'SOCIAT~A CRESCATORJLOR DE ALBINE DW R O M ~ I A 1

~ F I F I ~ I momw p P ~ ~ S W P W F ~ me:am / r)
I
BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42. Tel679,55,60; 213 02.87; Fax:212.02.87 i
I
I
y @ ? EFECTUEAZA ACTI VI T~ TI 5TI I NTI FI CE Y N DOMENI UL
APICULTURII $I VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE
Ez?? ACORDA ASISTENTA TEHNICA $1 ECONOMICA
IN DOMENI UL APl CULTURl l PENTRU I NSTl TUTl l
PUBLI CE SI AGENT1 ECONOMl Cl CU CAPI TAL PRIVAT,
DE STAT SAU MlXT
)) M5 rci sclecriorla re ri vcrifica re precul n yi ma trrial
biologicic apicol de Inlare valoare 1_~rocl ~rct i v5
)) Produse api tesaprutice, tortitian re ~i energovicalizanre
destin;ite c o n s ~~r n r l l ~~i rlti1;ln.
ACORDA ASISTENTA M E D I C A ~ ~ PRI N CADINETEL E W SPECIALITATE
ALE SECTORULUI pl APITIRA PIE DI N BUCURESIl sn?. C.A. ROSITTI
~1.3f,m TB LABC);14ma1m41'
@ PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICE
SE GASESC i~ FARMACIA APIFARM AFLAT* LA ACEEAS
ADRESA; nznima;maw
' Romania apicola
I
I
Revist5 lunarfi de informare tehnid si ~ti i nfi fi d,
I
I
schimb de experienp $i opinii editatii de Asociatia
Crescjitorilor de Albine din Romania
(
~ n u l LXXWII Nr.10 octombrie 1994
I
C U P R I N S
I
COLEGIUL DE REDACTIE '
ing. AUREL MALAIU
(Presedinte de onoare), ing. ELI- '
SEI TARTA (Redactor sef -
, Presedinte Executiv), PETRE
MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU
(Republics Moldova), SORlN
BODOLEA (Redactor de ru-
brica), NICOLAE V. ILIESIU, ing.
ION MlLOlU (Secretar general
de redactie), VICTOR NEAGU,
COSTACHE PAIU, MIHAEM
SERBAN, ing. STEFAN ! SA-
VULESCU, ing. TRAIAN VOL-
ClNSCHl (Redactor sef adjunct),
ing. EUGEN ,ZORICI (Redactor
sef adjunct).
REDACTIA $I ADMINIS-
TRA 7lA EDlTURll "ALBINA
ROMANEASCA~
Str. Tomas Masaryk nr.17,
Bucuresti, sector 2, cod 70231;
tel. 21 1.47.50, fax 21 1.80.34,
telex 11 205 apirom r; cont vir.
459601 102 B.A.S.A. .Sucursala
Municipiului Bucuresti
2 Ion MILOIU: Pregatirea familiilor de albine pentru ier-
nare'
\
3 Traian DOBRE: Regina-mama avea lungimea de patru
centimetri
4 x x x: Anun! important
5 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna noiembrie
i 6 Ovidiu BOJOR: Fitoapiterapia si dietoterapia bolilor
1 aparatului digestiv (I)
\- . . . 11 Vai i i ca Cl?CA: Cmrnetoiatrie i i rwmetol ogi e api-
\ cola
1
I
14 In memoriam: Ing. Aron Ursei
15 x x x: Apicultura i n Africa
'
MIEREA o fi astszi lux
sau nu mai stie RomPnul
c.t este de bung?
'Care sZi fie oare pricina cH
nurnai Rornlnul rgrndne vegnic
slrac intr'o tar5 bogatl ca
t +~- ~- ~l n i a ? " ~e 'intreba i n 1931 revista
~ ~ ~ t ~ ~ t ~ ~ ~ ~ n ~ ~ ~ ~ ~ i i ; ~ ~ ~ a r ~ ~
mari, c l si cele rnai neputincioase
babe se jucau cu zecile de rnii de
lei. Unde sH fie oare acest nHrnol de
bani? A zburat, s'a dus ca' pe gur i
de lup; a luat calea str8in&tZifii, a
intrat 'in punga popoarelor
econoame... Vr'o lo, 11 ani d u p ~
r k b o i ~ crlsrnele nu s'au rnaiinchist
magaziile de tot felul nu rnai
dovedeau cu vbn?+irile,. praznicele,
cumZitriite, . colhc5riile s'au tinut.
I la fl... Pe bhuturi spirtoase s'au dus
'in vl nt pe fiecare an nu tqai pqin de
, m de rniliarde, iar pe lucruri de tux.
peste 5 rniliardel
f Si noi, cei de ast ki , ce facern?
Astepttlrn, cu leharhite, sZi he pice
d i n cer un nou 'an "1938', de,.
referin?&?
. . . .
1.8 Vasile POPESCU:.Simpozionul Na!ional de lstorie si
Retrologie Agrara a Romani'ei, la a XIV-a edi!ie (I).
20 Oana GROZUTA: Cosmetic& si sanatate
21 Costacne PAIU: Produsele apicole i n reialiile turco-ro
mdne Cn evul mediu
- , ,25 Emilia si Marin POPESCU-DICULESCU: Rang si
.
mirejig i n palatul fermecat (11)
:
27 -Jindrich BOHAC: Prey1 mierii - problems principa~Ei,
.
30 Yves DONADIEU: Un medicament esen!ial: Propolisul
- 0 I \
i
,
,
.C p e r t a 1: Toamna lungg din acest
.
.an. a permis,- ca urmare a vremii favorabile
i
. - .efectuarea'la timp si in bune condifiuni a
{Uuror lucr&-ilor de preggtire a familiilor de
'- ' ~'"c'albihe pentru iernare
(Discolor: Constantin 'DlNA)
, .
,
. .
. .
. .
. , ; C :o" p e r t' a ~anc a AgricolZ S.A. -
; ., . B'anmtuturor
;..I;...:. -
>. +. $: ,. ,
(Vacheta: .art,. F!orin STEFUREAC)
. .
. .
.LEI 200 .
. # .'.,
I '. . , . ,
. .
PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE
PENTRU IERNARE
Ing. Ion MI1,OIU
Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a se
adapta in tot cursul anului la varialiile temperaturii exterioare.
Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de sc&ute. Pentru
supravietuirea ei Tn condi!iile de temperatura sc&uta sunt esentiale calitatea si cantitatea
proviziilor de hran8. Desigur, rezisten?a la conditiile nefavorabile este rnai mare la familiile
puternice.
Pregatirea in vederea supravie!uirii la temperaturi sc&ute este un instinct dobsndit la
albine in decursul vremurilor si acesta se manifests cu mult timp hainte de aparitia sezonului
friguros prin:
, -
, -
a acumularea unor proviz~i importante de de miere necapacita si uneori capacita de pe
hrana in cuib; , fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. 0
a folosirea cu economicltate, in func!le de data cu raclrea progresiva a timpului
,condi!iile exterioare, a acestor provizi~; descreste treptat si activitatea de zbor a A
a micsorarea numarului de albine i6 cuib albinelor, CnceteazB ouatul matcilor si
datorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul cresterea de puiet. Familia de albine trece in
culesurllor de vara, diminuarii treptate a perioada repausului de iarna care incepe la
.,
. .
ouatului matcilor si a cresterii de puiet: sfarsitul lunii octombrie si se termina in lunile
a reducerea treptata a unor activita!i (de ianuarie-februarie, cand apare primul puiet in
crestere a puietului, de cladire a fagurilor); cuib. in aceasta perioada datorita rtlicsorarii
a izgonirea trantorilor, care fiind inlatura!i activitalii de zbor si a cresterii de puiet, scade
treptat de pe fagurii cu miere nu rnai .au simlitor consumulde miere, dar se men!ine in
: .,
posibilitatea sa se hraneasca si sunt scosi continuare un cdnsum ridicat de polen si '
afara din stup unde mor de foame si frig. pastura, in organismul albinelor se produc
Trantorii mai sunt tolera!i doar in familiile cu modificari fiziologice caiacteristice albinelor .
matci neimperecheate, in familiile orfane sau care vor ierna. Albinele crescute in aceasta
in familiile cu matci batrane; perioada se deosebesc de albinele crescute
I :
a propolizarea cuibului si, rnai ales, a Pn sezon prin faptul ca pot trai 7-8 luni in loc de
crapaturilor perejilor, albinele izoland in felul numai 35-45 de zile cat este durata de via!& la
I
i .
acesta rnai bine cuibul impotriva pierderii de albinele din sezonul activ. Longevitatea se
- caldura si a patrunderii umidita!ii. datoreste, 'pe de-o parte faptului ' ca ele
Din toate aceste aspecte trecute in revista participa, intr-o masura rnai mica, la creqerea
mai sus, rezulta ca albinele isi pot asigura puietului si la culesul de nectar, iar pe de alta
.
, .
singure regimul' optim de jemperatura in parte modificarilor anatomo-fiziologice
interiorul cuibului pe perioadele reci: determinate de acumularea in ?esutul corpului
Pe masura ce noplile se racesc, albinele , gras (!esut de culoare albicioasa ce
. 1 : . ! . +parasesc fagurii marginasi ai cuibului captuseste partea interioara a invelisului , i-r.L, j
concentrAndu-se pe fagurii in ca;e se mai chitinos) a rezervelor de proteine 9i.gAaimi p&:.j3....
i
, . - . .
. ' ' crege puiet. De asemenea, se accentueaza seama consumului intens, de p&sturi3,~7nsu$ire - . :
i . . .. tendinla albinelor de acumulare a rezervelor , pe carenu o au-,~l(s:n8souteC.prim8ivara'-I::.
. ) . . . - .
. . I ~ .
. ...
, . ?
I
4 :...< . := , . . .- . : , , .
, , . , :
;,,, , : . . ' .
.. ,:, . ; ' , ' ~ -
. . I
. , _, _
I I
. . .
. ,
, . -
- 1
. (
' 2
..: .: - ,
. .,. ', *'. '. ' , '. ~, ,
, . a, ,. . ,
. i
I- . - . i, , ,
.,.. ~. . . .. , . ' .
:
. .
. .
. . I .
. .. . .. .
\ " .
I
. . . , . : . , . . ' . . .' ' - ,
. , . . . , ., . ,. : . . .". : . . ,;,.
, , . I: ,...A%., .' ' >
t 1 . . .. ..
' , , . , . i . . , . I ' .
, . ,
. - ,, , . ,,, ,.., .";.r;:; ..2,;;>;:;;*;;;,>,/;;.;-~.::~:::
, - < <...: ' !
. , , ; . ; . . . . . . . . . . .
,.,, . , ,ly;-?:: , ' . . ! , - - -- . ...''i".~. : , , ,.< ,;..- ?,, ?~.>, :; ,
' >..
, .
. '?"
. ..i.._- . : , . . . . . . . . . .
< .
sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot
rezista intemperiilor iernii si pot produce
laptisorul necesar cresterii puietului . spre
sfarsitul sezonului rece.
/
In perioada de toamna, cand nu mai exist&
puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei,
,
folosind pentru aceasta produsul Varachet.
Acest tratament se executa in felul urmator:
'
Se indepartewa de la marginea stupului 0.
rain8 sau hranitorul. Se .scoate din cutia
medicamentului o bancia de hartie impregnata
cu generator de oxigen si la unul din. capete
.se infige un ac cu gamalie. Cu ajutorul pipetei
din cutia medicamentului se ia din sticlufa
substanla si se picura pe hartie, (2 picilturi
pbntru un corp de stup multietajat, 3 picaturi
pentru un corp.Dadant 6i.4 picaturi pentru un
stup orizontal) i n poqiunea de banda din
imedjata apropiere a locului in care am infipt
acul cu ghmalie. ,lmediat, cu ajutorul unui!
chitxiit, .lumanare sau bricheta, se aprinde
banda de hartie la capatul opus, avand grija
ca arderea s2 fie mocnita, fara flacara. Cu
ajutorul acului cu gamalie se fixeaz4 banda de
hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului
-in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie $i
perete sa fie de minimum 1 cm (ca sa nu ia
foc peretele stupului). Se asaza podisorul si
, capacul stupului, iar urdinisul se inchide timp
de 15 minute. Fumigalia se repeta inca o data
sau de-doua ori la interval de 7 zile, in func!ie
de intensitatea infestarii cu Varroa jacobsoni.
Este odigatoriu ca temperatura mediului,
ambiant sa fie de peste +15"C atunci c&nd se
. face tratamentul.
Administrarea medicamentului se poate
face si ,prin ,urdinis, aceasta metoda fiind
obligatorie ' Cn cazul stupilor din pavilioane,
pentru a proteja apicultorul de inhalarea
voluntara a vaporilor de substan!a activa.
Tratamentul prin urdinis se face cu o
deosebita atenlie, asezand benzile fumigante
numai pe plase de sLma sau buca!i de tabla
pentru a evita contactul direct a1 b'enzii
arzande cu lemnul si a incendia stupul sau
chiar pavilionul. ,
(Din brosura: lernarea familiilor de albine)
1
INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi
, -
Regina-mama avea lungimea de patru centimetri
~xact in ziua in care ziarul nostru anunia zaceau moarte ' sau ' in agonie,
invazia de viespi, am descoperit la Casa, "exterminatorul" ,a fost atacat-,de un roi de
Prbsei, i n balconul redaqiei noastre o "lucratoare", - venite ' de pe 'Yeren". Norul.
"familie" care . numara cateva sute de provocat de o noua declansare a spraiului
exemplare. Viesparul a fost construit cu insecticid a invaluit atacatorii; facandu-i K.O.
migala intr-o cutie de carton. CAnd unul R&boiul om-insecte a luat sfarsit. i n fagurele
dintre colegii nostri-de.la difuzare a vlut sa gigant au fost descoperite peste o suta de
mute cutia, "paznlcii" I-au atacat'si I-au in!epat larve bine dezvoltate,, lungi de aproape 2 cm.
. i n maE multe locuri, pe brate qi pe gat. in Dupa indepartarea capacebr protectoare,
replica, viespile au fost "tratate" cu insecticid, insecticidul si-a facut inca o data datoria.
de, '"extermlnatorul" Anghel Bedros, Joi sear&, vreo 20 de viespi, reintoarse
administratorul nosh. . ,, tarziu dupa "mhcel", Inca mai b&Xiau
Ghnd victoria asupra insectelor era. bezemetice in locul in care fusese asezat8
ap;'!oape cenEl, au fost date la o parte cele ' cutia de carton. lnvazia de viespi, in
cateva. cartoane ,de deasupra. Asa a iesit la Bucuresti, ia amploare. . ' ,
. .
iveala fagurele, fn care se dezvoltau larvele.
Fagurele. era lung de 42 cm si lat de 23 cm.
Traian Dobre
Printre victim8 se afla si regiria-mama, de (Din cotidianul "RqrnBnia liberfj"; ,6 august
doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16)
masurand 4 cm. in timp ce zeci de viespi
ANUMT J IMPORTANT
Cresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie
~i a taxelor de expediere au determinat scfiderea ingrijorgtoare a
tirajului revistei yi ca urmare a apiirut necesitatea subvenfiongrii
activitifii de editare a unicei publicafii apicole care apare in Romfinia
de peste 75 de ani.
Grafie infelegerii de ciitre factorii de decizie a importanfei
continuiirii aparifiei, a conjugiirii eforturilor de finanfare, revista $-a
urmat neschimbatii .existenfa ritmicii in condifiile in care in alte {iiri
foste socialist&, aparifiile revistelor apicole au fost sporadice si precare
sau aceste publicafii au incetat s5 rnai apar5.
Pentru anul 1995 costul unui exemplar va fi de 500 lei, sum5 care nu
acoper5 integral manopera yi materialele consumate. in atari cohdifii
un abonament anual va fi de 6000 lei. Facem un cilduros ape1 de suflet
la tofi apicultorii, la toti salariatii filialelor nc~astre judefene, la melnbrii
birourilor filialelor si cercurilor apicole, la tofi prietenii si cdaboratorii
nogtri pentru a sprijini realizarea unui numRr cAt ~nai mare de
abonamente. Este destul s5 menfion5m cR valoai-ea unui abonament
anual reprezint5 mai pufin deciit preful a doug kg de miere pe piafa
liberii. Or nu credem s5 existe un apicultor care s& aib3. retinere in a
cheltui dou2 kg de miere pentru informarea sa din surse interne'$
externe asupra a tot ce inseamnii teorie ;i practicii apicol5.
Situatia revistqi se va hotiri deci de ciitre cititorii ei fideli de la care
qtept5m s5 fie mai mult decAt piing acum alilturi de noi, alaturi de tcrfi
cei care practica aceastii nobil5 qi bilenar8 indeletnicire.
-
Abonamentele se pot face la filialele judetene, magazinele apicole,
cercurile apicole cu.gestiune ~i la oficiile postale urmiind ca revistd sii fie
nominalizat5 in Catalogul presei rom8ne pe 1995.
I
Desigur am fi bucurogi s5 apar5 si sponsr~ri (persoane particulare sau
i
firme)' prin ale ciiror contribupi blinesti situatia financiar5 a revistei s-ar
putea imBun2tiifi. Pe toti ii agteptRm cu speranta cii apelul noktru ua
g5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni ai publicatiei noastre.
CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA
NOIEMBRIE ' ~
-
A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~te prin ploile reci si deseori
datorit3 burnijei c3 ne aflgm in ultima lung de toamn.4. Fenomenele meteorologice - impactul
intre aerul rece gi cel cald, v4ntul rece care de multe ori aduce zapada si s~arel e cu din$
definesc practic o dat.4 cu cgderea ultimelor frunze uscate c& toamna este pe sfifsite. .
Ad3postite in stupi, fn aceast3 lun3, familiile de albine se string in ghemul de iernare pe
fagurii agezafi in dreptul urdinisurilor, din care au eclozionat ultimele generafii de puiet. Astfel
organizate, albinele conviejuiesc in ghemul de iernare pe intreaga perioad3 a timpului rece
pSn3 la inceputul prim3verii urmatoare. In cazul unor zile calde si insorite, albinele mai
execut.4 sumare zboruri de cur3jire pe care le efectueaz3 de obicei ultimele contingente de
albihe eclozionate.
Avind linistea asigurat3 si flind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni,
pasFi, animale domestice si dwndtori, albinele ierneaz3 in bune conditii far3 pierderi.
In uneie cazuri pot apare in stupme si sMri necorespunz3toare care pun in pericol buna
iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz3 de urge@ pentru inl3turarea
acestora ,
I I
Lucrirl de executat in aceasti perioadi:
I
t
i
- continuarea lucrarilor de pregatire a - verificarea starii gratiilor de la .
I
familiilor de albine in vederea iernarii in cazul
ca acestea nu au fost terminate la tirnp:
- supravegherea si controlul rnodului in
care ierneaza fqmiliilb de albine;
- hdreptarea grabnica a situaiiilor
necoresp~zatoare ce , se intalnesc. Tn tirnpul
iernarii familiilor .& albine:
., ' - stimularea executarii zborurilor tarzii de
curillire;
-. contin,uarea aplicarii . rnasurilor de
, .
prateqie a st.upilor contra daunatorilor si a
curen!ilor de aer rece;
urdinisurile stypilor pentru a evita patrunderea
soarecilor;
- executarea de lucrari 'in atelierul stupinei
privind: recondilionarea si dezinfeciia stupilor
si inventarului apicol, extraciia cerii din fagurii
reforma!i, pregatirea cerii pentru a fi predata la\
magazinele APICOLA ale Asociaiiei
Crescatorilol de Albine in vederea obiinerii de
faguri artificiali;
- aprovizionarea stupinei cu materiale si
utllaje necesare in sezonul apicol urmator.
Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si 10
ale revistei noastre. Decalajul nedorit s-a datorat unor defecriuni ale componentelor
instala!iei electronice de culegere si tehnoredactare computerizatil necesare
pregatirii formei pentru imprimare. Din cauza acestor defecfiuni, mai bine ziS in
tirnpul, remedierii lor, s-au sters din memoria calculatorului toate textele acestor
ultime doua numere ca si prograrnele de paginare, selecfia de caractere pi corpuri
de litera. Asa cd totul a Vebuit reluat de la inceput. Tehnica noud face uneori figuri
nepldcute si s-a dovedit conform legilor lui Murphy cB fiai binele este uneon'
duwnul binelui. Oricum, ntidajduind ca cititorii vor infelege necazurile prin care
am trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se mai repere.
- .
' w ! 1 w B u e y y ' e J 6 e ~ ! P P W ' k ? e l e i ! s ~ e n ! u ~ - e ! d w ~ e l ! d w e p B J B A e p ! ! l o o $ I n l p e o u i p l u e z e ~ d e J a o ! u n L u o 3 / ,
. L : ,
, O L a p q l ! l a l o o q e ~ u 0 0 1 . U S q ~ l o , z ! p a s a l e : ,
6 I ; L " " " " - . ( l a g e w o z r q t j l l a i u a ~ w a p ! w o z ! ~
. s i l o d o i d ' 6 01; : l a u s e , g ~ e d a ~ d a s ( n l l e ~ i ~ ! j 6 o ~ " " ' ( a e l l ! w o w e y 3 s a r o l j ) l a i a s n y y a p u o l j
6 z . : M . - u . . u ~ M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a l ~ a d a p s J n l u ~ B O 1
- . . . . . . . . . . . . .
I . ( 1 / 1 A d 1 e s e q l a / j ) J O ~ ! J ~ W ! ~
. . ,
. . . , . ' 6 s w . . . . u . . . . . . . . 0 / o l e 3 i e . w a p ~ o s ! i d ~ l n 3 a ~ e t w 6 o ~ - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ @ e 1 ~ l & w n ! l o j ) a ! y e s e p a z u n l j
. q n )
. ! . n ! ! l u Z ; Z L ' i u a , n 6 u n . u ! l e l s i ~ ' 6 O Z ~ ~ - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ . ~ ~ ~ ( a e ! u o u ? , 1 8 v e q ~ e ~ ) a ~ e w e i ! u n l
6 o I ; ~ ~ ~ . , ~ ~ - ~ . . . . . . , , . . . , . . . . . . . . .
, ' .
: , s ! l o d o j d a p i e ~ i l ! j .
! '.
. d t l
' d t l - , : e a ~ e o l g u ~ n a l s a a p u ! 3 ! p a u 1
: e a J e o l g w l n a l s a a l e 3 n q a l u e l d e w n w ! e w J ~ U ! a l e 3 u ? w n u l b j . 0
1
a l a z o p i p u s . U ! n ~ s e l n 3 ! a 3 Q F ~ J ! A . ~ p u g u d /
a i n u ! w e n a i r $ ^ e m 6 U J e ! z r y u ! p u t p ~ ! i ! z a d ! l o
I , c
t n ~ ! p a w a p ~ 1 e p u e t u o 3 a ~ p i a i e ~ v i l e 0 '9 - 1 ; a p g l e g n q e a i e i ! ~ e : , a i s a l g 1 3 . a ~ 3 , o t . a 3 3
. a l e u ! o ! p e w e l p i n p 1 g 3 r q z n j u ! n 3 . e d e n 3 e u e 5 o e l
a l u q d i s p a p e J l x s ! s g c ~ a w a p J o ! $ ! i d t ? l ' s ! l o d o ~ d a p ! ~ n 6 u ! l c u ! p r ? l e J e d a ~ d g i e ~ j u a c ~ u o : , a ! z n j u !
. ; , n a u ! i u o 3 a ~ e 3 ' I N ~ ~ O - I O ~ A - I V I ~ V e p g w ~ o j q n s ( ! ! I O ~ ~ I I ! V V s a ~ o l j ) ! ~ I ~ I ~ ~ ! J o s
1 ' ( n s n p o ~ d ! s a i e ~ n z a ~ a u n q n 3 i e w a w ! ~ a d x a e p e o 3 a p a l ! J o l j ! s ( a e l l ! w o w e q 3 s a ~ o l j )
e - s . a l e n ! 6 u ! 6 a l 1 6 u n d ' u ~ ' a A ! p a d ~ a J e l a s n p o l d
; ;,
n D . . a r e q ! q w l a 4 a u a p g w ~ o ~ q n s n e s ! z a d ! J O 9 %
,
a p ! J E U O ! ! ~ ~ a p Q W J O j q n s 9 3 ! l d ~ a s ' I ! J O ~ ~ J ~ ~ O
,
g o d ! S a ~ n d a 3 ! U O J 3 e l ! ! l e d o l u o l j o l e d U ? a p r I
& ' . .
W t l S e l a S n p O J d , ' 3 U ! Z a p ~ J n J O 1 3 ! S l o 3 ! 1 6 u a l ! 1 a 1 1 o C I
1 . . . . $ u ! l a 3 ! 6 ' u a 6 e l o 3 a p i e z ! l o ~ p ! ~ a l e 3 a J w ! p
5 , a J e ! l ! x n e e i u e p q n s n 3 s p o s e g 3 s u a p ~ o s ! i d g l
! s s ! l o d o J d a P P k J l x a a P B m q a d d O t f d l 9 N I 9
! s , ~ ~ A O ~ N O ~ V U V ~ a s n p o ~ d 9 n o P e ! U W o t l
:
u ! ' a q p a ~ n e - s u y l e 3 ~ a 3 ~ o i s a ~ e e m q a d
' ! ! g ! J a w i j a l e a w n a l a i e l s
. '
u i ! s a u n q e l e i l n z a l ' n 3 i e i u a w ! ~ a d x a l s o j
; . e I n s n p o J d - ' ! i s a ~ r i 3 n a u ! p a ~ n i l n 3 ! d y n l ~ l a d
: . a ! b n p o ~ d ! 4 e ~ e l a 3 l a 3 a p I n i n l ! y s u l a 1 1 g 3 a p
' - ' l L ? J e d a l d u a 6 e l o ~ ! s a u ! q p a p u ! u a A ' 9 3 l e u a p
1
1 o 4 1 l d g ' u a l o d ' s ! l o d o ~ d a p I 3 e ~ w a a p o a l s a w e
I .
- u n n 3 , a u n q a l e l u a w ! ~ a d x a a i e l l r i z a ~ ~ n u ! i q o
I n e - s ~ ! l e d o l u o p o ~ e d u ? , n @ w a x a a a
- . 3 ! i n a d e ~ a l ! d e
1 ' . ' l a 3 ~ C I a l u e l d n o ( n l n u a w e i e J i e a ~ e u ! q w o 3
l a i a S n w a p a l ! J o l j g z e e n y s a s 3 0 1 ~ n w ! ~ d a d
a r e l u a p a s a 3 q e 1 4 a l ! j e u r o p ' a l l r r ! 6 u 1 6 u l
. ! ! J E z ! J ~ ~ ~ I ~ a l e a i u e q J o A e j ! s a w a i h u a
' a i u a 6 u ! ~ i s e ' a ! J o i e w e l j u ! ! i u e ' g 3 t i d a q l u ~
a u n t b e n 3 a l o q d e e s n p o l d ! s a i u e l d e z e a z ! l ! w
a s u e ! 6 u ! l e j - o 3 n q ! n l n w a u 1 6 a s a l ! u n ! b a j e u l
y i a ! ~ a l e a J o a l & ! u n /
e l g u g d a ( a ~ ! J d . e l a p p u g d a ~ u ? w s ! u e 6 ~ o
1 n 6 a ~ i u ? a ~ e 3 s ! i u u ! a u n d a l e 3 ( n l u e ~ n q l e 3 j u n s
e a i s a 3 v ' a p ! y 3 ! l ! s i e l u a w ! ~ e p w n s u o ~ l n w o ! z
a ~ w a ~ j u l ' g ~ o ' a ~ e 3 a ! j u l : e a l ! o p q e I n s o l g d n 3 o
g ~ ! i s a 6 ! p e ! b u n j ' a ! i e ~ ! d s a ~ e d n p a 3 a ~ e o a p
~ o l ~ ~ d l u g l u ! e l s e n u i d e l . i s a 3 v ' p u n q ! e w
g p ~ e u a 6 a i e l e u g s o a p e ! 3 ! j e u a q L U O A ' ~ ! p a 6 ! p
! n l n i e l e d e ~ o l ! l o q I n l u a w e l e J l n e s e a ~ ! u a ~ a ~ d
u l ' a j e z ! w ! y 3 a u ! s a i e n l o d a u a l e l n l e u a s n p o l d
a d g i e z e q a ! i e l u a l u ! ( e o ! s a l e 3 ! w ! ~ p a u ! i n d
' ! e u s o l o ^ w o n n = ) . ~ o ! e w I O J u n ' g ~ e o !
y i e J q ! l ! y 3 a r ? l a ! D o ! S e ! d e ~ a l ! d e ' e ! d w a i o i ! l
a l e ! l ! q ~ o l e d a y a l ! ! i ~ u n p ! p u l ! s I p u ! l s a i u !
u ! l d u ! i q o a s a u n q a u e o j a l e l l n z a u - 0 1 1 s e 6 ! n l a : , a ' u e 1 6
, ! z a d ! J O 9 -1 ; - u ! ~ e j - o S n q ! n l n i u a l u
a p . ~ l e 3 n q e a j a i ! ~ e 3 a i s a i g l : , a s a J p t y g d n a - 6 a s ~ o l ! ~ o q I n l w w e l e l l
. ~ d e n 3 p u e : , o P I a i u e l d ! l n 6 u ! l z p u ! s q o j . u i ! 5 i p 3 e e l ! ~ a A a l d
a ! z n j u ! o g ~ e d a l d a s z ~ a l s a w e p a 3 e u ! a u g l & i e 9 3 a u n d s l u a j n d
6 s l " . " " " ( s ! l e n o d e d e l ! d e 3 ) 3 a w a p a l n s d e 3 e ~ a 6 e x a e e ~ g j
i
plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zile
intr-o sticla de culoare inchisa, inchis& ermetic,
agitdndu-~e din cand in cdnd. Dupa filtrare prin
tifon, lichidul oblinut se foloseste pentru
prepararea formulei. Amestecul se aplica
astfel: locul bolnav se cur@& cu apt4 oxigenata,
Se usu& si apoi se picyra sol qa cu o pipeta
pfina la forrnarea unei pelicule unlforme. Se
repeta la fiecare 2-3 zile pang la vindecare.
Pentru stomatite severe, recidivate sau cu
tendinta de cronicizare, fiioterapia recornand2
un ceai medicinal de uz extern, ca tratament de
lung8 durata, dupa urmatoarea formula:
RP.
Flori de Muselel (Flores Chamomillae).. .. .20 g
Flori de Tei (Flores Tiliae) ........................ 20 g
Frunze de Salvie (Folium Salviae) ........... 10 g
Frunze de Nuc (FoliumJuglandis) ............ 30 g
TurtiIB Mare (Herba Agrimoniae) ........,...... 20 g
Din acest amestec de plante se prepara
un decoct scurt (5 minute) folosind 2 lingurl
plante la o dana cu apa. Se clateste cav~tatea
bucala de 5-6 ori pe zi, !inAnd decoctul in gura
chte 5 minute
Pentru abcesele dentare dupa faza acuta
fltoterapia recomanda cont~nuarea tratamentului
cu plante cu ac?iune emolienta, antiinflamatoare
si cicatrizanta dlntre care men?ion?im Nalba de
cuttura sau Nalba mare (Flores et Folium
-MaIvae, Flores et Folium Althaeae) sub forma de
, infuzie preparata din 2 lingurce flori si frunze la o
canB cu apa. ClBirea cavita?ii bucale se face de
cel puiin cinci.ori pe zi.
Dintre produsele apiterapeutice de uz
extern pentru ulcera?iiie cavita\ii bucale
utilizate i n spar-ia menlionam MlLROSlNA
(Lab. Carulla Vekor S.A.) care contlne pe
ldnga alte, ingredlente extract fiuld de trandafirl
si miere si WGORDENTA (Lab. Kessler) ca
antiseptic bucal, homeostatic si bacterlcid pe
baza de propolis.
Afte, amigdalite s I dezinfectante bucale
generale
La fel ca si ?n cazul stomatitelor $1
gingivitelor Pn aparitia aftelor bucale factoril
determinaqi pot fi foarte variati: agen!i
patogeni (bacterii sau virusuri), age@ fizici
sau chimici sau facfori alergeni.
I n rnedicina alopata clasica se recurge la
badijbnari cu solqii, de bicarbonat sau
permanganat de pofasiu, cu albaswu de
metilen, cu glicerina, cu rezorcina sau, acid
boric sau alte produse farmaceutice preparate
de diferite firme be bata de substanle
chimice. Se mai practica si cauterizari cu
solutie de nitrat de argint.
Un remediu fioterapeutic mai bland dar
foarte eficient, din pacate i n prezent aproape uirat
care a figurat in mule farmacopeei este "Mierea
de Trandafir" (Me1 Rosatum) indicat 70 special k
tratamentul aftelor si micozelor sugarilor si
copiilor si care se prepara in felul urmator:
RP.
Flori de Trandafir (Flores Rosarum) ......... I00 g
Glicerina (Glycerinurn) .. ...- ...... .: ............... l og.
Alcool (Spiritus) ................................. .9.'s.*)
Apa (Aqua) ...................................... . q s
Miere (Mel depuratum) .......................... q.s.
.
*) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic
(quanhm &s) care sartraduce prin "cal cuprlnde".
Se prepara in felul urmator:
Se umecteaza 100 g petale de Trandafir cu
,un amestec de 8 ml alcool de 90' si 40 ml
apa. Se pastreaza in vas inchis timp de 24 ,
ore. Se adauga apoi inca 100 ml amestec
apa-alcool in propoqie 1: l si se pune la
macerat hca 24 ore. Dupa fikrare si stoarcere
prin tifon se adauga lichidului rezultat glicerina
de uz intern si se line pe baia de apa 3 6
minute. Dupa o noua filtrare, lichidului rezultat
i se adauga 90 g miere.
In final trebuie sa rezulte un lichid limpede,
brun roscat, de consistenla siropoasa, .cu gust
aromatic si usor astringent. Cu Mierea de
Trandafir se fac badijonaii locale.
In amigdalke se recomanda gargarti cu
infuzii din flori de Musefel sau frunze deSalvie in ,
paqi egale, 2 iinguri amesfec la o cana cy ap&
Se mai recomanda decoctul, preparat
dintr-o lingura rizomi de Cereniel (Rhizoma
Gei) la o cana cu apa cu care sejace gargara.
In toate afec!iunile cavitatii buco-dentare .
.inso?ite-de leziuni ale mucoaselor se vor evita
mfincaiurile picante, iritante si condirnentele
de orice fel.
Pentru proprietqile emolimte in gingivite si ' ,
stmatite se recomanda smochinele, mestecate
incet, timpcFit-mai indelungat, apoi TnQhcite.
in parodontopatii se recornandti Hreanul ,
masticat zilnic . Hreanul con?ine . 'glicozizi
sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina
B1, emime, senevali ?i substante
, .
bacteriostatice si bactericide cu un spectru
destul de larg de ac!iune.
Lamaile la randul lor se recomanda in afte,
stomatite, amigdalite sub form-a de felii sub!iri
impregnate in miere si linute in gura. ,
In laringite,. faringite, amigdalite si
stomatite se recomanda gutuile rase sau sub
forma de extract apos oblinut la rece.
BOLILE SEGMENTULUI GASTRO-
INTESTINAL
Plantele medicinale, produsele stupului si
'
o dieta bine echilibrata predominant
lacto-vegetarian8 ac!iorieaza nu numai asupra
- glaydelor intestinale si a secre?iilor lor dar si
asupra mucoaselor, florei microbiene
patogene, a biosintezei enzimatice si a
resorb?iei substanlelor nutritive.
in anorexie (lipsa poftei de mancare)
pentru stimularea secretiilor salivare si
gastrice se . folosesc plantele numite
"tonic-amare" si cele aromatice. i n special
pentru copiii care suporta greu gustul amar,
extractele de plante se vor corecta cu miere.
Pentru adulti, la persoanele care no prezinta
intoleranja la alcoolsi nu sufera de afecliuni la
care alcoolul este contraindicat se recomanda
in cantitali mici (cca. 100 ml) asa-numitele
"vinuri tonice" care se iau cu 15-30 minute
inaintea meselor principale.
Dintre speciile amare vom menliona in
primul rand speciile de Ghin!ura (Gentiana
lutea, Gentiana punctata, si Gentiana
asclepiadea) Care cresc in lanlul Carpatic.
Prima menlionata este ocrotita si nu se va
recolta din flora spontana ci numai din culturi
care se afla in prezent in spdiul de cercetare.
Cea mai. raspandita specie in Romania este
Gentiana asclepiadea de la care se utilizeaza
radacinile fie sub forma de decoct preparat
dintr-o linguri!a de radacini uscate la o cans
cu apa, fie sub forma de tincture preparata
- prin macerare din 1,O g de radacina uscata la
90 ml alcool de 7od. Din decoct se utilizeaza
cAte 113 canatinaintea meselor principale iar
din tlnctula 30-40 picaturi in pu!ina apa.
De subliniat este faptui ca preparatele pe
baza de radacina de Gentians aqioneaza nu
numai asupra organelor digestive dar stimuleaza
inmu?i~ea leucocitelor si hematiilor si prin
aceasta crqerea rezistenlei organismului la
agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji
asupra S:N.C. (Sistemul nenros central) ca
stimulant, are . efecte bacteriostatice,
antihelmintice, antipiretice si antimflamatorii. Nu
este dB neglijat nici acjiunea coleretic-colagoga
a radacinii be Gentiana in restabilirea funqiei
hepatice dupa hepatitele infec!ioase.
Subliniem faptul ca depasirea dotelor
recomandate poate duce la iritarea mucoasei
gastro-intestinale.
Din aceeasi familie cu Gentiana .este si
specia Centaurium erythraea numita popular
in Romania Tintaura sau.Fierea pamAntului.
Se utilizeaza ca eupeptic amar in anorexii
de natura diferita, in plus, produce.stimularea
activitalii cardiace si cresterea excitabilit&!ii
sirnpaticului (parte a sistemului nervos
vegetativ). Stimuleaza activitatea uterina si
leucopoeza (inmul!irea leucocitelor) iar prin
aceasta posibila ei utilizare in leucemii.
Modul de preparare si administrare este
urmWorul:
- lnfuzia se prepara dintr-o lingurila de
planta La o cana cu apa din care se bea cate
113 cana cu o jumatate de ora inainte de
mesele principale;
- Si ro~ul se prepara prin infuzarea a doua
linguri de planta la 300 ml apa, la care dupa
filtrare se adauga 112 kg zahar sau 600 g
miere. Se fierbe in contindare pAna capat8 o
consisten!a siropoasa. Pentru aduyi doza este
de trei linguri, iar pentru copii 3 lingurite luate
inaintea meselor principale. -
- Tinctura se prepara di? 30 g planta
macerata.in 100 ml alcool de 70' \imp de 7
zile; se iau cate 30-40 picaturi in pu!ina spa
sau vin, numai de catre adulli, Waintea.
meselor principale.
- Vinul t o n i ~ de Centaurium erythraea se.
.prepara din 60.g de planta usc&tF~ si marun!ita
prin macerare, timp de 8 zile, .Ftr-un litru dB
vin negru vechi. Se beau cate 100 ml vin tonic
de 3 ori pe zi inainte de mesele principate.
Este contraindicat in gastritele hipera'cide, Cn
ulcerul A si i n afectiuriile hepatice. .
In combaterea. anorexiei; tot datorita
substan!elor amare @e care le con!in Tn
principal se remmanda foarte multe plante
medicinale din flora sqontana si din wlturi.
Dintre acestea mentionam: Lichenul. de
piatra (Lichen islandicus), fnrnzele de
, *
Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in
insuficienp biliara, colecistite subacute sau
cronice si in cazurile de h[percolesterolemie.
In continuare. ne vom limita numai la
I
enumerarea plantelor stimulante ale secretiilor
ii
, I
gastrice, in sindroame dispeptice datorita
i/
anaciditti!ii si hipoaciditqii:
Ungurasul (Herba Marubii), Papadia
( , (Foliurn, Herba et Radix Taraxacr], Coada.
I Sorjcelului (Herba Millefoli~, Albastrelele
, j (Flores bani ) si Conurile de Wamei (Strobuli
!! Lupuli). Dintre speciile care stimuleaza
secreliile gastrice si intestinale care conlin
uleiuri volatile menlionam: Anasonul (Fructus
Anisi) Seniculul (Frucfus Foeniculi) si
Coriandrul (Fructus Coriandri).
De multe , ori anorexia este datorata
sindromului dispeptic respectiv anaciditalii
sau hipoaciditalii. Deoarece in acest caz
ineficienta asigurare a unui nlediu acid in
, ,
!,
stomac sau chiar crearea unui 'mediu alcafin
favorizeaza dezvoltarea ' si inmuyirea
: microbilor introdusi odata cu alimentele, se
recomanda asocierea plantelor amare cu cele
coniinand uleiuri volatile.
Fitoterapia recomandti in acest caz
urrnatoarea formula: . ,-
Rp..
Frunze de Menta (Folium Menthae) .......... 20 g
Frunze de ~ o i n i l i (Foliurn Melissae) ......... 15 g
Tintaura (Herba eentauri) .......................... 20 g
Ci mbr i p (Herba Serpylli) ..,.. ..... . .. ... ......... 15 9
Fructe de Chimion (Fructus Carvi) ..... - ....... 20 g
Fructe de lenupar (Fructus Juniper i)....... ;. lo g
Se prepara sub forma de infuzie dintr-o
liniura amestec de plante la o cana cu apa; se
beau 1-2 cani pe zi inaintea meselor principale.
Una dintre speciile foarte utile atat' pentru
C
stimularea poftei de mbncare, cat si pentru
cresterea aciUit4ii sucului gastric este
, Schinelul (Cnicus benedictus). Aceasta
specie . se recomanda si in insuficienla
' hepato-biliara si pancreatic& Se prepara sub
forma de infuzie, o lingura de plant&-la o can&
cu spa. Se bea, ciite 113 cana cu o /urnatate
ore .inaintea meselor principale. Se poate
I .
, indulci cu mieie. ..
Tot. din Schinel se prepara o ;tinctura
foloslnd 20 g de planta care se macereaza in
100 ml alcool de 70, timp de 8 zHe. Se iau
40-56' picaturi i n apa sau pu!in vin, haintea
meselor principale.
Dintre produsel6 apicole in I psa poftei .' de
mancare ,si in anemie se remmanda produsul
TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor de
matca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Un
alt produs a~i col fabricat in Germania este
APIFORT/LUL, care pe I8nga laptisor de mats
are un bogat complex vitaminic si lecitina.
Pentru-combaterea unor bacterii patogene din
segmentul gastro-intestinal se utilizeaza cu bune
rezukate tinctura de propolis 20% diluata cu a@
in propoqisde 1 :5. .
0 serie de legume frecvent utilizate in
alimentatie precum Ardeiul iute, Hreanul,
Ridichea neagra, Leusteanul (Levisticurn
officinale) Patrunjelul, Tarhonul (Artemisia
dracunculus) Busuiocul si Telina, au un, rol
adjuvant in combaterea anorexiei dand un
gust placut preparatelor culinare. Aceste
legume-condiment se vor eiiita insa la cei care
sufera de hiperaciditate sau ulcer gastric. ,
Gastrite hiperacide, ulcer gastric si
duodenal
In gastrita hiperacidh acuth ca prim ajutor
fitbterapeutic se recomanda; comprese calde cu
infuzie de Muse!el pe regiunea epigastrica si
instituirea unui post alirnentar de 1-2 zile timpin
care se vor bea numai infuzii de plante (Musqel,
Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa doua
zile i se permit bolnavului supe de zaizavat,',
pAine prajita si produse lactate. Urmeaza apoi
un regim cu came slaba de pasare sau de vcel
sub forma de rasol.
In boala ulceroasil de altfel ca si in alte
afec!iuni digestive principalul factor terapeutic
i l constituie regimul igieno-dietetic si .'educqia
psihica;, tratamentul medicamentos avhd "n
rol secundar. d
Totusi fitoterapia este bazata pe plante
care contribuie la neutralizarea aciditqii si cele
cu acliune antlinflamatorie calmante si
cicatrizante.
in faza acuta a gastitelor 'hiperacide se
recomandh: florile de Salcbm (Flores
Acaciae), florile . de Gtilbenele (Flores
Calendulae) si frunzele dq Zmeur (Folilrm
Rubi idaei) singure sau asociate in paqi egale
sub forma de intuzie, o lingura de plante la o
chna cu a@, lnfuziile se beau neindulcite sau
usor indulcite, preferabil cu miere, cate o canh
dupa mesele principale. - ,
. .
Atmosfera de, lucru la
Scoala de vara de
'T
Ca pansament gastric se recomanda RP. , .
rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub Flori de Nalba (Flores Malvae) ................... 20g
:
..... . forma de pulbere fin& cAte o jumatate de Flori de Muselel (Flores Charnomillae) 15 g :
lingurila la o linguriia de miere.. Amestecul Flori de Galbenele (Flores Calendulae) .... 20 g,
-
poate fi facut si in cantita!i mai mari, fiind Talpa gastii (Herba Leonuri) .............. . . . . 10 g
coriservabil. Se ia cAte o lingurip din acest Radacina de Valeriana (Radix Va1erianae)lO g
amestec imediat inainte de mAncare. Radacina Lemn dulce (Radix Liquiritiae) 10.g
"
... ....... Rezultate bune in ulcerul gastric se ob!in Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli) :. 10 g
.cu uleiul de Sunatoare (Oleum Hyperici) care Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)..lO g
are efect'cicatrizant. Din acest amestec de planfe se prepara o ....
Unul dintre procedeele de preparare "d infuzie folosind o lingura la o can& cu apa. Se
'
, uleiului de Sunatoare este urmatorul: ,. . beau 2 3 cani pe zi, intre mese. , .
20 g de planta uscata se amesteca cu 30 Factorul antiulceros sau "~itamina' U"
ml alcool de 70' intr-un vas inchis, timp de 12 descoperii in varza alba a dus la un tratament
ore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se simplu care in majoriiatea cazurilor de ulcer \ .-
!ine pe baia de apa timp de 3 ore agitand gastric a dat rezultate foarte bune. Se r
vasul din cAnd in cAnd. Se lasa jn~repaus 2-3 administreaza timp de 30 zile suc celular de
apiterapie. in prim plan de
la stAnga1 l a dreapta: D-ra
Dr. Alice ALEXANDRU,
I
specialists in acupunctur3,
si D-ra Marta AGUAR din
.
Spania, studenta in ' . ,
zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza v a ~ a alba obfinut la mixer, cate un pahar .'
cAte o linguri!a intre mesele principale.
impaqit in trei paqi care se administreaza intre ; '.
0 alta planta cu un con!inut complex de mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizat
substan!e active este Lemnul dulce dupa acest tratament nise ulceroase evolutive,
(Glycyrrhiza glabra), care se foloseste fie sub nemaifiind necesara intetveqia chirurgicala.
forma de macerat rece timp de 8 ore preparat Subliniem inc2 o data ca in gastriiele , ,,
din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa hiperacide si in bcala ulceroa& regimul
Care se bea in cursul unei zile, fie sub forma igiencldietetic joac& un rol major. Se recomanda
de infuzie preparata dintr-o lingura amestec in ca alimentqia prescriia de medic sB fie repartizata
'.
paqi egale de radacina de Lemn dulce si in cinci mese pezi (ora7, 10, 13, 16si 19).
Muse!el la o can& cu apa. lnfuzia se .bea
Se recomanda si Tinctura de propolis -
, treptat in cursul unei zile. 20%, 40 picaturi diminea!a pe stonlacul go1 in :. ' . :
0 formula mai complexa care este utila in pujina apa.
'majoritatea ulcerelor, care,dupa cum se 9ie au
(Continuare htr-ltn nurnilr viitor.)
si o components rktvoasa'este urrnatoarea:' . .
I 9
'Farm. Vasilica CIOCA
Comhinatul Apicol Bucurqt i
Dorinfa de a arata cat mai frumos este polen, propolis, ca elemente biogene. '
comuna, din cele mai vechi timpuri attit Aceste produse au o mare putere de
femeilor catsi barba!ilor. penetra!ie si o hidratare a epidermelor. Ele
~iecare,faza a cwlturii umane a dat .mastere stimuleaza metabolismul la nivelul celulelor si
unor concep!ii proprii despre frumusele, care aduc un aport insemnat printr_un proces activ-
urma s8 fie atinsa si cu ajutorul mijloacelor de potenlare a iegenerarii naturale a pielii.
cosmetice.
i n epoca modern&, cosmetica a devenit o Mierea este des folosita in cosmetic&, in
ramura apreciata si necesara a medicinei care amestec cu alte ingrediente, la prepararea
cauta sa fundamenteze stiin!ific activitalile cremelor, a lo!iunilor si a mastilor cosmetice. - '
I '
legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o Compozilia mierii justifica utilizarea sa
datoram propriului nostru organism. tradi!ional& in, cqrnetica, mastile pe baza de
in aceasta briintare si accefliune, produsele miere erau folosite din antichitate, tot asa cum
. ..
cosmetice si de ingrijire igienica rqionala au o fac si femeile de'astiki.
capatat o irnportanp deosebita, devenindf de ' Pe Ianga con!inutul sgu in factori
utilitate cotidiana, practicate de toata popula!ia fitohorrnonali si bioactivatori, valoarea mierii in
!&rilor civilizate indiferent de varsta sau de sex. cosmetica consta in primul rand in calita!ile
Ele constitiuie astfel bunuri de larg consum si sale emoliente si in capacitatea sa de a
sunt soliciiate ca articole de stricta necesitate deterrnina prin odmoza un aflux marit de
impuse de civillza!ia corntemporana intr-o sange spre lesuturile cutanate carora le
variatB gamg de sdrtimente. , amelioreaza astfel nutriiia.
Se caul& acele produse care au un efect
,
i? atara mastilor de frumuse!e, mierea mai
real, care fara a fi medicament, sB intervina este si un ingredient tradiiional al cremelor
- asupra fiziologiei pielii si anexelor sale, pentru carora le confer& putere emollenta ' si
a compensa tulburarile si a Fntarzia o anumitB hidrat t&. .
1 evolqie ca: uscaciunea, uzura- sau P&rieta?ile hknitoare ale mierii fac ca
imbaranirea pielii. acest aliment s& aduca o contribulie serioasa '.
Se ,caut& mereu si se vor Cauta acele ta catifelarea si suplelea tenurilor uscate, i .
produse care sa nu pun& nici un fel de devitalizate si obosite.
probleme de riscuri, de aici folosirea in
formulele cosmetice a produselor naturale.
'
Crema de fa!a cu miere - Floramin ;
' Produsele stupului (mierea, laptisorul de reprezinta un produs care, datorita
matc&; polenul; propolisul) isi fac loc din ce in proprieta!ilor mierii de albine, are o aqiune
ce mat mult fiind cunoscute si folosite intrucat . emolienta yi regeneratoare asupra pielii.
- . contin substan!e active naturale care nu au lhrodus& ' intr-un excipient alcatuit din
contraindica!ii sau efecte secundare adverse cetaceum, ceara de albine, -stearina, ,mierea
. . sau nocive. de albine confer4 'produsului Floramin
Astfel, in cadrul. Combinatului ~ ~ i c o l al calitatea ce o recomanda pentru ingrijirea
$ ,
Asocialiei ~Crescatorlfor de Rlbine di Romania tenurilor uscate, normale si chiar acelea grase.
: '
au fost elaborate i ntrhd in produqie curenta Pielea grasa, cu toata secre~ia abundenth
o Eerie de produse cosmetic6 avand in . de grasime este de cele maj muRe ori aspra si
' 1
componen!a lor lhptisorul de match, , miere; ' , prea pqin supla.
.. ,
I
\
*I Comunicare prezentatH in cadrul Scolii de var& de apiterapie - Universitatea MHrii Negre, Mangalia, 1944.
I
I, .
:..
L .
I.,
1
! .
1:b..
[ I
, .
I;.;.
, i'.
1 :
I . ' I
. ,
r \.I
'i
, .
8 I ' ,
, 8
! : ; , . .
I .;
' I
1 I
' , ,
-i
: j
!I
I
t .
!.'
* . .
1
: i
/i !
. . ,
< ,
I
. ! I
_I 1
I
:I?. ; , . -
>,,.
,L
De aceea, dupa degiesarea pielii, masura
care trebuie sa fie moderata, este necesara
aplicarea unei creme semigrase sau pe baza
de stearali, asa cum este crema Floramin.
Crema de fata cu miere se recomanda si
pentru ingrijirea tenurilor delicate si sensibile la
acjiunqa lanolinei.
Demachiantul cu rniere, Floramin este
un preparat cosmetic destinat indepartarii
fardulu~ $1a intepaturilor de pe fala. El produce
o curallre perfecta a pielii, o destinde, o
Cnvioreaza fara a o lasa grasa: Fiind bogat in
substanie nutritive, 'demachiantul cu mlere are
o. acliune de normalizare a gradulu~ de
hidratare a pielii.
Numeroase principii active contin
ltiptisorul de matca, puternic concentrat
biologic, cu mari valori nutritive. Hormonii,
enzimele, precum si factorii vitali specifici din
laptisorul' de matca, influen!eaza ca
biocatalizatori procesele intime din celule si
asigura mentinerea unui perfect echilibru
biologic al pielii.
Captisorul de matca se poate folosi in
cosmetics si anume in components cremelor,
emulsiilor, lo!iunilor sau a maqilor cosmetice.
Cel mai cunoscut si apreciat produs cu
laptisor de matcg in compozi!ie este
reprezentat prin crema Apidermin.
crema nutritiva este indicata pentru east, n rijirea
tenului, influen!eaza tegumentele ridate pentru
a-si recapata prospqimea natural& menline
pielea neteda, supla si catifelata. Laptisorul de
mat& prin complexitatea compozi!iei sale
influenteaza circula!ia sangelui, men!ine apa in
tesuturi, regenereaza celulele pielii si
atenueaza ridurile. Nu lasa luciu si nici urme
grase pe piele, nu decl an~aza femnomene
de intoleran!& fiind bine suportate de cele maj
sensibile tenuri. Crema Apidermin imprima
tenului suple!ea si prospe!imea naturala atat
de mult dorita.
Un alt produs cu lapisor de mat&:
Antirid - emulsie I&ptoasil cu gel nutritiv
si dernachlant. Aceasta emulsie este
remediul cel mai eficace pentru intretinerea
tenului care are tendin!e de ridare. Acest
L
produs menline hrdratarea tenului, ofera
acestuia un aspect neted, catifelat. Este un
'bun inlocuitor de crema, se poate folosi cu
succes la tenurile uscate, narmale si grase.
Nu dB fenomene.de intoleran!a.
Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel,
crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii, este
recomandata pentru tenul gras si dupa
barbierit. Patrunde in piele imediat, nu lass
luciu si nici urme grase. Are actiune nutritiva,
reduce formarea grasimilor si ac!ioneaza
circula!ia sangelui in piele, nu da fenomene de
intoleran!a.
!
I
Lotiunea pentru piele - Tenapin.
Laptisorul de matca si polenul con!inute in
aceasta ' lo!iune ii asigura rolul 'nutritiv si
stimulant care in acelasi timp degreseaz*
epiderma si indeparteaza toate impuritalile.
Produsul are o acliune demachianta de
ingrijire si de hranire a tenului, are un usor
efect dezinfectant, tonifica tesuturile si
improspateaza epiderma.
~er mapi n - lo!iune ,pentru par cu
Itiptisor de rnatc8, polen si extracte d e .
plante. Destinat ingrijirii parului, combate
tendinla de cadere a acestuia, seboreea si
matreafa, reda, parului luciul s&u,normal. Are si
actiune dezinfectanta si degresanta. , t
Propolisul sau cleiul-de albine cunoscut
prin efectele sale ca un produs cu acliune
bactericida, dezinfectanta .si cicatrizanta, cu o
compozitie chimica complexa ca balsamuri,
substanle aromate. etc., a stat de asemeni in
aten!ia noastra pentru valorificarea principlilor
sale active i n forme cosmetice.
In acest scop a fost elaborata crerna
pentru fala - Florak - in care propolisul a fost
incorporat sub forma de extract moale.
Extractul obtinut prin epuizarea propolisului ou
alcool etilic si eliminarea solventuiui la vacuum
a fost introdus in excipientul gras.
Datorita compozi!iei sale, propolisul are s
acliune antiseptics si dezinfectanta
pronun!ata.
Posedil pretioase insusiri ca sedativ,
antiinflamator si antipruriginos. Stimuleaz8
creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie
la exfolierea !esuturilor neorozate.
Crema cu extract mogle de propolis Floral
- este o crema hranitoare, emolienta, cu.efecte
regeneratoare asupra pielii.
Alaturi de aceste componente cu actiune
binefacatoare, prezenmp propolisului confer8
produsului efecte antiseptice si bactericide.
Produsul aresi o acliune calmant2 asupra
tenurilor obosite. sau cu tendinla de
congestionare, datorita propolisului, care a
fosi studiat din punct de vedere
farmacodinamic.
Floral - apfi de guri cu propolis. Este
solu!ia rezultata din macerarea i n solujie
al cool i c~ a urmatoareior substaqe: propolis,
scoqisoara, ciusoare la care se mai adauga
mentol, eucaliptol, zaharing. Balsamurile
confera solu!iei proprietati dezinfectante si
cicatrizante. Uleiurile eterice si ceilal!i compusi
din scoqisoara si cuisoare, precum si cele din
uleiul de menta si eucaliptul, imprima
produsului proprietafi antifermentative si
dezodorizante.
Sfimuleaza secrefia salivarg si impiedica
fermenta!iile. i n contact cu procesele din carii
dentare neacoperite face . sa Cnceteze
fenonienele dureroase.
Mai nou gama acestor produse a fost
completatg cu o serie de noutati prezentate
intr-o forma mai deosebita ca
- Apidermin lux
- Loliune dupa barbierit
' - Sarnpon cu polen . .
- Sampon cu propolis
Aceste cateva produse cosmetice
prezentate aici pe scurt au fost cercetate de
catre specialistii Combinatului Apicol care au
urmarit i n primul rand stabilirea condi!iilor de
calitate a materiilor prime necesare,
introducerea metodelor stiin!ifice de lucru,
uniformizarea proceselor tehnologice.
S-au stabilit metode de purificare a unor
produse apicole pentru indepartarea unor
impuritZi!i sau balast (cazul propolisului,. ceara
de albine, polenul). S-a urmarit stabilitatea i n
timp a produselor realizate fala de diversi
factori sau fala de ambalaj.
Produsele prezentate si care definesc
gama principalelor preparate cosmetice,
reprezinta un mod de valorificare superior a
boga!iilor stupului.
Se confirma astfel Inca o data calitatea
produselor apicole, ca izvor d e sanatate,
frumusele si tinere!e.
Ing. ARON URSEI
(17 ianuarie 1948 - 18 august 1994)
. .
- Prea des i n ultima Din anul 1988 este numit secretar al Filialei
vreme vorbim la trecut judetene Timi? a Asociatlei Crescfitorilor de Albine. In
despre plecirile pe aceasti5 ultimi functie a reugit SA p&streze si s i
drumul f i r 5 intoarcere a sporeasci5 patrimoniul apicol al unui judet cu bogate
unor oarneni de bine, trad611 i n stupirit - unul dintre judetele tfirii cu cel mai
De curl ti d ne-a pi r i si t mare nurn$ir de familii de albine si implicit de
i n floarea vl rste~, la 46 apigultori. In perloada de pdni la evenimentele din
de ani, dupi o indelun- decernbrie 1989 a stiut s5 intretini relatii demne,
gat5 si grea suferint5 ing. ARON URSEI, secretarul
Filialei jude- tene Timis, a Asociatiei Crescitorilor
de Albine.
N5scut i n comun6 Vdrciorova, judetul
Caras-Severin, localitate i n care natura aspr5 si
vicistitudinile istoriei au imprirnat caracterului
oamenilor o anume dlrzenie $i tenacitate i n
invingerea greutitilor, inginerul Ursei a parcurs
toate etapele unei vieti $i dweniri profesionale pe
care nurnai lupta neobositi $i efortul continuu au
putut sH le implineasci. Dupi absolvirea scolii
generale din localitate -1copil fiind - a luat contact
cu munca grea din agriculturi intr-o zoni i n care
natura nu este prea generoasfi cu cei care
rnuncesc pimdntul sau cresc animale. A urmat
apoi o scoalH profesionali dobl ndi nd califjcarea
i n rneseria tbmpl5riei de mobili. Angajat tdmplar
de mobi l i la fabrica Tehnolemn din Timisoara.
dupi doi ani $i-a satisfacut stagiu1,rnilitar si, i n
urmqorii cinci- ani - angajat la aceeasj unitate - a
urmat cursurile' liceului teoretic seral. In perioada
1975-1979 a fost student al Faculti?ii de tootehnie
si Medi ci ni Veteririargdin Tirni~oara - cursuri de zi
- la absolvire primind diploma de inginer
zootehnist. A fost incadrat succesiv i n functii mai
' i nt l i de execwie apoi de conducere. i n cadrul
Directieie'Generale pentru Agriculturi si, lndustrie
Alimentara a judetului Timis, director al Asociatiei
Economice lntercooperatiste cu profil zootehnic
din Dudegtii Noi, sef de sector la Combinatul
Agroindustrial Timis (Comtim) , Coinplexul 19
Dudqt i i Noi. A, fost un om optimist care,a iubit
vi$a si bumneieu I-a inzestrat cu o voce plHcutfi
de ' ten,or, cu un talent de autentic interpret al
melodiilor populare. Acekte daruri i-au' permis s i
activeze ca solist intr-un angamblu folcloric cu care
a efectuat turnee ce.s-au bucurat de succes i n !ari
pi i n. striiMtate. Frumoasele clntece si doine '
binfitene au avut 7n el un interpret care stia sfi
i nduci i n ascultitori minunatul curcubeu al stirilor
sufletegti iniltHtoare.
, .,
corecte cu organele 'locale ale $erii de Stat, relyii
profiabile, evitdnd ingerintele neavenite h
problemele complicate si complexe ale apiculturii.
Desigur, ocrotirea albinelor $i ptotejarea apicultorilor,
membri ai asocia!iei, I-au preocupat $i le-a dedicat
bung parte din activitatea sa. De aceea, oarnenii Cau
i ubi i I-au apreciat si au fost alituri de el i n
momentele grele, Clnd; dupi decembri'e 1989, au
apirut 'tendinte centrifuge privind vjata si viitorul
'asociatiei, chiar din partea celor la care se-agepta cel
rnai pflin, a reuJit cu tact, cu ribdare si intelepciune
d depeeasci mornentele de crizfi si si anihileze pe
aga zisii dizidenti. , .
Perioada de dupi5 decembrie 1989 a fost o
: perioadi grea pentru c i - ' a$ a cum i n toate
sectoarele economiei nafionale rezul'iatele
econornico-financiare au fost si sun$ . intr-o
constanti descrestere - $i apicultura a inregistrat
recesiuni ingrijoratoare. Totusi Fncrederea' i n foqele
proprii, optimismul si o munci sustinuti5 zi de zi de
inginerul Ursei si colectivul ce-l conducea au fi cut
ca bilanturile financiare anuale ale filialel s i ,fie
pozitive. A demonstrat cH se p a t e lupta cu
. greutgtile si - ceea ce este mai important - c i aceste
g,reutH?i pot fi invinse, iar perspectiva bun6 poate fi
conturati si atinsfi i n timp scurt.
Cbnd, i n urm5 cu doi arli, o boa15 nemiloasi i-a
micinat organismul, nu a cedat continudndu-si
activitatea cu o voint5 exemplari. A iubit vi apcu
incrbncenare, si-apropus s5 luptre cu boala, avdnd
convingerea c i va invinge r i ul 'ce-l mficina. In
aceast5 l upt i a fost ajutaf de distinsa sa sdtie MaFia,
% .Ursei, care I-a protejat gi incurajaf pl nh i n ultima
clip6 cu acea abnegatie, cu ace1 devotament al
romdncelor - sotii credincioase si duioase m8me-
fat8 dd care recunostinta noastri nu va fi niciodatfi
suficienti. Alfituri de el a fost gi fiul si5u Daniel Ursei
'
.student i n anul al Il-lea' al prestigioasei Politehnici
timisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate
(Continuare fn pag. 1 7)
APICULTURA ,IN AFRICA
,
Familiile de albine din Etiopia, Republics
Malgasa, precum si din alte Iari de pe acest
continent produc insemnate cantitB!i.de ceara
de buna calitate' care este in mare parte
,
exportata fn Europaaproape in totalitate.
Resursele nectaro-polenifere de pe
continentul africa'n sunt asigurate de padurile
cu arbori s i arbusti de eucalipt (Eucaliptus
sp.), plantaliile de citrice (Citrus limon), (Citrus ,,
aurantium) si (Citrus nobilis), arborii niombo
. ,
din padurile tropicale, levan!ica (Lavandula .
sp.), . rosmarin (Rosmarinus officinalis), ,
,:.,
cimbrisor (Thymus sp.), cosaci ,(~stragalus
sp.) , voronic (Marrubium vulgare), :iarba mare
(Imba. viscosa), capul sarpelui (Echium sp.),
.'
arborii de cafea (Caffea arabicaj. si sisalul
(Agave sisalama). i
Tarile cu apicultura dezvoltata sf mari
producatoare de miere din Africa sunt ,
urmatoarele: Angola 15.000 tone, Etiopia
, 23.700 tone, Maroc 3.164 .tone, Madagascar ' ,
3.780 tone, Kenia 19.000 tone, Tanzania
15.600 tone, Tunisia 1.120 tone si Africa de'
Sud 900 tone. Din lipsa de date, suficiente, . ,
referitoare la principalele {ari producatoare de
miere, ne-am opr:lt, numai asupra acelora care
pot fi mai bine reprezentate. , ,
. Maroc,, este situat in nord-vestul
continentului Africa, are o suprafala de 446.550 . . ,
km2 cu o popula!ie de 26,36 milioane locuitori si
,
.
o densitate de 59,D locuilori pe km2.
Efectivul de familii de albine este evaluat la - .
500.000 dar este foarte variabil de la un an la
altul din cauza pierderilor de familii care in
perioadele de seceta pot atinge anual 50-70%
,
din intregul efectiv dar care in anii cu umidtate
. .
suficienta revine la normal urmare unul intens'
5 i
+ '
a proces de inmutiire. Produc!ia,;de miere .ce se
realizeaza anual este de 3.184 tone, respectiv
6,2 kg pe familia de albine.
Rasele de aibine ce populeaza teritoriul
. .
. Marocului sunt: rasa nord-africana (Apis , ,
mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga. , ,
i ntre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa
Continentul african are o suprafa?a de
30.307 mii km2 cu o popula!ie de 682 milioane
de IocuitoriSi o densitate a pogula!iei de 23,O
locuitor~ la km2.
I
Asemenea cu apicultura din Europa,
cresterea albinelor i n Africa 'are tradiiii milenare
si sunt nymeroase date care atesta ca Pn pi l e
din n~r dul continentului - Egipt, Maroc -
a apicultura era bine cunoscuta si practlcata de
b
popplatia acelor jinuturi tnca din cele mai
vechi timpuri.
Creqerea albinelor pe acest continent se
caracterizeaza prin aceea ca in Africa de Nord '
apicultura se practica asemanator cu
apicultura din prile mediteraneene
fol6sindu-se albina noi'd africana (Apis
mellifica intermissa), alblna egipteana (Apis
mellifica lamarkii), albina bruna europeana
{Apis mellifica mellifica) adusa din Fran!a si
albina italiana (Ap~s mellifica ligustica). Se
apreciaza cB intr-un vi~tor nu prea hdepsrtat
rasele de albine aduse din Europa sunt
condamnate sa dispara IasAnd loc raselor de
albine locale mai bine adaptate condi!iilor
' climatice din zona. in Africa Central& intre
Sahara si Desertul Kalahari, este raspandita
albina galbena africana (Apis mellifica
j
adansonii), apicultura se practica prin
folosirea stupilor amorsa-goi in care se
instaleaza roiurile migratoare care isi
construiesc cuibul cu faguri in timp scurt. La
recoltare, fagurii cu miere se decupeaza din
stupi, se preseaza iar mlerea scursa se
>
f~ltreaza. Ceara se topeste, se toarna in blocuri
si se vinde; i n Africa de Sud se practica o
apicultura moderna folusindu-se albinele
locale din subspecia albina capului (Apis
mellilica capensis) precum si albinele din rasa
I
galbena (Apis mellifica adansonii).
Se estirneaza efectivul familiitor de albine
din'~frica este de peste 12.010 mii iar produqia de
miere ob$nuta este de 112189 tone cu o medie de
9,3 kg pe famlia de albine 98 se f obsqe h
principal pentlu conswnul popula!jel.
-
,
1 ' .
I
!
Apis mellifica iberica din peninsula lberica si
. .
I. , totodata o noua rasa de albine - Apis mellifica
i. :
major care se . caracterizeS2B prin lungimea
!.,I
f. j
deosebita a limbii, comparabila cu a albinei
> i
caucaziene (Apis mellifica caucasica), capul
,,Pi
si indicele cubital mari si care o deosebesc de
i ; ;
celelalte rase cunoscute.
Produclia de miere realizata in Maroc se
bazeaza pe valorificarea resurselor de nectar
de la urmatoarele plante melifere: mustar
' (Sinapis sp.), lev&n?ic& (Lavandula sp.),
coriandru (Coriandrum sp.), cimbrisor
(Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthus
I_ annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis),
capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile de
\.id migdal flmigdalus sp,), glantatiile de lamhi,
, ,
portocali si . mandarine (Citrus limon), (Citrus
i aurantium) si (Citrus nobilis) precum* si
padurile de eucalipt (Eucaliptus sp.).
I In ansamblul ei, practicarea apiculturii se
'. I
1.:
imparte Cn doua: apicultura traditionala care
, ,
cuprinde marea majoritate a efectivului de
. . familii de albine si realizeaza o produclie de
2 3 kg miere pe familia de albine si apicultura
sistematica care totalizeaza cBteva mii de
stupi cu rame mobile si realizeaza anual o
i
produclie de 25-30 kg miere pe familia de
; : I
. -albine, in ambele cazuri Cnsa tehnicile de
I :[ , exploatare a albinelor sunt aproape
, , , , intotdeauna extensibe, fapt ce impune
I promovarea unor importante actiuni de
, instruire a producatorilor din intreaga iara.
Egipt, se intinde pe o suprafa!a de
1.001.449 km2, cu o popula?ie,de 55,16
;I milioane , locultori si o densitate de 55,O
I ;i locuitori pe km2.'.
, I: Primele informatii asupra apiculturii in
',A
; j
Egipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q.
Cartusele care conlineu numele regilor erau
I
precedate intotdeauna de o albina si o trestie
care reprezentau simbolic Egiptul de Sus si
. Egiptul de Jos, iar o pictura murala de la
mormantul lui Rekh-Mi-Re ce'dateaza din anul
1
1 :.
1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si punerea
acesteia Cn vase de lut ars.
Rasa de albine locale, respectiv albina
egipteana (Apis mellifica lamarkii) este
r8s@ndita pe intreg teritoriul Egiptului. Din
anul 1933, dr. A. Z. Aboushada, pentru
ameliorarea albinelor locale a incurajat
1 " ! . irnportul de albine de fasa carnioliana (Apis
r l '
mellifica carnica} din Europa.
Se apreciaza ca efectivul. de familii de
albine pe teriforiul Egiptului este de 970.000
din care 600.000 familii adapostite in stupi
sistematici de tip Langstroth si 370.000 familii
adapostite in stupi prirnitivi confeqionali din
argila arsa. . .
Produc!ia anuala de miere a familiilor de
albine din Egipt este de 10.000 tone din care
peste 8.500 tone provenind' ,din stupi
sistematici iar restul de la stupii primitivi.
Principalele specii melifere ce se dezvolta
pe teritoriul Egiptului sunt urmatoarele:
plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai,
(Citrus aurantium)' portocali, (Citrus nobilis)
mandarini, trifoiul egiptean (Trifolium sp.),.
lucerna (Medicago sp.), bupbacul
(Gossypium sp.) precum si' ,alte specii de
plante mai pulin importante care contribuie
totusi la dezvoltarea familiilor de. albine cum
sunt: pomii fructiferi si fanetele naturale.
'
0. mare atentie se acorda.Cn Egipt pentru
instruirea celor care doresc s.3 practice
apicultuia, prin organizarea de cursuri de
specialitate la diferite nivele in scoli, institute si
colegii de agricultura pentru perfectionarea
cunostin!elor de specialitate privind tehnologia
cresterii albinelor precum si a prevenirii si
cbmbaterii bolilor si daunatorilor la albine.
Africa de Sud, situata in extremitatea de
sud a continetului, are o suprafala de
1.221.037 km2, cu 36,88 milioane locuitori si o
densitate de 30,O locuitori pe km2.
Dimensiunile teritoriului, clima favorabila si
resursele melifere abundente creeaza
posibilita?i deosebite pentru practicarea
apiculturii in condilii de tentabilitate. ~rincipala
iona productlva se afla in colinele Transvaal
unde se produce miere incolora (ca apa) de la
fasole (Phaseolus sp.) si miere de culoare
deschisa de la floarea-soarelui [Helianthus
annuus) gi de eucalipt (Eucalyptus
camaldulensis), (Eucaliyptus sideraxylou) si
(~ucal j /ptus melliobora). Se obiin de
asemenea mari cantit&i de miere in aona '
Zululand de la (Eucalyptus grandis)., La nord
' de Pretoria se afia 'o zona in care creste aloe
(Aloe davyana) care constituie principala
sursa de miere iar in zona Capului se oblin
cantitali considerabile de miere prtmavara
timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus
raphanistrum) si o miere deschisa la culoare
cu gust placut si care nu cristalizeaza de la
(Eucalyptus cladocalyx) .
Teritoriul Africii de Sud este populat cu
rasa de albine din zona Capului (&is mellifica
capensis) care are o dezvoltare mai tarzia'si
cu rasa de albine (Apis mellifica adansonii) Cu
o dezvoltare timpurie dar mult mai roitoare,
perioada ce coincide cu inflorirea principalelor
specii de eucalipt.
Efectivul de albine este 52.000 familii cu o
produc!ie anuala de miere 'de 900 tone, care in
mod obisnuit este consumata pe plan local.
In vederea valorificarii m~erii pentru
consum aceasta este achizilionata de la
producatori si apoi condilionata in centre
Speciale de prelucrare. ' Condijionarea mierii
consta i n preincalzirea si decristalizarea
acesteia, filtrarea, omogenlzarea, maturarea si
in cele din urma imbutelierea in borcane sau
ambalarea in bidoane si butoaie, dupa
comenzi.
Se poate aprecia c8 in etapa actual&
apicultura in Africa de Sud se afla in pling
dezvoltare cu posibilita?i largi de a deveni in
scurt timp o fndeletnicire rentabila si utila.
Tanzania este sitlrata la sud de ecuator
i n partea de est a continentului african, are o
suprafqa de 945.087 km2 cu o populajie de
31,38 milioane iocuitori si o densitate de 33,O
locuitori pe km2.
Cresterea albinelor si consumul de miere
este o activitate deosebit de veche in
Tanzania si prin studierea modului de viala a
triburilor in trecutulc indepartat a rezultat o
intredga gama de practici apicole de la cele
mai simple pan6 la cele mai complexe. -
in prezent efectivul de familii de albine ede de
1,6 milioane familii care realizeaza o produgie
an'uala de miere marfa de'15.600 tone.
IN MEMORIAM - Ing. ARON URSEl
I
(Continuare din pag. 14)
de un sdcditor'si nedrept proces prin.care un om
fgr5 suflet si o instant5 corupt5 si de aceea
nedreaptg au incercat si incg mai Fncearc5 cu o
persevereritg diabolic5 55-1 scoat5 din casa din
Dudestii Noi de unde sufletul sau zbuciumat a
.plecat i n ~vesnicie, lrnpresionant5 a fost Fn
localitatea b5nqeanB ' ceremonia -inrnorrndnt&rii
dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la
Rasa de albine cea mai raspandita in zona
'
de coasts este rasa de albine 'cu benzi '
galbene (Apis mellifica litorea), albine cu talie
mica si foarte roitoare precum si o rasa de
albine bruna de dimensiuni mai mari si foarte -
blande, Apis mellifica monticola, raspandita in
zona Muntelui Kilimanjaro si a Muntelui Meru
la 0 altitudine de peste 2000 m. Pe intreg
,
teritoriul Tanzaniei se gasesc de asemenea
albine melipone cu precadere Trigbna
togoensis fala de care se acorda o atenlie
deosebita si constituie obiectul unei cregeri
intensive.
Flora meliferii este deosebit de variata si
permite recoltarea unor cantltali de fniere de
foarte buna calitate. Cele mai raspandite '
plante melifere sunt: arborii de cafea (Coffea
arabica), sisalul (Agave sisalama) si Cajanus
cajun (Pois d'Angola) reprezinta principalele
surse melifere in timp de Acapia sp.,
Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura . ,
importante surse de cules de intrelinere.
Tehnologia de crestere a albinelor
practicata in Tanzania este de tip traditional ',
familiile de albine fiind adapostite in stupi
primitivi confectionali din trunchiuri de copaci
scobiji, agaja!i cu liane de trurichiurile
copacilor din padurild'tropicale pentru a fi ferqi
de atacul termitelor si animalelor. lntroducerea .
stupilor sistematicilin practica apicola curenta
este abia la Cnceput si ne~esita Inca o lunga
perioada de timp pentru a putea fi realizata.
Numeroase triburi din Tanzania sunt mari .
' consumatoare de miere,, fapt care face ca
producjia de miere realizata sa fie aproape in
totalitate consumata in lara, 'la. expon fiind
valorificata cu prioritate dema recoltata fn mari
\
oantitali din stupii tradqionah
(Dintr-un volum de apicultu~3 ifl pr6gstire
pentru tipar.)
care o mare rnultirne de oameni au participat cu
sufletele cernite, cu lacrlmi i n ochi si cu o revolt6
1.
greu stgpdniti fat5 de strbmbitatea condamnpbilg
'a acelui cu care urmagii decedatului inc5 se judec5
,pentru o locuint5 ce le apaqine de drept si de fapt
Fie ca bunul Durnnezeu s5 lumineze miwile
judecgtorilor si acestia - neuitdnd c5 pe toti ne
asteapt5 pragul dreptei judecqi vesnice - 85 dea si
ei o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun,
. .
. .
. ~ntegru $i curat o merit5 cu p r i s ~i n t i . . , ,
Dumnezeu. s5-1 odihneascB iq pace!
\
1
SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1
RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI, LA A XIV-A
I
EDITIE, BacBu, 23-27 august 1994 (I)
Vasile POPESCU
Vicepre~edinre al Filialei S.I.R.A.R. Banat
In contextul organizatoric de exceplie,
deschiderea lucrarilor simpozionului a fost
facut3 de ilustrul om de stiinla si istoric al
apiculturii medievale din Moldova:
Prof.dr.loan Ciuth - Presedintele Filialei
SlRAR Racau, artizanul incontestabil al
organizarii si desfasurarii celei de a XIV-a edilii
a Simpozionului de istorie si retrologie agtara
a Romtiniei, care dupa ce a adresat salutul de
"bun venit" participan!ilor, a omagiat in cuvinte
calde viala si ,opera lui Ion lonescu de la
Brad - personalitate proeminenta a stiiniei si
practicii agriculturii moderne romtinesti.
Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata Tntradifie - a fntrunit la editia sa jubiliar3 - de 25
de ani - (Cluj 1969 - Bacau 1994), nurnerosi oameni de stiint3 - istorici, etnologi, arheologi -
atademicieni, cercetStori, cadre didactice gi specialisti in stiintele agricole, silvice si
economice, precum gi repfezentanti ai institutelor de profil si a1 unit3tilor de produc?ie,
ziaristi, umpland p2n8 la refuz sala "ATENEU" din BacBu.
Organizat de Societatea de lstorie si Retrologie Agrars din Romgnia, in colaborare cu:
Academia RornsnB, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul Agriculturii si
Alimenta?iei, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Directia Generala a Arhivelor Statului,
Asocia?ia Cresc3torilor de Albine din Romania, Prefectura jude~ului Bacau, Consiliul judetean
Bacau, Directia General3 pentru Agricultud si Alimentarie a judetului Bacgu, lnspectoratul
pentru Cultur3 a1jude!ului BacBu, Universitatea BacSu, Muzeul de Art3 si Etnografie Bacau,
Muzeul de lstorie "IULIAN ANTONESCU Badu, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Bacau,
Imprimeria "BACOVIA" Bacau, Biblioteca judetean3 "Costache Sturdza" Bacau, Filiala Bacgu
a Societ3tii de Stiinte Istorice, Statiunea de Cercetare si Productie Pomicol3 si Legumicol4
Bacau, a dezb3tut h plen si in cadrul celor 8 secfiuni de profil, pe parcursul a 4 zile, lucr3rile
simpozionului consacrate studiulqi experientei umane acumulate fn domeniul agrar, sub
aspect economic; tehnic, stiintific si social, studii concretizate fntr-un numar de 364 de
cornunic3ri ce au scos la lumin3 noi dovezi docurnentare care atesta bogatele cunostinte
dobsndite de-a , lungul secolelor de catre poporul rorngn in practicarea agriculturii,
argumente ce se pot constitui fntr-o valofoas3 sinteza de certa utilitate dezvolt3rii viitorare a
stiin!elor agrare din tara noastra.
Din partea organelor locale si jude!ene,
participanlii au fost salutali Ue
Conf.univ.dr.lng. Dumnltru Bontas -
,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in ,
.
continuare, starea economico-social2 a
jude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.'
In cuvantul sau de salut adresat celor
prezenli, D-nu1 ing. Eugen Popa - Directorul ,
general al D.G.A.A. Bacau, ne-a infalisat
aspectele esenliale ale agriculturii jude!ului
Bacau si perspectivele de viitor ale acesteia. -
Despre un sfert de secol
de activitate ,
organizata a ~storicilor agrari din Romania si
contrtbu!la lor la fundamenta!ea istoriel
agrare ca sJiin!a, s-a referit pe larg D-nu1
Dr.ing. Eugen-Constantin Mewes -
Presedintele Societa!tt de lstorie si
Retrologie Agrara din RomAnia.
~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii
- '
i agriculturii rombnesti din perioada
colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit
participan!ilor de Prof.univ.Dr.ing.Victor Surdu
- liderul Partidului'Democrat Agrar din RomAnia.
De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme
de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne,
Academiei de Stiir?e Agricole si Silvice, Direqiei
Generale a Arhivelor Statuiui, c d si al attor'
organisme de nivel nqional al Rombniei.
Dupa aceasta sumara introducere in
atmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului,
descriem, in continuare, desfayrarea acti%&ii
seqiunii: Apicultra si Sericicultura, dezbatere ce
mafcheaza . "A X-a EDlTlE JUBILIAR~ (Arcus
1978 - Ba&u 1994), compartiment condus-cu
deosebita competeqa profesionaia de
octogenarul Prof. Costache Paiu -
Vicepresedinte al Asocialiei Crescatorilor de
Albine din RoMnia, 'secondat de muzeograf
Atisfta Duma - secretar si lng. Dan Tilicl -
membru, secretarul Filialei A.C.A. Bacau.
La lucrarile secliunii a participat, in mod activ
si Dna Mihaela Serban - Director al lntitutului
International de Tehnologie si Economie Apicok?
al APlMONDlA din Bucurqi, ale carei interveqii
asupra materialelor prezentate au fost benefice
in clarificarea unor controverse ivite h cadrul
discqiilor.
Expunerea comunicarilor a debutat cu
referatele: 1 / "Sfinfll gi alblnele' si 21 "Zei daci
~i daco-roman1 {n report cu albineleu,
prezentate de Ing. Valer Lupsan -
viceprqedinte al Filialei SlRAR Tg. Mures,
unul dintrs veteranii activi ai seciiei apiculturil,
neobosit cercetator al izvoarelor documentare ,
a istoriografiei apicole.
\
De un interes deosebit s-au bucurat
comunicarile susiinute, cu lux de detalii, de
catre D-nut Prof. Costache Palu, privind: 11
'Produsele apkole in relatlile turco-romine
in Evul Mediu" (comunicare publicata in acest
.: numar a1 revistei); 21 "Noi contribufii privind
terminorogia apkoii5" si 3/ "Preocuparee
, producitorulul eplcol pentru calltetea
produselor stupului in anumite etape seu
epoci din Evul Mediu".
0 larga audienta pentru participantii
sec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing.
Eugen Zorici ,- - Secretarul General al
Asocialiei Crescatorilor de Albine din
Rombnia, privind: "Aspecte generale ale
tehnologlel 'actuale in aplcultud", ca si
solu!iile date in interverqiile facute asupra
elucidarii unor ambiguita!i ivite pe parcursul
comunicarilor prezentate.
De o apreciere unanima s-a dovedit a fi
comunicarea facuta de D- nu1 ing. Elisei
Taqa - redactor sef al Redaqiei revistei
"Rombnia apicolF, cu privire la: "Cele ma1
importante cdrfi apicole romdnegti apgrute
in sec. XiX", precum si precizarile facute
asupra unor materiale expuse ce compohau
in!elesuri diferite. -
Distinsul profesor de istorie din Bacau -
Dr. loan Ciuta, cu perseverenta si
Comprehensivitatea ce-l caracterizeaza, ne-a
infalisat, in cuvinte pline de har d8scalesc:
"fndeletniclrl epicole in Moldova Evului
Mediu, cu privire special6 asupra Bacdului
(sec.XIV-Wln)".
D-nui ing. Dan Bucur - filiala A.C.A.
Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic -
cornunicarea cu privire la "Perfecfionarea
centrifugii pentru extras cqam din fagurii
de alblne', lucrare ce a stbrnit mult interes din
partea apicultorilor participanii la simpozion.
Doua materiale docurnentare de mare
interes au fost prezentate de Prof.lng. Octav
Vitcu, de la , Scoala Nr. 1 din
Ibanesti-Botosani, referitor' la: "Istoricul flrulul
de mfitase naturald" si "Cregterea albinelor
in fosta cepffaM a Moldovei".
Intr-un stil retrologic si-a prezenta
comunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau -
D-nu1 ing. Dan Tilici, care a Fmpartasit
auditoriului: "fn~ul fi rea Intenslvi a femiliilor
de aibine: procedeu ce a suscitat mult
interes pe linia ext~nder!i patr'imoniulur apicol
rombnesc.
Despre "Tradifll 91 perspective in
aplcultura b6n21feak6" s-8 referii comunicarea
sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce
a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din
ultima jumatate de secol, involu!ia stuparitului
post-revolu!ionar, cat si factorii de revenire a
apicunurii la prosperjtatea pe care toti o dorim.
D-na Cornelia Popescu, de la Directia
Generala a Arhivelor Statului, a prezehtat o
eomunicare temeinic documentata: "Din
fstoria apiculturii", lucrare ce a confirmat
existeqa, in anumite epoci, a inva!amdntul.ui
apicol ca obiect de studiu in reieaua
inva!c%rndntului liceal si superior, precum si
necesitatea arondarii de terenuri agricole
pentru amplasarea de stupini.
'~redipii ale apicultuffi h judeful Nearnf", s a
'
intltulht comunicarea suqinuta de prof. Gheorghe
Radu, de la Filiala Arhivelor Statului din Piatra
Neamt, care a scos in wide@: posesiunile de
prieci din zona; darile m~nilstirqti, precum si
produqiile oQinute per stup.
Un subiect interesant din activitatea
albinelor asupra cresterii produc!iei
agro-alimentare, a constituit lucrarea
prezentata de Mariana Aftenie de la Muzeul
de 8Biologie Umana-Ploiesti, intitulata:
"Polenizarea plantelor cultivate, cu albine
sllbafice din famllia Megachilldae", sco!dnd
in eviden!a interdependenja dintre albina
salbatica si cea semi-domestics, melifera.
i r
Tot despre polenizatori a sustinut
comunicarea si D-na Aristita Duma, de la
Muzeul de Stiintele Naturii-Bacau, prezentata
sub titlul: "Principalele grupuri de
polenizatori din judetul Baciu", lucrare
pentru a carei documentare grafica ne-a oferit ..
'ca expozeu intreg materialul ce constituie .
zestrea Muzeului de stiinte naturale Bacau,
obiectiv ce, la inchiderea lucrarilor secjiunii, a
fost vizitat de colectivul secliunii apicuttura al
simpozionului.
(Continuarea in numarul urmator a1 revister)
I
- '\
8
, ,
* . .
, , I P~ NTRU TEN USCAT SE RECOMANDA MASCA DE,
GALBENUS DE OU, MIERE SI ULEI
, ! I .
> .
.I
'
< !, .
,. .
~.
j::.; .
*Mastile cosmetice reprezinta un juiul ochilor se lasa libere. pleoapele
tratament activ, cu efecte imediate asupra ungdndu-se cu crema hranitoare.
, . stimularii circulaliei in vasele sanguine: ddnd Dupa aplicarea mastii, p e ochi se pun
!esuturilor aspectul d e prospe!ime, in urma tampoane de vatti Cmbibate du ulei de
: . 1.' ,
aplicarii lor se produce Q scadere a secreliei masline sau musetel pentru a preveni
11 :
glandelor sudoripare si sebacee, se inchid intinderea pielii, inlaturarea mastii se face cu
;;;;,!
!ir I
I porii; se inbeparteaza celulele moarte *i se i n tarpon de vata imbibat cu apg calda,
z - . I , . '
I; : atenueaza' ridurile. Pentru ca sa atinge!i fara a freca. Dupa indepartarea completa a
' L , ! , ;
' j ?I
' I scopul dorit, vom alege masca ce se rnastii.aplicam o compresacu apa rece.
potrlveste tipului de ten, pe care o vom
Cntinde pe fa!a bine cura!ata si vom ramdne
Masti pentru ten uscat:
relaxate timp de 20-30 de minute, deoarece
. I . Compozi;ie. 1 galbenus de ou, 5 g
fiecare miscare a ~i el i i Doate atenua efectul miere de alblnej 5 g ulei. Se PrePara
'dorit. Ma&le caide iau reci se aplica
amestecand galbenusul de OU CU 'mierea si
folosind pensula. Pentru a mari capacitatea
uleiul.
de asimildre a' pielii Pnainte de aplicarea
mastilor intindem pe fafa 2-3 comprese OANA GROZUT~
c8ldu!e cu infuzie de musejel sau nalba, pe (Din cotidianul "Evenimentul nitei', 13
care le menlinem 10-15 minute, paqile din
sepfembrie,1994~ pag. 7,