LN.

,
-/.---
-\
I
I
I
I
I
FIZIOLOGIE
GIIID DE LTICRARI
PRACTICE
ECIIILIERITL
HIDRIC
DIGESTIA
$I
ABSORtsTIA
SISTEMUL
ENDOCRIN
Edifia a II_a
Sub redacfia
Conf. Univ. Dr. Ioana
Autpri:
Conf. Univ. Dr. Ioana A-rrca Bldlriu
Conf. Univ. Dr. Mariana Artino
$ef
Lucrdri Dr. Dumitru Ferechide
$ef
Lucriri Dr. C[tilina Cjornei
$ef
Lucrari Dr. R.aluca
papacocea
$ef
Lucrdri Dr. Despina Ciocea
$ef
Lucrdri Dr. Magda Buraga
$ef
Lucriri Dr. Ioana
$tefrnescu
$ef
Lucrlri Dr. Anca Bubuianu
Colaboratori:
Asist. Univ. Dr. Antoaneta
pungE
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupupor.r
Asist. liniv. Dr. Toma
papacocea
Dr. Hamid Reza Ayatollahi
Anca BIdIrdu
ISBI\I; 978 - 973 -708'384'5
Prefafi
Lucrarea <ie fa!6 este a II-a editie, revizuitl gi adEugiti. Ea a fost
conceputr ca un ghid gi cuprinde o schemd orientativ[ a lucr[rilor practice din
fiziologia compartimentelor lichidiene, fiziologia digestiei gi fiziologia
endocrind, care se efectueazi in anul I de studiu, la Facultatea de Medicind, in
cadrul Disciplinei de Fiziologie.
Am dorit sd oferim studen{ilor medicinigti, sub o formd clard, aspecte
practice. esenliale din fizioiogie, pentru a facilita legdtura intre pregatirea
preclinic5 gi activitatea ulterioard din Clinicil6 de Medicind Internd,
Endocrirrologie, Obstetri ci-Ginecologie.
Din.acest punct de vedere, toate pS.rerile critice sau sugestiile studenfilor
sau ale colegilor sunt binevenite.
Bibliografia. anexatd oferd studenliior informalii suplimentare asupra
tehnicilor moderne de studiu in domeniul medicinei inteme gi endocrinologiei.
Mul;umim pentru sprijinul acordat in aparilia acestei lucrEri domnului
Conf. Univ. Dr. Ing. Lorin Purcdrea, directorul Editurii Universitare " Carol
Davila" Buculegti.
Autorii
CUPRTNS
I. COMPARTIME
NTE
LrcIIIDIENE......
t . GENERALrTATr............
2.voLLIt\4ttL
sANGvIN...
..... ........,....-"*-
"
^-..-..-...pg.t
2.1.
Metode
indirecte
de tlererminare
" "","_;;;;";.._...._..
._._.-._..pg.2
2. 1 . 1. Determinarea'oiumului
prasmatic
. .
-.- "qrE;
v ru""""'..'..............pg.3
2.1 .2. Determinarea
vnl,,-,,,
^r^r-
. .....Pg.4
3. DETERMTNARE';;Htril.'l*.rruran
c,
.... .. ... . . .pg 7
TI..TANATLA
oM"""
.......pg.8
II. EXPLOR4REA
FUNCTTEI
SECRETARII
8I
N4OTORTI
A TA B T]LT]I
DI GES T]V.........
1. SALIVA.. ..-.....-.Pg.tl
2 MET'DE
DE E-xpLoRAREo
rrl*r*;;;;;;
. .
j:ll
2.I'.
Metode
de recoltare
a sucului
g*t
i" l"
2.2.Doz.areaacidurui
",^,u,r.r'],-.::"':'"om"'"'"""
..Pg.2t
2.3. punerea
in evide
clorhidric
din sucul gastic""""
.-.-..pg.22
2.4. punerearo
.n,Ornfd
a acidului
clorhidric
liber
in sucul gashic........pg.25
2.5. punerea
in evide
a aciduJui
lactic"""""
-.-..-...-...pg-26
2.6-
Activitat""
",o*ntu
a produgilor
de digestie
gastricd""-.--.
-..-..--.--.....pg.27
2 7 Determin"."",J:;;;;::::::::^tric
pg28
.....................pg.29
3.EXPLORAREAFLNCTTONALAAFTcATI/L
...............pg".31
4. EXpLOnanoAcA-u-oRBILIARE.........
..................pg.35
4.1.
Recoltarea
bilei...
.............^og.35
4.2. Metode de evidenfiere a constituenfilor biliari.... .-...........pg.37
4.2.1. Roltension-activ.
.........pg.3g
4.2.2. Soh:bllizatea.acidlor
gra;i.......... ....pg.39
4.2.3. Solubilizarea colesterolului........
.....pg.39
4.2-4. ReactiaPettenkofer...
...._..pg.39
4.2.5. ReaqiaGmelin......
......pg.40
4.2.6.Rea4taRosenbach....
....pg.40
4.2.7.Reagacu
albastu de metilen... ...,....,......pg.41
5. EXPLORAREA
ULTRASONOGRAFICA A FICATULUI,
VEZICLILEIBILIARE,PANCREASULUIgISPLINEI........................pg.
I
6. EXPLORAREA
FLTNCTTONALA A PANCREASULUT EXOCRTN. . ..pg. 49
6.1. Exploararea
funcliei pancreatice prin teste enzimologice
sanguine gi urinare......
.....................pg.49
6.2. Explorarea funqiei pancreatice exocrine prin teste coprologice........pg-51
6.3. Alte metode de investiga[ie a pancreasului............. ..pg.52
7. EXPLORAREA
FUNCTIEI MOTOzuI A TUBULUI DIGESTIV... ......pg.52
7.1. Explorarea motilitafii esofagiene... ....._.......pg.52
7.2 Explorareamotilitdlii
gastrice....... ........pg.55
7.3 Explorarea
morilite$i intestinale. .............pg.b4
Irr. ExpLoRAREA
FaNCTTONALA
CrWtCi
5t
EXPERTTvIEI{TAL,{t
ctANontoR ENDOCMNE ...pg.68
1 . EXPLORAREA
ROLLiLUI LINOR HORMONI HIPOFIZARI. . . ..........P g. 6 8
l.l Topografiahipofizei....
...........pg.6g
I
'2'
Explorarea efectului melanocitostimulator al excesului de ACTH.....pg.7l
1.3. Explorarea firncfiei ovariene...... ..........pJ.12
2. TESTE DE EXPLORARE
A FrrNCTrEr
TTROIDTENE.
Pg 82
3. EV
TIRO
FOSF
HILIBRULUI
4. rNVESrrcAtEA
SECRETTET
DE TNSULTN^.'
....................r;.r,
ANEXA - TABELELE
Ltn HARRIS
$IBENEDICT..............................Pg.100
Capilot uI COMpAR
ITMEN
TE .Lt CE{DIENE
..
I. COMPARTIMENTE
LICIIIDIENE
I. GENERALITATI
Apa din compoziria
organisnurui
umm
reprez
intit 60% din greutatea
corpului;
ea se afli impir.titE
in com
"semipermeabiie,,.
Astfel,
dou',.r,,n,
ofl"l"t::,"i;ol1'"],ro"i"
til;
intracelurar,
iar restur de o treirne (20%o)
esteri"r,io
"o*";,;;";,
care do'd treimi
se afld in intersilii
iar o tr.eime
se afld in spafi r vascular (volum
sanguin).
Determinarea
volumului
de lichid dir
face prin
metode
av6nd
la baz6 principi",
il;:Tffi'JTl':Il:;
compartiment
poate
fi mlsurat,
introdr
comparrimenr
si
dupd diluarea
er omogenr.:;r:;:;:ff:l,#T.
; metoCe
chimice,
fotoelectrice,
etc. Forrnull
lichid cerceta!
este:
-'-vqfvv' urv' torrllula
pentru
calcularea
volumului
ce
v_._Q/C
- cantitatea
de substanfd
injectati,/concentrafia
ei dupi diluare.
Pentru
determinareq
flui,eror
din compartrmentere
richidiene
are organismului'
se forosesc
ca markeri
substanfe
care pot pdtruncre
doar
in
ffiT::::'"
o" cercetat
pi rdrndn
suficient
tirnp
aici. riri a se dilua
ei in
Determina.ea
spaliului
intravascular
(volum
san uin) se face forosind:
",0"r*Orl}rr"rr,"lm
plasmatic:
ropu de Congo,
albumind
marcatd
cu l:r (RISA)
-pentru
vorumul
globular
(hematocritul):
fier gi crom
marcate
radioactiv
-pentru
vorumur
extracerurar:
thiocianat,
inurin',
Na, cl radioacriv,
etc.
-pentru volumul
hidric total:
arrtipirin[,
uree, apd grea.
Dupd aceste
determin5ri
se pot afla:
C rp ilo lul CO M PARfi MEN TE LI CHID I ENE
-spa+iul
hidric interstifial
=
apa totald - volum extracelular.
Condifiile necesare pentru ca o substanl5 introdusd in circulafie, fixat[ de
proteinele
plasmatice
sau incorporatd in hematii, sd poati. fi utilizatd in
determinarea
votumului globular sau plasmatic sunt urmatoarele:
a)-si nu fie toxicl
b)-sd nu provoace hemolizi
c)-si nu se catabolizeze in timpul circulaliei
d)-sl difuzeze uniform in intregul
,,
spaliu de difuziune ";
e)-sd fie menlinutd in circulafia sanguind un timp suficient
pentru amestecul
ei complet, inainte de a pdtrunde in teritoriile extravasculare;
flsd nu se elimine prea repede din circulalie prin:
-fixarea
de elemente ale sistemului reticulo - histiocitar
-excretie renald sau hepatic[
g)-cantitatea
injectatd sd fie suficientl pentru ca metoda sd fie
precisd"
ftrd a fi insi nocivd.;
h)-molecula trasorului in cazul unui coloid trebuie s6 fie
suficient
de mare ca sd nu traverseze oerelii endoteliali; de aceea se uttlizeaz|,
moleculele
coloidale care sunt cel pufin egale cu albuminele plasmatice.
2. VOLUMUL
SANGUIN
Determinarea
volumului sanguin total are o importanli clinicd gi de
cercetare gtiinlificd
deosebita, volemia reprezentand una din constantere
organismului
care se pdstreazi neschimbate in condigii homeostazice. cu
ajutorul acestei
metode se pot surprinde precoce gi exact modific[rile voremiei
in diferite
stiri patologice:
turburiri endocrine, turburdri ale echiribrului
hidroelectrolitic,
arsuri, hemoragii .
C ap itolul COMpARTIMENTE
LICH IDIENE
2.1. METODE INDIRECTE
DE DETERMINARE
A VOLUMULUI
.SANGUIN
constau in determinarea prin metoda directd, fie a volumului plasmatic,
fie a volumului globular, gi apoi determinarea
consecutivd,
indirectd, prin
calcul a volumului sanguin, folosind rerafiile sale cu volumur plasmatic sau
globular prin determinarea
hematocritului.
Raportul citoplasmatic
sau raporhrl dinte volumur groburar gi volumul
plasmatic
se determini prin metoda hematocriturui gi este exprimat p.i., .r-u.lori
procentuale
fafd de vorumur sanguin. Hemalocritur
indicd raportul procentual
dintre volumul plasmatic pi vclumur tuturor erementeror figurate din sange.
cum volunrul leucocitar gi trombocitar constituie in mod normal mai pufin de
lv, din volumul total al elementeror figurate gi poate fi considerat ca negrijabil,
nofiunea practici rie volun globular se referd. la vorumul grobulelor
rogii.
valoarea hematocritului
obfinut din sangele venos, sau hematocritul
t,'enos
trebuie corectate in raport cu doi factori de corec{ie: pentru plasma
incdtugatd gi pentru hematocritul somatic.
Plasma i'cdtugat' reprezintr volumul de plasmd care se gasegte prins
intre hematii, chiar la sfargitur centrifugErii
din timpul determinerii
hematocritului;
acest volum reprezintd aproximativ 4%o din volumul grobular,
care deci trebuie corectat cu un factor de coreclie egal cu 0,96yo .
Hematocritul venos are
'alori
mai mari decat hematocritul determinat in
sdngele arterial sau capilar. Raportul dintre vorumul globular total din corp fala
de volumul sanguin este denumit hematocrit somatic; acesta se gase$te in raport
constant cu hematocritul venos, care este cu
g%o
mai mare. Acest raport,
hematocritul
somatic/hematocritul
venos reprezintd al doilea factor de coreclie
al hematocritului venos. avAr.rd o valoare de 0,9I%.
2.1.I. DETERMINAREA
VOLUMULUI PLASMATIC
Principiul generar: dacd se injecteazd in circulafie o substanf' in
cantitate cunoscuti, prin mdsurarea concentrafiei substan{ei dupd. amestecul
circulator complet, se poate obtine direct volumul plasmatic total in care a fost
dizolvatii.
Substanfele
folosite, care se fixeazape proteinere prasmatice, dar .u pe
elementele
figurate, sunt substante macromorecurare sau izotopi radioactivi.
l' substanlele macromoreculare utirizate sunt: rogu de congo, arbastru
Geigy, albastru Evans, polivinilpiroridona,
dextran. concentratia acestor
substanfe in sAnge se determinl prin metode chimice.
2. Izotopi radioactivi:
Lzs, Llr. cel mai folosit este Irrr sub forma
albuminei
serice umane marcate cu iod radioactiv, preparat sub numele de
RISA (radioiodserumalbumina).
A. METODA DE DETERMINAPJ
A VOLUMULUI PLASMATIC CU
,,RISA,
Principiu: dacd se cunoa$te radioactivitatea unei sorugii de RISA
9i
radioactivitatea
sangelui dup[ dilufia substanfei radioactive in circulafie, se
poate de-termina volurnul plasmatic din raportul radioactivit[firor probei
standard gi a probei de cercetat, Determinarea se face cu, contorul Geiger-
Muller.
B. DETERMINAREA
VOLUMULUT PLASMATIC CU ALBASTRU EVANS
cf
1824)
Preconizatd
in 1920 de Evans gi wipple, perfecfionatii
de Harnilton,
metoda determindrii
volumurui prasmatic cu T lg24 este forositj pe scard largi
gi in prezent
in toate laboratoarele
care nu au utilajul necesar unor determiniri
ctl izotopi radioactivi.
Metoda prezinti suficienti exactitate pentm o
capitotut 0oMpARTIMENTE
LI CHIDIENE
determinare
corectd,
comparabilr
cu metoda determindrii
volumurui prasmatic
I
cu RISA.
colorantul utirizat, arbastrul
Evans, indeprinegte
toate conditiile necesare
unei substanfe
macromoreculare
penhu marcarea prasrnei
ri
prin fixarea pe
albuminele
plasmatice,
are cea mai mare stabilitate
in circulatie comparativ cu
alli coloranti.
Principiur
metodei: se injecteazS
0 anumit' cantitate (Q) dintr-o
substant;
ce se dilueazd in intreg spafiul de difuziune atingdnd dupd un anurnir
timp o concetratie (C). Raporful
e/C= Volumul plasmatic.
Tehnici:
Se recolteazi
o proba de sAnge (5 ml) cu separarea pl4ggtrl
martor' Se injecteazi
0.3 ml arbastru Evans 0,50%
; dup6 5 mirute se recoltez' o
noua probd de sdnge ( 5 ml) ou separarea
olasmei proba.
se face dozarea fotometricd
a coloranhrrui
pe plasm' prin citirea prasmei
probr fafd de plasma
martor ia. spekol ( lungime de undd 660 nm
)
sau la
l,:"::t*t
Pulfrich
-
cu filtrul rosu ( pozitia 4
).
Se obline astfel exrinctia
probei.
Se pregategte
un etalon din : 0,2 ml albastru Evans 0,5 %o djruat
1.8 mI plasrni
martor (concentratie
= 0,01 mg,/ml
).
Se citegte gi etalonul
fati de plasma martor gi obfinem
C4llnelje
etalonului.
Canlitatea de substanti injectatd
1/50 qi
Calculul: Volumul:
Concentralia
probei
Se gtie:
Extinctia probei (Ep) este proporlionall
cu concen*afia probei
(c9),
fr.
extinclia
"iaronurui-rE',1"r*tl""rl"
propo4io*rd
cu concentratia
etalonului (C etalon).
\ ----l
---- rlvvvlrvr@ra uu L;t)I
C etalon x Ep
Deci: Ep
cp
cp:
s
!
$
{
E etalon
C etalon
E etalon
Conc-entratia
etalonului x Extincfia probei
a) Cantitatea
de Albastru
Evans injectatd: 0,3m1 Evans 0,5olo confine:
500mg................r00mr
v,J /u wrtrr,
.
X ........-...-_......0,3ml
injectatd;
X: l,5mg Evans injectat
it din: 0,2m1 Evans 0,59lo diluat l/50 +
n
s..........50m1
Y.................-...0,2m1 y :
0,020mg
0.020
mg Evans ..................2m1
etalon
2....,.........
...-.tml
Z
:
0.0lmg/ml
= concentralia
etalonului
CapitoluT
CoMPARTIITIENTE
LI)EIDIEN
E
- si fie in post cer pufin cu 12 0re inaintea
irject'rii
coloranturui,
pentru
ca determinarea
concenkafiei
plasnatice
a colorarrturui
sd nu fie eronatd prin
eventuala
hiperlipemie
postprandiald;
- sd fie in repaus cer pufin
30 de minute inaintea
injectdrii
cororanturui;
- sd fie in condilii
de echilibru
termic.
2.1.2. DETERMINAREA
VOL{.NVTUL{II
GLOBULAR
Misurarea
directi
a volumurui
globurar
se bazeazd,
de a-semenea pe
principiul
diluliei in masa globulari
a unui volum precis de hematii marcare.
Se folosesc
hematij Inarcate
cu izotopi radioactivi.
Marcarea hematiilor
se poate
face
,,in vitro"cu
Cf, sau
p3rsau
,,in vivo,, cu Fe'sau
Ferr.
DETERMINAREA
VOLUMI'LUI
GLOBULAR
CU IIEMATII
MARCATE
,IN \rnro"
a) cu Feir sau Fei'- se injecteazE
i.v. cibat feric amoniacar
ce continc
0'5-3 uCi Fe"-r0uci
Fe" unui donator de grup 0.Rh negative .Dupd.2rde
zire.
mterval
in care are roc marcarea
treptaid
a hematiiror
donatorului,
se obgin
hematii
marcate
in vivo,care
pot fi administrate
subiecrurui
pentru determinarca
directi a voluraului
globular.Proba
postmixicd
se recolteazd
dupd. cateva ore.
cunoscdnd
radioactivitatea
dozei de hematii
i'jectate, gi a hematiilor din proba
posbnixic'
putem
determina
direct volumur
groburar,
iar apoi, cu ajuto.rr
hematocritului
de cercetat,
se carculeazd
indirect
vorumul total de s6nge.
b) Cu
p"-
se injecteazd.
i.v. 10 uCi de NaHp3rOc
unui donator de grup 0,
Rh negative'
sau unui donator
izogrup.
Marcarea
hematiiror
este compretd duptr
3 zile' Dezavantajele
acestei
metode constau
in: preg[tirea
indelungat'
a
donatorului,
necesitatea
respectirii
regurilor
de compatibiritate
sanguind gi
administrarea
unor doze mari de radioactivitate.
!6si; \/6f rmqt:
capitot ut coMpARTIMENTE
LICHIDIENE
Cautitatea de substanfE injectatl
.-
CetalonxEorobd
E etalon
Cantitatea
de substanfi
injectaG x Extinctia etalon
Vp (mt):
0.0l0mg/ml
x E probd
Exemple
de citire:
a) La Spekol (mult
mai sensibil)
E etalon
= 0,1
g0;
E probl
= 0, I I
Rezultd
V plasmaric
(ml):
l,5mg x o,180
Vp (ml):
O,0lmg/ml
x 0,l l
Vp (ml):
l,5mg
x o,100
1,5mg x E etalon
:245,5m1
b) La forometrut pJtticn
(Atenfie,
este pufin sensibil)
E etalon
= 0,100; E probn
= 0,05
:300m1
0,0lmg/ml
x 0,05
Subiecn:.I
la csre se va derermina
volumul
urmatoarele
indicafii
:
sangr:in trebuie si respecte
Ell
r!
]+r
]jt
]fl
I
f-
Ea
;{
+-
+r
AstEzi se utirizeaza determinarea
vorumului groburar
cu ajutorul
determinirii hematocritului.
varor'e vorumului plasmatic
ai
ale hematocritului
corectat cu factorii
corespunzatori
de corecfie, permit carcularea
vorumurui
sanguin dupa formura:
VP
VS:
x 100 sau
100 - (I{x 0,96x0,91)
VP
VS:
I
_
(Hx0,96x0.91)
in
".r"
VS: volumul sanguin in ml
Vp_-volumul
plasmatic
in ml
H=hematocrituI
sau vol umul globular procentual
0.96 si 0.91 reprezintE
factorii de coreclie pentru plasma
incdtugatd gi pentru
hematocritul
somatic.
3.DETERMINAREA
SPATIUI,U
EXTRACELULAR
CU
TIOCIANAT
LA OM
Principiul
dilufiei - se injecteazd
o anumiti cantitate (e) dinu-o
substanla
ce se dilueaz[
in intreg spafiul de difi.rziune (NaSCN + 2l{zO-sol. I
N)'atingdnd
dup6 un anumit timp o concentrafie
,,c,,.vorumur extracerular
se
calculeazd
dupd formula, y:e/c
Pentru detenninarea
concentraliei
tiocianatului
in plasmi
se folosegte o
reac{ie de culoare cu reactivul
feric (16,729
Fecb; r2,,5 mrHNos concentrat gi
api ad'500 ml)' se formeaz.
un compus (tiocianat
de fier, cororat in rogu, de
intensitate
a cul orii proporf
i onald cu concentrafia
tiocianatului).
Copitotut COMpARTIMENTE
Lr CHID I ENE
Tehnicji - se recolteazd
o proba de l0 ml sAnge cu lN (NaSCN + 2FIrO).
'Dupd
o or5, timp in care substanfa a prtruns uniform
in spaliul extracelular
se
recolteazd
o nou6 probd de s6nge de 10 mr din care se separ' prasma probi.
Se
pregltesc
doud eprubete notate probd si martor in care se pipeteaz[:
Se agitl proba
9i
martorul.
Se lasi 5 minute ciupl care se fihrezzx
hdrtie umezit6.
Se pregitesc alte doud eprubete in care se pipeteazd:
observafie - in firncfie de cantiiatea
de firtrat se adaugi reactiv feric
astfel incAt s6 respecte proportia filtrat/reactiv
feric de l/1.
se citegte proba
fafi cie malror la fotometru pulfrich
cu firtrur s 47,
pozitia I I sau la SPEKOL ()" ,s40 nm).
Din cuiba etalon pe baza extincfiei citite se determind
concentratia
tiocianatului
in plasmE (me%).(Tabel
l)
F
{
2ml plasrnf,
."iottuta a upa
iniectarea
de tiocjanat
2 ml plasmi r".olt"ta i.rainGE
injectarea
de tiocianat
2 ml acid tricloracetic
ZOo.,a
(pentru
deprotenizare)
2 ml acidtricloracetic
Capitolut C O MPARTIMENTE LICEID IENE
Concentralia Extinclia Extinclia
Fotometrului Pulfrich SPekol
ll mgYo 0,82 0,565
l0 mg'/o 0,71 0,495
9 ng'/o 0,66 0,495
8 mg% 0,57 0,400
7
^g%
0,54 0,360
6 m{/o 0,45 0,300
5 mg,o/o 0,36 0,260
Tabel 1 Curba etalon pentru concentralia 5-11 mg% NaSCN
V exhacelular = m/c
m - cantitatea de tiocianat injectatd(mg)
,
t-concentraliaplasrnatic6(mg%)
Exemplu de calcul: extincfia cititi la fotometrul Pulfrich
:
0,57 sau 0,4
Ia Spekol, corespunde la o cclncenhalie plasmatic[ de tiocianat de 8 mg%.
v(dlF 1 t7 o / 8=r 46,25d1: i 4,61
Observatie: l0 ml sol lN NaSCN
+ 2 H2O = l,l7 = 1170 mg tiocianat
injectat.
Capilolul E){PLORAREA SISTEMALAI DIGESTIV
II. EXPLORdREA FUNCTTEI SECRETORII
$I
MOTORIT
A TUBULUI DIGESTIV
1. SALIVA
Saliva constituie produsul de secretie al celor trei perechi de glandc
principale (parotide, sublinguale qi submaxilare) gi a glandelor accesorii
diseminate in mucoasa cavitalii bucale.
Cantitatea
9i
propriet5lile fizico-chimice ale salivei mixte (produsul dc
secrelie al glandelor salivare principale gi accesorii) depind de naturn
substanlelor care declangeazd secrefia salivard, precum
9i
de o serie de condilii
fi ziologice si patologice.
Examenul microscopic al salivei
I\{aterial neeesar: nricroscop, larni de sticli, solutie de albastru rle
metiien 1olo.
Tehnica de lucru: o picaturd de saiivi este coloratd cu soluiie de albastltr
de metilen l9lo pusd pe lama de sticld gi exa-rninatd Ia microscop. Se pun irr
eviden!6: filamente de mucin[, celule epiteliale descuamate, leucocite, difclitc
bacterii, resturi alimentare.
R.eacfia salivei (pH-ut)
Material necesar: irdrtie indicatoare Merck sau hirtie indicatoare de
purpurd de brom-cresol cu pH 6,3 gi cu limita de viraj cuprinsd intre pH 5,3-7, l;
roqu fenol cu pH 7,8 cu limita de viraj cuprinsi intre pH 6,8-8.8; plactr rle
po(elan alb, foarfecd, pensetE" saliv[ recoltatd in momentul <ietermindrii.
Tehnica de lucru: se prinde cu o pens[ o frgie de h6rtie indicatoare
5i
ne
inmoaie in salivl; se ageazd hdrtia inmuiatd pe placa de porfelan gi se compur'l
culoarea obginutd cu iimita de viraj a indicatorului respeciiv.
1l
l0
Compozifia chimicd a salivei
Saliva mixtd conline de obicei 99,39i apa gi 0,7Yo reziduu uscat, alcatuit
din substanfe organice 0,5%
9i
siruri minerale 0,2Yo.
Substanfele organibe sunt reprezentate prin: mucini ( reprezint6 60 - 70%
din totalul substanfelor organice), fermenli (arnilazd, urme de maltazd,lizozim)
gi cantitili mici de: albumini, giobuline, uree, acid uric, aminoacizi, creatin5,.
Punerea in evidenfi a mucinei
Se efectueazi prin precipitare cu acizi diiuali, alcool, solulie saturatd de
sulfat de amoniu[(NHa)zSO+].
Tehnica de lucru: se pun intr-o eprubet[ 3-4 ml saliv5., la care se adaugd
c6teva picdturi dintr-o solulie de acid acetic 20yo sau alcool. Formarea unui
precipitat care apare in portiunea superioard indicd prezenfa mucinei in salivd,
care prin addugarea unui exces de acid acetic nu se redizolvd.
Punerea in evidenfE a amilazei salivare (ptialina)
Activitatea amilazei salivare se poate evidenfia prin proprietatea a.cesteia
de a hidroiiza amidonul.
Principiu: anrilaza hidrolizeazd amidonul fiert sau copt p0nd la stadiul de
maltozi, trecdndu-l prin stadiile de dextrine (amilodexkine, eritrodextrine,
acrodextrine), care se pot pune in evidenfd prin colorarea diferiid a acestora in
prezenta unei solulii de iod iodurat.
Material necesar: salivd filtratE" solufie de amidon l/oo solulie de iod
iodurat l%0, hidrat de sodiu concentrat, sulfat de cupm 10oZ, eprubete, pipete,
hArtie de filtm, baie marinl" bec de gaz.
Mod de lucru: se iau gase eprubete; in fiecare eprubetii se introduce cAte
5 ml solu{ie de amidon gi cdte 2-3 picdturi <iin solulia de iod iodurat; se observd
aparifia culorii albastre caracteristice, datoritd form[rii iodurii de amidon.
l. Prima eprubet[ se pastreazi ca martor.
',
2. in a doua eprubeti se adaugd 0,5 ml salivi fiarti; datoriti inactivlrii
amilazei prin fierbere, nu se produce nici o moCoficare de culoare.
3. in eprubef,z a treia se introduc 0,5 ml salil'd; dupi 2-3 minute, se
observd virarea culorii albastre in violet-albastru, ce caracterizeazd
amilodextrina; pentru a opri hidroliza amidonului in acest stadiu, se fierbe
conlinutul eprubetei pentru a inactiva fermentul (amllaza); se constatE cd prin
fierbere, coloratia dispare, confinutul eprubetei devenind incolor; se ricegte
eprubeta sub jet
de apd rece, dupd care culoarea caracteristicd a amiiodextrinei
(violet-albastru) reapare; dac[ nu reapare culoarea dupl rdcire, se mai adaugd
l_
2 picdtwi din solu{ia de iod iodurat.
4. in eprubeta a patra se adaugd d.e asemenea 0,-5 mJ salivi gi se constatd
ci dupd 2-3 minute apare culoarea violel-albasi:ru (amilodextrina),
iu la 3_5
minute aceastr culoare vire rE
spre roz-violet, caracteristici eritrodextrinei,
un
stadiu mai avansat in hidroliza amidonului; pentru oprirea hidrolizei in acest
stadiu, se fierbe conlinutul eprubetei, proceddndu-se ca mai sus.
5. in eprubeta a cincea, se adaugi.0,5 ml salivl qi se lasd sd stca 5-10
minute, interval in care hidroiiz-a amidonului trece prin stadiile de arnilodcxrill
(violet-albastru), eritrodextrini (ro2-violet). ajung6nd la stadiul dc acrodextripl
(incolorE).
6. in eprubeta a gasea, clup6 addugarea de 0,5 ml saliva, se lasd fermentul
sI actioneze asupra amidonului un timp de 10-30 de minute, interval in care
arnidonul se hidroiizeazi pAnd la faza de maltozd, care se pune in eviden{E prin
reacfia Trommer, caracteristicl pentru glucidele reducdtoare (maltoza
,glucoza,
lactoza etc).
I
I
12 t3
Capilolut EXPLORAREA SISIEMALU DIGES TIV
Reactia Trommer
Principiu: in mediu alcalin gi la cald, maltoza (glucid reducd.tor), datoritd
prezanlei
Cruperii
aldehidice, reduce solu{ia de sulfat de cupru in oxid cupros.
Material necesar: eprubete, bec de gaz, solulie de hidroxid de sodiu
20o/o, s'rlfx de cupru l0% gi solulie de amidon care a fost hidrolizat in maltozd
de cdtre amilaza salivard-
Modul de lucru: se iau intr-o eprubeti 3-4 ml din solugia de glucid
redrrcIts (maltoza) gi un volum egal de hidroxid de sodiu, se omogenizeazd, se
adaugd. picdturd cu picEturd din solulia de sulfat de cupru, agit6nd mereu. Se
continui. adiugarea sulfatului de cupru, pAnd cind precipitatul albastru de hidrat
cupric care se formeazd nu se mai dizolvd. Fierb6nd lichidul albastru inchis,
care s-a obfinut, se observd formarea unui precipitat rogu-cdramiziu de oxid
cupros.
Reacgiile care au awt loc sunt urmAtoarele: in prezenla funcliilor afcool
ale glucidului, hidratul cupric albastru, care se formeazl c6nd se adaugd sulfat
de cupru peste hidratul de sodiu se dizolvi, deoarece se formeazi complexe
moleculare solubile datoritii fi:-ncliilor alcool din componen{a glucidelor. in
absenta substanlelor cu funcfii alcool sau dupd ce aceste funclii au fost legate,
hidratul de cupru nu se mai dizolvd qi rlmdne sub
- forma unui precipitat
albastru.
CuSOr + 2NaOH
= NazSOr * Cu(OH)z
-
precipitat albastru
Prin fierberea hidrafului de cupru, in absenfa unui reducitor, acesta trece
in oxid cupric (negru). Dimpotrivd, in prezenla unui glucid reducitor (prezenfa
grupdrilor aldehidice libere din compozigia glucidelor), hidratul cupric este
redus la hidrat cupros, care trece in oxid cupros gi apare sub forma unui
precipitat rogu-cErimiziu,
iar func{ia aldehidicd se oxideazd in acid (acid
gluconic).
Copitolul EXPLORAREA SISTEMALU DIGESTIV
Prin aceastd experienfd se demonstreazl cd, arnilaza salivarl poate
'hidroliza
amidonul, care este un polizaharid ce nu are proprietali reducitoare gi
care se coloreazd in albastru cu o solulie de iod iodurat, in timp ce maltoza, care
este un dizabarid, nu rnai dd reacfia de culoare cu iodul iodurat, avAnd
proprietili reducatoare.
Amilaza salivard este o
q,-amilaza.
Actiunea enzimaticd a amilazei este
condilionatd de:
a) pH-ul mediului care trebuie sI
optim: 6,6).
b) Prezenla clorului.
c) Temperatura optimd de 38'C
fie slab acid, neutru, sau alcalin (pH
SLrurile minerale din .salivl
Sarurile din salivd se pot pune in evidenfd prin determinarea anionilor gi
cationilor pe care ii confin.
in sala de lucr[ri se realizeazd punerea in evidenld a fosforuiui din fosfati,
a calciului din slrurile de calciu gi a sulfocianan-rlui de potasiu.
Fosfonul din fosfa{ii se pune in eviden!6 sub formd de fosfomolibdat de
amoniu.
Material necesar: eprubete, bec de gaz, acid azotic, molibdat de amoniu.
Mod de lucru: se iau intr-o eprubeid 3-4 ml de salivd, se aciduleazl cu 3-
4 piclturi de acid azotic gi se adaugl molibdat de amoniu in exces. Prin
incdlzire atentl, in prezenla fosforului, apare un precipitat galben de
fosfomolibdat de amoniu.
Calciu din sarurile de calciu se Dun in evidentd sub formd de oxalat de
caiciu.
Material necesar: eprubet5., oxalat de amoniu l0olo, microscop.
1
i
{
I
Sulfocianatul
de potasiu
se gase$te
in salivd in concentrafie
de 0,01_0,03
mg%o.
Sulfocianatur
de potasiu
se pune in evidenfi
sub form' de surfocianat
feric.
Material
necesar:
eprubetd.,
cloruri
feicd 3yo, acid clorhidri
c l0
yo,
salivd.
Modul de lucrur
intr_o eprubeti
se pun l_2 mlsalivd,
se ad,augd, l_2
picdturi
de acid crorhidric
ai
l-2 pic.turi
crorurd fericd. Se formeazd
un
precipitat
rogu-cirdmiziu
de sulfocianat
feric, care persisti
la adiugarea
de acid
clorhidric_
Demonstrarea
funcfiei
excretorii
a salivei
sange.
Prin salivd
se pot excref,a
substanfe
organice ca uree gi creatin', virusuri,
etc' gi substanfe
anorganice
ca: mercur, prumb,
arsen, iodur. de potasiu, etc.
Capilolut
EXpLORAREA
SISTEMaLaI
DIG ES TIV
utilitatea investigafiilor pe
salivd este unanim rec'noscutd
in mai murte
'domenii
medicare : endocrinologie,
medicind
legari, toxicoiogie,
medicin'
intern',
stomatorogie.
continuarea
investigafiilor
pe sarivi va conduce cu
siguranli
la descoperirea
unor noi utiiitafi,
saliva put'nd
si ne ofere in
continuare
multe sulprize.
Sariva este consicieratS
"ogrinda" organismului
datoritd
nurnerogiior
compugi
similari sAngelui pe ctrre ii confine gi a ciror modificare
reflect'
aspecte patologice,
ceea ce conferd
sarivei rol orog-aostic
si d.iag'ostic.
lnteresul penrru
sarivd a r'osi determinat
qi de
"""1;t;;;;iciror
de
determinare
cu o maie sensibilitate,
deoarece concentrafia
componenteror
salivare este de r0-100 de ori mai mica dec6t in sdnge, ELISA (Enzyme
Lynked
Immunosorbant
Assay), H.LC (High-performace
Liquid chromatograohy,
bio-
gi chemiluminescenti).
Punerea in evidenti a iodurii de potasiu
excretati prin salivd.
Principiu:
iodur din iodura de potasiu ingerat' se poate pune in eviaenti
in salivi prin colorarea
unei solufi de amidon.
Materiar necesar: casete de iodurS de potasiu 0,2g, solutie de amidon
ly@, rutrit de sodiu l%o, acidsulfuric
diluat, eprubete.
Mod de rucru: se inghite capsura
ce confine
iodura de potasiu.
Dupd 10
minute, se recoiteazE salivd intr-o serie de eprubete. intr-o altd serie de eprubete
se pregate$te
un amestec de 1 mr nitnt de sodiu gi l ml acid sulfuric. peste
acest
amestec se adaugd salivr, se omogenizeaz'
gi se adaugS l ml solulie de amidon.
in prezenla
iodurui din iodura de potasru excretatd
in sariv', amidonur
se
coloreazd
in arbastru-
Amestecur de nitrit de sodiu gi acid sulfuric pune in
libertate
acidul azotos, care descompune
iodura de potasiu excretatd prin saiir,E
9i
iodul pus in iibertate coloreazd
amidonul in albastru.
16
t7
< o
I
t tto I u I EX FL( ) R rt R E A,\ 1,1, T t,.: tW I I L I U I ) I
(
; L.S I I
y
TBSTE
SALIVARE
Mefodi
rapidi
d
din
fluidut
oral
_e
ilentificare
a drogurilor
in salivi _
Test
multidrog
Clasa
de droguri
de
r.
cocaina
(c;ffta
(raber
2):
6. pCp
gi
merabolifii
lor.
Principiu
de testare
:
- prin
imunocromatografie
ca,itativd
cu indice
de concentrafie.
u, Fro
foliculartr
_
pro
liferadvd,,estrogenr.cd.
_
zilele
I
_
1 2;
-
Cap ilo r u r EXpLo
RA
REA SIS
TEWL
UI DI GES
TI
y
b. Faza
ovulatorie _
zilele
l3_l 5.
,,
c. Faza
I
pentru
O.u,."rU
(secretorie)
_
progesteron
icd _
zilele
l6_2g,
cu cicru..r","r,illlolu'
stabilirea
datei
owlafiei
in jurur
nl*'i
tcra
femele
a-
Zilete;,r"ffiTireaperioadei
fertile
lcirca o zile):
b.24h_(
c. 48 h
de viagd
orTrlari;
*'::::,HT.
::
ff
*Iffi
H:
;;rma'fozoizir
or in'1ractu,
reglaactivitat""J:il;:jiei'
pe baza
acestui
tesr
saiivar,
cuprur
i$i poate
principiu:
progesteronu,r,o..,In,l"o,i.5d:"";:j
ciclice
are
esfogeniror
ei
exced
sfera
endocn
circularrgi,
-r"uru,
n
*enitala' in
"otooal
intregului
organism
feminin'
care
mar pronunlat
"*O
O"urn.
abrurrJent,
;'U"
salivei'
sub influenfa
estrogenilor
o'ulafiei
(riuu
l0-l"oncenFaiia
a"
"'ttog"oTos
9i subgire'
acest
aspect
fiind cel
ccmpofte
$i,"u"urut3)'
9i la ovula$e
d;"";"1:T:"T;
il :i::
Dacd
se
"r,,.j
^l'llrvical
(urerin)
ra apariria
,""..;;;
,:;:H::',rjJ""":.r"
sarivard
din
zlere
r0-r4
pand
rmagine
tipicd
prin
"r;'.;'".::1_uula
o*:ialie
- zilele
t5-16)
se obfne
o
tiaveelor
mucusului.
uscare
$i examinare
microscopici,
irnugin"
de ferigE
a
in fazaluteaid
r
mucusur
salivar
,, o.uo*tttu
de progesteron
t'
produce
pe lama
d" ,ri
u n rnai
redus
t*'nn
lt"tt*t
in cantitate
mare
frce ca
clE
art aspect
"rra"t"risti
'
vdscos'
gros gi
aderent,
care
c: puncrat
Getai').
Tehnici
li Mod
de lucru
Se urilizeaz,i
un
.
prezentd,la
polul
,or,"jlt-Ttent
portabil
trp
minimicroscop
cu I in5 intemd
(ocurarur);"*.:";;:*T::j;il;:-".intE o rendri
ei r ma ae sti"ra
}
1
i
I
{
Timpul
mioion-a.
i0
min - 72-oG
l0
min -U
"* >
de 14 ore
1!{!L: ?2
"r; >delord
14
I8
Lentila se cunifd
dupd fiecare ut'izare.
Se verificd bateriile gi lumina
inainte de folosire.
saliva se poate recorta in orice moment ar z'ei, dupd o cldtire ugoard a
cavit{ii
bucale (apd).
o condifie
esenliari este ca timp de 2h tnainte de recortare s6 nu se
consume
alimente
sau bduturi (cafea, alcoor), tutun, medicamente
active rocal
etc' Nu se vor utiliza timp de 2h nici pastS de dinfi, spray-wi orale sau guma de
mestecat.
Se preleveazd
salivd cu o spatul[ micd gi se ageazl pe lentila
dispozitivului,
dupd desfacere. (Fig.
l)
Se ansambleazE.
gi se agteaptE 20 min pAni la uscarea salivei.
Se examineazi
in lumind directi, prin apisarea butonului sursei de lumind.
Se oblin imaginile
tipice (de mai jos)
gi uneori o imagine mixti care sugereazd
o fazd de tranzifie
(precoce preowlatorie).
(Fig. 2)
Capitolut EXpLOMREA
SISTEMULAT
DIGESU|
2. METODE
DE EXPLORARE
A SECRETIEI
GASTRICE
2.1. Metode de recoltare a sucului gastric la om
La om' recoltarea
sucurui gastric se face prin metoda tubajurui gastric,
care constd in introducerea
unei sonde de cauciuc de tip Einhom sau Foucher in
stomac
Ai
aspirerea sucului secretat.
Stimularea secreliei glandulare
se face prin aplicarea
stimulatorilor
farmacologici
care modific' secretia cerurei parietare,
actiona'd
tocmai prin
intermediur
mecanismeror
fiziologice de induclie a secreliei
de acid crorhidric.
Pentru stimurarea masei cel*rare parietale
se forosesc histamine,
histarogul
si
gastdna.
Pentru stimurarea
vagal6. se foroseqte
hipogricemia
indusr prin
administrarea
exogen[
a insulinei, dupi utilizarea
sulfamidelor
antidiaberice,
sau glicopenia
iniracelurard
cerebrald produsd prin injectarea unor mclecure de
2-dioxiglucoze
QDG) sau trioxiglucozd,
care pdtrund preferen{iar
i' cerura
nen'oesd'
comparativ
cu hexoza, dar care nu pot fi utilizate in metab.lisnrul
glicoenergetic
cerebral.
in practici,
se utilizeazd
testul cu insurini gi 2DG,
stimr'rlatori
iarmacologici
care excitE secrefia gastrica
de Hcr, care se masoard
ulterior prin determinarea
ionilor H+ liberi in solu{ie, prin metode titrimctrice.
Sondajul fracfionat
sondajul fraclionat permite o imagine
mai adecvatd a evoruliei procesurui
de secrefie'
Sonda Einhon (subtire),
ut'izatd gi pentru tubajul duodenar,
are o
It'gime de 1,5 m cu gradagii
in cm gi diametrul de 0,5 cm; este prevazutd
la
capitul distal cu o oliv' metaric' perforat',
iar la capitur proximal
se poate
adapta o seringr cu ajutorul cdreia se introduc pr6nzurire de probd richide gi se
aspiri conlinurol gastric-
Recoltirile
se fac la intervale de 15 minute timp de
douE ore.
+
(r
':,
#
Fig. I Se aplicd saliva pe ocular
Fig. 2 Imagine
,.punctatzl"
Se ata.geazi lentila
20
2t
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULW DIGESftV
Introducerea sondei h stomac se face prin cavitatea bucald, iar a celei
subliri se poate face gi prin una dintre narine, progresarea efectuAndu-se prin
migc6ri de deglutigie pAni la gradafia de 0,5 m.
Excitanfii secretiei gasfrice
Vechile metode de estimare a secreliei gastrice (alcoolul, cafeina, etc.)
sunt astizi abandonate, deoarece nu aduc date precise cu privire la masa
celulelor parietale gastrice (Mcp) sau la alli parametrii fiziologici; rezultatele
nu sunt reproductibile,
iar din punct de vedere diagnostic, nu sunt superioare
studiului secre{iei bazale. Totalitatea celulelor parietale constituie masa
celulelor parietale gastrice (MCP), care poate fi determinatd ciirect (numdrarea
celulelor) sau indirect, prin cercetarea secreliei gastrice acide stimulate maximal
(existd o corelafie ?ntre MCP gi cantitatea de HCI secretatd de stomac). La
persoanele
sS.natoase, MCP este in medie 1,09 x 109 la'barbat gi 0,89 xl09 la
femei; cregte in ulcerul duodenal gi scade in ulcerul gastric. Al;i excitanlii
folosi;i sunc histamina in d.ozi maximalE, histalogul, pentagastrin4 2-
dioxiglucoza(2DG).
2.2.Dozarea acidului clorhidric din sucul gastric
Aciditatea se exprimi in mEq/l de HCl, sau mEq/fr de HCl, ceea ce
reprezintd debitul de HCI notat intemafional prin
eH+.
Principiu: prin metoda titrimetrica, aciditatea sucului gastric se
teutralizea"i
cu o solu$e de hidroxid de sodiu n/10, in prezenfa reactivului
T<ipffer gi a fenolftaleinei.
Material
necesar: NaOH n/10, reactiv Ttipffer (10,25
paradimetialaminoazobenzen
in 100 ml alcool), fenolftaleina l% in arcool,
stativ, pipete, balon Ehrlenmeyer. Reactivul Tiipffer are o culoare galben-
portocalie'
Acidul clorhidric liber coloreazr. reactivul in rogu, in absenla lui
acidul clorhidric coloreazi. reactiwl in portocaliu.
capitolul EWLO&AREA SISTEMULUI DIGESTII'
Mod de lucru: in balonul Eh'lenmeyer se iau 5 sau r0 mr suc gastric
ai
3-4 picSturi reactiv Tdpffer. ln prezenla acid&i clchikic liber, lichidul se
coioreazd roEu. Se adaugd dintr-o biuretd picah*E cu picaturi NaoH n/r0, p6nd
ce culoarea vireazd spre galben-portocaliu.
Se noteazd cu nl - numirul de ml de
NaoH n/I0 utilizafi pentm neutralizareaHCl
liber qi se adaugi in flacon 2
-
3
picdturi de fenolftaleind gi se continud titrarea cu NaoH n/10 pane ce culoarea
devine roz, indic6nd neutralizarea de HCI combinat gi prezenfa unui exces de
hidrat. se noreaza cifra de la biureti, care reprezintd nz-numarul de ml de
NaoH n/10 necesari pentru neutralizarea acidit{ii combinate din cei 5-10 ml
suc gastric. Suma nr*nz reprezinti, aciditatea totald.
calcul: rezultatele se exprimd in unitbfi clinice (ceea ce reprezin',6
numirul de ml NaoH n/10 utilizali pentru neutralizarea HCI din 100 ml suc
gastric) sau in grame HCI la 100 sau 1000 ml suc gastric. NumErui de ml NaoH
n/I0 utilizati penhu neutralizasea a 5-lc ml suc gastric se inmulfegte cu 20 sau
cu l0 pentru a exprima rezuliatul in ml NaOH n/l0 la 100 ml suc gastric.
Pentru a exprima rezultatul in g 960 HCl, se inmullegte cifra de la biuret[
cu echivalentul gram al soluliei de HCi n/I0: 0,00365 gi cu 100.
Acid clorhidric liber
:
nr x 0,00365 x 100 = gHClo/oo
Acid clorhidric combinat
:
nz x 0,00365 x 100
:gHCI%o
Acid clorhidric total =(nr + n2; x 0,00365 1 16 =-gHCI%o
I
h
Acid clorhidric toral
:nr
x 1O:unitali clinice(U.cl.)
:-n:
x l0
:unitagi
clinice(U.ci.)
:(nt
+ nr) x l0
:uniali
clinice(U.cl.)
UnitEfi clinic
(Javorski):
Acid clorhidriclib"r
-
Acid clorhidric combinat
Aciditate totald
l5
25
40
rn grame
la Zm Acid clorhidric liber
Acid clorhidric combinat
Aciditate totald
0,9-1
l-2,5
i5
Valorile
normale ale acidit{ii sucului gastric sunt:
in mEq/l: -t Eq FICi"reJ6J
g
-1 mEq HCI are 0,0365 g
Valoarea
aciditilii
totale este de 100_200
mBq/l
in prezent,
exprimarea
rezurtateror
se face in termeni
de debit de acid
clorhidric
(notat
internafional
QH+),
prin apricare Ia fiecare probd de suc gastric
a ecualiei
urmitoare:
Debit de acid clorhidric
( mtq / ora
titrabild
)
/ 1000
volumul
fiecdrei probe
se exprimd in mEq/r de HCr. Aciditatea titrabiid
(determinatd
colorimetric,
utilizAnd un indicator rorsu fenol, titrarea fEcdndu_se
cu solufie
O,lN de hidroxid
de sodiu cu pH 7,0_7,4) reprezintd
num5rul de cm3
din solulia 0,rN de Na utilizali pentru a vira curoarea indicatorurui
de pH de la
rogu la galben
inchis.
Debitul
aeid bazal@AB)
se exprim[
in
reprezinti
intregul
suc gastric
recoltat
timp de o
minute) diminetg
pe nemdncate,
dupd o noapte de
Cqitotul
EXpLORAREA
SIS TE|UIULUI
DIGES TIV
administrarea
orici.rui
excitant gastric.
secrefia
baz-ardmai
poate fi studiatd
Ei
prin
tubajul
nocturn (2 ore), car-e este insa mai dific' de supravegheat.
(Tabel
3)
Debitul
acid maximal(DAM)
exprimat
in mEq/ori.,
reprezinti
rdspunsul
secretor
acid cel mai inalt dupd o dozi. maximald
de excitant.
carcurur DAM se
face pe timp de o ord, dup[ administrarea
excitanturui.
prin sumarea debiteror
de ioni H+ iiberi din fiecare egantion
'ecortat
Ia interval de 15 minute.(Tabel
3)
v'rfur
acid maximar(vAlto
reprezintS.
cea mai inaltS valoare a aciditalii
prezente
intr-unul
din cele patru
egantioale
de suc gastric,
exfrase
rrup6
administrarea
excitannilui.
)=
( volumul
X aciditatea
mEq/ora.
Secrefia bazald
orE (patru
probe a cate 15
post alimentar
gi inainte de
1
Tabel 3 Debitul
acid gastric
normal gi in boala ulceroasd
2' 3' Punerea
in evidenfi
a acidurui
crorhidric
Iibcr in sucur gastric
Principiu:
incdlzim
pSnd ta e'aporEr-re
acidul crorhitric
riber in prezenfa
unei solufii
de fluorogiucind.
Se obgine o culoare
rogie.
Ifaterial
necesar:
capsuld
de porJelan,
suc gastric
filtrat, bec de gaz,
reactiv
Giinsburg
(solurie
alcoolicd
de vanilind
si fluoroglucind).
Mod de lucru:
se pun pe o capsuld de porfelan
cdteva piclh'i
de suc
gaskic
gi apoi 3-4 picnturi
de reactiv.
se inctzegte
ra flacir' micd p6nd ra sec.
Dacd existd
acid clorhidr.ic
liber aoaie un compus
de culoare rogie.
Determinarea
aciciitdlii
libere a sucului gastric
trebuie efectuatS. pe
proaspit,
intrucAt
HCI iiber se volatihzeazd.
BAZAL
Normal
Volum(ml)
DA
L^vr I fr r lE lVL{xfMALA
60
2,012,0
250
240--
18,0+9,0
LTlcer gastri-
60
_1,2+1,5
LTlcer
duodenal
80
i4.0rl0 0
4,t)+4.0
330
34,0+73,0
t
s
$
*
Aciditatea
in mEq/l:
24
25
Iichid
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULU DIGESTIV
in cazuri patologice,
in lipsa acidurui clorhidric din sucul gastric, se
produc la nivelul stomacului,
sub acfiunea florei microbiene, procese de
fennenta{ie
ce determind aparilia de acin organici in cantiteti mici, ca:acidul
lactic, buiric, etc.
2.4. Punerea in evidenfl a acidului lactic
Priacipiu:
in hipoaciditate gi in stazd,prin stagnarea alimentelor in
stomac,glucidele
fermenteay'producLnd
acid ractic.punerea in e'idenfd a
acestuia se bazeaza pe proprietatea
oxiacizilor de a da reactii de curoare cu
sdrurile ferice
Material
necesar: reactiv Berg (dintr-o solutie de cloruri fericd 30% se
iau 3 picituri
de 100 ml api in care se mai adaugl 2 picdturi HCI
concentra$,eprubete,suc
gastric.
Reactia Berg
Principiu:
acidul lactic,in prezenta sdrurilor de fier,dd. lactat de fier de
culoare galbend.
Modul de lucru: se iau intr-o eprubetE
g-10
ml din reactivul Berg, peste
c-are se adaugd l-1,5 ml de suc gastric. in prezenga acidului lactic, se obline o
culoare galband,
datoritd lactatului de fier. Reacfia nu este influentati de acidul
butyric sau acetic, ce se pot gdsi eventual in stomac.
Reactia
Uffelman
Material
necesar: reactiv Uffelman (se iau 2 picdturi dintr_o solu{ie de
cloruri
fericd l0% in 20 mr sorutie apoas5 de fenol 4olo-curoarea reactivurui
este albasku
-violet), eprubete, suc gastric. Reactiwl Uffeiman se prepard
extemporanzu.
Modul de lucru: se iau intr-o eprubeti 5-6 ml din reactiwl ufferman,
peste care se adaugi
I ml din sucul gastic de cercetat. in prezenla acidului
lactic, culoarea
violetd. a reactivului vireazdin galben.
capitolul EXpLqMREA
'ISTEMULaI
DIGESTIV
Rezultatul pozitiv ar reacfiei (Ufferman
sau Berg), Ia om pledeazd pentru
un carcer gastric, dar poate fi intalnit
;i
in sienoza piloricd achilicd de altd
nafurd.
2.5.
punerea
in evidenfi a produgilor
de digestie gastrici
Principiu: produgii
de scindare a proteineror
din sucur gastric se separd
prin precipitarea
cu sdruri neutre, se izoreazd prin filtrare gi se identificd prin
reacfia biuretului.
Material neeesar: suc gastric cu produgi de degradare a substanjelor
proteice, solufie de NaoH 4910, solulie satrratd de suifat de amoniu, su]fat de
.
amoniu cristale, soiufie de NaoH 20-30o/o, soiulie de cuso4 ro%, stativ cu
eprubete, pdinii mici din sticld. pipete, hArtie de fiItru.
Modul de lucru:
intr-o eprubeti se iau z mr desuc gastric (cu produqi de digestie pepric6),
se adaugd cu pipeta picaturd cu picdturd sorufie de NaoH 4%o, se agitd dupd
fiecare picdturd pina apare o ugoar[ tulburare, care se intesificr la ldsarea in
repaos a eprubetei' Aceasta se datoreaz' apariliei unui precipitat fin de
acidalbu*rine'
care au precipitat in meriiu neutru. Depagirea punctului
izoelectric, prin addugarea de NaoH in exces, impiedicd obfnerea precipitatului
de acidalbumine,
deoarece acesta, in mediu arcalin, se transformd in
alcalbumine,
solubile in mediu bazic. Se firheazi, filtratul recoltandu-se intr_o
alt6 eprubetd. Precipitarur de acidarbumine
este relinut, iar albumozele primare,
secunciare gi peptonele
trec in filtrat. Acidalbuminele_
de pe h'rtia de filtru se
solvd cu 3-4 picaturi de sorutie NeoH 4% si 2-3 ml de apd distilat'. in solulia
astfel obtinutd se face reac{ia biuretului, care pune in eviden!. regatura
peptidicd, prin adaugarea
in exces de solufie NaoH 20%
si
o picdturd. de
cuSo4 l0lo' continutul eprubetei se cororeazi in albastru-violet,
datorit'
prezenfei acidalbuminelor.
Precipitarea
al bumozelor primare
se realizeazi adaugAnd filtraturui ob$nut dupd relinerea acidalbuminelor,
un volum egal de sor4ie saturatd de sulfat de amoniu.
precipiti
albumozere
primare,
care se refin pfin filtrarea pe hirtie de firtru a precipitaturui gi care se
solvi cu api distilatd. Din produsul de solvire se face reacfia biurehrlui.
conlimrtul
se coloreazr
in albastru-viore!
datoritd prezenfei
albumozeror
primare.
Precipitarea
albumozelor
secundare
se realueaza adaugrind filtraturui obfinut dupa refinerea arbumozelor
primare
sulfat de amoniu cristale pand la oblinerea unei solufii saturate.
Precipitd
albumozele
secundare, care se re{in pe hdrtia de filtru dupr filtrarea
aceslui precipitat- precipitatur
oblinut se sorvd cu api distilati gi ciin produsul
oblinut se face reacfia biuretului. confinutul se coloreazd in violet-rogu.
Precipitarea peptonelor
ultimul filtrat obrinut dupd precipitarea
albumozeror secundare conline
pePtone,
care se evidenfiaza
tot prin reactia biuretului, obfindndu-se curoarea
roz.
2.6. Activitatea clorhidropeptiel
a sueului gastric
Acidul clorhidric din sucul gastric transformi albuminele in acidalbumine
(sintonine),
iar pepsina
hidrolizeaz[ acidarbuminele
pind ra peptone, trecdndu-
le prin stadiile intermediare
de albumoze primare gi secundare.
Dacd in sucul gastric nu existd acid crorhidric sau pepsind, digestia
proteinelor
nu are loc' Dintre aceste componente
are sucurui gastric, acidur
clorhidric poate
fi absent in foarte rare cazuri.
prezenfa
pepsinei in sucur gastric
se poate evidenfia prin urmitoarea
experientd:
Capilolut EXpLORAREA
SISTEMALW
DIGES TIV
Principiu; proteina (albug de ou fiert sarr fibrini) este hidrolizara in
,prezenta unei solufii de HCI
9i
pepsind pH 1,4_l
Modul de lucru: se iau doud eprubete, I si II, in care se pun cdteva
bucdtele de albug de ou. in fiecare eprubet' se pnn cate r0 mr de suc gastric,
iar
in eprubeta II se adaugd cateva picituri de HCI. se pun eprubetere la termostat
la 37"C timp de 3 ore.
Interpretarea
rezultatelor:
Proteina din ambere eprubete este dizorvati" ceea ce inseamnd cd sucul
gastric contine cei doi factori proteolitici, HCi si pepsind.
Proteina a rdmas intactr in prima eprubetd gi s-a dizolvat in eprubeta a II-
a, ceea ce inseamnd cd sucul gastric este lipsit de HCI, contin6.nd
numai
pepsini.
2.7. Determinarea
ia bfermentului
Labfermentul (renina gastricd) din sucur gastric ar noilor ndscufi are roi in
coagularea cazeinei din lapte. pH-ul optim de acfiune ar reninei este cuprins
'
intre 4,5-5,5.
Principiu: cazeina din lapte
,cu punctul izoelectric la pH 4,6, sub
acfirurea labfermentului,
trece in paracazeind, care in prezenla ionilor de ca]-r
trece in paracazeinat
de calciu (cagul).
Pentru demonstrarea acestei acfiuni ce se petrece in faze, facern
urmdtoarea experi enfd:
Materiale trecesare: eprubete, termostat, soiutie de cloruri de calciu rc
0/0,
solutie de labferment l%
9i
lapte,
28
29
Capitolul EXPLORAREA
SIS TEMUL(JI DIGES TIV
Capitolut EXpLORAREA
SISTEI4IALUI
DIGES
TIy
Modul de lucru: se iau 4 eprubete in care se introduc cate 4 ml lapte.
t. iu prima
eprubeti
peste lapte se adaugl 0,5 ml din solufia de
labfermen!
se lasd ra lermostat
ra 3g"c, dupd 30 de minute se observd
coagularea
caznjneiprin
coagul format in eprubetd.
2' in eprubeta
a 2-4 se adaugS peste lapte 0,5 ml solulie de labfernrent,
care in prealabil
a fost inactivat
prin fierbere. Ldsand epnrbeta la termostat
la
38'C, coagularea
nu seproduce.
3' in eprubeta
a 3-a" peste Iapte se adaugd r mr solufie de oxalat de
potasiu'
penh'r
a bloca ionii da calciu
5i
apoi se adaugd labferment.
Se lasi
ellrubeta
la termostat
la 3g.C tirnp de 30 minute. Coagularea nu are loc.
4. in eprubeta
a 4-a, peste lapte se adauga I ml oxalat de potasiu lyo,0,5
rnl labferment'
se lasi' eprubeta
la termostat
ra 3g.c timp de 30 minute:
coagularea
nu are loc' Se adaug. l mI din sorutia de cloiuri de carciu, se
observi
ci imediat
se produce
coagularea.
Aceste
experiente
explicd ceie doua faze care au
coagulare
a cazeinei.
l. Faza I-a: cazeina
din lapte, sub acfiunea labfermentului
trece in
paracazeinat,
care este sorubil.
Aceastd fazi nu necesitS ptezenta
ioriror de
calciu.
2' Faza a rr-a: paracazeina
solubild, in prezenfa ionilor de carciu trece in
paracazeinat
de calciu, care este insolubil gi constituie ca;ul.
Lipaza gastricd
hidrorizeazd
numai grasimile
fin emursionate
in acizi
gra'i gi glicerol.
Ea acfioneaza
in mediu slab acid; pH-ul optim de activitate este
cuprins
intre 4_5.
Acfiunea
sa este evident'
ra sugar, unde pH-ul sucuiui gastric este srab
acid (pH=4,5-5,5).
3. EXPLORAREA
FUNCTIONAL.I
A FICATULUT
Testele funclionale
hepatice utilizeaz-E
doud principii
deosebite:
1' Urmdrirea aqiunii
ficaturui asupra unei substanfe
din organisnr
metabolizatd
fiziologic de ficat gi care poate fi dozatd.in tiurpul testului.
2' Studierea acfiunii ficatului pus in situatia de a acfiona asupra substanlci
metabolizate
de el, dar introdusi
din afari.
Primul principiu
se afld ra baza a'a numitelor
,,probe
statice,,,
carc
exploreazi
funcliile spontane hepatice, precum:
explorarea
pigmenlilor
gi u
s'rurilor
biiiare' a funcgiei ureogenetice,
dozarea proteinelor
serice gi a
raportului
albumin e/gioh uline, dozar eaprotrombinei.
AI doilea principiu
este foiosit de testere de toreranld,
de incdrcare,
nurnite gi 'trobe dinamice".
Acestea mdsoa.d capacitatea
maximd a unor
funcfii
hepatice' precum
a.minoaciduria
provocatd.,
proba cu acitr
paraoxifeniipiru'ic,
elirninarea
acidurui hipuric. Acest ultim test exploreazil
capacitatea
hepaticd de sintezd a giicocolurui
qi totodatd
masoarl capacitatt:rr
hepatocitului
de detoxifiere
a acir,urui benzoic, prin conjugarea
sa cu gricocorrrr
Anumite teste dina ice, prec,rm eliminar.ea
acidului
hipuric gi testul dc
incdrcare
cu bilirubini,
sunt utile in treterminarea
unor tulburdri funclr.onarc
latente sau compensate.
(Tabel 4)
loc in procesul
de
30
PROTEINE
Proteine totale
Serine
6-E e/o
GLOBULINE
PROBA DE
DISPROTEINEMIE
- Iimita irev_
2-2,2m1
Suliat de zinc
8-12 uf
Sulfat de Cd.
Negativ
LIPIDE
Colesterolul liber
2UU-ZJO meyj
l)O-l4O moo/^
Coleslerolul esterifisr
-
LlDemra
R.Kunkel-fenol
llcFA-
I Lipoproreine
B/d
50 ms9lo
40-70 mgYo
I,8-3,6
I t mnsamtnul
I cor
-
l-17 ul
-
LFostaraz,
- alcalina
3,5-20 ul
- acida
6,5-l 9,4 ul
lAmilizemta
l---
LAmtlazuna
2-32 uW
E-64 uW
0-l me%
Bilirubina totr
ndirecta
Fe seric
BSP
Amoniacul
Nr.Trombocite
PROBE
I)T] COAGULARE
'f
ubcl
Timp de sangerare
l-3 minute
I rrEP qe
coagulare
6-8 minute
Factor II
Factor V
Timp Howelt
Ractia chiagului
Consu. protrombina
y=7-l min
K=3-6 min
ri.p de ria at-Qtouulniiii
am=40-60 mm
Hcminoliza:absenla
Cap ilo I ul EXpLORAREA
SIS TEMUL
UI DI G ES TI V
Scintigrafia
hepatici
'
Metoda scintigraf,cS
este o metoda de diagnostic
in afecfiunire
unor
organe
ca: ficat' tiroidg rinichi, pancreas,
purmon,
sprind etc, carc utirizeaz.,
captarea
radiafiilor
gamma
emise de izotopi radioactivi
introrJugi
in organism cu
scopul de a localiza organele,
de a le reda forma gi conturul gi de a detecta
modificdrile
de structurd
din interior, in funcfie de gradul
de radioactivitate
a
zonelor
organului.
in metoda scintigraficd
ciasic6,
organur cercetat
de..,ine radioactiv prin
injectarea
izotopului
adecvat
$i
apare sub formi de imagine
alb-negru pe h2nie,
ca urrnare
a inregistririi
radioactivitafii
purct cu punct a organului
respective.in
metoda gammagraficd,
se face exDrorarea
radioactivitelii
inr.regurui
organ odate
gi nu punct cu punct, vizualiz6ndu-se
pe ecran imaginea
organurui
in dinamica
fixirii izotopului.
Unind punctele
care au aceleagi valori
obtinut,
se obline
harta organuiui,
car.e rrferi
vascularizafia
acestuia.
Modificirire
de structurd
se traduc prin zone de hiperradioaclivilar.e
(zorrc
calde sau fierbinti)
sau prin zone de hiporadioactivitate
(zone reci), in rar)ofl cu
fixarea izotopului
in
{esutul norrnal din jur.
scintigrafia
hepaticd a fost introdusd
ca metoda in r945 de cdtre Stivert pi
serve$te
la diagnosticur
aftcfiunilor
hepatice
iocarizate
sau difuze, lzrd si
prezinte
discomfort
pentru bolnav.
Izotopii .tl'rizati
ca trasori sunt: roz Bengal confinand
rr3r, sau Au
coloidal
re8.
particulele
coloidale
de 5-40 microni sunt introduse
in circulafie
prin injectare,
fiind apoi captate de cdtre cerurele
Kupffer gi hepatocite in
propcrrlie
de 90g'o, iar ra nivelul splinei gi oaselor in proportie
de 10
yo.
Tehnica
determini
i constd in injectarea
unei doze de 200_300
microcurie
de Aurqs diruat in ser foziorogic
(5ml),
care produce
o iraciiere
de radioactivitate
de pe graficul
relafii referitoare
la structur.a
5i
r[Del 4 lcslclc
tll [r:r.itckrr
fuoclii lrcprrticc
INIT lmportantc
utilizatc ln clinicd pentru erplorarce
l-
CAP\IOIUI EXPLOMREA SISTEMULUI DIGESTIV
miniml a pacientului. Avind un timp de injumdtdlire de 2,5 zile, timpul de
fixare maximd in ficat este de 30 pana la 48 ore de la injectare.
Pentru roz Bengal, timpul de fixare maximd este de 20 de minute de la
injectare. Dupa aceast4 pacientul afteapte 20 sau 30 de minute, apoi se face
scintigrafia- Se dirijeazd baleiajul sondei de scintilafie a aparatului in fafa
organului sau din profil, cu pacientul in decubit dorsal sau lateral, dupd care se
traseaz5 cu dermatograful limitele de demarcafie intre ombilic, apendicele
xifoid gi rcbordul costal.
Se obline harta radioactivitnlii hepatice, pe care urmirim conturul
organului, volumul
9i
struchrra sa.
Odati cu hepatograma, apare gi splenograma gi radiocolecistogram4 la 3
ore de Ia injectarea izotopului.
Prin aceastd metoda" se oblin informatii despre:
- modificirile de stucturd, astfel: zone lacunare nefixate, reci-, bine
delimitate, cu contur regulat (abcese, chiste hidatice, hemangioame hepatice,
ficat polichistic); zone reci unice sau multiple, cu contur nereguiat gi cu fix[ri
neomogene de vecindtate (tumori maligne sau metastaze hepatice): imagini
hepatice difuze, cu fixEri neomogene, pestoile hepatice cronice, ciroze:
- modificdrile de pozilie a organului, prin impresiune de vecindiate;
- modificlrile de foruri
9i
volum (hepatosplenomegaliile).
Clearance-ul hepatic
ReprezintE volumul virnral de plasm[ pe care ficatul este capabil si il
epureze complet de o anumitE substanld in unitatea de timp. Clerance-ul hepatic
poate fi absolut (numdrul de ml de plasmd epuratd pe minut) sau fraclional
(procentul din volumul plasmatic epurat pe minut).
Celulele Kupffer epureazl plasma de substanfe coloidale. Pentm
determinarea clearance-ului kupfferian se utilizeazd Auut solulie coloidall.
Capilotul EXPLORAREA SIS TEMULUI DIGESTIV
Hepatocitele epureazd plasma de substanfe colorante, ca urmare, pentt!
determinarea clearance-ului parenchirndos se utilizeazd roz Bengal marcat clt
It3! sau o solulie BSP (bromsulfonftaleina) radioactivi sau neradioactivE.
Clerance-ui reflectd starea circulaliei hepatice, fiind modificat in afecliuni
ce produc tulbur5ri ale hemodinamicii hepatice.
4. EXPLORAREA CAILOR BILIARE
Bila este produsul exocrin al ficatului. Funclia biligeneticd inclutlc
secrelia gi excreEia de bild, adaptate necesitdtilor digestive, metabolice 9i
horneostatice. Aceastd funclie este adaptatd procesului de alimentalie
9i
suferil
influen{a reglatoare a sistemului nen'os central gi a stimulilor umorali. Secrelirr
biliard este rezultatul activitelii hepatocitelor gi a celulelor kupfferiene.
4.1. Recoltarea bilei
in clinici se face prin tuba-iul duodenal, care di informalii referitoare Iir:
permeabilitatea c[ilor biliare, procesele inllamatorii ale acestor, capacitatca dc
concentrare a biiei gi de concentralie z veziculei biliare, compozilia bilei ';i
eliminarea acesteia in intestin.
Tubajul duodenal este cel mai folosit procedeu de explorare a aparatultti
biliar gi poate fi efectuat prin metoda Meltzer-Lyon, sau prin meioda tubajulrri
minutat.
1. Metoda Meltuer-Lyon. Bolnalrrlui, pe nemAncate
9i
fEr[ a fi prinrit
vreun medicament, i se introduce pe gurd sau
Pe
nas o sondd Einhom sterilizatl
(a cirei permeabilitate a fost controlati in prealabil), pAnd la diviziunea 40. Dirr
acest moment bolnawl trece din pozilia in decubit lateral drept, cu o pem[ srrlr
rebordul costal drepfi se continul incet, in cca. 20-30 minute, introduccrctt
tubului, pAna Ia diviziunea 75-80. in cazul in care progresia oiivei uretalice
perforate distale s-a facut in bune condiEii gi aceasta a pbtmns in duoden, prilt
capdtul proximal al sondei se scurge un lichid galben, filant. DacS lichidul care
35
se scurge este incoror,
inseamnd cr sonda s-a rdsucit in stomac gi necesitd
redirijare,
uneori sub ecran radiologic,
sau chiar injectarea unor substanfe
spasmolitice
(papaverinE,
atropini), instilarea
de apd cdldutd sau a 20 ml solulie
de novocaind
lyo, carepot
invinge rezistenfa
unui duoden spastic.
Se ob$n 3 esantioane
de bila, denumite
A, B gi C.
Bila A (timpur
I) este bila coledociand,
clari, de culoare galbend.
Bila B (timpul
II): dup[ scurgerea
unei cantit'ri de bilr A, se inftoduce
30-40
ml solulie de surfat de magneziu
33yo, care actioneazd
asupra
terminafiilor
nervoase de la nivelur mucoasei intestinale,
declang'nd
contraclia
reflexd
a veziculei
biliare.(efect
colecistokinetic)
gi reraxarea
sfincterului
oddi:
se nrai pot ut'iza 35 ml peptone
5-10gyo,35
ml HCI solutie 4-6 g%sau
20 ml
untdelemn'
aceste substange
fiind de asemenea
colecistokinetice;
ra 15-30
mlnute,
apare in mod normar bila de culoare inchisi, vascoasd,
in cantitate de
30-40
ml, de origine vezicrllard (bila vezicuiard).
Bila C (timpul
III). Dupi bila veziculard,
se scurge bila cle culoare
deschisd.
(bila hepatica).
Electuat corect, tubajul duodenal
oferd date despre:
a) starea sistem ului canaiicuiar
extrahepatic;
b) nrecanismele
de concentrare
a bilei;
c) activitatea
motorie a veziculei biliare;
d) prezenfa
sau absenta infecfiei biliare;
e) fonnarea
excesivd
de cristare de coresterol gi calciu-b'irubina;
f) eventuaritatea
existenfei
unor tumori maligne are duodenurui
gi
tractului
biliar;
g) funcfla pancreaticd
exocrind.,
prinfr_o tehnici modificatd.
Tubajul duodenal
minutat are 5 timpi:
I' Timpul
I (coledocian):prin
sonda introduse
in ciuoden se scurge un
amestec
de bild coledociand,
suc panoreatic gi duodenal, galben, clar, cu un
Capitotut EXPLuRAREA
SISTEMaLaI
DIGESTIV
debit de 2mVminut,
in cantitate totald de l0-15 ml; dupi 5 minute se introduce
40 ml ulei de mlsiine.
2. Timpul II (Oddi inchis
introducerea
uleiuiui de mdstine,
dureazi 3-6 minute.
3' Timpul III (scurgerea
bilei A) in care se scurge bila galben,,
crari, in
cantitate
de cca 5 ml; dureazd 3 minute (corespunde
timpului I al rnefodei
Meltzer-Lyon).
4. Timpul IV(vezicular):
dupd
coloratE cafeniu inciris, cu concentrafie
minute se scurg 25-j0 rnl biid.
5' Tirnpul v(hepatic):
reapare b'a deschisd
ra curoare, heparic',
cr.r
concentrarie
mai micd de pigmenti
biliari. in continuare,
se administ reazd prin
sonda 30 ml sulfat de magnez-itr
33')/o, pentru a verifica
daci vezicula
s-a
evacuat complet.
Folosirea
tubajuiu
minurat a dus la o serie de constatdri privind
modihcirile
scurgerii
birei, car.e au fost corerate
cu furburrrire
orqirro_
funcgionale
ale chilor tiliare. Bila e>:trasi prin tubaj duodenal este cxarrrirrirrr
macroscopic (se evarueazd
cantitateq
culoarea gi aspechrr birei), microscopic
(examenul
se efectueazd pe
sedimentur
biliar centrifugat,
evidenfiind
cristale de
colesterol
si
bilirubina,
de carciu, celule epiteriare)crrirnic
ai
bacteriorogic.
4.2. Metode de evidenliere
a constituenfilor
biliari
Principalii
constituienti
ai bilei sunt:
- sirurile
biliare, reprezentate
de gricocolatul
gi taurocolatur
de sodium,
care sunt s'ruri alkarine
are acizilor biriari (acidur glicocoric
ai
taurocolic);
- pigmengii
biiiari, reprezentali
de bilirubini gi biliverdinr;
- lecitin6, colesterol;
- anioni (CI-,NaHCO3);
"faza de latenfd"):apare
la 4 minute de la
care produce
inchiderea
sfincterului
OdCi pi
bila A apare brusc bila B, vAscoasd,
, mare de pigmenli
biliari; in 20_2_s de
37
- apa
tn sala de lucriri practice
se vor
pigmenlii
biliari.
pune in eviden!6 sirurile biliare gi
SIrunIe
biliare aclioneazi
in digestia lipidelor pe mai multe cdi:
4.2.tr.
RoI tensio-activ
Reactia
Eay
Principiu:
floarea de sulf presarati pe suprafafa apei sau a urirui
'ormale se menfine
Ia zuprafati"
c6nd acestea contin sdruri biliare, floarea de surf cade,
strabdrind
lichidul
in 2_3 minute.
Material
tre,cesar:
eprubeta, solutie de saruri
sIruri biliare (sau
bila diluata),
floare de sulf.
biiiare, urina ce contine
capitotut EXpLnRAREA
srsrEMULaI
DIGESTT|
g
$
I
- cationi(Na+,K+,Ca#);
$
I
Capitalul EXpLORAREA
SISTEMULUI
DIGES TIy
4.2.2. Solubilizarea
acizilor gragi
'
principiu:
sdrurire
biliare din acizi biliari au prqpE_le."tea
ds a soiubiliza
acizii gragi care au re^)rtat
din hidroriza ripideror,
sub influenla
ripazei gi de e
forma cu acegtia complexe
coreice,
care reprezinti
una dintre
formele
t,o
absortie
Iipidicn la nivel intestinal.
Materiale
necesare:
eprubetd.,
solulie
de
diluatd.
Modul de lucru:
intr_o eprubetd se iau 5_6 ml de solufie diluari dc
s'pun'
se adaugS c6teva pic'tun
de acid sulfuric diluat_ se observ' in eprubetd
aparilia unui precipitat,
ciatoritd aciziiorgrapi
eliberafi
insolubili,
care se adr.rn[
la fundul eprubetei' peste
acegtiq
se adaugd
3-4 ml de solulie de b'd
9i
sc
observd cd dupd agitare, precipitatul
de acizi gragi se solubilizeazd.
4.2.3. Solub ilizarea colesterolul
ui
Prlncipiu:
colesterorul
din compozitia
biiei se menfine
in solulie datoriril
prezenlei
sSruriior biliare' R'aponul
necesar pentru
menfinerea
acestuia in
solulie de r/?0-ri30'
C6nd varoarea
acestui raport este de l/r3, colesterolur
n'
se mai poate menfine in sorutie gi precipitd,
formdnd
carculi biriari.
Materiare Decesare:
baie de apa' soru{ie coloidalr
de colesterol,
bil[ cc
conline sEruri biliare.
h{odul de lucru:,
intr-o eprubetd
se iau 2-3 ml solutie cloidala cle
colesteror'
peste care se adaugr 4-5 ml solufie
de bild gi se incdlzegte eprubctu
in baie de api. Se observE ca solutia devine limpede.
4'2'4' Reactia pettenkofer
constihrie
o alti metodi de evidenliere
a
sirurilor
biliare.
Principiu:
slrurile biria'e dau cu oximetilfurfuror
un produs
cororat in
violet.
Material necesar:eprubeti,,
solutie de
solutie de sdruri biliare, acid sulfuric concentrat.
sdpun, acid sulfirric,
biln
Modul
de rucru: se iau intr-o eprubeta 3-4 mr din lichidur ce coniine
snruri biliare gi se presari
ugor floarea de sulf. Dup6 c'teva minute, in prezenfa
sSrurilor
biliare,
floare de surf se adund la firndul eprubetei.
In absenta acestora
ea ri.mAne
la suprafafa
lichidului.
l
i
:1
;i
38
zaharoza
io%,bila
diluata sau
tlatl,S I I
y
Modul de lucru: intr-o eprubet[ se ia r ml zaharoz^, peste care se
adaugE 3-4 ml din solutia de sdruri biliare sau bild. se agit6 bine. se tine
eprubeta inclinati. gi se rasi sd se prelingd incet pe peretere eprubetei l ml de
acid sul-f ic, in
Ea
fel inc6t acesta sd se stratifice cu richidul din
.eprubeta.
Acidul sulfuric se prelinge la fundul eprubetei.
pentru
evitarea incdlzirii, este
bine sd se
lind
eprubeta in jet
de ap6 ra robinet. La rimita de separafie dintre
solufia de bild gi acidul sulfurjc aparigia unui inel rogu_violet.
Pigmenlii biiiari sunt reprezentati de bilirubind si biliverdin[. Ei derivd
din portiunea porfirinic[
a moleculei de hemoglobini, rezultatd din distrugerea
acesteia din urmi la nivel hepatic, splenic, medular, limfoglanglionar.
Punerea lor in evidenfd se bazeazd pe reacfia de oxidare a bilirubinei in
biliverdind.
4.2-5. Reacfia Grnelin
Material necesar: eprubetd, solufie de pigmen{i biliari (bila), acid azotic
concentrat
in care se adaugd cristale de nitrat de sodiu,pipeta efilata.
Modur de rucru: int'=o eprubeti se iau 5-10mr soiulie de cercetat.cu
pipcto efilat[ se introduce in fundur eprubetei acid azotic concentrat, ava'd grijd
t:a colc doutr
'ichide
sb nu se amestece.La rimita de sepz*Eu-e se observE aparilia
tt*ti ttrultor inele de diferite curori, galben-roqu, violet-arbastru gi verde, datorid
trxidrrii inegale a biiirubinei,
prezentabiliverdinei
este indicati de inelui verde.
4.2-6. Reactia Rosenbach
Material necesar: h'rtie de filtru, solutie de cercetat, acid azoiic
concentrat
in care se adaugE cristale de nitrit de sodiu, placd de porfelan.
Modul de lucru: pe h'rtia de filtru agezatApe placa de po4elan se las' s[
cada 2-3 picaturi din solutia de cercetat.peste pata formatd in centrul hdrtiei de
fiItru, se adaugE o picaturd de acid azotic concentrat. in jurul
picdhuii, pe hartia
de filtm apar mai multe cercuri concentrice de diverse culori, gaiber-rogu,
violet-albastru
gi la exterior verde, pr.ezenta culorii verzi caracterizbnd
biliverdina.
Capitotut EXPLORAREA
SISTEMaLU
DIGESTIV
in icterele hemoritice,
conlinutul prasmatic
de bilirublqa prehepaticd
este
4.2.7. Reaefia cu albastu de metilen
Material necesar:
eprubetd, solufie
de cercetat (bild diluatd sau urind.).
de albastru de metilen 2oZo, solutie
s. ExpLoRAREA
ULTRASONOGRAFTCA
A FICATULUL
VEZICULEI
BILL4RE,
P.4.NCREASUI,UI
$I
SPLI NEI
Introducerea
metodei ecografice
in practica
medicald a constituit o
rea'izare
cruciar[ h explorarea
neinvazivd
a aparatelor gi sistemeror
organismului'
Degi principiul
a rEmas acelagi, aparatura a devenit din ce in ce
mai sofisticatr
9i
performanti
astfel incdt imaginile obfinute la ora actualE au de
multe ori o claritate arlatondcd.
Elementele componente
are ecografurui
sunt:
transductorul ('.r:*rsductor
sau sonda), sistemul de analiza al semnaluiui,
40
capitolul EXPLoRAREA SISTEMULaI DIGESTIV
4)
4
1
l
prelucrarea gi amFlificarea
lui si sistemul de afisare a imaginii obtinute
(monitoml):
Prin ecografie abdominald se pot investiga in principal organele
prenchimatoase
-
ficatul, rinichii, splina etc. Se apreciazd dimensiunile, forma,
aspectul parenchimului,
dispozigia vaselor, leziuni focale - chisturi, abcese,
tumori, coleaii lichidiene). Se pot analiza si organe cavitare ca vezica biliar5"
vezici urinard (dimensiuni,
perete, continut, ptezenla de calculi, diametm
Iumen).
Ecografia este o metoda morfo-funcfionall de investigagie; ea folosegte
convertirea
ultrasunetelor in imagini.
tlltrasunetele
sunt unde sonore cu frecvenfd foarte mare (l-30 MHz), ce
depiqeste cu mult domeniul audibil (20-20.000H2).
Ele sunt generate de un cristal piezoelectric, care funcfion eazd, atit ca
emildtor
de ultrasunete (l/ 100 din timp) cAt gi ca receptor ( 99/100 din tirnp).
Atunci c.ind cristalul este stimulat p#tr-un impuls electric, el emite
ultrasunete.
Acestea strdbat
fesuturi
cu densitdli diferite qi pot fi partial
absorbite sau reflectate. Fasciculul reflecta.t este captat de catre acelaqi cristal gi
reconverlit in semnal eleckic. Prelucrarea computerizatr a semnalelor electrice
are ca rezultat generarea
de imagini.
Procesul de reflectare a ultrasunetelor este proporlional cu densitatea
tesutului strdbitut;
de exemplu tesutul osos reflecti pini la 80% din fasciculul
de US, astfel incnt structurile aflate dincolo de acesta nu pot fi vizualizate.
Principalul
avantaj este c5. metoda e total nenocivd gi practic lipsitd de
contraindica(ii
(cu rare excepfii). Ca dezavantaj trebuie menlionat faptul cd nu
toate structurile pot fi abordate unitar iar unele nu pot fi examinate ecografic
(plnm6nul
datoriti aerului confinut).
Analiza imaginii ecografice se poate realizain mai multe moduri:
Modul A (amplitudine)
foloseste un singur fascicul ecografic. Deoarece
se presupune
ea,viteza de propagare a fasciculului este relativ constant[, timpul
capitolut EXpLOMREA SISTEMULU DIGESTIq
scurs intre emiterea gi intoarcerea lui exprimd distanfa pe care a parcurs-o
fasciculul. Degi aceasta modalitate de investigar-e a fost deja depd9it6, ea poalo
fi utilE uneori ia cazuri izolate, perltru a diferenfia leziuni solide de structurl
chiitice (acestea apar ca o linie cu ecou posterior proeminent).
c apitolul ExP Lo MREA SI ST EM U LU I D I G EST II/
La nivelul ficatului pot f-r evidentjate atAt procesele patologice difuze
(hepatite, ciroze, steatozl hepatica) cAt gi procese relativ delimitate (tumori,
chisuri, metastaze)- (Fig. 7, 8, 9, 10, 1l)
Fig.6 Ficat normal Fig.7 Steatozd hepaticd Fig.8 Cirozi cu asciti
Fig.9Chist
hepatic unic Fig. l0Metastaze multiple Fig.llHepatom (cancer
hepatic)
\/EZICA BILIARA
ryB)
La majoritatea pacientilor, VB se evidentjazd ct ugurinfI folosind ficatul
drcpt fereastrd ecograficl. VB apare sub forma unui organ piriform, alungit sau
ovoidal cu structurd. hipoecogend sau transsonicl in functie de conlinut
(Fig.l2).
Se analizeazd perelii VB (grosime, eco_Eenitate, contur), dirnensiunile,
aspectul gi conlinurul.
Patologia VB poate include o serie de suferinte ce pot fi diagnosticate ecografic.
Colecistita acutd se datoreazi deobicei obstrucfiei printr-un calcul
inclavat in canalul cistic. Ecografic perelii VB apar ingrogati, hiperecogeni,
uneori cu dublu contur sau lichid pericolecistic datoritd inflamaliei parietale.
'.1
',t
I
t
t
t
i
5
I
{
I
46 47
Capilolul EXPLOMREA SIS'['L,,M U Lu t DI GL:J I I
y
VB este mlrita de volum gi adesea se identificd prezenla de calculi veziculari.
I-itiaza veziculari se evidenliazd sub forma unor imagini rotund ovalare, unice
sau multiple, bine delimitate, cu con de umbrd posterior, adesea mobile (Fig.
1 3).
Sludge-ul (noroiul) biliar constituie de fapt un amestec de cristale de colesterol
gi granule de bilirubinat de calciu ce conferd bilei o vAscozitate crescutd.
Tumorile veziculare benigne sau maligne sunt alte entitAli pentru
depistarea cdrora ecografia este metoda de elecf e. ',
Ciile biliare intrahepatice gi canalul coledoc pot fi evidenfiatc in sccfitrnc
oblicd dreaptd anterioar5. cu canalul coledoc situat anterior de vena potl[
Fig.la).
Elementele care trebuie cercetate sunt calibrul accstuia,
permeabilitatea Iumenului, aspectul pere{ilor.
Fig. 14 Calea biliard
principal6
1- CBP
2- Vena portl
Fig. 12 Vezica biiiar[ normald Fig. 13 Litiazd veziculard
FICATUL
Ecostructura ficatului trebuie sa fie omogeni, cu o ecodensitate usor mai
redusiin raport cu cea a parenchimului renal adiacent.
Ficatul prezintd patru lobi, drept, st6ng pitrat
9i
caudat. Lobul drept
hepatic este impdrfit intr-un segment anterior
9i
unul posterior de cdtre vena
hepaticd dreapti.Lobul stdng este subimpdrlit intr-un segment medial
9i
unul
lateral de cdtre vena hepatici st6ng6, partea ascendente a venei porte stAngi
9i
ligamennrl rotund.
La nivelul lobului drept se evidentiaza vsna porta cu doi dintre confluenli
(vena splenicd gi vena mezenteric[ superioard). Diametrul acestor vase se
apreciazS cu pacientul in decubit dorsal gi inspir forpt; calibrul lor cregte in
hipertensiunea portal d.
Diferenlierea ramurilor venei porte de venele hepatice se poate face cu
ulurinfE
finind
cont de faptul c6, in timp ce ramurile portei scad in diametru
spre periferie ca urnare a distribuirii acesteia in ficat, ramurile venei hepatice se
mdresc in diametru spre periferie, prin colectarea progresiv6 a venelor mai mici,
tributare ei. De aceea porta gi ramurile ei sunt mai bine vizualizale central, in
timp ce venele hepatice se vizualizeazdmai bine periferic, sPre versarea in vena
cdvi inferioard.
Ecografic, ficatul poate fi irnparfit in 8 segmente, utile pentru identificarea
gi localizarea precisd a diferitelor procese patologice.(Fig. 3, 4, 5, 6)
Lobul stdng cuprinde segmentele 3 si 4, segmentul 1 este Iobul caudat
9i
segmentul 2 lobul pitrat. Lobul drept, in firnclie de incidenla tansductorului
9i
folosind ca repere venele hepatice, VCI, ligamentul rotund
9i
vezica biliara,
include segmentele 5, 6, 7, 8.
Fig. 3 Segmentele ficatului
(dupd Atlas der Ultraschallanatomie, Thieme 1988, S. 207, Abb.4 from
Lougmire and Tompkins: Manual of liver surgcry, Springer, New York l98l).
A. B.
Pig. 4 Segmentele l, 2,3,4 ale ficatului
A. imagine ecograhcl
B. imagine oblinutd prin rezonanfE magnetici nucleard (RI\{N)
Fig.5
Segmentele 1, 8 aie ficatului
evidentiate ecografic
IVC= vena car,5. inferioard
It[
=
vena hepaticd medie
L= \'ena hepatica stingl
R
=
vena hepatic[ dreapd
44
45
PANCREASUL
Pancreasur
este localizat
retroperitonear
gi se poate evidentia cu pacientul
?n decubit dorsal' in sectiune sagitald, plasand transducerul
ra cali'a cm sub
apendicele
xifoid. El apare ovar in secliune, cu criametrur anterioposterior
mai
mare la nivelul capului gi mai redus la nivelul cozii, in relalie stransd cu vasele
mezenterice gi vena splenici. prezenla
gazeror in stomac, duoden sau coron
impiedicd vizaaliz-area
pancreasului.
(Fig. I 5, I 6)
In cazul unor obstructii ale canalului pancreatic principal (Wirsung)
prin
calculi sau tumori
ale capului pancreatic,
canarur se diratd gi devine net vizibil.
Fig. 15 Pancreas
Fig. f6 Pancreas dilatarea canalului \\rirsung
Ecografia poate decela prezenla
uncr inflamalii ale parenchimului
Piutcreatic (pancreatitd
acuri). abcese sau revi.rsate peripancreatice,
tumori etc.
SPLINA
Trebuie examinatd
cu pacientul
aflat in decubit lateral drept, cu braful
stang ridicat deasupm
capurui, in inspir forfat, deoarece in condifli normare este
acoperitd
de rebordul
costal st6ng.
Fata viscerald
a splinei este in raport cu rinichiul st6ng
pancreasului.
Splina are form5 ovoidald
sau de semiiun5, cu un ax
l1 cm gi ecogenirate
normall. (Fig 17, 1g)
v up'.atur E,rf LUr(AftEA SI STEMIIL U DIG ES TI V
o atenfie deosebit'
trebuie acordati integritdrii conturului
splenic, a
gapsulei splenice in special la pacientii
care au suferit traumatisme
abdominare.
La acegtia este necesard explorarea
ecograficd
in dinarnicE a splinei, deoarece
deoarece se pot complica cu hemoragii
masive care pun viafa in pericor.
Fig. 17 Splina
Hemoragii inlraparenchirnatoase
(sdgeata
dubld) gi colectie perisplenici
nedialS (sd.geata
simpll)
Fig. l8 Splenorregalie
6. EXPLORAREA
FUNCTION.{|_A
A PANCREASULUT
EXOCITIN
6'7' Exproararea
funcfiei pancreatice
prin teste enzimorogice
sanguine gi urinare
Teste sanguin
gi cu coada
lung de 10-
1 .Determinarea
amiiazemiei
formarea de dextrine,maltozd
si
amicionuiui.
prin metoda Wolgemuth,c
dte se bazeaza pe
glucozd pr-in acliunea
aurilazei asupra
FI
li
48
49
capitolul EXPLoRAREA SISTEMULUI DIGESfiV
2.herminarea lipazemiei, care se modifici paralel cu amilazemia,
modificarile sale fiind insi de mai lungd duratd.
3.Deterrrinarea tripsinerniei prir-r metoda Lundh, care urmdregte acliunea
proteoliticd a tripsinei asupra unor substraturi sintetice gi prin tehnici
imunologice (inclusiv radioimunolo gie).
Deterninarea
amilazei din urinE (metoda Wohtgemuth)
Tehnica de lucru: Se ia un stativ cu l0 eprubete in care sercalizeazd
dilulii crescinde de urini. deci gi de amilazd pe care acesta o confine; astfel in
prima epruffi se pun 2 ml urin5" in celelalte 9 cAte lml de solufie clorurl de
sodiu 0,9(ser fiziotogic). Din prima eprubetd se ia lml urin[ gi se pune in
eprubeta a 2-
4
se amesteci gi din acest amestec se ia lml gi se trece in eprubeta
a 3-4 gi aqa mai departe; din ultima se amnce lml de arnestec. Se oblin
urmdtoarele dilufii: l/l; 1/2; l/4; l/8; t/16; t/32; 1164; l/128; l/?56; l/512.
Apoi in fiecare eprubeti se adaugd cdte 2ml din solufia de amidon loioo
(adicd 2mg de amidon), se agit[ qi se lasl la termostat la 370C, tirnp de 30
minute. Dupd. acest timp, eprubetele se rdcesc la un curent de apd, se adaugd in
fiecare cdte34 picituri solugie de iod iodurat. in eprubetele care confin amidon
nehidrolizat apare o coloralie albastrd (reacfia de culoare a amidonului), iar cele
care confin amidon hidroliz:t, coloralia nu apare. Se noteazi ultirna eprubetd in
care conlinutul este incolor. Rezultatul se exprima in unitlli Wohlgemuth. O
unitate Wohlgemuth este cantitatea de amilazA ce poate hiciroliza lmg amidon
in 30 minute la370C. Cum in fiecare eprubetd s-au introdus cdte 2 mg amidon,
inseamnd ci. in eprubeta noratd eista 2 unitafl Wohlgemuth de amilazd.
Dacd ultima eprubetd incolord este a 5-a, dilulia amilazei este de pi
cum in aceasti dilufie se gesesc 2 unitagi Wohlgemuth amilazd, in
nediluatl vor fi 2xl6= 32 u.W.
Determinarea
amilazei se face din urina pe 24 ore conserv'at[ cu toiuen,
deoarece valorile diferd mult in porliunile separate.
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULU DIGESTIY
Valorile normale ale amilazei:
'
in ser
-
16
-
32 u.W:
in urind - 32
-
64 u.W.
Rezultate patologice se intAlnesc in pancreatitele hemoragice, afectiuni
care prezintd o cregtere rapidd gi foarte pronunlati. a indicelui diastazic
sangvino-urinar, pAni la 1000
-
3000 u.W,
9i
in pancreatitele cronice' unde
indicele diastazic sangvino-urinar este in general foarte scdzut, ca o expresie a
unei hipofuncli i glandulare.
6.2. Explorarea funcfiei pancreatice exocrine prin teste coprologice
Examcnul macroscopic gi microscopic al scaunului
itt vederea recunoagterii unei insuficienle pancreatice, examenui
scaunuiui reprezinG un test preliminar de cea mai mare importanld. Scaunul
//
abundent, plstos, de culoare gaibend desch-isd, sau lutos, cu aspect unsuros si
miros rAnced, sugereazi prezenta steatoreei. Dacd la aceasta se mai adaugd
piezenla resturilor alimentare nedigeiate, a fibrelor musculare intacte
(creatoree), gi i:eacfia alcaliad a scaunului, se tealizeazd tabloul coprologic
complet al insuficienfei pancreatice
La examenul microscopic apar numeroase picaturi de gr[sime, care se
coloreazd cu Sudan III (gr6simi leutre). Fibrele musculaie se evidenliazd prin
coloraqia Lugol, iar granulele de glicogen se evirienliazi cu reactiwl Schiff'
Pentru aprecierea funcgiei Iipoiitoce a pancreasului se utiiizeazi testul cu
grd.simi marcate cu lod 131. El constd in administrarea trioleinei, care trebuie sd
fie <iigerati in vederea absorbliei, digestia ei facandu-se aproape exciusiv de
citre lipaza pancreatica. Se um[reqte absorblia acestei substante radioactive,
apoi se administreazd un acid marcat care se absoarbe ca atare
9i
se urmdreqte
din nou curba absorbfiei. Disjunclia celor doui curbe de absorblie trlcieazd
insufi ci enf a secretorie pancreatica sub raportul lipazei.
1/16 pi
urina
5t
Recent grdsimire
marcate cu Iod 13 r au fost inrocuite cu grdsimi
marcate
cu c 14, intuc6t primere
suferd o deharogenizare
precoce in stomac
Ei
duoden,
falsificAnd
rezultatul.
6.3. Alte metode de investigatie
a pancreasului
Examenul
radiologic
Laparoscopi
^
Tomografia
Examenul
citologic a! sueului duodenal
Ecografia
abdominala
7. EXPLORAREA
FUNCTIEI
MOTORII A TUBULUI DIGESTIV
7.1. EXPLORAREA
MOTILITATTI
ESOFAGTENE
ltlbLrriri
dc rnotiritate
esofagiand.
Aparatura forositd constd intr-un registrator
rrrultic'nal
de presiune,
traductoare
de presiune gi tuburi de porivinil (diametru
intc't de l-I,5mrn);
mai pulin utilizate sunt balonagele
mici cu tub deschis Ia
capdtul
opus gi aparatere
miniaturale electronice. pentru
o inregistrare
corect5,
se folosesc cel putin trei tuburi de poli'inil, sudate intre ele, fiecar-e av6.nd un
orificiu lateral
fird varf, distanla dintre orificii fiind de 5cm; astfel, se fac
conectate
la inscriptor prin
intermediur
traductoareror
de presiune.
concomitent,
pe un'r dintre canarele aparatului se inregistreaz.
miqcdrile
Capitolul EXpLORAREA
SISTEMAL UI DI GESTI V
respiratorii
cu ajutorul unui pneumograf.
Ansamblul ceror trei tuburi este
intrcrdus pe caie nazard sau bucald in stornac, dimineala,
'pe
nemdncate.
Apoi
'bolnavul
fiind in decubit dorsal, tuburile sunt retrase in trepte de 0,50m prin
SEi in esofag qi in cele din urmi prin sES; se determind presiunea
bazard gi
rdspunsul la degluti{ie are celor doud. sfinctere gi corpurui esofagian_
Graficeie
de mai jos
ilusrreazd
valorire normale ale presiunilor
inregistrate
la cele trei
nivele amintite in timpul manometriei esofagiene.
Fig' 19 inregistrarea
manometrici
a presiunii intralurninale
Ia nivclul
corpului esofagian (trei catetere cu errificiile la 5cm depirtare): cloub coutr^ctii
rr'mare apdrute ca r'Lspuns la cieglutitie (D) (stanga), o contractie sccu.<llrr.l,r
(mijloc)
9i
alta te4iari (dreapta).
La nivelul sfinc-rerurui
esofagian
superior (sES) inregistrarea
manornetricS. a presiu*ii
se rearizeaz.d cu trei catetere plasate in: faringe, SES gi
respectiv esof,agul proxima!-
Nonrral, contraclia
faringiand secundari degrutrliei
(D) are loc concomiient
cu lelaxarea sfincterului (a cdrui presiune coboard ra
nivelul celei bazale esofagiene) gi continud in esofagur proximal cu o contractie
primari.
'D ic
l!
i
deoEoft 5
apo*c
il r
m .-.:.__ .^.tL
i
)t . _fL.
-aEi
-jL
-i-
hmf,
Ea
I-
Era
F
Eb
+
52
53
capitotut EXpLoRAREA
,ISIEMULUI DIGESIT?
Fhrb tD
9:or +
$ ot*_t_
n
fr-v*
$ ii--"'t*
hrP
's:*
Fig'20
lnregistrarea
manometricd
a presiunii intraluminale
ra niverur SES
La nivelul
sfincterurui
esofagian
inferior (SEI) inregistrarea
manomekicd
a presiunii
se rcarizeazd,
cu trei catetere plasate in: stomac, sEI gi respectiv
stomac'
Normal
relaxarea
sfincterului
are roc inaintea ajungerii contracjiei
esotagiene
ca rdspuns
la deglutilie (D). Dupa relaxarea sfincterului are loc o
contracfie
.
*"0
rD
Fs-
:'c
r
Ji
13 rt
-'lL*.
'r r!
s I-,lk
-L u'
{ .:-
I /,i
;,;t,l;
Fig'21
inregistrarea
manometric'
a presiunii intraluminare
ra nivelur SEI
Examenul
radiorogic
reprezinti
metoda de examinare
a esofagului
cea
mai raspdnditd'
cca mai important.
9i
cea mai pufin agresiv..
Ultimere decenii
au adus
mari progrese
in domeniul
echipamentului
de radiodiagnostic
(amplificator-intiiritor
de imagine, radioscopie
terevizatd., radiocinemat
ografla
etc);
imaginile
radiologice
pot n inregistrate
li
pe banda magnetica
(magnetoscop)-
Substanga
de contrast
se administreaz5
sub formd lichid[
(permite
mai bine aprecierea
reziun'or
morfologice),
sau sub formd de pasti
(pentru
studiul
peristaltismurui).
Examinarea
radiorogici.
a esofagului
trebuie
ficutd in timp'l
degrutigiei,
intre degrutilii
9i
in diferite pozilii:
ortostatism,
decubit
dorsal,
Trendelenburg,
pozilie aplecat.
CAP itO[UI EXPLORAREA
S TS TEMUL I]I DIG ES TI V
Radioscopia
simplii
sau televizatE
silueta
esofagului
gi sterea rnediestin:F4
intregului
organ gi raporturile
sale de
mediastinale-
apreciazd
peristaltica
esofagiantr,
radiografia
permite
viatalizarca
vecindtate
cu celelalte
orsare
cinefluorografia
este o metodd
de investigalie
radiorogicd
de mar.e
utilirate
in aprecierea
tulburdrilor
de motilitate
ale esofagului.
Examenur
endoscopic
este indispensabil
unui diagnostic
precis
al
afecfiunilor
esofagiene.
Fibroendoscoapeie
flexibire pot fi'niza informa;ii
exacte
cu privire
ra tonusur
sfincterului
esofagian
superior, aspectur
mucoasei
esofagiene'
al lumenului
esofagian
gi peristaltica
esofagiand.
Este o metod. de
investigafie
ce serve$te gi scopuriror
terapertice
(indepdrtarea
corpilor
strdini,
sclerozarea yaricelor
esofagiene,
diiatarea
stenozelor
esofagiene).
7.2 EXPr,ORAR_EA
Nf oTiLIrATil
GASTRTCE
Examenur
radiorogic
oferS informafii
valoroase
asupra motiliialii
gastrice'
prin
administrarea
de surfat de bariu; examenur
nu exclude gi
posibilitatea
d'e a wruri'a aspectur
rumenurui
gastric,
cu eventuara depistare
de
leziuni
ale mucoasei gastrice.
se mai poate utiliza metoda prrinzului
baritat, ce
se evacueaza
normar in2-4 0re, intarzierea
evacuarii put6nd duce la decelarea
stenozei piiorice'
se irnpune
in prealabil
intreruperea
medicafiei ce influenleazE
motilitatea gastricd.
(anticolinergice).
Radioscopia
gastricd
furnizeazd
astfel informalii
despre aspectul
mucoasei
gastrice gi despre peristaltica
stomacului.
Radiografia
gastrici
aduce informa{ii
ce compreteazd
investigalia
radioscopicd
gastric4
ea permiland
o mai bund viztarizare
a aspectelor
de
morfologie
gi peristaltica
gastrica.
54
Radiocinematografia
permite studiur in dinamicd al conturului
gastric
ai
poate evidenlia turburEri are motilitigii gastrice
in stadii incipiente,
erement
de
mare importanfe pentru
diagnosticul
precoce al multor afecfiuni gastrice.
Ecografia gastrici,
metodd pe deplin neinvazivi,
permite
stud.ierea
evacuirii
unor pranzuri
test gi vizuarizarea
contractiiror
gastrice.
Acest examen
poate
fi repetat dupi necesitifi.
Manometria
gastrici
constd in misurarea
presiuniror
intraluminare,
prin
recurgerea
la catetere pozifionate
sub control
fluoroscopic.
Astfel au fost
descrise
trei tipuri de unde contractile:
' tipur I' de micr amplitudine,
ce corespunde
unei presiuni
mai mici de
5cm apd, cu frecvenga
de 3iminut, ritmice sau aritmice,
av6nd durata de 20
secunde gi semnificAnd
contracfii
de mixicd;
.
tipul II, cu amplitudine
mai mare, durata de 20 secunde,
ritmice sau
aritmice,
avind semnificatia
de unde de evacu
unde
,,de
foame,,i
..-*t"-
""
qrue
ue evacuaxe;
acestea se pot inregistra qi ca
.
tipul
III, care constituie
un fond contractil,
peste care se suprapun
cclelalte
doud tipuri de contracfii;
ele au ampritudine
micd, presiunea
inrcgistrar'd
fiind sub l0-15 cm apr gi durati foarte variabild (intre 30 secun,ce gi
clilevu
nrinute).
Aceste unde reprezintd
modificdri
ale tonusurui gastric gi traduc
in rnicd masurd. activitatea
motorie gastrici.
Electrogastrografia
constd.
in inregistrarea
activi*rii
erectrice
a
stomacului,
prin apricarea
de electrozi pe stratul muscurar.
Astfer, se constatd
o
activitate
ritmicd,
cu descerciri
ciclice de potenfial
electric (.,ritm
electric de
baz.e"),
in corelalie
cu undele contractile
tip I gi IL
Endoscopia
gastriei
este o investigalie
extrem
de valoroasd,
indispensabill
in precizarea
diagnosticului
in numeroase
situalii. Ea dd
informafii
despre
modificdrile
structurale
gi de peristaltici
ale stomacurui,
oferind gi posibilitatea
prelevirii
de fragment
bioptic, a intervenliei
terapeutice
(extragere
de corpi strdini,
hemost,za
in situ prin electrocauterizare
etc) gi a
Capilolut
EXpLORAREA
SIS TEMaLAI
DIGESTI1
stabiririi
eficacitdlii
tratamenteror
administrate(F
ig-22),
Frccvent
erdoscopia
gastricS
(gastroscopia)
este compl
etatd de duodenoscopie
qi j ej uno scopi e.
Fig. 22 Endoscopia
eastrici
Dacd
meioda expioreazd
hactul digestiv
superior
se nume$te
esolhgo-
'eastro-duoden
scopie;
exproiarea
pe cale anal
, retrograd'
a intestinuiui
gros
.se numegte
colonoscopie.
Instrumentele
de endoscopie
au fost
folosesc
exelusi,r,
cele
fl exibile.
rigide
sau flexibile;
in prezcrrl
se
Lidiferent
de tipul
de endoscop,
el este prevdzut
cu rrrmalonrere
comDonente
:
-
o sursd de lumind
rece incorporat6
gi cu conectare
extemd;
- o surs,
-
pompa
pentru
insuflare
de aer ce asigurd
cistensia
segmenfului
digestiv
examinat
prin canale
de aer;
- colrtacte
specifice
are traseurui
ruminos
care servesc
examinrrii
video si reaiizirii
de fcrtodocumente
(imagini
foto, video etc);
-
butoni qi caaale
de apa care transporti
apa gi secrefiile
de aspirafie;
- sistemul
optic io.-mat
din: obiectiv,
ocular,
sistemur
de conducere
a luminii gi imaginii
erc.
:*
56
57
Capitolul E)(PLORAREA S ISTEM ULUI DIGES TIV
- cana{ul
de operafie
-
biopsie, ce permite introducerea unor accesorii
operatorii: pensede
biopsie, periuli de citorogie, pense de extraclie a corpuriror
striine, ace de injectare,
electrozi pentru electrocoagulare, fibre ce transpor.td
lumina laser penhr laseroterapie,
ansa de polipectomie etc.
i"
"""uf
mdoscopiei
modeme (videoendoscopie),
existd, sistemul de
procesare
a imasinii pe ecranul monitorului gi conectarea la computer.
clasificarea
endoscoaperor
este complexd gi utilizeazd mai multe criterii:
l. dr@paciengi:
- endoscoape pentru adulli sau pentru copii;
2. dupi segmentul examinat:
- panandoscop
dedicat examenului tubului digestiv superior;
- duodenoscop
pentru examenul cdilor biliare interne gi externe,
examenul pancreasului
conjugat cu examenul radiologic;
_
co[onoscop;
reclosigmoidoscop.
3. dupi scopul investigdrii endoscopice:
- endoscopie
diagnostica;
- endoscopie
cuplat[ cu examen ecografic (echoendoscopie);
- endoscopie
cu utilitili terapeutice (intervenfionald);
Endoscopia
este astdzi o metodd de investigare modema ce se poate
practici in stare de intemare sau ambulator; in ambele sitr,ralii este nevoie insa
de:
a. un consimfimant
al pacientului
b. o pregitire
a pacientului, fiind vorta de o investigalie invazivd.
Presatirea pacientului
presupune un set de mlsuri generale:
-pregatire
psihotogicd;
-prohlaxie
antibiotic{
-igieni dietericd ( post
);
-preanestezie,
anestezie
locald;
-monitorizarea
func,tiilor fiziologice ( oximetrie, EKG, TA
);
Capitotut EXpLORAREA
SISTEMaLUI
DrGES TIv
'
-medicafie adjuvantd ( substanfe de contrast, antispastice etc.).
,'
Endoscopia capsulari reprezintd ce! mai mo*.rn tip de endoscopie.
Se
efectueazd cu ajutorul capsurei (piruld) endoscopice (Fig. 23)care se substituie
endoscopului
tubular flexibil. Capsula reprezinti elementur
,, migrator,, care
cdl5toreqte in tractur digestiv, receplionand doud imagini pe secundd timp de
g
ore - cAt dureazd testul.
Fig.23 Capsule endoscopice
capsula endoscopicd
conline in interior'n sistem video tip carrrere de
pr:eluat semnale, baterii de alimentare, leduri, precum gi o antena de transmisie a
undelor de radiofregventa. piiula
este ingurgitatd de pacient sub observatie
medical5' (timput I), qi ea este componenta emifatoare de semnale video.
Componenta receptoare este reprezentati de un dispozitiv cu senzori speciali
fixat pe abdomenul pacienfalui care preia senrnalele emise. Datele sunt stocate
gi traasmise la un sistern computei care le proceseazL. pacientur
trebuie sd
revind la laborator pentru
,,citirea'' rezulratelor gi interpretarea soiturui (timp*l
II)' Indicafiile endoscopiei capsulare se adreseazd pacienfilor care nu supond
manevrele endoscopiei clasice.
Aspectele endoscopice care pot fi vizualizate ra niverul stomacurui sunt
in mare parte asemrndtoare cu cere de la nivelul celorlalte segmente ale tubuiui
digestiv gi sunt standardizate din punct de vedere ai terminologiei.
59
, p,!,D)7f
vLUt UtVLLtIly
.i
Lumenul poate fi:
- Normal: stomacur gol este colabat, iar vizibilitatea
intragastricd. este
dificih. Dupd insuflafie, vizibiiitatea cregte. (Fig. 2a)
Fig,24 Stomac normal
- Mdrit: destins (trecitor, prin
_insuflafie
cu aer); dilatat (datoritd
hipotor:iei peretelui sau obstrucliei distale);
- Diminuat: micgorarea lumenului poate fi:
.
parfiald: ingustare reversibild prin contraclie (este o inqustare
func{ionald fiziologicd apdrutd in urma undei peristaltice sau confiacfiei
sfincteriene fiziologice);
spasm (este o ingustare func{ionala nefiziorogicI in
cazul cdreia relaxarea se produce cu spasmolitice; apare la nivelul antrului
piloric, la persoanele tensionate);
' totalS.: stenozd (ingustare permanent[ a lumenului
sau
sfincterului piloric); obstrucfie (ingustare totald sau,
Ba4ial5
printr. I
care nu
line
de lumen).
Stomacul poate prezenta:
.
hemie sau prolaps;
I
I
li
60
1:
au
std
6l
Capito lul EXpLORAREA
S I S TEMaL U I D IG ES TI
y
Peretele gastric este caracteri zat d.e:
\
'
elasticitate: normard (cdnd motilitatea este sponta'i gi apar modific'ri
ale confurului pro'ocate
de undere peristaltice,
atingerea cu fibroscopul
sau
insuflagie); diminuatd (p.in insuflatie, cicatrice,
fibrozd sau infiltratie
neoplazicd);
'
distensibiritatea:
este dependentd de elasticitatea
pereliror gastrici.
Peristaitica stomacului poate fi:
'
normal': cand undele pornesc de la nivelul corpurui stomacurui spre
pilor;
.
diminuati: dupd vagotomie sau dupd antispastice
.
accentuatd: cu unde ample gi frecvente aplrute din zona proximald.
a
stomacului;
'
retrogradS.; apar cortraclii propagate in sens invers ce duc la reflux
gastroesofagian
(Fig. 25)
Fig.Z5 Refiux gastro-esofagian
cu nuanfi rogie-roz. Culoarea depinde de
de iluminare, <iistanfa de observare gi distensie. Stornacul
palidd, mucoasa are un luciu specific.
pliurile
caracteristice
fieclrei regiuni gas-,rice. Nu ex
Capitolul EXPLORAREA SISTEMaLU DIGESTIV
diferenfe de culoare intre mucoasa corpului gastric
$i
antru sau intre antru gi
bulb. Mucoasa esofagiand este mai palidd decAt cea a stomacului.
'
in-flamatii: (gastritn) modificdri difuze ale mucoasei date de hiperemie,
edem
9i
exudat (Fig.26);
'ulcerati: cind existd multiple defecte subdenivelate inconjurate de un
halou hiperemic (Fig. Z7);
'congestionatii; hiperemie, edem
9i
exudat- Mucoasa este rogie, tumefiati
gi acoperiti de exudat mucos de culoare albi sau galbend
Fig.26 Gastriti I"ig.27 Ulcer gastric
Modificdrile protruzive ale mucoasei sunt reprezentate de:
'
pliurile gastrice: normale (au orientare de-a lungul micii curburi qi in
refea la nivelul curburii mari gi celor doul fe!e), qterse sau absente (in caz de
supradi stensie sau atrofie mucoas[)
'
polipi: sunt protruzii circumscrise, sesile sau pediculate ale mucoasei.
Pot fi izola{i, grupa{i sau diseminafi (in caz de polipozd), adenomatogi,
hiperplazici sau carcinonratoSi. (Fig. 28)
'
tumorile pot fi; submucoase, polipoide, vegetante, ulcerate.
62
Capitolul EXPLORAKtuI SIS TEMALU DIGESTTI/
Fig.28 Polip adenomatos
INDICATILE ENDOSCOPIEI GASTRICE
a- stdri a:remice ( feriprivd etc.
);
b. disfagie, odinofagie ( dificultate ?n deglutilie, insofitd de dtu-ere
);
c. dispepsia ( durere sau disconfort abdominal asociate cu greala,
vom5, regurgitalii
)
d. helicobacterpylori;
, e. suspiciune UG, UD, polipi;
f. tratamente cu aspirin[ sau alte AINS;
ii
I
.t
-1
-!
.;
i
:.j
1i
o
5'
h.
i.
j.
k.
t.
m.
n.
o.
stomac operat;
gastrite erozive cronice, acute;
pirozis, reflux esofagian;
varice escfagiene ( ciroz[
);
durere toracicE. inferioarE
-
de diferenliat de boald coronarianl;
hemoragie digestivd ( melen6, hematemezd
);
achalazia cardiei ( lipsa de relaxare a SEI
);
screening-ul pentru adenocarcinom gastric;
esofagitl medicamentoas5. sau caustici ( ingestie voluntarA
)
7.3 EXrLoRAREA
MorrLITAln
mrnsrNALE
in clinicd se forosesc
o serie de mijroace de investigalie
a funcliei motorii
a intestinului.
Examenur
radiorogic
este uri procedeu
de mare utilitate, el put'nd
fi
aplicat in mai multe moduri, astfel:
' Examenur
baritat ar intestinutui
subfire utlrizeazd.
tehnica
radiologicd
a prdnzului
baritat, servind diagnosticului
calitativ al tranzitului
intestinal'
Prin aceasti
me10dd, se poate pune in evidenfd un hanzit accelerat pe
anumrte
segmente
are intestinului,
sau pe intreaga rungime a acestuia, ori din
contri, poate evidentia
un trarzit incetinit.
'
Testur cu markeri radioopaci
pentru tranzitur
colic este ut'izat
pentru
aprecierea
cantitativS
a tranzitului coric, totar gi segmen.rar.
cele mai
,
utilizate
metode in prezent
sunt cele car se bazeazi pe administrarea
de
markeri radioopaci
gi pe efectuarea
de radiografii
abdominale
ra intervare de
timp prestabilite.
Markerii
radioopac.i
sunt arcatuifi din mateiel inert cu
dimensiuni
de 3mm, cu aceeagi form[ sau cu forme diferite.
'
Defecografia
examineazd
actur defecatiei,
permiland
precizarea
de
diagnostic
in anumite
situalii (incontinen{a
rectaid, plangeu perineal cobori!
ulcer rectal solitar etc).
Manomefria
intestinurui
subtire poate evidentia acti'itatea
motorie ra
diverse
nivele
ale intestinului
sublire gi mdsoarr frecvenfa gi amplitudinea
undelor
de presiune
produse prin contracfia
muscuraturii
netede parietare.
cel mai frecvent
se utilizeazd
catetere perfuzate
cu apd
fi
conectarc Ia un
manometru
extern,
de reguld fiind forosit un grup de
g-10
catetere cu diametru
de 0'8mm gi deschidere
lateralS, care sunt grupate
in jumr
unui miez, ce alunecd
de-a lungul unui fir ghid.
Se fac inregistrdri
de presi'ne
simultan, la diverse
nivele din stomac
ai intestin.
tn regiunea
anfro-duodenai',
cateterele preiau
informagii
de presiune
la fiecare centimeku
distaniE, iar in intestinur subfire la
54
Capilol uI EXpLORAREA
S IS TE MUL A r DIGES TI V
10 cm' distanta.variali'e
de presiune
sunt inregistrate
pe h'rtie sau redate pe
ecran' Manometnil
este introdus
cu ajutorul
unui endoscop,
pozilia
sa fiind
controlat,
radiologic.inregistrarea
dureazd 3 ore, dupd care pacientur
ingera un
pranz test, apoi se urmaregte
traseul manometric
postprandial
inca 2 0re.
Aaaliza
manometricd
Presupune identificarea
complexelor
motorii
migratorii (CMM),
originea gi propagarea
lor, caracterul
lor.
Manometria
colonurui
se rearizeazdin
mod asemin'tor,
dar cateteruJ
se
introduce
cu ajutorul colonoscopurui.
Dez-arzantajur
metodei constd in faptul ca
pregdtirea
colonoscopi
ei poate modifi ca motilitatea
intestinului
gros.
Manometria
anorectarS
este mult utilizatd
in practica
medicard
gi in
cercetare'
se inregistreazS
presi,.mea
din divene regiuni ale canalurui
anar gi
ampulei
rectale gi simurtan, activitatea
eiectrici
a sfinctereror
anare intern gi
extern.
Scintigrafia
intestinall
fcrlc,ssgls administrarea
de particule
marcate cu
Tcle, urmatd de consumarea
unui prdnz test. Tranzifur
intestinal se urmdrepte cu
gainmacamer4
subiectul
fiind in decribit dorsal, timpul
mediu de tranzit in
aceasti
metodd fiind de circa 200 rninute. pentru
un prdnz solid, timpul ilc
tranzit ar intestinului
subfire vanazade
ra r,5 la 6 0re. se pot utiriza gi tchici
care folosesc marcarea dubrd a unui pranz arimentar,
soridere fiLrd marcate cu I
13r, iar lichidele cu Tc
gs.
scintigrafia
coronu!ui
este mai rar utiiizatd, datoriti dificultdlilor
tehnice'
Evacuarea ileonuiui
in colon se evidentiazd
prin administrarea
de
alimente
marcate cu techne{ium
gi pdn intubarca
coro'urui qi administrarea
unui marker radioizotopic
transileal
in colon.
Testele respiratorii
sunt teste modeme, ut'e in investigarea
diferiteror
afecliuni gastrointestinare.
Indirect, testul respirator
cu hidrogen poate evalua
tranziful
orocecal, bazandu-se pe fermentarea
glucideror
neabsorbite
la nivel
intestinal,
hidrogenur reprezerrtand
unul din din produpii acestui proces de
fermentafie.
o parte din hidrogenul rezultat
se erimind prin tranzitur gazos, iar o
65
capitotul EXpLoRAREA
SISTEMaLUI DrGES TIV
alta
-
in aeml e4piral
Timpul scurs intre momentur ingestiei unui grucid
neabsorbabil
gi momentul
cregterii concenrra{iei
de hidrogen in aerur expirat
reflectd viteza'de
tranzit
orocecar. in mod obignuit, se foroseqte lactulozd, care
nu se absoarbe'
Este o metodd ugor de aplicat gi ieftina" care poate fi asociati
altor mijloace de investigafie
a motilitilii intestina]e.
Electromiografia
intestinari
consti in inregistrarea
potenlialeror
electrice
Ia diverse nivele ale pereterui
intestinal. Este o metodd greu de utilizat
in practici'
fiind laborioasa.
krformaliile
furnizate de aceastd metodd se pot
obgine mai simplu prin manometrie.
in sala de rucriri practice
se urmdregte studiul motilitdtii intestinale pe
lragmente
izolate de intestin de cobai sau gobolan.
Material
necesar:
animale de experienfi, baie Jaquet sau baie de organ
izolat, kimograf,,
pense,
foarfeci, pldci
petri,
solu[ie Tyrode, seringd., sol. de
acetilcolind
l%oo,adrenalini
l%,histamind
loloo,clon:rd de bariu l%(Fig.Z9).
,
Tehnici
de Iucru:
Baia de organ izolat a baii Jaquet este format' dintr-o
baife de sticlE cu o capacitate
de l'mr. in baia Jaquet se gdsepte apd carda la 37.
C' care este menlinutd
Ia aceastd temperaturi
prin intermediul unei rezistente
electrice'
in partea inferioard
a biifei, se gd.segte un orificiu prin care se poate
introduce
solufie
Tyrode,
incdrzitd ]a 37' c prin trecerea printr-un schirnb[tor
de cElduri
spiralat'
Tot aici, se afld un tub prin care este barbotat aerul necesar
oxigenarii
soluliei
Tyrode, precun gi un mic cdrlig de care se va prinde unul
dintre capetele
fragmenturui
de intestin, lung de 2-3cm (ireon terminar de cobai
sau g0bolan'
sau duodsn
de gobolan)
prelevat imediat dupd sacrificarea
animalului'
Acest fragment
de intestin este regat ra cele doud extremiEli cu cdte
un f,'de af4 dintre care unur va fi mai scurt, servind pentru prinderea carliguJui
din bdife' iar ceiilalt
mai Iung este regat de o penifd inscriptoare,
ce va inscrie
pe kimograf
conhacfiile
fragmentului
de intestin. se obline o tensionare
conlenabili
a fragmenturui
de organ cu ajutorui unei mici greutili piasate pe
unul din bragele p6rghiei
penigei.
Este necesar ca sorufia Tyrode din interiorul
capitotut EWLORAREA
SISTEMULUI
DIGESTI\
cedilei sr fie permanent oxigenatd, intrucAt lipsa de oxigea produce o scddere a
tonusului
si apoi a ritmurui migcdrilor intestinaie.
Se agteapt6 cirea 30 minute
pen'fu ca eventualere contarctii
spontane ale fragmentului
de intestin sd dispara"
dupi care se introduc in partea superioari astfel inc6t sd se oblind anumite
concentratii
in sorulia Tyrode din baifa. Dupd oblinerea efecturui, este necesard
indep[rtarea
substantei gi inlocuirea
soluliei Tyrode din baifd. De obicei, dup6
oblinerea unui efect gi inlocuirea soluliei din cuvd, se poate repeta incercarea cu
aceeasi substanld sau cu alta, Ia un intenal de 3_5 minute.
Se administreazd.teptat:
histamind l_Sy/*,lde solufie Tyrode, se a$teaptd
2-3 minute, se spald, apoi se adaug' acetilcolina 1-2"y/mr de sorufle Tyrode din
beifd, dupe care se spali preparat.r.
Se mai ad.augd ulterior crorurd de bariu
100-200.viml de solu{ie Tyrode din b[i1r
9i
a,Jrenalina r-2ylnrde solutie Tyrode
din b'i$' Astfel se p'ne in evidenfi efectul stimulator al contracliei
caructeristic
acetilcoli'ei,
histaminei,gi
crorurii de bariu. Efectul acetilcolinei
poate fi anta-qonizat prin administrarea de atropind l1lml de soiulie Tlrode din
bdif4 ca urmare a efecturui parasimatoritic
al acesteia. clorura de bariu are
eieci de stimulare a co.ti:actiei fragmenrului
de intesti' prin ac{iune directd
asupra fibrelor muscujaie intestinale netede.
:apa37'
Fig.29 Baie de organ izolat
67
IUULrulU
III. EXFLORAREA
FUNCTIONALA
CLINICA
$I
E)GERIMENTALA
A GLANDELOR ENDOCRINE
I. EXPLORAREA
ROLULUI
UNOR HORMONI HIPOFIZARI
Glanda hipofizi, adapostiti in
"sella turcica" rabaza,craniurui
. secretd
urmdtorii hormoni (Fig. l):
.
l) Iobul anterior:
a) GH
-
growht hormone
-
sau hormon somatotrop (STH)
b) ACTH
-
adrenocorticotropic
hormone
c) TSH
-
tyroid stimulating hormone
d) PRL - prolactina
e) LH
-
hormon luteinizant
0
FSH
-
follicule stimulating hormone
2) lobul posterior
: depoziteazd
hormonii oxitocina si arginin vasopresina
(ADH-hormon
aniidiuetic)
sintetizali in neuronii secretori din nucieii
supraopti c
ai
parat,entricular
din hipotaiam us.
I.1 TOPOGRAFIA
HIPOFIZEI
IJipofiza este situat' rabaza creierurui, in fosa pituitard (geaua furceascd)
a osului sfenoid, suspendatd prin tija hipofizar[ de hipotalamus.
$caua turbeascr este acoperiti de diafragmul selar, anex' a aurei mater
cclcbralc (Fig. l).
Fig. 1 Topografia hipofizei
68
69
C ap irotul sIS TE M aL E N D ocR IN
Raporturi
anatomice
Anterior gi inferior se afl6 sinusul sfenoid (Fig. l).
Lateral se afld sinusur cavemos, ce contine nervii cranieini Il! IV, vI
,si
nervii oftalmic gi maxilar.
Superior de hipofizd, labazacreieruiui,
se afld chiasma opticd gi corpii
mamilari, repere ce constituie gi iirnita macroscopicl a hipotaramusului (Fig. 2).
5
I
I
I
L
Fig. 2 Glandahipoirzd_
raporturi anatomjce
Patologia hipofizarr este predominent
turnorali, iar o tumori ir.r
evolufie comprimd
osul, il erodeazd gi irivacieazE sinusul sfenoid sau se extinde
supraselar.
Evidenfierea
acestor leziunj se fhce pnn:
.
Radiografie
de craniu, din profil (Fig. 3):
adincime
9i
ln1ime). ModificErile imaginii normale stau la baza clasificrrii
adenoamelor hi pofrzare.
respectiv
lesutul
hipofizar;
Capilolul SISTEMLIL
ENDOCMN
hidroger
excitali
intr-u c6mp magnetic;
vinvl
izaaztr numai pdrlil e moi;
Fig. 3. Radiografi
e craniu_profil
Adenoamele
hipofizare
3
de
a
rezolqia
imaginilor
este superioari
tomografi
ei computerizate.
70
71
Fig. 4. Radiografie craniu _
adenom expansiv
Cop ilolul SISTEMIIL
END O C R I N
I.2. EXPLORAREA
EFECTULUI
MELANOCITOSTIMULATOR
AL EXCESULUT
DE ACTH
ACTH-ul (corticotropina)
esre un peptid cu 39 aminoa ctzi, parte a unui
precursor
iu morecura mare (.23g
aminoacizi)
-
propiomeranocortina
(poMC),
secretat de celulere corticotrope
ciin hipofiza anterioari..
Morecura de
poMC
confine
,si
alte molecure biorogic acti'e care
'or
fi separate dupd secrefie de
cdtre enzime speciale. Aceste peptide sunt: plipotropina
(pLpH), pendorfina
(PE)
Si
honnonul melanocitostimulanr
04SH).
Pricipalul efect al ACTH-urui esre de a stimura secrelia de
qrucocorticoizi
in coticosuprarenale'
Secreiia sa este regiatF, printr-un feed-back negativ ce
pornegte de la concentraria
plasmaticd
a cortizoruiui (ho''onul
oorticosuprarenalei)'
in insuficienta
secreliei grandei
suprarenale, sc'derea
conceatrzriei
plasnratice
a cortizolul'.ri duce ra crerterea nefrenatd prin f"-ed_
back a secretiei de descendenlie
ai
pOMC,
care confine pe lAngd ACTH
;i
MSH'
'Accsta
in exces' va produce
hiperpigmentarea
pierii bolnavului. ca in
cazul bolii Addison (insuficienta
secrefiei corticosuprarenaiei).
s
J"
J"
J"
*
l'
L
h
J.
J.
F
dt
Ett
=[
J.
J-
#
=h
J-
J-
in sala de lucriri se va urmdri efectul unui eices de ACTH de innegrire a
tegumentului unei broagte, mimAnd astfel boala Addison.
Tehnica: se alege o broascd cu o curoare deschisd a tegumentelor gi se
injecteazd in sacul limfatic dorsal (acul este vizibil sub tegument) 0,5m1 ACTH,
dupr o prealabild aplicare la r6d[cina unui membru inferior a unei ligaturi
foarte str6.nse, penhu a impiedica sosirea in acest teritoriu a ACTH-ului prin
circulafie. Se pune broasca in repaus 60 minute, timp in care tegumentul se
inegregte, cu exceptia teritoriului separat prin ligaturd. se poaie face astfel o
comparalie
intre cele dou[ teritorii cu nuange diferite, reiegind efectul
melanocitostimulator
al ACTH-ului ce confine gi MSH. inegrirea tegumentului
se explicd prin expansiunea melaninei in citoplasmE. sub efectul MSH-ului. in
celulele normale, melanina este acumuratd in jurul
nucreului, citoprasma
rdmdnAnd clarI.
I.3.EXPLORAREA
FUNCTIET OVARTENE
Se referd la:
* Explorarea functiei endocrine
-
secretia de estrogeni gi progesteron;
* Investigareafunclieigametogenetrce.
INT\{ESTIGAREA
FLINCTIEI OVARIENE:
-i1
;l
72
Cap ito lul S IS TEM AL E N DOCRI N
FROTIUL CITOVAGINAL
t
Este o metod5 indirecti de exprorare a funcliei hormonale a ovarului.
Mucoasa vaginali este alcrtuiid dintr-un epiteliu de tip pavimentos
pluristratificat
cu receptivitate specificr fa!6 de hormonii sexuali, manifestind
transformdri strucfurale
9i
morfologice in raport cu dinamica acestor hormoni.
Din punct de vedere histologic este formatr din trei straturi principale:
L strat'.rl bazal, are doud rdnduri de celule:
r
strat bazal profund. format dintr_un singur rAnd de celule;
.
strat bazal extem sau parabazal, format din doud r6nduri de celule;
2. stratul intermeciiar, forrnat din mai multe r6nduri de celule care variaza
cu ciclul menstrual gi cu sarcina;
3. stratul superficial format din mai murte randun de cerure, niai subtiri
dec6t stranrl intermediar. Se imparte in:
r
a. s'rratul profund, de cheratinizare, a lui Dierks;
r
b. stratul superficial propriu-zis.
Biologia mucoasei vaginale
Proliferarea: se face exclusiv in strat';l bazal sub influenla lrormonilor
ovarieni pi ai corticosuprarenalei;
Dife-rengierr.:a: este un proces continuu gi ciclic sub influenta hormonilor
estro_eeni;
Descuamarea: este un proces oo'stant gi continuu. Sub in{Iuenta
hormonilor estrogeni, se produce o descuamare moderatd.
progesteronul
produce o descuamare masiv5 cu formare de placarde
9i
plicaturare;
Metabolismul glicogenic: este incircarea celuleror vaginale cu gricogen
-+ reprezintS. irn semn de evolutie normald fiziologicd a celulelor profunde
=+
inducdtor al activitelii estrogenice.
C apito lul S IS TEMUL END OCR.IN
Examenul citovaginal se desf4oarE in patru etape:
RECOLTAREA Lociri tt'prelevdiEii fundurile de sac vaginale in 1/3
superioard a pereFlc laterali :) este locul cel mai pufin expus la factori
mecanici qi de iritatie
$
in acelaqi timp este locul cel mai receptiv la influenlele
hormonale.
FIXAREA: se face imediat dupd recoltare, in alcool-ether in pd4i egale-
coLoRATrA
INTERPRETAREA
Ce gdsim in ssetia vaginald?
Ce ne intereseazd?
TETINICA EXAMINAR.II
Se apreciazi mai intAi procentul diferitelor tipuri de celule, procenhrl
celulelor acidofile (CA) gi celulelor bazofile (CB), procennrl nucleilor picnotici,
apoi aspectul celulei, modul descuam6rii, frecvenla polinuclearelor, flord,
mucus.
in mod obignuit se stabilesc doi indici:
Indicele acidofil (IA). Se numdrd 100-200 celule pi se face procentajul
celulelor acidofile gi bazofile.
Indicele kariopicnotic (IKP). Se numdrd toate celuiele cu nucleu picnotic
gisite la 100 celule numdrate.
capitotu I s IS TEMUL END O CRIN
Se obisnuieste sd se stabileascd raportul IA-iIKP care in mod normal este
sBbun{arl5_l'L
ASPECTUL FROTIULUI CITOVAGINAL
Dupi nagtere, in primele zile, este hiperfoliculinic, datoritd trecerii
hormonilor materni prin placenti. Se irrtAlnegte o flord de gr L
bacili gram-pozitivi) imobili, aerobi, care pot lua aspecte foarte diferite.
altor germeni;
PinI la pubertate: frotiu atrofic;
in perioada prepubertard, apar celule intermediare gi celule de tip
superfrcial;
Frotiul de rnenopauzl
-
se disting doud faze:
Perioada de menopauzd rezidual4 +activitate hormonall prezenta, dar
redusd, ceea ce indicd atrofierea tractului genital (durata; 3 ani);
Perioacia de airoficre -+ denotd carenta ovariani- gi cotticosuprarenaliand
(csR.).
Froiiul de sarcin6:
tnainte de 3 luni frotiul de sarcind nu are aspect caracteristic, este
nesemnificativ.
Dupd 3 luni -+ 2 tipuri de fiotiuri:
a. Doderlein foarte numeroqi, pH vaginal acid;
v oP Eotut J t8 t EM u L EN D OC.RIN
FROTTUL
crTol,ocrc BABE$_PAPANICOLAU
citologia Babeq-Papanicolau
este o metodi de depistare a cancerurui genitar.
Se aplicE in " screening'l" popuraliei feminine. se repeti anual ra toate femeile
trecute de 35 ani.
Clasificarea
citologici a frotiurilor
Dupd gradul
de deviere morfologicd de ra tiput normal,
papanicolau
stabilegte
5 clase:
l. Clasa I: frotiu normal -+ absenla celulelor anormale sau atopice;
r.
Clasa II: frotiu inflamator -+ citologie anormali de tip inflamator;
3' CJasa III: frotiu suspect + citologie sugestiv[, dar neconcrudentd peniru
malignitate;
4' Clasa rV: frotiu suspect de leziune canceroasd -+ citologie sugestivd de
malignitate prin prezenra de celule rare cu caractere nete de malignitate;
5' clasa v: frotiu de reziune canceroasd -+ citologie ccncrudentd de
malignitate
prin prezenla abunde'ti de cerure cu carectere nete de
rnalignitate.
(-()NCLUZIE:
Olasa I
9i
II: froiiu negativ;
(llasa
III : frotiu suspect;
Clasa IV gi V: fi.otiu pozitiv.
trn
ETT
m
t=fl
tril
H
FEf
76
C op irol uI SI S TE MUL E N D O CRI N
DIAGNOSTICUL
PRECOCE
DE SARCINA
Fig.S Fertilizarea
Stabilirea diagnosticului
de sarcind ineinrea (Fig. 5) apariliei
clinice care sd ateste prezenta sarcinii se face utilizdnd merode:
I. Biologice
II. Lnunologice
III. Uitrasonografioe
Testele de laborator
'tilizate
pentru
diagnosticul sarcinii necesiti
cwioagterea
urmdtoareior
elemente :
Principiul care si. labazg acestor teste consid in punerea in e'idenra a
hormonilor corionici secretafi de epiteliur vilozitar pracentar (hormo'i
gonadotropi
coriali) care apar-in urina gi iu sdngele femeii gra'ide in pr-inrele
zile de sarcini.
concent'ragia
honnon'or in urin[ prezint''ariatii
fiziorogice
regate de
vdrsta sarcinii, respectiv de acti'itatea placentei.
Este maximi in Iuna a III_a gi
a IV-a cie sarcind" Dupd luna a v- a concentralia
scade treptat gi rdm^ne aproape
constantE p6na la nagtere.
semnelor
Capitolul SISIEMUL ENDOCRIN
'2 la
=r1
2. Ze
GESTATE. SAPTAMAM
Fig. 6 Curbele nivelurilor de HCG, estrogeni
ii
progesteron
T. TESTELE BIOLOGICE
Se bazeazd pe aciiunea de stimulare a hormonilor corionici asu'ra
tractului genital al animalului.
1. Testul Ascheim-Zondeck
Se executd pe 5 qoricioaice
impubere, injectate cu urind de femeie
gravidd, 3 zile consecutive.
Dupd o zi de pauzd, ?n ziua a 5-ase sacrificd
animalele, gi cu lupa se urmdresc foliculii hemoragici la nivelul ovarelor.
Femeia este gravidl daci foliculii sunt p.rezenfi (testul este pozitiv).
2. Testul Galli-Mainini
Se face pe broasca masculd. Hormonul corionic din urina femeii gravide
activeazd veziculele seminale ale animalului, provocdnd o spermatogenezd
artificiali
in condif i de captivitate. Alegerea masculuiui se face dupd prezenta
sacilor donori, situali Ia comisurile bucare gi pemifa degeturui opozant ar labei
anterioare.
!
L
t
F
L
i
I
3a361
I
,
78
C ap ito I u I S IS TEM tll E ND O CR IN
I
'
Reacfia se executE pe 3 animale la care se injecteazd cate 3 ml de urinE
pr'oaspdtS' subcutanat, paravertebra!, in sacul limaftic dorsal, Ia 1,5 cm deasupra
anusului.
2. Se lasd in repaus 2 ore,laintuneric.
3. se recolteaz5 urina din croaca animarului cu o pipeta efirati.
4. Se ageaz5 o picdturd de urini pe lamd.
5' Se citegte rezultatul ra microscop, cu obiectivul mic, frr6 lamerd.
6' Prezenta spermatozoizilor, care apar sub formd ire bastona"se uniforme,
cu migciri lente -+ rezultat pozitiv.
Dezavantajul metodei:
scazu'rd,
urinei, p entru eliminarea sp ermato genezei fi ziol o gi ce.
II. TESTELE IMUNOLOGICE
Principiu
Hormonul gonadotrop corionic (HCG) injectat la a'imarul de laborator
provoacd acesfuia o reaclie de irnunizare, care se traduce prin apari{ia de
anticorpi antigonadotropin[ in serul animaiului respectiv.
Se descriu 2 tipuri de reaclii:
a-Reactia de inhibifie a aglutindrii hematiilor incarcate cu HCG (wide
Gemzell);
b.Reaclia de iniribilie a aglutinirii particulelor de latex incarcate cu HCG
(Henrv-Littte).
u Reactia Lltide- Gemzell
'
se utilizeazd..
- ser anti- IICC;
- suspensic de hematii inclrcate cu HCG;
urina de cercetat (recoltati din prima urini de dimineal6);
teluica; pe o lami de sticld se ageazi o piciturE de ser peste care se
adaugd o picdturd de urin6 de cercetat. Se amestec[ 30 sec. Se adaugi
peste anestec o pic6tur6 de suspensie de hematii. Se amestecd gi se
agiti ugor timp de 2 minute.
inta-pr et ar e a r ezul tat el or :
reactie pozitivi - lipsa aglutinlrii (dacd urina conJine HCG va avea
loc cuplarea HCG cu anticorpii din ser, deci hematiile rdmAn in
suspensie)
reacfie negativi - aglutinare (urina de cercetat nu conline antigen
HCG). Ca urmare anticorpii din ser se vor fixa numai pe
hematiile incircate cu HCG formdnd complexe antigen_anticorp
care se evidenfiazE prin reacfia de aglutinare.
b.ReacSia Hen4,
-
Litile
i. ser cu anticorpi
_
HCG;
ii. urind;
iii. particule de latex incdrcate cu HCG, in suspensie apoasi.
Y tehnica: identic6 cu cea descrisd mai sus, cu deosebirea c6 in locul
hematiilor incErcate cu HCG se adaugd o picdturi de suspensie apoasi
de particule de latex incErcate cu HCG.
III. DIAGNOSTICT]L
ECHOGRAFIC
Structurile ovulare pot fi evidenfiate echografic (Fig.7) incd <iin
siptdmina a 5-a de gestalie .
Se realizeazd
examinarea echografici ra pacienta cu vezica urinard prini,
deoarece in acest caz:
) ansele intestinale sunt impinse in cavitatea abdominald;
I
a
80 8l
Capitotut SIS TEMUL ENDOCRIN
F este facilitati transmiterea fasciculului ultrasonic;
) este o metodd care poate da inforrna,rii incd crin primul trirnestru rle
sarcind gi este inofensivd a.t6t pentru mamd cd gi pentru frt.
Fig. 7 Echografie de sarcind_
Capialu I S IS TEMUL EN D OC RIN
2. TESTE Df, DGLORARE A FUNCTIEI TIROIDIENE
Hormonii
tiroidieni,
tiroxina pi triiodtironina, sunt derivafi iodali ai
aminoacidului
tirozini.'
Elementul
major al sintezei de hormoni tiroidieni este iodul. El a fost
folosit empiric sub forml de alge marine
!n
tratamentul gugii, cu mii de ani in
urmd.
Sursa primari
de iod este alimentarE.
Principalul
efect al hormonilor tiroidieni
provoc6nd
uD mare consum de 02 gi o deperdifie
excepfia testiculelor,
splinei gi sistemului nervos.
Testele furrcf onale tiroidiene:
hormonilor
tiroidieni;
hipofizar_tiroidian.
Vom studia in sala de lucrd.ri practice;
1' Rdspunsul
fesuturilor
periferice ra actiunile hormoniror tiroidieni
prin determinarea
metabolismului
baza!;
2. lodocaptareatiroidianl;
3. Scintigrama
tiroidiani.
METABOLISMUL
BAZ.4iL
Metoda de determinare
a metabolismului bazar este cea a consumurui de
oxigen care se sprijine pe faptul cE ra bazaprocesurui generator de ci.rdurd in
organism stau reacfiile
de descompunere a arimentelor in prezenfa oxigenului.
este asupra metabolismului,
caloricd in toate
fesuturile,
cu
82
capitolul SIS TEMUL ENDOC nIN
Implic6:
'
'
Mdsurarea volumului de oxigen consirmat In unitatea de timpl
'
cunoagterea coeficientului izocaloric ar 02, respectiv a cantitigii dc
energie (exprimatd in calorii mari) eliberati din utilizarea unui litru de o2
pentru degradarea glucidelor (5,04 cal), proteinelor (4,4g cal), lipidelor
(4,68 cal);
Deoarece metaborismul bazal reprezinti cheltuielile energetice minirne
ale organismului necesare intrelinerii functiilor vitale, mdsurarea lui se faco
indeplinind conditiile bazale :
1. Post aiimentar cu 12 ore inaintea cieterminrrii (pentru inldturarca
cheltuieliior energetice necesare travaliului digestiv);
2. Post proteic cu 24 ore inainte de detenninare, pentru inrdturarea
acfiunii dinamice specifice a alimentelor;
,
3. Repaus fizic pntrrl evitarea cheituielilor energetice necesa'e
travaliului muscular (evitarea eforhrrui fizic cu cel pufin 12 ore inainte
de determinare);
4. Repaus psihic cu evitarea ernoliilor;
5. Temperah*E de confort (- 20grade pentru subiectur imbrdcat) pentru
evitarea cheltuielilor de menfinere constantd a temperaturii corpului.
Pentru detemrinare se folosegte spirograful Benedict cu circuit inchis.
Subiectul este conectar Ia aparat prin intermediul unei piese bucale hxat[
pe ventil de respiralie.
subiectul respir[ timp de 6 minute oxigen pur din aparat, avdnd nasul
pensat.
Penifa inscriptoare a spirograflrlui inscrie o curbr av6nd aspectul unei
spirograme, dal cu traiect continuu ascendent.
.Aparatul este astfel etalonat iucat indlgimea cu care ascensioneazr. penila
inscriptoare este egali cu indlfirnea cu care coboard ciiindrul cental al
aparatului.
spirograful Benedict permite ca pentru calcularea metabolismului bazal
sr se porneasc'
de la misurarea in6ltimii in mm a depras'rii penilei
inscriptoare,
f4u d. rinia de referinfi. valoarea inelfimii exprimatd ia mm este
egald cu caloriile consummate/ord.
Deoarece calculul s-a obfinut prin transformarea in calorii a unui volum
de 02 cae a fost md.surat in condiliile determindrii, se aplicd coreclia de
temperaturS.
gi de presiune prin aducerea la 0 grade C gi 760 mmHg.
Aceasta presupune:
'
calorii corectate/ord
= I x a, in care ',a,, este factor de corecfie pentru
temperaturd
gi presiune, Iuat din tabele;
.
Calorii corsummate
in24 ore: calorii corcctatelorlx24.
Ex: numlru] de milimetri cu care a ascensionat penita in timpul
dcterminirii :61
mm
Calorii consummate/ord
= 6l
Calorii corectate/ord=
61 x a
Temperahira
=21 grade, presiunea atmosferica
= 750 mmHg
rnetabolismul
bazal determinat
valoarea
standard
a metaborismurui
bazar (in funcfie de varsta, indlfime,
greutate,
sex). Valoarea standard se calculeazd. pentru fiecare individ folosrnd
tabelele
Harris
-Benedict.(vezi tabele _
anex6
)
Cifra oblinutd din tabele are o valoare
,,x',
(ex: 1300)
Metabolismul bazal se calculeazi in felul urm[tor:
Metabolismulbazal
determinat
= l.336 cal;
Metabolismul bazal standard: 1300 cal;
Diftrenfa
= + 36 cal gi reprezinti abaterea absolutd.
)>
:f
a:0,9162
Ef,
FT
En
;,
o
o
o
84
85
cap itol ut sI s TE MUL EN D OCR IN
.
1300...........
....+36
100...
......... ....x
x= 100x36 :+/_2yo
I 300
Valorile normale ale metabolismului
bazal sunt cuprinse intre:+/_
l0 %o
IODOCAPTAREA
TIROIDIANA
lzotopii folosi[i:
.
Ir3r putemic y emigdtor, cu perjoada de iqjumdtifire
de
g
zile;
.
II32 cu perioada de injumdtdlire
de 2-3 ore.
Doza de iod 13r administrata
este de t pcu (micro
curie) c6nd se
folosegte iodocaptarea
li
de
-50 .uCu
c0nd se practici gi scintigrama.
Il-1) se administreazd
intravenos
sau per os, dimineata pe nem,lcate.
captarea tiroidianr
se rrrdsoard. la 2 gi la 24 ore (ra hipertiroidieni
esre
modificata
la 2 ore).
In'estigarea
captdrii iodurui se face foiosind sonde detectoare a radialiircrr
emise de izotopul fixat in glanda tiroidi, puse in legdtur.d cu
'n
contor r,c
scintilalie, ce inregistreazd. gradul de radioactr'rtate
a grandei tiroidc
Metoda misoari doar aviditatea
lesutului tiroidian pertru ioci, nu gi
secrefia de hormoni radioactivi.
La eutiroidieni,
acumularea iodului radioactiv este lenti (Fig.
g)
Aviditatea pentru iod este crescuti in zonele cu deficit de iod_
Fig.S Localizarea tiroidei
C ap ito I ul S IS TE M(/L END O CRIN
SCINTIGzu.IT{A
TIROIDIANA
Ne dd indicafii
asupra
dimensiunilor,
Iocarizdrii tiroidei sau a unor gu$i
(tiroidd
miritii de vorum) gi arataS dacd toate pd4ile tiroidei fixeaz' uniform
iodul radioactiv
sau dece
unere pdrti capteaza intens (regiuni calde) sau nu
captenTd
deloc (regiuni
reci) (Fig. 9).
Cu ajutorul
rcintigramei
se pot localiza noduli reci, calzi, guga
retrostemalE
sau guga bazei limbii
Fig. 9 Scintigrarna
tiroidjan6
normald
ECOGRAMA
TIROIDIANA
un oscilator
qi detector
sonic de inalt' frecventd este trecut Ia nivelul
tiroidei'
Se contureazd
structura
cu de'sitdfi sonore. De,rine posibild
diferentierea
formafiuniror
chistice de adenoame
sau cancere soride.
procedeul
permite
selecliopnarea
cazurilor
ce vor fi tratate prin procedee chirurgicale
de
cele ce pot fi tratateprin
punclie
gi aspiratie (chisturi).
86
capitolul SISTE MtlL ENDOCRIN
REF'LEXOGRAMA
ACIIILIANA
r Esie un ts-,fr o<p,.rara a rxspunsuiui
fesuturilor periferice
la hormonii
tiroidieni pi este un index nespecific
al funcliei tiroidiene.
Pe langr arte func1ii, hormonii tiroidieni au un efect stimulant
asuprzr
aparatului
muscular, S.N.C., cardiovascular.
Reflexograma
achiriand,
cerceteazd
rapiditatea
cu care se produce un
reflex osteotendinos cum este cel achilian, in care participr
lesutur muscurar
care se contractd gi caile neryoase ce transportS
impursul
nervos. cu cat
impregnarea
cu hormoni tiroidieru este mai mare, cu atatrnai rapidd este reacfia
reflexi' cand hcrmonii tiroidieni
sunt sc5zufi, toate procesele cerurare sunt
diminuate,
deci gi raspunsul muscrilar gi cel nerv.os.
Tehnica
Bolnal'ul str in genunchi pe un taburet. Metoda cea mai folosit[ de
iruegistrare
a migcirii piciorurui
este fbtograma care inregistreazd
migcarea cu
ajuto.'l unei celule fotoelectrice gi inscrie o curba caracteristicd. pentru
inregistrare
se forosegte ceci, o ceruir fotoelectricd
atagat' unui
electrocardiograf'
Reflexur ahilian este provocat cu ajutorul unui cioci.ner de
reflexe' se produce
o interupere a fascicolului
luminos ce impresioneaz'
fotocelula.
Durata intrenrperii fascicolului luminos este inregistratd cu ajutorur
electrocardiografului.
Aparatul permite o md.surare rapidE gi precisd a urmatorilor timpi de
reflex necesari interpretirii
clinice; (
Fig. l0
)
- timpul de latenfd t,, mdsurat intre momentul apricdrii impursurui de
excirare gi momentul apariliei undei de reflex.
- tirnpul de reflex t, mdsurat intre momentul apliclrii impulsului de
excitare gi momentul
scddedi ampritudinii
reflexului ra cca 50vo
valoarea de vdrf(lg0_300
ms)
vgP 4v.41 DaD t Z,tv' U L EN DUCIIIN
- timpul de demirelaxare
b, durata scrderii amplitudinii reflexului de la
100% la 50%o din valoarea de v6rf(260_340
ms sub 40 aai
9i
2g0_
380 ms peste 40 ani).
Exprimarea
valorilor se face in milisecunde pe un afigaj cu tei cifre.
oo%
I
Fig. l0 Reflexograma
Subiect hipotiroidian
Deoarece faza de reiaxare (panta descendentd)
nu are un sihrgit usor de
stabilit, se mesoar5 timpul pAnd Ia jumatatea
sa (timp de semirelaxare).
Durata reflexurui este crescut[ in hipotiroidie, obezitate, neurosifilis,
miastenia
gravis, hipokariemie,
deci situafii ce afecteazi direct muqchiul sau
SNC.
Timpul poate fi scurtat in hipertiroidie, spasmofilie.
Testul are aplicarea cea mai bun[ in urmErirea raspiursului
la tratament,
dupi ce boala tiroidiand
a fost bine documentatd prin arte explorari mai
specifice.
Este poate cel mai folosit in aceasta imprejurare.
Reflexograma
achilianE determini
durata contractiei muscurare in functie
de starea de reflecr,ivitate
legatd de funcfia tiroidianE.
C-
qr
dr
qr
+'
Flr
88
C ap itol u I S IS TE M U L E A\D O C RI N
3. EVIDENTIEREA
ROLIJT,UI A_PARATULUI
TIRO_
PARATIROIDIAN
TX VTTNIUU SREA E CHII.IBRULUtr
FO S FOCALCIC
calciul' cel mai abundent component
al scheleftrrui, este *n cofactor
insemnat al transmisiei
neuronale, al activitdlii enzrmatice,
ar coagul[rii
sanguine, al contracfiei
musculare gi al altor func1ii celulare.
Calciul seric, cu o valoare de
g,5-10
mgidl (din careioruzat4,5_5,5n:rg/dl
sau2,3-2,8 mEq/l) se g5segte
sub mai muite fbrme:
Total 10 mg%
Legat de globuline 109/o
Nediffrzibi!
Legat de albumine 25%
35%
l-egut <i. cirruiEsiati
r:Z Dituzibii
onozat 50oZ - cel activ
6s%
calciul ionizat are roruri importante in multe func1ii ale organismurui ca;
excitabilitatea
neurornuscurard,
integritatea membraneror,
mesager secu'd
pentru ac{iunea hormonilor etc.
Din aceste rnotive, niverul carciului ionizat este permanent
controrat,
fiind reglai printr-o serie de mecanisme.
Pa:athonnonul
produs in glandeie paratuoide,
controleazi nivelul
calciului ionizat in lichidul extracelular.
c6nd nivelul caiciuiui scade, secreria
de PTH este stimulati gi reduce calcemia la niverul normar prin urmltoarere
acpiuni:
l PTH stimuleaz[ osteoliza prin activitatea osteoclastelor.
2. PTE{ cregte reabsorbgia tubulard renali, a calciului gi a
magaeziului
3. PTil cregte sinteza renalE a tbrmei active de vitamina D.
Capitot ut SIS TEMIIL ENDOCRIN
peptide
hipocalcemiante
derivate din
in glandele
paratiroide,
timus, tiroidd
exagerate
a calciului,
qle oaselor qi dureri
Capirotut
S IS TE MIIL END 0(
Calcitoninele
sunt un grup de
celulele
crestei
neurale
gi localizate
(celulele
parafoliculare
C).
A4ioneaza
in aceleEi
zone ca gi
pTTI,
cu efect invers; sunt stimulate
de
hipercalcenie.
I{IPERPARATIR.IDI'M'L
-
hiperscrefia
de
prH
intarnita
in
diverse
situarii
patologice
(tumori,
insuficienfi
renalr) va realjza o
hipercalcemie
insoti.i
de semne datorate resorbliei
osoase de calciu, semne
datorate
depunerii
carciurui
circurant
sub forma de calculi renali, ocurari, sau in
vtscete.
Supdratoare
sunt conseciniele
resorbfiei
osoase
apdr6nd
fracturi
osoase
frecvente,
inso{ite de deformiri
osoase-
Modificarile
osoase sunt vizibile radiologic.
Tetania
este numere dat complexului
de simptome
manifeste,
<r'ruf{
hipocalcemiei,
iar spasmofilia
se ieferd la-o-tetan:nrfrrst';
ale cirei ,.nr.
or, i
pro'ocate
de medic, intenfionat,
prin excitarea
mecanicd
sau erectricd
n rrttd
nery motor.
Semne de hiperexcitabilitate
neuromusculari:
_
semnul
Chvostek
provocat
prin perculia
nervului
facinl
ll
jumatatea
distanlei
ihtre comisura
labiaid gi tragus.
in tetania l*tnrrtl
rezurtd o bes'rire a comisurii
bucare, a nirii gi a orbicurarurui
ot:rrrql
- semnur
rrousseau
-
cu manreta aparatului
de tensiule
se exe.rrA
d
compresie
a braprui
la niverul tensiunii
maxime timp de rrel
minute. La subieclii tetanici
apare un spasm carpal tipic,,mant
Je
mamo$ ',,
irxogitL de parestezii
Ei
durere.
- semnul weiss
-
provocat
prin percufia
unghiului
intem al ochitrlrrl,
Este pozitiv
c6nd determind
o contracpie
,,in fulger,, a pleoapei
- semnur
Erb
excitabilitatea
eiectricd
crescuti:
cronuxiH
cieterminatd
de punctul
motor. al mugchiului
flexor comrn rrl
degetelor
rsi
reobazE sunt crescute.
Existd gi alte manevre
crinice de evidenliere
a hiperexcitabilir?11ii
neuromusculare.
studiul
EMG al hiperexcitabiritatii
neuromuscurare
consta
irr
inregistrarea
pe un traseu
, cu ajutorur
unor ace
-
electrozi
(Bronk)
intramusculare,
a activitatii
eiectrice
muscurare
sponrane
sau provocata
pri,
manevre
de crestere
a excitabiiitatii
prin hipewentilatie _
alcaloza
hipocalcemie
-
si aparitia
de contractii
muscurare
spontane
ce se por inresistrir
in conditii
de repaus
muscular.
HIPOPARATTROIDISMUL
_
sau hiposecrefia
de
pTH,
mai ftecvent
intalnita
in patologie,
este insotita
de o serie de manifestiri
datorate excrusiv
hipocalcemiei
care apare.
concentralia
carciurui
ionizat
in Iichidul interstilial
are efect gi asupra
voltajului
Ia care pot fi activate
canalele
membranare
ale Na+, in hipocalcenie,
canalele
de Na+ se descrrid
ra o ugoard creftere a potenfialurui
de memmbrand
peste
nivelul
de repaus.
Astfel,
ne^ml devine extrem de excitabil,
descdrcandu_
se impulsuri
repegte
sau chiar in mod spontan,
f'ii. provocare.
urmarea este
c.ntracfia
in mod spontan
a mugchilor
striapi pi viscerali,
precum gi cregterea
excitabilitdtii
neuronale,
insoliti
de semne de excitare a SNC gi SNV. in situalii
i"l_:"
spasrnur
muqch'or
respiratori
gi laringieni pot provoca
moarte prin
asflxte_
90
ELECTROTVtrOGRAFTA
(E MG)
Este o metodi de inregishare a potenlialelor de acfiune care apar la
nivelul mugchiului.
Potenfialele care apar la nivelur mugchiurui, pot fi detectate cu erectrozi
de suprafa{a sau implantafi in mugchi (intamurali) apoi amplifieate gi
inregistrate.
Electrozii pot fi:
De suprafali. Se aplici direct pe piele gi se plaseaz5 la distanle de 4
cm intre ei (unul pe suprafala mugchiului
9i
altul pe tendon). culeg activitatea
tuturor fibrelor musculare. inregistreazd o EMG globald..
Electrozi
-
ac. se intoduc in mugchi. culeg activitatea unei singure
unit6fi motorii. (Fig. l t).
sistemul de amplificare: amplificd numai curentul venit d.e la electrod si
elimini curenfii venili de la elementele situate la distanfd.
sistenul de afigaj: perrnite vizuarizarea gi inregistrarea poten{ialelor
captate.
Traseul inregistrat este caracteri zat prin
-formi;
-amplitudine;
-duratd;
-frecvenfi..
Fig. 1l Electrod
-ac
92
copttolu I S IS TEMaL END OCRIN
TRASEUL ELECTR.OMIOGRAFIC
:
Electromiograma normati. Mugchiur in repaus nu ar-e activitate
electriei. Traseul EMG este izoelectric. contactia ugoari este urmati de
aparilia unui potenlial de unitate motorie(Fig.12)
J@dlrE
l1ryo.{rl,.s*lda
Untrde t-bitac
n'dorbl md*2
i
Fig. 12. Unitdfi rnotorii
Potenfiaiul de unitate motorie provine din sumarea tuturor curenfilor din
fibrele musculare activate prin acelagi influx nervos.
Caractenistici ale potenfialului de unitate motorie:
Amplitudirre: 300-1000 mV;
Forma: mono, bi tri sau poiifazicd (dupi numrrul de treceri ale iiniei
izoelectrice);
Durata: reprezint[ timpur necesar inscrierii grafice a potenfialului,
pornind de la linia izoelecu'icd pAnE la revenirea ei la linia izoelectricd. Valori
normale: 2
-
16 msec. Este mai mare dacd unitatea motorie este formati din mai
multe fibre (9-16 msec) gi mai micb daci unitatea motorie este formati din niai
pufine fibre (4-7 msec).
I
j
MdonEurs
nwronirui
c apilot u I s IS TEil{U L EN D ocRIN
Frecventa:
depinde
de' fo4a de contractie a mugchiului. Cregte
proportional
cu intensitatea
conhacliei.
Traseele stabilite pe EMG stnt:
Traseul simplu:
- se inregisheazE
prin efectuarea unei contracfii ugoare;
- este formaf din potenliale
cu frecvenfa de l_12 c/sec (Fig. l3).
Traseul intermediar:
- se inregistreazi.
prin efectuarea unei contraclii mai putemice;
- descdrcdrile
de unit{i motorii sunt foarte frecvente.
Traseul de interferenfi;
- se inregisteazi
prin efectuarea unei contracfii ma;<ime
- nu se disting pe haseu elemente de activitate a unei singure unitdfi
motorii.
O descircare
maximd traduce ritmul lui
piper,
ce prezintd unde
sinusoidale
cu frecventt
de 45-60c/sec,
interpretate ca rezurtat ar sincronizrrii
motoneuronilor
medulari.
Fig. f3. Aspectul unui t-aseu simplu
C apito Iu I S IS TEM(IL END OC kIN
E ilectr o mi o groma p ato Io g i cd.
' se caracteizeaz[ prin modific'ri de electogenezd
care se inregistreazi
sub formd de:
Trasee neurogene:
activitate electricd spontand, in repaus muscurar.
scEderea activitdlii erectrice la efort (ca voltai gi frecvenfi). Aparifia unor
potenliale anormale in timpul contracfei.
Trasee mioqene: apar in afectdri musculare (ah.ofii).
Nu se constatE
activitate spontand in repaus. La efort poate apare traseu interferential
la o
contraclie ugoard. Traseul se aseamEnd cu ar unui mugchi bine reprezentat
somatic. Pentru a obline o contraclie minim', la mugchiur normar sunt puse in
actiune cateva unitdli motorii: insd., intr-o atrofie muscurarr" pentru aceeagi
intensitate de conhacfie intrd in acliune mai multe unitdfi motorii.
Electromiograma
esie indicafi in studii fiziologice pentru:
- estimarea aciivitliii motrice voluntare;
- estimarea deprinderilor
motrice;
- estirnarea automatismelor (ex; scrisul);
- explorarea efortului fizic;
-in scop diagnostic in: atrofii musculare acute, miopatii, miotonii, tetanie,
mioclonii etc.
4. IIWESTXGAREA
SECRETIEI DE INSULINA
Insulina este un hormon secretat de cerulere beta are pancreasului
endocri'- Are rol anabolizant in metaborismul intermeciiar
ar iipicieror,
proteinelor
Ei
glucideror. pancreasur
secretd o unitate de insurind pe un i<ilogram
corp.o
unitate
de insurind este cantitatea cea mai micd de insulind ce reduce
glicemia
la iepure la valoarea de 45 mgyoin 4 ore de la injectare.
Stimulul principal pentu secrefia de insulin5 este hiperglicemiu
Insulina
se mai secrbtd:
.infuracefalicd
a digestiei sub stimul vagal;
'in
faza intestinard
a digestiei, cand hormonii duodenali (cum sunt
ccK
-
colecistokinina
- sau G.I'p - poripeptid
gastric inhibitor - ajung rapid in
sange gi stimuleaz,
eliberarea
de insurind inainte de absorbfia substanteror
nutritive
in circulapie.
secre{ia maximr de insurini se obfine dupr adminisfrarea
grucideror
pe cale bucali (per os) fafE de administrarea
directd" intravenoasi.
Stimulul
hiperglicemic
este folosit in explorarea
clinicd a secrefiei de
insulind.
Testul
hipergricemiei
provocate
(sau testul torerantei
la grucozi)
(OGTT
= oral glucose
tolerance
test)
consti in adrninisharea
orali a unei cantitifi de grucnzd,
.upi care ra
rntervale de o ord se determind glicemia.
se apreciaz'
reacfia secretorie
a insurinei,
in fafa hiperglicerniei
lxrstprandiale.
Metodologia
de efectuare gi interpretare
propusd de O.M.S., pentru
aprecierea
unitare este urmdtoarea:
.Timp
de 3 zile anterior efectuirii OGTT, pacientul
urmeazd
alimentar
standard
cu 150 grame glucide,
cu iipide gi pr.oteine in
oblinerii
unei secrefii
maximale de glucozd
in timpul probei.
un regim
vederea
CtrI
Etr
F!
lrFn
dn
d.
E+
=*
=J-
'
Dup[ 10-14 ore de post, in dimineafa probei se investigheazd
glucozuria
gr se recolteazi
s6nge pentru
determinarea
gricemiei
d jeun
(pe nemancate)
.lntr-un
interval
de 5-15 minute, se ingerd I gram glucozi/kgcolp
<iizolvati
in 250-300
ml apd cu suc de l[mdie.
96
Capitolul SIS TEMIIL EN DOC RI N
'La o or5 gi la doud ore de Ia ingestia glucozei,
se recolteazi sdnge pentru
<ieterminarea glicemiei.
INTERPRETARE
o d jeun,
glicemia
Ia persoanere
normale este sub 100 mg idl;
o la o ori de la ingestia glucozei
glicemia
atinge valoarea
de
aproximativ
I40 mgrdl;
o apoi scade, ajung'nci in doua ore la valoarea normald datsritd
cregterii secretiei de insuiind, stimulati de hiperglicemie (Fig. I4).
Fig.l4 Testul toleranfei la glucozd
Curba glicemiei oblinutE dupd administrarea
glucozei,
mi.soari
la glucide, sau capacitatea
organismurui de a utiliza grucidele.
sciderea tolerantei la grucide, exprimati prin hiperglicemie gi glucor.*ie,
se datorerste scdderii secrefiei de insulind, ca in diabetutr zaharat.
Insulina cregte toleranfa Ia glucide,
dacd glucidele
sunt corect
glicemia
se menfirre in limite normale$ig.
l5);
Excesul de insulin' cregte toleranfa la glucide,
ele fiind exagerat
prelucrate gi stocate, produc^nd
in frnal hipogricemie,
conwlsii, comd.
convulsiile
apar la o giicernie de 20 mgidl gi se datoresc suferinlei sNC.
toleranfa
utilizate,
loc
2AO
260
240
220
200
! rco
Et*
lJ t40
J t2o
I
roo
oo
60
40
2A
o
EA
DiobGfc
:
Ftc-Ei. b.fi./
Hipoglienic
r.Fr-
Hipoglicemlc
ttrttttrtttttrtl
Curb. plrt
.lrglh
HipogllceDic
Fig. 15 Limitele normale ale concentatiei glucozei in sdnge
Scdderea toleranfei
la glucide apare in diabetur zaharat, caracterizat prin
hiperglicemie
cronicd datorati unei carenfe absolute sau relative de insulind
(exista o secrefie [aznl[ ds insulinr, dar insuficient6 la solicitlri).(Fig. t 6)
Glicemia revine la
yaloarea
iniliald greu, dupi 3
_
4 ore
cu c6t este mai sc:awtnsecrefia
de insulind" cu atdt mai mari sunt varorile
glicemiei
Ei
se menlin
T:t,-T"n:
ore pe par-cursul testului.
I
Trme (hr)
&p itblul S ISTE MAL ENDOCRIN
C apito lul SIS TE MILL END OCRN
Insulinemia
.'
t" unele situalii clinice in care poate fi implicatd insulina, se determin!
simultan cu dozarea glicemiei in cursul ocrr gi dozarea in sange sau urinr a
insulinei, pentru a aprecia concordanga dinee nivelul secre{iei, cantitatea gl
eficienla ei, ficE.nd paralela intre glicemie gi insulinemie dintr-un anumit
moment al testului.
se dozeazd radioimunologic (R.I.A.) forosind insulinE marcatE
radioactiv.
Valorile normale:
.
A
i"utt,
dimineafa
:2-3
prJlmlplasmd;
Determinare: se administreaza l gran grucozi.ikgcorp
iar recoltarea
sAngelui pentu dozarea glicemiei gi a insulinemiei se face ra7, 15,30, 60, 120,
180, 240 minute.
valoarea maximd a insulinemiei ajurrge la 50-r20prUrml plasmi intr-o
orE.
secretia insulinei scade apoi paralel cu glicemia gi are doud
,,piscurl,
ale
secrefiei: unul la 15 minute de Ia iagestia glucozei (faza cefalicd a secretiel
gastrice) gi al doilea la 50 minute (produs de hiperglicemia postprandiald).
AFLICATII ALE DOZARII INSLILINEMIEI
Metoda se aplicd in situagii de hip+rsau hipoglicemii care pu1 probremo
,zfi
'- zn
I2n
2rn
.*
Fro
s
1.o
E* r-
E'*
m
60

n
o
de diagnostic:
c Hipoinsulinismul este inso!il de hip ergli cemie.
Hiperinsulinismul este insolit de hipoglicemie.
Vdorlle glicemiel
Fig. 16 Curta gticemiei
la o persoanlnormalE gi la un diabetic
capitotul SISTEMIIL
ENDOCMN
Pe
calorii pe 24 ore
Lalonl rn raport cu
Ks 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.E 0.9
?\
410 412 413 414 4t6 417 4t9 420 421 423
26 424 42s 427 a8 430 43t 432 434 435 436
2t 438 439 441 442 443 445 446 447 449 450
28 452 453 454 456 457 458 460 461
463 464
29 465 467 468 469 471 472 474 475 476 478
30 479 480 482 483 48s 486 487 489 490 491
3l 493 494 496 497 498 500 501 502 504 505
32 507 508 509 5il 5t2 513 515 516 518 519
33 520 522 523 524 s26 527 529 530 53r s33
34 534 535 537 538 540 541 542 544 545 546
35 548 549 551 552 553 s55 556 5s7 559 560
36 562 563 564 566 567 568 570 571 573 574
JI 575 s77 578 579 58r 582 584 585 586 588
l8 s89 590 592 593 595 596 s97 599 600 601
603 604 606 607 608 610 6tt 6t2 614 515
617 6t8 619 621 622 o.1-a 625 626 6?8 629
I 630 632 633 634 636 637 639 640
654
641
655
643
656
644
64'1 648 650 651 6s2
43 658 o)y 661 662 663 665 666 667 669 670
672 673 674 676 677 678 680 682 683 684
45 o6) 68'l 688 689 691 692 694 695 696 698
46 699 700 702 703 705 706 707 709 710
'nt
7 713
'114
716 717 7t8 720 721 722 724 725
+6 727 728 729 731 732 733 735 736 738 719
49
50
740 742 743 744 746 747 749 750 751 753
754 755 757 758 760
't6l
762 764 76s 766
)l 768 769 77t 772 773 775 776 777 779 780
782 783 784 786 787 788 790 791 793 794
53 795 797 798 799 801 802 804 805 806 808
809 810 812 813 815 816 817 819 820 82r
55 823 824 826
| 827 828 830 831 832 834 835
56 837 838 839 I 841 842 843 845 846 84E 849
57 850 652 853 854 856 857 859 860 B6l 863
58 864 865 867 I 868 870 871 872 874 875 876
59 878 879 881 882 883 E85 886 887 889
60 892 893 894 896 897 898 900 90r 903 904
61 905 907 908 909 911 912 9t4 915 9r6 918
62 919 920 922 923 925 926 927 929 930 93t
63 ,35 934 936 937 938 940 94t 942 944 945
Ke 0 0.1 02 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 G.8 0.9
64 947 948 949 951 952 9s3 955 956 958 959
66
960 962 963 964 966 967 969 970 97t 973
974 975 97'l 978 980 981 982 984 985 986
FI
T
Efi
Eil
J
100
C rp ito lul S ISTEMU L END OCfuIN
Capilolul S IS TEMttL END OC RIN
Ta&|2. Caloriiin raport cu virsta gi indlfmea la b[rbali
80 759 752 745 738 732 725 718 711 70s 698
EI 764 757 750 743 7L7_ 730 TE . ?16 710 703
82 769 762 755 748 742 735 728 721 715 708
83 774
'75'l
760 753 747 740 733 725 720 t 15
84
't't9
772 765
'158
752 745 738 731 725 718
85 7U 777 770 763 757 750 743 736 730 723
86 789 782 775 758 762 755 748 741 735 728
87 794 787 780 773 767 760 753 746 740 733
88 799 792 785 779 772
'165
758 751 745 738
89 804
't9't
790 784 777 770 763 7s6 750 743
90 809 802 795 789 782 775 768 761 755 748
9T 814 807 800 794 787 780 173
'166
760 753
92 819 8r2 805 799 792 785 778 771 765 75R
93 824 817 810 8M 797 790 783 776 770 763
829 822 8t5 809 802 795 788 78t 775 768
95 834 E27 820 814 807 800 793 787
780 773
96 839 832 825 819 812 805 798 792
'185
778
7 u4 837 830 821 817 810 803 79'l 790 783
9E u9 842 835 829 822 815 808 802 795 788
99 t54 841 840 834 827 820 813 807 800 793
200 859 852 815 8-19 832 825 818 812 805 798
l5 r648 lu9 I 651 1652 I 653 6s5 656 6s8 6s9 660
t6 t662 t66.3 t664 t6f,6 1667 669 670 67t 673 674
t7 t675 1677 1678 1680 681 682 684 68s 686 688
l8 1689 t69t 1692 1693 695 696 697 699 700 702
t9 t703 7M 1706 1707 708 710 711 713 714 715
20 17t7 7t8 l7t9 t72l 722 724 725 726 728 729
2t 1730 732 1733 t735 736 737 739 740 741 743
22 t744 746 1747 1748 750 751 752 754 755 757
23 I 7st 59 t76t t762 761 '765 766 768 769 770
24 1772 773 r774 l'175 777 779 780 78r 783 784
3t 32 33 34 35 36 37 3S 39 40
151 546 s39 533 526 5r2 506 499 492 485
52 551 544 538 53t 524 517 511 504 497 490
JJ i56 549 543 536 529 522 516 509 502 49s
54 551 5_s4
-<48 541 534 52',7 521 514 507 500
55 566 s59 5-53 546 539 532 526 519 s12 5tt5
56 571 564 558 551 541 537 531 524 517 5r0
57 s76 569 56,? 556 549 512 516 529 522 515
58 581 574 568 561 554 547 541 534 527 s20
59 586 579 573 566 559 552 546 539 532 525
60 591 584 578 571 564 55'l 551 544 s17 <?n
6l 596 s89 583 576 569 562 556 549 \4) {?s
62 601 594 588 581 5i4 567: lut 554 547 540
63 606 599 s93 586 579 572 565 559 552 s45
64 6il 504 598 591 584 577 5'11 564 557 550
65 616 609 603 596 589 582 s76 569 562 555
66 621 614 608 60i 594 587 581 574 557 560
5'1 676 6t9 613 606 _s99 592 s86 s79 572 565
68 63i 624 618 611 6M 597 59r 584 577 570
69 636 629 623 616 609 602 596 589 582 s75
70 641 634 628 621 614 607 601 594 587 580
I 646 639 633 626 619 6r2 606 599 592 585
72 651 644 638 63t 624 61J 6ll 604 597 590
73 656 649 643 636 629 622 616 609 602 _595
74 661 654 648 641 634 627 62r 614 607 600
5 ffi 659 653 646 639 632 626 619 6t2 605
H 21 22 23 24 25 26 27 2E 29 30
l)t 614 607 600 5E3 587 580 57f 566 560 553
52 619 612 605 598 s92 585 578 571 565 558
53 624 617 610 603 s9'1 590 583 576 570 s63
54 629 622 615 608 602 595 588 581 s75 568
55 634 627 620 613 607 600 593 586 580 5'.t3
56 639 632 625 618 612 605 s98 591 585 578
57 644 637 630 623 617 610 603 s96 590 583
58 649 642 oJ) 628 622 615 508 601 595 588
654 647 640 633 627 620 613 606 600 593
659 652 645 638 612 625 618 6ll 605 598
61 664 65'l 650 &3 637 630 623 6t6 610 603
669 62 655 648 642 635 628 62t 615 608
63 674 667 660 653 617 640 633 626 620 613
679 672 665 658 652 645 638 631 625 618
65 684 677 670 663 6s7 650 643 636 630 623
66 689 682 675 668 662 655 648 641 635 628
6'1 694 687 680 673 667 660 653 646 640 631
68 699 692 685 678 672 6ri5 558 651 645 638
69 704 697 690 683 677 670 663 656 6s0 643
70 709 702 695 688 682 675 668 661 655 648
'114
707 700 693 687 680 673 666 660 653
72 7t9 712 705 698 692 685 678 67t 665 658
724 717 710 ?03 697 690 683 676 670 663
74 729 722 715 708 702 695 68E 681 675 668
734 727 720 7t3
'107
700 693 686 680 673
739
'132
725 7lE 1't2 705 698 691 685 678
744 737 730 723 7t7 710 703 696 690 683
749 742 735 728 722 7t5 708 701 695 688
79 754 747 740 733 727 720 713 706 700 693
c op ito I uI s IS TE M(IL EN D o c RI N
t72 584 577 s70 563 557 550 543 536 53C
73 589 582 575 568 562 555 548 541 535 s28
174 594 587 5E0 s73 s67 560 553 546 540
75 599 592 585 578 572 565 558 551 545
76 604 597 s90 583 577 570 563 556 550 543
77 609 602 595 588 582 575 568 561 555
78 6t4 607 600 593 587 580 s73 566 560
{{?
79 619 6t2 605 598 592 58s 578 571 565 558
80 624 617 510 603 597 590 583 576 570 563
8l 629 622 615 608 602 s95 588 581 575 568
82 634 627 620 613 607 600 593 586 580 573
83 639 632 625 618 612 605 598 591 585 578
84 644 oJt 630 623 617 610 603 596 590 583
85 649 642 635 628 622 6r5 608 60t 595 588
86 6s4 647 640 633 627 620 6t3 606 600 593
I87 659 652 645 638 632 625 618 6li 605 598
r88 6U 657 I
-
650 643 63',1 630 621 6t6 610 603
t89 669 oot o)) 6.18 642 615 628 621 615 608
90 674 66'l 660 653 647 640 633 626 620 61_i
l9r 679 672 665 658 652 64-5 538 631 625
Kla
92 684 677 670 663 6s7 650 643 636 61n
621
93 689 682 6't5 668 66'2 6s5 648 641 635 6?r
r94 694 68'1 680 673 667 660 653 646 640 633
95 699 592 685 678 672 665 658 651 645 638
96 704 697 690 683 5i7 570 66-? 656 650 643
709 742 695 688 682 675 668 66t
655 648
198 7t4 747 700 693 687 680 673 666 660
K{?
199 719 712 705 598 692 685 6'18 67t 665 658
200 724 7t7 7t0 703 697 690 odJ 676 670 663
t76 671 664 658 651 644 637 63t 624 617 610
77 676 669 663 6s6 649 642 636 629 6?2 615
78 6Et 674 668 661 654 64? 641 634 627 620
79 686 679 olJ 666 659 652 646 639 632 625
80 691 684 678 671 664 657 651 644 637 630
8t 696 689 683 676 669 662 656 649 642 635
82 701 694 688 681 674 66'l 661 6s4 647 640
83 706 699 693 6E6 679 672 666 659 652 645
84 7t 704 698 691 684 677 67t 664 657 650
85 7t6 709 703 696 689 682 676 669 662 655
86 721 714 708 701 694 687 681 674 667 660
87 726 7t9 713 706 699 692 686 679 672 655
88 731 724 718 711 704 69'1 691 684 677 670
89 736 729 723 716 709 702 696 689 682 67s
90 741 734 728 721 714 707 701 694 687 680
9t 746 739 733 726 7t9 ?12 706 699 692 685
9Z ?st 744 738 731 724 717 7tt 704 697 690
93 /)6 749 743 736 729 v22 716 709 702 695
161 754 748 141 734
114
721 714 707 700
/oo 759 7s3
'146
739 732 726 719 1l'.) ?n<
96 771 764 7s8 751
'744
tJt 731 724 717 710
97 776 769 763 756 749 i42 736 729 722 715
98 78t 774 768 761 754 747 741 734 727 720
99 786 779 773 766 759 752 746
't39
132 725
200 791 78s 7'18 77r 764 757 75t 744 737 730
5l s2 53 54 55 56 AT 58 59 60
5t 4n 444 397 391 384 377 370 364 357
?in
52 416 409 402 396 389 382 375 369 16)
3s5
53 421 4t4 407 401 394 f87 380 3't4 367 16n
54 426 419 412 406 399 392 385 379 372 365
55 431 424 417 41t 404 397 390 384 377 i70
56 436 429 422 4t6 409 402 395 389 382 375
57 441 434 428 421 414 40'1 400 394 387 380
446 439 433 426 419 412 405 399 392 385
59 4sl 444 438 43t 424 417 410 404 397 390
60 456 449 443 436 429 422 415 409 402 395
6t 461 454 448 44t 434 427 420 414 401 400
62 466 459 453 446 439 432 425 4t9 412 405
OJ 471 464 458 451 444 437 431 424 417 410
& 476 469 463 4s6 449 442 436 429 422 4r5
65 48r 4i4 468 461 454 u7 44t 434 427 420
66 485 479 473 466 459 452 446 439 432 425
49t 484 478 47t 464 457 451 444 437 430
4t 42 43 44 45 46 41 48 49 50
5l 479 472 465 458 452 445 438 431 425 118
52 484 477 470 463 457 450 443 436 430 1/-5
-53 489 482 475 468 462 455 448 441 435 428
54 494 487 480 473 467 460 453 446 440 +Jl
55 499 492 485 478 472 465 458 451 445 438
s6 504 497 490 483 470 463 456 450 443
509 502 495 488 182 475 468 461 455 448
58 514 507 500 493 487 480 473 466 464 453
59 519 512 505 498 492 485 478 471 465 458
60 524 517 510 503 497 490 483 476 470 463
6l 529 522 515 508 502 495 488 481 47s 468
62 534 527 520 513 507 500 493 486 480 473
63 s39 532 525 518 512 505 498 49t 485 178
64 544 537 s30 523 517 5r0 503 496 490 483
549 542 535 528 522 515 508 501 495 488
66 5s4 547 540 533 s27 520 513 506 500 493
67 559 5s2 545 538 532 525 518 5lr 505 498
68 564 557 5s0 543 J) I 530 523 516 510 503
169 t69 562 5s5 548 542 s35 528 521 515 508
70 574 567 s60 553 547 s40 533 526 520 513
579 572 565 558 s52 545 538 531 525 518
Capitol ul S IS TE MUL ENDOCftIN
0.9
901
t"
il
0 0.1 4.2 0.3 0.4 0.5 0.6 4.7 0.8
25 894 895 896 897 898 899 900 901 902
26 904 905 906 90'l ?08 909 909 910 911
q
27 913 911 915 9t6 917 918 919 920 921
28 923 9?4 925 926 92'1 928 929 930 931
164 409 402 395 388 382 375 368 361 3s5 348
65 414 407 4m- 393 3VT 38U' JIJ 366 360 353
66 4'i9 4t2 405 398 392 385 37E 371 365 358
67 424 4t7 410 403 39'1 390 383 376 3'10 363
68 429 422 415 408 402 395 388 381 375 368
69 434 42'l 420 413 407 400 393 386 380 Jt3
70 439 432 425 418 4t2 405 398 391 385 378
71 444 437 430 423 41'1 410 403 396 390 383
72 449 442 .135
428 +:l 415 40E 401 395 388
73 454 447 440 433 421 420 4t3 406 400 393
459 452 445 438 432 425 418 411 405 398
75 464 457 450 443 437 4JU 423 416 410 403
t6 469 462 455 448 442 435 428 421 415 408
77 474 467 460 153 47 441 433 426 420 413
78 479 472 455 458 452 445 438 431 425 418
79 484 477 470 M3 457 450 441 435 430 423
80 489 482 475 468 462 455 ,148 441 435 428
81 494 487 480 473 467 460 453 446 440 433
82 499 492 485 478 472 465 458 451 445 438
83 504 491 490 483 477 1'10 463
.4{r
450 441
84 509 502 495 488 482 475 458 451 455 448
85 5t4 547 500 493 48'1 480 4,'.1f 466 460 453
86 519 512 505 4q8 492 485 478 471 465 45 tt
87 524 5r7 510 503 497 490 483 476 470 461
88 529 522 515 508 502 495 488 481 475 468
B9 534 527 520 51? 501 500 193 485 480 173
4
481
488
90 i39 532 525 518 512 5rj
j
498 491 485
91 544 531 530 )z) 5i7 510 503 496 490
t92 549 542 535 528 522 515 508 501 495
91 554 s47 540 533 527 520 5i3 506 500 493
4c)8
si
508
_5 l3
5!8
J i-1
-iin
94 5_s9 552 545 s38 532 525 5r8 511 505
95 564 s57 550 543 537 530 523 516 510
96 569 562 555 548 542 5-?5 52E 521 5i5
9i 574 567 560 553 547 540 533 526 520
98 5't9 572 s65 5s8 552. -19 538 531 525
99 584 577 570 563 557 550 543 536 530
200 589 _s82 s75 568 562 555 548 541 535
Tabel 3. Calorii in raport cu greutatea corporala la femei
C ap ito I ul S IS TE MU L E ND OC MN
168 496 489 483 476 469 462 456 449 442 4,i5
69 501 494 488 481 474 467 461 454 447 MO
70 506 499 493 486 479 472 466 459 452 445
7l 5lt 504 498 491 484 477 4'11 464 157 450
72 516 509 s03 496 489 482 476 469 462 455
73 521 514 508 501 494 487 481 46'7 460
74 526 519 513 506 499 492 486 479 472 465
75 53r s24 5r8 5ll 504 497 491 484 477 470
76 536 529 s23 5r6 509 502 496 489 482 475
11
541 534 528 s2l 514 507 501 494 487 480
78 s46 539 533 526 519 5t2 506 499 492 485
79 55t 544 538 531 524 5r7 511 504 497 490
80 556 549 543 536 529 s22 516 509 502 495
EI 561 554 548 541 534 s27 521 514 507 500
82 56 559 553 546 519 532 526 519 512 505
83 s71 564 558 551 544 537 531 524 5t'l 510
84 s76 569 563 556 549 542 536 529 s22 515
8-5 581 574 568 561 _554 547 541 534 521 520
86 586 579 s73 566 559 552 546 539 532 525
87 59t 584 578 571 s64 55'7 551 544 s17 s30
88 596 589 583 s'|6 569 562 556 549 542 535
89 60r 594 588 581 574 567 561 554 s47 540
90 606 599 593 s86 s79 572 565 5s9 s52 545
9l 611 604 598 591 584 577 571 564 5s'7 550
92 616 609 603 596 589 582 576 s69 562 555
93 62r 614 608 601 594 587 s8l 574 567 560
94 626 619 611 606 599 592 586 s79 s72 565
95 631 624 618 6ll 604 597 t9r 584
-'aa
5i0
96 636 629 o/.3 616 609 602 s96 589 582 575
97 641 634 678 621 614 607 601 594 5E7 s80
98 646 639 633 626 619 6t2 606 599 592 58_{
99 651 644 638 63r 624 6r7 6lt 604 597 590
200 6s6 649 643 636 629 622 616 609 602 595
61 62 63 64 65 66 67 68 69 1t
51 334 337 330 123 317 310 303 296 290 283
52 349 342 335 328 322 3i5 308 301 295 288
53 354 34',1 340 JJJ 327 320 313 3C6 300 293
54 359 352 345 338 332 325 318 3ll 305 298
_55 ?u 357 350 343 a1t 330 323 316 310 303
56 369 162 355 348 342 335 328 321 315 308
57 374 367 360 353 347 340 333 326 320 313
58 379 372 365 358 352 345 338 331 325 318
59 3E4 37'r 370 363 157 350 343 336 330 f23
60 389 382 375 368 362 355
-148
341 335 328
6t 394 Jd/ 380 373 367 360 353 316 340 333
b2 199 392 385 378 tt2 365 358 351 345 338
404 397 390 383 377 37tJ 36f 356 350 343
c ap ito I ul s IS TE MIJL END O CRIN
77 t39i 392 393 394 395 396 t97
-i98
399 t400
18 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410
4t2 4t3 4t3 4t4 415 4t6 417 418 419
80 420 421 422 423 424 425 426 427 428 1429
81 430 431 432 433 434 435 435 436 437 438
82 439 440 441 442 443 444 445 446 44',1 448
83 449 450 451 t52 453 454 455 456 457 457
84 458 459 460 461 4o2 463 4& 465 466 467
85 468 469 47Q 471 472 473 474 4't5 476 47'.1
86 478 479 479 r 480 481 482 483 484 485 486
487 488 489 490 491 492 493 494 495 496
88 49'1 r498 499 -500 501 501 s02 503 504 505
89 506 507 508 509 510 511 512 513 5t4 515
90 sr6 517 518 519 520 521 522 522 523 521
9i 525 526 527 528 529 530 531 532 533 5i4
92 535 536 s37 538 539 540 541 542 543 544
93 544 545 546 547 548 549 550 551 552 5s3
94 554 55s 5s6 5s7 558 559 560 56t 562 563
95 564 565 566 566 56'7 568 569 570 571 572
96 573
<an
575 576 577 578 579 sE0 581 s82
9'.1 583 s84 58.5 586 587 588 588 589 590 591
98 592 593 594 595 596 597 598 599 600 601
99 6r.)2 5C3 604 605 606 6tJ7 608 609 610 610
00 6ll 612 6i3 614 615 616 61t 618 619 620
621 622 623 624 6?5 62.6 627 628 629 630
631 632 632 633 631 635 63ts 637 638 639
03 640 641 (A2
643 644 645 646 64'l &B 649
04 650 651 652. 653 654 654 6s5 6s6 6s7 658
05 659 660 661 662 663 664 665 666 667 668
06 669 670 671 672 673 674 675 676 676 677
07 678 679 680 681 682 683 684 685 o86
(r87
08 688 689 690 691 692 693 694 695 696 69'l
09 698 698 699 700 701 702 703 704 705 706
l0 707 703 709 710 711 7t2 7t3 714
'715
716
u t7 7t8 719 720 720 72t 722 723 724 725
t2 7?6 727 728 729 730 731 i32 73? 734 735
13 736 7?'7 738 739 74A 741 74r 742
't43 '144
t4 745 746 41 748 74,9 750 751 752 53
'154
'l5s
756 75'1 758 759 760 76r 762 763 763
lt6 764 765 766 16? 768 769 770 771 772 773
117 7i4 775 776 777 i78 779 780 781 782 783
1i8 784 785 785 786 'i8'l
788 789 790
'191
792
t9 793 794 795 796 797 798 799 800 801 802
120 803 804 805 806 807 807 808 809 8r0 8ll
121 812 813 814 815 816 817 818 El9 820 821
22 822 82,3 824 825 8?6 827 828 829 829 830
123 831 832 bJJ 834 835 836 837 838 839 840
t24 841 842 843 844 845 846 847 848 849 850
29 932 933 934 935 936 937 938 939 940 941
30 142 943 )44 945 946 947 948 949 950 95r
3l ,52 953 953 9s4 9s5 956 9s7 958 959 950
961 962 963 964 965 966 967 968 969 9'10
33 )71 972 )73 974 975 975 976 977 978 979
34 )E0 981 982 983 984 985 986 987 988 989
35 990 99r 992 993 994 995 996 997 997 998
16 999 I 000 001 1002 003 004 005 r006 1007 1008
37 1009 l0l0 0ll 1012 i01 3 1014 1015 1016 1017 l8
38 019 1019 020 t02t 1022 1023 024 025 1026 1027
39 02t 029 030 I 031 I 032 I 033 I 034 l 035 1036 I 037
40 3E 039 040 l04l 041 1042 1043 1044 1045 I 046
4l tM7 1048 049 i 050 051 1052 I 053 1054 1 055 1056
42 057 I 058 059 1060 061 t062 t062 1063 1064 I 065
43 066 067 068 069 070 I 071 1072 1073 074 107,5
44 076 77 078 0't9 0E0 1081 I 082 1083 084 084
45 085 086 087 088 089 1090 I 091 092 1 093 I 094
46 095 096 097 098 099 00 01 02 03 04
47 05 06 106 07 08 09 10 1l t2 13
48 t4 t5 I l6 t7 l8 t9 20 2t ?_2 23
49 24 25 26 z7 28 28 29 30 3l 32
50 13 34 35 36 37 3B 39 40 41 42
5l 43 44 45 46 47 48 49 50 50 5I
52 52 53 54 55 56 57 58 59 60 6r
53 62 63 164 55 66 b/ 68 69 70
'11
54 72 72 171 74 75 76 77 78 79 80
55 81 82 t83 84 85 86 87 88 89 90
56 9l 92 t93 94 94 95 96 97 98 99
57 200 201 202 203 204 205 206 207 208 249
58 t0 l1 212 t3 14 l5 16 16 t7 18
59 t9 220 221 222 223 224 225 226 227 22.8
60 229 230 231 t2 33 234 35 36 237
6l 238 239 240 241 242 243 244 745 246 247
62 248 219 250 25t 252 53 54 255 256 2s7
63 258 59 260 260 261 262 263 264 265
64 267 268 269 270 271 272 273 274 275 16
65 277 278 219 280 281 281 282 83 284 285
66 285 287 288 289 290 291 2v2 293 294 295
6'7 296 297 298 299 300 301 302 303 303 304
68 305 306 307 308 309 10 ll 12 13 14
69 l5 16 317 318 i9 320 321 J22 123 324
70 25 325 325 327 28 329 30 331 332 333
7t 334 35 336 337 38 39 340 1341 342 343
i2 344 45 346 341 347 348 49 I 350 5i 352
73 53 54 355 356 357 358 59 360 361 362
'74
363 64 365 366 367 368 369 369 70 371
75 72 r373 374 375 376 377 378 r379 3E0 381
76 82 I 383 384 385 386 387 388 1389 390 391
!09
r08
C opito I ut S IS TE M(I L END TCRIN
Tabel
4. Calorii
in raport cu varsta si
Capitolut
SIETEMITL
ENDOCMN
inaltimea'la
femei
194
26t )<a
251 247
242
195
262
237 233
*
228
223
258 253 248
?44
246
u7
24s
??o
-n
,ro
196
264
260 255
250
)<a
254
:-.
Zfl
225
220
r97
266
262 2s7
236
232
22t
222
i98
268 263 ?<o
zqJ
24s
238
fr
233
229 224
r99 270
265 261 256
251
253
235
231
226
200
272 267 262
247
242
237 232
228
248 244
239
234
230
3l
32 33
12s
34
35
1
134 130
38
39
40
r20
116
1t-
't9
llt
I
I t32
JU6 IO:
97 92
153
t38 i33 129 12,
I08
103 99 gz
154
140
35
0 105
l0
96 13 t26
12t t17
155
142 137
t07 1n)
98
i56
128
i23
lt4 r09
t44
39 i34
!q
l3l
1i3
125
104
l0(
t51
145 t4
136
ZU tr6
l1 106
102
158
147 43 rJ6
r29
t22 117 t13
108 r03
t59 l4s 44 1An
135
124
l9
110 105
160
l5r 46 142
r30
t3?
i2t lf6
ll6
tt2 107
r09
l6l 153
48
tz3
114
t4J
r J+
13e
138
t29 l2_{
162 !55
50 145 i4l
!zo
115 ll
163
!57
52
<t
147
t49
143
22 tt7
I 13
i64
158
lil
135
128
130
24
.l
t9
t14
155 i60 156
-+
26
116
121
t66
162 t57
1t3 1R
!4J
J!
39
32 28 123
118
16i
164
59 i55
156
134
29 r25
t20
168
i66
i15 l4r t36
3l 127 122
i69
170
r6E 163
i47 42 38 133
r35
124
i49 144 i40
169
I 165 160 155
126
71
146 141
132
137
t7l
162 t57
153
i69 73 72
143
"45
139 134
t29
154 i50
r73
75 170
t66
t68
tr9
71
140 r36
3l
174 171
1't2
r63
147
142 138 133
75
79
74
76
158 54 t49 t44 t39 35
75 8I
50 i tss 5l 146 t4t 37
7i 182
184
186
t67
157
t-62
53 l4{ 14
139
68 64 159 54 t50
145
147 i79
80
75 170 166 l6l 56 52
40
r81
77 72 67
163
165
158
160
153
t42
E8 83 179 tJ4
r69
t49
i44
8l 190 lRt
76
78
80
5 l5l
46
182 192 i87
182
!71
66 162 r57
152 148
83 s4
l8e i
reaT
173 168 t&
59 154
-s0
184
I95
tt5
70
t61
56 l5t lu6
t77
t79
t72
85 97 t9:
8 183
185
fi
lo/ 63
58 5
r86
199 194 t90
74 169
65 60
5
r87 )ot
196 I 92
/6
7t
66 62
64
157
r88 203
78 73
168
I98 I 93 t89
181
186
I
189 205
200 r95 I9I
175 70
65 I6l
t81
177 72
67 162
110
C np ilol u I SIS T E tIU L E ND O C MA,
186 52, 148 43 38 t34 29 24 20 t5 l0
87 54 150 45 40 135 3l 26 2t t7 t2
88 56 l5l 47 42 t37 33 28 23 l9 14
89 58 153 49 44 139 34 30 25 z0 l6
90 60 r55 50 46 141 36 32 27 22 l8
91 62 t5'l 52 48 t43 38 34 29 24 19
92 63 159 54 49 145 40 35 3l 26 21
93 65 t6l 56 5l 147 42 3',1 33 28 23
94 67 t62 58 53 r48 44 39 34 30 25
95 69 164 60 55 150 45 4l 36 32 27
96 7t 166 6l 57 t52 47 43 38 33 29
97 71 168 53 59 ts4 49 45 40 35 3l
98 75 t70 65 60 1s6 5t 46 42 37 32
99 76 r72 67 62 i58 53 48 44 39 34
200 i8 174 69 64 160 55 50 45 41 36
51 52 53 54 :!5 56 57 58 59 60
5l 41 36 32 21 22 1B 3 8 4 I
52 43 38 31 28
1i
19 4 l0 5 0
53 45 40 35 3l 25 21 6 2
I
2
54 46 +l 37 i2 28 !3 8 J 9 4
55 48 44 39 34 30 25 20 u 11 6
56 50 45 4t 36 3I 27 22 7 3 8
5't 52 47 43 38 33 29 24 t9 5 0
58
-s4 49 44 40 35 30 26 2l 6 2
59 56 JI 46 41 37 1L 2'l 23 8 3
60 58 53 48 44
-?9
t4 30 25 20 6
6l i9 55 50 45 4l 36 3l 27 22 7
62 6l
an
52 13 38 33 29 24 9
63 63 58 54 49 M 40 35 30 25 2t
54 65 60 56 51 46 42 37 lz 28 23
65 67 62 57 53 48 43 39 34 29 24
66 69 M 59 55 50 45 4T 36 3l 27
67 70 66 6l 56 52 47 42 38 JJ 28
68 72 68 63 _-< 8 54 49 44 40 35 30
69 74 70 65 60 56 51 46 42 32
70 76 7l 67 62 57 53 48 43 J6 14
171 78 71 69 64 59 55 50 45 4t 16
72 80 75 70 65 6l 56 51 47 42 37
t73 82 77 72 6B 63 s8 54 49 44 40
'14
83 79 74 69 65 60 55 50 46 4l
75 85 8l 76 7l 67 62 57 53 48
ttt
76 87 82 78 73 68 64 59 s4 50 45
7'7 89 84 80
'15
70 66 6l 56 52 47
78 9l 86 8l 77 72 67 63 58 53 49
79 93 88 83 78 74 69 64 60 55 50
80 95 90 85 80 76 7l 66 62 57 52
8l 96 92 87 82 77 73 68 63 59 54
113
tt2
90 2M 202 t97 r92 188 183 78 74 69 64
9l 2M 204 199 194 190 185 80 76
'71
66
92 2t0 206 201 t96 191 187 82 77 7_7 58
93 212 207 203 198 193 r89 84 79 75 70
94 2 4 209 205 200 r95 190 86 8l 77 72
95 2 6 zfi 206 202 197 r92 88 83 78 74
96 2 E 2r3 208 2M 199 t94 90 85 80 75
97 9 2t5 0 205 201 196 9l 87 82 77
98 221 21't 2 2 207 203 198 91 89 84 79
99 223 218 2 4 209 204 200 95 90 86 8t
200 225 220 2 6 2| 206 202 97 92 88 83
4l 42 .lJ
44 45 46 47 48 49 50
5l 8t 83 78 ?4 69 64 60 55 50 46
52 89 80 75 71 66 6r 57 52 47
53 9t 87 82 77 72 68 63 59 54 49
54 93 88 i4 79 74
't0
65 60 56 51
55 95 90 86 8l 76 72 67 62 58 53
56 97 92 B',t 83 78 73 69 64 59 55
57 99 94 89 85 80 75 7t 66 6l 57
58 96 91 87 82
1a
72 68 53 58
59 102 98 93 88 84 79 74 70 65 60
60 t04 100 95 90 86 81
'76
72 67 62
(rl
r06 0l 97 92 87 B3 78 73 69 64
62 108 03 99 94 89 85 80 75
'71
66
63 0 05 00 96 9l 86 82 77 72 58
64 2 07 02 98 93 84 79 74 70
65 3 109 04 99 95 90 85 E1 76
't1
66 5 I 06 01 97 92 87 83
'78
73
t67 7 08 03 98 94 89 84 80 75
68 9 4 0 05 00 96 9t 86 82 7',|
69 t21 6 2 07 02 98 93 88 83 79
?0 23 8 113 09 04 99 95 90 85 81
7l 25 20 15 I 06 r0l 97 92
ca
E3
72 26 122 17 )
08 r03 98 94 89 84
IJ 28 124 19 4 10 05 00 96 9l B6
74 30 25 21 116 1t 10'1 02 97 93 88
75 t32 27 z5 lt8 13 r09 104 99 95 90
76 34 r29 24 20 15 0 06 101 96 92
77 135 131 26 22 T7 2 08 03 98 94
78 38 J 28 24 t9 4 09 05 t00 95
79 39 5 30 25 2t 6 ll 07 t02 97
r80 4l 137 t32 27 23 E 13 08 104 99
8l 43 138 134 29 24 r20 l5 t0 106 101
82 45 40 136 31 26 122 t7 t2 108 103
83 47 42 t37 33 28 123 19 I4 109 105
84 49 M 139 35 30 125 2l 16 lll 107
85 50 46 l4l 136 32 127 t22 l8 113 108
il
il
#
il
t
Cap ito lwl S IS TE MUL END O C RIN
Tabei 5. \ralorile parant?r,"i
.p=I
in funcfe de presiune qi ter_nperaturd
P(t*0
pentru aducerea
unui volum de geala0o
si 760 mmHg
Copitolul SI S TEMUL ENDOCRI N
892ti
8e43
55
5't
8979
0.8vI)
9fln
4
9028
9(X0
90.53
178 44
39 35 30 ?(
2t 16
In
u2-
1R0
46 4l 37 ?)
2
'r'l
i8 3 8 4
43 38 34 29
8l 50
24 20 ) 0 6
45 40 36 3I 26 22
a
2 8
5l 47 42 37 75
28 23 9 14 9
53 49 44 39 35 30 25 J1
6 ll
l3
)) 50 46 4l 36 32
11
22
57 52 48 43
186
34 29
26
20 l5
59 54 49 45 40
42
35
.tt
3t
t:
87 6l 56 51
2t t7
88 63 58 53
23 l9
20
+6 44
v
36
30 25
60
50 46 41
90 56 62
32
33
2'7
29
22
52 48
49
+J 38
9I 68 63 59 54
24
ot
70 65 61
4I)
3t ?(\
)0 5l 47 42 37 33
94
6 62 5E 53 48 44 39 34
36
38
30
J!
64
55 50
41
195
't5
71 66 6l 57 52 47
77 t-3 68 63
1e!
198
)y )4 49 45
40
70 65 60 56 5l 46 42 37
39
41
8t 76 72 67 62 58 53 48
50
44
45
199 83 78 74 69 64 <o
55
57
200 85 80 75 7t 66 6l
52 4'l
43
182
r83
184
98 94 89 u 80 75 70 66 61 56
95 9I 86 8l 77 72 67 62 58
02 97 93 88 83 79 74 69 65 60
6l
185 M
99 94 90 85 80
82
76 71 66
r86
l0l 96 92 87
r87 0'1
78 73 68 63
98 93 89 84 79 75
n
70 65
188
100
102
95 9t 86 8t
189 li 105
721 67
92 88 83 78 74 69
190
l9l
197
193
t94
t95
r96
l3 08 IM 99 94 90 85 80 75 7l
l0 06 101 96 92 8'.1 82 78
'13
12 01 02 98 93 88 84 79 74
09
05 100 95 9l E6 B1
6 lt 06 t02 97 92 88 alJ 78
122
l8 3 08 r04 99 94 90 85 80
9 5 0 105 l0l 96 9l 87
89
82
t97 26 I 7 2 10? t03 98 93
84
I98
23
8
r99 30
4 109 104 100 95 90 86
87
nl 106 t0l 9'l 92
200
t32 127
ll3 108 103 99 94 89
mm
FIg 160 Lf 180 190 200 27r 220
--0
2,5
0J,"?t
+t0
0.896I
150
0
111
raI 0 9:09 0.gtTI 0.9145 0.9113 0.908i 0.9052 0.w22
7 42 o
q1))
0.9i90 0.9158 0.9126
7 43
0-9034 0.90c3 0.8973
0.89B5
0.8e4
o*ss
o:s6
0.9w2 0.9t70 0.9138 0
gln<
n
q)7?
0.w6
I 0.9015
7 44 0.9247 4.92t5 c.9183 0.9151 091 1q n ong
745 0.92s9 0.9'2i 0.9i95 0.9163 0.9i31 0.9101 0.9070 0.9c39 0.9009
0.9:i2 0.9240 0.su08 0.9176 0.9144 0.9114 0.9083
47 0.9284 n Q1{,
0.9220 0.9188 0.9156 0-9126 0.9095 0.9064 0.9C33
0.926/ 0.9?i2 0.92m 0.9168 0.9138 0.9107 0.n76 0.9045
qs55
0.9070
-q5
0.90:
0.90
c.92n 0.n45 0.w3 0.9181 0.9150 0.9119 0.9088
0.9100
750 0.932 I 0.92[9 0.957 0.925
0.9193 0.9162
0.9175
0.9131
7 51 0. e334
0.m35
4.y2fl
0.n61
0.yns
0.9286
0.nv2
7 52 4.9346 0.9314
u.9l4J 0.91r I 0.9082 0
753 0.9359
__,1
no?a4 i
0.9218 0.91s7 0.9155 0.9123 0.9@4 0.$65
'154
0.93 7 I
n o:20 I
0.9228 0.9199 0.9i68 0.9137 0.9r06 0.9075
0.9087
155 0.9383 0.93.5r
0.n43 0-9ll 0.9180 0.9149 0.9i 18
0.9i s5 9?6
09254
0.9m 0.9iy2 0 916l 0.9130 0.wfi
151
6l 62 63 64 65 66let 6n
69 70
4 -11
-20 -25 -29 -34 -39
{1
4
-2
-9
-7
-43 -48
IJ 8 -z)
-27 -32 -37 -4t -46
-21 -26
a.4
-30
-28
l<
40
)4 0
-i0 -t4 -19
55 I -1
7a
-38 42
-8
-13 -17 -27 -31 16
-^c
I
I
4. lt -15 -:0 -25 -29 -34 -39
-41
-35
5 I -4 -9 -14
-18 -23 -28
1a
7 2 -2 -1 -12 6 -21
-19
-26 -30
9 4 0 -5 -10 -15
60
u
a1
-29 -33
6
I
3
-3 -8 -13 -17
6t 13
8
I -6 ll -15 -20 -25 -30
-28
l4 10 5
-4
-2
-9
-7
-t4 -1S -23
bJ t6 l2 7
9
l1
?
4
64 I8 r3
l5
t7
l9
12 -16 -21 -26
65 20
22
-5 -i0 -15 -19
1t
66
67
6 I -3
0
-13 -17
24
%
I 3 -6 1l r6 -20
68
0 5 0 -4 -9 -14
-12
-18
21
7 2 -3 -7
27
23
E
8
-17
70 29
31
3 9 4 I -5 -10 -15
7t
5 ll 6 1 -4 -8 -13
-11
)0 22
E
25
12 t2 8 -3 -6
33
28
30
32
73 35
t9
2t
t4 0 5 0 4 -9
74 )t
38
to 7 2 -3
75
76
77
27 23 t8 3 9 4
J4 2ro 24 20
10 6
4
-2
40 36 3l 26 22
L3
t2 8 3
42 37 33 28
9 14 9 5 0
7 57
758
0.9408 0.9376 0.9343 0.931 I 0.n79 0.y248
0.9154 0.9124
0.9421 0.9388 0-93s6 0.9323 c.n9t 0.mffi 0.9n8 0.9tn 0.9166 0.9136
7 s9 0.9433 0.940r 0.9368 0.9336 0.9303 0.92n 0.y241 0.s2G 0.9179 0.9148
7 60 0.9446 0.94'13 0.9381 0.9348 0.9315 0.9284 0.92l.3 0.921 0.9r91 0.91@
i 6t 0.9458 0.94:26 0.9393 0.9350 0.%28 0.9297 0.n65 0.%3 0.9n3 0s172
762 0.9471 0.9438 0 9405 0.9373 0.9340 0.9309 0.yzTt 0.y24s 0.9215 0.9184
7 63 0.9483 0.9450 0.%18 0.938s 0.9352 0.9321 0.n89 0.n57 0.927 0.91n
7 64 0.9495 0.9463 094.30 a.%n 0.9365 0.9333 0.9301 0.9269 0.9239 0.nB
765 0.9508 0.%:75 0.942 0.9410 0.93T1 0.9345 0.9313 0.9282 0.c2s1 0.9221
766 0.9520 0.9488 0.9455 094n 0 9389 0.9358 0.9326 0.9294. 0.9263 4.9233
? 67 0.9533 0.95m 0.%t 0.94'34 0.94m 0.%70 0.9338 0.9306 0.r275 0.9245
7 68 0.9545 0.9512 0.9480 0.9447 0.%14 0.9382 0.93y) 0.9318 0.n87 0.v257
7 69 0.95s8 0.95A 0.%tyz 0.%59 0.9426 0.9391 0.9%2 0.9330 0.9300 0.y269
770 0.9s70 0.9537 0.9504 0.%71 0.%39 0.9406 0.9374 0.9y2 0.9312 0.9281
7J1 0.9s82 0.9550 0.9517 0.94{t4 0.9451 0.9419 0.9386 0.9354 0.9324 0.929J
772 0.9s95 0.9562 0.9529 0.%% 0.9163 0.9431 0.9399 0.936r 0.%36 0.9305
773 0.9607 0.9574 0.b41 0.9508 0.%7s 0.w3 0.941i 0.9378 0.9348 0.9318
774 0.9620 0.9587 0.9554 0.9521 0.9488 0.9455 0.94.23 0.939Cr 0.936f 0.9330
775 0.9632 0.9599 0.956F 0.9533 0.9500 0.%7 0 9{35 0.9403 0.%n 0-9342
776 0.9645 0.9512 0.9578 0.9545 0,9512 0.9480 0.944:7 0.9415 0.9384 0.9354 111
0.9657 09624 0.9591 0.9558 0.9525 0.%c2 0.9459 0.%:27 0.93% 0.9365
778 0.9670 0.q'36 0,95/J3 0.9570 0.9537 0.9504 0.947r 0.%:39 0.9408 0.9378
0.9682 09&9 0.9616 0.9582 09549 0.9516 0.9484 0.%sl 0.%21 0.9390
u.y00t u.96U 0.9595 0.9s6? 0.9528 0%% 0.9463 0.9433 0941J2
vuptrutut JrD t LIUI tJL LNI)UL:ruLN
0.830 0.498 0.301 4.838 5.829
0.840 0.539
0.284 4.850 5.774
0.850 0.580 0.267 4.862 5.721
0 850 0.622
0.249 4.87s 5 660
0.870 0.666 0.232 4.887 5.61?
0.880 0 608 0.2i5 4.899 5.568
0.890 0.741
0.197 4.9n
5.519
0.900 0.793 0.1 80 4.924 5.471
0.910 0.836 0.1 62 4s36 5.424
0s20 0.878 0.1 45 4.948 5.378
0.930
922 0.127 4.961 5.333
0.940 0.966 0.1 09 4.973 5 ?On
0.950 .010 0.091 4.985 5.247
0.960
.053 0.073 4.998 5.205
0.970
098 0.055 5.010 5.165
0.980
t42 0.036 s.022 5.124
0.990
i85 0.01 I s 035 5.085
l.000 ZJ: 0.000 5.047 5.047
VArsta
5
Barbat
53.0
Femeie VArsta
Edrb"t- Femeie
5i 6 2A-24
41.0
36.9
6 \)1
50.7
25-19 403
366
7 520
49.3 30-34 igR
'14
8 5t.2 48t
35-39 19)
9 _r0,4 46.9 +044 i8?
0 49.5 15.8
45-19 17R
1 48.6
44.6 50-54 17? ?1 i
4'1.8
43.4 55-59
36.6 ]4 1
___qq_s_ 36.0 _1J .6
4 AK
1t.c
-l
39.6
5 4s.'r
I
: oJ-oy
70-74
J).J J3.4
6 44.1
39.5
75-79 34.2
J2.3
7.t
37.4
31.5
8 42.9
37.3
9 421
37.2
Tabel 7' Valori medii normare (standard)
are M.B. in carorii pe ora
9i
m2,
dupd Aub gi Du Bois, modificat de Boothby gi .Sandiford
Tabel 6. valoarea coeficientului
caroric al oxigenurui gi al bioxidului de
carbon gi proporfia
de glucide gi ripide arse in funclie de varoarea cdtului
respirator neproteic
Cetul
respirator
neproteic
Substanle arse Coeficientul calodc
al unui lin-u
Glucide Lipide
O2 CO,
0.707
0.000 0.502 4.686 6.694
0.710
0.016 0.497 4.690 6.606
0.720
0.055 0.482 4.702 6.531
0.730
0.094
0.46s 4:714
6.458
0.740
0.134 0.450 4.727 6.388
0.750
0.1 73 0.433 4.'139 6.319
0.760
0.213
0.417 4.751 6.253
0.770
0.254 0.400 4.764 6.1 87
0.780
0.294 0.384 4.776 6.123
u. /90 0 334 0.368 4.788 6.062
0.800
0.375 0.350 4.801 6.001
0.810
0.415 0.334 4.813 5.942
0.820
0,456 0.3t7 4.825 5.884
Tabel 8' caloriile factorului de corec{ie a presiunii atmosferice mEs*rai6
la barametru
cu mercur gi ,"*u de alarnE
(Diferenfa intre coeficientul
de dilaiare ai alamei gi coeficientul de dilatare
linearE al Hg)
ll6
n7
Cop ito I ul S IS TEM{I[. END OCR IN
Cap itolut SIS TEMUL END OC R t N
BIBLIOGRAFIE
l. Boron
WF, Boulpaep
EL:
2005.
Medical Physiology,
Philadelphia
Saunrlcr r,
'*J
IF
,,N J
:,t(
2,ro
1,@
l.&
rJo
t&
ao
ls
,nt
L
Tennperafura
1a Stgjulgg
",{,t4
t" t*o-"t*
ll
I +tJ 7s0 760
770 780
t2
r.3l
33 .34
.36
38
40
t3
1.54
45
48 50
52
57
59 6t
l5
bo
.69
71
73 75 78
A
190
dl
83
85 88
qn
1.93
1.95
98
2.00
2.a2
2.05
2.07
2.10
2.13
9
214
2.17
220
2.22 ))<
2.28
20
2.32
2.35
2.38 L+l
21
244
2.47
2.50
54
)')
2.53
2.s6 2.59
2.63 )AA
65
2.68 )11
2.73
2.t?
2.80 2.84 )99
t>
26
27
-s
t.6)
2-88
2.92 2.96
3.00 3.04
J.UU
J 05 309
3.13
-{.1 /
3.20
3.t2
3.17
3.21
3.25
3.29
342
3.24
-T.JJ 3.3 E
3 7)
3.36
1AA
348
J.45
3.50 3.54
3.-5 8 3.62 3
<1
360
3.65 3.70
3.75 380
l.-