf'), in ideea de a determina cdmpul siu de aplicare
(Deleanu, Proporlionalitatea tn
pro"iduro civild,lnRRDP rc. 512008,
pp. 49 gi 50). S-a decis astfel ci incalci atributiile
puteriijudec6toregti instanla care se imixtioneazd in atribuliile altei puteri ln stat sau care nu
ii*
.oirt de legile in vigoare, considerdnd c6 ele nu au valoare
9i
refuzdnd aplicarea lor la
g51zil
dat Sub reglementarea anterioarS, aceastii chestiune a fost indelung dezbitutii in
materia recursurilor in anulare exercitate impofriva deciziilor instanfelor
judec6toreqti in
materie de proprietate gi restituirea
proprietifilor preluate in timpul fostului regim (asupra
controverseior ivite cu ocazia restituirii
proprietiitilor prin hotirdre
judecitoreasc{ a se
vedea O. Cojocanr, Legea caselor nalionalizate, F.xplica{ii teoretice, intrebdri
gi
rdspunsuri, ed. a II-a revizuit5
5i
addugiti
pofivit modificlrilor Normelor Metodologice,
Ed. Lumina Lex, Bucure;ti, 1997\.
tnc[lcarea formelor de procedur5, reglementate sub sanc]iunea nulitilii de noul Cod de
procedurl civil4 constituie motiv de recurs, indiferent de cum nulitatea este expres[ sau
,irtg*a, condilionatii sau necondifionat[ de vf,timare, deoarece nu se poate admite ca o
hotihire
judecitoreas
cd" prenxnati a exprima adev6rul, s[ depd.qeascl formalitifile
352 DREPT PROCESUAL CTVIL
prevez.fie de lege qi si nu
lind
cont de ele, astfel ci asemenea motive vor putea fi invocate
pe calea recursului (procedura de citare
-
Tribunalul regional Arge$, deciaanr. 4111962,1n
JN nr. 5/1964, p. 1 18 tn Boroi, Rirlescu, Codul de procedurd civild, 1996, p. 516).
Este insd cert cb motivele trebuie si fi fost invocate ln condiflile legii qi la instanfa de
apel, dacd vizeazdpima instan!6 gi cu respectarea prevederilor art. 178 NCPC.
Motivul de recurs nu face distinclie expresd intre nulitiilile de ordine publicd qi cele
relative, insd conform regimului
juridic
al nulitdtilor procedurale determinat anterior,-este
cert ci dacd nulitatea vizeazd aspecte intrinseci ale hotlrdrii, atunci acestea vor putea fi
invocate direct prin recurs. Daci insd nulitatea vizpazd mpecte legate de procedura
desft.Eurati in fafa instanfei de
judecata,
va febui realizati distinclia intre nulitSlile absolute
qi cele relative, deoarece dac6 o cavzh de nulitate relativi nu a fost invocatii in fala instanfei
la termenul imediat urmdtor celui tn care s-a produs incElcarea textului de lege, nulitatea se
acoper6, pe cdnd dac[ este vorba despre nulitate absolutii, aceasta va putea fi invocati qi
direct in recurs independent de cum a fost sau nu invocatl h
W
instanlei ?n care s-a
produs incdlcarea normei de drept respective (Tribunalul Suprem, decizia rr. 22011978, in
RRD nr. 711978, p. 45). Nu intri aici nulitatea determinati de necompetenfS, care este
reglementatd distinct qi orice alte dispozfii care beneficiazi de un regim
juridic
distinct de
regula generalE (axt. 160 NCPC).
In acest context se incadreazd aici gi respectarea tuturor principiilor qi garanliilor
procedurale de care beneficiazb pirfile pentru justa qi corecta solulionare a cazului dat.
Al qaselea motiv de recurs permite exercitarea acestei cii de atac pentru cazul in care
instanla nu a motivat corect, conform dispozitivului, hotdrdrea care se ataci sau exist5
confiadicfii intre considerente gi prevederile dispozitivului, ori acestea nu au legdturi cu
pricina. Motivarea hotdr6rii este foarte importantii penfru phrli deoarece prin intermediul
acesteia se poate observa daci instanfa a respectat regulile procedurale privind admiterea gi
administrarea dovezilor, drepturile
9i
obligaliile procesuale ale pdrlilor etc. Astfel, dac6
hotiirdrea este lipsitii de motivare instanla superioard nu va putea cerceta respectarea
normelor de cdtre instanla inferioarS, iar dacd hotdrdrea cuprinde motive contradictorii este
cert cd se va putea observa de citre instanla superioard ci prima instanf6 sau instanfa de
apel nu a respectat regulile procedurale.
Importanla autoritilii de lucrujudecat, ca efect al hotirAriijudec[toregti, este relevatii qi
prin cuprinderea sa intre motivele de recurs, astfel c[ dac[ instanla de fond a procedat la o
nou6
judecati,
trecdnd peste autoritatea de lucru
judecat
anterior, instanta de recurs
admipnd calea de atac, va casa sentinta gi va respinge cererea ca inadmisibili.
Importanfa autorit6fii de lucrujudecat, ca efect al hotirdrii
judecitoregti,
este relevatii gi
prin cuprinderea sa intre motivele de recurs, astfel cd dacb instanla de fond a procedat la o
noui
judecatS,
tuechnd peste autoritatea de lucru
judecat
rezultatl din hotiirdrea anterioar5,
insknla de recurs admifSnd calea de atac, va casa sentinta gi va respinge cererea ca
inadmisibild- Autoritatea de lucru
judecat
se poate invoca gi de clhe instan!6 din oficiu,
conform art.432 NCPC.
Ultimul motiv prezentat,de noul Cod de procedurd civil[ este de regul[ cel pe care se
intemeiazd pdrfile in mod frecvent, datoritii faptului cd exprimarea textului este destul de
generald, permilind pnrgilor sL atar;e hotiirirea penfu caarile in care instanla nu aplicE in
mod corect regulile de drept substantial sau material. Instanta superioard va avea
posibilitatea sd verifice indeplinirea cerinfelor de legalitate ale hotdr6rii, temeiul legal al
opiniei exprimate de
judec6tori.
Astfel, se incadreazi aici: alegerea altei norme decdt cea
fr
rp
G
{B
*
&
t*
-
I
iu
Pr
t
pr
A
rE
Pt
rE
In
pr
C
C
d
c
p
n
n
d
c
t
(
Partea I. Partea generald
3s3
aplicabild raporhrlui
juridic
dedus
judecalir, greqita interpretare extensivi sau dimpotrivi
reshictiv6 a normei de drept, aplicarea greqit5 in timp a normei, spre exemplu retroactiv
lBoroi,
Rirlescrl Codul de procedurd civild, 1996,p. a8\.
in toate caarrle aceste nereguli tebuie sL vizsz.e o hotirdre susceptibil[ de recurs,
fuarece daci lipsurile afegteazdo hotlrdre datii in recurs, nu mai este posibild aceasti cale
& atac, cu excepfia cazurilor
prev6zute de lege
[art.
53 alin. (l) sau art. 421 alin (2)
NCPCI, iar celelalte cdi de atac extraordinme se vor putea exercita numai dacd sunt-
implinite ipotezele anume
prevdzute de lege pentru acestea.
229. Procedura dejudecatil a recursului
Dup6 ce primeqte cererea de recurs qi dosarul,
preqedintele sectiei stabilegte termen de
judecat'i gi completul, format din trei
judecitori, care decide zxupra recursului. Recursurile
Irir.ipA",
incidente gi provocate fticute impotriva aceleiaqi hotnrdri se tepattizeazd la
acelaqi complet de
judecatil.
C6nd recursul este de competenta inaltei Curfi de Casafie
gi Justi{ie, se va aplica o
procedur6 de filtrare a recursurilor, dupi ce preqedintele desemneazi aleatoriu completul.
Acesta decide asupra admisibilit5lii in principiu a recursului,
flnand
seama de motivele de
recurs, de intdmpinare, de rdspunsul la intdmpinare
gi de inscrisurile noi, dup[ ce
pregedintele completului intocmegte un raport asupra admisibilitiifii in principiu a
recursului.
Raportul va constata indeplinirea cerinlelor de form[ prev5zute sub sanc]iunea nulit?i]ii,
incadrarea motivelor in ipotezele prevdzute de lege, existenp unor motive de ordine
publicb, ori caracterul vidit nefondat al recursului, incluz6nd gi referiri la
jurisprudenla
bu4ii Constitulionale, a inaltei Curli de Casalie gi Justifle, a Curfii Europene a Drepturilor
Omglui gi a Curlii de Justilie a Uniunii Europene, precum qi pozilia doctrinei in problemele
de drept vizdnd dezlegmea datn prin hotdrArea atacatd.
Raportul se comunici pdrfilor care au dreptul si depun[ scris un punct de vedere
asupra soluliei preconizak in termen de l0 zile de la comunicare'
Daci nu existii dovada de comunicare a raportului, instanla nu poate examina recursul
anterior expirdrii unui termen de 30 zile de la comunicare.
Dac[
Judec6torii
cad de acord unanim asupra faptului ci recursul nu indeplineqte
cerinlele ai forma, cE motivele de casare invocate gi dezvoltarea lor nu se incadreazi in cele
previzute de lege sau c5' recursul este vddit nefondat, ar:-orleazd sauo dup[ caz, resping
recursul printr-o decizie motivat6,
pronunfatE,
fard
citarea pdrfilor, care nu este supusd
niciunei cii de atac, urmdnd cadeciaas[ se comunice
pirfilor.
Dimpotrivd, cdnd raportul concluzioneaz[ ci recursul este admisibil, toli membrii fiind
de acord, dar problema de drept care_ se pune in recurs nu este controversati sau face
obiectul unei
jurisprudenfe constante a tnaltei Curfi de Casatie
gi Justifie, completul se poate
pronunfa *uf.u fondului recvrsului,fard
citareapdrlilor,
print'o decizie definitiv5, care se
comunici pdrfilor.
Indepindent de raport, daci recursul nu poate fi solulionat fbri citarea pdr,tilor oonform
celor de mai sus, completul
pronunfi,
Jdrd
citarea pdryilor, o incheiere de admitere tn
principiu a recyrsului
gi fixeaz[ termenul de
judecati pe fond a recursului, cu citarea
pdrfilor.
354
DREPT PROCESUAL CIVIL
La termenul de
judecatE,
instanla va da cuv6ntul mai tntlii recurentului, apoi intimatului
qi in urme procurorului, cu exceplia cazului in care acesta este parte principal[ sau recurent
gi va vorbi primul, iar dacl proourorul a pomit acfiunea civili in care s-a pronun{at
hotdrdrea atacatl cu recurs, i se va da cuvdntul dupfl recurent
in recurs nu se pot administra probe noi cu excepfia inscrisurilor
@eleanu,
Observalii
cu privire la
Jlexiunile
argurnentului de lege lata in procesul civil, in RRDP, nr. L12007,
pp. 90-109), care pot fi depuse, sub sancliunea deciderii, odatii cu cererea de rbcurs,
respectiv odatii cu lntdmpinarea, iar dacd recursul urmeazd si fie solulionat in qedinle
publicd, pot fi depuse qi alte inscrisuri noi pAnd la primul termen de
judecatii (Chkrp,
Hotdrdrea Cotegiul Consilierilor hridici Arge6 c. Romdnia, in Curierul Judiciar nr.
3l20Ll,pp. 133 qi l3a).
Prin inscris nou va trebui inleles orice act eman6nd de la pdrfi sau de la un ter!, care ar
fi putut influenfa solutia in cutzd dacd ar fi fost folosite de cife instanfa a cdrei hotiirdre se
atacd pe calea recursului, astfel ci nu se regisesc la dosarul de fond, instanla
neanalizdndu-le (Ciobanr.r, Tratst..., vol.I[ p. a01).
230. Solufii in recurc
Noul Cod de proceduri civild afecteaz[ reglementiiri diferite pentru fiecare categorie
de instante caxe se poat pronunta asupra recursului, dupi distinclia intre competenlele
instanfei supreme qi a celor teritoriale.
Analizand cererea de recurs, tribunalele
gi cu4ile de apel, c6nd legea le prevede ca
instanle de recurs, stabilesc dac6 recursul este admisibil in principiu, fafi de motivele
invocate, deoarece in aceastii cale de atac se pot ridica numai aspecte de nelegalitate a
hotiir6rii, care trebuie sd se incadrezeinrpoteznle
prevdzute de lege.
in regula generalS, dupi ce declard c[ acesta este admisibil in principiu, il poate
admite, ll poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. Dac[ recursul este
admis, hotdrdrea atacaldpoale fi casat6, in tot sau in parte.
inalta Curte de Casalie gi Justifie analizsazA admisibilitatea recursului in procedura de
frltrme a acestuia, specificd gi aplicabil6 numai instanlei supreme, astfel ci dupi ce ajunge
la concluzia cd este admisibit in principiu qi fixeazi termeq il solufioneazi, fie prin
respingere, fie casdnd hotiir6rea Dupi casare, trimite cauza spre o noul
judecatii instanlei
de apel care a pronunlat hotdrdrea casat6 ori, primei instanfe, a cdrei hotiirdre este, de
asemenea, casatd atunci c6nd a solulionat procesul ftri a inta in
judecata
fondului ori
judecata
s-a ficut in lipsa plrfii care nu a fost legal citati.
Dac6 instanfa suprem[ apreciazd necesar gi interesele bunei adminisffiri a
justifiei
o
cer, canza poate fi timisi oricirei alte instante egale in grad, cu excepfia cazului caserii
penfu lips[ de competenfi, chnd cauza se trimite instanfei competente sau altui organ cu
activitate
jurisdiclionali competent pofivit legii. Ca atare, in primul caz-ifiplan teritorial, o
altii instanfn ajunge si
judece
o canzh pentru care nu era in mod normal competentii
teritorial, deqi aceast[ fecere de la o instanti la alta se poate obline numai pe calea
strimutiirii pricinii. Ajungdndu-selao prorogare
judecdtoreased de competenfd, instanla de
recurs va trebui si fie foarte rez.ewatdin a trimite cauza unei instante egale in grad cu cea a
c5rei hothrdre a fost casatS, deoarece in atare ipoteza se ajunge la incdlcmea prevederilor
imperative ce reglementeazl stlmutarea pricinilor (Ciobanrl Boroi, Nicolae, Modificdri
aduse Codului de procedurd civild prin Ordonanla de urgenld a Guvernului nr. I 38/2000,
in Dreptul nr.2l200l, p. 19).
Partea I. Partea genet"ald
355
DacE recyrsul a fost admis penffu cd instanta a depdqit atribu,tiile
puterii
judecitoreqti
sau cdnd s-a inc[lcat autoritatea de lucru
judecat,
cererease respinge ca inadmisibilE.
Celelalte instanle de recurs, tribunalele sau cudile de apel, dup[ ce caseazi hotSr"area
afacatS, rejudeci procesului in fond, la termenul la care a avut loc admiterea recursului,
situafie in care se pronunla o singuri decine sau la un alt termen stabilit in acest scop'
Casarea se face cu trimitere o singuri dati qi de c[tre aceste instanle dacd instanfa a
carei hotiirdre este atacati cu recurs a solulionat
procesul ftr[ a intra injudecata fondului
sau
judecata
s-a fbcut in lipsa pdrfii care a fost nelegal citatl atAt la administarea probelor,
cat
!i
U dezbaterea fondului (Tabacq Comentariu aprobativ la decizia nr. 1365 din 6
kptembrie 2011 pronun{atd de Curtea de Apel PiteSti, Seclia civild, pentru cauze privind
conJlicte de muncd
Si
asigurdri sociale
Si
pentru cauze cu minori
Si
de
familie,
in RRDJ
ar.3l10l2, pp.23-30; Frentiu, Considera{ii tn legdturd cu wtele aspecte de procedurd din
practic a ins tanl elor
i
udec dtor e
S
ti, in Dreptul nr. 1 1 20 12, p. 22$'
Cauzase trimite spre rejudecare la instanla care a pronunlat hotiirArea casatii ori la altl
instanti de acelagi grad cu aceasta, din aceeagi circumscriplie,
iar in caz de necompetenfE,
se trimite la instanla competentb. Daci solufia este determinatii de depagirea atribuliilor
puterii judec[toregti qi de incilcare a autoritiilii de lucru
judecat
cererea se respinge ca
inadmisibil6.
Deqi regula de ordine publici este aceea care cere motivarea hotiir"arilor, noul Cod de
procedur6 civili prevede cd deciziapronunlat[
de instanfa de recurs trebuie sd cuprindd in
considerente numai motivele de casare invocate qi analiza acestora, ardtdndu-se de ce s-au
admis ori, dupdcaz, s-au resPins.
Dac6 recursul se respinge ftri a fi cercetat in fond ori se anuleaze sau se constati
perimmea lui, hotlrdrea di recurs va cuprinde numai motivarea solufiei frr[ a se evoca gi
analiza motivele de casare.
Dup[ casare, hotilr6rea desfiintat[ nu are nicio putere iar actele de executare sau de
asigurare ficute in temeiul acesteia se desfiinfeazi de drept, afar[ de cazul in care instanla
de-recurs dispune altfel. Asupra desfiintdrii actelor de executare sau de asigurme fbcute in
temeiul hotiir6rii casate, instanJa de recurs trebuie s6 fac[ menliune din oficiu in decizia de
casare, pentru capxteasa nu mai fie obligati si parcurgd o nou6 procedura'
Codul reglementeazh anumite reguli ce trebuie urmate de c[tre
judecitorii fondului
dup6 casarea hotnr6rii de cdte instanla de recurs, fie acegtiajudecitorii
instanfei inferioare a
cdrei hotir"are a fost casat6, fie
judecdtorii instanlei cdre ajudecat recursul qi care refin
cauza spre rejudecare la un alt termen decit cel la care s-ajudecat
recursul' in cazul ln care
dup6
judecarea recursului, admiterea
acestuia
qi casarea hotirdrii, instanla de recurs
soiulioneaza cauzalnfond,
ea va trebui sb
lind
cont de rafiunile car: au condus-o la solutia
casdrii, deoarece in caz contrar ?n aceeaqi hotdrare s-ar regSsi contradicfii, ceea ce nu este de
admis. Astfel, hotirdrea instantei de recurs este obligatorie
pentru
judecEtorii fondului dupd
casare, asupra problemelor de drept dezlegate
(Boroi, Fi6desc:u, codul de procedurd civild,
1996, p. 525). ca atarc, dac|instanla
de recurs va faoe o anumita interpretare a textelor de
lege incident e in cavzi,judecdtorii
fondului vor trebui si
linn
cont de aceste dezleg1rt, fiafr
sa:poat6 contrazice
prio sotoliu datd punctul de vedere al instantei de recurs (Tribunalul
Sufrem, Seclia civila, de',,iatt.l2ll
d.o'28 iunie l979,incDl1979\'
356
DREPT PROCESUAL CTWL
Dacd hotdr6rea a fost casatd pentru motivele de nulitate date de incilcarea actelor de
procedurS,
judecata
fondului se va relua de la actul anulat, in virtutea principiului
interdependenfei nulitdtilor procedurale, atunci cdnd actele de proceduri nu au o existenli
de sine stiititoare.
La rejudecarea fondului instanta va
fine
cont de toate motivele de casare invocate in
fala instanlei a cdrei hotirdre a fost casatd iar la rejudecarca cauzpi dupi casare, ?n fa|r-
instan{ei
,de
rcurs", se vor administra orice probe prevdzute de lege, fbri limitarea adusi
de Cod pentrujudecarea recursului, ca etapd anterioard.
231. Non refonrutio in pejus
Legiuitorul a
linut
si consacre in mod expres gi in materia recursului pincipiul non
reformatio in pejus (neagravarea situaliei in propria cale de atac). Norma de trimitere a art.
502 NCPC are menirea de a atrage incd o dati atentia asupra importanlei acestui principiu
procesual.
Astfel, recurentului nu i se poate inr6ut6li situalia tn propria cale de atac, athta weme
cdt aceasta este gi singura exercitatii, cu excepfia cazului in care el consimte la aceast4
fEcend acte de dispozilie asupra drepturilor procesuale sau subiective. Principiul se aplicd
atdt lajudecarea recursului c6t qi la rejudecmea procesului dup6 casarea hotiirArii de c6tre
instanfa de recurs.
Spe$e
/. Prin cererea de recurs formulati la 12 aprilie 2011 impotriva deciziei pronunlate de Curtea
de Apel P, la 14 ianuarie 2017, L. soliciti anularea deciziei gi a sentinlei, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare la prima instanli competenti,
judecitoria
P., deoarece ambele instanle nu au resPectat
regulile de competenli materialS, solugionAnd cererea aflati in competenta
judecitoriei
in primi
instanli la tribunal
9i
in apel la curtea de apel.
B. invoci in tmAmpinare excepgia tardivitigii
9i
a inadmisibilitigii recursului, deoarece
valoarea obiectului litigiului este sub pragul prev'azut de lege gi ci excepgia necompetenlei degi a
fost invocati la prima irxtanli nu a fost invocati in coadigiile legii, adici la primul termen de
judecatl
la acre pi4ile au fost legal citate.
Cine este instanga competenti sI solugioneze recursul?
Care este procedura filtririi recursului?
Care va fi solugia?
2. in recursul exercitat impotriva hotirtrii pria care prima instangi a luat act de tranzaqia
pi4ilor, A. pirAt arati ci instanEa nu a
linut
seama de acordul pi4ilor, voinga sa nefiind liberi la
momentul incheierii tratrz,aqiei, aflAndu-se in eroare asupra fapnrlui ci reclamantul nu avea fir
realitate posibilitatea de a-i prainde executarea prestaliei care a format obiectul cererii.
Instanga respinge recursul ca inadmisibil, reginind ci motivele nu se incadreaz.i in. ipotercle
pranizute de lege pentru criticarea hotiririi gi ci nu se poate orercita recurs tmpotriva hotirArii de
expdient, pentru motive de fond ale tranzacgiei.
AnalizaEi solulia.
d(
n.l
L<
hr
&
al
dl
tr
L(
d(
in
al
iu
d(
e)
o(
al
rE
in
x
&
-
u
in
d
CX
si
Partea I. Partea generald 357
Sec[iunea a N-o
Cdl extraordlnare de otac
-
Contesta$a tn anulare
gl Reolzuhea
232. Definifie
Contest$iain anulare
& executare care se poate
expres ptevazute de lege.
$1.
CONTESTATIA, iru ANUI-A,RE
este acea cale extraordinari de atac, de retractare
$i
nesuspensiv[
exercita numai impotriva hotdr6rilor definitive, pentru motivele
233. Felurile contesta{iei in anulare
Contestalia in anulare este de doui feluri: de drept comun gi specialS, noul Cod de
procedur[ civil[ distingdnd intre cazurile in care poate fi exercitatii fiecare.
234. Contestafia in anulare de drept comun
Contestalia in arulare de drept comun se poate exercita impotriva unei hotiirdri
&finitive atunci cdnd contestatonrl nu a fost legal citat gi nici nu a fost prezent la terrrenul
c5nd a avut locjudecata.
Noul Cod de proceduri civili arat[ care sunt hotlrdrile definitive 1n art. 634, respectiv:
hotiirexi care nu sunt supuse apelului
gi nici recursului; hotdr6ri dafe ?n primi instan{5, ftrn
&ept de apel, neatacate cu recurs; hotiirdri date in primi instanfS, oaxe nu au fost atacate cu
ape[ hotiirdri date in apel, ftr6 drept de recurs, precum
5i
cele neatasate cu recurs; hotir6ri
date in recurs, chiar daclprin acestea s-a solulionat fondul pricinii; orice alte hotdrdri care,
potivit legii, nu mai pot fr atacate cu recurs.
Contestalia in anulare nu poate fi primitd atunci cdnd nelegala citare se putea invoca pe
calea apelului sau a recursului, fiind vorba astfel despre sentin{e susceptibile de apel, ori
despre decini susceptibile de recurs, pronunfate cu incllcarea prevederilor relative la citare.
in asemenea condilii, Codul cere invocarea motivului obligatoriu
pe calea de atac ordinari a
apelului, respectiv extraordinar[ a recursului, dar care are prioritate fali de contesta]ia in
anulare.
Dac1partea a exercitat apelul sau recursul qi a invocat lipsa citfuii, nu are deschis[
contestalia in anulare, deoarece motivul respectiv a fost analizat, solulia datd intrdnd in
autoritatea de lucru
judecat. Astfel, dac[ a invocat acest aspect pe calea apelului sau
recursului, dar instanfa investit6 cu calea de atac a constatat respectarea prevederilor legale
in materie de citare, chiar dacl greqit, contestalia in anulare de drept comun nu mai poate fi
exercitat[ penfiu a se reitera ipotezagregitei citiiri.
Nu iniereseazi dac1parteaa exercitat efectiv calea de atao ordinar[ sau recursul, ci este
necesffi sd se constate cd acestea puteau fi exercitate, deoarece erau prevlzute de Cod
impoffiva hotirdrii iar contestatorul a cunoscut soluliq frindu-i comunicaiS.
Evident cd dacd nu a cunoscut solufia susceptibili de apel sau reclrs, nefiind
indepliniti procedura de comunicare, se presupune cd nici nu a putut exercita aceste c[i de
atac, astfel cn degi ele erau prwdzute de lege, nu puteau fi exercitate datoriti unui aspect
esenfial al contradictorialitiitii.
in aceste cazuri nu se impune repunerea in termenul de apel
sau de recurs, deoarece acestea nu au inceput s6 curg5, instanla urm6nd sd solu{ioneze
358
DREPT PROCESUAL CIVIL
aceste cAi de atac. CaaIarc, dac[ s-ar ridica problema exercitiirii apelului gi a contestaliei in
anulare, falb de regula imposibilitiilii exercitirii ciilor exffaordinare de
{ac
atdt timp cit
este deschisd calea de atac a apelului, acesta se va soluflona iar contestalia in anulare se va
respinge ca inadmisibilfl. De asemenea, cdnd se exercitii recursul qi contestalie in anulare,
ntZ a" regula soluliondrii
prioritare a recursului, in condifiile exercitiirii concomitente a
cailor de atac extraordinare, recursul se va soluliona inaintea contestaliei tn anulare.
Dand a fost exercitat recursul gi motivul necitdrii a fost invocat prin cererea de recsrs,
contestalia
poate fi primiE daci instanla de recurs l-a respins pentru ci avea nevoie de
verific6ri de fapt incompatibile cu recursul sau dac6 recursul, ftr[ vina pdrlii, a fost respins
ftr6 a fi cercetat ?n fond. Astfel, dac[ instanla de recurs l-a respins, constatSnd cd nu poate
verifica, pe baza probelor dosarului sau a celor noi depuse in recurs, ci nu s-a indeplinit
corect procedura de citare, fiind neceszr, fatfl de motivele invocate, sE se administeze alte
dovezi, privind inmdnarea citafiei, incunoqtinfarea
pdrtri despre obligafia de a ridica citalia
de la autoritatea local6 (inscriere in fals) etc., contesta{ia in anulare va putea fi exercitatii
impotriva deci71ei de recurs. Dacd insd recursul a fost respins ca tardiv, aspect care este
detirminat de culpa par,tii
Si
care presupune necercetarea sa in fond, contestalia in anulare
nu poate fr primrt4 deoarece partea qi-a epuizat posibilitatea datd de lege de a-i fr analiza6
critica legatide necitarea la fond'
pAma"
supuse acestei cdi de ataphotiirdrile date in prim[ gi ultimd instan!fl deoarece in
cazul lor legea nu prevede nici calea de atac ordinarS, nici.pe cea extraordinard a recursului'
Nu va fi admisibil6 contestalia in anulare impotriva deciziei de recurs, daci acesta a
fost exercitat ca uflnare a convenfiei
pdr,tilor, in sensul de a declara direct recurs impotriva
unei sentin{e susceptibili de apel, deoarece
prin atare conven}ie, partea care ar fi putut
invoca pe calea apelului necitarea a renunlat la aceasti
posibilitate. Faptul ci in acest recurs'
potrivit legii, pe4ile pot invoca numai aspecte legate de inc[lcarea sau aplicarea greqit6 a
normelor de drept material (art.459 NCPC), nu deschide
pdrfii calea contestatiei in anulare,
pentru c6 trebuii observat mai int6i actul de dispozifle pe care a inleles s6J fac6 asupra ciii
de atac a apelului.
Nu mai poate fi atacatil cu contestarie in anulare o hotiirdre impotriva cireia s-a
exercitat contestalia in anulare, deqi se invoc[ alte motive in cea de-a doua cerere, rezultind
astfel ci de la cunoaqterea hotirdrii, partea este datoare s6 identifice toate motivele de
contestalie gi s6 le invoce.
Vtoivul contestatiei in anulare de drept comun reprezintil in realitate o cauzd de
nulitate, nerespectarea procedurii de citare qi a contradictorialitd{ii, respectiv a dreptului la
a1drare
(inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comercialS, decizia nr' 3655 din 14
noiembrie 2OO7\L atragdnd nulitatea hotiirdrii, deoarece dacd nu ar exista aceast2i posibilitate
s-ar ajunge ca hotiirdrea sd fie datii ftrl indeplinirea cerinfelor imperative ale citiirii sau
comunic5rii, care asigur[ contradictorialitatea
in procesul civil, deqi partea interesatii a ftcut
toate diligentele sa idature aceste gregeli, invocend in caile de atac aceste motive (inatta
Curte de Casafie gi Justifie, Seclia de contencios administrativ
gi fiscaf decinanr' 1519 din
8 martie 2005 in Buletinul Casaliei nt.212005,
pp. 6a qi 65).
1
,,procedura
de chemare a parfii penku ziua c&rd s-a
judecat pricina nefiind lndeplinitl potrivit
q
cerinlele legii, se aplici prevederite arf ltZ alin. (1) pct. l, confonn cf,rora hotirfile irevocabile pot fi
atacuie
"u
6[ni"stEii tn anufare. Prin unnare, decizia pronunlati de inalta Curte de Casa{ie
9i
Justifie s-a fEcut
sub aspectul solufionirii recursului cu lips[ de procedurii, unul dintre coatestatori fiind citat la o adresi
diferita de adresa din documentele de stare civilfl gi care a fost indicat[ lainstan{.[."
,l
t
I
I
I
t
I
I
I
,l
N
Partea I. Partea generald
3s9
235. Contestafia in anulare specialii
Contestafia in anulare speciall reglementatS- de noul Cod de procedur6 civill viznazA
situaliile in care hotlrdrea instanfei de recurs
fnalta
Curte de CasaSe gi Justitie, Seclia
civilS qi de proprietate intelectuald, deciziaw.5l80 din 26 mai 2006) este:
a) pronunlatii de o instanfd necompetentii absolut sau cu incilcarea normelor referitoare
la alcituirea instanfei gi, degi se invocase excepfia corespunzitoare, instanfa de recurs a
omis sd se pronunle asupra ei;
b) dezlegarea datil recursului este rezultatul unei erori materiale;
c) instanfa de recurs, respingdnd recursul sau admi!6ndu-l in parte, a omis si cerceteze
weunul dinfe motivele de casare invocate de recurent in termen;
d) instanla de recurs nu,s-a pronuntat asupra unuia dinte recursurile declarate in cauzd-
Obiectul aceste contestafii in anulare este hotdrdrea instanfei de recurs sau hotiirdrea
instanlei de apel care, potrivit legii, nu poate fi atacati cu recurs, neputdnd fi aplicabile
prevederile r"latir" la invocarea acestor motive pe calea apelului sau recursului.
Greqeala aparline de data aceasta instantei de apel sau de recurs, care fie nu observ[ cd
nu era competentii absolut si
judece
calea de atac, fre alcltuirea instanfei nu s-a ficut
potrivit legii, sau a pronunfat solufia intemeiat pe o eroare materiala ori a omis s[ cerceteze
un recurs, sau l-a respins frri a se pronunla asupra unui motiv care ar fi atras o alti solulie.
Atunci cSnd se invocd faptul c[ hotdrdrea dati in recurs a fost pronunfatii de o instan!6
necompetenti absolut sau cu incdlcarea normelor referitoare la alcituirea instanfei, este
necesar ca excepfia de necompetenld sau de gregit6 compunere
1a
fi fost invocati, in
condiliile legii, dar instanfa de recurs sd rtu se fi pronun{at asupra ei (tnalta Curte de Casafie
gi Justilie, Sec{ia I civil4 decizia w. 2930 din 2 mai 2012). Practic, neinvocarea excepflei
acoperd cavza de nelegalitate
gi, ?n egal6 mdsur6, gregita solulionare nu mai pennite o noui
analizi".
Numai nepronunlarea instanfei de recurs asupra excepliei deschide calea de atac in
discufie, astfel cd dac[ exceplia nu a fost invocatii in fala instanfei de recurs, hotir6rea
definitivi nu poate fi supus[ cenzurii in contesta]ie in anulare. Dacd necompeten[a absolutd,
afard de cea generala care poate fi ridicatd gi direct in fata instanlei de recurs, nu a fost
invocatd la prima instanp in condiliile legii, ci direct in recurs, falh de art. 130 NCPC, a
intervenit deciderea din dreptul de a o mai invoc4 astfel cd ridicarea acesteia direct in calea
de atac nu va avea nicio eficienld
pentru contestafia in anulare, cerinta de admisibilitate a
clii extraordinare de atac nefiind indepliniti. Daci nu s-ar admite aceasti solufie, exceplia
de necompetentd absolutS, materiall sau teritoriali fiind invocatii direct in recurs, qi instanta
omite s[ se pronunte asupra sa s-ar ajunge ca admiterea contestaliei in anulare si fie
realizatil doar pentru a se constata deciderea din dreptul de a mai invoca necompetenfa
Greqita alcdtuire a instanfei, determinati de nerespectarea normelor de organizare
judecitoreascia
adintgati infie cazurile de contestalie in anulaxe, aldturi de incdlcarea
normelor de competenfS, complinegte un gol din reglementarea anteriomi, cflnd deciziile
instanlelor de reCurs nu mai puteau fi contestate, din lipsa unei cdi procedurale, deqi se
inc6lcau prevederi imperative
qi de ordine publio6, poate mai importante dec6t cele relative
la competen!5-
Dac[ s-a formulat cerere de recuzre la instanfa de recurs qi aceasta a fost respinsd,
incheierea se poate ataca la instanla superioarS, cu recurs, dupi comunicarea hotiirdrii
definitive
[art.
53 alin. (l) NCPC], astfel ci dac6 instanfa se pronunti asupra excepliei de
rcuzaxe nu se poate exercita contestafie in anulare, ci recurs.
DREPTPROCESUAL
CIVIL
Par
ex
ins
cot
ho1
fisr
C6nd solufia instantei
de recurs este rezultatul
unei erori materiale
(i"altu Curf
{e
casalie
si
Justilie,
s"ed ;Jiitqi
Je proprietate t'J"1"ry"11
*:f:*till* ?,X;
;ffiii
il;JrJqr;Ahrt
d aispoltg
normativ'
trebuie
interpretatr
restrictiv, datorita
caracterului
de exceplie al textului,-astfil
c5 s-a decis cf, se tncadreaza aici numai erorile
materiale
evidente
i" i"ga*i-
""
*p""t" formale
ale
judec{ii nu simple
greqeli d1
interpretare
a legii
qi A"
"ir""i.*"pt"lrqt
(Ciobaill, Tratat"', vol' I! op' cit''
pp' 423 qi
;;;,'i;iloC"r;a"
c*",i"
$,
i,*ti1L,
Seqia tomercial',
decizianr.
1709 din 13 mai 2004,
in Buletinul
Casaliei
nr. 212005,
p' 7 6)'
Aceastii eroare
o.t rit sa h fost determinantii
in souonarea
recursului'
astfel c6
trebuie sd se demons t iil"gFrfrrr"
cauzal1in1.e
aceasta
gi solufia instanlei de recurs'
-
Dac6 se invoca faptul c6 instanla de recurs respingand-recursul
sau admi!6ndl-l
numli
in parte a omis ,a
""r"i"iu;;;i
din motivele
d" 1nodifi"*"
sau de casare
(Curtea de
apelBucureqti,Secliaalll-adecizianr.556din3mai2010,tnPandecteleRom6ne
nr. 10/2010,
p. 2lg), invocate
in termen
(tnafta curte
-de.
cryalie
li
Justi,tie,..s931i^a
comerciald
decizia nr. 782 din 10 martie )OOe;,
nu trebuie sE existe culpa
pdrtii in
neexaminarea
motivelor
J"
"^*
sau modificare
de c[tre instanf' ci aceasti omisiune
sd
fie numai rezultatul
"*rrrad
,"r*fei
de
judecatii (i"alta curte de casalie
qi Justifie,-seclia
comerciali,
decizia *.
qii
din z februarie
201 1). Astfel, dac[ recursul a fost anulat sau
respins ca tardiv, *;,e;;1tr1ie
este consecinla
aiitudinii
pdr'tii astfel ci nu este admisibiln
contestalia
ln anulare.
Similar, dac[ instanfa de recurs nu a solulionat
un recurs formulat impotriva aceleiaSi
hotdr6ri, omil6nd
seii aiat,,eze,
partea interesati
va putea formula contestalie
ln anulare'
cu consecinp
soluliondrii
gi a acestui recurs, dupa des'fiin1arta
hot5rarii' in aceastii situatrie'
contestafia
in anulare se eiercit6
penfiu a se desfiinfa
hotqarea
d9 recurs in intregul sitt'
deoarece
recursurile au de reguli ieg6tur6, solulia
unuia influenfand
solufia attui4 astfel c6
se impune o
judecatiiunitard.
236. Judecata
in contestafie
Contestafia
i" il;;;"
a'.p*. la instanfa a ctuei h9t5,e,: se atac6, care va so4ona
aceastii cale de atac,
prin care igi va putea retracta
pronria hgtiirdr
-'
Oricare
parte in pr""* pi"," fi autorul
coniestafiei
in anllafe,
gi in aceeaqi mdsurl
succesorii
lor in arep1li sau rlprezentanlii
legali oti
loluTfonali,
precum gi procurorul'
Contestalia
," poot. iace tn termen de 15 ,il" de la data comunicSrii
hot6ririi'
dar nu
mai thrzll-de un an i" u aurucand
hotiirfuea
a r[mas defrnitiv5,
motivele arStandu-se
in
acelagi termen, sub sancliunea
nditAfii contestaliei
in a1{ry.$tfel
chiar dac6 decizia de
recurs atacat[ nu a fost comunicatii
cu respectarea
art.427
NCPC, contestafia
in anulare
nu
se va putea depune dincolo
de termenul
obiectiv de un an de la data la care a fost
pronunlatb
decfziafart.634
dir:-AiNCpc,
c"tt"u de Apel Bucureqti,
Seclia a III-a civila
9i
pentru
ffi
c,
nr.!v.louraSainstan{ei
*"=1"fl:l**
Iiaracata cu contestafie
in anulare c6nd dezlegarefO.ti
Itt" L^ftatul unei
f.q.li
l""t*t"t?
Fii"l un-text de excepfie'
nofiunea de
gregeala material6 oo u.tri. s6 fie interpretatii
"xiltiu.
Instituifld
acest motiv de contesta[ie
ln'aoulare,
legiuitorul a avut ln vedere
greqelile materiol" .r.u,u"t"t
ptcedural
pe care instanta le-a comis
prin'omiterea
ori confimdarea
unor elemente sau a unor o"t" *rtolii" i-p"tt*t".
o asemenea eroare hebuie' str fie
evidenti
qi s[ fie r" r"gatfi-"i*p"tt"le
formale a.lrJ"qti'
Gregeala materiall nu trebuie str fie rezultatgl
modului tn care instanla a ln{eles s6 interpreteze
* tJa" i"'g" p"nhu c6" altfel, s-ar ajunge
pe cale ocolitr'
la
judecarea lnci odatii a aceluiagi
recurs"'
cau
12l
del
ob
do
co
ati
inr
hc
a1,
c(
d(
ju
ci
Si
Partea I. Partea generald
361
cauze cu minori qi de familie, decaia nr. 788 din I iulie 2010, in Pandectele Romdne nr.
lU20l0, p. 1891.
Instanfa investit[ cu solulionarea contestafiei poate dispune motivat suspendarea
e-.xecutdrii hotir6rii a cdrei anulare se cere, dar numai dup[ plata unei cauliuni stabilite de
instaqe. Asupra cererii de suspendare instanla se pronunfi prin incheiere definitiva, in
ondifii similare celor in care instanfa de recurs se pronunfi itsupra suspendlrii executiirii
botirfii alacale (Curtea de Apel Suceav4 Seclia comerciald de contencios administrativ
5i
fiscal, incheierea nr. 263 d:ln25 noiembrie 2010, in RRDJ nr. 4l20ll, pp. 59-61).
Contestafia se
judec[
de urgenld gi cu prec[dere, intdmpinarea este obligatorie gi se
depune la dosar cu cel pulin cinci zile anterior termenului fixat pentru judecata,
fird a fi
obligatorie comunicarea acestei, contestatorul ludnd cunoqtinfa despre conlinutul sdu de la
dosar.
Instanla poate admite sau respinge cererea de contestalie in anulare. Dacd motivul de
contestalie este intemeiat, instanla pronunfd o singurd hotirdre prin care anuleazihotirdrea
atuatA gi solu{ioneazi cauzy iar dacd solulionarea catz-ei la acelagi termen nu este posibil5,
instanfa arnleaz-d hotlr*ea atacath qi fixeazd termen tn vederea
judecifii, printr-o noui
hotiir6re.
Daci partea nu a fost legal citat6 la
judecarea
catrzei sau dacb se constatd gregita
alcltuire a instanfei, se va anula hotirArea qi se va
judeca pricina in fond, iar dac[ se
constati necompetenta absolutii a instanlei carre a pronunlat hotirdre4 se va pronunla
declinarea competenlei in favoarea instanfei competente sau a organului cu activitate
jurisdicfional[
competent.
in cazil nesoluliondrii unui recurs sau daci instanfa a omis sd cerceteze un motiv de
czlsare, ori solutia este rezultatul unei erori materiale, instanla de recurs rejudec6 rccrrsul
sau recursurile.
impotiva hotir6rii date tn contestafie se pot-exercita acelea;i cii de atac ca
Ei
cele care
se puteau exercita impotriva hot6rdrii atacate
GnAta
Curte de Casaf;e
5i
Justifie, Seclia
comercialS, deciziaw.4748 din 17 noiembrie 2004itrBuletinul Casafiei m.l/2005,p.53,
inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comerciald, decizianr. 5189 din 2 decembie20O4
in Buletinul Casafiei r:n.212005, pp. 68 qi 69). Astfel, fiind, in cazul contestaliei in anulare
speciale hotiirdrea nu mai poate fi atacati, cu nicio cale de atal, iar hot?irArea dati in
contestalia in anulare de drept comun se va putea ataca numai cu recuni dac[ a itzat o
hotiirdre susceptibili de recurs iar acesta a fost respins frfrvina
parfii, f5rn a fi cercetat in
fond.
Spefe:
f,
prin
contestalia in anulare formulati la 9 septembrie20tl, irnpotriva sentingei pronunlati
de
judecltoria
P. la &ta de 12 aprilie 2OIl, A. arttd ia nu a fost citat in ptocedura derulati in faga
instangel deoarece are ak domiiiliu decAt cel indicat de citre reclamant in cererea de chemare in
iudecaU,
Arati ci a luat cunoyingi de hotirAre odati cu somagia emisi de executorului
iudecitoresc
prin care i s-a cerut executarea sentingei.
-
kstanga-respinge cererea ca imdmisibili, re$nAnd ci A. putea si formuleze apel tmpotriva
sentingei asdel ci nu este indepliniti ipoteza ett.504 NCPC.
Analizali solulia.
2. Prin cererea de contestagie ia anulare formulati irnpotriva deciziei pronuolatl de
tribunalul A., iu apelul exercitar imporiva sentingei promrnlate de
Judecitoria
P., in soluEionarea
362 DREPT PROCESUAL CIVIL
cererii de executare a obligagiei de plati a sumei de 15.000 lei, deiivati d"intr-un contract de
transport, contestatorul B. arati ci instanla de recurs a sivirgit o eroere materiali prin aceea ci a
omis si efechreze procedura verificirii inscrisului nou, depus in recurs, dar contestat de citre
intimat.
De asemenea, aratA cd, instanla de apel a omis si se pronunEe asupra criticilor aduse de B., in
calitate de apelant, asupra sentingei atacate, in sensul cI instanga de fond a solulionat cauza ca
incllcarea regulilor de competeagi teritoriali, f"p d" domiciliul siu ca pirAt gi a respins gregit ca
tardive criticile aduse sentingei prin completarea motivelor, printr-o cerere uherioari depusi la
dosamldeapel.
In intimpinare intimatul a aritat ci nu este admisibili cererea deoarece contst4ia in anulare
speciali se referl numai la deciziile instangelor de recurs, la motivele de casare. Totodati, excep[ia
necompetenlei teritoriale nu putea fi invocati direa tn apel iar respingerea criticilor ca tardive
impiedici exercitarea contestadei.
Analizagi zuqinerile pi4ilor.
$2.
RH/IZUIREA
237 . Definifie
Revizuirea este acea cale extraordinar6
executare prin care se tinde la schimb area
conditiile expres prevdntte de lege.
de atac, de retractare
$i
nesuspensivb de
unei hot[rdri
judecdtoregti,
in canxile
$i
238. Obiectul revizurrrr
Sunt supuse revizuirii hotdrdrile
judec6toreqti
care evocS fondul cauz,ei.
Revizuirea este o cale extraordinari de atas care vizeazl starea de fapt re,tinutii in
hotiir6re in urma
judecdlii
iar spre deosebire de contestalia in anulare, care se poate exercita
numai impotriva hotirdrilor definitive, revinirea se formuleazi impotuiva oriclror hotirdri,
daci solufione azl, saa evocl fondul.
$i
din motivele prev6zute de Cod pentru a se putea promova revizuirea rezultii ci
aceastii cale de atac nu va putea fi formulatii impotiva hottirdrilor care nu prejudecS fondul,
fie datoritii naturii cauzpi (ordonan{a preqedin}iali) fie datoritii neindeplinirii de cihe par1e a
unor obligalii legale pentru trecerea la solulionarea fondului (timbraj, depunerea cererii la o
instan![ competenti).
Uneori legea procesualdarati, exprs c[ aceasti cale de atac nu se poate exercita in
unele materii, cum este cazul divo(ului, dacd unul dinfe soli s-a recisdtorit.
239. Motivele de revizuire
Hotiirfuile care evocd fondul, pot fi revizuite pentru urm[toarele motive:
a) Instanta s-a pronunlat asupftr unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunpt
asupra unui lucnr cerut ori s-a dat mai mult decdt s-a cerut (lnalta Curte de Casafie gi
Justifie, Secfia civild qi de proprietate intelectualE, deciztaw.6578 din 1l octombrie 2OOTI.
1
,,&a.
322 pct. 2 C . pr , cw . viznazA indvertenfele dintre obiectul pricinii supus
judeci{ii gi ceea ce s-a
pronunfat degi nu s-a cerut (extra ptita), tru s-a pronutrtat degi s-a ceni (minus petitQ
Si
s-a dat mai mult
dec6t s-a cnrut (plus petita). Te><trtl articolului este inkinsec legat de ceea ce partsa a solicitat a fi dedus
judecA$i gi nu de examinarea legalitiifii hotirArii prin intennediul motivelor de recurs. ln sensul acstui text,
Partea I. Partea generald
363
Instanfa s-a pronunlat extra petita,. fbri ca ace4sta sd se fi cerut sau si existe
obligativitatea legali a insta4lei s[ se pronunfe asupra lot (f materie de divorf, instan{a
u,eUuie s[ se pronunle asupra incredint[rii minorilor gi sl acorde pensie de inffetinere pentru
minori).
A doua ipotez1este pronuntareaminus
petita, neptontnlAndu-se asupra unuia sau unor
capete de cerere (nu qi atunci cdnd le-a admis in parte).
A treia ipotez1 plus petita v'aeazi situalia in care instanta a acordat autorului cererii
mai mult decdt s-a cerut, respectiv o valoare mai mare sau o intindere diferitil de ceea ce s-a
aritat in cerere sau inprecizxeaacesteia.
b) Obiectul
pricinii nu se afl6 in fiinti.
Ipoteza vizeaz-d situalia in care prin hotiirdre s-a acordat un singur lucrq cert qi
&te;inat, f5r[ stabilirea contravalorii
acestuia in caz de disparifie, disparifie petecut5
dup6 pronunfarea hotirarii cdnd reclamantul nu mai avea posibilitatea sd-qi precizeze
Gererea.
Acest motiv de revizuire
gi-a pierdut din importanta dati fiind posibilitatea de inlocuire
a bunului cu contravaloarea acestuia in dispozitiwl hotirdrii, in fazz de executare silit6.
Conform noului Cod de proceduri civili cdnd ?n titlul executoriu nu s-a stabilit ce sum[
urmeaz6 a fr plititii ca ecliivalent al valorii lucrului incazril imposibilitlfii
predirii acestui4
instanla de executare
poate stabili aceasti sumi la cererea creditorului. Ambele ipotezn at
in vedere situafia imposibilitiilii
preddrii bunului, deoarece acesta a disp[rut, nu se mai afl[
in fiinla impositilitatea fiind atdt de naturd fincd c6t qi juridici, de exemplu cdnd bunul a
fost expropriat, deoarece el nu va mai putea fi predat, chiar dacd nu s-au inceput concret
tucririle publice penftu care a fost expropriat.
c) Un
judeCator, martor sau expert, caxe a luat parte la
judecatE,
a fost condamnat
defrnitiv p"rrt ,, o infracliune privitoare la pricin[ sau dacd hotiirdrea s-a dat in temeiul unui
inscris declarat fals in cursui ori ln urma
judecifii, cdnd aceste imprejurAri au influenfat
solutia pronuntati in catzh.
Noul Cod de proceduri civili arutd cd daci nu se mai poate constata infracliune4
printr-o hotiir6re
penalA instanp de revizuire trebuie s6 se pronunle, pe cale incidentalS,
irsupra existentei sau inexistentei infracliunii invocate, situatie in care, la
judecarea cererii
va fi citat qi cel tnvinuit de sdvdrgirea infractiunii.
Sub reglementarea anterioarE s-a apreciat c5 instanfa civili poate face constat[ri cel
putin in priiinla inscrisului fals, pentru care se poate apela la procedura prescris[ de art. 308
NCPC
-
Cercetarea falsului de cdtre instanla civili'
Hotdrarea de condamnare
trebuie s6 fie definitiva, nefiind suficientd punerea in miqcare
a acliunii penale sau o solulie intermediarl a procurorului'
ins6,'noul Cod de proceduri civili prevede, relativ la termenul de exercitare a
revizuirii, c[ in lipsa unei atare hotdr6ri, termenul curge de la data la care partea a hnt
cunogtinli de imprejurarile
penfiu care constatarea
infracfiunii nu se mai poate face prinfr-o
ho6rfire'penale. Oe aici riiese conclwia cd existenta hotdr6rii nu este necesar[. Atare
ipoteze,se referd la prescrierea sau stingerea acfiunii
penale, incetarea procesului penal
(Lcesul ftptuitorului),
cu consecinla
imposibilitdrii
pronun!5rii unei hotiirfiri
penale
definitive.
,:
prin <ducru crub) se inlelegaumai,cererile
care au {ixat.
s*ul
t$.cr$d, au detemrinat limitele aoestuia
5i
au
stabrlrt obiectul
pricinu supus
iudec6\ii,
care se rct\ecthxn dispozrtiv."
364
DREPT PROCESUAL CTVIL
d) Un
judecdtor a fost sancfionat disciplinar definitiv
pentru exercitarea funcliei cu
,"u-".Ldirprau
grav6 neghjenla, dac[ aceste imprejur[ri au influenfat solufia pronunpti in
cauzi-
Ipoteza hotdriarii
penale este asemdndtoare cu cea a unei decizii administrative de
,-.6orr-" a
judecitorului, insd in acest caz instan,ta civili nu are posibilitate4 in lipsa unei
reglementdri i*pr"r., sd constate fapta sdvdrqiti
qi persoana vinovatS, devreme ce normele
inleme prevdd organe speciale
pentru aplicarca regulilor rdspunderii disciplinare a
magistraiilor
(11fi.b6
$
gZ
Ain Legea w. 30312004
privind statutul
judecdtorilor
5i
procurorilor).
e) Oupa darea hotiirdrii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, relinute de partea
potrivnicd ia, care nu au putut fr infrligate dintr-o imprejurare mai presus de voinp pdrfilor
ifriUunatul
Suprem, Seclia civil6, deciziartr. lll977, Repertoriu vol'1fl1977,
p' 3l 1)'
lnscrisul trebuie sA fie nou (Ciobanu, Tratat..., vol. II, p. 442), respectiv sd fi existat la
data pronunlirii hotdr6rii
(Tribunalut Municipiului Bucureqti, Secfia a IV-a civilS, decizia
nr. 2-B9ll99l, in Culegere de practici
judiciara comentatS/l99l,
p. 186, inalta Curte de
Casatie
Si
Justitie, Sec[ia comerciald, decaia nr. 1057 din 13 martie 2008, ?n Dreptul nr.
312009,
p. Z3S)i. in
juriiprudenli s-a refinut insi ci o hotirdre
judecdtoreasc[ obfinutd dup6
prorrr-1-"u cet"i i rarii revizuire se cere, dar pentru care instanla fusese sesizatl anterior
poate constitui inscris nou (fribunalul Suprem, Secfla civilS, deciziaw. 159211988, tn RRD
nr. 3/1989,
p.74.IdemBoroi, Ridescu, op- cit., p. 586)'
tnscrisut febuie si nu fi putut fi produs in procesul respectiv, independent de voinfa
p6rlii care il invoc6
linalta
Cune d" Casafie
gi Justifie, Secfla civil6
5i
de proprietate
intelectuaH, deciziarc.627
din 3 februarie 2010). Eroarea de ordin qtiinlific poate conduce
la revizuire pe acest motiv, astfel cb dacd la un anumit stadiu al gtiintei nu se putea
determina cert c6 un copil este fiul unui anumit bdrbat, deanoltateatehnic6
qi tehnologicd ar
putea afrage revizuirea dasi- la momentul respectiv aspectul devine posibil de stabilit
if.if""Af
Suprem, Seclia civilS, decizia nr. 430 din 16 martie l97l,in Boroi, Mdescu,
op. cit., p.587).
-
Cumutativ, inscrisul trebuie s[ fie determinant
pentru solulia procesului, astfel c[ da.cd
intrunegte numai celelalte condi{ii nu se va putea folosi pentru revizuirea hotiir"arii (nalta
Curte de Casafle gi Justifie, Seclia a II-a civil6, decizianr.295
dn27 ianuarie 2012).
f) S-a casa! s-a anulat ori s-a s^chimbat hotirdrea unei instante pe care s-a intemeiat
hotirArea a cirei revizuire se cere
ltnatta
Curte de Casalie qi Justilie, Secfia civild qi de
proprietate intelectuall, decizia nr. SiZS ain 5 iulie 2OOT|.
g) Statul ori alte persoane
juridice de drept public, minofi_
9i
cei pugi sub interdiclie
3udeJfuoreasc6
ori cei puqi sub curatela nu au fost aplrali deloc sau au fost apdrafi cu
viclenie de cei instucinafi si ii apere.
Revizuirea se
.lustifice
rp."
"*"-plu,
dac[ un consilier
juridic,
reprezentant al
persoanei
juridice de drept public, sau de utilitate
publicd, face cu viclenie o apdrare
necorespunz6toare a acestiia-in beneficiul reclamanlei care
l
relendicat un imobil
preluat
de stat cu titlu prin exproprierca realizafl in condifiile legii (inalta Curte de Casalie
9i
1
,,ln
aplicarea art. 322 pct. 5 C. pr. civ, este recesar ca inscrisurile noi invocate sA aibA for[e
doveditore
i.io
.t lnsele, adic4 sa fie de natura a conduce la stabilirea unei alte situalii, cu o alti
"pri.nUiiit"t
u t"x.lor de lege. Invocarea de cite revizuenfi a unor hotirdri
judecitoregti pronun{ate in litigii
;;;i" faS de care acegtia
-ag
fost straini nu se lncadreaz[ in condi{iile impuse de ar:t. 322 pct.5 C. pr. civ'"
!!
Jur
m
l9
di1
Jur
ob
;i
da
dir
av
di
20
s-i
ci'
Tr
de
de
ac
de
SE
re
lil
ul(
ru
Ju
a
fi,
tr
m
EX
Itr
h
ju
It
u
NE
Pqtea I. Partea generald 365
Justifie, Seo{ia civild gi de proprietate intelectualE, deoina nr. 6395 dn 17 noiembrie 2004,
in Buletinul
Casatiei
m. 312005, p.70-71 sau Tribunalul Ilfov, decizia rr. 644 din 31 iulie
1978,lnRRDnr.2ll979,p.64\. :
h) Existi hotdrdri definitive potrivnice, date de instanfe de acelaqi grad sau de grade
diferite, care incalcd autoritatea de lucru
judecat
a primei hotlrAri (lnafta Curte de Casalie
9i
Justitie, Seclia comerc iaL\ decizia w. 4 1 0 din 26 iarrrsalie 2005
)
1'
tn vederea depunedi unei cereri de revizuire intemeiat pe acest motiv vor fiebui
observate urmitoarele cerinle: si existe dou[ hotiirAri contradictorii
(Inalta Curte de Casalle
gi Justilie, Seclia civila gi de proprietate intelectuald, deciziaw.4367 din 30 mai2007f
,
d*e in acelagi litigiu
(nalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia comerciald" decizia nr. 410
din 26 ianuarie 2005 ifl Buletinul Casafiei w.4/2005, pp. 51
5i
52), intre aceleaSi pa4i,
avdnd acelaqi obiect gi lntemeiat pe aceeagi cavi, hotir6rile s[ fie obtinute ln dosare
diferite (inalta Curte de Casalie qi Justilie, Secfia co,mgrcialL deaina nr. 1528 din 4 martie
2005 in Buletinul Casaliei nr. 4/2005, pp. 50 qi 51)3 qi in cel de-al doilea dintre ele, fie nu
s-a invocat excepfia autoritilii de lucru
judecat (inalta Curte de Casafie gi Justilie Seclia
civilS, decizia nr. 2392 din 24 martie 2004 in Buletinul Casafiei w. 112005, p. 62.
Tribunalul Suprem, Secfia civil6, decina nr. 93115 aprilie 1974, 1n Culegere de
crr,tziillg]4, p. 277), fie s-a invoca! dar nu s-a analizat (Tribunalul Suprem, Secfla civil5,
decizianr. 126018 iunie 1975, in Culegere dedecinill975,p.256).
i) Partea a fost impiedicati s6 se infrfigeze la
judecati gi s6 ingtiinteze instanfa despre
aceasta, dinf-o imprejurare mai presus de voinfa sa. Aceast6 imprejurare trebuie sd
depiqeascd situaliile obiective de neprezentare (starea de boal4 detenfie), deoarece trebuie
si se dovedeascl in mod cumulativ c[ partea nici nu a putut s[ aduci la cunogtinla instanfei
respectiva imprejurare.
j)
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incdlcare a drepturilor sau
libertii,tilor fundamentale datorati unei hotirAri
judec6toregti, iar consecinfele grave ale
rcestei inc6lcdri continui s6 se produci (Tribunalul Bucuregti, Seclia a V-a civil6, decizia
m. 39 din 24 iar,ntalie 201 1, in RRDP w. ll20l2, comentariu Oprina pp. 52-60).
S-a resimfit nevoia consacririi unui instrument care si duc[ la rellactarca hotiir6rilor
judecitoreqti
defrnitive inteme, unnaxe a pronunlIrii unor decizii de c6fre Curtea Europeani
a Drepturilor Omului. Numeroase decizii ale Curfii au fost pronuntate impotriva Rom6niei,
fie obligdnd statul romdn la despdgubiri c[tre petent, fie considerfind ci o reparalie potivitd
pentru parte este tocmai anularea hotfudrii
judecitoreqti nedrepte, pronunfate de instanfele
romdne (Hotdrdri ale Cur{ii Europene a Drepturilor Omului, Culegere selectivd, vol. I[
editie ingrijitii de Monica Macovei, Ed. Polirom, Bucureqti, 2001).
,
,p*[.
hotir6rile au ca obiect luarea unor misuri vremelnice, tn spe{5" suspendarea procedurii de
insolven1i, acestea nu au autoritate de lucrujudecat ln ce prive$e solufionarea fondului
9i
prin urmare nu sunt
hotir6ri potrivnice, tn sensul art.322 alin' (1) C. pr. civ."
2
,,tonform
ara.337 C. pr. civ., lncheierile pronuntate tn materie necontencioas6
(nu
au puterea lucrului
judecaOr,
tn cauzele ln care au fost pronun{ate nu sunt inoidente prevederile alrt. l?01 C. pr. ciy. qi cele ale art.
tOO C,
p.. civ. pentru a evoca puteria tucruluijudecat. Ca atare, neoper6nd principiul puterii de lucnrjudeca!
in scopul respe-cttrrii cdruia a fost instituit cazul de revizuire prev5zut de art. 322 pct. 7 C.
W.
civ., o cerere de
revizuire a unei asemenea hot6rflri, este nelntemeiatii".
3
Hotlr6rile]'pronunfate in aceeaqi canzh, fur cicluri procesuale diferite nu sunt hotitfui potrivnice in
sensul legii.
366
DREPTPROCESUAL CTWL
in vederea alinierii la legislafia european5, s-a impus adaptarea Codului de procedurl
civil6 anterior in raport cu prevederile art. 4l gi 46 din Convenfia Europeani penfu
Ap6rarea Drepturilor qi Libertililor Fundamentale ale Omului. Ca argumente aduse ?n
literatura de specialitate
(Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd
civild prin ordonan{a de urgenld a Guvernului nr. 138/2004 in Dreptul m. 212001, pp. 23
qi 24), privitor la intoducerea acestui motiv in cod s-au relinut: existenfa unui numdr mare
(togrijo.ator)
de hotdrdri pronunfate impotriva Rom6niei, datoritii unor solulii gregite in
fond pronunlate de
judecitorii, tribunale
li
cu4i de apel qi efectiv necesitatea reducerii
acestui numdr de solulii greqite; necesitatea rcalizdiri unei practici unitare de cdtre instanla
suprem5, datoritd faptului cd in materie civil6 cu4ile de apel sunt instanfe de recurs, astfel
ctrnumfuul curlilor de apel determini numirul categoriilor de solufii pronunfate in materii
asemdnltoare.
Atunci cdnd Curtea Europeani a Drepturilor Omului considerd o inc6lcare a
drepturilor petifionarului respectiv printr-o hotiirflre
judecitoreascd intemd ale cdrei
consecinfe grave se produc in continuare, chiar
Ei
dupi constatarea inc6lc6rii drepturilor de
citre Curte,se poate formula cerere de revizuire a acestei hotir6ri inteme, insd numai dacd
anterior au fost epaizate c[ile procedurale puse la dispozilie de lege (Oprina comentariu la
decizianr. 39 din 24 iarlualjie 2011 Tribunalul Municipiului Bucureqti, ln RRDP nr. 1/2012,
p.se).
Anterior, cflnd era reglementat ca motiv de recurs in anulaxe, cerinfa pentru
promovarea acestei c6i extraordinare de atac era aceea ca Curtea Europeantr a Drepturilor
Omului sd constate c[ partea putea obline o reparatie, cel pufln pa4ial4 prin anularea
hotiir|rii interne. ins5, pe l6ng[ faptul c[ promovarea recursului in anularc era pusd de lege
numai la latitudinea procurorului general al Parchetului de pe l6ngi Curtea Supremd de
Justifie, formulmea legald amotivului l6sa s[ se in]eleagi cI in hotirf,rea Cudii era nevoie
si se refinl faptul cd anularea hotir6rii interne ar repreznnta o reparafle, cel pu{in pa4ial6
pentru petilionar. Astfel, pe l6ngd cd se ingr6dea accesul cetiifenilor la exercitarea unei cii
de atac care sd duc[ la anularea hotlrdrii inteme vdtiimdtoare, calea de atac putea avea sodi
de izb6nd[ numai in conditiile ln care Curtea Europeani a Drepturilor Omului relinea in
propria sa hotirre anularea actului
jurisdictional intern ca o reparafie a inc[lcirii
drepturilor qi libertiifilor firndamentale ale petilionarului.
Este adevdrat c|alAtavreme cdt acesta arcprezeriatun motiv de recurs ln anulare, tn
condiliile preznr$ate era posibild anularea hot5rdrii inteme qi inainte ca Curtea Europeand a
Drepturilor Omului si constate incilcarea drepturilor
qi libertifilor solicitanfilor, in mod
consret, observflnd cd plingerea adresat6 este admisibild, Curtea putea amdna pronunlarea,
timp suficient ca in
lard
si se declangeze
procedura recursului in anulare asupra deciziei
irevocabile adusi in fafa Curtii,
pentru a se anula aceastii decizie gi a se evita condamnarea
statului rom&r. Totr:qi, pdrghiile procedurale interne intfrziau mai mult chiar decdt
procedura europeanS, astfel cd solutia recursului tn anulare a fost abandonatS-
Atadax, procedura actual6 de revizuire a hot5rdrii inteme care vatimi drepturi
9i
libertif; fundamentale care se pot supune cenzurii Curfii Europene a Drepffilor Omului,
este preferabilS, datoritn accesului direct al petifionarului la exercitarea acestei cii
extraordinare de atac qi datoritii modificirii cerinfelor legale de exercitare (asupra ipofezei
Oispoativutui altemativ al deciziei CEDO, a se vedea Popq Aspecte spectfi;ce pTivind
opli"arro art. 322 pct. 9 din Codul de procedurd civild, inRRDP nr. 6/2008, pp.145-147;
Pa,
t
mz
inz
20
eXt
ob
Cc
col
vo
re\
se
s-e
for
de
so
ap
co
ex
pr
iar
de
a
ln1
re'
ar
Irl,
mi
iru
de
un
sa
in:
la
ho
YC
ca
sa
Partea I. Partea generald
367
Inalta Curte de Casatie qi Justitie, Secfia I civil5, decizia nr. 956 din 15 februarie 2012r;
Inalta Curte de Casafie gi Justitie, Sectia I-a civilS, decizia civil[ nr. 8131 din 16 noiembrie
201 r).
k) DupA ce hotdr6rea a devenit definitivE, Curtea Constitufionald s-a pronuntat
asupra
excepliei invocate in acea cavh, declar6nd neconstitulionali prevederea
caxe a fdcut
obiectul acelei exceplii.
lpoteza a fost introdus[ penfu a se asigura un efect eficient al deciziei Curfii
Constitutionale in privinla textului aplicat de instanla oaxe nu a a$teptat solulia Cudii gi a
continuat solufionarea aauzei, avdnd in vedere cd art. 29 din Legea w.47/1992 nu mai
vorbegte despre suspendarea de drept acauzni.
240. Depunerea cererii de revizuire
Cererea de revizuire se depune la instanla care a pronrplat hotfufuea care se soliciti a fi
revizuitS. Astfel, daci hotErdrea primei instanfe a rdmas definitiv6 prin neapelare revizuirea
se va indrepta la aceasti instan!6. Revizuirea se va depune la instanla de apel dacl hotdrdrea
s-a definitivat ln instanfa de apel sau la instanfa de recurs daci prin decizie s-a evooat
fondul.
Dac6 revizuireavizeazd o hotir6re prin care cererea a fost respinsE, calea de atac fiind
de asemenea respinsE, cererea se depune la prima instant5, cerinla ca sentinfa sd fi
solulionat fondul, fiind analizati ulterior.
Incaanl conharietilii de hotiirdri definitive cererea de revizuire se va depune la instanfa
mai mare in grad fa!6 de instanla caxe a pronunlat prima hotdr6re iar dacd una dintre
instantele care a pronunlat hot5rdri pohivnice este inalta Curte de Casalie qi Jusfifie, cererea
de revizuire sejudeci de aceast[ instan!6.
Atunci cdnd in cererea de revizuire sunt indicate mai multe motive, competenfa va
aparfine unor instanle diferite, in funclie de motivul invocat, fdr[ a opera o prorogare de
competenfE, deoarece revizuirea este o cale de atac extraordinar[, caracteizatl,prin ipoteze
expres gi limitativ prevdzute de Cod, astfel cb fiecare va trebui analizall prin prisma
propriilor reguli (inalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia comerciald, decaiaw. 407 drr-26
ianuarie 2005, in Buletinul Casaliei rlr. 412005, p. 52). Ca atare, daci sunt incidente cazurile
de la pct. I qi pct. 8, fiecare va fi analizat de instanfa competentS, numai cL cererca
intemeiat6 pe primul punct, daci vizpazd a doua hotdrfue, va febui si aqtepte solufionarea
revizuirii pentru pct. 8.
Cererea de revizuire trebuie si cuprindi motivele pe caxe se sprijini sau acestea si fie
ardtate cel mai tdrziu in termenul de revizuire, sub sancfiunea nulitiilii cererii. Dac[
motivele se raporteaz[ la situalii diferite, pentru fiecare in parte se vor aplica dispozifiile
I
,jn
situalia ln care Curtea European[ a Drepturilor Omului a constatat c[ aplicarea strictii a regulii
unanimitltii, care a motivat respingerea ca inadmisibilii a aclirmii in revendicare, le-a impus reclamanfilor o
sarcinn disproporfionati, care i-a privat de orice posibilitate clari gi concrettr de a obfine examinarea de cife
instante a cererilor lor de restituire a imobilelor in litigiu" aducfud atinger zubstanpi fnsAgi a dreptului de acces
la o instanf5, consecinfele lncElclrii drephrlui garantat de Convenfe, nu pot fi inlnturate dec6t pe calea revizuirii
hottrrdrii prin care s-a respins acliunea ln revendieare,
In consecin{5, redeschiderea gi rejudecarea ac{iunii tn revendicare reprezint[ sirigurul remedig av6nd ln
vedere ci obiectul lncllctrrii co$tatate de Curtea EuropeanA a Drepturilor Omului a fost un drept procesual,
care nu mai poate fi remediat prin inilierea unei alte proceduri de ctrtre peten{i, intrucAt aceasta ar reprezenta o
sarcintr suplimentarf, impusl victimelor unor inctrlc5ri deja constatate."
368
DREPT PROCESUAL CIVIL
specifice relative la curgerea termenului, astfel ci qi motivarea cererii va trebui si
lind
seama de acestea.
241. Termenul de revizuire
Termenul de revizuire este de o luna, 15 nle,3 luni sau 6 luni, dupn distincfiile
realizale de Cod.
Astfel, termenul de o luni se aplicd pentru caanrile de la a) la h) qi va curge diferit in
funcfie de motivul de revizuire invocat.
Penfiu ca7r;/. in care insknfa s-a pronuntat plus petita, ultra petita
Si
minus petita
termenul curge de la comunicarea hotdrflrii, care reprezinti regula in materie.
4-
In cazul revizuirii pentru ipotezatn care obiectul pricinii nu mai este in fiinlE termenul
va curge de la cel din urm6, act de executare, in sensul cd prin acesta se constati ci nu este
posibili executarea silit6.
Termenul de o lun6 pentru caztl/. de la pct. c) curge de cdnd partea a luat cunoqtinla de
hotiirdrea instanlei penale de condamnare a
judecitorului, martorului sau expertului ori de
hotiir6rea care a declarat fals tnscrisul, dar nu mai tfunts de un an de la data rim6nerii
definitive a hotiirdrii penale.
Dacd nu existd asemenea hot5rAri, termenul curge de la dala cdnd partea a luat
cunogtinla de imprejurdrile pentru care constataxea infractiunii nu se mai poate face printr-o
hot5rdre penalS, dar nu mutArziu de 3 ani de la data producerii acestor imprejurdri.
Cdnd revizuirea se intemeiazA pe aplicarea sanctiunii disciplinare pentru judecdtor,
termenul va curge din ziua in care pxtea a luat cunogtinfi de hot6rArea prin care a fost
sancfionat disciplinar definitiv
judec[torul, dar nu mai tdrziu de un an de la data rlmdnerii
definitive a hotlrdrii de sanclionare disciplinari.
Pentru rev'aukea intemeiatd pe constatarea unui inscris ca fiind fals, termenul curge
din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoci iar penfu pct.
0,
din z;rua in care
paftea a luat amogtinfZ de casare4 anularea sau schanbareahotdtfltii pe carc s-aintemeiat
hotir"arca a cdrei rcvintire se cere, dar nu mai tdrziu de un an de la data rdmilnerii definitive
a hotdr6rii de casare, anulare sau schimbare.
Pentru pct. g) termenul este de o lund qi curge dtn ziuain carc staful ori alti persoan6
de drept public a luat cunoqtinfa de hotiirdre, dar nu maitflrziu de un an deladatar6m6nerii
definitive a acesteia.
Penfuu aceea5i situalie incidentti insa in cazul minorilor, persoanelor puse sub
interdictie
judecitoreascd
sau sub curatelS, termenul de revizuire este de 6 luni de la datala
care cel interesat a luat cunoqtin![ de hotirAre, dar nu mutArzht de un an de la dob6ndirea
capaciti{ii depline de exerciliu sau, dupi caz, de la inlocuirea tutorelui persoanei puse sub
interdicfie, de la incetarea curatelei ori inlocuirea curatorului.
Penfu hotiir6ri potuivnice termenul va curge de la datarlm6nerii'definitive a ultimei
hotdrdri.
Similar cererii de repunere in termen, cererea de revizuire intemeiati pe pct, i) se
depune in termen de 15 zile de la tncetarea lmpiedicirii.
Pentru cazul pronunlirii Cu4ii de la Shasbourg sau a Curlii Constituflonale termenul
este de trei luni gi curge de la data la care hot2ir6rea a fost publicat{ in Monitorul Oficial.
d(
ci
c(
al
fi
fi
tr
c,
pr
pr
s(
CI
d
d
S(
h
ci
!
c
n
p
Partea I. Partea generald 369
2A. Jtdecata in revizuire
$i
in cazul revizuirii instanfa de revizuire poate acorda suspendarea executiirii hotirdrii
atacate sub condifia depunerii unei cautiuni la dispozilia instanfei.
Judecarea cererii de revizuire se face pohivit dispozifiilor
privitoare lajudecarea cererii
de chemare in
judecata,
intdmpinarea fiind qi aici obligatorie
qi frebuind depusl la dosar cu
cinci zile anterior termenului'de
judecat?i.
Instanfa nu va putea s[ extindi dezbakrea la alte aspecte decit cele mentionate fti
cererea de revizuire gi la faptele pe caxe aoeasta se intemeiazd"
Daci instanla admite cererea de revizuire ea va sohimba, ln tot sau in parte, hotiirirea
atacati, iar in cazul hotiirdrilor definitive pohivnice va anula cea din unnd hotir6re. In
fiecare caz, pe hotirdrea revizuitii se va facd men{iune despre revizuire in
josul
originalului.
Hotiirdrea datii ln revizuire va face menliune despre admiterea c6ii de atac qi va
modifica dispozitivul hotiirdrii revizuite. in unele dintre cazurile de revizuire instanta va
tebui sI procedeze la o noud
judecatE
m fona. astfet, p"tt o motivele prevdzute la pct
clg), instanp de revizuire, dupd ce admite calea de atac, va proceda la rejudecarea fondului
pronunfAnd o nou[ hotirdre.
in cazul pct. h) instanta va anula a doua hot2irdre fdrd s[ mai verifice care dintre cele
doui hottirfiri este corecti"
Hotirfirea datii in revizuire este supus[ aceloraqi cii de akc ca gi hot5r6rea rcvlz,titfuix
pentru cazul hotilrdrilor potrivnice se poate exercita recursul (daci revizuirea a fost
solutionatii de una dintre secliile inaltei Curfi de Casafie gi Justitie, recursul este de
competenla Completului de 5
judecdtori).
Din conlinutul textului reiese concluzia cI se admite, in acest caz patilcalu, recursul
deoarece
judecata pe caxe o face instanla supremd este ln primd instant6, aceasta anul&rd a
doua hotirdre, astfel cd nu se poate vorbi despre recurs la recurs'
Spege:
/, Prin cererea de revizuire formulati impotriva sentingei pronuolati de
Judecitoria
P., A. a
solicitat anularea acesteia deoarece instanga a pronun[at hotidrea firi si
fini
seama de o alti
hotirire definitivi, pronuntati anterior, intre aceleagi pi4i, asupra aceluiagi obiect gi avind aceeaSi
euzl,.
Intimatul formuleazl intAmpinare, in care susgine ci aspecul semnalat in cererea de revizuire
nu a fost invocat in fala primei instanle, astfel ci ru
Putea
fiarralizat,
Care este instanla competenti si solugioneze cererea de revizuhe?
Care sunt condigiile formulirii unei cereri de revizuire intemeiatl pe art. 503 pa. 8 NCPC?
Care este solugia?
2. Prin cererea de revizuire formulati la t6 nai 2011, impotriva deciziei
Pronunlate
in apel,
A. soliciti schimbarea in tot a deciziei, cu consecinga admiterii apelului gi respingerii cererii de
chemare in
judecatS-
Arati ci senrinla a fost pronunlati pe baza unui inscris intocmit prin fals iatelecnral, care issl
nu rui poate fi declarat ,a at^r" intr-o proceduri penali, deoarece s-a irmplinit termenul de
prescripgie al rlspunderii penale.
-
Solicitl instangei de ievizuire si se pronuage pe cale incidentali, asupra existenlei infracgiunii
invocate gi pe cale de consecinli si desfiinleze sentinla dati pe baza inscrisului fals.
Care este temeiul de drept gi termeaul pentru formularea cererii de revizuire?
Formul4i intimpinarea la cererea de revizuire.
370 DREPT PROCESUAL CTVIL
Sec{iuneo a V-a
Dispozi[ti priaind asigurarea unei practici judiciare
unitare
$I.
RECURSUL IN INTERESUL LEGII
243.lpotezdgi efecte
Recursul in interesul legii este tratat in categoria procedurilor de naturd si asigure o
practic[ judiciari
unitaq anterior noului Cod de procedurd civilfu fiind reglementat inte
cdile extraordinare de atac, fhrd sd fi intrunit trdsiturile caracteristice ale acestora (Ciobanu,
Boroi, Nicolae, Modi/icdri aduse Codului de procedurd civild prin Ordonanla de Urgenyd
a Guvernului nr. 138/2000, inDreptul nr.212001, p.20), deoarece solulia date in urma
acestui recurs nu influenleazi qi nu au efect asupra hotir"arilor
judecdtoregti
examinate
[Deleanu,
I., Observa|ii generale
Si
speciale cu privire la Noului Cod de procedurd civild
(Legea nr. 13412010\, ?n Dreptul w. lll20l0, p.291.
Acest instrument
juridic procesual a ap[rut ca uflnaf,e a faptului c[ s-a resimlit
necesitatea abordlrii unitare a unor probleme sau aspecte legislative, caf,e erau vdzute
distinct gi interpretate diferenliat de cdtre instanfele
judec[toregti.
De aceea noul Cod de
proceduri civild prevede la condifiile de admisibilitate cerinfa de a se face dovada c6
problemele de drept care formeazl obiectul
judecilii
au fost so$onate in mod diferit prin
hot?irdri
judecitoregti
definitive, care trebuie si fie anexate cererii (Deumier, Crearea
dreptului
Si
redactareo deciziilor de cdtre Curtea de Casalie, in RRDP nr. 112008,
pp.24l-249).
Calitatea procesual[ apar[ine procurorului general al Parchetului de pe l6ngi inalta
Curte de Casalie gi Justilie, care procedeazd dn oficiu sau la cererea ministrului
justifiei,
colegiului de conducere at tnattei Curli de Casafie gi Justi{ie, colegiilor de conducere ale
curlilor de apel, precum gi Avocatului Poporului.
Aceste organe sau entitiifi cer inaltei Cuqti de Casalie gi Justilie si se pronunfe zxupra
chestiunilor de drept care au fost solulionate diferit de instan{ele
judecdtoregti,
in scopul de
a asigura interpretarea gi aplicarea unitad a legii de citre toate instanfele
judecdtoregti.
Fap
de formularea art. 514 NCPC, organele menfionate au obligalia si sesizeze instanfa
supremi cu cererea de recurs tn interesul legii, neputdnd alege o altii conduitd, daci au
cunogtinfi despre situafia care reprezintd ipoteza acestei proceduri, solulionarea in mod
diferit prin hotirdrijudecitoregti defuritive a aceleiagi probleme de drept.
Deciziile prin care se solutioneazS aceste sesiz6ri se pronunti numai in interesul legii,
nu au efecte asupra hotlrdrilor
judecdtoregti
examinate, ori asupra situafiei ptulilor din acele
prooese, se motivea"i gi se publicd in Monitorul Oficial, avdnd caracter obligatoriu pentru
instan{ele caxe sunt chemate sE aplice lextul respectiv ulterior. Cu alte cuvinfe, deciziile
interpretative, prin care se sisteazd pentru viitor libertatea instantelor de a mai citi altfel
textul, decdt aga cum a fost dezlegat de instanfa suprem6, au o deosebitii importanla, nu atAt
prin valoarea argumentelor
juridice
aduse de citre inalta Curte de Casa{ie qi Justifie in
motivare, cit prin aser;a cd, ?n aplicarea respectivei dispozifii normative, nu va mai fi
posibiln o altii interpretare, ceea ce va asigura uniformitatea
jurisprudenfial{
atit de
!
T
s
I
s
I
a
(
c
fr
il
$
S
a
(
c
P
$r
Pstea I. Partea generald
371
rcesar6 lnt-un stat democratic. Evident c6 tiria argumentelor
juridice
aduse de instanla
qpreml in motivme va susfine un asemenea efect
peq, Recursul in interesul legii in
reglementarea Nodului Cod de procedurd civild, in Pandectele Romdne nt. 8l20ll, pp. 37
$
38).
244. Procedur[ de solufionare
Noul Cod de procedur[ civill' reglemerfiEaz} detaliat
procedrua de solulionare a
recursului ln interesul legii, aritAnd c[ acesta se
judec1
de un^complet fotmat din 25 de
membri: pregedintele sau tn lipsa aceshria, vic,epregedintele Inaltei Curli de Casa{ie
gi
Justifie, preqedinfii de seclii din cadrul acestei4 precum
Ei
20 de
judecitori,
din care 14
judecitori
din secfia/secfiile ln a cdrei/cdror competen!5 inffi problema de drept care a fost
solufionatii diferit de instantele
judecitoreqti qi cite 2
judecitori
din cadrul oelorlalte secfii.
heqedintele inaltei Curli de Casafie
qi Justilie, respectiv, vicepregedintele acesteia
gendeazi" completul.
Dacd problema de drept prezin6 interes penffu doul sau mai multe secfli, preqedintele
stabilegte numirul
judecitorilor din secfiile interesate care vor intra tn compunerea
completului iar celelalte secfii vor fi reprezentate de cate doi membri.
Atunci cdnd problema de drept n-u intrd in competenla niciuneia dinfe secliile inaltei
Curfi de Casafie qi Justifie, pr"q"diot"l" sau, dup[ caz, vicepregedintele
inaltei Curti de
Casatie qi Justilie desemneaz[cite
5
judeciltoti din cadrul fiecarei seclii'
tn toate cazurile desemnarea
judecitorilor este aleatorie.
Dup6 oe se alc[tuieqte complehrl de
judecata, preqedintele acestuia va desemna dintre
membri completului 3
judec[tori pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul
legii, aceqtia nefiind incompatibili.
Raportul se intocmegte prin sintetizarea: so$ilor date problemei de drept respective
9i
argumentelor pe care se fundamenteazd,
jurispruden{ei relevantA a Curlii Constitulionale, a
Cur.tii Europene a Drepturilor Omului sau a Curlii de Justilie a Uniunii Europene, daci este
cazul, doctrinei in materie, precum gi lu6nd opinia specialigtilor consultali, personalitEli
recunoscute, care igi prezintdscris opinia asupra problemelor de drept solufionate diferit'
$e.dinta
completului se convoacS de preqedintele acestuia, cu cel pufln 20 de zlle
inainte de desfrgurarea acesteia, la convocare, fiecarejudecitor
primind o copie a raportului
gi a soluliei propuse.
S"ai"t"
se desfigoard valabil cu participarea tuturor
judecdtorilor
completului, in
situafia unor motive obiective, aceqtia put6nd fi inlocuif, de asemenea prin desemnare
aleatorie.
i" fut" completului,
procurorul general al Parchetului de pe l6ngd lnatt, Cutte d"
Casa{ie gi Justilie sau proourorul desemnat de acestq
judecitorul desemnat de colegiul de
conducere al inaltei Cu4i de Casafre
qi Justilie, respectiv al Cu4ii de apel ori de Avocatul
poporului
sau de un reprezentant al aoestuia, suslin recursul potrivit motivelor invocate qi
soluliei propuse.
Solulira se va pronunta in cel mult 3 luni de la data sesizirii instanlei, cu cel pufin doui
treimi din numdrul
judecitorilor completului, fardafiposibile abtineri de la vot.
312
DREPT PROCESUAL CTVIL
$2.
SESIZARE4
iruerru CURTI DE CA5ATIE
$l
JUS1TIE iN vsoEnEA
PRONUNTARII
UNEI HOTARARI
PREAT^ABILE
PENTRU DMLEGAREA UNOR
PROBLEME
DE DREPT
245.lpotezt
O altii procedurdprevdzatbde
lege pentru asigurarea unei practici unitare este sesizarea
instanfei supreme
pentru pronunlare-a unei hotdrdri
pentru dezlegatea unor problemb de
drept.
A6a cum este conceput acest instrument de asigurare a unei
jurisprudenle unitare, apare
mult mai accesibil decat recursul in interesul legii, care este condiflonat de solufionarea
diferitii a aceleiaqi
probleme de drept,
prin hotirarijudecltoreqti
definitive.
pe
de altji parte, fa+fide incdrcbtura
rolului instanlei supreme, se va constata daci in
aplicarea sa aciastl
procedurd nu va reprezenta indirect
qi un instrument de tergiversare a
soluliondrii cauzpi din partea celui interesat.
Astfel, noul Cod de proceduri oivilE
prevede posibilitatea tibunalelor, curfilor de apef
qi instanlei supreme, investite in ultim[ instanta de a solicita inaltei Curfi de Casa{ie
9i
iustilie sb pronur,le o hot?irdre
prin care sd se dea o rezolvare.de principiu unei chestiuni de
drepi, cu care a fost sesizati, de oare depinde soMonarea
pe fond a cavz-ei respective, care
este nou aplruti gi nu a fost dezlegati in practica instanlei supreme, nefhc6nd nici obiect al
unui recurs tn interesul legii in curs de solulionare'
246. Procedura de
judecatl
Sesizarea instanlei irpr"*. se poate face din oficiu sau la cererea
pdrfilor, chiar de
completUl de
judeci6 investit, care
ioate
face parte din tnafta Curte de Casalie
qi Justitie,
curti de apel sau tribunale.
---'1"
*.rt scop instanta
pronun!6 o incheiere care nu este supusi niciunei cdi de atac qi
prin care instarila dispune suspendarea cauzpi
pdnd la pronunlarea hot2iririi
prealabile
penfu dezlegarea chestiunii de drept.
'--
i" to"n"lere febuie aritate motivele de admisibilitate
a sesizdrii, precum qi punctele de
vedere ale insknlei qi ale pdrfilor.
Sesizarea va fi postati pe pagina de internet a instanlei supreme, astfel ca toate
instanfele caxe au priiini similare,sa
o cunoasci
qi s6 poat[ dispune suspendarea ca1uzf,lot
pdnS la solulionarea sesizErii.
-
Sesizarea se repartizeazbaleatoiaqi,
incepflnd cu 1 ianuarie 2016,va fi solufionat6 de
un complet format bin pregedintele secliei corespunz5toare
problemei de drept ridicate, din
cadrul i'"utt"i Curfi de iasalie
qi Justitie qi 12
judec[tori din cadrul sectiei respective. P"lIl
sesizdrile formulate in prociseie pomite tncep6nd cu data intrexii in vigoare a noului Cod
{e
procedur6 civil qi pena la data de] I decembrie
2015, completul este format din preqedintele
iectiei co.espun atoare a tnaltei Cudi de Casafie
qi Justilie sau de un
judec[tor desemnat de
acesta
gi 8
judecitori din cadrul secliei respective'
n"pa uf"atoirea completului,
pregedintele acestuia desemneaz[ un
judecitor raportor,
in vgderea tntocmirii unuiraport asupra chestiunii de drept supusejudecitii'
Dac[ aspeotul in discufe
fine
de activitatea mai-multor seqii ie inatei Curli de
Casqtie gi lustilie, sau dac'a h inalta Curte de Casafie
9i
Justifie nu existii o secfie
corespunzitoare'aceleia
la care s-a constatat cd respectiva chestiunea de drept nu a fost
Partea L Partea generald 373
dezlegat} unitar in practica instanfelor, completul se desemneazi prin participaxea unor
judecitori
din toate sec{iile sau din cele interesate. Astfel, pregedintele sau, in lipsa acestui4
vicepregedintele tnaftei Curfi de Casalie qi Justifie transmite sesizarea pregedinfilor secfiilor
interesate in solufionarea chestiunii de drept, iar completul va fl alcdtuit din pregedintele
saq in lipsa acestui4 din vicepregedintele tnaltei Curfi de Casafie gi Justifie, carevaprenda
completul, din pregedinlii secfiilor interesate ln solutionarea chestiunii de drept precum gi
cdte 5
judecitori
din cadrul secflilor respective desemnali aleatoriu de pregedintele
completului. Raportori vor fi in aceastd situafie, cdte un
judecitor
din fiecare secfie care
participd lajudecati.
Raportul se lntocmegte pe aceeagi structur[ ca qi raportul in cani recursului in interesul
legi gi se comrxticd pdrlilor, care, in termen de ce1 mult 15 zile de la comunicare, pot
depune, in scris, prJn avocat sau, dupd ca4 pnn consilier
juridic, punctele lor de vedete
pnvind chestiunea de drept supusdjudecifii.
De asemenea,
judecata, participarea la vot gi deliberarea urmeazi aceleaqi reguli de la
rpcursul in interesul legii, instanla pronunf6ndu-se prin decaie, numai cu privire la
chestiunea de drept supus[ dezlegdrii.
Interpretarea dat6 chestiunilor de drept are caracter obligatoriu pentru instante, atit in
cauza?n legituri cu care s-a ridicat chestiunea de drept cdt gi in cazuri ulterioare tn care se
vor aplica aceleaqi prevederi.
Ca atare, se impune o forml putemici de publicitate, noul Cod de procedur[ civill
prevSz6nd ci aceste decini se publici in Monitorul Oficial.
SpetI:
f. fnstaalei de apel, investiti cu solulionarea apelului impotriva sentinlei pronunlati in
solulionarea .e..rii de revendicare a unui imobil preluat abuziv de citre stat, in perioada
comunisti, prin care a fost admisi cererea, i s-a solicitat de citre pArit sesizarea instangei suPreme
in vederea pronungirii unei hotirAri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept a
admisibilitalii unei asemenea acgiuni tn
justi1ig,
exercitati direct in faga instangei, degi toate legile cu
cAra6;;er reparatoriu, inclusiv Legea nr. LO/2OOI, sub incidenga cireia intri gi bunul in discuEie,
previd o proceduri pralabild speciali.
Care sunt condiliile sesizirii instangei suPreme cu o asemenea cerere'
Cum procedeazi instanla de aPel?
BIBLIOGRAFM
L Tratate, cursuri, monografii
CIoBANU, Y.M., Tratat .., vol. II, 1997 ., p. 321.
BoRoI, G., ItAouscu, D., Codul de procedurd civild, Ed. All, Bucuregti,1996.
CgJOCARU, O., Legea caselor nafionalizate, Explicalii teoretice, intrebdri
Si
rdspunsuri, ed. a II-4 revizuitii
qi adiugitn
pohivit modificirilor Normelor Metodologice,
Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 1997.
LE$, I., Tratat de drept procesual civil, Ed. C.H. Beclg Bucureqti, 2010'
Hotndn ale Ctrlii Europene a Drepturilor Omului, Culegere selectivd, vol. II, edifie
ingrijiti de M. MacovEI, Ed. Polirom, Bucureqti, 2001.
374
DREPTPROCESUAL CIVIL
IL Studii gi articole
Cnm.qA, i., HotdrAr"a Colegiul Consilierilor Juridici Argeg c. Romdnia, in Curierul
Judiciar m.3l20tl,pp. 133 gi 134.
CIOBANU, V.Vt.
gOnOr
G., NICOLAE M, Modificdri aduse Codului de procedurd
civila prin Ordonanla de urgenyd a Guvernului nr. 138/2000, in Dreptul nt.2l2001,p.ll'
DnrUaNU, I., Proporlionalitatea
in procedura civild,ltRRDP nr. 5/2008, pp. 19-53.
DELEANU, 1., Olxervalii cu privire la
/lexiunile
argumentului de lege lata in procesul
civil, inRRDP, w. I 12007.
DELEANU, I., Consideralii cu privire la apel in ambianla proiectului Codului de
procedurd civild, inPandectele Rom6ne w.1212009,
pp' 15-40'
DELEANU,I., Obsertalii
generale
Si
speciale cu privire la Noului Cod de procedurd
civild
$-egea
w. 13412010), in Dreptul ttt. ll 12010,
pp. 12-42'
Oiul,,areR, P., Crearea drepnlui
Si
redactarea deciziilor de cdtre Curtea de CasaSie, in
RRDP nr. 112008, pp. 195-249.
DIAMANT,
g.,
LINCSAN, V., BELIGRADEANU,
$.,
Efectele admiterii recursului civil
dacd hotdrdrea recuratd este nemotiyatd
Si/sgu
nu s-au pronunlat asupra
fondului
cauze!
ReJleclii asupra Deciziei nr. MI/2000 a iCCl
-
Sec{ii Unite, in Dreptul w. 612007,
pp.83-94.
LE$, I., Recursul in interesul legii tn reglementarea Nodului Cod de procedurd civild,
in Pandectele Ror,n6ne nr. 8/20 1 1, pp. 25-39.
FRE1pIU, G.C, Consideralii tn legdrurd cu unele aspecte de procedurd din practica
instanlelor
judecdtoreSti, tn Dreptul nr. ll20l2, pp. 220'231'
OpnntA, 8., Comentariu la decizia nr. 39 din 24 ianuarie 2011 TMB, in RRDP
nr.1l20l2,pp. 56-60.
PopA, I., Aspecte specifice
privind aplicarea art. 322 pct. 9 din Codul de procedurd
civild, inRRDP rc. 612008, pp. 142-1 47 .
Ro$u, C., FANU-MOCA, A., Repunerea tn terrnenul de apel, in Dreptul w.312009,
pp.1l7-118.
Roqu, C., FANU-MOCA, A., Recursul incident
Si
recursul provocqt reglementate de
Noul Cod de procedurd civild prin preluarea instituliilor omonime din procedura cdii
ordinare de atac a apelului, in Dreptul nr. 1 1/2010, pp. 43-48.
TABACU, A., Comerctariu aprobativ la decizia nr. 1365 din 6 septembrie 2011
pronunlatd de Curtea de Apel PiteSti, Sec1ia civild, pentru cauze privind conflicte de muncd
-gi
asigurdri sociale
$i
pentru calae cu minori
Si
de
familie,
in RRDJ nr. 312012,
pp. 23-30
'
iASARCA, M., Principiul dreptului la un proces echitabil, tn termen optim
5i
previzibil, in lumina Noului Cod de procedurd civild, iaDreptul nr. 12/2010, pp. 42'56.