Arhitectura industriala

Cuprins:
1. Defnirea si clarifcarea conceptului de patrimoniu
industrial
2. Generalitati despre patrimonial industrial al Romaniei.
3 Studiu de caz: Bucuresti dezvoltarea principalelor centre
industriale
4 Bucuresti monumente de arhitectura industriala.
1 Defnirea si clarifcarea conceptului de patrimoniu
industrial
Termenul de patrimoniu turistic este definit ca fiind un complex de elemente
naturale, sociale, economice, culturale si istorice, alturate amenajrilor de
infrastructur (capacitatea de cazare, infrastructur rutier, tratament, odihn,
agrement, alimentaie, etc.).
Legat de aceast definiie, putem dezvolta i conceptul de patrimoniu
industrial. !cest termen se refer la toate unitile industriale "nfiinate demult, care
prin arhitectur, istorie i funcie se dovedesc a fi apte de a deveni o#iective turistice.
$entru a putea introduce toate o#iectivele industriale deose#ite "ntr%un circuit sau traseu
turistic este necesar o documentare amnunit i o identificare "n preala#il, apoi un
proces de conservare #ine structurat.
&. Generalitati despre patrimonial industrial al omaniei.
Teritoriul 'om(niei este categoric o surs puternic de patrimoniu industrial, ce
dateaz din secolul )*++. $atrimoniul este reprezentat at(t de monumente singulare, c(t
i de complexe grandioase. ,ei dup cel de%al doilea 'z#oi -ondial, regimul
comunist a confiscat multe dintre o#iectivele noastre, acestea nu au fost distruse grav,
"ns nici investiiile nu au fost foarte ridicate. 'emarcm puternice investiii la sf(ritul
secolului )+).
.onsecinele cele mai grave se datoreaz lipsei de interes pentru acest
domeniu. /ituaia economic precar "n care se regsesc multe societi ce dein
patrimoniu industrial sunt sortite a#andonului, v(nzrii sau 0refuncionalizrii1. ,in
nefericire, refuncionalizarea se face cu investiii distructive ieftine i de sla# calitate.
-ai mult, sunt preferate construciile noi "n locul investiiilor mai pretenioase pentru
recuperare%restaurare, sunt distruse utilaje valoroase pentru a fi retehnologizate.
-ajoritatea ansam#lurilor industriale au fost divizate prin privatizri gr#ite, care
sporesc nemijlocit pierderea caracterului iniial al o#iectivelor. 'eprezent(nd procente
impresionante din suprafaa oraelor i situ(ndu%se acum aproape de centre, ariile
industriale destructurate, foste industrii de marc, sunt vzute ca o imens rezerv
ur#anistic "n ateptare de destinaii. 2ns, cei mai muli investitori, dar i proprietarii de
drept ai ansam#lurilor, sunt interesai "n principal de amplasament "n sine i nu doresc
"n mod expres s investeasc "n reconversie. !cetia se simt condiionai de restricii i
pro#leme de restaurare pentru ceea ce ei considerau ca spaiu sau teren disponi#il
pentru orice fel de intervenie profita#il.
3. 4ucuresti
5 !u putem vor"i de ramura industriala in Bucuresti# decat dupa a doua
$umatate a sec 1%. pana atunci# sursele de e&istenta ale locuitorilor
erau manu'acturile# mestesu(urile# comertul.
5 )n a doua $um*tate a secolului +,+# s-a .nre(istrat o spectaculoas*
.n/orire economic*# "ancar*# comercial*# cultural*. Au luat ast'el fin0*
1oara lui Assan- 1233# prima moar* cu a"uri# C*r*mid*ria 4ilipescu#
4ilatura de 1*tase D*m*roaia# Arsenalul Armatei# Atelierele 5e 1a.tre#
4a"rica de C*r*mid* a lui 1a& 6onolla# 4a"rica de Bere 5uther# 4a"rica
de 6utun# )ntreprinderea de )ncal0aminte D7m"ovi0a# )ntreprinderea
1ecanic* 8i de 1aterial ulant Grivi0a9 .n 12:; a 'ost inau(urat*
1onet*ria Statului# unde s-au "*tut primii "ani de aur <=; lei> 8i de
ar(int <1 leu># au 'ost create mai multe "*nci# cea mai important* find
Banca !a0ional* a omaniei- 122;.
Dup* proclamarea ,ndependen0ei la % mai 12::# industria capitalei a
.nre(istrat un pro(res evident mai ales dup* adoptarea .n mai 12:: a 5e(ii
de )ncura$are a ,ndustriei !a0ionale.
/f(ritul secolului )+) i "nceputul secolului )) au consemnat o intens activitate
de construire a unor edificii pu#lice, monumentale, la care au contri#uit at(t arhiteci
rom(ni, cat i strini, "n special francezi6 4anca 7aional a 'omaniei% !l#ert 8alleron i
4ernard .assien, $alatul de 9ustiie% construit "n stilul 'enaterii :ranceze dup planul
arhitectului !l#ert 4allu, $alatul $otelor% azi -uzeul 7aional de +storie a 'om(niei,
arhitect !lexandru /vulescu, $alatul .;.% arhitect $aul 8ottereau, :acultatea de
-edicin% Louis $ierre 4lanc, $alatul $rimriei% $etre !ntonescu, +nstitutul de
!rhitectur% 8rigore .erchez.
2ntre 1<==%1<=> a fost amenajat, dup planurile lui ;. 'edont, $arcul .arol (fost
Li#ertii), "n cadrul cruia s%a deschis la >? 1< iunie 1<=> @;xpoziia general rom(na
prilejuit de ju#ileul regal de A= de ani1. ,up 1<1B, "n 4ucureti au aprut marile uzine
-alaxa, azi :aur% 1<&1, Czina de evi, azi 'epu#lica, ajung(nd ca "n 1<3<, producia
industrial #ucuretean s reprezinte 1D.&E din "ntreaga producie industrial a rii.
+n 1<&D a intrat in funciune prima centrala telefonica automata, iar in 1<&B,
primul post romanesc de radio emisie. +n 1<&< s%au retras tramvaiele cu cai rm(n(nd
numai cele electrice i s%au "nfiinat mai multe linii de auto#uze. La &A ianuarie 1<&> a
avut loc inaugurarea primei linii aeriene civile naionale pe ruta 4ucuresti% 8alai cu
avioane italiene de transport civil. +n anii F3= s%au construit cartierele rezideniale
@,elavrancea1, @:ilipescu1, @4onaparte1, s%au creat noi #ulevarde, s%au amenajat lacurile
de pe cursul .olentinei, au fost create $arcul Gerstru i -uzeul /atului, s%au construit
cldiri moderne printre care imo#ilul !ro, azi $atria% arh. Goria .reanga, $alatul
Telefoanelor% arh. americani Louis Helles i Halter :roI, cldirea :acultii de ,rept%
arh. $etre !ntonescu, .ldirea -inisterului +ndustriilor de pe .alea *ictoriei% arh. ,uliu
-arcu, !rcul de Triumf, $alatul 'egal, cldirea 4i#liotecii !cademiei% arh. ,uliu -arcu,
.ldirea 8uvernului, numit $alatul *ictoria% arh. ,uliu -arcu.
,up 1<J=, timp de 3 decenii i jumtate, capitala a fost supusa la tot felul de
sistematizri i modernizri "ncep(nd cu #locurile de tip muncitoresc din cartierul
:erentari, casele tip din 4ucuretii 7oi i continu(nd cu demolarea unor cartiere "ntregi
i realizarea unor ansam#luri de #locuri6 Titan, 4alta !l#a, ,rumul Ta#erei, 4erceni, etc.,
s%au modernizat arterele -ihai 4ravu, Kos. Ktefan cel -are, 8rivia, 'ahova, 8iurgiului,
etc.
2n aceast perioad, au fost construite mai multe edificii pu#lice precum6 .asa
$resei Li#ere (fosta /c(nteii), /ala $alatului, Teatrul 7aional, +nstitutul $olitehnic,
Gotelurile +ntercontinental, ,oro#ani, $arc, !erogara 4ucureti Ltopeni, Lpera
7aionala, $avilionul central al complexului expoziional din $iaa $resei Li#ere, /pitalul
-unicipal, /pitalul de Crgen, etc.
:ig. A6 Teatrul 7aional
,in 1<B3 la indicaiile lui 7icolae .eauescu, a fost demolat aproape o treime
din zona central a oraului respectiv o mare parte din cartierele 13 /eptem#rie,
Cranus, Cnirii, ,udeti. !tunci au fost demolate &= de #iserici, mnstirile 4ucureti i
.otroceni, case vechi cu valoare de monument, /pitalul 4r(ncovenesc. 2n locul
acestora a fost construita .asa $oporului i a fost tiat un mare #ulevard pe direcia *%
; (4ulevardul Cnirii), care pornete din fata .asei $oporului i se termina "n $iaa
-uncii, fiind "nsoit de numeroase f(nt(ni arteziene.
Transportul ur#an de cltori a fost organizat "n 1BAB c(nd au fost introduse
omni#uze cu 1=%1J locuri, urmat "n 1BD1 de tramcar, un fel de camion tras de cai sau
cat(ri, i de tramvaiul cu cai av(nd o capacitate de 1B cltori, inaugurat "n decem#rie
1BD& pe traseul 8ara T(rgovitei (8ara de 7ord% 1BBB)% $iaa /f. 8heorghe% L#or. La
1= iunie 1B<A a fost dat "n folosin primul tramvai electric pe distana L#or% .otroceni,
care a circulat "n paralel cu tramvaiele trase de cai p(n "n 1<&<, c(nd acestea din
urm au fost retrase. 2n prezent liniile de tramvai din capital "nsumeaz peste J== Mm.
2n 1<==, a circulat primul automo#il, aflat acum "n incinta -uzeului Tehnic ,.
Leonida, din $arcul .arol.
2n perioada inter#elic au fost introduse primele auto#uze, iar "n 1<J= primele
trolei#uze.
La 1> noiem#rie 1<D<, a fost inaugurat -etroul #ucuretean, cu primul tronson
al -agistralei ;%*, "ntre staiile /emanatoarea i Timpuri 7oi% B.< Mm. -agistrala a doua
pe direcia 7%/ "ntre $ipera i 4erceni /, "n lungime total de 1< Mm, a fost dat "n
circulaie "n 1<B>. -agistrala a treia pe direcia ,ristor & "n lungime de 11.J Mm a fost
inaugurat "n 1<B<. Lungimea total a liniilor de metrou este de >B Mm av(nd 3B de
staii.
Direcii n conservarea patrimoniului tehnic i industrial
*ocaia european a 4ucuretiului impune i valorificarea o#iectivelor incluse "n
patrimoniul tehnic i industrial, aflate "n acest moment "n stadiul de identificare. La nivel
mondial exist organisme puternice numeroase care identific, conserv i exploateaz
turistic motenirea industrial din zonele cercetate. 'ezultatul acestor activitati poate fi
pus "n valoare prin expunerea "n spatii muzeale sau prin reconversie, gsindu%se noi
"ntre#uinri ansam#lurilor respective. !stfel se pot "nfiina muzee specifice, centre
culturale, cldiri de #irouri, etc.
+n 'om(nia aceasta preocupare este "n faza de "nceput, dar s%au "nregistrat
succese concretizate prin studii precum @$atrimoniul industrial al 4anatului -ontan%
valoare europeana i potenial de integrare1 sau o lucrare "n curs de ela#orare a
.entrului de /tudii i .ercetri "n ,omeniul .ulturii din 4ucureti.
Cnele dintre vechile construcii ale capitalei i%au gsit o noua vocaie6 :oiorul
de :oc a devenit -uzeul $ompierilor, $alatul 4ragadiru se preconizeaz a deveni un
important centru cultural, !ntrepozitul *echii *mi a 4ucuretiului funcioneaz astzi
drept cinematograf in aer li#er (Cranus).
,in pcate lipsa terenului intravilan constituie o amentitare puternica pentru
fostele fa#rici, ateliere, uzine6 -oara lui !ssan, :a#rica de p(ine Titan, Czinele
/emntoarea, etc.
!a cum marile orae ale lumii promoveaz imaginea celor mai "nalte cldiri,
transformate "n puncte de #elvedere (terase, restaurante, cafenele) precum Turnul
;iffel% $aris, ;mpire /tate 4uilding% 7eN OorM, Turnul Televiziunii% 4erlin, i "n 4ucureti
exista c(teva spaii care se preteaz la astfel de destinaii6 Turnul !scensoarelor,
.ldirea 4',% $iaa *ictoriei, $alatul Telefoanelor sau Gotelul +ntercontinental.
-anifestrile pe plan internaional ale acestui concept de 0patrimoniu industrial1
sunt recunoscute de mult timp. 2n &==3, participanii la congresul T+..+G (.omitetul
+nternaional pentru .onservarea $atrimoniului +ndustrial) din -oscova susineau cu
ardoare c toate cldirile construite "n vederea unor activiti industriale, "mpreun cu
procesele i uneltele folosite, dar i cu oraele i peisajele "n care sunt amplasate, au o
foarte mare importan. !cestea tre#uie studiate "n amnunt "mpreun cu istoria
acestora, iar "nelesul i semnificaia lor tre#uie su#liniate i demonstrate pu#licului.
;vident, exemplele cele mai clare tre#uie identificate, recunoscute i protejate.
,ocumentul de referin din domeniul protejrii patrimoniului industrial, .harta
$atrimoniului +ndustrial, explic pe larg semnificaia termenului de 0arheologie
industrial1. !cest concept a fost folosit "nc de la jumtatea anilor 1<J= "n !nglia, unde
stratificrile industriale se regsesc pe "ntreg teritoriul.
!stfel, "n urma mai multor cercetri, ia natere "n 1<D3 T+..+G (The +nternational
.ommittee for the .onservation of the +ndustrial Geritage). Cnul dintre o#iectivele
principale ale acestui comitet era 0protejarea i conservarea patrimoniul tehnic,
industrial i al lucrrilor de art "n ;uropa1. ,e aemenea, ia fiin mai multe centre de
cercetare care pun la cale campanii de reperare i inventariere sistematic a
patrimoniului industrial. 2n anii P>= regsim astfel de manifestri "n /coia i !nglia, iar "n
1<B= "n :rana i +talia.
7e "ndreptm atenia spre -are 4ritanie, unde se deruleaz tot felul de
evenimente i campanii ce ating patrimoniul industrial. ,ezvoltarea docurilor londoneze
a generat un mare interes internaional. Cn numr mare de oameni de afaceri i
politicieni din ;uropa .ontinetal, !merica de 7ord sau ;stul 2ndeprtat au vizitat
spaiul ur#an de dezvoltare "n ultimii 1> ani, dornici s afle cum a fost finalizat
dezvoltarea spaiului. Cna dintre direciile de lucru "n !nglia era regenerarea ariei
a#andonate a docurilor, proces "nceput "n jurul anului 1<D=. ,ramatica cretere a
impozitelor, a aplicat cu siguran presiuni asupra resurselor autoritilor locale deja su#
presiunea poverii. /imilar, o#iectivul de a menine o economie de pia normal ar
exclude posi#ilitatea oferirii unui numr considera#il de locuri de munc. 2n ultimii 1>
ani, docurile au fost transformate devenind accesi#ile ca spaii de cazare sau locuri de
munc. Lricum, dramatica schim#are petrecut "ncep(nd cu 1<B1 a avut un impact
inevita#il asupra locuitorilor din docuri. !cetia din urm tre#uia s se maturizeze i s
"nceap s se acomodeze cu noile nevoi ale lumii care triete i lucreaz acolo.
,ocurile au fost motenite de L,,. (.orporaia de ,ezvoltare a ,ocurilor) "n
1<B1 i au fost izolate at(t fizic c(t i emoional de restul capitalei. !ccesul "n zona era
foarte dificil, deoarece drumurile erau modeste i transportul "n comun era inexistent.
-ai mult, taxiurile refuzau orice curs spre aceast destinaie. ,ocurile au fost copleite
p(n peste msur de pro#leme de privaiune social, adposturi precare i prospecte
triste pentru educaie i angajare "ntrun context psihic de a#andonare i decdere.
!titudinea oficial asupra docurilor a fost faptul c erau c(teva cldiri necalitative, dar
<JE dintre acestea erau frecvent "nchiriate.
L,,. adopt mai multe strategii6 de la modernizarea spaiilor din docuri la
facilitile aduse populaiei prin "nmulirea locurilor de munc sau prin sporirea calitii
transportului "n zone. -ajoritatea acestor strategii erau prevzute cu scheme pentru
regenerarea cu suficient flexi#ilitate pentru a "ngdui schim#rile economice i cererile
sociale. .orporaia sa am#iionat s redezvolte 0c(mpul maro1 al docurilor "n diferite
scopuri. !ceast lume a facilitat dezvoltarea de noi locuine departe de centura verde a
Londrei, repopul(nd pentru prima dat aceast zon. -ai mult, mixul de centre
rezideniale i comerciale, precum i magazinele, restaurantele sunt "ncurajate spre
dezvoltare de ctre L,,..
Cna dintre prioriti rm(ne "ns transportul pu#lic. +niial serviciul de transport
cu auto#uzul a fost realizat "ntre -ile ;nd i +sle of ,ogs i apoi ,ocMlands Light
'ailNaI (,L') a fost comisionat. !ceste iniiative au dus la apariia primului val de
investiii care a culminat cu propunerile pentru .anarI Hharf. ;le au oferit justificarea
nu numai pentru autostrzile din docuri i prelungirea .ii :erate Light 'ailNaI a
,ocurilor ctre 4anc, c(t i pentru prelungirea liniei 9u#ileu.
$e de alt parte, se dorea s se pun accent i pe domeniul investiiilor
considera#ile "n domeniu. !cest lucru "nsemna c "nclinarea iniial a L,,. a fost de a
creea o 0pia1 care s angajeze i s primeasc orice fel de nou investiie. ;xist de
asemenea i un motiv de "ngrijorare cum c L,,. nu va fi capa#il s ofere un design
de calitate i de aceea exista riscul de a "ndeparta investitorii.
,ocurile londoneze reprezint o arie de identitate unic, larg i extrem de
complex, a crei dezvoltare variaz considera#il in jurul a &== Mmp. !nonimatul se
dorete a fi evitat fr nici o a#atere, iar regenerarea tre#uie fcut pe termen lung. Cna
dintre aciunile "ntreprinse de ctre L,,. a fost s formuleze o invitaie formal
,epartamentului -ediului pentru a reface cldirile istorice ale docurilor. !ceast aciune
a fost completat "n 1<B& i 11> cldiri au fost introduse pe lista monumentelor de
interes istoric i arhitectural. 2n paralel cu aceasta, L,,. a pus la punct o evaluare a
caracterului istoric al ariei i "nc B noi arii de conservare au fost realizate, cu o
suplimentare de J deja existente "n ultimii 1= ani.
-ai mult, av(nd sta#ilit credi#ilitatea din partea ,ocurilor, chiar fiind vzute ca
un district al capitalei, L,,. a fost capa#il s%i impun noi standarde de design.
/copul L,,. este creearea unui district coerent i divers similar cu cele care constituie
alte arii metropolitane. !cest scop este atins prin pregtirea unor scheme de dezvoltare,
dosare de design i o a#ordare pozitiv a dezvoltrii controlate. ,esignul are o
importan critic pentru "nelegerea oraului. ;ste foarte important ca spaiile desenate
s creeze un focus sau s ajute la 0schim#area de ritm1 de la introducerea staiei de
tren la linitea i singurtatea parcului. !stfel, ordonarea spaiului i definirea lui prin
intermediul cldirilor, a spaiior naturale i a altor lucruri devine un o#iectiv cheie.
L scar continu i armonioas, precum i uzufructul controlat al
materialelor folosite a devenit centrul de aciune prin care a fost civilizat oraul. L,,.%ul
a asigurat faptul c faadele cldirilor aflate la strad ridic interesul "n mod patricular "n
zonele comerciale, unde pa cat posi#il tre#uie evitate faadele al#e.
L,,.%ul consider c acest context este un punct de plecare. L "nelegere a
constrangerilor i oportunitilorare o influen fundamental asupra soluiilor de design%
configuraua site%urilor, proprietarii, legturile, ieirile ctre strad, spaiile deschise,
cldirile de legtur existente, precum i orientarea site%ului sunt lemente care tre#uie
luate "n considerare. ;valuarea "ncepe cu ceea ce i cu cine se afl acolo i nu de la
ceva gol, pustiu. /oluiile de design tre#uie s se adreseze pro#lemelor sociale
relevante ale comunitii. 2n alte instane, "n cazul "n care exist mic sau deloc, dac nu
se potrivete dintr%un ter motiv. 2n acele circumstane dezvoltarea arealului pu#lic,
strzile i spaiile, devin puncte de plecare.
.ontinuitatea este esenial "n refacerea unei arii atat de mari. ,ezvoltarea
tre#uie s influeneze evoluia, pentru c leciile deja "nvate s fie aplicate i s se
construiasc dup regulile lor. 2n curajarea coeziunii i am#iia pentru "m#untire pare
critice.
,iversitatea este un ingredient vital al ariilor ur#ane foarte #ine sta#ilite "n
am#ii termeni ai uzufructului de pmant i "n modul de construcie.
2n timp ce este foarte important de protejat farmecul costuciilor, L,,.%ul a
sprijinit dezvoltarea folosinei diferitelor arii i a permis interrelaionarea pentru
dezvoltare. ,ei "n acelai timp, contextul nu impunea constrangeri "n ceea ce privete
planurile arhitecilor asupra evitrii imitaiei istorice, a rezultat pierderea diversitii
formelor cldirilor.
!ccesi#ilitatea i continuitatea tre#uie s fie atat spaial cat i vizual i,
deasupra acestor lucruri foarte #ine orientate. 'eperele i ierarhiile sociale ranforseaz
sistemele, nu le creaza. Cn sistem coerent este de asemenea unul sigur. !ccesi#ilitatea
etse de o importan critic, nu numai "n termenii ofertei de servicii pu#lice i private de
transport, dar de asemenea, n recunoaterea diferitelor nevoi ale cetenilor care
tre#uie s se simt parte integrant din aceste vecinti.
+ntensitatea dezvoltarii deose#ete oraul de su#ur#ii. Legislaia planului
oraului i teoria aferent au redus densitatea la care dezvoltarea rezidenial i
comercial este permis. 2n timp ce acesta a permis s fie evitate cele mai ample
consecine ale suprapopulrii i Q"ndoprii orauluiQ, au rezultat politici "n crearea
spaiului li#er al oraului i diluarea caracterului ur#an.
/paiul devine insificient i este esenial ca pmantul oraelor s fie optimizat.
.a o consecin a "m#untirii intensitii dezvoltrii ur#ane, avem ansa s
intensificm prospectele pentru magazinele locale, restaurante i faciliti recreative
care s serveasc o populaie larg, s reduc nevoia de cltorii cu maina i s
"m#unteasc via#ilitatea trasnportului pu#lic.
:lexi#ilitatea este important pentru a asigura noi faciliti, cldiri, spaii care
pot fi adaptate fizic noilor cerine, "ntreiunute de planuri flexi#ile i politici de control. L
asemenea flexi#ilitate contri#uie la o evoluie continu a oraului "n timp ce se reduce
deranjul.
-are parte a docurilor este dominat de arii cu ap. /cara acestor spaii, r"u
i docuri creaz un conflict "ntre faade i spatele cldirilor. /cara dezvoltrii i
continuitatea design%ului i a materialelor poate asista la acesta concordan.
+luminarea, pu#licitatea i semnele pot aduce o atitudine pozitiv i o
contri#uie la "m#untirea i plcerea oferit de aceste arii, dar ordinea i controlul "n
acest context sunt eseniale, dac sunt evitate confuzia i haosul. La docuri exist o
strad adiacent de o egal importan cu cea principal. !rhitecii au descoperit
dificulti "n aceste locaii "ntre docuri i drumurile principale, numindu%le pe amandou
faade. .a un rezultat, parcarea mainilor se face uneori "nvecinandu%se cu drumul,
pentru c o strad adiacent R strad faad R este creat pe partea cheilor. !ltfel,
parcarea mainilor se face su#teran, unde au fost laste spaii pentru intrarea la su#sol
din am#ele pri R de pe strad i de pe chei, prevzute cu grile de ventilaie. Cna dintre
creaiile speciale ale docurilor ur#ane tre#uie s fie faptul c exist doua drumuri, cel
principal i cel de pe chei, ele fiind "nelese amandou la fel i s fie tratate la fel de
ctre designeri.
!ceste pro#leme au fost su#iectul unui studiu particular pentru dezvoltarea
unor reele de planuri pregtite "n 1<B= pentru ,ocurile 'egale. -unca, inspirat din
noile dezvoltri de pe +nsula .inilor "n jurul ,ocuilor din +ndiile de *est i -illNall, a
fosrmat #aza infrastructurii construit de L,,. pentru a susine dezvoltarea ulterioar.
$eisajele de o "nalt calitate i infrastructura de transport "n ,ocurile 'egale au
su#liniat angajamentul L,,.%ului de a asigura cele mai #une sta#darde "n noua
dezvoltare atras aici.
$entru a asista i informa persoanele doritoare de a depune planuri de
dezvoltare, L,,.%ul a pu#licat o serie de ghiduri de design. !cestea ofer o a#ordare
unitar a unei serii de pro#leme cheie i sunt aplica#ile "n jurul C,!. Topica era
selectat "n funcie de frecvena cererilor primite i de caracterul ghidului de design ca
document pentru a oferi sfaturile i opiniile L,,.%ului "n acest caz.
$rima pu#licaie produs "n acest sens, ofer o list de verificare pentru
arhitecii care realizeaz design%ul pentru acces i mo#ilitate "n i ctre cldiri.
$u#licaiile urmtoate au oferit un ghid proprietarilor de imo#ile pentru modificarea i
extinderea caselor aflate "n propiretate pentru a proteja caracterul vecintii. .ei care
vand en%detail s evite dezordinea i reclamele stradale prost fcute. !genii de vanzari
s fie ghidai cand anume tre#uie fcute reclamele, cand sunt acceptate i cand nu.
/eria a fost completat de ghiduri dedicate celor dou arii cheie ale design%uilui ur#an R
peisaje, precum i a design%ului frontal cu ap.
2n timp ce caracterul noilor dezvoltri ale ,ocurilor a re"ntrit noul context
ur#an al ariei, diversificarea folosinei panantului a fost "ncurajat oferind un spaiu mixt
de folosin a suprafeei6 comer, industrie, dezvoltare rezidenial, foarte apropiate
unele de celelalte. /trategia folosit la docuri este orientat ctre comunitile care
exist aici i este programat "n seria de dezvoltare major. L component important
"n strategia de utilizare a spaiului folosit a fost spaiul deschis. !proximativ 13E din
spaiul ,ocurilor londoneze este ap. 1&E este spaiu deschis i include o reea de fire
de ap care "n afar de crearea de rute sigure ctre C,!, influeneaz pozitiv farmecul
Tamisei i fac din docuri un tram de apreciat.
!a cum s%a su#liniat mai devreme, "n 1<B1 ,ocurile erau dominate de spaii
prsite i goale, de ape a crr curs este deviat i s%au format lacuri dup "nchiderea
docurilor din partea de ;st s Londrei "n ani >= i D=. -ulte dintre cldirile asociate
docurilor au fost demolate la "nchiderea docurilor de ;st i multe dintre locurile de cas
au "nceput s fie muncite "n anii J= i >=, construindu%se #locuri de locuine. C,! a pus
accent pe calitatea mediului "nconjurtor i pe atracia vizual. .hiar i ariile rmase ale
docurilor i cheile raurilor erau inaccesi#ile, iar construciile secolului al 1<%lea erau
a#andonate i neglijate.
L,,.%ul i%a propus s ofere infrastructura i s creeze un mediu "n care s
"ncurajeze investiia. 2n timp ce L,,.%ul cumpr i motenete loc viran, majoritatea
construciilor contractate sunt construite de investitori strini. Tema strategiei L,,.%ului
"n ceea ce privete peisajul a fost du#l. 2n primul rand tre#uia s creasc semnificativ
calitatea mediului docurilor prin intermediul peisajelor, al refacerii faadelor cldirilor
cheie, precum i alte "m#untiri ale mediului "nconjurtor.
2n al doilea rand crearea de noi parcuri, "m#untirea spaiilor deschise deja
existente i crearea drumurilor de acces ctre rau, pedestru i cu #icicleta. $entru prima
dat docurile au avut prioritate. +mportana calitii mediului "nconjurtor este
fundamental pentru regenerarea cu succes a docurilor. 2n timp ce "n mod inevita#il
noile modificri arhitecturale nu s%au ridicat la valoarea cerut de noile cldiri construite
"n docuri, peisajul a devenit treptat de #un calitate. L,,.%ul a meninut o politic,
susinut din 1<B&, de asigurare de standarde de "nalt calitate peisagistic, atat "n
infrastructur R condiia fiind protecia mediului, luarea acestuia "n consideraie, ca parte
a planului care a fost aplicat. !cesta este un aspect unic al a#ordrii L,,.%ului "n ceea
ce privete regenerarea.
2n timp ce dezvoltarea .analului Hharf a avut cel mai important impact i
singurul asupra dezvoltrii ,ocurilor, "n acelai timp putem vor#i i de un rol crucial "n
sta#ilirea standardelor de calitate peisagistic. ,esign%ul, specificaiile, construcia i
administrarea domeniului pu#lic de la .analul Hharf sunt neptate de vreo dezvoltare
comercial "n acest ar i are considera#ile iniiative pentru ca L,,.%ul s
promoveze un standard "nalt de design peisagistic "n interiorul docurilor. L#iectivul
strategiei de design peisagistic al L,,.%ului a fost s coordoneze i s unifice design%ul
C,!. ! fost nevoie s ofere linM%uri fizice i vizuale din jurul i "n interiorul ariei. Cna
dintre caracteristicile vizuale dominante ale ,ocurilor din anul 1<B1 a fost vizualizarea
panoramic din jurul spaiului vacant. 'ecunoscand faptul c multe dintre aceste
peisaje vor fi ascunse de dezvoltarea zonei, L,,.%ul a crezut de cuviin c tre#uie
identificate vizualizri cheie ale peisajelor existente i explorarea unor noi oportuniti
pentru crearea noilor puncte de referin care vor produce linM%uri vizuale i o orientare
asistat "n rand cu dezvoltarea.
/trategia peisagistic a avut ca scop maximizarea importanei Tamisei "n
,ocuri, prin sta#ilirea legturilor cu acesta i de%a lungul malurilor i protejand sau
realizand legturi vizuale de pe o parte i de alta a raului. !u fost sta#ilite coridoare cu
focus pe cladirile cheie, incluzand turnurile #isericilor /fantul 8heorghe "n ;st, /fanta
!na, Toi /finii i /fantul -arMS ToNer 4ridge, /tave Gill din ,ocurile /urreI i 4ecMton
!lps sunt de asemenea importante puncte de taracie i de orientare. /ingurul i cel
amia important punct de atracie al ,ocurilor este de asemenea Turnul .anarI Hharf
care ofer linM%uri vizuale i de orientare din parile de nord i sud ale raului i ofer o
identitate ,ocurilor. /trategia peisagistic identific de asemenea un numr pe puncte
de referin locale, care ofer focus i identitate comunitilor individuale. Turnul #isericii
/t. 9ohn din Happing este un #un exemplu, ca punct de referin local.
+nfrastructura peisagistic creaz contextul "n care este realizat noua
dezvoltare. !a cum crede L,,.%ul, regenerarea cu succes a suprafeei este
dependent de design%ul de calitate i "ncearc s creasc standardele de
infrastructur pentru a conduce "m#untirile ulterioare. -ai mult, on infrastructur
puternic peisagistic va asista la realizarea coerenei avute odat% tot spaiul viran
tre#uie s ai# un scop clar definit "n strategia design%ului peisagistic.
$eisajul poate contri#ui pozitiv la viaa social, comunal i comercial a
,ocurilor sta#ilind un mod de via atractiv i sntos i unmediu care intr%un viitor
apropiat s ofere un numr de locuri pentru diferite activiti. $reviziuni pot fi fcute, de
exemplu, pentru diverse cereri "n funcie de varste, de la locuri de joac pentru ce tineri
i glgioi, la locuri de contemplaie pentru cei "n varsta.
$arcurile existente "n ,ocuri, curile #isericilor i alte locuri virane au fost
suplimentate de un numar de noi grdini pu#lice realizate de ctre L,,.. !cestea
includ Tngs Hharf i 'ectorI 8ardens din Limehouse, .hevrI 8ardens din
4ermondseI i -illNall ,ocM Lld ;ntrance, /aint 9ohnUs $arM i ,eards "n +nsula
.ainilor. 2n completare, un numr de spaii virane temporare au fost facute permanente,
cum ar fi Happing 8reen i un nou parc pentru ;ast ;nd este realizat "n /ilvertoNn de
ctre rau sau la #ariera cu Tamisa.
,e asemenea, "n multe cazuri parcurile deja existente au calitate i caracter,
dar "n general se simte nevoia de o "m#untire su#stanial. L,,.%ula demarat
reconstrucia unui numr de parcuri cu scopul de a oferi o #alan echili#rat de faciliti
care s satisfac cat mai multe sectoare ale comunitii. Cnde aceste faciliti nu sunt
compati#ile, ele tre#uie realizate separat. +n Happing, de exemplu, cateva parcuri locale
au fost reamenajate avand acest principiu ca punct de pornire. .urtea #isericii /aint
9ohn a fost realizat ca un spaiu de linite, unde oamenii pot s stea jos i s se
relaxeze. 8rdinile Happing ofer o serie de faciliti pentru copii i prinii acestora, iar
grdinile Haterside includ o generoas alocare de spaiu pentru a putea profita de
avantajul poziionrii lang rau.
2n partea de est, L,,.Rul i%a #azat dezvoltarea pe ,ocurile 'egale intr%o
infrastructur peisagistic comprehensiv. .onstruite "n anii 1<B= la sfarit i la
"nceputul anilor 1<<=, parcurile ofer peisaje de "nalt calitate de o parte i de alta a
docurilor "n contextul principalei arii de dezvoltare a zonei.
!ccentul pus pe calitate a reorientat i "ntrit viziunea asupra optimizrii
potenialului imenselor site%uri, incluzand 'ozal *ictoria i ,ocurile 'ozal !l#ert ca fiind
la cel mai "nalt standard de dezvoltare. ,ocurile sunt "n mare parte ur#ane i este de la
sine "neles faptul c i peisajul tre#uie s reflecte i s "ntresc acest caracter.
!ccentul este pus pe calitatea peisagistic, pe folosirea de materiale de #un calitate
care sunt atent i "n detaliu selectate. ;ste foarte important ca ha#itatul pu#lic s capete
o identitate constant prin intermediul materialelor relaionate i a mo#ilierului site%ului,
pentru ca site%urile adiacente sp fie compati#ile "ntre ele. L,,.%ul a sta#ilit un necesar
de materiale preferate i detalii care s ghideze "n detaliu, nu s ai# un caracter
prescriptiv. L,,.%ul a propus Q8hidurile de design peisagisticQ pentru a%i ajuta pe
dezvoltatori i pe designerii acestora "n pregtirea schemelor cu respectarea
caracteristicilor speciale ale ,ocurilor.
L,,.%ul recunoate valoarea estetic i fizic a plantelor. ,atorit
caracterului majoritar ur#an al ,ocurilor, oportunitile pentru tratamentul peisagistic
extensiv sunt relativ puine i se simte nevoia de dezvoltare. 2n contextul ur#an sunt
multe oportuniti pentru plante, care pot folosi la structurarea i "nfrumusearea
spaiului.
L#servm c preocuprile din -area 4ritanie se dovedesc a fi un complex de
strategii #ine ela#orate. !cest model este demn de urmat i "n cazul capitalei 'om(niei
i nu numai. $lanurile de identificare, conservare i exploatare a componentelor
patrimoniului tehnic i industrial sunt preta#ile multor zone din ar. ;xist areale
existente puternic industrializate pe tot cuprinsul patriei, ca de exemplu6 -unii
4anatului, -unii -etaliferi, -unii $oiana 'usc, -unii $ar(ng, /u#carpaii 8eticii,
/u#carpaii .ur#urii sau .(mpia 'om(n.
$atrimoniul industrial al municipiului 4ucuresti% tendinte si
perspective, trasee, galerii foto
Definire
.onceptul de patrimoniu tehnic este un termen recent "n domeniul turismului
ce se refera la identificarea i exploatarea vechilor edificii cu destinaie industrial, "n
vederea conservrii i valorificrii acestora.
Patrimoniul industrial, ca parte a patrimoniului cultural, reprezinta un
domeniu de interes de data recenta in preocuparile celor care gestioneaza
politicile culturale in Romania.
+n patrimoniul industrial intra constructii, furnale, utilaje, hale sau ateliere cu
valoare istorica, tehnologica, sociala, arhitecturala sau stiintifica. +n perioada sistemului
comunist, centrele industriale au fost confiscate si exploatate de noul regim cu daune
minime, pentru ca dupa 1<B< situatia sa se schim#e radical, multe dintre acestea
suferind distrugeri grave.
.el mai concludent exemplu din 4ucuresti este monumentul istoric Moara
lui Assan1, aflat in apropierea $ietii *ictoria, care a suferit distrugeri insemnate ani de
zile, pentru ca in prezent sa fie aproape o ruina. Cn exemplu pozitiv il reprezinta
reconversia partiala a unui depou de tramvaie intr%o li#rarie.
+n 'omania, conform unei statistici provizorii, cele mai multe o#iective de
patrimoniu industrial se regasesc in 4anat. ;xplicatia este simpla6 4anatul este zona in
care industrializarea a inceput cu mult timp in urma, existind un decalaj destul de mare
intre fosta provincie, aflata multa vreme su# dominatie austro%ungara, si restul tarii.
La sfirsitul secolului al )+)%lea si inceputul secolului )), 4ucurestiul a devenit
centrul industrial principal al tarii prin aparitia zecilor de centre industriale6 Uzinele
Malaxa, Fabrica de Bere Rahoa, !entrala "iesel#$lectrica Filaret, %ara Filaret,
%ara &bor, 'ama Antrepozite, Moara lui Assan.
-ulte dintre acestea au fost proiectate de cunoscuti arhitecti straini si romani,
astfel ca valoarea constructiilor era una destul de importanta, contri#uind la imaginea si
faima 0micului $aris1. ,espre situatia actuala a acestor centre, arhitectul +rina
+amandescu, inspector in cadrul -inisterului .ulturii si .ultelor spune6 0,in cauza
presiunilor economice si a valorii terenurilor care au suprafete mari, au disparut unele
corpuri ale fostei Uzine de %az, Moara !iurel iar unele corpuri (neclasate) ale (abricii
%lucoza sint in curs de demolare. /ituatia economica a multora dintre societatile ce
detin patrimoniu industrial le determina pe acestea fie sa a#andoneze sau sa vinda
patrimoniul a carui intretinere este prea costisitoare, fie sa%l 0refunctionalizeze1 cu
investitii distructive ieftine si de sla#a calitate, pentru a%l inchiria.
,in comoditate sau din lipsa unei strategii de perspectiva, sint preferate
constructiile noi interventiilor mai pretentioase pentru recuperare%restaurare, sint casate
si distruse utilaje valoroase su# motivul retehnologizarii.
!ceste initiative sint cu atit mai daunatoare pentru marile ansam#luri, impartite
prin privatizarile gra#ite de la inceputul anilorF<= a caror coerenta initiala nu se va mai
putea descifra, in curind1. ,intre fostele cladiri industriale din 4ucuresti se pastreaza
diverse tipuri, de la Moara Assan la ansam#luri imense cum sint cele de la (ostele
uzine Malaxa, %ara Filaret si %ara &bor, Foisorul de Foc, 'ama Antrepozite,
construita dupa un proiect al arhitectului 8iulio -agni, care a fost recent achizitionata si
va fi transformata de proprietari in #irouri si spatii cu destinatie culturala, Uzina
$lectrica Filaret, aflata linga Parcul !arol, )urnul de apaR singura structura ramasa
din fosta fa#rica de tutun 4elvedere, linga 8ara 4asara#.
+nteresant este faptul ca sistemul comunist, dupa nationalizarile din aniiFJ=, a
produs mult mai putine daune patrimoniului industrial decit cele care au avut loc dupa
1<B<, cind acestea au fost fie privatizate, fie restituite fostilor proprietari.
M&ARA *U+ A,,A-, L 'C+7! ,; +7T;';/ 7!T+L7!L.
Cn caz special printre monumentele care apartin patrimoniului industrial din
4ucures ti il ocupa -oara lui !ssan. !flata in apropierea $ieteii *ictoria, 0-oara lui
!ssan1, prima moara cu a#uri din 4ucures ti, a fost construita in 1BJ3 de negustorii
8eorge !ssan si +oan -artinovici. +naltimea considera#ila pe care o atinsese constructia
cosului principal al morii a atras atentia autoritatilor care au stopat pentru o vreme
lucrarile. +n urma a numeroase demersuri si a#ia dupa ce proprietarii au platit o
cautiune, cosul a ajuns la inaltimea proiectata initial. +n scurta vreme, moara a devenit
unul din punctele de atractie pentru curiosii din zona, fiind numita fie 0moara de foc de la
L#or1, fie 0vaporul lui !ssan1.
La jumatate de secol de la infiintare s%au mai adaugat citeva cladiri iar
constructiei principale i%a fost atasat un ceas despre care 8eorge $otra spunea, in
volumul 0,in 4ucurestii de ieri1, ca a fost pentru multa vreme 0ceasul oficial al oamenilor
din cartierul L#or%.olentina1. $ina in iunie 1<AB, cind a aparut legea nationalizarii
intreprinderilor particulare, fratii !ssan au actualizat in permanenta tehnologia fa#ricii.
,in 1<DA, in fostele spatii ale morii lui !ssan a functionat fa#rica de piine 08riul1.
!stazi, fostele fa#rici !ssan, impartite in /olaris /.!. (aflat in conservare) si
8riul /.!., ocupa un teren cu o suprafata totala de AD.=== mp. $artea conservata,
declarata monument de valoare nationala, se afla insa, cu largul concurs al
proprietarilor si al lichidatorului, intr%o stare mai mult decit deplora#ila. +n &==J, /erviciul
-onumente +storice sesiza aparitia lucrarilor de demolare la mai multe componente ale
cladirii6 0-oara !ssan este clasata ca monument istoric de valoare nationala, marcind,
prin proportii, calitatea arhitecturala a imo#ilelor si dotarea tehnica la momentul
constructiei, un moment de referinta al industriei romanesti.
+n urma sesizarii, lichidatorul, societatea /... +$.-8 ';:!L /.!., a fost
amendat de catre $rimaria /ectorului & cu suma de J= de milioane de lei. L alta
sesizare facuta de ,irectia pentru .ultura din cadrul -.. a dus la deschiderea unui
nou dosar, care se afla pe rol la $archetul de pe linga 9udeca toria /ectorului &. La
aproape un an de la sesizarea gravelor distrugeri, -oara !ssan arata mai mult a ruina
decit a monument de interes nationalV ';.L7*;'/+!, L /LLCT+; ,;W+'!4+L!,
,!' $CT+7 $'!.T+.!T! .
,e citiva ani, oficialii -inisterului .ulturii au inceput sa ia in serios pro#lemele
patrimoniului industrial si sa caute solutii pentru conservarea si valorificarea acestuia.
-odelul occidental, al reconversiei spatiilor in functie de specificul lor, incepe sa prinda
contur si in 'omania. L parte dintre aceste cladiri ar putea fi transformate in centre
destinate actiunilor culturale sau #irouri.
*iiu !helcea, directorul nou%infiintatului .entru de /tudii si .ercetari in
domeniul .ulturii, vor#este despre diferentele de a#ordare a reconversiei6 0La altii,
fa#ricile sint transformate in centre culturale, foarte frecvent in depozite de marfa, unele
sint transformate in ateliere pentru artisti, cum se intimpla la 7eN OorM, in /oho, unde
fostele a#atoare si macelarii s%au transformat in galerii. +n 4udapesta si *iena, o parte
din fostele spatii industriale au fost transformate in cladiri de #irouri.
La noi, spatiile de acelasi gen au ajuns depozite (pentru companii
farmaceutice, in zona Timpuri 7oi) sau au fost inchiriate la firme de dimensiuni mult mai
mici, care au un o#iect de activitate total diferit de cel al fa#ricii posesoareS sint
fragmentate ca spatii si activitati curente1. ,e altfel, ./.,. are in derulare anul acesta
un proiect despre dezindustrializare, regenerare ur#ana si industrii culturale6 0$roiectul
cauta sa explice in ce masura dezindustrializarea (intelegind prin aceasta relocarea si
inchiderea fa#ricilor) poate furniza spatii pentru activitatile culturale. +n multe zone ale
C; sau /C!, spatiile industriale scoase din uz primesc destinatii turistice, rezidentiale
sau culturale. :ostele zone industriale sau spatiile de depozitare devin ateliere de arta,
spatii de expozitie etc.
!semenea procese s%au petrecut in Londra, $aris, 7eN OorM si, la scara mai
mica, in orase de dimensiuni mai restrinse1. ,espre reconversia spatiilor industriale in
4ucuresti, arhitectul +rina +amandescu adauga6 0;xemplele de reconversie a unor foste
spatii industriale sint rare, dar cred ca se pot mentiona doua6 noul sediu al li#rariei
.arturesti, amenajat, in urma unui concurs de proiecte, intr%un fost depou de tramvaie
cu cai si Fabrica de Bere Rahoa, unde este in curs de executie un proiect de
reconversie intr%un centru comercial si de afaceri, care conserva arhitectura initiala a
cladirilor.

!cest proiect se refera numai la fostele cladiri ale fa#ricii, pentru ca, din
pacate, utilajele au fost distruse in totalitate1. ,espre reticenta proprietarilor sau
administratorilor la transformarile ariilor industriale destructurate, care reprezinta o
imensa rezerva ur#anistica in asteptare de destinatii, +rina +amandescu comenteaza6
0$roprietarii si investitorii interesati de amplasamentele foarte avantajoase nu doresc sa
investeasca in reconversie, simtindu%se conditionati de pro#leme de restaurare pentru
ceea ce ei considerau ca spatiu sau teren disponi#il pentru orice fel de interventie
profita#ila1.
$e alta parte, +rina +amandescu su#liniaza6 0/ustinerea opiniei pu#lice, nu
intotdeauna receptiva la un astfel de su#iect, este greu de o#tinut. Lamenii nu sint
atasati de 0fa#rica1, ci mai degra#a o considera un sim#ol al ingradirii li#ertatii
personale, al su#ordonarii si ar recepta cu greu s%o vada, de exemplu, in carti postale
ilustrate, alaturi de manastirile din nordul -oldoveiV1 $atrimoniu industrialR scurt istoric
Termenul de 0arheologie industriala1 si, in prelungire, cel de patrimoniu industrial a
inceput sa fie folosit relativ tirziu, la jumatatea anilorFJ=, in !nglia, tara in care
stratificarile industriei, incepute la jumatatea secolului al )*+++%lea, au marcat tot teritoriul
national. $e scurt, arheologia industriala isi propunea sa cerceteze urmele revolutiei
industrialeR fa#ricile cu toate infrastructurile lor, caile ferate, podurile, halele industriale,
aparitii din ce in ce mai importante pentru viata colectivitatilor din acea perioada.
Lficial, termenul a fost metionat in documentele 0.ouncil for 4ritish
!rchaeologI1, care a infiintat, in paralel cu deschiderea unor cursuri specializate la
universitat i #ritanice, un .omitet pentru .ercetare in !rheologie +ndustriala. .resterea
continua a interesului pentru domeniul arheologiei industriale a dus, in 1<D3, la
infiintarea .omitetului +nternational pentru .onservarea $atrimoniului +ndustrial T+..G+
si, 3= de ani mai tirziu, la congresul de la -oscova al T+..G+, la adoptarea unei .arte a
$atrimoniului +ndustrial.
'ecomandarile din 1<D< si 1<<= ale .onsiliului ;uropei au fost transformate
in politici europene de protectie a patrimoniului industrial, ca parte a patrimoniului
cultural al umanitatii. ,ar, pina la aplicarea acestor politici, primii pasi care au fost facuti
au insemnat reperarea si inventarierea o#iectivelor apartinind acestui patrimoniu in
!nglia si /cotia si, putin mai tirziu, in :ranta si +talia.
$roiecte la zi -inisterul .ulturii si .ultelor a lansat pe 1B aprilie, cu ocazia
Wilei +nternationale a -onumentelor si /iturilor, care are ca tema anul acesta situatia
patrimoniului industrial, o pagina de internet dedicata acestui domeniu, pentru a oferi
date la zi despre patrimonial industrial romanesc, evenimente internationale, posi#ilitati
de formare, exemple de #una practica in domeniu etc.
$agina va fi accesi#ila de pe NNN.cultura.ro si va cuprinde si informatii
despre cele patru ateliere internationale de arheologie industriala, care s%au desfasurat
in 'omania pina in prezent. Crmatorul atelier se va desfasura la sfirsitul lunii octom#rie.
L alta initiativa este deschiderea expozitiei itinerante a proiectului 0$atrimoniu industrial
intre pamint si mare, pentru o retea ;uropeana de ecomuzee1, proiect .ultura &===,
realizat in parteneriat cu institutii de prestigiu din sapte tari europene. $e de alta parte,
la sfirsitul anului trecut, Geadvertising, ,c .ommunication, 'e%act 7oN /tudio,
+nteractive LooM si .entrul +nternational pentru !rta .ontemporana, reunite in cadrul
unui proiect intitulat !'T, isi propun sa refaca vechea 4ursa de -arfuri, singura cladire
care a supravietuit din vechiul ansam#lu al *amii !ntrepozite, si transformarea ei intr%un
centru multifunctional6 sedii pentru firme de pu#licitate, comunicare si arhitectura si un
spatiu generos dedicat .entrului +nternational de !rta .otemporana.
*ama 4ucuresti%!ntrepozite este o com#inatie intre stilul inconfunda#il al
arhitectului italian 8iuglio -agni si solutiile tehnice si functionale ale inventivului inginer
!lfred /alignI. ,urata proiectului !'T, de refacere a fostei 4urse de -arfuri, a fost
estimata la & ani.
Obiective ale patrimoniului tehnic
1.Moara lui Assan
.onstruit "n anul 1BJ3, este prima moar cu a#uri din 'om(nia. -oara se afl "n
4ucureti, "n zona L#or%Lizeanu. 2n prezent, se afl "ntr%un stadiu avansat de
degradare. Moara lui Assan este clasificat "n evidenele -inisterului .ulturii i .ultelor
ca fiind monument istoric de valoare naional i face parte din patrimoniul industrial.
-oara a fost "ntemeiat de negustorii 8heorghe !ssan (1B&1 % 1B>>) i +oan -artinovici
(1B&= % 1BB& ).
:ig. 1&6 .oul de foc al lui !ssan, "nainte de incendiul devastator din mai &==B
.onstrucia -orii !ssan a fost realizat "n anul 1BJ3, pe un teren cumprat de
8heorghe (8eorge) !ssan de la ;pitropia 8hica, proprietatea extinz(ndu%se apoi prin
achiziionarea de terenuri de la locuitorii din jur. -oara a fost ridicat "ntr%o perioad
c(nd "n 4ucureti nu exista nici mcar o singur fa#ric de crmida. .a fapt divers,
prima fa#ric de crmid s%a "nfiinat a#ia "n anul 1BJJ de ctre serdarul +oan
:ilipescu, undeva "n zona ;lefterie. Ctilajele pentru moar au fost aduse de la *iena, de
la firma 0/iegel1, transportul acestora pe ,unre i apoi pe distana 8iurgiu%4ucureti
dur(nd aproape o lun de zile. 2n anul 1B>J, 8eorge !ssan se desparte de asociatul
su i rmane singurul propietar al fa#ricii. ,up moartea lui, "n 1B>>, conducerea
"ntreprinderii a rmas soiei sale, !lexandrina, care o las apoi "n anul 1BBA celor doi fii,
4asile i 8heorghe, care "i fcusera studiile "n strinatate. 2n 1B<A a fost "nfiinat de
ctre acetia o nou secie de lacuri i culori, iar moara mcina la acea dat D vagoane
de gr(u "n &A de ore. 2n 1B<J existau "n 4ucureti "nc nou mori cu a#uri afar de
moara !ssan.
:ig. 13 6-oara lui
!ssan dupa incendiu
.onstrucia
propriu% zis a fost
realizat folosind
constructori i
meteri nemi. La data
respectiv,
construcia unui
cos al fa#ricii a fost
oprit c(nd atinsese
"nalimea de 1= metri, fiind
considerat prea
mare. ,up plata unor
compensaii ctre primrie, coul a fost ridicat p(n la "nlimea proiectat de &> de
metri. 2n registrele comerciale, -oara lui !ssan era "nregistrat ca X/ocietatea !nonim
0:a#ricile !ssan1Y pentru industria i comerul finii, uleiurilor vegetale, lacurilor,
culorilor i altor produse similareQ. ,e%a lungul timpului, moara cu a#ur de la L#or a fost
#otezat de locuitorii 4ucuretiului su# diverse forme6 -oara lui !ssan, -oara cu
valuri, -oara de foc sau *aporul lui !ssan.
Z&[
2n anul 1<=3 a fost sr#torit o jumatate
de secol de la "nfiinare i cu acest prilej s%au mai adugat c(teva construcii, iar la
cldirea principal "n v(rful turnului s%a pus un ceas mare, av(nd dedesu#t, "n cifre de
#ronz, mari i vizi#ile de departe, anii 1BJ3 % 1<=3. .easul lui !ssan, care funciona
foarte exact, a fost zeci de ani msurtorul timpului pentru toi oamenii din cartierul
L#or%.olentina. 2n 1<=3 se construiete un nou siloz de gr(ne, care a fost la acea dat
cea mai "nalt cldire din 4ucureti % A1 metri "nalime, &B de silozuri (magazii) i dou
etaje su# ele av(nd capacitatea de "nmagazinare de D== vagoane. -aterialul folosit a
fost lemnul (pentru conservarea gr(nelor) izolat "ntr%un am#alaj de #eton la fund i
zidarie pe laturi (perei din sc(nduri de la /inaia i !zuga, puse pe lat i #tute "n cuie %
J= de vagoane de sc(nduri i un vagon de cuie), iar acoperiul era de fier. ,up 1<=3,
moara !ssan a fost dotat cu energie electric, av(nd uzin proprie, iar "n luna iunie
1<3= a fost transformat "n /ocietate !nonim pe aciuni su# denumirea 0:a#ricele
!ssan1, care cuprindeau patru industrii diferite6 mcinarea cerealelor, uleiuri vegetale,
lacuri i culori, spunuri i chit. 2nainte ca moara s fie transformat in societate
anonim, fraii !ssan aveau 33 de lucrtori iar "n ianuarie 1<A>, dup rz#oi, fa#rica
avea A== de funcionari i lucrtori. :a#rica a fost permanent adus la zi cu cele mai noi
utilaje i tehnologii, fraii !ssan fiind interesati de tot ceea ce e mai nou i mai #un "n
domeniul industrial, fc(nd numeroase cltorii "n toata lumea "n acest scop.
:ig.1A 6 -oara lui !ssan
dupa incendiu
-oara lui !ssan are
adresa cadastral "n
4ucureti, sector &, strada
Galmeu nr. &J (fost
/ilozului). 7umeroasele
construcii din cadrul
ansam#lului sunt vizi#ile
din6 zona L#or, parial de pe
strzile Galmeu, *aporul lui
!ssan, 'e"nvierii, Lizeanu,
4aniei, dar i de pe Koseaua
Ktefan cel -are. $roprietatea
-oara !ssan a avut iniial o
suprafa de J,A1 hectare. ,in
cauza construciilor din zon, a
#locurilor construite "nainte de
1<<=, suprafaa ansam#lului a ajuns la A,D hectare. ,up ianuarie 1<<=, mai multe
cldiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului -oara lui !ssan au fost
vandalizate i apoi demolate ilegal. .ldirea central a ansam#lului, moara propriu%zis
construit din crmid i av(nd arhitectura unei ceti medievale, cu diverse
ornamente a rmas nedemolat, dar "ntr%o stare critic, turnuleele cldirii fiind "nc
vizi#ile.
,itua.ia dup/ na.ionalizare
-oara de la L#or, modernizat constant de fotii proprietari, a fost naionalizat de
comuniti "n iunie 1<AB. 2n acelai an, odat cu confiscrile ilegale ordonate de
comuniti, este arestat i 4asil (*asile) !ssan care la acea dat era unic acionar al
:a#ricilor !ssan. $e durata anchetei, dup ce a fost torturat, !ssan ar fi fost aruncat de
la etajul J al $refecturii $oliiei .apitalei, familiei comunic(ndu%i%se c s%a sinucis. ,up
1<J=, "n zona -orii !ssan au funcionat mai multe "ntreprinderi, printre care :a#rica de
p(ine 08r(ul1 i :a#rica de ulei 013 ,ecem#rie1. L parte din utilajele morii au ajuns pe
post de exponate la -uzeul Tehnic ,imitrie Leonida sau "n alte instituii. 2n prezent, la
-uzeul Tehnic din 4ucureti poate fi vzut un cilindru din instalaia morii cu a#uri
Q!ssanQ din anul 1BJ3, exponat care a fost achiziionat, la "nceputul secolului trecut,
chiar de fondatorul muzeului,
inginerul ,imitrie Leonida. 2n
iunie 1<<=, regimul politic de
la acea vreme a emis un act
normativ, apreciindu%se c
terenul este proprietatea
statului i o parte din acesta
tre#uie eli#erat de unele
construcii, conform Q$lanului
de sistematizare a
municipiului 4ucuretiQ, "n
#aza unui decret din anii UB=.
,e fapt, terenul cu o suprafata
de A,D hectare devenise
interesant pentru afaceritii
aprui peste noapte. L parte
din unitile de producie ale
fa#ricii de ulei au fost mutate atunci. 2n anii U<=, terenul i construciile din zona -orii lui
!ssan au devenit proprietatea /. 08raul1 /! i 0/olaris1 /!. ,ificultile financiare cu
care s%au confruntat unii dintre proprietarii scriptici ai terenului i construciilor au
determinat intervenia lichidatorilor legali. 2n cursul anului &==J, "ntr%un interval de timp
foarte scurt, au disprut su# lama #uldozerelor mai multe cldiri din ansam#lul de la
adresa Galmeu nr. &J, fiind distruse i poriuni ale imo#ilelor care tre#uiau conservate i
restaurate "n virtutea calitii de monument istoric. ,e menionat c pe aceast strad
exist mai multe imo#ile trecute pe lista monumentelor istorice.
"istrugeri dup/ 0112
$rimele distrugeri ale ansam#lului -oara lui !ssan au fost semnalate autoritilor
"ncep(nd cu anul 1<<J. !u fost scoase cercevelele ferestrelor, splendid lucrate "n fier
forjat, precum i alte elemente decorative din zinc i plum# de la acoperitoare i turnuri.
$lcile de identificare a monumentului au fost smulse de persoane neidentificate. !rhiva
i mo#ilierul de valoare, rmas de la fotii proprietari ai fa#ricii au fost valorificate ilegal
de persoane lipsite de scrupule. Ctilajele fa#ricate la *iena "nainte de anii 1<== au fost
dezmem#rate i v(ndute la fier vechi cu toate c erau piese de o deose#it valoare
pentru istoria tehnicii. 2n prima jumtate a anului &==J au "nceput demolari executate "n
mare gra# i fr autorizaiile necesare la unele corpuri de cldiri ale ansam#lului, dar
i distrugerile deli#erate provocate unor st(lpi i perei chiar ai morii propriu%zise
transform(nd "ntr%o ruin acest monument istoric. !utoritatile locale, dar i alte instituii
ale statului au sesizat ceea ce se petrece la -oara lui !ssan,"ns distrugerile au
continuat su# diverse forme, folosindu%se metode 0consacrate1 (sl#irea pe durata nopii
a structurii de rezisten), dar greu de dovedit ca infraciuni. 8ardul perimetral a fost
complet distrus. ,irectia de Cr#anism de la $rimria sectorului &, "n perimetrul creia se
afl moara, nu a dat niciodat avize sau autorizaii pentru demolare sau construcii de
nici un fel la -oara lui !ssan. 2n septem#rie &==J, $rimria -unicipiului 4ucureti a
sesizat $archetul de pe l(ng 9udecatoria /ectorului & "n vederea dispunerii "nceperii
urmririi penale "mpotriva celor care se faceau vinovai de desfiinarea ilegal a
monumentului de valoare naionala -oara lui !ssan. /esizarea penal a fost fcut "n
conformitate cu prevederile Legii J=?1<<1 repu#licat, privind autorizarea executrii
lucrrilor de construcii. ,eoarece este vor#a de un monument istoric, competenele
administrative "n cazul ansam#lului -orii lui !ssan revin -inisterului .ulturii i .ultelor,
respectiv $rimriei -unicipiului 4ucureti.
7ici cavoul familiei !ssan din .imitirul 4ellu nu a scpat de distrugeri. 2n repetate
r(nduri acesta a fost vandalizat6 literele aurite au fost scoase r(nd pe r(nd, uile din
#ronz de la intrare au disprut, iar "n interiorul cavoului sunt depozitate c(teva mormane
de gunoaie. ,in decoraiile interioare nu mai exist dec(t urmele. ,ei a murit "n
strintate, familia lui 8eorge (8heorghe) !ssan (1B&1%1B>>), cel care a fondat
:a#ricile !ssan, i%a trecut pe piatra funerar, conform dorinei testamentare a acestuia,
urmtoarea inscripie6 Q:ondatorul primei maini cu a#ur "n industria rom(n(1BJ3)Q
2n noaptea 13%1A mai &==B cldirea a fost afectat de un incendiu de proporii,
care a fost stins dup aproximativ 3 ore.
Proiecte de reconersie
2n septem#rie &==&, arh. .tlin /. Wafiu a prezentat, o comunicare la !telierul de
arheologie industrial, intitulat 'ecuperarea arhitecturii industriale % 'econversie
0-oara lui !ssan1.
3. %ara Filaret 4,tr. Fabrica de chibrituri, nr. 5#6, circa 32 min.7
Fig.058 %ara Filaret
8ara :ilaret este prima gar din 4ucureti, de unde la 1< octom#rie? 31 noiem#rie 1B><
a pornit primul tren de cltori spre 8iurgiu.
Tre#uie precizat, de la inceput, ca desi linia de cale ferata 4ucuresti R
8iurgiu este cea dintii construita din initiativa statului roman, pe actualul teritoriu al tarii
existau cai ferate date in functiune inainte de 1B><, din provincii istorice romanesti care
nu erau cuprinse in acel moment in granitele nationale. Linia de cale ferata 4ucuresti R
8iurgiu ocupa locul al 11%lea intre liniile de cale ferata construite pe teritoriul actual al
'omaniei.
$rima dintre acestea, inaugurata la &= august 1BJA, a fost construita in 4anat,
din initiativa autoritatilor austriece, destinata exclusiv transportului de car#une de la
!nina spre ,unare, prin Lravita. ! fost exploatata de /ocietatea .ezaro%.raiasca
$rivilegiata a .ailor :erate !ustriece (/t. ;. 8.). ,oi ani mai tirziu, s%a deschis si
traficului de calatori. $entru aceasta linie au fost aduse 13 locomotive sistem ;ngerth,
fa#ricate la *iena. 2n prezent, 'egionala Timisoara exploateaza calea ferata doar pe
portiunea Lravita R +am (&D de Mm). 2ntre +am si 4azias calea ferata nu mai exista.
2n 1BJD s%a realizat a doua linie ferata din aceasta regiune6 /eghedin R 9im#olia R
Timisoara, iar in anul urmator, la &= iulie, linia Timisoara R /tamora -oravita R
9asenovo.
!ceasta ultima statie se afla pe linia 4azias R Lravita, astfel ca din 1BJB se
putea circula cu trenul de la *iena la 4azias.
Tot in 1BJD, in ,o#rogea, teritoriu care apartinea atunci +mperiului otoman, s%a
inceput constructia caii ferate dintre .ernavoda si .onstanta, linia fiind data in folosinta
pe A octom#rie 1B>=, pe o lungime de >3,3 Mm. ! fost executata prin concesiune
acordata de sultanul !#dul -edjid (1B&3 R 1B>1) companiei engleze reprezentate de
9ohn Trevor 4arMleI si cumparata de statul roman in 1BB&, cind a inceput a fi exploatata
de .:'. !u fost aduse locomotivele nr. >B1 Lvidiu si nr. >B& Tomis (numerele de
fa#ricatie 1&= si 1&1?1B>=), fa#ricate de firma 4eIer, $eacocM%8ordon :oundrI din
-anchester, !nglia, din cele > comandate.

:ig. 1> 6 8ara :ilaret la 1<=1
L concesionare controversata
La 1 septem#rie 1B>J, prin ,ecretul domnesc nr. 1=D>, !lexandru +oan .uza il
imputerniceste pe 7icolae Tretzulescu, ministrul internelor, agriculturii si lucrarilor
pu#lice, sa incheie o conventie pentru concesionarea construirii caii ferate 4ucuresti R
8iurgiu cu englezii 9ohn Trevor 4arMleI si 9ohn /taniforth.
;ra a treia lucrare 0#alcanica@ a firmei engleze, dupa .ernavoda R .onstanta si 'use R
*arna. .onform documentului, pretul unui Milometru de cale ferata era 1<> J== franci
francezi, costul total fiind de 13 DJJ === franci francezi, suma pe care guvernul urma sa
o plateasca su# forma de rate anuale timp de peste un deceniu si jumatate, cu o
do#inda de < la suta.
/a ne reamintim ca din 1B>D si pina la primul raz#oi mondial, prin lei tre#uie
sa intelegem leu?aur. 'omania aderase in 1B>D la Cniunea -onetara Latina adoptind
sistemul monetar zecimal (1 leu \ 1== #ani), #azat pe #imetalism R aur si argint. Leul
era egal cu francul francez.
!legerea acestei artere se explica prin faptul ca, din tratativele cu diferiti
ofertanti, din discutiile pe teme financiare, reiesea ca era indicat sa se inceapa cu o linie
mai scurta si mai rapida, care sa fie, in acelasi timp, importanta. !ceasta nu putea fi
decit linia care leaga 4ucurestiul cu 8iurgiu, port la fluviul pe care, din 1B3A, incepusera
sa circule primele vapoare ale vestitei societati austriece ,.,./... 7umai pe ,unare
puteau fi aduse materiale metalice grele, locomotive etc. necesare constructiei.
2nsa, in martie 1B>>, imediat dupa inlaturarea lui .uza, !dunarea electiva a
hotarit anularea concesiunii, pe motiv ca incalca legea conta#ilitatii statului. +mediat, cei
doi asociati, cu sprijinul consulului #ritanic la 4ucuresti, au inaintat guvernului roman un
protest vehement fata de hotarirea !dunarii elective, amenintind ca vor informa 0pietele
;uropei@ in legatura cu modul in care au fost 0calcate in picioare drepturile recunoscute
in materie de contracte pu#lice@. ,orind sa se evite o astfel de pu#licitate negativa si
pentru ca statul sa nu fie implicat intr%un proces ale carui consecinte nu puteau fi
anticipate, guvernul, prin ministrul lucrarilor pu#lice, ,imitrie !. /turdza, a reintrat in
tratative cu concesionarii in vederea revizuirii termenilor financiari ai conventiei. La D
august 1B>> s%a semnat o anexa la conventia initiala, apro#ata de domn. 2n decem#rie,
$arlamentul a luat in discutie realocarea concesiunii, legea fiind adoptata in martie
1B>D. Lucrarea urma sa fie finalizata in doi ani si jumatate.
:ig. 1D6 .urtea interioar a !utogrii :ilaret
Locomotiva 7r. =1
,esi lucrarile la terasamente au inceput din am#ele capete ale liniei,
montarea sinei s%a facut de la 8iurgiu spre 4ucuresti, in conditiile in care aici soseau din
strainatate, pe ,unare, toate materialele necesare. La inceputul lunii octom#rie 1B>B, in
portul 8iurgiu a sosit de la *iena, tot pe ,unare, locomotiva nr. =1 8iurgiu destinata
remorcarii trenurilor de lucru pe santierul de constructie a caii ferate. ! fost cumparata
contra sumei de 3= === lei?aur. /coasa din parc in 1<&A, locomotiva a stat in !telierele
.:' din 4ucuresti timp de &= de ani, din 1<&A pina in 1<AA, cind a inceput restaurarea
ei in vederea expunerii in -uzeul .:' de la stadionul 8iulesti. La A aprilie 1<AA, in
timpul #om#ardamentului din zona, o #om#a a cazut direct pe ea si a distrus%o complet.
!vea >,1J m lungime, 1A,B tone, &J Mm?h viteza maxima, 133B Mgf forta de tractiune.
!u mai fost cumparate de catre statul roman alte cinci locomotive cu tender, avind
numerele de fa#ricatie &&< R &33?1B><. ;le au primit numerele6 A= Topolnita, A1
4ratesiul, A& 'es#oieni, A3 .alugareni, AA -ihai 4ravu. !veau 13,1> m lungime, &D,&
tone, B3 Mm?h viteza maxima, &J== Mgf forta de tractiune. :a#ricate in !nglia, la uzinele
.anada HorMs 4irMenhead, cele cinci locomotive au fost folosite la traficul de calatori,
respectiv de marfa. Clterior, au mai fost cumparate alte sase locomotive, construite
dupa planurile inginerului englez 9ohn 'ams#ottom.
La inceputul anilor 1<==, locomotivele din aceasta serie au fost retrase si
trecute in serviciu de manevra usoara in statii sau la remorcarea unor trenuri usoare pe
linii secundare.
,upa 1<1B R 1<3=, patru dintre cele cinci locomotive au fost casate. /%a
pastrat numai locomotiva nr. A3 .alugareni care a remorcat trenul festiv la ser#arile
.eferiadei din anul 1<3< si care a fost expusa in -uzeul .:' de la stadionul 8iulesti. 2n
timpul #om#ardamentelor din 1<AA, locomotiva a suferit serioase avarii. ! fost reparata
si, incepind din 1<J3, s%a expus la .asa Tehnica a cailor ferate. 2n anii 1<>< si 1<<A a
suferit reparatii capitale pentru a remorca de la 4ucuresti la 8iurgiu si retur trenurile de
epoca cu ocazia centenarului si, apoi, a implinirii a 1&J de ani de exploatare a caii ferate
4ucuresti R 8iurgiu. 2n momentul de fata, este pastrata intr%o hala a ,epoului de
locomotive 4ucuresti%calatori.
.onform planului initial, calea ferata tre#uia sa ajunga in apropierea
fluviului, insa autoritatile s%au confruntat cu protestele locuitorilor din 8iurgiu care,
speriati de perspectiva ca 0nici #irjarii, nici hamalii, nici alte intreprinderi n%au sa se
poata folosi de calatorii veniti pe ,unare, care au sa se suie de%a dreptul in vagoane@,
au cerut ca aceasta sa se opreasca la #ariera orasului. $e moment, 8uvernul a tinut
seama de aceasta solicitare, insa, in 1BD=, a extins linia pina la /marda.

La 1J octom#rie, .arol +, insotit de $anait ,onici, ministrul lucrarilor pu#lice, a
inspectat intreaga lucrare. La aproximativ A= Mm de 4ucuresti, in localitatea :ratesti,
domnitorul a urcat intr%un tren de pro#a, remorcat de locomotiva 8iurgiu, pregatit
special de 4arclaI. !ceasta a fost prima calatorie pe calea ferata, cei 13 Mm ramasi pina
la destinatie fiind parcursi in doar 1A minute.
Cn fast motivat
Lucrarile s%au incheiat in vara lui 1B><, iar inaugurarea oficiala a liniei a fost
facuta cu fast in toamna acestui an.
2naintea momentului inaugural a avut loc un alt eveniment cu o semnificatie aparte6 la
&> august 1B><, plecind din 8ara :ilaret, .arol + a intreprins prima calatorie pe linia
4ucuresti R 8iurgiu. 2n portul dunarean, domnul s%a im#arcat pe vapor pentru a%si
continua calatoria spre tinuturile natale. .arol + isi respecta astfel promisiunea pu#lica
din momentul in care urcase pe tronul 'omaniei, aceea de a nu parasi granitele tarii
decit in momentul in care va putea face acest lucru pe calea ferata.
L luna mai tirziu, in -onitorul Lficial a fost pu#licat programul festivitatilor
prilejuite de inaugurarea primei linii romanesti de cale ferata, programate pentru
duminica, 1< octom#rie 1B><. ,upa savirsirea serviciului divin de catre mitropolitul tarii,
prim%ministrul ,imitrie 8hica, insotit de alti mem#ri ai guvernului, a urcat in trenul de
onoare -ihai 4ravu, remorcat de locomotiva purtind acelasi nume, condusa de 9ohn
Trevor 4arclaI. -ultimea, care umpluse pina la refuz 8ara :ilaret si se intindea,
conform presei timpului, 0in sir lung de o parte si de alta a liniei ferate?V?la distanta de
pina la o jumatate de posta in cale spre 8iurgiu@, a primit cu urale semnalul de plecare
dat la orele 1=,AJ. ,upa o ora si jumatate, cu o oprire la .omana, trenul a ajuns la
destinatie, fiind urmat la scurt timp de a doua garnitura, locomotiva ,unarea, condusa
de 7icolae Tanase, socotit primul mecanic de locomotiva roman.
!rterele uitate ale tarii
,upa inaugurarea oficiala, linia a fost data in exploatare pentru transportul de
calatori la 1< octom#rie 1B>< su# directia francezului ,u#ois, concesiunea /trous#erg
(doctorul Geinrich 4ethel /trous#erg (1B&3 R 1BBA), era considerat pe atunci, in tarile
germane, 0regele drumurilor de fier@).
.onstruirea liniei 4ucuresti R 8iurgiu a reprezentat punctul de plecare in
eforturile sustinute ale statului roman pentru dezvoltarea retelei feroviare.
2n anul 1BB=, statul a rascumparat de la diversi concesionari cei <B= Mm de cale ferata
construiti pina atunci, cu #una lor exploatare fiind insarcinata proaspat infiintata
,irectiune $rinciara a .ailor :erate 'omane, condusa de ]tefan :alcoianu (1B3J R
1<=J) si ajutat de juristii +on Talinderu (1BA= R 1<13) si ;ugen /tatescu (1B3> R 1<=J).
$rin ,ecretul princiar nr. 1&AB din &3 aprilie stil nou, respectiv 11 aprilie stil vechi, din
1BB=, semnat de $rincipele .arol +, s%a infiintat aceasta directie R prima administratie
nationala feroviara de stat din 'omania. !ctul a fost contrasemnat de +. .. 4ratianu ca
ministru secretar de stat la ,epartamentul agriculturii, comertului si lucrarilor pu#lice si a
fost pu#licat in -onitorul Lficial al 'omaniei nr. <A?1BB=.
:ac o mica paranteza pentru ca tre#uie sa reamintesc faptul ca datarea dupa
calendarul gregorian a fost introdusa in 'omania, printr%un decret de lege, in 1<1<. 2n
acel an, dupa ziua de 31 martie a urmat 1A aprilie, iar nu 1 aprilie, sarindu%se 13 zile.
$ina la 1>?&B fe#ruarie 1<==, decalajul dintre stilul nou si cel vechi era de 1& zile, iar de
la 1D fe#ruarie?1martie 1<== de 13 zile. -ersul trenurilor, ziarele etc. erau #idatate, ca
de exemplu -ersul trenurilor de calatori vala#il de la 1 (13) septem#rie 1BD&.
,irectia a luat fiinta ca urmare a prevederilor articolelor 1< si &= din .onventiunea
pentru cesiunea cailor ferate romane din &B ianuarie (D fe#ruarie) 1BB=, privind trecerea
in patrimoniul statului a liniilor exploatate de /ocietatea !ctionarilor prin rascumpararea
acestora de catre statul roman. /%a reusit comasarea societatilor de cale ferata
particulare, unele dintre acestea fiind chiar falimentare. !stfel, s%a creat cadrul
organizatoric unic necesar exploatarii cailor ferate, prin care s%au ela#orat, propus si
urmarit6 constituirea viitoarelor retele de magistrale de cale ferata, dotarea cu material
rulant si promovarea treptata a metodelor moderne de lucru in transportul feroviar.
La 1 mai 1BB1, ,irectiunea $rinciara devine ,irectiunea 'egala a .ailor
:erate 'omane, condusa de un director regal.
,aca la infiintarea ,irectiunii reteaua de cale ferata avea <B= Mm, peste doi ani, in
1BB3, a ajuns la 13BA Mm. ,in analele -inisterului Lucrarilor $u#lice din 1B<A?1B<J
rezulta ca in 1B<3 existau 131> statii de cale ferata.
2n prezent, in 'omania exista aproximativ 1J === Mm construiti, dintre care <=== Mm
sunt in exploatare.

8ara :ilaret, o #ijuterie de arhitectura feroviara
8ara :ilaret, #otezata dupa numele mitropolitului :ilaret al ++%lea, este o
autentica #ijuterie de arhitectura feroviara, construita intre anii 1B>> R 1B>< de
compania engleza concesionara, dupa modelul la scara redusa al garii $aris ;st.
.onstructia, realizata precum un careu, este formata din parter si un etaj, marginile
cladirii incheindu%se spre sine pentru a forma o hala in care intrau cele trei linii de cale
ferata.

8loria 8arii :ilaret a durat mai putin de trei ani. La sfirsitul anului 1BD& este data
in exploatare 8ara Tirgoviste. ,upa trei luni este finalizata legatura cu 8ara :ilaret prin
8ara .otroceni, o distanta de aproximativ D Milometri de cale ferata, ceea ce a constituit
multa vreme centura feroviara a .apitalei. Linia a fost desfiintata in urma cu citiva ani, la
constructia hipermarMetului .arrefour Lrhideea.
Ldata cu desfiintarea caii ferate 4ucuresti 7ord R 4ucuresti :ilaret la 1< noiem#rie
1<>=, 8ara :ilaret a fost dezafectata. ,e atunci, cladirea, o#iect de patrimoniu cu o
armonie a proportiilor ireprosa#ila, este neglijata.
2n &==D, !utogara :ilaret a fost renovata, modificindu%se putin, fata de proiectul initial,
partea centrala a fatadei.
!stazi, la 1A1 de ani de la inaugurare, cladirea nu mai are nimic din distinctia
de alta data, fiind lasata in grija chiriasilor de #uticuri de tot felul, circiumilor si ciinilor
maidanezi, desi ar tre#ui conservata, protejata si restaurata cum se cuvine in virtutea
istoriei ei.
L placa comemorativa aminteste ce a fost odinioara aici. ! fost]... .red ca,
;/T;^
0!ici a fost construita in 1B>< 8ara :ilaret, prima gara de cale ferata din 4ucuresti@,
scrie pe una dintre placile memoriale care a devenit un o#iect de decor pentru cei care
isi #eau linistiti #erea la tejgheaua asezata chiar in fata ei.
$utin mai in stinga, o placuta reaminteste trecatorilor ca 0!ceasta cladire a
fost prima statie de cale ferata din 4ucuresti inaugurata la 31 octom#rie 1B>< cu ocazia
deschiderii liniei 4ucuresti :ilaret R 8iurgiu prima linie de cale ferata din $rincipatele
'omane@. ,ar numai celor dispusi sa faca un pas in fata si sa ocoleasca cu privirea
frigiderul cu #auturi racoritoare aproape lipit de zid.
2n momentul de fata, nu se mai poate circula cu trenul pe ruta 4ucuresti R 8iurgiu
intrucit, in urma inundatiilor din &==J, structura podului de peste !rges de la 8radistea a
fost serios afectata. 2n momentul de fata, -inisterul Transporturilor intentioneaza sa reia
lucrarile la acest pod pentru a se redeschide circulatia pe linia 4ucuresti R 8iurgiu. 2n
prezent, circulatia feroviara se desfasoara pe tronsonul 8radistea R 8iurgiu. 2n aval de
acest pod, la 3J de metri distanta, exista un altul, care a fost realizat cu ocazia
stramutarii liniei pe un traseu nou ca urmare a lucrarilor de amenajare pentru navigatie
a canalului 4ucuresti R ,unare.
$e noul pod, infrastructura este realizata pentru linie du#la, insa este nefunctional,
deoarece nu este echipat si nu este racordat la reteaua de cale ferata, iar partea
metalica este partial afectata de coroziune.
:ig.1D6 8ara 8iurgiu
$laca comemorativa a fost dezvelita in octom#rie 1<><, cu prilejul centenarului, in 8ara
8iurgiu%oras, su# directa coordonare a dr. ing. -ihai -ihaita, presedintele !8+', pe
atunci director general al 'egionalei .: 4ucuresti (in muzeul din 8iurgiu se gaseste o
fotografie de la dezvelirea placii comemorative). .u aceasta ocazie, personalul .:' a
fost im#racat in costume specifice perioadei, realizindu%se, astfel, atmosfera anului
omagiat R 1B>< (inclusiv prin punerea in functiune a unui tren din perioada evocata).
,upa &= iunie 1<JA R data la care a fost dat in folosinta $odul $rieteniei, pe o lungime
de &,B Mm, singurul pod peste ,unare in sectorul de granite dintre 'omania si 4ulgaria
R traficul pe calea ferata, in special cel de marfuri, s%a dezvoltat foarte mult, iar ruta
4ucuresti R 8iurgiu a devenit foarte solicitata.
.u prilejul implinirii a 1&J de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferata
din 'omania a avut loc o festivitate similara, dar de o amploare mai redusa. .u aceasta
ocazie a fost emisa si placheta de mai sus.
La J august &==<, 4anca 7ationala a 'omaniei a pus in circulatie o moneda
de argint, in scop numismatic, dedicata implinirii a 1A= de ani de la inaugurarea primei
linii de cale ferata din tara noastra.
-oneda prezinta pe avers, in centru, locomotiva .alugareni iesind din 8ara
:ilaret din 4ucuresti, reprezentata intr%o imagine de epoca, in dreapta, stema 'omaniei
si anul emisiei R &==<, iar in stinga, valoarea nomanala R 1= leiS deasupra garii,
inscriptia 0'L-!7+!@.
$e revers prezinta, in partea superioara, o imagine a 4ucurestiului la mijlocul
secolului al )+)%lea si inscriptia 04C.C';/T+@S in centru, reprezentarea primului tren
care a circulat intre 4ucuresti si 8iurgiuS la dreapta, turnul din 8iurgiu R sim#ol al
orasului si inscriptia 08+C'8+C@, iar su# tren, inscriptia6 01A= ,; !7+ ,; L!
+7!C8C'!';! L+7+;+ ,; .!L; :;'!T!@.
. )urnul lui )epes
:ig. 1B6 Turnul lui Tepes
,e pe QcrestetulQ :ilaretului de ieri, co#oram pe potecile parcului .arol de azi si ne
oprim in dreptul siluetei QincaruntiteQ (ne)cunoscuta azi drept .astelul Tepes. Q+nvitatiaQ
de a intra in istorie soseste in 1<=>, odata cu Q;xpozitia 7ationalaQ % eveniment aliniat la
moda europeana si asortat aniversarii celor A= de ani de la urcarea pe tron a regelui
.arol +, aniversare Qin care vom pune su# toate formele si in toate chipurile, trecutul de
la 1B>> fata in fata cu progresul de la 1<=>Q, cum anunta +on 7. Lahovari in discursul de
inaugurare.
Q-artorulQ istoriei unor ani uitati, cu aerul sau medieval, poate
rascoli nostalgiile celor ce au urcat la cetatea lui Tepes *oda de
la $oenari pentru ca arhitectii ce l%au conceput (la cu totul alte
proportii) au reprodus castelul din varf de munte atat de ravnit
de turci si inconjurat de legende.
Fig.19 :Turnul lui Tepes vedere exterioara
,esi scopul initial al constructiei a fost unul pragmatic, acela de
turn de apa, organizatorii expozitiei au ales o varianta care sa
dea bine, Qla exportQ6 replica la scara mica a cetatii $oenari.
:ig. &=6
Q$arintiiQ castelului, arhitectii /. 4urcus si *. /tephanescu au gasit o
solutie originala pentru mascarea rezervorului de apa (forma sa nu
era deloc una estetica) care avea rolul de a alimenta ;xpozitia
8enerala. 4azinul, cu o capacitate de &== mc, a fost turnat in
atelierele lui Lscar -aller si s%a montat in interiorul turnului cetatii.
,in pacate, la putin timp dupa ce 'egina ;lisa#eta a deschis
;xpozitia, in acordurile a 1== de tram#itasi si a salvelor trase de
#ateria de la .alafat, #azinul de apa a devenit nefunctional si asa a
ramas pana azi.
:ig. &1
+nfasurat in caramida, turnul castelului, inalt de &3 de metri, ascunde rezervorul din
fonta. $rintr%o scara de lemn, in spirala, se urca pe o platforma de unde privirea se
ratacea printre castanii $arcului .arol ori spre panorama targului cu nume (dez)legat de
bucurie.
Cn contrafort terminat cu un pridvor de lemn, sustine
turnul ca un umar de fierS in dreapta, se afla un zid
crenelat de piatra, ce se opreste, in colt intr%un alt
turn de dimensiuni mai mici.
Castelul Apelor, unde se afla rezervorul de apa al
parcului, construit in intregime din piatra si botezat
Turnul lui Tepes, folosea in trecut si pentru jocuri de
lumini.

:ig.&&6 Turnul lui Tepes
,estinul castelului a fost ratacit prin istorie6 dupa $rimul 'az#oi -ondial, a fost
transformat intr%o cazarma destinata corpului de garda de la -ormantul Lstasului
7ecunoscut. ,upa inaugurarea, la 3= decem#rie 1<>3, a -ausoleului castelul dintr%un
colt de :ilaret, Qde la izvoare unde%i um#ra si racoareQ, cum suna o vor#a #atrana, a
continuat sa fie folosit de militarii care il pazeau.
,upa demolarea fostului $alat al !rtelor, aflat pe
locul actualului -ausoleu din parcul .arol, au fost
asezate in vecinatatea monumentului niste #araci,
destinate militarilor care lucrau la evacuarea
molozului. .and sovieticii au ajuns in 4ucuresti (3=
august 1<AA), au trecut si prin parcul .arol. 7u au
provocat daune castelului, insa au confiscat
#aracile destinate militarilor romani, considerandu%
le prada de raz#oi. ;xplicatia a fost foarte simpla6
au crezut ca acestea apartineau militarilor germani
Fig.!
+n 1<AJ, camerele castelului, candva decorate cu
ta#louri cu motive religioase peste care si%au
plim#at ochii suveranii romanii, au fost transformate
in dormitoare pentru horticultoarele care lucrau in parcul .arol.
,upa 1<<=, fortareata a devenit .orp de garda pentru o su#unitate de jandarmi care
pazea institutii #ancare din .apitala.
:ig.&J
,in septem#rie &==A, fortareata a devenit sediul Lficiului 7ational pentru .ultul ;roilor.
!nul trecut, la centenarul sau, a suflat in lumanarile aniversare fara prea mult suflu6
.astelul Tepes su#rezit, cu zidurile cariate, asteapta la rand, poate plombele, poate
faima pierduta de odinioara.
:ig.&>6 Turnul lui Tepes iarna
Ldata pe an, in apropiere de Wiua ;roilor, isi deschide portile si cheama oaspeti.
+nvitatia nu prea e, din pacate, onorata, asa ca se pierde pe drum ca si povestea sa.
:ig.&D6Turnul lui Tepes
5.Fabrica de bere Rahoa
4i(. =2: 4a"rica de Bere ahova .n momentul .nfin0*rii
/ocietatea s%a infiintat in anul 1B<3. Totalitatea utilajelor aduse pentru fa#rica
de #ere au fost furnizate de firme de specialitate din 8ermania. :ondatorul fa#ricii a fost
,umitru -arinescu 4ragadiru. +n timpul perioadei 1B<3%1<3J s%au adus utilaje noi si s%
au ridicat o serie de constructii si sectii noi in vederea cresterii profiturilor.
La 11 iunie 1<AB a fost infaptuita nationalizarea, fa#rica de #ere primind
denumirea de Q+ntreprinderea de stat 'ahovaQ.. La data de 1 iulie 1<J1 se comaseaza
fa#rica de #ere Q'ahovaQ din 4ucuresti cu sectia de fa#ricare a maltului si #erii din
8iurgiu (fosta fa#rica 8ermani infiintata in anul 1<=&). ,in 1<B> cand s%a desfiintat
maltaria, incepe un declin al fa#ricii, fiind anuntata oficial hotararea de dezafectare a
acesteia in urmatorii 3 ani. Termenul limita admis pentru dezafectare era aprilie 1<<=.
+storia Fondatorului
+storicul imo#ilului .olosseum si al constructiilor care l%au precedat in aceste
locuri incepe la mijlocul anilor 1B==. +ntregul domeniu purta numele 4ragadiru, si a fost
fondat de ,umitru -arinescu 4ragadiru.
7ascut in anul 1BA&, ,umitru -arinescu si%a inceput ucenicia la o varsta frageda in
cofetaria si racheria negustorului +ancu /tefanescu. ,eose#it de harnic, cinstit si
inteligent, ,umitru -arinescu a fost luat in tovarasie, iar in 1B>> +ancu /tefanescu ii si
lasa negotul sau.
Largindu%si comertul, in anii urmatori a luat in arenda mai multe fa#rici de spirt. +n 1BDD,
in timpul 'az#oiului de +ndependenta impotriva +mperiului Ltoman, ,umitru -arinescu
vinde soldatilor rachiu si spitalelor spirt pentru raniti. .u capitalul astfel strans, ,umitru
-arinescu infiinteaza prima fa#rica de alcool rafinat in comuna 4ragadiru, langa
4ucuresti, care functioneaza inca, si se face cunoscut su# numele de ,umittru
-arinescu 4ragadiru. (,-4)
La sfarsitul secolului al 1<%lea, in partea de sud a 'omaniei productia de #ere era
inexistenta. ,-4 a inceput sa achizitioneze teren in jurul centrului 4ucurestiului, in
apropiere de $iata $rincipesa -aria, astazi $iata 8eorge .os#uc.
+n anul 1<=<, :a#rica de 4ere a fost infiintata ca o societate pe actiuni. :amilia
4ragadiru a devenit astfel una dintre primele promotoare ale industriei usoare in
'omania. +n acelasi an, ,-4 sta#ileste resedinta familiei in imediata apropiere a
fa#ricii.
.ele mai vechi harti ale 4ucurestiului, identificand orasul si constructiile sale au aparut
in anul 1<11 si prezinta :a#rica de 4ere pe o suprafata de peste >.& hectare de teren.
+storicul imobilului !olosseum
.onstructia a de#utat in jurul anului 1<=J. ,umitru -arinescu 4ragadiru
(,-4) a conceput .olosseum%ul ca un $alat .ultural % cunoscut su# denumirea de
$alatul 4ragadiru % pentru angajatii :a#ricii de 4ere. .rescand in saracie, cu o educatie
limitata dar un suflet extrem de generos si intreprinzator, a dorit sa ofere conditii de
odihna si distractie angajatiilor sai.
.ompusa dintr%o spectaculoasa sala de #al care poate functiona si ca sala de
teatru sau de concerte, o #i#lioteca, o popicarie, numeroase camere si magazine la
parter, era o structura impresionanta. +m#ina stilurile celor mai renumite cladiri ale
timpului6 .amera de .omert, $osta 'omana, .asa de ;conomii si .onsemnatiuni
(.;.%ul) si cladirea .urtii /upreme de 9ustitie, toate construite in aceeasi perioada.
.onstructia .olosseum%ului s%a incheiat in anul 1<11.
La 11 +unie 1<AB regimul comunist a nationalizat intreaga industrie
romaneasca. :a#rica de 4ere a fost redenumita :a#rica de 4ere 'ahova dupa numele
cartierului in care se afla. $rima grija a regimului a fost spargerea cu lovituri de ciocan a
numelui ,umitru -arinescu 4ragadiru de pe frontonul fa#ricii de #ere. +mo#ilul
.olosseum a fost, redenumit .asa de .ultura Lenin.
4i(. =%: ?olul de intrare .n @alatul Bra(adiru
+n anul &==3 descendentii lui ,-4 au revendicat imo#ilul .olosseum conform
Legii speciale 1=?&==1 si l%au redo#andit conform titlului emis de $rimaria -unicipiului
4ucuresti.
>. Fabrica de bere %ambrinus 4Basarab7
:ig. 3=6 :a#rica de 4ere 8rivia, actualmente 8am#rinus
+storia m/rcii %ambrinus se con(und/ timp de aproape un secol cu a
Bucure9tiului. Renumit/ ini.ial datorit/ celebrei ber/rii deschise de !aragiale
:nainte de primul r/zboi mondial, %ambrinus 9i#a consolidat notorietatea dup/ ce
comuni9tii s/ produc/ marca de bere la (abrica %rii.a din apropierea %/rii de
-ord. ;n prezent, nici berea 9i nici ber/ria, a(lat/ :n prezent :ntr#un stadiu aansat
de degradare, nu se mai bucur/ de renumele de alt/ dat/.

Berea bucure9tenilor :n comunism
8am#rinus nu este nici pe departe o denumire autohton, fiind numele unui
rege legendar din :landra care, conform tradiiei, a inventat fa#ricarea #erii i este
protector al #erarilor. ,in acest motiv, denumirea 8am#rinus este "nt(lnit la mai muli
productori i mrci de #ere din .ehia, 4elgia, 8ermania, :rana sau /C!.
:a#rica de #ere 8riviia din 4ucureti, cea care a produs mai #ine de J= de
ani marca de #ere 8am#rinus, are o istorie mult mai "ndelungat dec(t cea mai #ut
#ere a sa. :a#rica a fost construit de un investitor neam "n 1B><, pe un teren
cumprat pe .alea 8riviei. ,up moartea sa, fa#rica ajunge "n proprietatea frailor
.zell, antreprenori sai din /i#iu.
:raii .zell demareaz lucrri de modernizare i mrire a capacitii de
producie, dar, rmai "n criz de lichiditi, transform "n 1<11 compania "n societate
anonim pe aciuni. 2n primul rz#oi mondial, c(nd 4ucuretiul a fost ocupat de
germani, fa#rica a fost descompletat de numeroase utilaje, folosite pentru producia de
explozi#ili i armament.
,ezvoltarea fa#ricii a continuat i "n perioada inter#elic, pentru ca "n al
doilea rz#oi mondial fa#rica s fie din nou afectat, de data aceasta de
#om#ardamentele aliate din aprilie 1<AA. :a#rica a fost puternic lovit, fiind distrusa
secia de fermentare. $roducia a fost mult diminuat, scz(nd continuu char i dup
terminarea rz#oiului.
,up venirea comunitilor, afacerea a fost naionalizat "n iunie 1<AB, unitatea
fiind numit :a#rica de #ere 4ucureti R "ntreprinderea 8rivia. 0Cnul dintre responsa#ilii
vremii, om simplu cu origini sntoase i cunosctor al popularei mrci 4erea Leului a
decis ca leul s fie em#lema noii "ntreprinderi1, explic .laudiu Lazr, group #rand
manager al GeineMen 'om(nia. 0Tot atunci a fost lansat i marca 8am#rinus, i ca o
recunoatere a renumelui #erriei cu acelai nume de pe strada 4rezoianu1
:ig.31 6 4erea 8am#rinus
.hiar dac noua "ntreprindere a fa#ricat mai multe mrci de #ere,
8am#rinus a fost cea mai longeviv. -arca a devenit de succes, ating(nd un maxim al
v(nzrilor "n 1<<A. *(nzrile au sczut "ns "n urmtorii ani, pe fondul regresului pieei.
-arca 8am#rinus a fost mai "nt(i cumprat "n 1<<B de un fond de
investiii, care a "ncercat repoziionarea i transformarea acesteia "ntr%o marc
naional. 2n &===, at(t fa#rica 8rivia, c(t i marca de #ere au fost cumprate de ctre
compania 4rau Cnion din !ustria. ,up aceast preluare, maximul istoric de v(nzri al
mrcii a fost "nregistrat "n anul &==3, c(nd marca a cunoscut i cea mai mare arie de
distri#uie.
Tot "n anul &==3, 4rau Cnion a fost achiziionat de ctre grupul olandez
GeineMen. 7oul proprietar a decis restructurarea produciei grupului din 'om(nia, una
dintre msurile luate fiind i "nchiderea fa#ricii din 4ucureti, "n noiem#rie &==J. ,in
acet motiv, producia #erii 8am#rinus a fost transferat ctre celelalte :a#rici ale
GeineMen din 'om(nia, .raiova, .onstana, -iercurea .iuc i Gaeg.
Predecesorul P$)#ului, %ambrinus la 0 litru
4erea 8am#rinus era renumit "n anii F<= i pentru faptul c se putea gsi "n
sticl de 1 litru, apreciat de muli dintre rom(ni. $roductorii fa#ricii au intuit atunci
cererea pentru articole am#alate care s ofere o cantitate mai mare din produsul
respectiv.
!pariia #erii la $;T, am#alaj care a "nceput s fie utilizat inclusiv "n cazul
mrcii 8am#rinus, a condus la renunarea la sortimentul de #ere 8am#rinus la 1 litru.
2n prezent, 8am#rinus, care are o cot de aproximativ &E din piaa #erii din
'om(nia, potrivit reprezentanilor GeineMen. 4erea este poziionat ca o marc
popular, care se adreseaz persoanelor cu venituri mici i mijlocii.
.laudiu Lazr explic succesul mrcii de #ere de%a lungul timpului, prin faptul
c 8am#rinus devenit o 0com#inaie de legend prin numele #randului, istoricul #oem al
#erriei 8am#rinus i povetile spuse de c(rciumarii vechi despre calitatea #erii
produs "n fa#rica din .alea 8riviei1.
:ig.3&
Ber/rie deschis/ de !aragiale

8am#rinus a fost, de asemenea, numele pe care dramaturgul +on Luca .aragiale l%a
dat #erriei pe care a deschis%o "n 1<=1 vis%a%vis de fosta cldire a Teatrului 7aional de
pe .alea *ictoriei, care a fost distrus al doilea rz#oi mondial de #om#ardamentele
americane. 4erria i%a continuat existena i dup plecarea lui .aragiale la 4erlin,
funcion(nd "n acelai loc p(n la "nceputul anilor FA=, c(nd cldirea "n care funciona a
fost demolat.
2n timpul rz#oiului, localul s%a mutat la intersecia 4ulevardului ;lisa#eta cu /trada
4rezoianu "n cldirea hotelului $alace, devenit dup rz#oi Gotel .imigiu. 4erria a
rezistat "n acest loc de%a lungul "ntregii perioade comuniste, fiind unul din locurile de
referin pe harta 4ucuretiului din aceast perioad. Localul a fost "nchis "ns dup
'evoluie. .a urmare a riscului seismic ridicat, cldirea monument istoric "n care a
funcionat i #erria a fost evacuat.
$rimarul Traian 4sescu a retrocedat "n &==1 cldirea fotilor proprietari, care au
v(ndut%o "n &==J dezvoltatorului imo#iliar Gercesa. .ompania a anunat c vrea s
pstreze doar faada cldirii i s reconstruiasc interiorul, urm(nd s redeschid at(t
hotelul, c(t i #erria 8am#rinus. .riza a am(nat "ns planurile spaniolilor, astfel c
#erria care a potolit setea #ucuretenilor timp de aproape un secol rm(ne "n
continuare "nchis.
+nsa lumea nu mai stie unde a fost %ambrinus. Cnii isi imagineaza ca a fost #eraria de
la parterul fostului Gotel .ismigiu numit mai demult Gotel $alace, (azi parasit si ruinat)
de pe 4d. ;lisa#eta.
Fig. "" :#otel $alace, devenit apoi, dupa razboi, #otel Cismigiu. A avut o carciuma
botezata %ambrinus, dar nu acela a fost localul unde a baut bere nenea &ancu...
7imic mai gresit^^ !cea #erarie a aparut la sfarsitul celui de% !l ,oilea 'az#oi -ondial,
tarziu, si a preluat numele vechii carciumi, ce existase pana la sfarsitul anilor U3= in
$iata Teatrului. +7 $+!T! T;!T'CLC+, ,!] +n -omentele si /chitele lui .aragiale, dar
si multe alte scrieri vechi se spune clar ca #eraria 8am#rinus se afla (aproximativ) vis a
vis de Teatru si Gotelul .ontinental.
:ig.3A6Teatrul pe la 191'. &n prim plan, un tramvai cu cai care urca dinspre str. &.
Campineanu
:ig. 3J6 Asa arata $iata Teatrului in vremea lui Caragiale. (edere catre sediul ziarului
L'Independence oumaine. &n stanga inca nu se construise #otelul Continental iar in
dreapta, birjele ce asteptau in fata Teatrului.
:ig.3>

,e fapt #eraria %ambrinus s%a aflat la parterul unui imo#il cu doua etaje de pe panta
strazii +on .ampineanu. ,atorita acestei poze de prin 1<3J va puteti da seama perfect
unde se afla.
La intre#area lui .ornel de la Q/implI 4ucharestQ care auzise ca insusi .aragiale a fost
proprietarul #erariei in discutie am cautat si gasit aici un articol despre #erariile
#ucurestene. 'edau mai jos fragmentul referitor la 8am#rinus si .aragiale, fragment
care imi confirma si locatia % /tr. .ampineanu nr. A6
Q!ARA%+A*$, B$RARU*. L alt #errie cu nume cunoscut este 8am#rinus. $rima cu
aceast denumire se afla pe strada ."mpineanu la nr. A, "nc din 1<=1, unde patron era
.aragiale. 2n 1<=> se asociaz i cu 8rigora ,inicu. !cest lucru a facut ca #erria
8am#rinus s ajung un adevrat @rai1 al muzicii lutreti. ,up plecarea lui .aragiale
la 4erlin nu se mai tie cine a condus #erriaV $rin 1<&>, fa#rica Luther devine
proprietara localului, dar cum se proceda pe atunci, "l concesioneaz. !stfel, fraii
+onescu, #uctari fiind, reuesc s readuc spiritul perioadei de "nceput a #erriei. 2n
plus, vara se organizeaz o grdin iar pe trotuar se puneau "nc o duzin de mese de
ta#l. $e estrad, mai ales iarna, aveau loc tot felul de concerte susinute de ctre
8rigora ,inicu, 9ean -arcu, 9azzul !l#aharz. Cnele dintre aceste spectacole erau
transmise "n direct la radio. Totul a luat sf(rit "n 1<A=%1<A1, c(nd a fost demolat.
@!ctuala1 #errie 8am#rinus, m rog, ce%a mai rmas din ea, de pe #ulevardul 'egina
;lisa#eta, a fost inaugurat "n 1<A1. L alt caracteristic a #erriilor #ucuretene era
mo#ilierul masiv, din lemn de stejar. !stfel, mesele, scaunele, tejgheaua i cuierul de la
gardero#, uneori pereii, aveau acelai numitor comun6 lemnul de stejar, masiv,
ornamentat. ,in meniul #erriilor mai amintesc de cior#a de #urt, tuslmaua regal,
mazrea #tut, nielul vienez, micii, tot felul de garnituri de cartofi pai, sfecla, varza
roie, orezul, cucuul, pommes chips (cartofi prjii tiai "n rondele foarte su#iri),
#r(nzeturile etc.Q
:ig.3D
La sfarsitul anilor U3= si inceputul raz#oiului a fost demolata si cladirea ce
adapostise tip de aproape J= de ani #eraria 8am#rinus, in locul ei construindu%se un
#loc de raport cu B etaje, existent si azi. +n 1<AA centrul orasului a fost #om#ardat iar
intreaga zona, care cuprindea si faimosul $asaj 'oman (de unde%i magazinul -uzica
pana la cinema Cnion) a fost demolata si reconstruita. ,oar #locul !driatica cu turn si
orologiu, si #locul % hai sa%i zicem 8am#rinus %construite in stil modernist, au ramas
dinainte de raz#oi, in acel cvartal.
+n aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. +on .ampineanu, in locul unde strada face o
cur#a la dreapta se mai afla un monument disparut din amintirea #ucurestenilor.
:ig.3B64iserica /f. +onica, construita in acea forma pe la 1BJJ.
Fig. "9 si !': Calea (ictoriei in $ta Teatrului pe la 199
:ig.A16 $ta Teatrului pe la 1B<3
Fig.! si !" : Acesta e locul unde s)a aflat beraria %ambrinus...

+n aceeasi zona, ceva mai jos, pe str. +on .ampineanu, in locul unde strada
face o cur#a la dreapta, se mai afla un monument disparut din amintirea #ucurestenilor,
alaturi de $asajul 'oman.
; vor#a de #iserica /f. +onica, construita in acea forma pe la 1BJA,
judecand dupa fotografia lui LudNig !ngerer facuta de pe acoperisul Teatrului cel -are
din 1BJ>. L pomeneste chiar si .aragiale (ca tot am vo#it de dumnealui mai sus) in QL
noapte furtunoasaQ cand descrie traseul lui 9upan ,umitrache de la 8radina QCnionQ (in
zona unde se afla si azi cinema QCnionQ) catre casa6 Q;i^ !pucam pe la /fantul +onica ca
sa iesim pe $odul de $amant Zcalea $levnei[ % papugiul cat colea dupa noiS....Q
Fig.!!: * greu de crezut ca pe locul blocurilor de azi din curba strazii &on Campineanu
se aflau aceste case si o biserica. Fotografie de pe la 19". &nteresant de observat
strada ce trecea prin spatele Teatrului ) str. +f. &onica ),azi parcarea -otelului .ovotel/
si se continua cu actuala strada 0tetelesanu.
Fig. !1 : Fotografia lui 2. Angerer catre biserica 2ut-erana ,punct de reper existent si
astazi/ in care se vede biserica +f. &onica construita in stil neogotic, cu influente
ardelenesti,
desi era de rit ortodox. :oto din 1BJ>.
!O"!L#$II
.apitala 'om(niei, centrul cultural i economic al "ntregii ri, a fost "nfiinat
cu mai mult de cinci sute de ani "n urm i este cel mai potrivit punct de plecare pentru
un tur al 'om(niei. 2n anii U3= 4ucuretiul a fost supranumit 0-icul $aris1 datorit
#ulevardelor sale strjuite de copaci.
3unicipiul 4ucure5ti se caracterizeaz printr%un potenial turistic deose#it,
determinat de poziia geografic unic pe care o deine, aflat "n zona de
"ntreptrundere a trei culturi diferite (apusean, mediteranean i oriental), iar pe de
alt parte de imensa spiritualitate materializat "n numeroase vestigii. La acestea se
adaug atuurile care aparin unei capitale%metropole, varietatea resurselor antropice6
monumente, muzee, o#iective religioase, elemente de etnografie i folclor de mare
frumusee i originalitate sau de diversitatea parcurilor sau complexelor de agrement.
$atrimoniul industrial i tehnic al capitalei este foarte ofertant, aa cum
artat "n studiul prezentat. $entru ca aceste o#iective industriale s devin c(t mai
atractive i pentru a putea fi introduse "n diverse trasee turistice, este nevoie de
intervenia autoritilor locale, a proprieterilor de drept, c(t i a multor investitori.
4ineneles exist mai multe modaliti de a#ordare a pro#lemei legate de industria
#ucuretean. $rocesele inevita#ile de degradare i cele provocate reprezentate prin
indiferen i lsarea "n voia sorii a cldirilor, ar tre#ui sa fie stopate.
'econversia se dovedete a fi cea mai #una soluie pentru a salva
monumentele tehnice i industriale rmase. /e pot organiza diferite ansam#luri
muzeistice, centre de cercetare, centre de afaceri sau culturale "n toate aceste locaii.
:ig. AB6 /ediul Cniunii !rhitecilor din 'om(nia, cldire supus procesului de
reconversie
,e asemenea protecia legal este foarte important i este asigurat de
Legea A&&? &==1% privind protejarea monumentelor istorice si Legea 1B&? &===
referitoare la protejarea patrimoniului cultural mo#il. $rima lege permite clasarea "n
regim de urgen a unui sit, indiferent de tipul de proprietate, prevede o#ligaii i ofer
faciliti pentru proprietarii de monumente, "nlesnind astfel campania de 0c(tigare1 a
industriailor care nu erau, "n condiiile legilor prezente, atrai s claseze o#iectivele
valoroase pe care le dein.
-inisterul .ulturii i .ultelor a ela#orat un proiect de Lege a patrimoniului
industrial (fapt unic "n ;uropa). Legea se afl momentan "n dez#atere pu#lic i este
destinat s "nsoeasc metodologic sau s "ntreasc multe prevederi ale legislaiei
actuale din domeniul patrimoniului mo#il sau imo#il. .u toate c legile exist, acestea
nu ajut la eficentizarea procesului de protecie a patrimoniul industrial i tehnic. Lista
oficial a monumentelor istorice, ela#orat "n &==A, are foarte multe lacune. -ulte dintre
monumente sunt prezentate extrem de simplist, prin indicarea denumirii i adresei
potale, iar majoritatea ansam#lurilor grandioase de mii de metri ptrai sunt
neierarhizate valoric dup numrul de cldiri sau dup un inventar minuios asupra
utilajelor coninute. -inisterul .ulturii i .ultelor a ela#orat un program ce urmarete
"nceperea proceselor de inventariere specializat, de identificare a o#iectivelor care
sunt puse "n pericol, de gsire de soluii i investitori pentru a fi salvate, de a le oferi o
promovare propice i de a sta#ili o stategie naional coerent pe termen "ndelungat.
+niial, din lipsa resurselor materiale i a specialitilor din domeniu "n teritoriu, s%a propus
un experiment prin care s se identifice, s se catalogheze, s se salveze i s se
claseze c(teva zone reprezentative pentru dezvoltarea industrial rom(neasc, cu
concentrare de patrimoniu valoros.
:ig. A<6 :a#rica de /pun a devenit un clu# preferat de muli tineri #ucureteni
!cest lucru se dovedete a fi "ns insuficient, dar reprezint o prim etap
esenial asupra proteciei patrimoniului. +nventarul nu este simplu de realizat, dar unul
coerent ar putea evidenia o#iectivele unice valoroase i ar putea oferi o imagine de
ansam#lu mai clar a patrimoniului pstrat, pe tipuri i categorii valorice. ,e asemenea,
se poate ela#ora un inventar i al o#iectivelor care s%au pierdut sau risc s se piard
cur(nd, "n lipsa unei protecii legale sau a interveniilor de conservare.
Cn lucru este cert. *alorificarea patrimoniului industrial reprezint o tendin
actual a procesului turistic pe plan mondial. ;ste un domeniu foarte ofertant, care, prin
o#iectivele sale, poate asigura o permanen din punct de vedere al numrului de turiti
interesai de acesta.
$rin ce are 4ucuretiul "n prezent, prin "nlturarea "n mare msur a
disfunciilor existente, i, "ndeose#i, prin progrese i proiecte pentru atingerea
o#iectivelor int, -unicipiul 4ucureti are ansa de a deveni, spre anul &=1=, o capital6
european6 de anvergur6, o adev6rat6 metropol6, "ncadrat fr complexe, "n circuitul
marilor capitale ale ;uropei.
4i#liografie6
4;'+7,;+, ,., 4L7+:!.+C, /.% 4ucureti% ghid turistic, ;ditura /port% Turism,
4ucureti, 1<B<
.LL:;/.C, +.% 4ucureti, ghid turistic, istoric, artistic, ;ditura *remea, 4ucureti, &==>
,!+.G+;, $. R !specte din reconstrucia oraului 4ucureti, /.$... -uzeul de +storie din
4ucureti, 1<>3
-L+/+L, ..% 4ucureti i "mprejurimile la mijlocul veacului al )*++%lea, 'eviste vechi, +, *,
4ucureti, 1<3=%1<3A
.G;L.;! L. R 4ucuresti6 reconversie si regenerare industriala, ;ditura $olirom,
4ucuresti, &==<.
1. NNN.cimec.ro
&. NNN.stiri.rol.ro
3. NNN.metropotam.ro
A. NNN.pm#.ro
J. NNN.sa#in.ro