Khaganatul avar (secolele VI-IX)

Instalarea regatelor gotice si france n Europa de Vest este concomitent a cu cel

de-al treilea val de navalitori. Este vorba, mai nt ai, de longobarzi, originari din
Scandinavia, care apar n secolul I pe cursul inferior al Elbei, apoi, n secolul
urmator, pe cursul mijlociu al Dunarii si de avari, care preiau de la longobarzi
stapanirea Campiei Pannonice.
Istoria avarilor nainte de mijlocul secolului al VI-lea este putin cunoscuta.
Originari din Mongolia, avarii au fost identificati cu populatia chuan-chuan din
nordul Chinei. ntre anii 558-562 ei intervin n conflictele dintre populatiile care
locuiau n spatiul dintre Caucaz si Muntii Carpati si reusesc sa supuna o serie de
triburi, prilej cu care intra n conflict si cu antii. Ajungand n preajma granitelor
nordice ale Imperiului Bizantin, ei solicit a un teritoriu unde sa se aseze, dar zona
din Pannonia Secunda, ntre Dunare, Sava si Drava, aflata sub stapanire
longobarda si gepida, nu a fost acceptata si ca atare se ndreapta spre vest intrand
n conflict cu francii pe teritoriul Thuringiei. nt ampinand o rezistenta acerba, ei
se rentorc spre est si accepta oferta longobarzilor de a coopera mpotriva
gepizilor, urmand ca dupa alungarea acestora, avarii sa primeasca teritoriile
gepizilor de la granita de nord-vest a Imperiului Bizantin. Coali tia longobardo-
avara a fost creatia mparatului Iustin II (565-578), care pentru a-i tine n frau pe
gepizi i-a trimis mpotriva lor pe vecinii lor din est si apoi pe cei din vest, reusind
pentru o perioada scurta de timp sa-si concentreze efortul militar la grani ta de est
a imperiului.
Ajunsi n Pannonia, avarii - populatie majoritara de origina trk din Altai,
ncep sa se faca cunoscuti dupa 568, cand longobarzii, aliatii lor, se ndreapta
catre Italia, lasandu-le tot teritoriul de la Dunarea mijlocie si inferioara sub
stapanire. Timp de doua secole, din Campia Pannonica, ei si vor nmulti atacurile
devastatoare n directia Italiei de Nord, Bavariei si mai ales a Balcanilor, ruinand
n trecerea lor structurile bizantine din sudul Dunarii si deschizand drum popularii
slave. n anul 579, avarii pretext and o expedietie mpotriva slavilor, ataca orasul
Sirmium, ce apartinu-se gepizilor, dar care a fost recucerit de bizantini cu prilejul
luptelor duse de longobarzi si avari mpotriva gepizilor, si dupa un asediu de trei
ani reusesc sa-l cucereasca, khaganul stabilindu-si resedinta pentru o scurta
perioada de timp n aceasta cetate. Seria atacurilor avare asupra Bizantului
culmineaza cu asedierea, mpreuna cu persii, a capitalei Imperiului n anul 626,
asediere care aduce, ca urmare a unor certuri n tabara avara, o nfrangere
usturatoare si avarii vor nceta orice atac asupra Imperiului Bizantin.
Avarii au reusit sa creeze un stat care se ntindea, la un moment dat, din nordul
Carpatilor pana la Marea Adriatica si din stepele nord-pontice pana la Alpi. Viata
economica si organizarea sociala a avarilor poarta trasaturile caracteristice unei
populatii nomade, baza economica fiind cresterea vitelor mari. Timp ndelungat
preocuparea lor de baza au fost expeditiile de jaf, care le asigurau afluxul unor
cantitati mari de metale pretioase, mai ales din Imperiul Bizantin. Odat a cu
semisedentarizarea lor, asigurarea pasunilor necesare pentru turmele lor i
constrange la delimitarea unor teritorii apartinand diferitelor triburi, masura ce a
favorizat aparitia unei feudalizari incipiente a societatii. n fruntea uniunii
triburilor avare statea khaganul, ajutat de un demnitar ce purta numele de tudun,
celelalte triburi fiind conduse de capetenii supuse khaganului.
La sfarsitul secolului al VII-lea avarii au avut de nfruntat o serie de r ascoale
ale populatiilor pe care le stapaneau - venzii din Moravia, cuturgurii din Pannonia
- ce au destramat puterea khaganatului avar. Prabusirea definitiva a stapanirii
avare la sfarsitul secolului al VIII-lea se datoreste coalitiei franco-bulgare. n
doua campanii militare, una n 795 si alta n 796, francii reusesc sa cucereasca si
sa distruga resedinta khaganului, incinta fortificat a - asa-numitul hring, iar pana
n 808 sa zdrobeasca definitiv statul avar, creand pe o parte din fostele st apaniri
ale acestora marca de est - stmark.
Avarii au influentat Europa, nainte de toate, prin arta lor militar a si prin
piesele de harnasament si port introduse, armata bizantina preluand relativ rapid
tactica cavaleriei avare si unele piese de armament (suli tele otelite).