Drama Interioara Si Terapia Experentiala

DRAMA INTERIOARA DRAMA INTERIOARA
Psihodrama si Terapia Experientiala

TIAN DAYTON, PH. D.
Health Communiations, In.
Deer!ield "eah, #lorida
C$PRIN%
Introducere ......................................................................................................
Psihodrama poate rea o noua in&atare. Aspetele rituale ale psihodramei. Ce &ei
'asi in aeasta arte.
Partea I. Intelegerea psihodramei ....................................................................
1. Teoria de baza a psihodramei ..............................................................
Psihodrama( Rereerea lumii interioare. Respetarea realitatii prota'onistului.
%urplusul de realitate. %pontaneitatea. Catharsis
2. Scena este suficienta: Concepte si premise ........................................
Coneptul de rol. Cum in&atam un rol. Diagrama rolului. Dinamia psihodramei.
Teoria psihodramatia a de)&oltarii.
3. Sociometrie: Cum functioneaza psihodrama .......................................
Cum !untionea) soiometria in 'rupul de terapie. Prinipiile de *a)a ale
soiometriei. Atomul soial. Atom social. %oio'rama in atiune. Sociograma in
actiune. Spectrograma. Analiza rolului.
4. Tehnicile punerii in act psihodramatic .................................................
%tadiile psihodramei. Elementele unei psihodrame. Ale'erea unui prota'onist.
Tehniile psihodramatie. Autodramele si monodramele. O monodrama cu
Sinele. Dialog cu o caracteristica. Externalizarea problemei. %ulptura !amiliei.
+hid pentru si'uranta terapeutia( Mai intai, nu !ae rau. Tehniile apropiate
psihodramei. Scrierea unei scrisori. ,iata interna a psihodramei
Partea II. ocuri dramatice ..............................................................................
Nota pri&ind ima'eria &i)uala.
!. Incalzirea grupului .............................................................................
Subpersonalitatea I. Subpersonalitatea II. Psihodrama subpersonalitatii.
Introducere in copilul interior. Punerea copilului interior intr-un scaun.
Introducerea propriei persoane prin rolul altuia. Imaginea Umbra Sine. Umbra
ta. O scrisoare catre Umbra mea. O scrisoare de la Umbra mea. Dialogul Sine
Umbra. Eliberarea maniei si a uriei. Dubleaza pentru tine. Actiunea !e-ti sta in
drum. Scurta intalnire. Introducerea in"ersarii de rol. Atomul problema. #omente
de bucurie. Drama corporala. Intelegerea non"erbala. #astile
". ocurile #amiliei de origine ...............................................................
$tili)area atomului soial. Spiritul casei. $egulile amiliei. #esa%ele duble.
#esa%ele inconstientului amilial. Sentimente purtate. Umbre ascunse ale
amiliei. &rupurile amiliei. In"atatura 'cultura( amiliala. Intelegerile amiliale.
Drama interioara - PH. D. Tian Dayton
2
Daca peretii ar putea "orbi. Scrierea subtextului. Scena si subtext. Introiectia
parentala. Pierderile amiliale. #esa%ele poziti"e. Darurile si punctele tari
personale. )eii si zeitele amiliei. *urnalui zeilor si al zeitelor. *ucand
psihodrama unui parinte. Istoria numelui personal. Istoria numelui scris. !opilul
psihodramatic. +ratele , sora psihodramatic'a(
$. ocurile de mahnire si %elire .........................................................
Imageria ghidata pentru pierdere. Spectrograma mahnirii. Spunand -a re"edere.
Pierderile amiliale. A"ortul. Separarea bolii de persoana
-. ocurile parentale .........................................................................
Atomul social generational. !ele mai adanci rani ale copilariei. Separarea copilului
interior al parintelui de copil. Stadiile cresterii si maturizarii. !uibul gol. $olurile
parentale. Analiza rolului parental. Proiectia ne"oii. $enuntarea la autoritate.
schimbarea rolurilor odata cu schimbarea timpurilor. !opilul +antastic I. !opilul
+antastic II. +ricile parentale. /izualizarea creati"a
&. ocuri pentru probleme legate de munca ....................................
!hipul interior "ersus chipul la locul de munca. 0recerea in re"ista personala.
In"ersarea rolului pe hartie. Indeplinirea unei sarcini. Analiza rolului de munca.
Atomul munca. Plimbarea in grup. Atomul A-ti ace bine treaba. Atomul +antezie.
Atomul Proiect. !e sta in calea succesului
1'. ocurile din clasa de ele(i ...........................................................
Metoda de *a)a. Exeritiile are urmea)a. *oc de rol A i ascultat. Depresia.
Presiunea de a utiliza droguri. Dublul personal. A te ascunde in spatele unui rol
negati"
Partea III. Psihodrama in tratarea dependentei si a traumei ........
11. )tilizarea psihodramei cu *ependentii si +lcoolicii
%istemul !amilial al alooliului. E!etele resterii in haos. Rusinea. I)olarea.
Mahnirea si .alea nere)ol&ate. Denaturarea de)&oltarii. Reatia posttraumatia
la stres. +andirea si omportamentul prudent &ersus el nesa*uit. Impietrirea
emotionala. +andirea de)or'ani)ata. Denaturarea sistemului !amilial
internali)at. Rolurile parentale denaturate. Di!iultatea in !ormarea le'aturilor
empatie. Indi&iduarea/ separarea inompleta de parinti. Copilul parental.
Internali)area dis!untiei maritale. In!lexi*ilitatea struturii eului. A*u)ul !i)i si
sexual. Disoierea. +randio)itatea. Di!iultatea in lari!iarea ne&oilor
12. Trauma
Disoierea si reprimarea. In!ormatiile si reierul. Delansatori. Exeritii pe
trauma. -inia timpului traumei. #omentul declansator. Cilul traumei
3
,ista reprezentarilor figurale
#i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii soiali
#i'ura 2.1 %tadiile psihodramei
#i'ura 3.1 Ar'umentele exprimate si ele neexprimate
#i'ura 14.1 Cilul traumei
4
I-T./*)C0.0
A.un'em sa ne unoastem pe noi insine prin intermediul experientei direte. Doar
prin an'a.area totala in &iata intra in sena sen)atiile, sentimentele si 'andurile noastre.
A !ae inseamna a unoaste 5 a.un'em sa unoastem eea e !aem, iar eea e
unoastem este stoat in mintea noastra a *a)a pentru in&atare. Putem &or*i despre
inot, arti itite pe aest su*iet sau putem exersa misarile pe usat 5 dar pana nu
intram in apa, nu a&em experienta directa a inotului. 6a !el este si u &iata( pana nu
acem1 nu stim.
De e ar tre*ui terapia sa !ie di!erita7 Terapia experientiala ne o!era o sena si'ura
pe are putem ace si sti, permitand sinelui nostru interior sa iasa in !ata ast!el inat sa
putem examina eea e am aeptat a !iind ade&arat despre o situatie sau despre noi
insine. Adesea reduem ideea de in&atare la o lasa de soala8 dar din puntul de &edere
al modului um in!ormatia este stoata de reier, toata &iata noastra este o lasa. Adesea
este ontinutul emotional al unui e&eniment anume sau al atului de predare el are
determina impatul unei anumite experiente de in&atare.
Ahi)itiile timpurii in in&atare !ormea)a *a)a pentru ahi)itiile mai tar)ii. Ceea e
aeptam a !iind ade&arat despre noi insine in primii ani din &iata de&ine !undatia pe
are ne onstruim redintele despre noi insine pe are le purtam u noi in adolesenta si
mai apoi in &iata de adult. Ceea e ni se spune despre noi insine at suntem mii, !ie prin
mesa.e &er*ale, !ie prin atmos!era emotionala, tinde sa !orme)e ineputul mitolo'iei
noastre personale.
Creierul stohea)a amintirile in lusteri numiti ansam*le de elule, a !iind
e&enimente interonetate sau asoiate. Ati&itatea de in&atare onstruieste si darama
elule, lansand un urent *iolo'i prin reier( intr9o perioada de la : la 1; seunde, un
e&eniment de o .umatate de seunda produe o modi!iare struturala sau !i)ia in reier.
Nu in mod surprin)ator, amintirile *o'ate 5 ele mai olorate, ele mai ridiole si ele mai
dureroase 5 sunt aelea u o pro*a*ilitate mai mare de a !i rehemate de reier.
Continutul emotional ridiat al e&enimentelor traumatie este o puternia
experienta de in&atare, are determina in parte usurinta u are o persoana resuta intr9
o !amilie u pro*leme &a a*orda un omportament auto9distruti&. $n *ar*at se poate
implia in mod repetat in relatii u !emei are il parases sau o !emeie poate auta in mod
onstant, desi inonstient, *ar*ati a*u)i&i. Ei .oaa aelasi &ehi senariu, un senariu
are este literalmente imprimat pe reier.
Potri(it lui *aniel +l1on2
5
celulele creierului indi"idului1 dupa expunerea repetata la e"enimente similare1
incep sa reactioneze in aceeasi maniera de iecare data. !u alte cu"inte1 in"ata.
creierul uman incepe sa categorizeze si sa grupeze imaginile1 iar apoi utilizam
aceste set-uri complexe pentru a extrage abstractii. Acest proces1 creat si reintarit
in copilarie1 creaza amintiri1 care oarte rar dispar. Ele pot i ascunse de mintea
constienta1 dar raman incuiate in creier1 asteptand un declansator care sa le scoata
la supraata.
unii adulti <rememorea)a= *rus amintiri &i&ide ale a*u)ului din opilarie, uneori
dupa deenii, in timp e altii de)&olta noi modalitati de a se asunde de ele. Este
asemanator u sindromul de stres experimentat de atre soldatii are au
supra&ietuit ampului de lupta sau de atrea *ar*atii si !emeile are au supra&ietuit
ororilor Holoaustului. Pentru multi, retrairea amintirilor este mult prea dureroasa.
$itarea si reprimarea ii a.uta sa !untione)e. Din paate, repetarea inonstienta a
omportamentelor distruti&e este parte a sindromului de stres. Psihodrama o!era
oamenilor o modalitatea de a modi!ia senariul auto9distruti&, de a repro'rama
ahi)itiile in&atarii &ehi prin rearea unor noi experiente. Con!orm lui Pia'et, opiii
su* &arsta de doispre)ee ani 'andes mai mult in !orme onrete deat in !orme
a*strate. Oamenii traumati)ati tind sa re'rese)e la aest stadiu de 'andire.
Psihodrama operea)a la modul onret ast!el inat o!era o modalitate de a aesa
si a lura u experientele are apar in aeste moduri operationale.
PSI3/*.+4+ P/+T0 C.0+ / -/)+ I-5+T+.0
Ca !iinte umane, traim in spatiu, timp si irumstante. Aumulam in!ormatie prin
toate ele ini simturi. Multe traume sunt pre&er*ale 5 experiente are au a&ut lo
inainte a noi sa in&atam sa ne exprimam prin intermediul &or*irii. Aeste louri lipsite de
u&inte sunt 'reu de atins si de re!letat exlusi& prin intermediul lim*a.ului. Dar and si
orpurile noastre sunt impliate, ne putem <plim*a= prin memorie si arata e s9a
intamplat mai de'ra*a deat sa ineram sa reonstituim prin u&inte.
Psihodrama este in mod inerent onstruti&a( rea)a o oprtunitate de a !ae si
spune in aii9si9aum eea e nu am putut !ae si spune atuni, and era mult prea
amenintator sau periulos. Psihodrama permite pro*lemei interioare sa iasa la supra!ata,
sa !ie reonstruita si sa !ie .uata in momentul pre)ent, eli*erand sentimentul atat de
mult tinut atat la ni&el psihi at si la ni&el elular sau orporal. Ca si opii, am putut !i
&itime ale marimii noastre, puterii sau po)itiei in !amilie, dar a adulti in psihodrama ne
reasti'am autonomia si puterea, returnand intr9un !inal durerea internali)ata sursei de la
are am primit9o. Putem eli*era &itima !ara &oe are traieste in noi permitandu9ne sa
6
&or*im. Putem a&ea situatia asa um ne9am !i dorit sa !ie la ineput, putem spune e ne9
am !i dorit sa spunem si putem !ae e ne9am !i dorit sa !aem.
Cand ne <suspendam neinrederea in psihodrama=, !aem mai mult deat sa intram
intr9o lume a reatiei noastre( deshidem o usa in propriul nostru inonstient, prin are
putem pasi in oriare diretie. Putem intalni si ne putem imprieteni u opilul teri!iat,
opilul inoent, ole'ul de .oaa, &itima sau inamiul are traieste in noi. Cand aduem
aeste parti din noi insine la lumina, ele pierd puterea pe are o a&eau asupra noastra
and erau asunse.
Psihodrama este o puternia metoda de atiune u tehnii spei!ie. Cand este
utili)ata u 'ri.a si a&and in minte un plan 'eneral de tratament, poate !i extrem de
e!iienta, a.utand lientii sa redua trauma, sa eli*ere)e emotiile inhise si sa in&ete un
nou omportament. Este un instrument de &aloare pentru aproape toti oamenii a!lati in
durere si este in mod partiular potri&ita oamenilor alor aror &ieti au !ost a!etate de
dependenta. De !apt, in ursul anilor -; terapia experientiala a de&enit terapia pre!erata
in inter&entiile pe aditie din %tatele $nite. Psihodrama poate !i inorporata intr9o
&arietate de situatii de tratament, iar tehniile sale pot !i utili)ate si in adrul altor
metode.
+SP0CT0,0 .IT)+,0 +,0 PSI3/*.+40I
Psihodrama nu este doar un instrument psiholo'i8 poate !untiona si pentru
ritualurile soiale, !amiliale si pri&ate are onetea)a sinele mai pro!und u sinele soial,
su!letul u orpul. Asemenea momente de tran)itie, &alidare, le'are si onetare pro!unda
sunt rituri de treere 5 on!irmari ale !aptului a sinele este &iu si trea).
Pentru ma.oritatea amerianilor ideea de ritual este intuneata de &i)iunile &a'i ale
riturilor stra&ehi si eremoniilor ela*orate. Ca soietate, ne9am lipsit de ritualurile
ulturale si !amiliale si ast!el ne lipseste onexiunea lara u sinele nostru pro!und, u
drumurile noastre spirituale si u soietatea in are traim. A*senta ritualurilor u sens ne
determina adesea sa autam o*iete din exteriorul nostru pentru a do*andi un sens de
intemeiere8 autam un sentiment de onetare prin intermediul su*stantelor are
modi!ia starea de onstiinta sau printr9un himism ere*ral *o'at in omportamente
ompulsi&e. E&entual, putem experimenta o ri)a spirituala prin pierderea sentimentului
interior de a !i o parte din e&a mai mare deat noi insine.
Ritualurile in ulturile are au supra&ietuit timpuluii sunt, intr9un anumit !el,
insrise in e&enimente psihodramatie. Noi putem utili)a psihodrama in mod similar
pentru a rituali)a sau onreti)a un important pasa., e&eniment sau stadiu, numindu9l,
pre'atind sena si interpretandu9l asa um a&em ne&oie pentru a mara situatia.
C0 50I 6+SI I- +C0+ST+ C+.T0
7
Psihodrama este una din ele mai !lexi*ile si mai adapta*ile modalitati de
tratament utili)ate a)i. Drama interioara !ae teoria si tehnia psihodramatia usor
aesi*ile terapeutului are lurea)a experiential, deoaree este pur si simplu oneputa
ast!el inat sa te a.ute sa adapte)i tehniile de atiune ne&oilor tale partiulare. ,ei 'asi
in!ormatie, atat instruti&a at si pre&enti&a, are sa te a.ute sa ondui psihodrama in
asa !el inat sa !ie e!iienta si si'ura.
Partea I, Intele'erea Psihodramei, explorea)a istoria si teoria psihodramei 5 um a
de&enit asa um este, de e !untionea)a. In Partea II, >ourile Dramatie, &ei in&ata pas9
u9pas metode pentru a strutura in si'uranta .ouri dramatie pentru o lar'a &arietate
de lienti si situatii. Partea III, Psihodrama in Tratamentul Traumei si al Aditiei, se
adresea)a in mod diret aestor pro*leme si explorea)a utili)area resanda a metodelor
experientiale in tratamentul aditiilor. +losarul de la s!arsitul artii te &a a.uta sa de&ii
!amiliar u termenii utili)ati in aeasta arte.
Am inerat sa sriu artea are mi9ar !i !ost de a.utor si mie in propriul proes de
demisti!iare a munii experientiale. Este dorinta mea sinera de a9ti !i intr9un anume !el
de !olos, ititorule, in drumul tau.
8
P+.T0+ I
7-80,069-* PSI3/*.+4+
Dac2 "ezi un om citind de pe o scoar32 de bambus1 spune-i 4S2n2tate calului t2u5
pro"erb marocan
Psihodrama este o metod? de tratament are impli? realitatea interioar? a
indi&i)ilor, permi@Andu9le s? o desrie Bi s? lure)e u ea aBa um o &?d ei. Prin a@iunea
dramati? terapeutul adue la supra!a@? situa@ii adAn Cn'ropate pentru a alina presiunea
emo@ional?. El reea)? un mediu suporti& prin intermediul Cmp?rt?Birii, suportului Bi
aept?rii, pentru a permite mai apoi a !or@ele natural9&inde?toare ale psihiului Bi
sinelui emo@ional s? ontinue lurul. DeBi proesul psihodramati are pe moment o
aparen@? aproape ma'i?, esen@a sa nu e delo misterioas?. DBi are ori'inile Cn !or@ele
noastre Cnn?sute de &indeare, utili)And metode proprii pentru de*loarea aestora,
dup? are se retra'e *a)Andu9se pe ontinuarea miB?rii Cn &ia@a de )i u )i. Prinipiul
este sus@inut de !aptul ? &indearea nu este un proes stati, i unul Cntr9o ontinu?
miBare.
Este unosut !aptul ? ne sim@im mai *ine dup? un plAns *un. Con!orm lui >oseph
Cruse, primul diretor medial al Centrului "ettE #ord, larimile Cnso@ite de durere au o
alt? ompo)i@ie himi? deAt ele e se asoia)? u *uuria. Corpurile noastre elimin?
onstant su*stan@e himie pe are le !olosim Cn interior pentru a ne alma, a ne re&i'ora,
a suporta durerea sau a redue stresul. CAnd ne plAn'em durerea, tr?im experien@a
elimin?rii unor su*stan@e himie Bi a unor en)ime din orp.
Cam Cn aelaBi !el, psihodrama o!er? un mediu Cn are uantumul de su!erin@?
stoat poate primi alinare Cntr9o strutur? lini?. %entimente e au !ost Cmpinse Cn a!ara
onBtiin@ei, dar nu u totul Cn inonBtient, plutes aum spre pre)ent. A@iunile
psihodramatie !un@ionea)? a &An?torii e CBi urm?reBte @inta, iar sentimentele de&in
onduita spre iluminarea materialului e neesit? examinare. Nu numai ? eli*erea)?
tensiunea emo@ional?, dar permite, Cn aelaBi timp, a sentimentul s? urneas?
e&enimentele are sunt stoate Cn inonBtient. Creierul poate reexamina Bi remodela
strutura din memorie are a ap?rut Cn onBtiin@?. %entimentul este indiatorul modului Cn
are psihiul a tr?it e&enimentul.
#rumuse@ea explor?rii sentimentelor prin a@iune onst? Cn apari@ia la supra!a@? a
sentimentului aBa um a !ost tr?it Cn ori'inal, ast!el putAnd !i Cn@eles din perspeti&a
primar?, Cnainte de a !i re!letat asupra lui Cn di!erite !eluri. Aesta este proesul de
uniune Bi miBare Cn uni&ersul interior al unei persoane, de &alidare al aestui uni&ers prin
simpla existen@a sa aBa um este pereputa de persoana Bi !?r? nii o Cnerare de a9l
manipula pentru a se alinia sau a se on!orma la perep@iile altor indi&i)i. Psihodrama
9
permite de asemenea reonstruirea inten@ionat? a unui e&eniment da? asta se doreBte,
de exemplu reexperimentarea lui Cntr9o alt? !orm? sau u starea interioar? dorit? a un
.o de rol oreti& al situa@iei ori'inale. Aeast? modalitate o!er? posi*ilitatea unei noi
Cn&?@?ri a omportamentului emo@ional la un ni&el experien@ial. Psihodrama permite
a@iunea Bi re9a@iunea a un mod de a studia omportamentul Cn !orma sa onret?.
Comportamentul este stimulat And ontextul psiholo'i Cn are a !ost Cn&?@at ael pattern
se reia. Exist? multe anedote le'endare le'ate de persoane are dup? o noapte de *e@ie
)dra&?n? s9au tre)it !?r? nii o amintire a distra@iei din seara preedent?. Mai tAr)iu Cns?,
pro*a*il urm?toarea noapte And se &a Cm*?ta din nou, amintirile &or ap?rea la
supra!a@?. #enomenul a !ost testat prin Cnredin@area unor sarinii de Cn&?@are su*ie@ilor
5 Ate&a And se a!lau su* in!luen@a aloolului Bi Ate&a And erau tre.i. %9a do&edit ?
eea e a !ost Cn&?@at su* in!luen@a aloolului a !ost mai *ine amintit Cn repetarea
aeloraBi ondi@ii.
Psihodrama a e&eniment !i)i de produere a &ie@ii este eluidat? de un uantum
de meanisme are ne do&edes ? este posi*il, din punt de &edere !i)i, a e&a s?
pro&in? din nimi, s? se mani!este temporar aii Bi aum pentru a mai apoi s? dispar?
din nou. Dntr9ade&?r aest proes se reia de nenum?rate ori Cn ursul existen@ei noastre.
Toate proesele de &ia@? urmea)? proesul mani!est?rii Bi trans!orm?rii, are ne permite
s? tr?im situa@ia sau momentul psihodramati a real, un oretor reduta*il al
e&enimentului ori'inal deoaree el este, Cn interiorul Bi Cn exteriorul s?u, real. Produerea
sa prin intermediul suro'atelor pe o sen? ne o!er? posi*ilitatea de a9l suspenda Cn timp,
aBa um Moreno spune <a9l studia Cn !orma sa onret?=. De asemenea, de a Cn&?@a din
el, de a ne de)&olta u a.utorul lui, de a9l tr?i a pe o realitate. El este, de !apt, produsul
unei realit?@i psihie.
10
1
Teoria de baz: a psihodramei
Psihodrama este societatea uman n miniatur
- Jacob Levy Moreno
CAnd >ao* 6e&E Moreno, p?rintele psihodramei, era un tAn?r psihiatru din ,iena Cn
timpul primei .um?t?@i ale seolului, era exentri, exu*erant Bi !asinat de oameni.
O*iBnuia s? se plim*e prin paruri Bi s? o*ser&e .oul opiilor, urm?rind exprimarea
spontan? a preoup?rilor emo@ionale Bi a sentimentelor prin onstruirea de situa@ii Bi
interpretarea unor roluri. A reunosut imediat ? interpretarea situa@iilor !a@? de are
nutreau sentimente puternie Bi asumarea rolurilor !i'urilor autoritare din &ia@a lor a&eau
o mare &aloare terapeuti? pentru opii.
Moreno a Cn@eles &aloarea terapeuti? pe are ar putea9o a&ea o!erirea li*ert?@ii de
a interpreta, a Bi opiii, roluri Bi sene rele&ante din &ia@a lor, pentru paien@ii u
tul*ur?ri psihie. Fi ei Bi9ar putea tr?i Cn a!ar? psiho9drama Cntr9un mediu ontrolat Bi
o*ser&at, Cn are Bi9ar putea atAt des?ra sentimentele ataBate di!eritelor roluri, At Bi
oreta experien@a prin interpretarea sa aBa um a !ost ea, um ar !i putut s? !ie sau um
Bi9ar !i dorit s? !ie. Moreno redea Cn primul rAnd Cn &ia@? Bi apoi Cn patolo'ie, el dorea s?
se aminteas? de el a de omul are a adus *uuria Cn domeniul psihiatriei.
Dn srierile sale auto*io'ra!ie Moreno desrie um a lurat u prostituatele ,iena
!inalului de seol, din are s9au de)&oltat metodele sale psihodramatie. Moreno le &i)ita
asele, Cmpreun? u un medi speiali)at Cn *oli &enerie Bi un redator de la un )iar, <nu
pentru a re!orma sau anali)a !etele=, i mai de'ra*? pentru a le reda o parte din
demnitate <pentru ? prostituatele au !ost sti'mati)ate de mult timp a p??toase
mi)era*ile Bi oameni lipsi@i de &aloareGCn aBa m?sur? CnAt ele au a.uns s? aepte aest
!apt a pe unul imua*il Bi intrinse.= El se CntAlnea u prostituatele de trei ori pe
s?pt?mAn? Cn 'rupuri de Ate opt pAn? la )ee. 6a Cneput CntAlnirile se entrau pe
pro*lemele otidiene 5 <a !i arestat?, a !i h?r@uit? de poli@iBti pentru purtarea unor haine
pro&oatoare, a !i Cntemni@ate din au)a unei au)?ri !alse de la un lient sau pentru *olile
&enerie pentru are nu a&eau aes la tratament=. Orium, la un moment dat,
prostituatele Bi9au dat seama ? nu sunt hiar aBa de i)olate preum redeau Bi ? sunt
apa*ile s?9Bi Cmp?rt?Beas? preoup?rile Bi s? identi!ie u situa@iile de &ia@? ale
elorlalte.Moreno a desoperit ? simplul exeri@iu al Cmp?rt?Birii are un e!et urati&, iar
lurul u prostituatele l9au on&ins de puterea &inde?toare a 'rupului.
Moreno a introdus !ormal psihodrama pe 1 aprilie 1H41 Cn ,iena. 6a s!ArBitul anilor
I4;, a emi'rat Cn %tatele $nite unde a !ondat Institutul Moreno. Opinia lui Moreno a !ost
? un tratament omplet neesit? o a*ordare sistemi? pe trei ni&ele( J1K psihodram?, J4K
11
psihoterapie de 'rup, J0K soiometrie. Dnorporarea aestor trei a*ord?ri permite
persoanei s? Cneap? experimentarea &inde?rii personale, s? exerse)e noi
omportamente Bi le'?turi Cntr9un sistem de suport Bi ast!el s? se shim*e, s? se
de)&olte Bi s? Cn&e@e noi modalit?@i de a exista Cn lume. Moreno redea ? Cn 'rup !ieare
de&ine un a'ent terapeuti pentru el?lalt. El &edea Cn 'rup un mare poten@ial de
&indeare. Ftiin@a lui, denumit? soiometrie J&e)i Capitolul 0, %oiometrie( Modul Cn are
!un@ionea)? psihodramaK explorea)? onexiunile su*tile Bi ompliate dintre oameni,
orpul &ast al rela@iilor are reea)? soietatea.
Moreno expli? semni!ia@ia lini? a metodei sale( <Din punt de &edere istori=,
srie el, <psihodrama repre)int? puntul de otitur? dinspre tratamentul indi&idului i)olat,
la tratamentul indi&idului Cn 'rupuri, dinspre tratamentul indi&idului prin metode &er*ale
la tratamentul prin metode a@ionale.=
Ca tehni? a@ional? ori'inal?, din are s9au de)&oltat ulterior altele, psihodrama
este o metod? extrem de !lexi*il?. Ast?)i, di!erite !orme ale psihodramei, .o de rol Bi
antrenament Cn rol sunt utili)ate Cn di&erse medii preum institu@iile de s?n?tate mintal?,
Boli, entre de rea*ilitare Bi orpora@ii. De !apt, psihodrama unoaBte o utili)are
mondial?. Con!orm Aademiei Mondiale a Psihodramei exist? pratiieni nu numai Cn
%tatele $nite, dar Bi Cn Australia, Cn Noua Leeland?, Cn >aponia, #ran@a, +ermania, Ele&e@ia
Bi Austria, Cn +reia, "ra)ilia Bi Ar'entina. >urnale ale psihodramei au !ost Cn!iin@ate Cn
An'lia, +ermania de ,est, Italia, #ran@a Bi >aponia. Psihodrama, soiometria Bi
psihoterapia de 'rup sunt de.a metode de tratament utili)ate de mult timp.
PSI3/*.+4+: .0C.0+.0+ 5I08II I-T0.I/+.0
Moreno a reat Btiin@a psihodramei pentru a o!eri indi&idului oportunitatea de a re9
rea stadii e&oluti&e ratate, prin permisiunea de a experimenta Bi pratia dinamiile unui
anumit stadiu Cntr9un mediu terapeuti si'ur. CAnd trauma Bi durerea sunt ast!el
prelurate ,ele pot !in Cn@elese Cntr9o nou? lumin? Bi experien@a poate !i reinte'rat? Cn
inonBtient. A@iunile psihodramatie pot !i de asemenea reonstruti&e, Cn are
suro'atele din 'rup o!er? prota'onistului suport emo@ional pe are el sau ea nu le9au
primi Cn situa@ia ori'inal?. Dn aest !el eli*erarea este aompaniat? de Cn@ele'ere Bi
dra'oste, are Cnura.ea)? &indearea Bi un sens mai extins al si'uran@ei Cn exprimarea
unor omportamente noi.
Ast!el, psihodrama rereea)? otidianul/ *analul/ o*iBnuitul. Ne o!er? oportunitatea
de a spune e a r?mas nespus Bi Cn aest !el oretea)? experien@a ori'inal?. Con!er?
indiii despre alea de urmat pentru a.un'erea la un aord Bi ehili*ru Cntre realitatea
interioar? Bi ea exterioar?. %oietatea nu ne permite Cntotdeauna s? spunem e a&em pe
inim?, dar psihodrama da. Ea d? 'las &ie@ii noastre interioare, durerii de are ne e prea
ruBine s? o Cmp?rt?Bim, &isurilor pe are de9a*ia Cndr?)nim s? le a&em. ABa um Moreno
12
spunea o dat? <%ena este su!iient?=. Psihodrama ne permite s? tra&ers?m stadiile
existen@ei noastre Bi &ia@a l?untri?, s? intr?m Cn ontat u partea noastr? Cntuneat? Bi
s? Cner?m aduerea ei la lumin? prin tehnii are par !ireBti Bi se des!?Boar? Cntr9un
mediu si'ur Bi ontrolat.
.0SP0CT+.0+ .0+,IT;8II P./T+6/-IST),)I
$nul dintre moti&ele pentru are psihodrama are suesul de are se *uur? este
? prin rolurile pe are le interpret?m putem explora prati orie aspet al sinelui nostru
Bi al rela@iei u eilal@i. Rolurile de *a)? din psihodram? sunt( protagonistul, persoan? a
?rei po&este este interpretat?, du*lul 5 &oea interioar? a prota'onistului8 diretorul 5
persoana are Cndrum? a@iunea psihodramati? Jde o*iei, un terapeutK Bi egourile
auxiliare1 persoane din 'rup are interpretea)? elelalte roluri din psihodram?8 Bi
auditoriul sau 'rupul. $tili)area in&ersiunii de rol permite prota'onistului s? .oae orie
rol din dram?, a&And a sop atAt o*ser&area sinelui din exterior At Bi s? experimente)e
sinele din po)i@ia eluilalt J,om detalia oneptul de rol Cn Capitolul 4, Elementele
Psihodramei, Bi rolurile Cnsele Cn Capitolul 2, Tehniile interpret?rii psihodramatieK.
Di!eren@a primar? dintre psihodram? ade&?rat? Bi apliarea tehniilor
psihodramatie sau experien@iale asupra altor modele terapeutie este ? psihodrama
este ondus? de prota'onist. Diretorul 5 speialistul are ondue 'rupul 5 !ailitea)?
ale'erile pe are prota'onistul le are de !?ut, impli? un anumit material are &a !i
examinat psihodramati Bi !elul Cn are expunerea respeti&? &a lua !orm? Cn timp Bi
spa@iu. Diretorul Cntreprinde o ?l?torie prin surplusul de realitate a prota'onistului,
realitate pe are o purt?m Cn interiorul psihiului a o istorie personal? e a!etea)?
Cntre'ul sens al sinelui, preum Bi patternul rela@ional. %urplusul de realitate este
important Bi este real. Ceea e prota'onistul spune ? <este=, hiar <este=, iar diretorul
CBi Cnepe lurul de aii.
S).P,)S), *0 .0+,IT+T0
#ieare dintre noi a&em un sine inteletual, unul emo@ional Bi unul spiritual,
pre!aerile interne unosute doar nou? CnBine, hiar da? a&em pro*leme u Cn@ele'erea
noastr? Cn aest timp. %untem mereu Cn ?utarea sinelui nostru. Noi suntem propriile
noastre mistere. A&And aest o*ieti& on!u), deseori proiet?m realitatea intern? Cn
exterior, pro*a*il din dorin@a de a aruna o mai *un? pri&ire asupra ei. De ele mai multe
ori, Cns?, nu reuBim s? Cn@ele'em mai *ine, deoaree atuni And o proiet?m o &edem
ataBat? altuia , aBadar ne mai apar@inAndu9ne. Cre?m o as? a o'lin)ilor, Cn are ne
&edem re!le@ia Cntr9o &arietate de !orme distorsionate. Fi da? proiet?m !?r? onBtiin@a
a eea e !aem, exist? periolul de a pierde linia de demara@ie dintre unde ne termin?m
Bi unde Cnepe orie alte&a.
13
DeBi in&i)i*il? pentru eilal@i, surplusul de realitate are un impat puterni asupra
&ie@ii noastre, asupra ?ruia mintea noastr? re!letea)? u di!iultate. Prin intermediul
psihodramei putem Cn&?@a s? o*ser&?m <lur?rile= min@ii noastre dintr9o perspeti&? mult
mai realist?, u aentul pe o*ser&area omportamentului onret.
C?l?toria psihodramati? este un pelerina. prin surplusul nostru de realitate. Este o
plim*are ura.oas? spre noi CnBine 5 prin ele mai adAni !rii, umiliri, ruBine asuns?,
speran@e Bi &ise a*ia Boptite 5 Bi Cn !inal din nou spre exterior. Psihodrama ne o!er? o
sen? pe are ne putem expune, Cn si'uran@?, sinele ast!el CnAt surplusul de realitate
poate !i Cn@eles mai *ine. Metoda este *lAnd?, ea nu ne ere s? re!let?m Cnainte a
surplusul nostru de realitate s? !ie &?)ut. Dn psihodram?, ne su!und?m Cn propria
experien@? Bi apoi ne retra'em treptat din noi CnBine. Aeasta este, Cn sine, un proes
&inde?tor 9 a a&ea ura.ul s? spunem u&intele pe are nu a&eam ura.ul s? le rostim,
dar are urlau Cn noi.
Datorit? !aptului ? psihodrama este atAt de puterni? , terapeutul tre*uie s?
respete Cntotdeauna &ersiunea o!erit? de lient. Periolul unei atare metode onst? Cn
posi*ilitatea a terapeutul s? !oloseas? tehniile are Cl Cmpin' pe lient s? a.un'? aolo
unde speialistul rede ? ar tre*ui s? !ie. Ca terapeut, atuni And p?trundem Cn
surplusul de realitate, ne este permis s? intr?m Cn realitatea interpsihi? a lientului 5
aolo unde nii Cn'erii nu Cndr?)nes s? p?Beas?. Este neesar s? ne Cnredem Cn
&ersiunea lien@ilor noBtri Bi s? Cn@ele'em ? lumea la are au aes este eea e psihiul
lor inten@ionea)? s? le permit?, pentru moment.
Prota'onistul Cl ondue pe diretor prin la*irintul min@ii sale. Terapeutul @ine mAna
lientului Cn mAna sa Bi poart?, al?turi de eilal@i, o lantern? 5 re&?rsAnd lumin? asupra
eea e se poate &edea pentru moment, onBtient !iind ? este doar un !ra'ment al
ima'inii de ansam*lu. Terapeutul tre*uie Cntotdeauna s? reunoas? ?, atuni And ai
de9a !ae u psihiul oamenilor, nu po@i niiodat? s? &e)i ima'inea Cn totalitate. A nu
reunoaBte aest luru poate ehi&ala u implementarea de ?tre terapeut a unor
aBtept?ri are nu sunt &alide pentru lient.
C?l?toria !ie?rui este uni? pentru sine, aBadar terapeutul are datoria de a reali)a
o a*ordare terapeuti? At mai potri&it? ne&oilor lien@ilor, pentru ? Cn a)ul Cn are
lien@ii ar !i ne&oi@i s? se adapte)e la *ias9urile terapeutului, nu ar putea tolera reBterea
Cn a!ara parametrilor din are pro&enim, hiar da? reBterea pare a !i ea mai potri&it?
pentru ei Cn momentul aela. Pare a !i un !apt notoriu ? normele terapeutie nu sunt
neap?rat onsistent u normele soiale Bi u toate ? o parte important? a proesului
terapeuti este unul de soiali)are, exist? mai multe punte de9a lun'ul drumului, Cn are
a@iunile Cntreprinse par a !i antisoiale. Clien@ii &or soate la i&eal? aele p?r@i din ei
CnBiBi, pe are le9au @inut asunse Cn seret din teama de a nu !i aepta*ile pentru
eilal@i. Mediul terapeuti tre*uie s? .oae mai CntAi rolul de d?ruitor de dra'oste
14
neondi@ionat?, adi? s? posede !un@ia <matern?=, Cnainte de a .ua !un@ia <patern?=,
de a trasa limite Bi a o!eri Cndrumare.
Conform lui 4oreno:
<Psihodrama 6l pune pe pacient pe o scen2 pe care el poate lucra cu problemele
sale1 cu a%utorul c7tor"a actori terapeutici8 Ea poate i adaptat2 oric2rui tip de
problem21 personal2 sau de grup1 a copilului sau a adultului8 !ele mai ad7nci
conlicte psihice pot i apropiate de solu3ionare cu a%utorul ei. Psihodrama este
societatea uman2 6n miniatur21 cel mai simpl2 expunere pentru un studiu
metodologic al structurii psihologice8 Se deschide astel calea spre noi dimensiuni ale
min3ii 9i ceea ce este mult mai important1 ele pot i explorate 6n condi3ii
experimentale.5
Moreno expli? !aptul ? terapeutul nu partiip? Cn produ@ia Cns?Bi, el <este a un
diri.or Cntr9o orhestr?( el nu Ant? la nii un instrument, Cns? super&i)ea)?, dire@ionea)?
Bi oordonea)?. El men@ine o anumit? distan@? !a@? de paient= Prota'onistul este el are
ale'e eurile auxiliare are &or interpreta oamenii implia@i Cn drama sa Bi el are deide
sena Bi tonul a@iunii al?turi de diretor. $n e'o auxiliar ales din pu*li, &a aentua
neutralitatea diretorului.
Ceea e terapeutul Bi 'rupul &ede Cn timpul interpret?rii este surplusul de realitate,
iar ade&?rul prota'onistului este ade&?rul u are are de9a !ae speialistul. Prota'onistul
are &oie s? an'a.e)e Bi s? onedie)e euri auxiliare Bi du*luri atuni And este neesar Bi
este Cnura.at s? orete)e pe oriine, u sopul de a reda At mai !idel ade&?rul s?u pe
sena psihodramati?.
SP/-T+-0IT+T0+
%pontaneitatea este unul dintre elementele entrale ale unei psihodrame Bi un
o*ieti& onstant. Dn opil?rie, nimeni nu ne Cn&?@a um s? ne .u?m, dar din p?ate, ei
mai mul@i dintre noi au reuBi s?9Bi piard? apaitatea de auto9a!irmarea pe drumul
stAnos spre maturitate. Psihodrama ne a.ut? s? redo*Andim aeast? apaitate.
>oul este o ati&itate a*solut spontan?. Este o ati&itate de trans!ormare
pro!und?, Cn are @elul prinipal este impliarea. CAnd ne .u?m u eilal@i oameni ne
experiment?m Bi pe eilal@i Cntr9o nou? lumin?. Co9reem o CntAmplare, intr?m *ene&ol pe
un teritoriu nedesoperit, Cn are ontri*u@ia !ie?rei persoane este eea e reea)?
Cntre'ul. >oul, a psihodrama, este o intera@iune spontan? ale p?r@ilor Cn sopul re?rii
Cntre'ului. >oul presupune o intens? impliare mo@ional?, pe are poate o Cn@ele'em
retrospeti& sau delo. Este momentul Cn are spetatorul din noi dispare Bi intr? Cn sen?
a@iunea Cns?Bi, momentul Cn are <a Bi um= de&ine <a Bi= Bi noi suntem pre)en@i deplin
Cn moment.
15
Psihodrama nu se Cndep?rtea)? prea tare de &ia@a de )i u )i( Cn !ieare )i .u?m o
&arietate de roluri 5 mam?, tat?, iu*it, munitor, Be!. #ieare rol presupune aBtept?ri
spei!ie. Adeseori a&em un set de emo@ii di!erite le'ate de !ieare rol. Dn unele ne sim@im
mai mult noi CnBine, Cn timp e altele le sim@im rupte de personalitatea noastr? Bi ne
reea)? pro*leme. Pe unele le .u?m prea des, iar Cn altele suntem mult mai pu@in
pre)en@i deAt ne doream. O parte din spontaneitate onst? Cn apaitatea de a intra Bi a
ieBi din roluri u uBurin@?. $nii !iloso!i su'erea)? u ne purt?m &ia@a preum un *anda.
prea moale. Pro*a*il ? am putea s? ne purt?m rolurile asemenea unor atare *anda.e,
!?r? a de&eni ataBa@i exesi& de un anumit rol Bi a&And 'ri.? s? nu ne restrAn'? li*ertatea
de miBare. ,ia@a este !?ut? pentru a !i tr?it? Bi o anumit? do)? de atitudine .u?uB? ne
poate a.uta s? men@inem un sens al o*ietului de a nu a&ea sopuri, eea e se tradue
prin paradoxul existen@ei.
Tehniile interpret?rii de rol, preum .ourile dramatie Bi psihodrama sunt !oarte
e!iiente Cn rearea de noi roluri. CAnd ne asum?m o &arietate de roluri Bi le impro&i)?m
pe moment, eli*er?m ener'iile noastre reatoare Cn noi dire@ii pe are &ia@a otidian? nu
ni le o!er? Cntotdeauna. #ormatul struturat !urni)ea)? o sen? pe are noi putem s? ne
exteriori)?m spontan Cn moduri noi Bi neaBteptate. #ormatul ser&eBte Bi la men@inerea
seurit?@ii Bi a ontinuit?@ii, la rearea unui ade&?rat la*orator experimental. Ceea e
Cn&?@?m prin aeste ati&it?@i poate !i apliat u uBurin@? Cn &ia@a noastr?, deoaree a !ost
inte'rat Cn repertoriul nostru omportamental.
Dn .o Bi Cn psihodram? tr?im un sentiment al diminu?rii onBtienti)?rii de sine Bi o
onetare pro!und? u ei din .urul nostru. %untem Cn aelaBi timp &ulnera*ili Bi puternii
Bi ne miB?m Cn?untrul Bi Cn a!ara rolurilor Bi identit?@ilor u are ne on!und?m Cn &ia@a de
)i u )i. >oul Bi psihodrama ne Cn&a@? Ate e&a din arta de a tr?i. Rolurile Cn are tr?im
ele mai mari suese Bi satis!a@ii sunt ele Cn are sim@im u ade&?rat ? exist?m.
Aestea sunt rolurile Cn are sim@im ? ne re'ener?m onstant. Cu At suntem mai
apa*ili de a .ua o &arietate mai mare de roluri u uBurin@? Bi spontaneitate Bi u At &a
!i mai mare satis!a@ia inerent? !ie?rui rol, u atAt &om !i mai s?n?toBi Bi ne &om sim@i
mai !erii@i.
Con!orm lui Moreno, spontaneitatea Cnseamn? s? !im pre'?ti@i de a r?spunde unei
situa@ii Cn aord u soliit?rile aesteia. Aeast? a*ilitatea tre*uie s? !ie natural?8 nu
putem o*@ine spontaneitate a un at de &oin@?. Da? nu mai este natural?, um este la
opii, este neesar s? reas? treptat a un re)ultat al antren?rii spontaneit?@ii prin
intermediul tehniilor o!erite de psihodram?.
Psihiatrul +dam <latner noteaz::
<%pontaneitatea nu are ne&oie s? !ie teatral?. Ea poate !i pre)ent? Cn !elul um 'AndeBti,
te miBti, pri&eBti natura, danse)i sau An@i la duBG Calit?@ile esen@iale ale atului spontan
16
sunt o deshidere a min@ii, o prospe@ime a a*ord?rii, o dorin@? de a Cntreprinde a@iuni
ino&ati&e Bi o inte'rare a interiorului u exteriorul.=
Psihodrama de!ineBte trei tipuri de spontaneitate( J1K un r?spuns nou, dar
inade&at are orespunde spontaneit?@ii patolo'ie8 J4K un r?spuns ade&at, dar !?r? a !i
reati& sau ino&ati& sau spontaneitate stereotip?, J0K un r?spuns ade&at arateri)at de
noutate Bi reati&itate sau spontaneitatea unui 'eniu. %pontaneitatea este strAns le'at?
de reati&itate. Ea a@ionea)? a un atali)ator sau un ompanion al proesului reati&, Cn
orie !el ar ale'e reati&itatea s? se exprime. Poate s? se mani!este Cn modul Cn are
pri&eBti un ta*lou, pre'?tirea unei ine, a*ordarea unei leturi, urm?rirea unui !ilm,
intrarea Cntr9o nou? situa@ie, itirea unei ?r@i sau srierea unei po&estiri. Creati&itatea
este o modalitatea de a intera@iona u lumea Bi u sine. Ea este un element entral al
psihodramei Cn demersul aesteia din urm? de a re)ol&a Bi a di)loa pro*lemele
emo@ionale Bi psiholo'ie are *lohea)? reati&itatea Bi relam?, pred? Bi edu?
spontaneitatea prin po)i@ionarea partiipan@ilor Cn situa@ii are soliit? un r?spund ino&ati&.
Atuni And spontaneit?@ii Bi reati&it?@ii le este permis s? se de)&olte, &indearea CBi !ae
lo. %e re!a le'?turile dintre &ia@? Bi sine, atin'Andu9se sopul primar al terapiei.
Din nou Bi din nou li se ere interpre@ilor de roluri din psihodram? s? apele)e la
reati&itate pentru a o!erit r?spunsurile pro!unde Bi ompliate neesare Cndeplinirii
rolurilor ati&ate. Oamenii sunt antrena@i s? 'Andeas? &ertial. Dnura.ea)? asumarea
risului Bi pune la dispo)i@ie o mar.? su!iient de lar'? pentru eroare Jsau eea e pare a !i
o eroareK, ast!el CnAt partiipan@ii Cn&a@? s? se tra&erse)e situa@ii are anterior i9ar !i
*ul&ersat sau i9ar !i redus la t?ere. 6e permite s? experimente)e noi omportamente, s?
alterne)e puntele de &edere sau a*ord?ri neaBteptate. %pontaneitatea se produe atuni
And Cntre interiorul Bi exteriorul !iin@ei se produe o CntAlnire uBoar? Bi li*er? atAt la
ni&elul 'Andirii Ar Bi al a@iunii8 eului real Ci este !ailitat? exprimarea, psihodrama
a@ionAnd a un mo*ili)ator al rolurilor o*osite, ri'ide Bi dep?Bite. Dn !amiliile
dis!un@ionale, identitatea tinde s? se solidi!ie Bi se exprim? !ie Cn repeti@ii, manierism
sau supraadaptare Cn raport u situa@ia. %pontaneitatea se a!l? la mi.lo. Este un r?spuns
ade&at, senin Cn ompara@ie u erin@ele, pre'?tind indi&idul !ie pentru a@iune, !ie pentru
non9a@iune.
C+T3+.=IS
Coneptul de athar)is, aBa um este utili)at Cn psihodram?, pro&ine din &ehea
'rea?, Cn speial de la Aristotel. El redea ? <prin exprimarea dramati? a unei situa@ii
din &ia@a real?, &iolen@a !a@? de su!letGar putea !i ur?@at?=. Tra'ediile 'reeBti a&ea
Ate&a teme entrale omune tuturor oamenilor, Cn mare parte asem?n?toare u ele ale
psihodramei. Nati&ii ameriani onsiderau ? o pur'a@ie a su!letului se poate reali)a prin
punerea Cn sen? a &iselor. %enari)area dramati? era !olosit? pentru a adue
17
omplexele, pro*lemele Bi temerile la un ni&el onBtient u sopul de a o*@ine o ur?@ire a
psihiului.
Cathar)isul emo@ional este primul pas spre athar)isul inte'r?rii, !?r? de are
omportamentul nu &a su!eri neap?rat &reo shim*are. Cu toate ? drama nu este un
e&eniment spontan pentru atorii are o .oa? iar Bi iar, ea este un e&eniment spontan
pentru spetatori, are tr?ies un athar)is emo@ional Bi inteletual, a un re)ultat al
!aptului de a !i un mem*ru al audien@ei.
Audien3a parcurge patternul 9i treptat "ede patternul ca iind acela9i cu cel
personal. Semniicantul dramei este 6nsu9it pe m2sur2 ce actorul se apropie de punctul
culminant1 de rezol"area ac3iunii. Apropierea de spectator se bazeaz2 pe prezentul
amiliar al po"estirii. :o3iunea de leg2tur2 este aptul c2 drama este po"estea mea1
semniica3ia istoriei mele iind ritualizat2 6n a3a ochilor mei pe scen2. Scenarizarea este
o oglind2 a propriilor sensuri. !atharzisul reprezint21 aici1 o clariicare 9i o explica3ie
dramatic2.
Psihodrama determin? athar)isul pas u pas prin o!erirea unei situa@ii Cn are .oul
de rol este o exprimare spontan? a ade&?ratei po&estiri a prota'onistului.
#etaoric1 catharzisul se prezint2 6n ; "ariante. '<( 6ntr-un papirus antic catharzisul
6nseamn2 4cur23ire5 a9a cum un indi"id cur232 p2m7ntul prin 6ndep2rtarea buruienilor1
'=( 6ntr-un alt papirus apare ca 4"7nturare5 cu reerire la separarea gr7nelor de
impurit23i1 '>( Diocles olose9te termenul ca p imagine a 4cur23irii5 c7nd descrie procesul
cur232rii hranei pentru a putea i g2tit2 1 '?( 0eorast 6n eseul s2 4Despre Plante5
olose9te termenul de 4retezare a crengilor uscate5 c7nd leag2 catharzisul de pomi1 '@(
Philodemus 6n eseul s2u 4Despre libertatea limba%ului5 9i Epicur 6n ale sale 4Epistole5
olosesc acela9i cu"7nt pentru a 6ntruchipa 4clariicarea5 ob3inut2 prin explica3ie1 'A(
&alenius1 bine6n3eles1 a olosit termenul de catharzis pentru a semniica 4"indecarea5 bolii
prin aplicarea tratamentului1 ';( pentru !hrBsippus catharzisul este 4puriicarea5
uni"ersului prin oc.
Pentru o de)&oltarea su*stan@ial?, lientul tre*uie s? tr?ias? un athar)is al
inte'r?rii,Cn adrul ?rui a !ost parurs nu numai un athar)is emo@ional, dar Bi o
shim*are emo@ional? Bi o'niti&? Cn perep@ie a re)ultat al aestui athar)is.
$n athar)is de a*rea@ie pro&ine dintr9o rea@ie Cmpotri&a ui&a 5 de exemplu, un
athar)is al urii !a@? de propriul tat?, 'enerat? de !urie Bi disperare, este eli*erat?. Orie
athar)is tre*uie s? !ie orientat spre proes, mai mult deAt spre o*ieti&e. Terapeutul
are9l stimulea)? Bi are soliit? un o*ieti& preis poate determina la lient ne&oia de a
!i <*un=. TotuBi, u toate ? sentimentele pot !i eli*erate, odependen@a lientului poate !i
Cnt?rit?.
Psihodrama inlude am*ele !orme de athar)is( un athar)is al <separ?rii Bi
lari!i?rii Bi un athar)is al uni!i?rii Bi omplet?rii=. Ceea e determin? &indearea este
18
aduerea materialului inonBtient la un ni&el onBtient, soaterea lui din surplusul de
realitate al indi&idului Bi mutarea sa Cn realitatea oleti&? a produ@iei Bi a 'rupului. $n
athar)is de inte'rare e!iient ne adue la o stare de ehili*ru Bi ne Cndep?rtea)? de
de)ehili*rul pe are Cl tr?iam Cn inapaitatea noastr? de a r?spunde ade&at la situa@ii de
&ia@?. Con!orm lui Moreno,
Oric7t de lini9titoarea este pentru pacient1 analiza situa3iilor1 testul inal const2 6n
6ntoarcerea de pe scen2 6n situa3iile din "ia3a real2. Acolo 69i poate da repede seama c2
echilibrul pe care crezuse c2 6l c79tigase din analiz2 nu este adec"at. '!eea ce lipse9te
este( -eg2tura dintre orice 6i poate oeri analiza 6n drumul spre ob3inerea echilibrului 9i
ac3iunea sau alte mi9c2ri ale "ie3ii. Aceast2 leg2tur2 este spontaneitatea pe care pacientul
trebuie s2 ie capabil s2 o acti"eze atunci c7nd situa3ia o cere. Este ne"oie de test2ri
repetate pentru a asigura pacientul c2 a ost ob3inut catharzisul necesar lui.
Spontaneitatea este cea care 6n inal 6ncununeaz2 eorturile psihodramei.
$n athar)is mintal poate a&ea trei modalit?@i de mani!estare( J1K Cn interiorul
prota'onistului, J4K Cn interiorul eurilor auxiliare e partiip? la psihodram?, J0K Cn
auditoriu prin identi!iarea u a@iunea senari)at?. Cathar)isul apare Bi la un ni&el !i)i,
ur?@And orpul prin eli*erarea elular? a amintirilor reprimate Cn reier Bi Cn orp.
Psihodrama presupune ? o lips? de spontaneitate produe tul*ur?ri atAt la ni&elul
indi&idului At Bi la ni&el de 'rup. Aeste tul*ur?rii se aentuea)? pe m?sur? e de!iitul
de spontaneitate reBte. $n athar)is e!iient la un indi&id are !ae parte din 'rup ar
tre*uie s? ai*? a e!et reBterea spontaneit?@ii la ni&elul 'rupului, eea e ar determina
diminuarea tul*ur?rilor atAt la ni&el indi&idual, At Bi 'rupal.
Con&in'erea autorului e ? ade&?ratul athar)is alterea)? de !apt ansam*lul elular
ere*ral, modi!iAnd Cnre'istr?rile persoanei despre eea e a Cn&?@at. Liala lui #rit) Perls
9 <Cn interior se a!l? premiul orporal= 5 se poate aplia Bi aii. Da? insi'ht9ul nu
determin? un athar)is 5 adi?, da? Cn&?@area nu este experien@ial? 5 &om &edea un
e&eniment u al@i ohi, dar noi nu "om i di!eri@i. Da? insi'htul tre*uie aompaniat de
athar)is pentru a !undamenta Cn&?@area la ni&el o'niti&, insi'htul tre*uie aompaniat de
experien@? pentru a modi!ia omportamentul.
Pa'. 1( Con!orm lui >oseph CruseG Onsite, Rapid CitE, %D, 1- noiem*rie 1H--
Pa'. 4( %imilarG>.6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"eaon, NY( "eaon House, 1H23K
Pa'. 4( #rumosulGi*idem
Pa'. :( CAnd >ao* 6e&E MorenoG >.#ox, Jed.K. Esen@a lui Moreno 9 %rieri despre
metoda psihodramei de 'rup Bi spontaneitate de >.6. Moreno, M.D., JNeM YorN( %prin'er,
1H-O K
19
Pa'. 2( An'ela Til*E, %u!let, Dumne)eu, %ine Bi Noua Cosmolo'ie JNeM YorN( Dou*ledaE,
1HH4K
Pa'. 3( Moreno a introdus !ormalG R.#. Marineau, >aod 6e&E Moreno 1--H91HO2(
P?rintele psihodramei, soiodramei Bi psihoterapiei de 'rup J6ondra( Ta&istoN/Routled'e,
1H-HK
Pa'. 3( Ftiin@a lui despre psihodram?G >.6.Moreno, %oiometria J"eaon House, 1H:;,
NY( "eaonK
Pa'. 3( Din punt de &edere istori, psihodrama repre)int?G >.6. Moreno, Psihodrama
&ol.1 J"eaon, NY( "eaon House, 1H23K
Pa'. O( Con!orm Aademiei MondialeG Dale "uhanan, <Terapia psihiatri?( psihodrama=
Asoia@ia
Amerian? de psihiatrie, Pashin'ton, D.C.
Pa'. -( ABa um Moreno spunea odat?G >.6. Moreno, Psihodrama &ol.1 J"eaon, NY(
"eaon House, 1H23K
Pa'. -( Di!eren@a primar?G I*idem
Pa'. -( Dn &i)iunea diretoruluiG I*idem
Pa'. H( Estr di!iil pentru minte.. C.Qris, "oston, 41 iulie 1HH1
Pa'. H( Ca terapeu@i a&em ne&oieG R. %iroNa, Institutul de trenin' psihodramati, NeM
YorN, 1H-H
Pa'. 1;( Psihodrama Cl po)i@ionea)? pe paientG >.6. Moreno, Psihodrama Bi
psihopatolo'ia rela@iilor interpersonale, %oietatea Amerian? de Psihoterapie de 'rup Bi
>urnalul de Psihodram? J1H2-K
Pa'.1;( Psihodrama este soietatea uman?G I*idem
Pa'.1;( <Este a un diri.or=G >.6. Moreno, Teatrul %pontaneit?@ii J"eaon, NY( "eaon
House, 1H2OK
Pa'. 14( %pontaneitatea nu tre*uie s? !ie teatral?G Adam "latner, A."latner, "a)ele
Psihodramei( Istorie, Teorie Bi Prati? JNeM YorN, %prin'er, 1H-OK
Pa'. 12( Aristotel redea ?G +eor'e 6e'eros, Minneapolis, MN( 6eture, 13 au'ust 1HH0
Pa'. 12( Auditoriul treeG >oseph Camp*ell Jed.K, MEths, Dreams and Reli'ion JDallas(
%prin' Pu*lishin', 1HO;K
Pa'. 1:( <%epararea Bi lari!iarea=G. >oseph Camp*ell Jed.K, MEths, Dreams and Reli'ion
JDallas( %prin' Pu*lishin', 1HO;K
Pa'. 1:( Pentru o de)&oltare su*stan@ial?G R. %iroNa, Institutul de trenin' psihodramati,
NeM YorN, 1HH0
Pa'. 1:( Prota'onistul t?u nu !aeG LerNa Moreno, Hi'hland ParN, NY, 13 aprilie 1H--
Pa'. 1:( OriAt de liniBtitoare ar !i anali)aG >.6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"eaon, NY(
"eaon House, 1H23K
Pa'. 1:( 6e'?tura dintre orieG I*idem
20
2
Scena este suficient:: concepte >i premise
Dnainte de a putea explora metodele pratie ale psihodramei Bi u .ourile
dramatie, este ne&oie s? ne !amiliari)?m u ontextul Bi u elementele intera@iunilor
psihodramatie.
Conceptul de rol
Nimeni nu este exat aelaBi tot timpul. Dn &ia@? oper?m printr9o &arietate de roluri
5 a p?rin@i, opii, prieteni, ole'i 5 Bi multe dintre sentimentele Bi omportamentele
noastre tind s? !ie spei!ie unui anumit rol. Dn aelaBi timp Cns? nu toate rolurile din &ia@a
noastr? se *uur? de aelaBi sues. Putem s? a&em un mare sues Cntr9un rol, unul
mediu Cn al doilea Bi s? eBu?m lamenta*il Cn treilea.
De exemplu, M. are !oarte mult sues Cn a!aeri, ?Bti'? mul@i *ani Bi este un
diretor exelent, dar aas? este oareum un ratat a so@, insensi*il la ne&oile so@iei Bi la
presiunile exeritate asupra ei. Dn timp a poate s? ne'oie)e !ormida*il Cntr9o situa@ie de
a!aeri, nu d? do&ad? de o a*ilitate ompara*il? are l9ar putea a.uta s? ne'oie)e
petreerea unei o seri aas?, u !amilia. %im@ind ? nu are sues, M. Cnepe s? onsidere
? !amilia ar tre*ui ondus? Cn aelaBi mod sa !irma sa. Iar Cn momentul Cn are este
on!runtat u pro*lemele ompliate Bi Rsensi*ile= le'ate de inludere Bi exludere
pre)ente Cn !amilie, el apelea)? la aeeaBi a*ordare non9emo@ional? are !un@ionea)? Cn
situa@iile le'ate de ser&iiu Bi o apli? 5 !?r? pi de sues 5 aas?.
Psihodrama Ci o!er? lui M. o Bans? extraordinar? de a!irmare a apait?@ilor sale
exeuti&e Bi de modelare a &ie@ii sale de !amilie deoaree are oportunitatea de a a*orda
roluri spei!ie. Terapeutul s?u poate a!la Cn are dintre roluri se simte M. plin de sues Bi
R&iu= Bi poate explora extinderea Cn adrul aestora. Dmpreun? ei pot s? determine are
dintre rolurile din &ia@a lui M. sunt ne'li.ate sau mai pu@in .uate Bi s? le explore)e atAt
psihodramati, At Bi propriu9)is, pot s? examine)e &ia@a lui M. pentru a &edea e ar
tre*ui ad?u'at sau diminuat pentru a Cm*un?t?@i ehili*rul.
Psihodrama ne o!er? Cn repetate rAnduri o oa)ie &aloroas? s? lur?m asupra
rolurilor noastre ele mai Cn?rate de su!erin@?, Cn are puterea ne este *loat? iar eurile
emo@ionale r?mAn Bi ele atAt *loate, At Bi r?nite. "?iatul are a !ost r?nit de mama sa
alooli? prin omportamentul ei straniu !a@? de el poate a&ea o posi*ilitate s? o
CntAlneas? pe sena psihodramati?. El CBi poate eli*era !uria pe are a sim@it9o !a@? de
ea dar pe are nu a Cndr?)nit s? o exprime. Poate s?9i re!u)e Cner?rile &ino&ate de a
reparare a durerii printr9o aten@ie exesi&? are l9au !?ut s? se simt? su!oat Bi
demasulini)at. Poate a Cn s!ArBit s?9Bi petrea? *ra@ele Cn .urul ei Bi s?9i spun? At de
mult are ne&oie de ea8 CBi poate exprima dra'ostea !ilial? Bi a!e@iunea are erau anterior
21
*loate de teama de prea marea ei dependen@? de el sau de on!u)ia oedipian? pe are a
sim@it9o &?)Andu9Bi mama adorat? *eat?. Poate spune eea e a !ost inapa*il s? spun? Bi
ere eea e a !ost inapa*il s? ear?.
Coneptul de Rtrtare= a rolului, aBa um este el utili)at Cn psihodram?, repre)int?
poate una dintre ele mai semini!iati&e ontri*u@ii ale lui Moreno Cn domeniul s?n?t?@ii
mentale. El a de!nit rolul a R!orma real? Bi tan'i*il? pe are o ia sineleG !orma
!un@ional? pe are Bi9o asum? indi&idul atuni And rea@ionea)? la o situa@ie spei!i? Cn
are sunt impliate alte persoane sau o*ieteG %inele, Eul, personalitatea, araterul, et.
repre)int? e!ete de 'rup, ipote)e euristie, postulate metapsiholo'ie, Slo'oi)iI. Rolul este
o ristali)are !inal? a tuturor situa@iilor ap?rute Cntr9un anumit domeniu de operare prin
are a treut indi&idul Jde exemplu tat?l, pilotul de a&ionK.=
Dn artea RPsEhodrama, A Rehearsal !or 6i&in'=, Adaline %tarr de!ineBte rolul a
Run patern de omportament pe are Cl de)&olt? o persoan? pe *a)a experien@elor sale de
&ia@? pentru a 'estiona situa@ia u are se on!runt?=. Cu alte u&inte, .u?m Cn &ia@a
noastr? otidian? roluri are se nas din situa@ii 5 adi? le .u?m dintr9un anumit moti&.
Atuni And explor?m un rol, explor?m moti&ele, ne&oile, !riile su*se&ente Bi *ene!iiile
seundare are ne ondu la .uarea lui. Dn .oul de rol psihodramati eli*er?m
sentimentele reprimate asoiate u rolul8 eli*er?m Bi experiment?m rolul Bi impatul pe
are Cl are asupra noastr?.
%?n?tatea psihi? este asoiat? u a*ilitatea de a intra Bi a ieBi u o oareare
!luiditate dintr9o &arietate de roluri. Ne Cm*oln?&im atuni And ne *lo?m Cntr9un rol sau
dou? Bi nu mai putem ieBi. Atuni And rolul se impune asupra existen@ei noastre Bi
de&enim hiar el, ne pierdem spontaneitatea Bi li*ertatea de ale'ere. Dn aest a) rolul ne
.oa? pe noi. Nu inter&ine doar o shim*are Cn realitate, dar Bi o omutare Cn inser@ia
noastr? Cn realitate( ne identi!i?m Cn mod 'reBit sau ne supraidenti!i?m u rolul Bi ne
su*identi!i?m u noi CnBine.
Psihodrama ne o!er? nenum?rate oportunit?@i de a .ua roluri 9 a prota'oniBti, eu
auxiliar sau mem*ru din auditoriu. ,arietatea oa)iilor de .uare a unui rol ne o!er?
situa@ii Cn are putem explora orie rol are ne tree prin minte. Cu At sunt mai multe
alternati&ele de are suntem onBtien@i, u atAt ne reBte apaitatea de a rea solu@ii
are sunt atAt ade&ate situ@iei, At Bi noi. ConBtienti)area alternati&elor Bi seuri)area
resim@it? Cntr9un anumit rol antrenea)? Cn mod natural posi*ilitatea spontaneit?@ii Bi
reati&it?@ii.
*ez(oltarea rolului
Dn Cn&?@area unui rol nou parur'em trei etape( J1K asumarea rolului8 J4K .uarea
rolului Bi J0K rearea rolului. Asumarea rolului repre)inta stadiul imit?rii sau model?rii,
una dintre ele mai pro!unde !orme de Cn&?@are. >uarea rolului este etapa reali)?rii a
eea e am Cn&?@at prin J1K ontri*uind u e&a din noi CnBine la noul rol pe are Cl
22
exers?m, experiment?m Bi la are ne adapt?m. Crearea rolului este stadiul Cn are
rere?m rolul printr9o nou? &i)iune. P?str?m elemente din primele dou? stadii Cn timp e
re?m un rol nou are s? se potri&eas? u propriile noastre talente, ne&oi Bi dorin@e 5 un
proes reati& are ne &alidea)? eul.
7-5;8+.0+ )-)I ./,
+sumarea rolului
Proesul de asumare a rolului este strAns le'at de modelare. Ceea e perepem sau
experiment?m Cn a!ara noastr? este hiar asumarea unui rol printr9un proes de
interiori)are. +radul de onBtienti)are al proesului Cn timpul des!?Bur?rii sale este Cn
'eneral s?)ut. Dnepe Cn opil?rie( modul Cn are suntem atinBi, modul Cn are ni se
&or*eBte Bi el Cn are suntem @inu@i Cn *ra@e ni se imprim? Cn reier. Da? nu exist? o
inter&en@ie onBtient? Cn aest proes, Cn momentul Cn are de&enim p?rin@i aeste
unoBtin@e istorie &or !i aduse la lumin? Bi transpuse Cn a@iune Cn adrul unei in&ersiuni
de rol. Copilul este aum p?rinte Bi &a !ae eea e i s9a !?ut 5 &a transmite mai departe
eea e a Cn&?@at. AelaBi luru este &ala*il pentru o multitudine de experien@e de
Cn&?@are.
Asumarea rolului sau modelarea este poate ea mai puterni? !orm? de Cn&?@are
deoaree asumarea rolului d? naBtere unui patern ere*ral !amiliar. Dndemnul R#? eea e
spun, nu eea e !a= este lipsit de putere Cn !a@a proesului model?rii. Ade&?rul este mai
apropiat de R#? eea e !a eu=, R#ii eea e sunt eu=. Dn aest mod ne .u?m senariile
aparent !?r? nii un moti&, deoaree asumarea rolului a dat naBtere unui patern
omportamental inonBtient.
ucarea rolului
>uarea rolului operea)? la un ni&el de onBtiin@? mai Cnalt deAt asumarea rolului
deoaree am Cn&?@at de.a un rol Bi ne sim@im su!iient on!orta*il u el ast!el CnAt s? s?9l
Cner?m Cntr9un mod personali)at. Perepem Cntr9o oareare m?sur? eea e !aem Bi
a&em apaitatea de a ontri*ui la situa@ie u elemente personale, pe are le Cner?m Cn
adrul rolului. %e poate o*ser&a Cn timpul anilor de laten@? .uarea de rol timpurie atuni
And i se re&elea)? opilului ? este un partiipant Cn proesul de autodeterminare. Dl
putem au)i spunAnd REu mer' aBa.=, RPrietenilor mei le plae ioolata am?ruie, dar mie
Cmi plae ioolata al*?.=, RMama mea !ae aBa, dar eu !a aBa.= El experimentea)?
ad?u'area la eea e a Cn&?@at despre sine. A desoperit ? el in!luen@ea)? rolul aBa um
Bi rolul Cl in!luen@ea)? pe el.
6i*ertatea u are ne este permis s? experiment?m Bi spri.inul elor din .urul
nostru sunt !oarte importante pentru modul Cn are Cn&?@?m s? !un@ion?m atuni And
23
suntem opii. Da? nu se aBteapt? din partea noastr? s? ne omport?m Cntr9un mod
presta*ilit, i mai de'ra*? suntem Cnura.a@i s? ne autoexplor?m, a.un'em s? sim@im Cn
adAnurile !iin@ei noastre ? este Cn re'ul? s? ne asum?m risuri Bi s? !im noi CnBine, Cn
plus !a@? de CntAmpinarea aBtept?rilor 5 s? ne soiali)?m, dar nu a ro*o@i, i a
indi&idualit?@i. Da? ne este permis? li*ertatea Cn interiorul unor 'rani@e lare &om Bti ?
nu e ne&oie s? ne punem pe planul al doilea pentru a tr?i Cn lume, sau s? ne r?)&r?tim 5
eea e ehi&alea)? u a ne posta pe planul al doilea. Atuni And ?minul este
seuiri)ant, limitele intate Bi identit?@ile sta*ile, opilul *ene!iia)? de oportunit?@i
importante de a Cn&?@a unde Bi um se potri&eBte Cn shema lururilor, Bi um s? se
potri&eas? !?r? s? dispar?.
Crearea rolului
Crearea rolului poate s? apar? atuni And elelalte dou? etape au !ost su!iient de
*ine inte'rate ast!el CnAt s? Ci permit? elei mai reati&e p?r@i a eului s? inter&in? pentru
a reonstrui rolul Cntr9o manier? nou? Bi uni?. #ie de exemplu desenele lui Piasso din
perioada timpurie 9 At de !ine sunt liniile sale, At de deliate Bi sensi*ile sunt portretele,
um a reuBit el s? st?pAneas? treptat tehniaT Apoi a a.uns s? ai*? posi*ilitatea de a
aruna tot e Cn&?@ase, de a !i rapid pre'?tit s? se lase s? plon.e)e Cntr9o nou? Bi extrem
de personal? &i)iune a propriei sale uniit?@i. %eam?n? !oarte tare u modul Cn are ne
re?m u a.utorul rolurilor pe are le .u?m Cn &ia@?. CAnd au !ost Cn&?@ate Bi
experimentate pe deplin, And e&a nou a !ost reat Bi e&a &ehi amesteat u noutatea
5 Bi And seuritatea aestor dou? stadii a !ost interiori)at?, ne sim@im Cn stare s?
Cn!runt?m Cnerarea ultimati&? de a ne experimenta dimesiunile interioare Bi de a le
atuali)a. Atul reati& repre)int? pentru oriine un drept din naBtere8 a intra Cn &ia@? u
mirare, *ine Cnr?d?ina@i, dar deshiBi la eea e s9ar putea CntAmpla. Dup? e atorul Bi9a
Cn&?@at repliile, Bi9a Cnorporat modelele Bi Bi9a Cnl?turat p?r@i proprii le'ate de rol Bi le9a
inte'rat u onep@ia dramatur'ului, are posi*ilitatea de a rea rolul de a adue la lumina
e&a nou, de a s?pa de eea e este unosut Bi de a p?Bi p?Bi ?tre ?tre neunosut u
Cnrederea de are dispune, al?turi de unoBtin@ele aumulate despre senariu, de
onep@ia dramatur'ului asupra rolului Bi de propria perep@ie inte'ratoare 5 u
Cnrederea de a l?sa lururile s? se CntAmple spontan, la momentul respeti&. Aeasta este
rearea rolului.
.olurile de supra(ie?uire
$n opil are este a*u)at sau traumati)at And este prea mi s? se prote.e)e poate
s? de)&olte roluri de supra"ie3uire, un set de omportamente de!ensi&e proietate s? Ci
prote.e)e. $n *?iat speriat poate s? de)&olte rolul unui puBti dur pentru a9Bi asunde
teama de sine CnsuBi Bi de a'resor. O !at? trist? poate s? ar*ore)e o !i'ur? &esel? atAt
pentru a se sim@i mai *ine, At Bi pentru a9Bi masa triste@ea Cn !a@a lumii. $n opil are CBi
24
simte !amilia destr?mAndu9se poate de&eni superompetent, a o modalitate de opin' u
sentimentele de nea.utorare Bi de ABti'are a unei sen)a@ii de ontrol.
Cu At sunt mai intense sentimentele dureroase, u atAt mai important? este
!un@ia rolului de supra&ie@uire. $n rol de autoprote@ie .uat de nenum?rate ori ap?t? o
&ia@? proprie Bi or'ani)ea)? de multe ori personalitatea opilului. Ceea e simte opilul
este REu sunt rolurile mele de supra&ie@uire= 5 eu sunt tiranul, eu sunt el are repar?, eu
sunt el permanent &esel 5 iar opilul din interiorul adultului se a'a@? din r?sputeri de
aeste roluri.
CAnd punem su* semnul Cntre*?rii utilitatea aestor roluri Cn adrul proesului
terapeuti, ne pro&o?m lien@ii hiar Cn esen@a lor. "e*eluBul are re!u)? a!e@iunea din
au)a temei de a !i respins poate s? de&in? un adult distant, are se ap?r?. "?r*atul al
?rui rol este de persoan? are are totdeauna dreptate &a .ua u ri'iditate rolul Cnainte
de a risa s?9Bi mani!este ade&?ratele sale sentimente. AeBti *?r*a@i Bi !emei, u At
de&in mai speria@i, u atAt se an'a.ea)? mai mult Cn rolul sau personalitatea pe are Bi le9
au de)&oltat Cn opil?rie, pentru a9Bi asunde teama.
Teroarea este resim@it? de un opil a amenin@?toare la adresa propriei &ie@i, Bi tot
aelaBi sentiment este impliat Bi Cn a)ul adultului. Dn timp e un spetator o poate &edea
a o rea@ie pro!und exa'erat?, adultul se a!l? u ade&?rat Cntr9o stare de teroare Bi se
teme pentru &ia@a sa. Adultul re'resea)? pAn? la eul s?u timpuriu Bi experimentea)?
teama amenin@?rii propriei &ie@i8 trauma timpurie este experimentat? din nou Cn
momentul Cn are e&enimentele pre)ente o ati&ea)?.
DeBi rolurile de supra&ie@uire pot s? prote.e)e un opil, a.un' o *arier? Cn alea
rela@ion?rii adultului. Rela@iile intime !un@ionea)? a delanBatori ai rolurilor &ehi. Cu At
se simte mai &ulnera*il? Bi dependent? persoana, u atAt reBte sen)a@ia de periol Bi
intesitatea impulsului de a ere inter&en@ia rolului de supra&ie@uire8 Cn lo s? CBi
Cmp?rt?Beas? ade&?ratele sentimente de a !i r?nit sau de &ulnera*ilitae, persoana pune
Cn a@iune omportamente ri'ide are inhi*? omuniarea satis!??toare Bi onstruti&?.
*I+6.+4+ ./,).I,/.
Inten@ia urm?torului exeri@iu este de a9I !amiliari)a pe partiipan@i la psihodram?
u o &arietate de roluri pe are le .oa?. JA@i putea '?si util s? !ae@i o dia'ram? a
rolurilor din propria &oastr? &ia@?.K
O*ieti&e
A Cn@ele'e num?rul Bi &arietatea rolurilor .uate.
A o*ser&a aeste roluri rela@ionate unul u el?lalt.
A explora mul@umirea Bi satis!a@ia Cn adrul aestor roluri.
25
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia un reion Bi o !oaie.
Cere@i9le s? desene)e un er unde&a pe !oaie u numele lor Cn?untru Bi s?
tra'? linii de aproximati& 191.: inh Cn a!ara erului, a niBte spi@e de
roat?.
Cere@i9le s? srie pe !ieare spi@? rolurile ma.ore pe are le .oa? Cn &ia@?, de
exemplu, el de mam?, so@ie, !ii?, nor?, sriitor, pro!esor B.a.m.d.
Cere@i9le s? alea'? unul dintre aeste roluri pe are ar dori s? Cl explore)e
sau unul Cn are resimt o do)? de on!lit.
Cere@i9le s? desene)e un alt er unde&a pe !oaie Cn are s? srie numele
rolului, de exemplu( mam?. Apoi, a Bi Cn dia'rama preedent?, ere@i9le s?
tra'? linii Cn a!ara erului.
Cere@i9le s? srie pe !ieare spi@? un aspet al rolului ales, de exemplu pentru
rolul de mam? 5 Bo!er, dotor, asult?tor, *u?t?reas?, omportament de
hr?nire, ole' de .oa?, plani!iator exeuti&, pro!esor B.a.m.d.
Apoi ere@i9le s? srie urm?toarele u&inte Cntr9o oloan? pe mar'inea !oii( 'ust,
miros, uloare, miBare, textur? Bi sunet. Apoi, dup? !ieare u&Ant, asoia@ia potri&it?
are desrie sau este el mai tare le'at? de rolul pe are Cl explorea)?. JDe exemplu,
uloarea pe are o simt a apar@inAnd rolului de mam? ar !i ?r?mi)iu.K
Dn aest moment a@i putea aorda niBte timp pentru CmpartaBire, u 'rupul sau Cn
perehi, ad.eti&elor pe are le9au ales pentru a desrie di!eritele roluri.
Daa dori@i sa tree@i la a@iune, urmatorul pas este de a examina dia'ramele pentru a
desoperi aspetele Cn le'atura u are partiipan@ii experimentea)a on!lite sau
dison!ort.
ABe)a@i doua saune 'oale sau aran.a@i o sena aBa um &i se pare potri&it Bi
ere@i9le partiipan@ilor sa !ie aten@i u ine au he! sa &or*easa despre on!litul sau
aspetele pe are le experimentea)a( adia unde se a!la a!aerea neCnheiata Bi pe ine
uprinde, sau ?rui aspet al lor dores sa i se adrese)e, plasAndu9l pe un saun 'ol sau
ale'And un eu auxiliar sa9l repre)inte.
Permite@i9i oriui doreBte o senet? pentru a explora Cn ontinuare aspetul sau
on!litul, utili)And tehnia du*lului, in&ersiunea de rol, inter&iul, solilo&iul sau orie
tehnia se poate do&edi utila. Prota'onistul poate dori sa !oloseasa un saun 'ol sau sa
alea'a pe ine&a pentru a repre)enta persoana sau aspetul sau propriu aruia i se
adresea)a.
Aorda@i timp pentru CmpartaBire dupa !ieare senet? sau pentru CmpartaBire la
ni&elul 'rupului dupa e au a&ut lo Ate&a senete.
,aria@ii
26
Exeri@iul poate !i &ariat prin e&aluarea, pe o sala de la unu la )ee, a satis!a@iei
resim@ite Cn adrul !iearui rol Cn oriare dintre dia'rame, sau prin estimarea timpului
petreut Cn !ieare rol !olosind un er mare, di&i)at, !ieare setor repre)entAnd
proentul de timp petreut Cntr9un anumit rol. Daa este parursa aeasta etapa, s9ar
putea sa dori@i sa !olosi@i o alta dia'rama pentru repre)entarea situa@iei ideale, adia a
modului Cn are partiipan@ii ar &rea a rolurile sa !ie aloate daa Bi9n momentul Cn are
le9ar putea shim*a. %au un rol poate !i plasat pe un saun 'ol iar partiipan@ilor sa li se
eara sa stea Cn !a@a saunului Bi sa .oae du*lul pentru sentimentul pre)ent Cn adrul
aestui rol partiular. Daa este reali)at aest luru, lientul poate sa alea'a un aspet
on!litual al rolului sau o hestiune Cn le'atura u are se simte Cn mod speial puterni
sau Cn adrul areia poate a&ea lo shim*area. Oamenii sanatoBi tind sa !ie apa*ili sa
intre Bi sa iasa din roluri u relati&a uBurin@a, iar ei !erii@i tind sa .oae mai mult de unul
sau dou? roluri8 ei de@in o &arietate de roluri printre are ?l?tores uBor Bi natural.
"loarea Cntr9un rol poate ondue la o*oseal?, o lips? de reati&itate Bi un sentiment de
a !i plitisit de &ia@? sau deprimat. Dn aest a) lurul u rolul poate a.uta poate s? a.ute
Cn do*Andirea de perspeti&? Bi o shim*are Cn onBtienti)are. Da? o persoan? .oa? Cn
exes un rolpAn? And se simte epui)at , poate s? ai*? ne&oia de a ad?u'a la &ia@a alte
roluri pentru a o!eri noi supape pentru hr?nire, reati&itate Bi reBtere. DeBi r?spunsul
poate s? par? ? se a!l? Cn a*andonarea rolului Cn are se simte epui)at, solu@ia poate s?
se a!le de !apt Cn adau'area de noi roluri Bi extinderea experien@ei poten@iale.
Daa dia'ramele rolurilor sunt !olosite Cn lurul u upluri 5 rolul ar !i de so@ sau
so@ie, iar rolurile auxiliare pot !i de iu*it, prieten, !rate sau sora, parinte, opil, ruda 5
dia'ramele ompletate pot !i examinate pentru a &edea are dintre roluri sunt ompati*ile
JatAt a indi&i)i At Bi Cn rela@ieK Bi are sunt on!lituale. Rolul de parinte poate sau nu sa
!ie on!litual Cn aelaBi mod a el de iu*it sau prieten. Este util pentru uplu sa
examine)e are dintre roluri mer' *ine Bi are au ne&oie de aten@ie( poate !i util Cn
antrenarea unor apait?@i Bi Cn desoperirea !aptului ? deBi unele roluri dintr9o rela@ie
pot neesita modelare, nu Cnseamn? ? Cntrea'a rela@ie este nes?n?toas? sau
neproduti&?. Dia'ramele de roluri pot de asemenea s? a.ute uplul s? Cn@elea'? ? o
rela@ie dura*il?, plin? de sues ere shim*?ri de rol semni!iati&e Bi omut?ri pe
m?sur? e mem*rii uplului parur' stadiile &ie@ii, Bi ? !ieare dintre aestea neesit?
.uarea unor roluri di!erite. Mem*rii uplurilor !un@ionale pot s? CBi permit? unul altuia s?
CBi shim*e rolurile !?r? a rela@ia s? se piard?. $n uplu experimentea)? pe termen lun'
el pu@in patru stadii ma.ore ale &ie@ii( uplu, !amilia nulear?, uplu/!amilie extins? Bi
*?trAne@ea. Orie stadiu al &ie@ii poate !i examinat Cn aest mod( de exemplu, ri)a &Arstei
de mi.lo poate !i anali)at? din perspeti&a rolurilor prin intermediul dia'ramelor,
explorAnd are dintre roluri au !ost prea pu@in .uate Bi are treuie ad?u'ate sau extinse
27
pentru a tr?i !eriit. C?minul 'olit, pensia, pierderea unei persoane iu*ite Bi alte shim*?ri
ma.ore ale &ie@ii pot la !el de ine explorate Cn aeast? manier?.
*I-+4IC+ PSI3/*.+40I
Isoria de &ia@a a !iearei persoane este unia. #ieare intera@iune ne shima. Daa
Cntre doua persoane exista o onetare emo@ionala satis!aatoare ele pot sa ada de aord
a un anumit e&eniment este plaut. Daa aeasta onetare este desinroni)ata, ei doi
experimentea)a aelaBi e&eniment destul de di!erit. #ieare dintre noi adue u sine Cn
experimentarea tuturor situa@iilor de &ia@a istoria de &ia@a aumulata, !un@ionarea
neurohimia Bi de)&oltarea emo@ionala.
Psihodrama Ci o!era prota'onistului o sena seuri)anta pe are sa reexperimente)e
e&enimentul traumati)ant Cn si'uran@a, *ene!iiAnd de su!iient suport pentru a e&ita
*loarea, ast!el CnAt sa poata sa simta, sa Cn@elea'a Bi sa !ie onBtient de aesta, Bi ast!el
sa a.un'a la Cnhiderea +estalt9ului. Apoi e&enimentul traumati poate !i reinte'rat Cn
existen@a sa su* o !orma re!auta 5 dAndu9i9se un ontext Bi un Cn@eles 5 iar lientul poate
mer'e mai departe.
Repre)entarea psihodramatia Ci a.uta pe oameni sa se eli*ere)e de sistemele lor
de autoilu)ionare. 6a Cneput eurile auxiliare sunt extensii ale sistemelor autoilu)ionante
ale prota'onistului, dar u At mai des poate sa ai*a sau sa experimente)e prota'onistul
repre)entarile auxiliare, u atAt mai uBor, poate sa renun@e la aestea. Poate sa le
a*andone)e a extensii ale sinelui Bi sa le &ada a persoane reale. Ele pot sa Cnheie
a!aerile neterminate.
Pentru a Cn@ele'e dinamia psihodramei, este neesara unoaBterea a eea e se
onreti)ea)a pe sena psihodramatia, Cn speial a oneptelor de tele1 oame ac3ionala1
sisteme tensionale deschise1 autopoeza1 concretizare Bi transa psihodramatica
su*se&enta.
Tele
Am CntAlnit u to@ii oameni pe are ni se pare a Ci unoaBtem Bi Ci Cntele'em
imediat, hiar Bi !ara a disuta u ei. DntAlnim oameni u are ne sim@im on!orta*il din
instint Bi al@ii de are, tot din instint, ne Cndepartam. Ast!el de raspunsuri non&er*ale !a
parte din tele, sau dintr9un tip de onBtiin@a sen)oriala telepatia.
Tele este arateri)at de Moreno a ea mai smpla unitate de sentiment dintre doi
oameni. Este o empatie Cn du*lu sens, o sim@ire a realita@ii eluilalt8 este le'atura are
men@ine oamenii Cmpreuna. Nu este sinonima u trans!erul. Conetarea tele9ia transpusa
Cn a@iune Cn psihodrama Ci !ae pe prota'oniBti apa*ili sa ramAna Cn interiorul propriilor
realita@i psihie, dAndu9le !orma, de!ini@ie Bi onetare.
28
Tele este un proes reipro8 ur'e Cn doua dire@ii, desriind sensul onetarii
dintre doi oameni. Dntr9o situa@ie de 'rup oe)iunea este masurata prin taria Bi numarul
perehilor reiproe, iar tele este experimentat a un sentiment de Cn@ele'ere non&er*ala
5 de a !i &a)ut Bi Cn@eles de o alta persoana.
Dn a@iune tele implia o disponi*ilitate de a .ua rolul auxiliar om*inAnd 'Andirea
Bi emo@iile Cn spri.inul plus9realita@ii prota'onisului ast!el CnAt sa nu se detaBe)e de
propria experien@a. Tele deshide drumul atre Cnredere o!erind un suro'at real u
a.utorul aruia se explorea)a Bi testea)a onetarile Cn realitate. Tele permite aduerea
pentru anali)a Cn aii Bi aum a unui sistem autoilu)ionant, !aAnd materialul inonBtient9
onBtient prin experimentarea Cn a@iune ast!el CnAt sa !ie retrait Bi re)ol&at.
#oamea de ac?iune
Tendin@a de a a@iona pe dire@ia ompletarii se numeBte oame de ac3iune. 6a !el
a Bi ompulsia de repeti@ie, poate de&eni un ritual al !oamei nesatis!aute. Pro&ine din
experien@e dureroase, Bi nu din unele plaute, CntruAt este o mani!estare a dorin@ei
psEhe9ului de a adue trauma la un ni&el onBtient ast!el CnAt sa poata !i ontrolata. CAt
timp nu s9a re)ol&at, experien@a dureroasa este repetata Cmpin'And la desarare prin
a@iune.
Impliarea Cntr9un ilu repetiti& poate, de !apt, sa !ie &a)uta a un semn po)iti&
pentru a denota o Cnerare de re)ol&are. Denumita uneori Cn domeniul adi@iilor Run
stri'at de a.utor=, mani!esta o dorin@a interioara de unoaBtere interioara a on@inutului
psEhe9ului, o dorin@a a Rspiritul sa de&ina arne=. Cererea de a@iune, !oamea de
a@iune sau ompulsia la repeti@ie sunt le'ate de prinipiul plaerii. Daa ramAn
nere)ol&ate pot sa perilite)e sa&urarea pl?erii.
Psihodrama o!er? o oa)ie uni? de a personali)a !oamea de a@iunea prin utili)area
eurilor auxiliare, are .oa? rolurile neesare onreti)?rii situa@iei ori'inale. Da? impulsul
Bi dorin@a sunt satis!?ute Cn psihodram?, omportamentul poate !i diminuat. PsEhe9ul
sau reierul aept? eurile auxiliare a reale, permi@And prota'onistului s? lure)e asupra
exeprien@ei traumatie Bi s? CBi reCmprosp?te)e !or@ele. A@iunea psihodramati? o!er? un
ontext Bi permite e&enimentului s? !ie rea*ilitat Cntr9o !orm? oret?, Cnheiat?, ast!el
CnAt s? nu mai existe Cntr9o stare de on!u)ie sau tensiune deshis?.
Sistemele tensionale deschise
%istemele tensionale deshise repre)inta experien@e nere)ol&ate pe are le purtam
Cn su!let. Dupa parerea lui $m*erto Maturara, reierul operea)a pe prinipiul Cnhiderii
or'ani)arii( adia Cneara Cntotdeauna sa umple sau sa termine situa@ia. Daa o situa@ie
a.un'e la o re)ol&are satis!aatoare, reierul a o@inut Cnhiderea.
29
#ieare dintre noi este un sistem *iolo'i omplet, independent, 'u&ernat de
prinipiul Cnhiderii or'ani)arii( pentru a trai autam o stare de Cnhidere Bi
ompletitudine. Da? nu reuBim s? o*@inem o re)ol&are satis!??toare a situa@iei,
r?mAnem Cntr9o stare de anxietate. Creierul Cnear? s? !or@e)e Cnhiderea ast!el CnAt s?
supra&ie@uias?, Bi o &a reali)a !ie prost, !ie *ine, pentru ? Ci este indinspensa*il?( adi?
o &a reali)a Cn .urul a indi!erent e se a!l? aolo, !ie ? re)ultatele o*@inute prin
extrapolarea sa sunt sano'ene Bi *ine or'ani)ate sau haotie. Psihodrama, o!erind
prota'onistului o modalitate de a .ua din nou o situa@ie nesatis!??toare, nere)ol&at? Bi
de a o ompleta Cn aest moment, poate s? ontri*uie la re)ol&area sistemelor tensionale
deshise.
+utopoeza
Autopoeza repre)int? starea noastr? de a !i &ii Cntr9un mediu. Orie !aem este
delaBat de mediu, sau de intera@iunea noastr? u aesta8 rea@ia noastr? este o
ompensare menit? s? ne men@in? ehili*rul, sau starea de a !i &ii Cntr9un mediu. DeBi
autopoe)a nu este un onept psihodramati per se, ne a.ut? s? ilusatr?m moti&ele
pentru are dinamia psihodramati? o'lindeBte dinamia &ie@ii.
Concretizarea
%opul a@ion?rii psihodramatie este de a onreti)a sau a da dimensiune Bi spa@iu
dramei interioare a prota'onistului. Drama o!er? prota'onistului persoane reale u are
s? se on!runte, mai de'ra*? deAt unele ima'inate. Ceea e a men@inut su* !orm? de
idei, amintiri la ni&elul orpului Bi !lash*aN9uri poate !i .uat pe sena psihodramati?
prin intermediul eurilor auxiliare.
Proesul de onreti)are este &inde?tor Bi atharti Cn sine. %impla expunere a
realit?@ii noastre Cn pre)ent Bi Cn spa@iu o adue la un ni&el de onBtienti)are unde apar noi
posi*ilit?@i de a o &edea, sim@i Bi 'estiona.
Natura a@iunii psihodramatie re)id? Cn desemnarea prota'onistului a entrul al
propriei sale drame. Di o!er? o oportunitate de a ABti'a un sentiment de putere asupra a
eea e a !ost Cn interior pentru a ABti'a armoinie. Dn onreti)are Rspetatorul interior=
este Cnl?turat, iar prota'onistul de&ine Cn Cntre'ime ati&. %itua@iile Cn are prota'onistul
s9ar !i putut sim@i lipsit de putere sau in&i)i*il sunt reproduse pe sen? aBa um au !ost
experimentate la Cneput, ast!el CnAt el s? CBi poat? explora realitatea, ade&?rul Bi
experien@a !?r? s? !ie ne&oie s? CBi Cntre@in? Bi s? lure)e CCn aelaBi timp asupra altor
punte de &edere. Este o posi*ilitate de a se RCntAlni= Bi on!runta u dimensiuni interioare
5 !oamea a@ionala, ompulsii repetiti&e, !ante)ii Bi &ise. Este o Bansa de a !ae real eea
e parea ireal Bi de a adue Cn lumina onBtiin@ei eea e se a!la Cn inonBtient Cntr9o stare
!ara !orma.
30
Dntre'ul proes de onreti)are este proietat sa externali)e)e plus9realitatea
prota'onistului Bi sa o plase)e pe sena unde poate !i manipulata Cntr9o maniera lipsita
de periole Bi potri&ita din punt de &edere lini. Proesul de Cnal)ire ontri*uie la
aduerea ei Cn onBtiin@a prota'onistului8 prin a@iune este pusa pe sena, aolo Bi atuni
trans!ormAndu9se Cn aii Bi aum.
Transa psihodramatica
Dn momentul Cn are Ra Bi um= se trans!orma Cn realitate prota'onistul poate sa
intre Cntr9o stare de transa apropiata de ea de &is. Con!orm teoriei =era9sure= promo&ate
de CriN Bi Mithinson ati&itatea din timpul &isului Ci permite sistemului ere*ral sa Rsape
de osila@iile para)iteGUBiV o data u aestea ar disparea amintiri nedorite mai ales ele de
!atura poten@ial patolo'ia um ar !i, o*sesii, haluina@ii Bi ilu)ii=. >. Allan Ho*son a!irma
RGnu numai a apreiem &isele pe masura e le experimentam dar putem sa patrundem
ati& Cn experien@a noastra oniria. Putem sa ne intensi!iam rememorarea Bi hiar sa
shim*am intri'ile pentru a de&eni mai plauteR . Cn timpul transei psihodramatie putem
sa a&em u ade&arat Bansa de a ne modi!ia amintirile Bi de a ne orienta noua Cn&a@area
pe masura e aproape a experiment?m un &is luid. Con&in'erea autorului este ? eea
e apare Cn timpul aestei stari Cn termeni de remodelare ere*rala este par@ial
responsa*il pentru poten@ialul misterios de &indeare al psihodramei.
Atuni And experimentam un e&eniment traumati, a&em tendin@a sa ne *loam.
CAnd ne *loam reierele noastre nu !un@ionea)a normal. Nu Cn@ele'em, nu
onBtienti)am Bi nun inte'ram experien@a. Ca urmare, And experien@a este reati&ata, nu
poate !i adusa la lumina o Cntrea'a amintire inte'rata8 eea e se reatuali)ea)a este
situa@ia nere)ol&ata a ne&oilor *loate. Dei este important Cn psihodrama a mediul Bi
a@iunea sa !ie seuri)ante ast!el CnAt And trauma emer'e sC poata !i autenti
experimentata, sim@ita, unosuta, Cn@eleasa Bi inte'rata.
T0/.I+ PSI3/*.+4+TIC; + *0=5/,T;.II
Moreno a delimitat patru stadii ma.ore ale de)&oltarii le'ate a nume de rolurile
a@ionale( du*lul, o'linda, eul auxiliar Bi in&ersiunea de rol. %tadiul du*lului Cnepe sa ne
de)&olte esen@a pe masura e treem prin o'linda, stadiul Cn are in!orma@ia din exterior
ontri*uie la !ormarea eului. $rmea)a apoi stadiul eului auxiliar, Cneputul unei
onBtienti)ari a separarii( de&enim onBtien@i a lumea nu este doar o extensie a noastra,
i este Cmpar@ita u alte persoane omplet separate de noi. Inter&ine apoi stadiul
in&ersiunii de rol. Aesta este Cneputul empatiei, And suntem u ade&arat apa*ili sa ne
po)i@ionam Cn loul altuia Bi sa &edem lumea a Bi um ar &edea9o el.
Psihodrama inte'rea)a o &arietate de a*ordari 5 o'niti&a, emo@ionala Bi
omportamentala 5 are o!era posi*ilitatea inte'rarii aestor elemente ale eului. Cele trei
31
par@i ale personalita@ii ui&a sunt directorul Jel are ontrolea)a a@iuneaK, spectatorul
Jel are o monitori)ea)aK Bi actorul Jel are o reali)ea)aK. Pshihodrama o!era o sena pe
are toate aeste par@i pot sa inter&ina.
Traim Cntr9un ontext. Copii !iind nu ne de)&oltam Cn i)olare8 suntem memrii unui
sistem de oameni Bi rela@ii are supra&ie@uies Cntr9o oareare masura Cn permanen@a Cn
mintea noastra Bi are ne in!luen@ea)a Bi pe are Ci in!luen@am. Dintr9un anumit punt de
&edere, stadiile de)&oltarii nu sunt disrete, Bi deBi tre*uie sa le 'estionam omplet Bi sa
le parur'em, niiodata nu le depaBi u ade&arat. Toate aeste stadii ramAn Cn !un@iune
pentru noi a adul@i.
Persoanele are au treut satis!aator prin stadiile de)&oltarii &or Bti a adul@i And
aeste )one nu !un@ionea)a um tre*uie Bi &or !i pre'ati@i sa9Bi reor'ani)e)e &ie@ile
pentru a umple 'olurile. Ceilal@i &or experimenta on!u)ie Cn le'atura u multe aspete.
ABa um prei)ea)a Ro*ert %iroNa R&or experimenta un &id interior, o anxietate aparent
!ara !undament Bi o !oame are uneori nu poate !i satis!auta=. ,or respin'e elementele
de are au ne&oie, nu pentru a au destul, i pentru a sunt RCn!ometa@i=( aBa um
&itimele Cn!ometarii tre*uie sa Cneapa prin a mAna pu@in persoanele are auta sa
re)ol&e stadii de de)&oltare neterminate tre*uie sa a@ione)e Cnet, ast!el CnAt materialul
sa poata !i di'erat.
Stadiul dublului
Dn psihodrama stadiul ini@ial al de)&oltarii poarta numele de stadiul dublului. Este o
perioada Cn are eul opilului este nedi!eren@iat de el a mamei sau al primei persoane
are aorda Cn'ri.ire. Este o perioada de solitudine Bi unitate Cn are timpul nu ontea)a, o
ur'ere de ener'ie Cn am*ele sensuri. "e*eluBul se simte a Bi um parintele ar !i o
ade&arata extensie a sa. Apropierea de parinte sau Cn'ri.itor este !oarte importanta. Este
un stadiu Rmarsupial=. Dn aest stadiu al de)&oltarii, o mama, un tata sau Cn'ri.itor simte
ne&oia opilului de a !i Cntr9un marsupiu Jpentru a &eni Cn CntAmpinare aestei ne&oi a&em
aum dispo)iti&e Cn are sa ne purtam *e*eluBiiK. Ritmul natural al parintelui de&ine Bi el
dupa are traieBte opilul8 &oea parintelui, sunetul, mirosul, respira@ia Bi emo@iile sunt
CmpartaBite de *e*eluB, aeptate a Bi um nu ar !i nii un Cneput sau s!ArBit Cntre ei
doi.
Dn aest mod oamenii Cn&a@a sa ai*a Cnredere. CAnd *e*eluBului Ci este !oame Ci
este o!erita mAnare8 And *e*eluBul se uda, mAini iu*itoare Cl !a sa se simta usat Bi
on!orta*il8 And *e*eluBul su!era se !a Cnerari de ameliorare a puterii8 And are
ne&oie de reon!ortare, mAini *lAnde Cl mAn'Aie Bi o &oe sua&a Cl alinta. Dn aest mod
Cn&a@a sa ai*a Cnredere 5 Bi daa aeste lururi se CntAmpla su!iient de !re&ent pentru
a de)&oltarea opilului sa pro'rese)e Cntr9o maniera sanatoasa, Cnseamna a a a&ut eea
e numeBte D. P. Pinniott Run parinte su!iient de *un=. Atuni And ele nu au lo
32
su!iient de des opiii Cn&a@a sa pereapa lumea a inapa*ila sa9i Cn@elea'a Bi sa &ina Cn
CntAmpinarea ne&oilor lor.
Dn primele Ate&a luni de &ia@a, *e*eluBul nu se simte di!eren@iat de restul
osmosului. Este un sentiment de unitate, nii o rela@ie Reu9tu= 5 nii un sentiment al
&reunei persoane, lo sau o*iet are are o po)i@ie Cn exteriorul elui are perepe. Ini@ial
du*lul este Cntr9ade&ar o extensie a *e*eluBului dar Cnura.ea)a rela@ionarea. Mai tAr)iu
du*lul este un sentiment interiori)at de a !i &a)ut, Cn@eles prin 'ri.a ompasi&a a
parintelui.
Stadiul oglinzii
Oglinda o!era in!orma@ii din exterior nu neaparat on'ruente u &oea interioara.
Daa o'lindirea este sensi*ila poate o!eri o tra&ersare lipsita de periole din interior atre
'rupul mare sau soietate, a.utAndu9ne sa Cn@ele'em nu numai um ne &edem din
interior, i Bi um suntem perepu@i de al@ii. Daa o'lindirea este dura Bi puniti&a,
distorsionea)a alea dinspre interior atre o*ietul exterior8 este di!iil pentru un opil sa
experimente)e Bi sa se Cn@elea'a pe sine Cn ontextul mai lar' daa !eed*aN9ul din lumea
exterioara este resim@it a e&aluati& Bi amenin@ator.
Daa !un@ia du*lului a !ost su!iient repre)entata Cn !amilie, indi&idul poate sa
!oloseasa e!eti& o'lindirea And a.un'e Cntr9o situa@ie orespondenta. CAnd o'lindirea
este sensi*ila 5 And eea e se spune atin'e o oarda interioara 5 se simte onetat,
&a)ut Bi Cn@eles de lumea din exterior. Daa sunt spuse lururi dure, resim@ite a
inon'ruente u sentimentele interioare, de)&olta o sen)a@ie de a nu !i !ost niiodata aBa
um este Bi se simte inapa*il sa se onete)e sau sa satis!aa expeta@iile exterioare.
Conetarea la lume este sla*ita.
O'lindirea .oaa un rol important Cn modul Cn are opilul Cn reBtere Cn&a@a sa se
autopereapa. Dn aelaBi !el Cn are opiii de doi ani munes mult pentru independen@a
!i)ia spunAnd Rpot sa !a asta sin'ur=, adolesen@ii lupta pentru independen@a emo@ionala
sau pentru un eu di!eren@iat. Mesa.ul lor este lar( REu nu sunt tu= 5 a par, haine, 'usturi
Bi respin'eri, prieteni. Fi aBa um le dam elor de doi ani sarini potri&ite &Arstei pentru
a9Bi de)&olta sentimentul de autonomie, adolesen@ii au ne&oie de responsa*ilita@i
ade&ate Bi de li*erta@i pentru a9Bi de)&olta indi&idualitatea.
Copilul de doi ani spune( Rlasa9mi orpul sa !ie separat=, Rlasa9ma sa9mi ridi
sin'ur !uruli@a la 'ura Bi sa mut sin'ur saunul=. Adolesentul spune( Rlasa9mi eul sa !ie
di!erit=, Rlasa9ma sa9mi urme) propriul urs de a@iune, pre!erin@ele Bi respin'erile Bi sa
experimente) &ia@a printr9un eu entrat pe mine Bi nu pe parin@ii mei=. Daa o soietate
este restriti&a un adolesent nu are ne&oie sa de&ie)e mult pentru a se di!eren@ia8 Cntr9o
soietate permisi&a el tre*uie sa mear'a pu@in mai departe pentru a se di!eren@ia de
33
norma. Adolesentul tre*uie sa reali)e)e ruptura pentru a se reCntoare a persoana
di!erita.
Stadiul eului au@iliar
%tadiul eului auxiliar anun@a onBtiin@a eluilalt, a e&a dinolo de ne&oile Bi
dorin@ele narisie ale opilului. Dnepe sa ai*? onBtiin@a !aptului a lumea este plina de
al@i oameni di!eri@i de el. Iar daa a !ost du*lat Bi o'lindit ade&at, a de)&oltat un
sentiment al eului su!iient de puterni ast!el CnAt sa empati)e)e u un Alter.
Prin du*larea reuBita, opiii Cn&a@a a nu sunt sin'uri Bi a uni&ersul este un lo
prietenos unde ne&oile sunt perepute Bi satis!aute8 Cn&a@a a eul este un lo interior de
unde pot sa apete sus@inere Bi !a@a de are sunt li*eri sa se miBte !ara a aesta sa
dispara. O'lindirea sensi*ila o!era o treere lipsita de periole din lumea interioara a
du*lului atre lumea exterioara a eluilalt8 o!era opilului re!letari Bi in!orma@ii despre
sine pe are le poate utili)a pentru automodelarea neesara inte'rarii Cn re@eaua soiala.
Apoi, o data u onBtienti)area eluilalt apare o apaitate de a trai a !iin@a printre
alte !iin@e, de a9Bi oupa loul a mem*ru al soieta@ii. Aum eul tre*uie sa !ie su!iient de
puterni pentru a tolera e&enimentele ne'ati&e. Copilul a Cn&a@at sa alea'a Bi sa !ie ales,
sa o!ere Bi sa primeasa, sa simta ompasiune pentru al@ii. A Cn&a@at a puntul sau de
&edere nu este sin'urul, a ehili*rul, empatia Bi !airplaE9ul sunt erute pentru a trai
!eriit printre al@ii. %tadiul eului auxiliar este unul al intrarii Cn soietate, a&And interiori)at
du*lul sau aminul, o'lindirea sau sinele re!letat.
Stadiul in(ersiunii de rol
%tadiul in&ersiunii de rol apare atuni and Eul este omplet si su!iient de
independent pentru a indi&idual sa poata sa stea pe piioarele lui si sa se on!runte u
altul, deoaree numai atuni o persoana poate intr9ade&ar sa se puna in pielea altuia.
O persoana are este apa*ila sa in&erse)e rolurile are posi*ilitatea sa9si
ehili*re)e ne&oile, dorintele u ele ale altuia, intele'and a oamenii nu sunt insule, i
traies in ontextul elorlalti. Este momentul, dupa um spune Moreno, and Rte &oi
&edea pe tine prin ohii tai sit u ma &ei &edea pe mine prin ai mei=. Este mai mult deat
empatia, apaitatea de a simti si experimenta &iata pentru un moment din a!ara Eului,
hiar sa te uiti inapoi la tine din aea po)itie. Este una dintre ele mai pure !orme de
omuniare intre doi oameni pentru a esti apa*il sa omunii nu numai de la Eu la Eu,
i din intetriorul Eului poti sa !i alaturi de alt Eu sis a omuniati a unul. JAest luru
!untionea)a numai daa Eul !iearei personae este intat si limitele !iearei personae
sunt la loul lorK.
A in&ersa rolurile nu inseamna sa dispari in elalalt. Mai de'ra*a inseamna sa intri
de *una&oie in inima si ohii eluilalt, sa &e)i lumea din puntual de &edere din are el ar
34
putea9o &edea, stiind a aeasta este o alatorie inauntru si apoi din nou a!ara, o &i)ita
treatoare intr9un alt uni&ers.
Putem spune in aest a) a aest stadiu al in&ersarii rolurilor este unul in are Eul
s9a de)&oltat si adaptat destul pentru a putea tolera o alatorie temporara in a!ara sa.
Este un at de inredere, nu neaparat in elalalt, i in soliditatea si solidaritatea existente
inauntrul propriului Eu. In&ersarea de rol le permite oamenilor sa &ada &iata sip e ei insisi
din alta perspeti&e( R#iul, are este in ontinuare el insusi=, spune LerNa Moreno,
Rtre*uie sa simta sis a se pereapa am um simte si il perepe mama lui8 mama, aum
!iu, tree prin aelasi proess.=
Stadiile actului psihodramatic
Toate elementele esentiale pentru de)&oltare sunt onstruite in tratamentul
psihodramati( du*lul, o'linda, eul auxiliarE si in&ersiunea de rol. Du*lul, de exemplu,
sustine experienta interioara a prota'onistului sau un nou du*lu este reat in psihodrama
daa du*lul ori'inal al persoanei a !ost nesastis!aator. De asemenea, insasi atiunea
psihodramatia ationea)a !ara indoiala a un du*lu din moment e se alatura realitatii
prota'onistului.
Dupa atunea e!eti&a, du*larea ontinua, prin !aptul a oamenii isi impartases
identi!iarile tre)ite in ei, !ie a atori , !ie a martori. O'lindirea intra in .o prin
impartasirea deatre auditoriu a unei &arietati de ima'ini ale atiunii prota'onistului.
%tadiul Eului auxiliarE se ati&ea)a in timpul interatiunii de 'rup sau a impartasirii de
experiente, and prota'onistul reali)ea)a a exista lururi are se intampla oamenilor !ara
sa ai*a nimi de9a !ae u el, lururi are sunt omplet separate de experienta lui si nu se
re!leta asupra lui in nii un !el. Aeasta este o parte a etapei de separare, are la randul
ei este o etapa a de)&oltarii.
Dup ae prota'onistul a reusit sa asimile)e aeste stadii sis a9si sta*ileasa o
anora interioara, &a !i apa*il sa in&erse)e rolurile u altul din 'rup, sa se lase deoparte
pe el insusi pentru moment sis a adopte rolul altei personae. Aeasta este o parte a
etapei de apropiere, a indepartarii si intoarerii atre mama sau sursa de a!etiune. In
aest !el lientul in&ata sa se puna temporar in pielea altei personae, !ara a de&eni aea
persoana.
Ne&oia de a9ti &edea Eul in atiune este reali)ata !olosind o persoana are
!untionea)a literalmente, a o'linda a lientului. Moreno srie( RCand un paient este
inapa*il sa se repre)inte, prin &or*e sau atiune, un eu auxiliar este plasat in portiunea
de atiune a spatiului psihodramatiGEul auxiliar repre)inta paientul, opiiind
omportamentul lui si inerand sa9I exprime trairile prin &or*e si misare, aratandu9I
paientului a intr9o o'linda !elul in are eilalti s9ar putea sa9l experimente)e.=
35
O'linda poate !i o tehnia de e!et pentru paientii are nu sunt apa*ili sa tolere)e
intensitatea de a .ua ei insisi si are simt ne&oia sa !ie u un pas mai la distanta pentru
ase simti in si'uranta. Aeasta tehnia !urni)ea)a posi*ilitatea de a &edea dintr9o po)itie
mai putin !ier*inte si u suportul diretorului un e&eniment traumati. De asemenea,
permite prota'onistilor sa asti'e perspeti&a asupra propriului omportament, pri&indu9l
mai de'ra*a deat experimentandu9l.
In&ersiunea de rol este pro*a*il una dintre ele mai importante elemente ale
psihodramei ade&arate. Permite prota'onistilor nu numai sa se proiete)e sau sa
empati)e)e u alta persoana Jeul auxiliarK, dar sis a experimente)e e!eti& aea persoana.
Aeasta nu due numai la resterea intele'erii eluilalt, dar de asemenea permite sa te
&e)i din po)itia eluilalt.
Cand opilul este entrat in propria piele, el &a !i treut de.a prin stadiul eului
auxiliar. Este aum un eu separat si este apa*il sa in&erse)e rolurile u Relalalt=. Prin
aeasta de urand desoperita a*ilitate de a !i o persoana separate si de a empati)a sau
de a in&ersa rolurile u alta persoana !ara a de&eni aea persoana, u eul ramanand
intat, are lo o apropiere are nu ar !i !ost posi*ila inainte.
Cand nu suntem apa*ili sa parur'em aeste stadii ale indi&iduarii, treem prin
&iata a inarnare a parintelui, simtind mereu ne&oia de a ne atasa de orie luru din
a!ara noastra, persoana o*iet sau lo. Aeasta, *ineinteles, este odependenta, sau sel!9
ul nedi!erentiat in autarea unui sel! de are sa se atase)e. In tratarea odependentei
este neesar sa ne intoarem la stadiul du*lului si sa luram pe du*lu, o'linda, eu auxiliar
si in&ersare de rol, reonstruind si retraind eea e nu s9a intamplat omplet la &remea
respeti&a. +rupul este ruial la un moment dat in aest proess deoaree intr9o arena
u oameni ne traim noi &ietile.
Pa'. 1H( Oper?m Cn &ia@?GR.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN, 1HH0
Pa'. 41( Moreno a de!init rolul aG>.#ox JedK, Esentialul Moreno( %rieri despre
psihodram? a metod? de 'rup Bi %pontaneitate de >. 6. Moreno, M.D. JNeM YorN(
%prin'er, 1H-OK
Pa'. 0;( Dup? $m*erto MaturanaGCuerna&aa, Mexio, otom*rie 1HH;
Pa'. 04( Moreno a desries patru stadii ma.oreG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn
Psihodram?, NeM YorN CitE, 1H--
Pa'. 00( ,or experimenta un &id interior...R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?,
NeM YorN CitE, 1H--
Pa'. 00( un paient su!iient de *unGD.P.Pinniott, Copilul, #amilia Bi 6umea exterioar?,
NeM YorN( Pelian "ooNs, 1H32
Pa'. 02( De&ine di!iilG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN CitE,
1H--
36
Pa'. 0:( $n opil are este *ine du*latG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?,
NeM YorN CitE, 1HH;
Pa'. 03( Te &oi &edeaG>.6.Moreno, Psihodrama( &ol. 1, "eaon, NY, 1H23
Pa'. 03( #iul, are...>.6.Moreno, %oiometria Bi Btiin@a oamenilor, "eaon. NY, 1H:;, p.
421
Pa'. 0O( Cand un paient...I*id, p. 42;
Pa'. 0O( In&ersiunea de rol este poate...L. Moreno, Hi'hland ParN, NY( Curs, 0 iulie, 1HH;
37
3
Sociometria: Cum func?ioneaz: psihodrama
9i dac2 "reodat2 am atins o "ia321
sper c2 acea "ia32 9tie c2 eu 9tiu c2
atingerea a ost 9i 6nc2 este 9i mereu "a i
ade"2rata re"olu3ie.
9niNNi 'io&anni
Cu toate ? >. 6. Moreno este renumit el mai mult pentru rearea RBtiin@ei=
psihodramei, din puntul lui de &edere ea mai mare ontri*u@ie a lui a !ost soiometria,
are este Cn prinipal Btiin@a de dedesu*tul Btiin@ei, sau studiul empiri are arat? e!iien@a
psihodramei. Moreno a sim@it ? Cn lurul prin 'rup?ri soiometrie st?tea ade&?rata
&indeare.
$n element esen@ial al soiometriei este Cnorporarea sa diret? a proie@iei Bi a
trans!erului, pe are le ia aBa um sunt. Ia Cn onsiderareproie@ia Bi trans!erul are apar
ine&ita*il Cntr9un 'rup. #urni)ea)? materialul pentru exteriori)area proie@iilor Cn lurul
psihodramati, a&And Cn &edere ? mem*rii 'rupului .oa? rolul persoanelor semni!iati&e
din &ia@a elorlal@i.
Exeri@iile soiometrie reali)ate Cntr9un 'rup sunt !?ute pentru a !ae dinamia
inonBtient? a 'rupului s? de&in? onBtient?. A pune Cntre*?ri spei!ie pentru a o*@ine
r?spunsuri spei!ie este unul dintre aspetele ati&e ale soiometriei( RPe ine ar tre*ui
s? ale' s? .oae un prieten &ehi7=, RCine m? intimidea)?7=, RPe ine aB &rea s? unos
mai *ine7= Dntre*?rile sunt puternie Bi neliniBtitoare Bi &or !i !olosite doar Cntr9un 'rup Cn
are mem*rii sunt pre'?ti@i s? se on!runte instit pentru a reBte Bi a indi&i)i Bi a 'rup.
Moreno notea)? ? aeste exeri@ii au o semni!ia@ie extins?( RNum?rul interrela@iilor Cntre
indi&i)i JCn soietatea uman?K in!luen@ea)? situa@ia mondial? Cntr9un !el sau altul, oriAt de
sla*.=
%oiometria de asemenea explorea)? rolurile pe are le ale'em Cntr9o situa@ie Bi
!elul Cn are ale'em s? le .u?m, preum Bi !enomene paralele din lumea mare. Dn
prinipal, noi aduem Cntrea'a noastr? soiometrie interioar? Jdistri*u@ia noastr? ori'inal?
interioar? de aratere Bi spei!iul raport?rii eleK Cn orie situa@ie, Bi ael sim@ are ne
spune ine suntem Cn rela@ie u al@ii intera@ionea)? u soiometria interioar? a eluilalt.
Psihodrama Cntotdeauna &ede persoana Cn Cntre'ul s?u ontext soiometri, hiar Bi Cntr9o
situa@ie terapeuti? de unu la unu, hiar da? este i)olat? Cntr9un ontext. Nii unul dintre
noi nu a !ost n?sut de unul sin'ur Cntr9un nimi, noi to@i am !ost n?su@i Cntr9un 'rup mai
mare.
38
Cel mai uBor putem Cn@ele'e soiometria a Btiin@? are are de9a !ae u le'?tura
sau u lipsa le'?turii Cntre oameni. Tree de la onexiunile &aste Cntre @?ri, rase, sete, la
ele dintre doi oameni. %istemul de atra@ii Bi repulsii, &asta re@ea de interrela@ii Bi
raportul o*ieti& al alit?@ii, intensit?@ii Bi tipul de onexiuni Cntre oameni repre)int?
o*ieti&ul munii unui soiometrist. Tele, el mai simplu !el de sim@ire Cntre oameni este
Cn .o Cn tentati&a de Cn@ele'ere a le'?turii dintre oameni JCapitolul 4, Elementele
psihodramei, disut? tele mai detaliatK. Ni&elul identi!i?rii este o omponent? important?
are expli? de e ale'em anumi@i oameni Bi de e suntem respinBi Cn mod ati& de al@ii.
%oiometria, u toate ? pare omplex?, este de !apt simpl? deoaree este studiul a
ceea ce este 5 o*ser&area atra@iilor Bi respin'erilor la toate ni&elele intera@iunii umane,
de la !amilie la las?, la soietate. Mai mult, anali)ea)? datele din studiu pentru a &edea
e poate !un@iona el mai *ine Cn or'ani)a@ii de la sistemele !amiliale la Boli la orpora@ii
Bi la 'u&ern?mAnt. Da? ne or'ani)?m Cn !un@ie de atra@ia mutual? J'rupuri de interesK,
se &or des!?Bura lururile mai *ine7 Da? suntem apa*ili s? permitem maximum de
!lexi*ilitate Cn aeste or'ani)a@ii, o s? !im apa*ili s? impli?m mai mult indi&idul Bi s?
a&em parte de mai pu@in? re)isten@?7
Cum func?ioneaz: sociometria An terapia de grup
+rup?rile noastre soiometrie ies la i&eal? Bi Cn situa@ia terapiei de 'rup.
Noi duem u noi atra@iile Bi repulsiile noastre de la un 'rup la altul8 de asemenea
pre!erin@ele noastre Bi e&alu?rile asupra statului soiometri. E&alu?rile noastre asupra
statutului nostru soiometri sunt repre)entate de rolurile pe are ni le asum?m Bi .oul
de rol este punerea Cn sen? a aelor roluri. Fi Cn m?sura Cn are e&alu?rile noastre sunt
reale Bi preise ne &om sim@i *ine rela@iona@i.
Copiii transpun el mai natural Bi el mai e&ident aeast? realitate. Dn 'eneral? au
prietenii pe ni&ele( el mai *un prieten, loul doi, loul trei Bi aBa mai departe. Dn
adolesen@? onurea)? pentru !orme mai su*tile de statut, *a)ate nu doar pe ale'ere
personal?, i Bi pe aeptarea de ?tre 'rupul Cntre'. Aei aleBi Rei mai populari= au
alit?@i pe are ma.oritatea mem*rilor 'rupului ar !i &rut s? le ai*? sau are Cntruhipea)?
el mai *ine&alorile 'rupului. %au pot !i aleBi pentru ? exteriori)ea)? pentru 'rup un
omportament Cn mare parte antisoial. Pe m?sur? e &alorile 'rupului se i)elea)? Bi se
maturi)ea)?, la !el se CntAmpl? u persoanele inonBtient alese de 'rup s?9l repre)inte.
Teoria soiometri? poate !i apliat? pe mai multe ni&ele(
n mintea terapeutului. Terapeutul o*ser&? Bi e&aluea)? Cn mod onstant
atra@iile, repulsiile, perehile Bi di!eritele ni&ele de rela@ionare din interiorul 'rupului.
Liderul poate folosi Atomul- familiei- de- provenien ca instrument pentru
a fundamenta munca de nceput. #ieare mem*ru reali)ea)? un atom soial al !amiliei
sale de ori'ine Jatomii soiali sunt disuta@i mai tAr)iu Cn aest apitolK, Cl Cmp?rt?BeBte, Cl
39
transpune Cn a@iune Bi Cl !oloseBte a punt de re!erin@? And apar emo@ii puternie Cn
'rup.
Liderul poate pune !rupului ntrebri sociometrice care s aduc mai
mult lumin asupra celor dou puncte de mai sus. De exemplu, RCine din aest
'rup ar putea9o .ua pe sora ta Jmam?, tat?, *uniK7 #a@? de ine din aest 'rup te sim@i
Cnrudit7 Cine te surprinde el mai mult7 Cu ine ar tre*ui s? ai 'ri.? e spui7 #a@? de ine
@i9ai deshide su!letul7= O dat? ale'erile !?ute JduAndu9se la o persoan? Bi punAndu9i
mana pe um?rK !ieare ale'ere poate !i Cmp?rt?Bit? u persoana aleas? 5 tr?irile elui
ales.
Liderul poate pune ntrebri sociometrice n folosul unui membru. Dntre*?ri
preum( R$nde m? a!lu pe aest ontinuu7 Cat de departe sau At de aproape Cmi dores
s? !ie anumite persoane !a@? de mine7 Cum Bi pe ine ale' sau nu ale'7 De e7 Care sunt
ori'inile atra@iilor Bi respin'erilor are in!luen@ea)? ale'erile mele Cn exterior, a!etea)?
or'ani)area intern? a sel!9sistemului meu Bi in&ers7
Dn punerea Cn sen? psihodramati? explor?m roluri pe are le .u?m unul u altul(
mama &or*eBte u !iia, so@ul u so@ia Bi aBa mai departe. Multe dintre autode!inirile
noastre sunt Cn!?Burate Cn .urul unui anumit rol. CAnd lur?m u rolul model?m riteriile
internali)ate Bi sentimentele ataBate. Dup? um a spus %iroNa, RRolul este statutul Cn
a@iune Cn?untrul sistemului. Dn onsein@?, orie luru pe rol este o inter&en@ie sistemi?.=
Principalele teze ale sociometriei
%oiometria, dup? Moreno, Cnorporea)? urm?toarele te)e de *a)?(
Le!ea sociometriei" Cele mai Cnalte !orme de or'ani)are de 'rup e&oluea)? din
ele simple.
Le!ea sociodinamicii" Re)ultatul ale'erilor este Cn mod ine'al distri*uit Cntre
mem*rii 'rupului, indi!erent de m?rimea sau de tipul aestuia. J+rupurile tind s? !ie
strati!iate dup? riterii soiometrie mai de 'ra*? deAt dup? oretitudineK.
#fectul sociodinamic" Exist? o distri*u@ie ine'al? a ale'erilor Cntre mem*rii unui
'rup 5 ei aleBi &or !i aleBi Bi mai mult, iar ei i)ola@i &or !i Bi mai i)ola@i. Indi&i)ii supra9
aleBi &or aumula un surplus de ale'eri da? num?rul de ale'eri permis reBte.
Le!ea !ravitaiei sociale" Oamenii dintr9o omunitate &or mi'ra ?tre oamenii
din alt? omunitate Cn propor@ie diret? u antitatea de atra@ie primit? sau respins?.
Proesul de di!eren@iere separ? 'rupurile8 proesul de omuniare le apropie.
$oe%iunea de !rup" Cu At este mai mare num?rul de perehi mutuale, u atAt &a
!i mai mare rata intera@iunii mutuale Bi pro*a*ilitatea unei oe)iuni Cnalte de 'rup.
+tomul social
40
Atomul soial este o dia'ram? sau o !i'ur? are repre)int? nuleele tuturor
indi&i)ilor u are sim@im ? ne a!l?m Cntr9un raport emo@ional. %tudiul aestor atomi Bi a
rela@iilor dintre ei este important pentru Cn@ele'erea rela@iilor pe are le a&em u
persoanele semni!iati&e din &ia@a noastr?8 prin urmare este !oarte important Cn orie
Cnerare de a Cn@ele'e Bi modi!ia tul*ur?rile de personalitate.
Atomul soial o!er? posi*ilitatea de a ne &edea pe noi CnBine. Aest !eed*aN lar,
onis Bi o*ieti& pentru propria persoan? ne a.ut? s? dep?Bim re)isten@a pentru a este
de !apt produs? de noi. Este un punt de re!erin@? util pentru shim*are da? este !?ut
din And Cn And pe parursul tratamentului. Putem s?9l !olosim a 'hid spre aea
shim*are punAnd Cntre*?ri de 'enul( RCe mi9ar pl?ea s? !ie di!erit Cn atomul meu soial7
Ce aspete din aesta pot s? ale' s? le shim*7 Care sunt p?r@ile din atomul meu soial
pe are le adu din opil?rie Cn pre)ent Bi s9ar putea s? nu9mi !ie !olositoare Cn pre)ent7=
Atomul soial este util Bi Cn terapia indi&idual? Bi Cntr9un ontext de 'rup. #olosit? Cn
oleti&, lien@ii pot s?9Bi ia timp s? o !a? sin'uri Bi pot s? o Cmp?rt?Beas?, Cn su*'rupuri
mai mii la !el a Cn 'rupuri mari. De exemplu, o persoan? are !ae un atom soial al s?u
Cn opil?rie s9ar putea s? &rea s? o Cmp?rt?Beas? de pe po)i@ia aelui opil( RAm opt ani
Bi ea e mama=. Atomii soiali sunt un instrument extrem de !lexi*il Bi adapta*il de
m?surare are poate !i de a.utor Cn explorarea unei mari &ariet?@i de irumstan@e.
#i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii soiali
W
Cer X !emeie
Triun'hi X *?r*at
P?trat X neutru Jpentru a repre)enta o pro*lem?, un o*staol, un anumal, etK
Cer u linie puntat? X !emeie deedat?
Triun'hi u linie puntat? X *?r*at deedat
6inie ontinu? X atra@ie reipro?
6inie Cntrerupt? X respin'ere reipro?
6inie puntat? X indi!eren@?
WAesta este el mai elementar sistem de notare8 sunt posi*ile multe alte &ariante.
+tomul social
O*ieti&e(
%? de&in? onBtiente pattern9urile inonBtiente de repulsie Bi atra@ie are !ormea)?
re@eaua soial? a unei persoane.
%? !urni)e)e o hart? a interrela@iilor la are liderul Bi 'rupul s? poat? apela Cn timpul
tratamentului.
PaBi(
41
Asi'ura@i9&? ? partiipan@ii au un pix Bi o !oaie.
%pune@i9le s? !a? un atom al &ie@ii lor urente. %pune( S#olosind eruri pentru a
repre)enta !emeile Bi triun'hiuri pentru a repre)enta *?r*a@ii, mai CntAi loali)ea)?9te pe
tine pe !oaie, oriunde unde @i se pare oN.=
Continua@i( RAum loali)ea)? rela@iile importante sau tele9urile semni!iati&e At de
departe sau de aproape le sim@i@i. Pute@i inlude animale de as?, rude prin alian@?,
prieteni Bi aBa mai departe. #olosi@i o linie Cntrerupt? pentru a repre)enta pe ine&a are a
murit. %rie@i numele !ie?rei persoane lAn'? sim*olul lor.=
O dat? e toate sim*olurile sunt treute pe hArtie, iar atomii sunt Cnheia@i, oamenii
pot Cnepe s? le Cmp?rt?Beas?, !ie u Cntre' 'rupul, !ie u un partener, Cn su*'rupuri
mii, sau u terapeutul. Aminti@i9le ? aei atomi sunt doar o re!letare de moment, ei
sunt supuBi shim*?rii.
Dmp?rt?Birea atomilor poate adue multe tr?iri Cn le'?tur? u aesta u pri&ire la ei
pre)en@i Cn atom Bi la lari!iarea interrela@iilor, a atra@iilor, repulsiilor, preum Bi la
m?rimea Bi importan@a lor. Aloa@i timp su!iient pentru Cmp?rt?Birea aestor tr?iri posi*il
puternie.
Dup? e Cmp?rt?Birea s9a Cnheiat, pute@i s? JaK transpune@i atomii soiali Cn a@iune
J&e)i %oio'rama a@ional?, dup? um urmea)?K, sau J*K s? le p?stra@i Bi s? le !olosi@i a o
m?surare a reBterii.
,aria@ii(
Atomul- familiei- de- provenien. Pot s?9lCmp?rt?Beas? din puntul lor de
&edere pre)ent J<Aesta sunt eu And a&eam opt ani, Bi aBa Cl &edeam pe tata=K sau de
par? s9ar CntAmpla Cn present JRAm opt ani Bi aesta este tata=K. Aeasta a.ut? la
atuali)area treutului. De asemenea pute@i transpune atomul Cntr9o soio'ram?
a@ional?. Clien@ii pot p?stra aeBti atomi soiali Bi s?9I !oloseas? drept h?r@i ale
tratamentului sau drept punt de re!erin@? pentru a re)ol&a trans!erurile din &ia@a
otidian?. De exemplu, un terapeut poate spune( RCine este pentru tine aeast? persoan?
din atomul t?u soial B ie ai s?9I spui7=
Atomul de de%voltare. Aesta se reali)ea)? repre)entAnd di!erite etape ale &ie@ii
5 opil, adolesent, tAn?r adult, !amilist Bi aBa mai departe 5 pentru a putea examina
orie etap? Cn are de)&oltarea a !ost a!etat?.
Trea% vs beat. Partiipan@ii are au !ost resu@i Cn !amilii u toxiomani pot !ae
atomi prin are s? arate um erau or'ani)ate !amiliile lor And dependentul era trea) Bi
um erau or'ani)ate And era *eat/dro'at.
Atomul alimentaiei. Partiipan@ii se pot loali)a Cntr9un atom Cmpreun? u
oameni, louri, lururi Bi alimente pentru a se putea !ae onexiuni Cntre pattern9urile de
alimenta@ie Bi !elul Cn are sunt aestea delanBate.
42
Atomul se&ului. Partiipan@ii pot desena atomi are Ci loali)ea)? Cn rela@ie u
CntAlnirile sexuale pe are le perep a !i semni!iati&e Bi are au !ormat atitudinile lor Cn
le'?tur? u sexul.
Atomul substanei. Partiipan@ii pot desena atomi are Ci loali)ea)? Cn rela@ie u
orie su*stan@?, persoan?, lo sau luru are ar putea !i !olosit omplusi&, a*u)i&, sau
aditi& 5 mun?, oain?, sex, mAnare, sport, @i'?ri Bi aBa mai departe 5 ast!el CnAt pot
!i !?ute onexiuni Cntre pattern9urile ompulsi&e sau aditi&e Bi !elul Cn are aestea sunt
delanBate.
Atomul medical. Partiipan@ii pot desena atomi are Ci loali)ea)? Cn rela@ie u
orie e ar putea !i !olosit pentru a ne R&indea= de sentimente 5 de la &alium, la
tele&i)or, la mun? 5 pentru a o*@ine un insi'ht asupra !elului Cn are aestea sunt !olosite
Bi asupra 'radului Cn are preiau ontrolul asupra &ie@ii noastre.
Atomul cross-cultural. Oameni din dou? ulturi pot !ae atomi ross9ulturali 5
unul repre)entAnd !elul Cn are a@ionea)? Cn propria ultur? Bi altul ar?tAnd um
a@ionea)? Bi inesunt Cn ultura adoptat?8 de asemenea, po)i@ia lor aproximati&? Bi
soiometria Cn !ieare ultur?.
Atomul adopiei. Prota'oniBti are au !ost adopta@i s9ar putea s? &rea s?
reione)e un atom ima'inati& al p?rin@ilor ade&?ra@i, doar pentru a &edea e poart? Cn
interior, sau un atom al p?rin@ilor naturali And s9a n?sut prota'onistul.
Atomul prinilor. Desenarea atomului p?rin@ilor poate !i un instrument important
daa este reali)at pentru perioada Cn are situa@ia de &ia@? a p?rin@ilor a ompliat &ia@a
prota'onistului. Reali)area aestor atomi 'enera@ionali pot a.uta oamenii s?9Bi
reonstruias? istoria Bi s? !a? lumin? asupra a eea e s9a CntAmplat Cn sistemul !amilial.
Atomul printe-copil. P?rin@ii are au di!iult?@i u un opil la un moment dat pot
!ae un atom soial al propriei lor &ie@i la &Arsta la are e opilul aum pentru a separa
propria istorie de eea e perep a !iind pro*lemele opilului.
'n atom pentru starea de a fi (hi!h) *i unul pentru starea de a fi trea%.
Dependen@ii ?n reuperare pot !ae un atom Rhi'h= Bi unul a*stinent pentru a9i putea
ompara. Capitolul 11, #olosind psihodrama u dependen@ii, disut? aspete speiale ale
aestor 'rupuri.
Atomul dorinei. Partiipan@ii pot desena atomi are s? repre)inte atomii lor
soiali aBa um ar !i dorit s? !ie.
Atomul fante%iei. Partiipan@ii pot desena atomi are s? repre)inte !ante)iile lor,
mai CntAi loali)Andu9se pe ei pe o !oaie de hArtie Bi apoi loali)And di&ersele lor !ante)ii
At de aproape sau de departe de ei le perep, Cmpreun? u m?rimea Bi intensitatea lor
omparate u propria persoan?.
Atomi !eneraionali. AeBtia pot !i !olositori Cn ?utarea modurilor Cn are
o*ieiurile de a 'Andi Bi de a te omporta se transmit de la 'enera@ie la 'enera@ie. Ar
43
putea !i util pentru un lient s? reione)e un atom personal psiholo'i soial8 poate de
asemenea s? !a? di&erBi atomi pentru di!erite etape din de)&oltarea lui, pentru unul sau
am*ii p?rin@i Bi ai !ra@ilor/surorilor. Clientul poate !ae atomul soial al p?rin@ilor lui la
momentul ?s?toriei lor, sau la un moment din timp are a !ost traumati pentru el,
pentru a eluida e este posi*il s? se !i petreut Cn &ia@a p?rin@ilor lui Cn momente di!iile
pentru el.
Aestea sunt Ate&a su'estii. Atomul soial poate !i adaptat Cn orie !el pe are Cl
sim@i@i drept potri&it Bi util.
Interpretarea atomului social
Ma.oritatea oamenilor au de la ini pAn? la dou?)ei Bi ini de oameni Cn atomii
lor. O persoan? are are mai pu@in de ini s9ar putea s? !ie deprimat?. O persoan? are
are mai mult de dou?)ei Bi ini sau trei)ei s9ar putea s? ai*? mai multe rela@ii
super!iiale Bi mai pu@ine apropiate. Aeste numere se apli? doar Cn &ia@a otidian? a
indi&idului.
CAte&a lururi pe are s? le a&em Cn &edere And interpret?m atomul soial(
+tersturi, schimbri. Aestea indi? ? exist? situa@ii ne!inali)ate sau anxietate
pe are psihodrama &a tre*ui s? le explore)e.
-ma!ini mari, plasate la distan. Aestea sunt le'ate de !i'uri ale autorit?@ii.
-ma!ini mici, plasate la distan. Aestea tind s? repre)inte trans!eruri ne'ati&e
sau !i'uri ale !ra@ilor/surorilor u are su*ietul se a!l? Cn ompeti@ie, mai ales da? sunt
!oarte mii.
.uprapuneri. Aestea ar putea india rela@ii are au ne&oie de di!eren@iere, da?
nu sunt expliate alt!el.
/isectoare ori%ontale sau verticale. Da? o linie &ertial? sau ori)ontal?
intersetea)? un sim*ol, o*ser&? unde exist? o di!eren@? Cntre eea e este la stAn'a Bi
eea e este la dreapta Cn ohii lientului( de exemplu, treut Bi pre)ent, !eminin Bi
masulin.
0misiunile. Este ine&a are se remar? prin a*sen@?7
Linii multiple. ABteapt?9te la anxietate Cn le'?tur? u aea rela@ie.
Sociograma ac?ional:
%oio'rama a@ional? este un atom soial transpus Cn a@iune. Dup? e un
prota'onist a Cnheiat atomul lui soial, este in&itat s?9l transpun? pe sen?. Dntre'
atomul soial sau doar o parte a lui poate !i distri*uit ale'And mem*rii din 'rup pentru a
.ua respeti&ele roluri auxiliare. Prota'onistul ar putea dori s? Cneap? in&ersAnd rolurile
u oamenii din atomul lui soial pentru a se antrena Cn .oul de rol sau pentru a ar?ta
eurilor auxiliare um erau aele persoane Cn &ia@a real? sau um i9a pereput el.
44
Prota'onistul poate intera@iona And rede de u&in@? sau se poate Cn&Arti Cn .urul
persona.elor pentru a desoperi Cn e moment se simte stimulat? s? se adrese)e ui&a din
atomul ei 5 Bi atuni s? o !a?. Din aest punt tehnia in&ers?rii de rol Bi ea a du*lului
pot !i apliate oriAnd se doreBte.
Aest atom9al !amiliei9de pro&enien@? !urni)ea)? o hart? a distri*u@iei ori'inale de
persona.e la are atAt terapeutul At Bi lientul se pot re!eri pe parursul terapiei, oriAnd
este ne&oie. Da? exist? un trans!er puterni Cn 'rup, terapeutul poate Cntre*a( RPe ine
repre)int? aeast? persoan? Cn atomul t?u de pro&enien@?7= Bi pot lura pe trans!er
pornind din aest punt Jde exemplu( RCe sim@i ne&oia s? Ci spui aeleim persoane7=K.
%oio'rama a@ional? !urni)ea)? o ima'ine onret?, atAt Cn minte, At Bi pe sen?,
a.utAnd prota'onistul s? Cn@elea'? mai *ine de unde a &enit. Atomul soial este
onstelarea &i)i*il? a Cnl?n@uirii de tele a indi&idului8 nuleele tuturor indi&i)ilor de are o
persoan? este le'at? emo@ional Cn aelaBi timp. A.un'e pAn? aolo unde a.un'e tele,
repre)entAnd rela@ii are sunt aproape, departe, &ii sau moarte. Este suma struturilor
interpersonale re)ultate din ale'erile Bi respin'erile unui indi&id.
Aestea sunt di!eritele ni&ele ale atomilor soiali(
Atomul social psiholo!ic. Aest atom soial este ompus din oameni are sunt
el mai intim le'a@i de noi, u are a&em ea mai puterni? onexiune tele. Repre)int?
&isual atena JCnl?n@uireaK tele a indi&idului.
Atomul social. Aest atom repre)int? el mai mi num?r de oameni de are a&em
ne&oie pentru a !i ehili*ra@i. %e shim*? pe m?sur? e se shim*? ni&elul spontaneit?@ii
noastre.
Atomul colectiv. Aest atom repre)int? el mai mi num?r de 'rupuri Bi
oleti&it?@i de are a&em ne&oie pentru a !i ehili*ra@i. Inlude struturile !ormale are ne
!urni)ea)? oportunit?@i de a exprima di!eritele noastre laturi, um ar !i !amilia, .o*ul,
Boala sau ho**E9urile de 'rup. Poate !i numit atomul ultural.
#&pansivitatea emoional. Dn orie atom, aeBtia sunt oamenii u are a&em o
reunoaBtere emo@ional? Bi o onexiune. Expansi&itatea emo@ional? m?soar? ener'ia
emo@ional? are permite unui indi&id s? p?stre)e a!e@iunea altor indi&i)i pentru o
anumit? perioad? de timp.
#&pansivitatea social. Dn orie atom, exist? oameni u are nu suntem le'a@i Cn
mod intim, dar u are sim@im o onexiune tele8 sunt mai mult deAt niBte unoBtin@e
distante.
1olumul cuno*tinelor. Aesta inlude orie persoan? u are am &enit Cn ontat
Bi u are am de&enit unoBtin@e. M?soar? &olumul expansi&it?@ii soiale, sau 'ama de
ontate soiale. Expansi&itatea soial? di!er? de ea emo@ional?. Dn orie atom, exist?
oameni u are ne unoaBtem dar nu suntem le'a@i, re!letAnd prin num?rul lor *o'?@ia,
dar nu pro!un)imea emo@iilor noastre.
45
Sociograma ac?ional:
O*ieti&e(
Conreti)ea)? atomul soial.
O!er? posi*ilitatea intera@iunii u oameni reali.
PaBi(
Ru'a@i mem*rii 'rupului s?9Bi desene)e atomul soial.
Ale'e@i un prota'onist, apoi ru'a@i9l s? alea'? o persoan? sau mai multe s? .oae
oriare rol sau di!erite roluri, depin)And de At de ela*orat? dori@i s? !ie psihodrama.
Da? &i se pare ? auxiliarii au ne&oie s? a!le mai multe despre rolurile lor, pute@i
ere prota'onistului s? in&erse)e u ei rolurile Bi s? le arate am um ar tre*ui s? !ie.
%pune@i prota'onistului s? se du? aolo unde simte ne&oia sau s? se Cn&Art? Cn
.urul persona.elor pAn? And &a sim@i im*oldul de a &or*i u ine&a.
Permite@i prota'onistului, da? el CBi doreBte, s? ias? din Rta*lou= Bi s? se uite la
Cntrea'a sen?, s? &ad? um se simte. %9ar putea hiar s? &rea s? alea'? pe ine&a are
s?9l .oae Bi s?9Bi pri&eas? propria dram?, in&ersAnd rolurile u el sau du*lAndu9l aolo
unde simte ne&oia.
MiBa@i9&? prin punerea Cn sen?, permi@And prota'onistului s?9Bi exprime li*er
sentimentele !a@? de toate persona.ele Bi !a@? de !ieare Cn parte, !olosind toate tehniile
de are este ne&oie, um ar !i, in&ersiunea de rol, du*lul, inter&iul Bi aBa mai departe.
Cere@i prota'onistului s? Cnheie sena Cn orie !el doreBte, inlusi& RoretAnd9o=,
struturAnd9o aBa um Bi9ar !i dorit s? !ie. Pute@i s?9I o!eri@i Rauxiliare re!ormate= pentru a
o*@ine e Bi9ar !i dorit s? ai*? 5 poate ere e CBi doreBte Bi &a primi.
6?sa@i timp su!!iient pentru Cmp?rt?Birea lururilor are s9au CntAmplat Cn mem*rii
'rupului Bi a tr?irilor auxiliarelor Cn timpul .oului de rol.
,aria@ii
Prota'oniBtii s9ar putea s? &rea s? se Cn?l)eas? plim*Andu9se Cn .urul Rsulpturii=
J&e)i Capitolul 2, Tehniile punerii Cn sen? psihodramatie, pentru detalii le'ate de
sulpturile de !amilieK Bi @inAnd un solilo&iu Cn le'?tur? u sentimentele pe are le
expeimentea)?. %9ar putea s? &rea s? termine dramati)area Cn aelaBi !el sau pur Bi
simplu dAndu9se Cnapoi Bi &or*ind sulpturii a Cntre'.
Ar !i util s? inlude@i sene inter'enera@ionale pentru a o*@ine o perspeti&? asupra
lan@ului 'enera@ional al dis!un@ionalit?@ii Bi s? promo&a@i de exemplu idea ? p?rin@ii au
dat mai departe eea e au primit la rAndul lor, onreti)And printr9un lan@ al
dis!un@ionalit?@ii ompus din pattern9uri omportamentale Cn&?@ate. Dn aest !el lien@ii
sunt a.uta@i s? simt? mai pu@in sin'ulari)a@i prin a*u)) Bi s? reali)e)e ? au !ost &itimele
unor pattern9uri 'enera@ionale. De asemenea, le d? puterea s? !a? lururile alt!el.
46
Spectograma
O*ieti&e
%? !a? materialul inonBtient s? de&in? onBtient.
%? !urni)e)e o metod? pentru soiometria a@ional?.
PaBi
Desena@i o linie ima'inar? Cmp?r@ind amera prin mi.lo, ar?tAnd mem*rilor
'rupului pe unde tree aeasta.
%pune@i partiipan@ilor ? !ieare ol@ al amerei este o extrem? Bi ? linia este
puntul de mi.lo dintre ele, de exemplu, !ier*inte Bi ree, om!orta*il Bi inon!orta*il,
!oarte mult Bi !oarte pu@in, *ine Bi r?u, sau 1 Bi 1;.
Aum pune@i o serie de Cntre*?ri dup? riteriile are ser&es o*ieti&ului &ostru Bi
ere@i partiipan@ilor s? se po)i@ione)e Cn puntul de pe ontinuum are re!let? el mai
*ine r?spunsul lor. De exemplu, s? )iem ? un ol@ al amerei repre)int? !oarte *ine Bi
altul !oarte r?u, u )ona de mi.lo repre)entat? de linie, Bi Cntre*area este( RCum &?
sim@i@i Cn le'?tur? u &ia@a &oastr? pro!esional?7= Persoana are a !ost de urAnd dat?
a!ar? &a mer'e Cn ap?tul are repre)int? extrema ne'ati&?, Cn shim* persoana pentru
are muna nu este o pro*lem? este pro*a*il s? se po)i@ione)e aproape de linia de mi.lo,
de oriare parte a ei.
Permite@i oamenilor s? Cmp?rt?Beas? Cn mod spontan are le &in Cn timp e !a
aest luru, !ie unul altuia, !ie 'rupului extins.
Continua@i s? Cmp?rt?Bi@i sentimente u Cntre' 'rupul.
,aria@ii
#olosi@i intre*?ri rele&ante are s? a.ute u orie 'rupul, a de exemplu( <um te
sim@i Cn aest 'rup7=, <Ce sim@i &is9a9&is de orpul t?u7=, <Ce sim@i despre reuperarea
ta7=, <Ce sim@i despre &ia@a ta, &ia@a ta personal? Bi real@iile de !amilie7= asemenea
Cntre*?ri produ in!orma@ii de 'Andire Bi de asemenea a.ut? oamenii s? desopere tr?iri
omune.
Anali)a de rol
ABa um am &?)ut .u?m multe roluri Cn &ia@?. A&em tendin@a s? luam multe dintre
roluri a !iind 'ratuite, dar le putem adue la ni&elul onBtient prin anali)a de rol, !ie ?
sunt treute sau pre)ente. %entimentele si atitudinile tind s? !ie spei!ie 5 de exemplu(
a@ion?m Cntr9un anumit mod a p?rinte pentru opii noBtri Bi di!erit Cn rolul de opil al
p?rin@ilor noBtrii. Ast!el ? atuni And aduem un rol Cn onBtient, totodat? onBtienti)?m
s?n?tatea Bi ne9s?n?tatea dinamii asoiate u ael rol. $rm?torul exeri@iu poate !i !olosit
47
a Cn?l)ire pentru lurul experien@ial pentru a adue ne&oile Bi tensiunile asoiate u ael
rol partiular.
Punte importante
%? Cn@ele'em pe deplin rolurile pe are le .u?m Bi um le .u?m
%? anali)?m da? suntem *loa@i Cn rolurile noastre Bi unde putem exersa ale'erea.
Pasi(
Cere@i partiipan@ilor sa alea'a un rol important Cn &ia@a lor 5 un rol prinipal, a de
exemplu( so@ie, so@, mam?, tat?, !i?, !iu, munitor et.
Cere@i9le s? !a? o list? u persoanele pe are le &?d Cn aest rol Bi are sunt o
parte din lumea din .urul rolului 5 !amilie, rude prin alian@?, ole'i de mun?, opii,
prieteni et.
Cere@i9le s? !a? Bapte oloane separate u urm?toarele titluri( J1K ritm, J4K'ust,
J0Kmiros, J2Ktextur?, J:Ksunet, J3K misare.
Cere@i9le s? enumere ad.eti&e despre rol um le &in Cn minte Cn !ieare ate'orie a
de exemplu( @eapan, apleat, Cnet, a'itat, amar, dule, urAt mirositor, par!umat, aspru,
umed, nas*Atios, suporti&, a'resi&,ald.
Cere@i9le s? !a? o alt? ate'orie numit? tensiuni Bi s? enumere tensiunile pre)ente
Cn rol 5 lupta pentru putere, pro*leme !inaniare et.
Cere@i9le s? !a? o ultim? ate'orie numit? ne&oi Bi s? enumere de e au ne&oie Cn
rol 5 dra'oste, Cn@ele'ere, apreiere et.
Cere@i9le s? se uite la list?, s? se 'Andeas? e le su'erea)? Bi s? Cmpart?Beas?
sentimentele u o persoan? de Cnredere sau u Cntre' 'rupul.
48
2
T03-ICI PSI3/*.+4+TIC0 *0 P)-0.0 I- SC0-+
Exist? un Cn@eles adAn Cn .oul dea dumne)eu opiilor. Ca student J1H;-91H11K,
am mers prin 'r?dinile ,ienei an'a.And opii, !ormAnd 'rupuri pentru .ouri IMPROMPT$.
Am l?sat opii s? lupte sin'ui pentru o soietate a &Arstei lor, drepturile lor... Copii au luat
atitudine Cmpotri&a adul@ilor, maturilor, stereotipurilor soiale, ro*o@ilor, pentru
spontaneitate Bi reati&itate. 6e9am permis s? se .oae dea Dumne)eu da? dores... Am
Cneput s? trate) pro*lemele opiilor prin a9i l?sa s? rea@ione)e EYTEMPORANEO$%6Y, un
tip de terapie pentru #A66EN +OD%
9 >.6.Moreno
Dn psihodram?, noi aduem realitatea noastr? interioar? Cn exterior, aolo unde
putem s? arun?m o pri&ire lar? asupra ei, retr?ind9o, reCnadrAnd9o Bi aduAnd9o la
ompletitudine Bi/sau re)ol&are. CAnd suntem omplet pre)en@i Cn dram?, nu ne mai
pri&im pe noi dar mai de 'ra*? ne experiment?m pe noi. Intr?m Cn moment Bi aesta are
puterea de a ne trans!orma pe noi 5 un moment de atharsis Bi trans!ormare, o ade&?rat?
tre)ire spiritual?. +Andirea *uddist? spune ? numai atuni And mintea se opreBte putem
experimenta ade&arata iluminare 5 Bi un ast!el de moment presupune o psihodram? And
mintea CnetineBte Bi noi de&enim a@iunea Cns?Bi Cn timp Bi spa@iu, And <as i!= p?leBte Bi
de&ine <da?.= Din aest moti& psihodrama are puterea de a ne trans!orma spiritual.
Dn aest apitol &or !i explorate aspetele pratie ale psihodramei 5 Bi tre*uie
re@inut ontextul psihodramei Cl repre)int? spa@iul are este onsiderat a !i un prinipiu
dinami Cn proesul terapeuti. De asemenea tre*uie re@inut ? atuni And inteletul
preia ontrolul Bi de&ine sursa prinipal? de !un@ionare !?r? s? se CntAmple nii o a@iune
spontaneitatea indi&idului este u si'urtan@? redus?.
Dn psihodrama spa@iul este onsiderat un prinipiu dinami Cn proesul terapeuti.
Noi oper?m Cn ontextul spa@iului tot timpul( eea e ni se CntAmpl? are lo Cn spa@iu. Dn
psihodram? And explor?m Bi retr?im aeste situa@ii pe are noi ?ut?m s? le anali)?m Bi
oret?m, stimul?m situa@ia ili? Cn are au ap?rut8 Cn aest !el aesul la realitatea
sentimentelor poate !i At de mult posi*il, u toate sim@?mintele noastre operAnd a Cn
&ia@a de )i u )i. Proesul de punere Cn sen? !a@? de el de &or*ire despre, plasea)?
inteletul Cn rela@ia !ireas? u sim@?mintele.
Etapele psihodramei
Moreno a enumerat trei sta'ii prinipale ale psihodramei( stadiul Cn?l)irii, punerea
Cn sen?, Cmp?rt?Birea u o posi*il? a patra etap?, anali)a. Aii le &om anali)a.
Dn?l)irea
49
Dnseamn? orie disu@ie lini? responsa*il? sau e&eniment are poate adue
lien@ii s? !ie pre)en@i Cn oneptul <aii Bi aum= Bi Ci pune Cn le'?tur? u sntimentele lor
sau o po&este personal? ast!el Cn?t s? intre Cn a doua !a)? a punerii Cn sen? pereput?
a !iind un pas natural. Proesul Cn?l)irii presupune a.utarea lien@ilor de a se oneta u
ade&?rat la eea au ne&oie s? lure)e u adea&?rat la o pro!un)imea la ere &or s?
mear'?. Dn ?l)irea nu este o pies? omponent?( poate onsta Cn ori poate !un@iona
Cntr9un proes lini are permite persoanelor s? intre Cn ontat u sentimentele
interioare. De exemplu &or*ind despre e s9a CntAmplat Cn timpul s?pt?mAnii, eea e a
!ost pre)entul dup? 'rupul an terior Bi eea e urmea)? s? de&in? pre)ent !a parte din
Cn?l)ire. Alte su*iete ale !a)ei de Cn?l)ire pot !i( disu@ii despre pro*leme soio9politie
urente, um pro*lema unei o persoane tre)eBte anumite st?rii altui mem*ru, orie
sentimente pri&itoare la marimea 'rupului, oe)iunea 'rupului, situa@ii din 'rup s.a.
Dn?l)irea an'a.ea)? reierul Cn proesul de ?utarea. <on!orm teoriei ?utrii An Bi
teoreiei inter!eren@elor uitarea se CntAmpl? atuni And din e Cn e mai multe memorii
sunt aumulate !?r? su!iiente indiii are s? le di!eren@ie)e. Ast!el de&ine din e Cn e mai
'reu s? '?seBti o e&a partiular Cn memorie.= De aeea punerea Cn sen? poate !i o
meta!or? pentru un e&eniment, o amintire ompo)it? sau un e&eniment atual.
%e pot !olosi de asemenea exeri@ii struturate Bi ima'erii ontrolate. Exeri@ii are
pun aentul pe pro*leme partiulare sau momente partiulare Cn &ia@a prota'onistului,
pot !i !oarte !olositoare Cn a permite situa@iilor Bi sentimentelor onexe s? &in? Cn onBiin@?
din semionBtiin@?. Oamenii experimentea)? adesea exeri@ii struturate a un !el de
<punte si'ur?= Cntre lumea exterioar? Bi ea interioar? onduAndui ?tre spa@ii interioare
unde nu a.un' Cn mod normal. Orie !ailitea)? lien@ilor Cn?l)irea ?tre realitatea intern?
Bi Ci Cnura.ea)? s? simt? adAnimea Bi extinderea sentimentelor onexe poate !i
onsiderat? Cn?l)ire.
%arina soiometri? a Cn?l)irii este lari!iarea struturii 'rupului pri&ind la
rela@iile rolurilor Cn 'rup. Diretorul o*ser&? ine e entrul soiometri al 'rupului Cn aea
)i, asta Cnseamn? ? repre)int? preouparea entral? a 'rupului Bi ast!el soiometri este
persona. important. Dn dramele seletate de diretor Jdisutate Cn sele@ia prota'onistuluiK
lurAnd u persoana are este Cn entrul soiometri se &or Cndeplini trei riterii( J1K &a
permite 'rupului s? !ie mult mai suporti& asupra a@iunii, !iind? de asemenea
onreti)ea)? unele dintre pro*lemele lor indi&iduale8 J4K lurul &9a a&ea destul supor Bi
identi!iare din partea 'rupului ast!el CnAt s? se poat? mer'e adAn8 J0K !ieare indi&id &9
a primi sarini indi&iduale prin identi!iarea u persona.ele din dram?. Da? diretorul
ale'e un i)olat s? lure)e u el u sopul de al implia este mai *ine s? Cl !oloseas? a
ator Bi apoi s? se Cntoar? Cn entrul soiometri al 'rupului.
Tre*uie notat !aptul a un prota'onist are este prea <Cn?l)it= poate experimenta o
des?rare atharti? !olositoare dar de asemenea poate !ie opleBit de emo@ie. $n
50
prota'onist are este prea <ree= nu &a !i apa*il sa se implie la ni&el emo@ional u
a@iunea.$n stadiul optim de Cn?l)ire este aela in are prota'onistul se poate implia,
distan@a Bi intera@iona intr9un mod !olositor Cn are o'niti&ul Bi emo@ionalul sunt am*ele
impliate.
Punerea An scen:
Punerea Cn sen?, sau !a)a de a@iune, este e&enimentul psihodramati atual Cn
are realitatea interioar? a prota'onistului este struturat? Bi pus? Cn sen?. Ast!el eea)?
oportunitatea de extindere a tot eea e a r?mas ne spus Bi pentru omplexele
prota'onistului, !ante)iile, maniile Bi tensiunile deshise are pot !i explorate prin a@iune
Cntr9un mediu seur Bi struturat.
Atorii sau e'ourile auxiliare produ Cn momentul pre)ent &ia@a interioar? Bi
realitatea prota'onistului. A@iunea are alitata unui &is atemporar? a unui &is, este o
meta!or? a &ie@ii interioare a prota'onistului.
Punerea Cn sen? Cnepe atuni And in&it? prota'onistul s? alea'? mem*ri are s?
repre)inte oamenii din &ia@a lui. Diretorul a.ut? prota'onistul s? aran.e)e sena Bi s?
intera@ione)e u atorii a Bi And ar !i oamenii reali pe are Ci repre)int?. Tehniile de
omuniare u atorii, in&ersarea rolurilor Bi inter&ie&area sunt parte din punerea Cn
san?.
Dnainte de a ondue o psihodram? &a tre*ui s? le experimenta@i mai multe ori a
prota'onist, e'o auxiliar Bi pu*li ast!el CnAt s? de&in? on!orta*il u ni&elul de
intensitate are are lo. PartiipAnd la punerea Cn sen? se poate perepe a <?l?toria Cn
timp= pentru ? tra&erse)i di!erite lumii u a.utorul min@ii are sunt .uate pe sen?. Ca
diretor ai ne&oie de o *un? experien@? u propiul proes ast!el CnAt s? r?mai pre)ent Cn
permanen@? u prota'onistul !?r? a propiul proes interior s? inter!ere)e u lurul.
7mp:rtB>irea
Etapa de Cmp?rt?Bire permite prota'onistului s? experimente)e identi!iarea Bi
sus@inerea ast!el ? permite mem*rilor 'rupului s?9Bi exprime 'Andurile Bi sentimentele
asupra a@iunii. Diretorul ere partiipan@ilor s? Cmp?rt?Beas? e a aesat la ei din
propria experien@? de &ia@? a re)ultat al urm?riri sau partiip?rii la a@iune, sau s? spun?
e simt Cn timp e interpretea)? un e'o auxiliar Cn dram?.
Dmp?rt?Birea este de asemenea o !orm? prin are mem*rii 'rupului ies din propiile
roluri Bi s? se apropie sau se intre Cn rol. Dup? o psihodram? prota'onistul se poate sim@i
expus Bi &ulnera*il. CAnd mem*rii 'rupului Cmp?rt?Bes e a ap?rut pentru ei din propriile
lor &ie@i prin urm?rirea ori partiiparea la a@iune redue i)olarea atAt a prota'onistului
At si a partiipan@ilor si reinte'rea)? prota'onistul Cn 'rup.
51
Prota'onistul tre*uie Cnura.at s? asulte Bi s? primeas? eea e persoanele
CmpartaBes Cn timp e ontinu? t?ut s? proese)e sentimentele are au !ost mo*ili)ate
a re)ultat al propiei drame. Este !oarte important pentru mem*rii 'rupului s? ampli!ie
oportunitatea exprim?rii propriilor sentimente8 este eea e poate !ae psihodrama unei
persoane o poten@ial? experien@a de &indeare pentru Cntre' 'rupul. A@iunea are are lo
anorea)? Cmpart?Birea !iind? mem*rii 'rupului au imp?rtaBit o experien@a omun?.
Dmpart?Birea &iitoare Ci onetea)? pentru identi!iarea pentru o situa@ie omun? Bi d?
!iearei persoane oportunitatea pentru propria &indeare.
DmpartaBirea prin identi!iarea personal? prote.ea)? prota'onistul de orie
poten@ial? re!letare dureroas? ori !eed*aN a'resi&. Permite 'rupului s? se &indee
Cmpreun? prin identi!iare Bi suport. O!er? o perioad? de alm dup? a'ita@ia a@iunii, ast!el
CnAt persoanele pot Cnepe s? se inte're)e Cn proesele de Cn&atare Bi s? Csi normali)e)e
starea min@ii Cnainte de reintrarea Cn &ia@a de )i u )i.
+naliza
Moreno a sim@it ? stadiul anali)ei tre*uie s? !ie parte din ontinuarea &inde?rii,
dar niiodat? nu a introdus9o !ormal Cn proesul psihodramei. Eu o introdu aii u
su'estia ? loul nu este neap?rat neesar a parte a proesului psihodramati dar
tre*uie s? !ie in mintea terapeutului. Terapeutul are ramAne &i'ilent la aeast? parte a
proesului &a !i apa*il s9o introdu? aolo unde este el mai !olositor pentru prota'onist
Cn Cntre'ul tratament.
Dn 'eneral prota'oniBtii sunt Cntr9o stare adAn? a sentimentelor 5 prea deshiBi Bi
&ulnera*ili 5 pentru a !i apa*ili sa !oloseas? aest tip o'niti& de !eed*aN dup? o
drama Bi pot s? o pereap? a o experien@? intru)i&? Bi ne!olositoare. CAnd timpul este
potri&it, oareum, in!orma@ia o'niti&? poate a.uta prota'onistul s? !oloseas? Cn&a@area
emotional? Bi aten@ia o*@inut? din psihodram? Bi anorat? la un ni&el o'niti&. Di poate
a.uta s? indenti!ie paternul sursei omportamentului distruti& Bi s? modi!ie onBtient
orie omplex pe are Cl adu din treut Bi nu &or s? Cl p?stre)e Cn pre)ent. Totodat? poate
a.uta s? Ci !a? mai putenii Cn ale'erile s?natoase al &ietii lor urente.
Anali)a este !olositoare da? are destul timp Bi este ondus? ast!el Cnat sa !ie
!olositoare Bi interesant? Bi nu .udiati&?. Cea mai e!iient? anali)? reiese din propriile
onBtienti)ari ale prota'onistului su*liniate Bi Cnt?rite de un terapeut o*ser&ator.
0lementele unei psihodrame
Rolurile prinipale Cntr9o psihodram? sunt diretorul JterapeutulK, prota'onistul,
du*lura, e'ourile auxiliare sau e'ourile, e'ourile auxiliare modi! iate Bi audien@a J'rupul
de terapieK. Aii arun?m o pri&ire mai apropiat? asupra !iearui rol.
52
*irectorul
Diretorul unei psihodrame este terapeutul are ondue Cnal)irea, a@iunea Bi
Cmp?rt?Birea. Totodat? !ailitea)? proesul de ale'ere al prota'onistului, dei)ia asupra
materialului examinat psihoramati Bi um &a lua !orm? Cn timp si spa@iu punerea Cn
sen?.
#i'ura 2.1.
Diretorul psihoramati are trei !un@ii( re'i)or, terapeut Be! si analist soial.
Con!orm lui Moreno 5 directorul trebuie s2 lucreze cu o cantitate minim2 de energie
emo3ional2. Odat2 ce o pies2 a 6nceput el trebuie s2 lase construc3ia subiectului. Unde 9i
c7nd este cerut2 ghidarea1 el trebuie s2 o lase eu-rilor auxiliare care particip2 la scen2...
Acesta are a"anta%ul c2 este lasat in aara transerului 9i rela3iilor tele dar le poate pri"i 9i
corecta pe cele care se dez"olt2 6ntre subiect si ego-urile auxiliare din scen2 6n timpul
actiunii... Exist2 9i urgen3e c7nd directorul trebuie s2 inter"in2 6n a%utor1 ca persoan21 dar
asta e considerat ca o excep3ie.
Muna diretorului este de a urm?rii Bi de a ondue prota'onistul Cn realitatea
aestuia mereu permi@Andu9i s? de!ineas? aeea realiate aBa um o &ede Bi s? mear'?
aolo unde prota'onistul se simte ondus din interior. Este de datoria dirtorului s? nu
pre9senari)e)e dar s? !ie pre'atit s? se miBte rapid Bi spontan Cn adrul senariului are
se onstruieBte u &ite)?. E&ident pre9senari)area Bi impunerea pro'ramului diretorului
Cntr9o dram? Cndepartea)a prota'onistul de la punerea Cn sena a eea e reiese din
interior Bi poate hiar s? traumati)e)e prota'onistul prin re'i)area e&enimentului olri'inal
Cntr9o manier? intolera*il?.
Protagonistul
Este persoana a ?rei po&este este pus? Cn sen? sau spus?, persoan? a ?rei
pre)en@? repre)int? preouparea entral? a 'rupului. Prota'oniBtii au ne&oie s? lure)e u
diretorii Cn etapa de Cn?l)ire la propia sen? sau po&este ast!el CnAt s? permit? punerea
ei Cn sen?. Dorin@a lor de an'a.are omplet? Cn propie dram? u auxiliarii Bi de a se muta
u a@iunea Bi u diretorul &a in!luen@a unde Bi At de mult &a mer'e lurul u to@i
partiipan@ii. Prota'oniBtii sunt responsa*ili de le'?tura lor u realitatea propiei po&eBti Bi
an'a.area Cn a@iune At de onest posi*il.
0goCurile au@iliare
Dn psihodram? eplor?m realitatea su*ieti&? a prota'onistului Bi se o!er?
oportunitatea de a lura u realul deAt u irealul. Realitatea este adus? la &ia@? prin
!olosirea e'o9urilor auxiliare sau a atorilor impro&i)a@i aleBi de prota'oniBti are s?
repre)inte persoane partiulare din &ia@a sa. Aeste e'o9uri auxiliare au ini !un@ii( J1K
s? repre)inte rolul erut de prota'onist8 J4K s? aproxime)e perep@ia prota'onistului are
53
este portreti)at?( J0K s? a!le u ade&?rat e se CntAmpl? Cn intera@iune8 J2K s? .oae un
rol in&ers Bi s? Cn@elea'? lumea interioar? a prota'onistului8 J:K Bi s? asi'ure ontatul u
oameni reali Bi nu ima'inari ast!el permi@Andui prota'onistului s? !a? o enexiune u
eea e este real.
Scena
%ena Cn spihodram? repre)int? orie spa@iu are a !ost desemnat a !iind aela Cn
are prota'onistul poate transpune Cn si'uran@? supra9realitatea. ABa um a spus Moreno
<sena este Cndea.uns.= Punerea Cn sen? d? posi*ilitatea ui&a de a !ae o ?l?torie
mental? u a.utorul diretorului, e'o9urilor auxiliare Bi a pu*liului, ast!el CnAt s? se
re'?seas?. %ena repre)int? un lo sau o plat!orm? unde &oea sa sau po&estea sa
poate !i au)it? iar eilal@i sunt martori.
0goCurile au@liare reformate
Odat? e oplexele, dorin@ele Bi n?)uin@ele prota'onistului au !ost lurate
psihodramati Bi sentimente a mania, durerea, re&olta au !ost exprimate, poate !i Ate
odat? !olositor s? se o!ere o experien@i de oretare Cntr9o !orm? de e'o auxiliar re!ormat.
PAn? aum prota'onistul a !olosit e'o9ul auxiliar s? experimente)e par@ile ne tr?ite ale
situa@iei are au pro&oat pro*leme. Apoi e'o9ul auxiliar poate !i dat Cnapoi
prota'onistului Cntr9o !orm? modi!iat? sau a o dorin@? a lui are a !ost Cndeplinit?.
Aeasta o!er? prota'onistului posi*ilitatea s? tolere)e sentimentul de a primi tot eea e
Bia dorit Cntotdeauna. Paradoxal poate !i !oarte dureros s? se primeas? Cntr9un !inal eea
e s9a dorit de mult timp.
E'o9ul suxiliar re!ormat este un model !olosit pentru prota'onist s?9l preia Cn &ia@?
ast!el CnAt s? poat? Cnepe s? Cn@elea'? um este s? ai eea e @i9ai dorit Bi s? Cn&e@e s?
aepte Cn do)e mii Cntr9o strutur? si'ur?. Poate !i !olositor pentru prota'onist s?
intera@ione)e u e'o9ul auxiliar re!ormat a o !orm? de Cn&?@are a rolului.
*ublura
Du*lura &or*eBte despre realitatea interioar? a prota'onistului d? &oe a eea e
nu a !ost spus Cn dram?. Du*lura ar tre*ui Cn@eleas? a o &oe interioar? a prota'onistului
5 una are !ae a prota'onistul s? experimente)e un sens de a !i &?)ut Bi Cn@eles.
Du*lura a.ut? prota'onistul s? a.un'? la momentul de Cneput al propiei experien@e.
Da? prota'onistul experimente)? du*lura disordant u propiile tr?iri ar tre*ui s? i
se permit? s? orete)e du*lura. CAnd diretorul este du*lura poate Cnura.a spunAnd <@i
se pare oret= ori <oretea)?9m? da? 'reBes.= O *un? du*lur? poate !i !oarte e!iient?
Cn mutarea a@iunii ?tre un ni&el interior dAnd &oe ni&elului interior al prota'onistului.
Al@i mem*ri ai 'rupului se pot du*la instantaneu And se identi!i? u prota'onistul stAnd
54
Cn spatele aestuia spunAnd e CBi dores Bi apoi se reAntor la rolurile lor. Este de
asemenea posi*il pentru prota'onisti s? se du*le)e sin'ur.
Du*lura &or*eBte despre inonBtientul prota'onistului aduAnd materialul din
inoBtient la ni&elul onBtient. Du*lurile sunt o parte o*@ional? a Cmp?rt?Birii, ast!el ?
diretorul poate permite mem*rilor 'rupului s? stea Cn spatele prota'onistului Bi s? .oae
rolul de du*lur? And se simt implia@i u e se poate CntAmpla u starea lor. Este !olositor
s? du*le)i &ia@a interioar? a persona.elor auxiliare are ontinu? a@iunea.
+udien?a D6rupulE
+rupul este ontextul terapeuti Cn are prota'onistul CBi .oa? drama. Dar mem*ri
'rupului nu sunt pre)en@i aolo doar Cn alitate de ontext( &indearea adAn? poate !i
!?ut? prin rolul audien@ei. Cu a.utorul proesului de identi!iare sentimentele, pot ap?rea
Cn aeia are urm?res punerea Cn sen?, la !el de puternie a ale prota'onistului.
Mem*rii unei audien@e *une Cn&a@? s? !oloseas? aele p?r@i din punerea Cn sen? u are
ei se identi!i?, s? onreti)e)e propiile drame interne ast!el CnAt sentimentele are au
le'?tur? pot de&eni onBtiente Bi &ala*ile pentru ei.
Este important a mem*rii audien@ei s? ai*? su!iient timp s? Cmp?rt?Bes? tot e
&ine din interiorul lor Cn timpul punerii Cn sen?, ast!el CnAt s? !inali)e)e propia &indeare
Bi des?rare emo@ional?. CAnd mem*rii audien@ei Cmp?rt?Bes eea e lea re&elat
prota'onistul, redue i)olarea aestuia, reonetea)? 'rupul Bi permite s? se !a? noi
onexiuni. JNo@iunea ? repre)entarea dramati? a tra'ediei produe o des?rare de !ri?
Bi mil? are ne due u 'Andul seolul al I,9lea C.d.Ch., la Poemele lui Aristotel. Piesa
onentrea)? Cn .urul s?u preoup?ri adAni Bi omplexe entrale pentru to@i oamenii. Prin
identi!iarea u a@iunea o persoan? poate experimenta o des?rare a unui speatator
are Cndep?rtea)? propiile sentimente dureroase Bi adAneBte Cn@ele'erea unei &ie@i
dinamie ori situa@ii.K
+legerea protagonistului
Prota'oniBtii pot !i seleta@i Cn patru moduri( de 'rup, de diretor, de el Cns?Bi, de o
instan@? partiipant?. %? arun?m o pri&ire um !ieare metod? seleti&? se apli?.
Selec?ia sociometric:: selec?ia de grup
Dn sele@ia soiometri? rota'onistul este ales de Cntre' 'rupul. Dup? Cn?l)ire,
diretorul in&it? mem*rii 'rupului are dores s? lure)e s? Cmp?rt?Beas? despre eea e
ar dori s? lure)e. CAnd to@i ei are au dorit s? &or*es? au a&ut aeast? Bans?,
diretorul, le ere elorlal@i mem*rii s? alea'? persoana pe ere dores s? o &ad? lurAnd.
#a asta mer'And ?tre persoana a ?rei dram? re)onea)? mai mult Bi punAnd mAna pe
55
um?rul persoanei sau stAnd Cn spatele persoanei. Aeast? metod? de sele@ie este adesea
!olosit? Cn psihodram?.
Dn sele@ia soiometri? prota'onistul nu este ales pentru mem*rii 'rupului ar dori
s?9l &ad? lurAnd sau pentru ? ei simt ? ar a&ea ne&oie s? lure)e i pentru ? se simt
atraBi de drama sa. R?spun)And la aeast? hemare interioar? repre)int? eea e !ae o
sele@ie soiometri? pentru ? indi? umulul de suport, identi!iare Bi trans!erul are &a
!i disponi*il pentru prota'onist din partea 'rupului. Cu At este mai puterni? identi!iarea
Cn sele@ie u atAt suportul &a !i mai mare. Nu numai ? Ci &a da posi*ilitatea
prota'onistului s? lure)e la ni&elul interior, dar &a onreti)a drama interioar? a elor
are se identi!i? u prota'onistul, permi@And sentimentelor s? ias? la i&eal? prin drama
prota'onistului, are mai tAr)iu pot !i exprimate Cn timpul !a)ei de Cmp?rt?Bire.
Selec?ia directorului
%ele@ia diretorului &ine de la terapeut sau de la diretorul de 'rup. Diretorul
poate sim@i ? o anumit? persoan? este Cn?l)it? pentru a lura Bi &9a urm?ri prin asta
Cntre*And persoana da? ar dori s? lure)e pe o pro*lem? anume. A&anta.ele aestei
metode de sele@ie este du*l?. $na este aeea ? diretorul poate adresa pro*leme are
el simte ? sunt importante pentru reBterea 'rupului8 Bi a doua, diretorul poate readue
i)ola@ii Jpersoanele are au tendin@a de a se autoi)ola de 'rupK Bi s? asi'ure un spa@iu Cn
are ei s? se poat? auto9de)&?lui, ast!el elelalte persoane s? poat? &eni s? le unoas? Bi
s? se identi!ie u ele. Cu At auto9de)&aluirea este mai mare u atCt po)i@ia Bi statulul
soiometri al persoanei este mai mare Cn adrul 'rupului.
De)a&anta.ul aestei metode este aeea ? sele@ia diretorilor pot s? nu pre)inte
un interes entral pentru eilalti mem*rii ai 'rupului sau pentru prota'onist poate inhide
sau distra'e aten@ia de la proes sa*otAnd punera in sen?.
Autosele@ia
In autosele@ie mem*rii 'rupului se ale' sin'uri spunAnd ? simt ne&oia ori dorin@a
de a lura. A&anta.ul aestei metode Cl onstituie !aptul ? permite unei persoane are
doreste sa lure)e li*ertatea s? delare aest luru. De)a&anta.ul este aela ? persoana
are s9a ales poate s? !ie sus@inuta de alti mem*ri ori nu pe durata punerii in at.
%isteme 5 %eletie institu@ional?
CCnd un lient se re!er? la psihodrama 5 unei persoane are onsidera neesar, a
supra&e'hetor sau speialist intr9o situa@ie dintr9o lini? sau spital 5 poate &eni u eea
e Cnseamna presrip@ie. De exemplu, unterapeut poate s?9l Cntre*e pe diretor ( < Po@i te
ro' s? Cl a.u@i pe >ohn s? lure)e pe pro*lema u tat?l lui=
A&anta.ul aestei metode Cl onstitue !aptul ? permite lientului un spa@iu de
si'uran@? Cn are s? lure)e experien@ial asupra unei pro*leme importante. De)a&anta.ul
56
onsta Cn !aptul ? de !ieare dat? And se presrie exist? risul de a nu &eni u ade&arat
din partea prota'onistului sau din tr?irile interioare i din dorin@? ra@ional?.
Tehnii psihodramatie
Ca Bi Cn drama on&en@ional?, psihodrama !oloseBte un num?r de tehnii dramatie
u sopul de a strutura, Cnadra Bi a muta istoria de &ia@? mai departe spre ?i pline de
sens Bi insi'ht. Printre tehniile psihodramatie ele mai des !olosite sunt( Cn&ersarea de
rol, senariu, re'resia temporar?, tehnia o'lin)i, proietarea Cn &iitor, monolo'ul Bi
inter&iul.
In&ersarea de rol
In&ersarea de rol este un onept important al psihodramei. Este unul dintre ele
mai importante elemente ale psihodramei, deoaree rein&ersAnd rolurile u ade&?rat ne
a.ut? s? &edem &ia@a Bi pe noi CnBine dintr9o alt? perspeti&?. Prota'oniBtii mer' dinolo
de transpunere sau aentuare u un eu auxiliar( de !apt ei experimentea)? po)i@ia aelei
persoane. Aeast? experien@? nu numai ? due la Cn@ele'erea mai *un? a eluilalt, dar le
permite s? se &ad? din po)i@ia astuia. <#iul are este Cn? el CnsuBi, ter*uie aum s? se
aorde)e la um mama lui Cl &ede Bi Cl simte8 mama tree Bi ea prin aelaBi proes
sim@induse prin prisma !iului=
Primul sop al terapiei experien@iale este de a eluida lumea interioar? Bi s? adu?
la lumin? eea e era @inut Cn Cntuneri Bi s? ne &edem, Cn@ele'em pe noi CnBine Cn aea
nou? stare de onBtien@?. $n alt sop al aestei metode, onst? in !aptul ? ne putem a!la
Cn situa@ia interpret?rii di!eritor roluri, permi@And unei situatii s? !ie &?)ut? dintr9o
&arietate de perspeti&e are automat pro&oa? onBtienti)area, reBte spontaneitatea Bi
o!er? eli*erarea de propriile noastre roluri. O persoan? are nu pote in&ersa rolul poate
a&ea un Eu !ra'il, are nu este indea.uns de puterni s? poate !i apa*il s? CBi p?r?seasa
propia identitate. Aeast? persoan? are ne&oie s? dramati)e)e mai mult din rolul de
prota'onist, ast!el Cnat sa9Bi onsolide)e un Eu Bi un %ine puterni.
CAnd ine&a poate .ua rolul altuia Bi s? &ad? lururile din perspeti&a aestuia,
atuni are lo in&ersarea de rol. Este di!erit de a aentua sau Cn@ele'e pro*lema.
Presupune shim*area temporar? a lourilor u ealalt? persoan?, ieBind din propia
persoan? Bi &?)And lururile prin ohi eluilalt. %untem limita@i Cn a &edea lururile Cn &ia@?
u o sin'ur? perehe de ohi.
Psihodrama prin natura sa ne o!er? oportunitatea de a exersa parasirea de sine
mutAndu9ne Cn alte spa@ii Bi re&enind la po)i@ia ini@ial?. In&ersarea rolului ne o!er?
posi*ilitatea de a &or*ii nu pentru o alt? persoan? i din perspeti&a aelei persoane. Este
un exeri@iu prin are se poate Cn@ele'e ade&?rata 'Andire a elei persoane.
5ignettele
57
O &i'nett? este o sen? psihidramati? ompus? dintr9o / e uprinde o sin'ur?
persoan? e &or*eBte unui saun 'ol, adresandu9se uneia sau mai multor persoane.
,i'nettele pot !i o ale !oarte e!iient? de a eli*erre a sentimentelor Bi de miBare printre
*loa.e emoionale, !?r? a tree printr9o sen? Cntrea'?. Poate !i de asemenea o ale de a
a*orda soiometria 'rupului Bi trans!erul dintre mem*rii 'rupului.
,i'netele pot de asemenea o!eri o oportunitate pentru mai muli oameni de a lura
Cntr9o sin'ur? sesiune. Ele o!er? o strutur? simpl? Cn are se intr? u uBurin?, imediat e
un prota'onist se simte Cn?l)it, pentru ? nu neesit? onstruire de sen? sau pre'?tire
treptat? pentru aiune.
Dn lurul persoan?9la9persoan? / unul9la9unul, &i'nettele pot !i reali)ate u saune
'oale. Re'i)orul / diretorul ar putea s? apele)e la un auxiliar, !iind !oarte atent s? se in?
At mai departe posi*il de trans!er. Re'i)orul poate de asemenea s? !oloseas? in&ersia
de rol JCntrun saun 'olK Bi tehnia inter&iului Jdisutat? Cn ele e urmea)?K pentru a da
pro!un)ime senei. Pot !i !olosite mai multe saune, Bi p?rile interioare di!erite ale eului
pot !i repre)entate de saune 'oale 5 de exemplu, mAnia, 'reutatea, eul *ei&, eul
dspreuit, eul 'randios, o parte a orpului Bi aBa mai departe.
.egresia timpului
Re'resia timpului este utili)at? Cn speial And un lient este !r?mAntat de treut,
de o*iei de o experien? traumati)ant?. Exist? un a&anta. terapeuti Cn a retr?i treutul
Cntr9un mediu seuri)ant, iar tehnia re'resiei timpului permite unui prota'onist s? !a?
exat asta. Este ea mai omun? dintre toate psihodramele. Dn opinia psiholo'ului Da&id
Qipper,
!ere protagonistului s2 recreeze1 prin intermediul punerii 6n scen2 a %ocului de rol1
e"enimente semniicati"e din trecutul lui sau al ei 9i s2 le %oace ca 9i cum s-ar petrece 6n
prezent. $egula ca iecare rol simulat sau scen2 %ucat2 s2 ie portretizat2 prin schimbarea
lui 4atunci 9i acolo5 cu 4aici 9i acum5 are o important2 implicare 6n ceea ce pri"e9te
regresia timpului. 0oi participanii protagonistul 9i auxiliarii trebuie s2 oloseasc2
timpul prezent. De exemplu1 protagonistul "a zice. 4+ac asta pentru c2...5 6n loc de 4Am
2cut asta pentru c2...5 +olosirea timpului trecut tinde s2 pun2 actorul 6ntr-un rol de
spectator1 6n timp ce olosirea prezentului ace din el sau ea un partener implicat.
Tehnica oglinzii
Tehnia o'lin)ii poate !i puterni? pentru prota'oniBtii are sunt inapa*ili s?
tolere)e intensitatea de a .ua propriul rol Cntr9o dram?, are au ne&oie s? se simt? u un
pas Cndep?rtai pentru a se simi Cn si'uran?. Dn aeast? tehni?, un eu auxiliar .oa?
58
rolul prota'onistului, exprimAnd sentimentele prota'onistului prin u&inte Bi miB?ri.
Prota'onistul se &ede ast!el a Cntr9o o'lind?( o repre)entare &ie a sa.
Tehnia o'lin)ii o!er? unui prota'onist oportunitatea de a &edea dintr9o po)iie mai
puin !ier*inte, Bi u a.utorul diretorului / re'i)orului, un e&eniment traumati)ant sau
ompliat. De asemenea poate permite prota'onistului s? ABti'e perspeti&? asupra
propriului s?u omportament, pri&ind mai de'ra*? deAt !iind.
Proiectarea (iitorului
Proietarea &iitorului permite prota'onistului s? interprete)e un e&eniment
antiipat, dorit sau temut, pentru a9l simi Cnainte de a se CntAmpla, pentru a redue
anxietatea le'at? de el Jomun? pentru inter&iurile de an'a.areK Bi poate pentru a deide
u mai mult? Cnelepiune da? s? urme)e sau nu anumite planuri. De exemplu, un om
are doreBte un di&or poate experimenta, prin intermediul psihodramei, rami!iaii pe
are el nu le9a antiipat Bi poate amAna dei)ia sa Cn !a&oarea ontinu?rii lurului la
maria.ul s?u, sau o !emeie, are doreBte s? ai*? o relaie extraon.u'al?, poate desoperi
ade&?ratul moti& pentru are9Bi doreBte aest luru prin proietarea &iitorului, mai
de'ra*? deAt prin a !i ne&oit? s? tr?ias? aeast? experien? Cn &iaa real?.
Soliloc(ia
O solilo&ie psihodramati? poate !i !olosit? a C?l)ire pentru punere Cn sen?.
Dup? e o sen? a !ost pre'?tit?, re'i)orul / diretorul ar putea dori s? tra'?
prota'onistul de9o parte, s? !a? o mi? plim*are u el, Bi s?9i ear? s? solilo&e)e, s?
&or*eas? li*er despre eea e se petree Cn interior Cn ael moment. %olilo&ia a.ut? la
aduerea prota'onistului <aii Bi aum= Bi la Cn?l)irea senei pe are a onstruit9o.
$neori Cn timpul unei psihodrame, prot'oniBtii par a a&ea ne&oia de a &or*i despre
eea e se petree Cn interiorul lor. Dn aest a), re'i)orul poate s? le ear? s? solilo&e)e,
sau pur Bi simplu s? p?Beas? de9o parte Bi s? &or*eas? despre e se CntAmpl? u ei.
LerNa Moreno desrie ?i &ariate de a strutura solilo&iile(
Proptagonistul poate i anga%at 6ntr-o acti"itate solitar2 precum mersul spre cas21
odihna de dup2 o zi plin2 de e"enimente1 sau preg2tirea pentru un e"eniment din "iitorul
apropiat. Poate implica unele cu"inte de 6ncura%are sau critici pline de repro9. /ariantele
includ soliloc"ia protagonistului cu un dublu 6n timp ce cei doi merg 6mpreun21 discuia cu
un anim2lu sau transormarea dialogului interior 6ntr-o discuie cu un scaun gol sau un
auxiliar ce %oac2 rolul unui eu "iitor mai 6nelept sau a unei p2ri a personalit2ii
protagonistului.
59
%olilo&ia d? &oie prota'onistului, Cntr9un anume sens, s? mer'? Bi s? stea de
&or*? u el CnsuBi la un moment potri&it din des!?Burarea senei, l?sAnd auditoriul s?9Bi
dea seama e se petree Cn interiorul s?u. Poate !i !olosit? Bi a Cn?l)ire pentru un
senariu, sau a o pau)? Cn aiune e permite prota'onistului s? Cmp?rt?Beas? dialo'ul
s?u interior u oriine e interesat s? asulte.
Inter(iul
Dn inter&iul psihodramati, re'i)orul Cntrea*? prota'onistul Cntre*?ri e9l pot a.uta
s? se l?mureas? Cn le'?tur? u eea e se CntAmpl? pe plan intern. Aeast? tehni? poate
!i !olosit? u prota'oniBti e .oa? rolul propriu, u prota'oniBti Cn rol in&ersat sau u
auxiliarii din drama. Re'i)orul poate !olosi aeast? tehni? Cnainte de dram? pentru a
ABti'a in!ormaii e &or a.uta la !oali)area lurului din timpul dramei pentru soaterea
in!ormaiilor de la persona.e di!erite. Tehnia poate mer'e Cn pro!un)ime atuni And este
!olosit? orespun)?tor, Bi poate !i o experien? de tre)ire pentru prota'onist, aeea de a !i
inter&ie&at Cntr9un rol in&ersat. De exemplu, da? o prota'onist? .oa? rolul tat?lui ei,
re'i)orul poate pune Cntre*?ri <tat?lui= .uat de prota'onist?. P?rintele Cntre' poate !i
adus la ni&elul onBtiinei, ast!el CnAt s? !ie unosut Bi &?)ut mai departe, pentru a
prota'onista s? se poat? detaBa de ideea ? aiunile tat?lui s?u erau le'ate exlusi& de
ea. Inter&iul permite prota'onistei, Cn rolul tat?lui s?u, s? exprime introie ia parental?
prin intermediul a iunii psihodramatie .
Dn 'eneral, Cn situaii de &ia?, .u?m Cn mod inonBtient p?rintele interiori)at.
Tehnia inter&iului a.ut? la meninerea prota'oniBtilor Cn rolul p?rintelui ast!el CnAt ei s?
poat? .ua introie ia Cntr9un mediu lini, unde aest !apt poate !i atAt in!ormati&, At Bi
atharhi pentru ei.
Aeasta le d? oa)ia s? identi!ie aele aspete ale p?rintelui interiori)at, pe are ei
le .oa? Cn maniere neproduti&e, Bi le d? oa)ia s?9Bi shim*e omportamentul.
R?spun)And la Cntre*?ri Cn timp e .oa? rolul altui&a poate !i iluminator Bi poate o!eri
prota'onistului mai multe piese ale pu))el9ului &ieii lor interioare.
+)T/*.+40 FI 4/-/*.+40
Dn plus !a? de psihodrama lasi? 5 e inlude diretor, prota'onist, auxiliari Bi
auditoriu 5 psihodramele pot !i de asemenea struturate a monodrame Cn are o sin'ur?
persoan? .oa? toate rolurile, sau a autodrame Cn are nu exist? re'i)or.
4onodrame
Monodrama pro&ine din 'reesul monos, e Cnseamn? doar unul. Dntr9o
monodram? exist? doar un partiipant 5 adi? o sin'ur? persoan? .oa? toate rolurile.
60
Poate onsta Cn luru u saune 'oale, Cn are prota'onistul se adresea)? persoanelor pe
are Bi le ima'inea)? stAnd Cn saune 5 o oportunitate uni? de a explora sistemul propriu
!?r? Cntreruperile putelor de &edere ale auxiliarilor.
#olosind in&ersarea rolurilor Cn monodram? poate uBura prota'onistului Cnele'erea
propriei drame din alt punt de &edere. Este de asemenea un lo !olositor pentru a utili)a
tehnia inter&iului. De exemplu, da? prota'onista se adresea)? mamei sale, re'i)orul Ci
poate ere s? in&erse)e rolurile. Apoi, re'i)orul poate inter&ie&a prota'onista Cn rolul
mamei sale. Dn aest !el re'i)orul poate explora mama internali)at? a prota'onistei, sau
introie ia matern? .
Oportunitatea de a petree timp Cn rolul altei persoane Bi de a !i inter&ie&at Cn ael
rol poate a&ea di&erse e!ete *ine!??toare(
este o surs? de in!ormaii despre persoana are este .uat?.
o!er? prota'onistului o oportunitate de a experimenta realmente um este s? !ie
aea persoan?, s? o Cnelea'? din interior ?tre exterior, mai de'ra*? deAt din
exterior ?tre interior. Permite prota'onistului li*ertatea de a &edea ? eea e s9a
CntAmplat Cn relaia lor nu era direionat Cn mod speial ?tre el, i era re)ultatul a
eea e era aea persoan? Cn adrul propriului sistem.
permite prota'onistului s? exprime introieia parental? Cntr9un am*ient lini,
ast!el CnAt el s? poate identi!ia ariile &ieii sale Cn are pune Cn aiune aeast?
introieie.
Dn ast!el de monodram? mult material inonBtient &ine la supra!a?( prota'onistul a!l?
mult mai mult despre modul Cn are Bi9a experimentat p?rintele deAt ar !i !?ut9o &or*ind
despre el, pentru ? p?rintele &a &eni la supra!a? in !ier*ineala aiunii exat Cn modul Cn
are a !ost experimentat Bi stoat Cn psihiul prota'onistului. Prota'oniBtii pot .ua Ate
roluri auxiliare au ne&oie pentru a9Bi explora pe de9a Cntre'ul drama. Daa pare indiat,
diretorul este li*er s? du*le)e orie rol pentru a adAni punerea Cn aiune sau pentru a
'?si oau)? mai pro!und? a prota'onistului, deBi diretorul tre*uie s? !ie atent s? nu preia
un rol u prea mult tran!er ne'ati&.
Monodramele o!era de asemenea o oportunitate on!orta*il? de a explora realit?i intra
psihie. De exemplu, un prota'onist poate dori s?9Bi Cnt?lneas? propria depresie, punAnd
depresia Cntr9un saun Bi &or*ind u ea, in&ersAnd rolurile u ea sau hiar du*lAnd eul s?u
depresi& stAnd Cn spatele saunului. $n dependent poate dori s?9Bi pun? su*stana Ude
are e dependentV Cntr9un saun 'ol Bi s? &or*eas? u ea din puntul s?u de &edere, Bi
din puntul de &edere al su*stanei Cn rol in&ersat. O !emeie e a su!erit o operaie ar
putea pune partea din ea pe are a pierdut9o Cntr9un saun 'ol Bi s? permit? dramei s? se
des!?Boare de aii. $n *?r*at are a pierdut Cn !aa *olii sau morii o persoan? important?
poate *ene!iia enorm din exprimarea a eea e nu a terminat s? spun? aelei pesoane.
61
+utodramele
O autodram? este o dram? are nu !oloseBte un diretor. Prota'onistul setea)?
sena, ale'e auxiliarii, da? doreBte Bi re'i)ea)? aiunea din rolul prota'onistului. Pentru
? nu exist? un diretor aiunea mer'e atAt de pro!und pe At permite sau re'i)ea)?
prota'onistul. Autodramele pot !i Cn?l)iri !oarte utile pentru aiuni mai utile.
Autodramele pot, de asemnea, a.uta persoanele ne!amiliari)ate u psihodramele s? se
o*iBnuias? u sentimentul de a !i prota'onist, !?r? 'ri.a sau tensiunea ad?u'at? prin a !i
<Cmpins de la spate= de un diretor 5 pentru ?, deBi diretorii mer' Cnotro Ci ondue
prota'onistul, iniial oamenii se pot teme s? expun? sentimentele lor ele mai asunse,
atAt pentru ei CnBiBi At Bi Cn !aa altora. Autodramele redu aeast? ameninare prin
Cnl?turarea diretorilor.
Pentru ? autodramele o!er? o strutur? non9autoritar?, ele sunt utile persoanelor
are au o pro*lem? u autoritatea. Autodramele pot, de asemenea, a&ea o alitate
pl?ut?, de .oa?8 materialul Cn sine poate !i ima'inati&, Bi oamenii pot du*la pe rAnd
orie persona. u are se identi!i?.
A Cn&?a um s? se distre)e Cntr9o manier? uBoar?, suporti&?, spontan? are nu
de&ine haoti?, amenin?toare Bi !?r? ontrol, este important Cn tratamentul dependenilor
Bi o9dependenilor are nu prea se distrea)? pe m?sur? e res. #amiliile lor pro*a*il ?
au !olosit sarasmul Bi umorul ne'ru 5 dar este o real? di!eren? Cntre a !i amu)ant Bi a !i
apa*il s? te amu)i8 em!a)a pe reati&itate, spontaneitate Bi pe <aii Bi aum= Cn
psihodram? poate a.uta dependenii Bi o9dependenii s? Cn&ee s? se distre)e.
Adulii are au resut Cn medii de dependen? sau haotie Cn &re9un !el au tendina
s?9Bi ?leas? le'?turile Bi prieteniile lor ele mai puternie prin intermediul Cmp?rt?Birii
mutuale a durerii, Bi este o parte important? atratamentului s? Cn&ee noi modalit?i de a
rea le'?turi Bi de a se simi aproape de ali oameni. 6e'Andu9se prin intermediul *uuriei
Bi a distraiei poate !i o experien? dule9am?ruie pentru asemenea persoane pentru ?
delanBea)? temeri de pierdere. Pare mult mai !amiliar s? relaione)i prin intermediul
durerii deAt s? permii tr?irea sentimentelor de alm, si'uran? Bi Cnredere. Durerea
pierderii si'uranei Bi almului Cn opil?rie !ae di!iil? Cnrederea Cn ast!el de experiene. E
ne&oie de timp pentru a rel?di eul a!etat Bi pentru a re)ol&a aspete dureroase pAn? la
puntul Cn are o &ia? on!orta*il?, pl?ut? poate !i tolerat?. Psihodrama o!er? un mediu
seuri)ant Cn are aest luru e posi*il. Japitolul 11, $tili)And psihodrama u dependeni
Bi AoAs, adresea)? hestiunile aestui 'rupK
O prota'onist? poate dori s? se pun? pe ea Cns?Bi Cntr9un saun 'ol Cntr9o &arietate
de &Arste 5 a Bi opil, a Bi adolesent, a tAn?r adult 5 orie perioad? din &iaa ei Cn are
simte ne&oia s? se reCntAlneas? pe sine pentru a re)ol&a e&a. Aeasta poate !i, de
62
asemenea, onsiderat luru u opilul interior. O!er? aes unei 'ame lar'i de stadii de
de)&oltare, ast!el CnAt lurul poate !i roit pentru un sta'iu de de)&oltare spei!i Cn are
maturi)area a !ost a!etat? Cntr9un mod ostil. Aeasta o!er? opilului interior o Bans? de a
Cnepe s? trea? prin sta'iile de de)&oltare ratate Bi s? se maturi)e)e. De)&oltarea
Cmpiediat? are ne&oie s? se Cntoar? Bi s? !ie re9lurat?. Da? mut?m lurul u opilul
interior de9a lun'ul sta'iilor de de)&oltare neesare, &om e&ita risul de a supra&alori)a
reuperarea opilului interior eea e ar au)a Cmpotmolirea Cn de)&oltare deAt e&oluia
spre stadiul urm?tor.
Este o di!eren? Cntre a !i a un opil sau a !i opil?ros. $nii oameni au !ost atAt de
a!etai Cn eurile lor de opil adesea ratAnd oportunitatea de a !i opil CnAt este tentant Cn
reuperare s? se piard? Cn <a !i opil= And Cn s!ArBit au ABti'at aesul la opilul interior
reprimat. Cu toii a&em ne&oie s? a&em aes la sinele nostru opil pentru a !i !eriii,
reati&i Bi iu*itori. Iar aesta este sopul !inal al lurului u opilul interior 5 s? retre)im
opilul Cn'heat Bi s? lur?m omplexele pe drumul ?tre maturitate omplet?, ast!el CnAt
opilul interior poate prinde &ia? Bi !i inte'rat Cn adult unde ei sunt Cn si'uran? Bi
disponi*il pentru a se hr?ni reipro.
/ 4/-/6.+4+ C) SI-0,0
%opuri(
de a adue la Cnaintare sinele Cn stadii di!erite8
de a re)ol&a a!aeri nere)ol&ate din treut.
PaBi(
erei mem*rilor 'rupului s?9Bi Cnhid? ohii Bi s? se relaxe)e, Bi apoi s? ia ontat
u un punt din &iaa lor And au a&ut lo shim*?ri ma.ore sau s9a CntAmplat e&a
important. Cereti9le s? heme persoana are au !ost, aeea ?reia i9ar dori s?9i
&or*eas?.
ale'ei o prota'onist? Bi erei9i s? adu? aea persoan? pe sen? Cntr9un saun
'ol.
erei prota'onistei s? in&erse)e rolul Bi s? arate 'rupului um st? Bi um arat?
aea persoan?. Poate Cnepe s? &or*eas? din ael rol sau de unde este ea Cn pre)ent.
erei prota'onistei s? spun? ea e ar &rea s? spun? aelei persoane, din puntul
ei de &edere, mai a&anta.os aum, Btiind ea e Btie aum.
Cnura.ai prota'onistul s? &or*eas? li*er aelei p?ri din el CnsuBi, in&ersAnd
rolurile da? doreBte.
erei prota'onistului s? Cnheie sena Cn orie !el doreBte.
l?sai 'rupului s? Cmp?rt?Beas? prota'onistului ea e au desoperit pentru ei.
63
,ariante(
Aest exeriiu poate !i repetat Cntr9o &arietate de momente puternie la orie
&Arst? din &iaa prota'onistului. Este !olositor Cn terapie indi&idual? sau de 'rup Bi o!er?
oamenilor o ale de a de&eni mai puternii ontatAndu9se pe ei CnBiBi Cn momente ale
&ieii Cn are simeau ne&oia de a se reCntAlni.
*I+,/6 C) / C+.+CT0.ISTICG
%opuri
s? extind? opiunile eului auxiliar
s? redu? sen)aia ? altine&a este de &in?
PaBi
Permite9i prota'onistului s? alea'? una sau mai multe arateristii 5 !urie, re'ret,
ruBine, durere, &ino&?ie, resentiment sau orie doreBte.
erei prota'onistului sZ plase)e aeste arateristii unde se a!lZ ele in relaie u el.
l?sa@i prota'onistul s? le plase)e aBa um doreBte, s? le rela@ione)e unele u
elelalte sau s? le sulpte)e Cn moduri Cn are !i)iali)ea)? / onreti)ea)? semni!ia@ia Bi
impatul lor interior
aum ere@i prota'onistului s? rela@ione)e sau s? &or*eas? u aeste p?r@i ale
sinelui Bi s? in&erse)e rolurile sau s? !oloseas? orie tehni? !olositoare.
aorda@i timp pentru a Cmp?rt?Bi.
,ariante
Poate !i !?ut? Cn luru unu la unu u un saun 'ol. O!er? o oportunitate de explora
Bi a rela@iona sentimente dureroase, reprimate.
0HT0.-+,I=+.0+ P./<,040I
%opuri
%? mute Cn a!ar? autoa*u)ul intern.
%? adu? a!ar? o*ietul interior al a*u)ului pentru a &indearea s? poat? Cnepe.
PaBi
Ale'e@i un prota'onist are pare a se autoa*u)a Cn mod onstant sau deshide@i
ideea de autoale'ere.
Permite@i9i s? se Cn?l)eas? pentru drama sa prin a Cmp?rt?Bi.
Da? sim@i@i ? este extrem de dur u el CnsuBi &eri!ia@i Cmpreun? u el. A@i putea
spune <s? &edem, am Cn@eles *ine7 Dmi spune@i ? este &ina dumnea&oastr?=. Din po)i@ia
64
du*lului pute@i ontinua u e au)i@i ( <nu !a nimi um tre*uie. Nimeni nu !ae e !a eu.
Cea e !a este 'reBit= B.a.m.d.
Da? prota'onistul reunoaBte ? sunte@i pe drumul el *un, ru'a@i9l s? ia aea
parte din el CnsuBi pe are o *ate Bi s? o pun? Cn saun.
Aum sune@i9i s? se muBtruluias? *ine, sau pur Bi simplu du*la@i9l pentru a9l a.uta
s? Cneap?, !olosind toate &oile interioare rude, puniti&e pe are le !oloseBte pentru el
CnsuBi. 6asa@i9l s? se muBtruluias? Cn exterior la !el um o !ae Cn interior.
Dup? e ma.oritatea sentimentelor au !ost eli*erate, lasa@i prota'onistul s? spun?
ultimele lururi pe are ne&oie s? le spun? pentru a Cnhide momentan sena.
Aum lasa@i prota'onistul s? Cmp?rt?Beas? orie Cn le'?tur? u ea e simte a
re)ultat8 sau da? sunte@i Cntr9un 'rup lasa@i 'rupul s? Cmp?rt?Beas? e au desoperit Cn
timp e pri&eau
,ariante
In&ersarea rolului este ad&at? Cn orie moment Cn timpul aestei sene. Ideea este
de a exteriori)a o*ietul interior. %implul at al exteriori)?rii &a due la mutarea lui Cntr9
un lo di!erit. Aeasta poate !i !?ut? de Ate ori e ne&oie pentru a permite lientului
eli*erare Bi pentru a9i da Bansa de a &edea um proesul a*u)ului lurea)? Cn el. Proesul
exteriori)?rii luptei interioare este prin el CnsuBi &inde?tor, atAt prin rele&area
sentimentelor amu!late At Bi prin onBtienti)area Bi dramati)area a eea e se CntAmpl?
Cn ma.oritatea timpului la un ni&el su*til.
SC),PT).+ #+4I,I0I
%ulptarea este o tehni? psihodramati? xel mai adesea utili)at? Cn domeniul
dependen@elor. Clientul ale'e mem*rii ai 'rupului are pot repre)enta persoanele
importante din &ia@a sa, Bi terapeutul asist? lientul Cn rearea <sulpturii !amiliei=.
Aeast? tehni? poate !i extins? Cntr9o experien@? mai omplet? Bi mai !olositoare.
Stadiu 1
$n atom soial al !amiliei de ori'ine J&e)i ap. 0, soiometrie( um !un@ionea)?
psihodramaK, poate !i reat de ?tre !ieare mem*ru al 'rupului Bi, dup? e a !ost omplet
proesat Bi Cmp?rt?Bit, poate ser&i a o hart? intrapsihi? de9a lun'ul proesului
terapeuti. CAnd apar pro*leme Cn timpul tratamentului, poate !i o re!erin@? pentru a trasa
posi*ile ori'ini ale pro*lemei. De asemenea, And lientul are pro*leme u al@i oameni, !ie
Cn 'rup sau Cn &ia@a de )i u )i, terapeutul poate Cntre*a lientul pe ine ar putea
repre)enta aea persoana pentru el Cn atomul s?u soial Bi s? Cnere s? re)ol&e trans!erul
prin Cmp?rt?Bire sau .o de rol.
65
Stadiu 2
Prin intermediul unuia din ele patru proese de sele@ie disutate anterior, o
persoana poate !i aleas? s?9Bi mute atomul soial Cn a@iune J&e)i a@iunea soio'ramei Cn
ap. 0, soiometria( um !un@ionea)? psihodramaK. Permite@i lientului s? se miBte prin Bi
Cn .urul sulpturii de !amilie sim@ind tr?irile e apar And !ae asta. Poate s? solilo&e)e Cn
timp e mer'e Bi poate Cnepe s? &or*eas? u aela de are se simte atras8 ar tre*ui s? i
se permit? s? spun? tot eea e simte ne&oia s? spun? sau nu a putut niiodat? s? spun?,
atuni And se simte atras s? !a? asta, !olosind in&ersarea rolului Bi du*lul oriAnd este
ade&at. El poate ale'e pe ine&a are s? .oae rolul opilului interior sau s?9l Cnlouias?
ast!el CnAt el s? se poat? o*ser&a pe el CnsuBi Cn ontextul !amiliei sale. El poate in&ersa
rolul Cn adrul aestor po)i@ii.
$n ast!el de prim pas ?tre &indearea r?nilor !amiliei de ori'ine &a o!eri de
asemenea o hart? pentru tratamentul urm?tor, so@And Cn e&iden@? unde este neesar
ontinuarea lurului Bi e poate !i impliat Cn luru. Este important s? aorda@i mult timp
pentru a Cmp?rt?Bi dup? lurul u !ieare persoan?. Dmp?rt?Birea nu ar tre*ui s? !ie Cn
!orma !eed9*aN9ului 5 <eea e am &a)ut ? !ai este ...= ar tre*ui s? re)ulte din
identi!iarea personal? u proesul are tomai s9a CntAmplat 5 <eea e am desoperit eu
din propria mea &ia@? a re)ultat a o*ser&?rii Bi partiip?rii Cn lurul u tine este ...=.
Prin intermediul sulpturii psihodramatie a !amiliei le'?turile soiometrie pot !i
aduse la un ni&el onBtient Cn adrul 'rupului, Bi lurul oriui poate a&ea un poten@ial
&inde?tor pentru oriine din 'rup. CAnd mem*rii 'rupului Cmp?rt?Bes drame interne e
au de&enit reale Bi pe are le9au sim@it Cn timpul !a)ei de a@iune a altei persoane, CBi
ompletea)? propria &indeare Bi atharsis. Indi!erent u ine se lurea)? poten@ialul de
atharsis pentru mem*rii 'rupului prin partiipare Bi identi!iare este Cntotdeauna pre)ent.
>uAnd roluri auxiliare permite Cntotdeauna posi*ilitatea miB?rii interioare.
Terapeutul poate Cntre*a <um te9ai sim@it .uAnd rolul7= sau <sim@i ne&oia s? spui e&a e
a r?s?rit din .uarea aestui rol7= Bi a parte a eea e reiese din rol, auxiliarilor ar tre*ui
s? li se permit? s? &or*eas? din rol ast!el CnAt s? Ci poat? da drumul Bi s? se reinte're)e
Cn 'rup a ei CnBiBi. De9a lun'ul timpului, !ieare persoan? poate re&i)ui atomul s?u soial
Bi soio'rama sa a@ional?, Cmp?rt?Bind9o pe !ieare.
Stadiul 3
O dat? e arhitetura de *a)a a <!amiliei interioare= este sta*ilit? pentru
ontinuarea lurului sunt neesare a*ilit?@ile, unoBtin@ele Bi ima'ina@ia terapeutului Bi a
mem*rilor 'rupului. Terapeutul poate ontinua s? lure)e u sulptura a tehni?
psihodramati? entral?, ori s? se extind? ?tre altele. O lar'? &arietate de tehnii
psihodramatie 5 drame lar'i inlu)And mul@i oameni, &i'nette, luru u saune 'oale,
monodrame Bi auto drame 5 &or ontinua s? o!ere &ehiule prin are !oamea de a@iune,
66
tensiunile deshise Bi trans!erurile pot !i explorate Bi re)ol&ate. Rela@iile soiometrie,
identi!i?rile, tran!erurile Bi proie@iile J&e)i ap. 0K din adrul 'rupului &or !i o parte din
aest proes pe m?sur? e !ieare persoan? de&ine a'ent terapeuti pentru el?lalt. Dn
adrul domeniului dependen@elor, u preponderen@? pentru terapie de 'rup Bi suport Cn 14
paBi, este important a terapeutul s? Cn@elea'? nu doar utili)area lurului orientat pe
a@iune dar Bi dinamia sistemului !amilial, Bi um a@ionea)? aeasta Cn 'rup Bi Cn &ia@a
urent? a mem*rilor.
Stadiul 4
Etapa a 29a inlude modi!iare Bi reeduare de omportament de rol ast!el CnAt
lientul s? poat? Cn@ele'e e!etele tr?irii Cntr9un sistem dis!un@ional sau de dependen@?. O
dat? e a Cn&?@at s? identi!ie Bi s? lure)e u traumele sale timpurii Bi s? CBi deplAn'?
pierderile el &a explora Bi pratia noi omportamente, &a Cn&?@a noi roluri, &a !ae noi
le'?turi Bi &a Cnepe s? dep?Beas? treutul. Modelul terapiei de 'rup Bi a lurului Cn 14
paBi &a o!eri un la*orator Cn are s? Cn&e@e Bi s? pratie noi omportamente pe parursul
aestei perioade tran)i@ionale de dep?Bire, Cmp?Andu9se u treutul Bi '?sind semni!ia@i
Cn el. #ormatul psihodramei, terapiei de 'rup, soiometriei Bi terapiei unu la unu sus@ine Bi
promo&ea)? aest proes pe m?sur? e un nou sine se Cnhea'?.
Stadiul !
Pe m?sur? e sinele el &ehi se um*reBte, un nou sine r?sare are on@ine aspete
e apar@in atAt sinelui anterior At Bi elui nou. Pe m?sur? e aeasta se CntAmpl? lien@ii
ABti'? mai departe aes ?tre !iin@a lor interioar? Bi un ni&el mai pro!und de
spontaneitate Bi reati&itate. Noi roluri sunt posi*ile prin are s? se anali)e)e ener'ia Bi
reati&itatea. Este important a lientul s? !ie Cntr9un proes ontinuu de reonstruire a
sinelui Cn paralel u proesul terapeuti de de)asam*lare. Fi da? terapia a !ost
Cnununat? de sues, ei &or de&eni !amiliari u ei CnBiBi Bi &or Cnepe s?9Bi roias? &ie@ile
pentru a orespunde ne&oilor Bi dorin@elor indi&iduale. Ei &or a.un'e s? aepte treutul a
eea e i9a adus unde sunt, Bi nu &or mai dori <s? Cnhid? uBa= treutului pentru ?
reali)ea)? ? Bi9ar Cnhide uBa Cn nas lor CnBile. ,or !i Cn po)i@ia de a !olosi e au Cn&?@at
pentru a se a.uta pe sine Bi pe al@ii, de9a lun'ul &ie@ii de !amilie, prieteniilor, Bi lurului Cn
14 paBi. Joamenii Cn 'rupurile de tipul 14 paBi pot desoperi ? rela@ia u o putere
superioar? a pre)en@? interiori)at? a.ut? la dispari@ia unei sen)a@ii timpurii de separare.
%e pot sim@i pe ei CnBiBi a Bi o9reatori ai &ie@ii lor mpreun? u o putere superioar?K.
%tadiile su*liniate nu sunt neaparat distinte, i se pot suprapune. Ele o!er? doar
un adru 'eneral pentru proesul terapeuti de reuperare Cn timpul ?ruia, And terapia
unu la unu este neesar? pentru a a.uta on@inerea proesului Bi a o!eri o oportunitate de
a re9lura le'?turi timpurii, distorsionate Bi a!etate, ar tre*ui luat? Cn onsiderare.
67
Este important, totuBi, a terapeutul are lurea)? unu la unu s? !ie suporti& Cn
eea e pri&eBte proesul Bi s? a.ute lientul Cn lurul u sentimentele pro!unde Bi on!u)e
are apar pe parurs.
,I-II 60-0.+,0 P0-T.) SI6).+-8+ T0.+P0)TIC+ : I- P.I4), .9-* S; -)
#+CI .;)
Atuni And !olosim tehnii experien@iale pentru a onBtienti)a material psihi Bi
emo@ional inonBtient, exist? un ris semni!iati& a su*itul s? !ie retraumati)at, da? nu
sunt respetate Ate&a re'uli 'enerale spei!ie de si'uran@?. (
-u prescrie material. Terapeu@ii are deid Cnainte Cnotro &or s? dire@ione)e
lien@ii ris? s?9i Cmpin'? dinolo de limitele re)isten@ei eului lor Bi de apaitatea lor
emo@ional?, pentru a a.un'e aolo. Ar tre*ui urmat? onduerea prota'onistului Bi dire@ia
&eri!iat? Cmpreun? u el pe parurs 5 <suntem pe drumul el *un7= sau <asta pare Cn
re'ul? 7= deasemenea terapeutul tre*uie s? !ie dispus s? reunoas? And 'reBeste Bi s?9
Bi a.uste)e a*ordarea pe parurs. Presrierea poate, de asemenea, *loa sentimentele de
a ap?rea Cntr9o manier? spontan?.
-u folosi tehnici psihodramatice de >oc. Da? terapeutul setea)? o sen?
poten@ial puterni? sau Cn!rioB?toare !?r? Btirea Bi impliarea lientului Bi apoi expune
*rus lientul senei omplet pre'?tite, lientul poate intra Cn Bo sau poate !i
retraumati)at. $neori o asemenea CntAmplare poate s? nu !ie &i)i*il?, dar &a a&ea e!ete
de durat?.
.:mBi cu protagonistul deCa lungul lucrului. Ar tre*ui s? !ie un diretor sta*il
are r?mAne Cn ontat u prota'onistul de la ineputul lurului pAn? la s!ArBit. Ca
diretor, hiar da? eBti Cn proximitate !i)i? tre*uie s? !ii, de asemenea, Cn proximitate
psihi? Bi emo@ional? ast!el CnAt lientul s?9@i poat? sim@i pre)en@a Bi suportul.
#olose>te Anlocuitor pentru e(enimente traumatice gra(e. Dn
psihodramati)area e&enimentelor traumatie 'ra&e, preum a*u) sexual preoe, &iol sau
traum? !i)i?, exist? risul a prota'onistul s? !ie retraumati)at. O ale de a minimi)a un
ast!el de poten@ial de ris este de a o!eri prota'onistei op@iunea de a .ua ea Cns?Bi Bi de ai
permite s? o*ser&e Bi s? o9re'i)e)e propria sen? da? doreBte !olosind un auxiliar
pentru a o repre)enta. Adesea Cn a)uri de traum?, unul din ele mai importante
elemente de &indeare este po&estirea traumei Bi a&and pe al@ii Bi pe sine a martori.
Aeste s!ArBituri pot !i mai *ine Cndeplinite prin aest !ormat deAt prin punerea
prota'onistei Cntr9o situa@ie e poate au)a reexperimentarea diret? a traumei.
Prota'onista se poate Cmp?a u sentimente e apar pe m?sur? e este martor Bi pe are
le &er*ali)ea)? ?tre al@ii, Cn timp e este sus@inut? de mem*rii 'rupului Bi de una sau
dou? persoane alese. Aeasta de&ine un &ehiul pentru po&estirea Cntre'ii istorii. De
asemenea permite prota'onistei s? onete)e u extrema ei neputin@? Bi s? de)&olte
68
ompasiune pentru sine a &itim?, eea e9i permite s? Cnheie sinele s?u &itim? Bi s?
trea? peste sentimentele asoiate. Japitolul 14, Trauma, aoper? aest su*iet Cn
detaliuK
+cord: suficient timp pentru Amp:rt:>ire. Dmp?rt?Birea este extrem de
important? pentru si'uran@a emo@ional? a 'rupului. Dmp?rt?Birea nu Cnseamn? !eed9*aN8
mai de'ra*? este expresia ontinuat? a sentimentelor &ulnera*ile le'ate de eea e
a@iunea psihodramati? Bi proesele de 'rup tre)es 3inl?untrul !ie?rei persoane.
#ieare mem*ru al 'rupului ar tre*ui s? ai*? timpul neesar pentru a Cmp?rt?Bi po&estea
sa Bi de a9i !i asultat?, ast!el CnAt durerea sa s? poat? !i on@inut? Bi adus? la *un
s!ArBit. Toat? lumea lurea)? tot timpul Cntr9un 'rup experien@ial( punerea Cn sen? este
oneput? s? adu? la supra!a@? sentimente nu doar pentru prota'onist, i pentru toat?
lumea pre)ent?. Ast!el !un@ionea)? proesul pentru a adue la supra!a@? aspete Bi
sentimente inonBtiente. Atele de Cmp?rt?Bire a@ionea)? a Bi ontainer si'ur pentru
material, ast!el CnAt s? poat? !i @inut Bi &?)ut de a@ii Cn si'uran@?, !?r? e&aluare sau
anali)? la ael moment.
T03-ICI +P./+P0 PSI3/*.+4+TIC0
Tehniile aproape psihodramatie nu impli? a@iunea omplet? a unei psihodrame
lasie desris? mai Cnainte. Ele nu sunt neap?rat entrate pe prota'onist Bi nu Cnear?
s? produ? pe de9a Cntre'ul relitatea mai lar'? a prota'onistului pe sen?, deBi lurea)?
u &ia@a interioar? a !ie?rei persoane, Cntr9un !el aduAnd materie inonBtient? la un ni&el
onBtient pentru explorare suplimentar?. #olosind aeste tehnii, lien@ii pot adresa o
ne&oie sau o dorin@? de a primi sau da e&a e nu a !ost niiodat? o*@inut sau d?ruit,
preum o srisoare pe are au sim@it ? meritau s9o primeas? sau pe are CBi doreau s9o
!i trimis.
Tehniile pseudo9psihodramatie adesea impli? !olosirea de hArtie Bi reion.
Ima'eria diri.at?, redatarea unei srisori, .urnalul, desenul sau pitura pot !i utili)ate, la
!el a orie alt? tehni? emo@ional? ?reia Ci lipseBte a@iunea omplet?. $n atom soial
are nu este pus Cn a@iune Cn !orma unei soio'rame a@ionale poate !i !olosit a o tehni?
pseudo9psihodramati?. Har@ile de !amilie, anali)a de rol, dia'ramele Bi soio'ramele nu
doar Cn?l)es persoana pentru punerea Cn a@iune i sunt prin ele Cnsele o ale de a ur?@i
sistemul interior Bi de a o!eri oportunit?@i de reBtere Bi shim*are.
Aeste tehnii pot !i !oarte de a.utor Cn sesiunile unu la unu Cn timpul ?rora nu sunt
disponi*ili auxiliari pentru lasiul .o de rol. CAnd sunt !olosite Cntr9un 'rup pot !i *uni
lian@i, pe m?sur? e mem*rii 'rupului le !oloses indi&idual Bi apoi Cmp?rt?Bes re)ultatele
Cntre ei. Dntr9un 'rup mare, Cmp?rt?Birea poate a&ea lo Cn diade, triade sau 'rupuri mii,
Cnura.And onexiunea Bi m?rind oe)iunea 'rupului. DeBi aeste tehnii nu ondu
neap?rat ?tre punere Cn a@iune, sunt puternie prin ele Cnsele Bi ar tre*ui !olosite u
69
'ri.? Cntr9o manier? !oarte *ine struturat? Bi !ousat?, Bi ar tre*ui aordat mult timp
pentru a Cmp?rt?Bi eea e r?mAne din el. Con!runtAnd realitatea ui&a pe o *uat? de
hArtie preum Cntr9un atom soial atra'em mult material din sinele emo@ional Bi psihi.
.edactarea unei scrisori
Redatarea unei srisori poate !i !olositoare a tehni? de Cnhidere8 adi?, da?
sentimente multe au ap?rut la mem*rii 'rupului Cn timpul unei sesiuni, atuni ei pot ale'e
persoane ?rora simt ? ar a&ea e&a de spus Bi s? stea Ate&a minute s? srie o
srisoare ?tre aestea 5 nu pentru a le trimite i pentru a le !olosi a eli*erare
terapeuti?. Dup? e au terminat ei pot J1K Cmp?rt?Bi srisorile u 'rupul8 J4K s? !orme)e
perehi sau su*'rupuri Bi s? Cmp?rt?Beas? srisorile Cntre ei8 J0K s? alea'? mem*rii ai
'rupului pentru a .ua persoanele le9au sris srisorile Bi apoi s? le iteas? srisorile sau
s? asulte itirea lor Cn rol in&ersat8 sau J2K s? Cmp?rt?Beas? srisorile u un terapeut Cn
luru unu la unu.
Clien@ii pot de asemenea s? srie srisori pe are ar dori s? le primeas? de la
ine&a. Ei pot dup? aeea J1K s? alea'? mem*rii din 'rup pentru a .ua aele persoane Bi
pentru a experimenta srisorile itite pentru ei8 J4K s? le Cmp?rt?Beas? Cn 'rup8 J0K s? le
Cmp?rt?Beas? Cn perehi sau su*'rupuri8 J2K s? le Cmp?rt?Beas? u terapeutul Cn lurul
unu la unu8 sau J:K s? alea'? al@i mem*ri ai 'rupului pentru a .ua rolul lor CnBile Bi s?
iteas? propriile srisori Cn timp e9i .oa? pe eilal@i.
Redatarea srisorilor Bi itirea lor Cn 'rup o!er? multe oportunit?@i pentru
identi!iare a.utAnd mem*rii s? se &ad? Cn al@i oameni Bi sp?r'And un sentiment al i)ol?rii.
.0*+CT9-* / SC.IS/+.0
%opuri
6urul u sentimente le'ate de alt? persoan? !?r? a implia aea persoan?
6urul u sentimente despre sine Cntr9o manier? struturat?
PaBi
Cere@i partiipan@ilor s? deid? e !el de srisoare s? srie J&e)i &ariante mai .osK
Cere@ile s? Cneap? u <Dra'? ...= Bi s? Cnheie ade&at Bi s? se semne)e
Dnura.a@ii s? srie orie le tree prin minte. Aeast? srisoare nu este pentru a !i
trimis? i pentru a eli*era sentimentele lor. Cel mai *ine este s? srie repede !?r? a se
'Andi la um sun? sau ? ine&a o &a iti. Redatarea srisorilor poate !i o ati&itate de
Cnheiere !olositoare pentru a s!ArBi exprimarea sentimentelor are au !ost stArnite prin
psiho dram?.
,ariante
70
$n partiipant poate srie orie tip de srisoare la are se poate 'Andi oriui
doreBte. Iat? Ate&a omune(
O srisoare de iertare pentru el CnsuBi
O srisoare de iertare ?tre altine&a
O srisoare exprimAnd !uria ?tre ine&a
O srisoare de la ine&a exprimAnd sentimente pe are el doreste a persoana
aeea s? le !i exprimat
O srisoare de la ine&a are l9a r?nit erAndu9i iertare
O srisoare spunAnd ui&a despre o durere
O srisoare ?tre ine&a, exprimAnd dorin@a de reoniliere
O srisoare ?tre ine&a, exprimAnd Cn@ele'erea e&enimentelor prin are aea
persoan? a treut
O srisoare din partea unei persoane, exprimAnd Cn@ele'erea e&enimentelor prin
are a treut partiipantul.
O srisoare de la sinele *olna& ?tre sinele Cns?n?toBit
Aesta este un exeri@iu u nenum?rate utilit?@i(
Poate ontri*ui la Cn!runtarea sentimentelor are sunt prea amenin@?toare, hiar Bi
pentru a &or*i despre ele. $nele persoane pot dori hiar s? dite)e srisoarea da? le este
prea 'reu s? o srie sau hiar doar s? &or*eas? Cn termenii unei srisori.
Este o modalitate seuri)ant? de a soate la i&eal? !uria, de a o exprima Bi de a o
l?sa apoi Cn urm?.
Partiipan@ii pot Cmp?rt?Bi aeste srisori Cn t?ere sau le pot iti u 'las tare,
al?turi de o persoan? seuri)ant?. Aest luru poate !i !?ut Cn diade sau Cn Cntre'ul 'rup.
Cine&a poate ale'e o persoan? pentru a .ua rolul destinatarului srisorii Bi s? o iteas?
sau poate ale'e o persoan? pentru a Ci .ua propriul rol Cn timp e CBi iteBte propria
srisoare J?tre Rsine CnsuBi=K Cn in&ersiune de rol.
O srisoare poate !i !olosit? Bi a un dar pentru propria persoan?, on@inAnd aele
lururi *une are nu au !ost niiodat? spuse.
%rierea srisorii Ci a.ut? pe lien@i s? se apropie de iertare Bi s? trea? mai departe.
6urul u !oto'ra!iile
#oto'ra!iile pot ontri*ui Cn di&erse maniere la Cn?l)irea neesar? de)&?luirii sau
pentru rearea unei sene. Ale'erea lientului repre)int? Cn sine un instrument de
dia'no)?. Dn 'eneral, &a !i &or*a despre o !oto'ra!ie are Ci &or*eBte Cntr9o anumit?
manier?. Re'i)orul poate Cntre*a( RCe are s? C@i transmit? aeast? !oto'ra!ie7 Ce doreBte
s? C@i spun? opilul 5 adolesentul sau adultul 5 din ima'ine7= Apoi prota'onistul poate
in&ersa rolurile Bi poate &or*i a Bi um ar !i persoana din !oto'ra!ie. Re'i)orul poate
Cntre*a de asemenea( RCe doreBti s? Ci spui persoanei din !oto'ra!ie din situa@ia ta din
71
pre)ent7 Ce anume doreBti a ea s? Btie ? Cn@ele'i Cn pre)ent7= Poate !i !olosit Bi un
saun 'ol pentru a repre)enta persoana din ima'ine sau ine&a poate !i distri*uit Cn
respeti&ul rol, putAnd re)ulta ast!el o situa@ie de psihodram?.
O !oto'ra!ie de !amilie poate !i !olosit? Cn mare parte la !el a o soio'ram?
a@ional?. Partiipan@ii pot !i ru'a@i s? .oae di&ersele roluri are sunt Cn ima'ine.
Psihodrama poate !i pus? Cn sen? on!orm po)i@ion?rii din !oto'ra!ie Bi interpretat? a
!iind o*iBnuit?. Da? se !oloseBte o !oto'ra!ie de !amilie, dup? e s9a Cnheiat punerea Cn
sen? Bi toate sentimentele prota'onistului au !ost de)&?luite, exist? Banse destul de
*une pentru restruturare. Re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? remodele)e
!oto'ra!ia aBa um CBi doreBte s? !i !ost, Cntre*Andu9l despre eea e doreBte s? le spun?
persoanelor din aeast? ima'ine Bi despre um se simte pri&ind !oto'ra!ia are arat? aBa
um CBi dorea el s? !i !ost. Da? !oto'ra!ia este a unei alte persoane, re'i)orul Cl poate
Cntre*a pe prota'onist e doreBte s? Ci omunie aelei persoane, !olosind un saun 'ol
sau un interpret pentru rol, iar seneta se poate des!?Bura din ael moment.
Re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? CBi ima'ine)e e simte persoana din
!oto'ra!ie, permi@Andu9i prota'onsitului s? in&erse)e rolurile u persoana din ima'ine.
Re'i)orul Cl poate inter&ie&a pe prota'onist a!lat Cn pielea aelei persoane, pentru a adue
mai mult? lumin? asupra experien@ei pe are prota'onistul a internali)at9o. Da?
!oto'ra!ia este ea a unei ase, re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? p?trund? Cn as?,
s? a.un'? Cn amera sa pre!erat? Bi s? pre)inte pe sen? um arat? amera Bi um se
simte !iind iar?Bi aolo. Da? ale'e o amer? Cn are simte ? are niBte Ra!aeri
neCnheiate=, pentru a re&i)ita amera Bi a Cnheia Ra!aerile=, e ne&oie a prota'onistul
s? desrie amera u At mai multe detalii posi*il. Apoi pot !i inluBi interpre@ii rolurilor 5
sau drama poate !i pur Bi simplu solilo&iul prota'onistului.
#oto'ra!ia poate !i a unei *one, a unei mena.ere sau lur?tor pe lAn'? as? are a
!ost important pentru opil. DeBi aeBtia nu sunt mem*ri ai !amiliei de ori'ine, pot exista
le'?turi !oarte puternie Cntre oamenii are l9au a.utat pe opil s? se simt? mai pu@in
sin'ur Bi de la are opilul a Cn&?@at um s? !ie o persoan?. Este important? sta*ilirea
ontatului real u aeste modele de rol po)iti&e, aduAndu9le Cn pre)ent Bi !olosindu9le Cn
proesul de &indeare, inorporAndu9le a p?rin@i suro'at !olositori sau ompanioni.
%unt importante Bi animalele are apar Cn !oto'ra!ii, CntruAt e posi*il a aestea s?
!i !ost experimentate a Cn'eri protetori, apropia@i de opilul are s9a sim@it uitat8 opilul
s9ar putea s? se !i sim@it Cnso@it mai de'ra*? de animal deAt de ei u are tr?ia. Toate
aeste senarii merit? s? !ie explorate da? adu la lumin? mai mult din persoana real?.
$rmea)? mai .os un exemplu de explorare Cn sris a unei !oto'ra!ii, a r?spuns la
sarina R+?si@i o ima'ine a &oastr? din opil?rie de are &? sim@i@i le'a@i=. Iat? solilo&iul
sris de un *?r*at despre o !oto'ra!ie a sa din opil?rie.
72
Cea mai &ehe !oto'ra!ie este ea a unui *e*eluB. %unt @inut Cn *ra@e de doamna
"u!!in'ton 5 sau este M?tuBa Eunie7 Nu, este doamna "u!!in'ton, eea e Cnseamn? ?
a&eam mai pu@in de Base luni, pentru ? ea a tre*uit s? m? dea M?tuBii Eunie And a
r?mas Cns?rinat?. "?ie@elul se uit? ruiB Bi este aoperit de pete 5 mi9a ap?rut impeti'o
imediat dup? naBtere. $n *e*eluB u ade&?rat atr?'?tor. Poate ? mama lui a&ea toat?
dreptatea s? se uite o dat? la el Bi s? spun? RMai *ine mor=, aBa um mi9a su'erat odat?
un psihiatru lipsit de eti?, u are luram pe !urie Bi stima de sineG
CAnd MarE s9a m?ritat, sora mea &itre'? mai mi? deAt mine u nou? ani, Bi
doamna "u!!in'ton Bi M?tuBa Eunie au !ost pre)ente. Eu a&eam 0: de ani. ,or*eam to@i
trei Bi ele dep?nau amintiri Bi rAdeau. M?tuBa Eunie spune( RD@i mai aminteBti, 6ois, And
mi l9ai dat a&ea IMPETI+O Bi tre*uia s? !ie uns u ulei de m?sline8 iar tu mi9ai spus RAi
'ri.? s? nu9l amestei u sosul pentru salat?T=, Bi am*ele doamne au i)*unit Cn rAs
amintindu9Bi de realitatea lor, Cn timp e *?r*atul pri&ea, meditati&, Cn plus9realitatea sa.
,ucrul cu (isele
Repre)entarea psihodramati? a unui &is poate onreti)a !olosirea interioar? a
sim*olurilor Bi meta!orelor de ?tre prota'onist, !iind ast!el un &ehiul pentru auto9
examinare. O piatr?, un rAu, un demon sau un Cn'er pot !i .uate aBa um au ap?rut, s9au
omportat Bi au intera@ionat Cn &isul prota'onistului. Prin intermediului in&ersiunii de rol
prota'onistul poate intra Cn toate aspetele &isului s?u, dAndu9le 'las, &or*ind, de
exemplu, ca piatra sau ca Cn'erul, &?)And eea e aestea dores s? exprime a entit?@i
sau sim*oluri Bi, prin in&ersiune de rol, experimentAnd eea e aestea dores s? Ci
omunie. 6urul u &isele o!er? o oportunitate pentru sinele reati& de a se de)&?lui Cntr9
o meta!or? artisti?.
%truturarea lurului u &isele este similar? u struturarea ori?rei psihodrame.
Prota'onistul ale'e rolurile auxiliare Bi pre'?teBte sena a de o*iei. DntruAt &isul este o
extensie a lumii interioare a prota'onistului, toate rolurile auxiliare din dramati)area unui
&is sunt de asemenea extensii sau repre)ent?ri ale prota'onistului. Din aest moti&,
pentru prota'onist este uBor s? !a? in&ersiune de rol u oriare dintre elementele din
&isul s?u.
5I+8+ I-T0.I/+.; + PSI3/*.+40I
A iti despre teoria psihodramei Cntr9un manual este u totul alte&a !a@? de a lua
parte u ade&?rat la o dramati)are. $rm?toarele rAnduri repre)int? o oa)ie uni? de a
experimenta o parte din aea putere emo@ional?. Aestea sunt 'Andurile lui CarolEn
CharnoN9AtNinson asupra proesului de punere Cn sen? a psihodramei proprii. Ele
su*linia)? lar &ia@a interioar? a psihodramei Bi pro!un)imea experien@ei prota'onistului.
73
Protagonistul preg2tindu-
se 6n interior pentru propria
po"este
%tAnd aiiGCnerAnd din 'reu s? m? lupt pentru
ontrol, dorind s? ede), dar !?r? a pierde8 a&And Cns?
atAta ne&oie de a renun@a pur Bi simplu. Piioarele
CnruiBate, apul pleat de atAta &in?, atAta ruBine.
In"itarea protagonistului
s2 lucreze. Senza3ia
interioar2 a acestuia de
Cc2l2torie prin timp5
#u' mereu, !u' mereu de $m*re. Mi9ai Cntins
mAnaGo!erindu9mi u *un?&oin@? a.utorul, o!erindu9
mi Cnredere, o!erindu9mi speran@?, Bi u ael mi
e!ort, a un opil Cntin)And mAna dup? mama sa, [i9
am daruit9O u aeptare total? Bi am Cneput s?
?l?torim ?tre un lo unde a&eam atAta ne&oie s?
a.un'.
O amer? are era atAt de Cntuneat?Gum*rele
o*orauGatAt de !ri'GatAt de sin'ur?GatAt de plin? de
durere asuns?, toat? aea durere are nu Cmi era
permis?.
Stabilirea scenei 9i
descrierea persona%elor din
psihodram2
Era Cntuneri Bi numai um*re. Eram aolo u
Copilul meu R?nit8 ar?ta atAt de sin'ur?, tremurAnd
de !ri?.
!omunicare 6n t2cere
6ntre protagonist 9i auxiliarul
pe care l-a ales s2 %oace
rolul mamei saleD acum 6n
in"ersiune de rol
Am pri&it9o pentru a9i o!eri oa)ia de a9Bi da masa
.os, pentru a9Bi l?sa *ra@ele li*ere de 'reutatea
&ino&?@iei, pentru a nu mai sim@i ruBinea de a !i
neiu*it? de aeast? $m*r? numit? Mam? Bi atAt de
r?nit? de T?tiul ei.
Dorin3a protagonistului
de a-l p2stra pe regizor ca
aliat terapeutic
[i9am erut s? nu m? laBi pentru ? aest lo mi9a
!?ut !oarte mult r?u8 inima mea de !eti@? era rupt?,
se sim@ea Cnsp?imAntat? de a !i l?sat? sin'ur? din
nou.
ABa ? am ontinuat s? ?l?torim pe poteile
durerii mele.
Gima'ini Cn mintea mea, amintiri Cn'ropate u
atAta timp Cn urm?. Amintirea omplet? a durerii.
!ontactul total cu
amintirile 9i realitatea
traumatic2
Copilul Cnepea s?9i simt? sup?rarea. Mi9a p?rut
atAt de r?u ? tre*uia s? trea? din nou prin Ate&a
louri Cn'ro)itoare pe parursul aestei lun'i ?l?torii.
Tre*uia s? m? asund Cn aeast? amer?Gm9ai
a.utat s? r?mAn aii, Cn aest lo are Cmi !?ea r?u.
Dar tre*uia s? se CntAmple.
Dorin3a protagonistului Dmi rap? apul de durereGo durere de
74
de Ca i totul 6n 6ntuneric5.
Am 6ncercat s2 acem
6ntocmai a9a cum sim3ea ea
ne"oia s2 ie1 incluz7nd
munca de restructurare
pentru crearea unei
atmosere calde 9i suporti"e.
nesuportatGea Cmi l?sa totdeauna durere... Am @ipat
dup? Cntuneri8 ei au tras draperiile, to@i m? prote.au
Bi ontri*uiau la p?strarea Cntuneriului. A&eam ne&oie
de Cntuneri pentru a m? putea asunde, pentru a Cmi
da &oie s? plAn', pentru ruBinea Bi &ina mea de a
a&ea ne&oie s? !iu pur Bi simplu o !eti@? iu*it? de
Mama ei.
To@i au reat un ui* Cn .urul meuGau reat ?ldur?
Bi @i9am erut iar?Bi s? r?mAi u mine, s? nu plei8 mi9
ai promis ? nu &ei !ae aest luru. Camera Cn are
m? a!lam era atAt de plin? de 'oliiune, atAt de plin?
de durerea despre are nu putusem niiodat? s?
&or*es. Dar aum puteam s? simt e&a di!erit. De
aeast? dat? sim@eam ?ldura are se Cndrepta spre
mine de unde&a din a!ara aestui lo Cntuneat, aest
lo t?ut al larimilor ne&?rsate ale unui opil, al
oBmarurilor nepo&estiteGun lo Cn are nu putea !i
au)it nii un sunet. A&eam 12 ani, 1: ani, hiar trei
sau patru Cn aeast? ?l?torie pe are am !?ut9o, Bi
eram u Ea la !ieare Durere.
!ontactul cu oamenii
reali1 realizarea dieren3ei
6ntre Catunci 9i acolo5 9i Caici
9i acum58Eul auxilar care
aproximeaz2 experien3a
protagonistului.
Am @ipat dup? Ea.
Apoi am &or*it u Mama mea.
I9am spus um m9a r?nitGum m9a !?ut s? m?
simtGam Cntre*at9o de e m? tot p?r?sea.
AtAtea lururi pe are tre*uie s? mi le amintes,
atAtea lururi pe are tre*uie s? le uit.
Dar Mama mi9a arunat Cn !a@? eBeurile,
*lestemAndu9m? din nou. Nu o puteam pri&i, dar Ci
Btiam prea *ine &oeaGCi sim@eam !uria, de)'ustul.
Am urAt9o8 totuBi o parte din mine nu &roia s?
uras?GCn? e pre)ent? &ina Cn mine.
:e"oia protagonistei de
un Eu auxiliar 6mbun2t23it
pentru a-i oeri ceea nu a
primit niciodat2
protagonista e 6ntrebat2
despre ceea ce 9i-ar i dorit
s2 primeasc2 de la mama sa
Tot eea e Cmi doream era s? !iu @inut? Cn *ra@e,
s? !iu iu*it? de o Mam? ast!el CnAt loul aesta are
mi9a !?ut atAt de r?u Cn interior s? dispar?. ,roiam s?
!ie !eriit Copilul meuGs? rAd?, dar tot nu reuBeam s?
o '?ses. Iar atuni And Cnera din 'reu s?
&or*eas? despre sereteGdespre &in?, atuni And
Cn? a&ea ne&oie s? se asund? Cn Cntuneri, ai !ost
75
aolo prote.And9o, d?ruindu9i ?ldur?, alinAndu9m? Cn
timp e m? Cm*r?@iBai, le'?nAndu9m?, mi se p?rea ?
nu m? pot opri din le'?nat din au)a durerii.
To@i protetorii mei Cmi Bopteau u u &oi lare Bi
alde e Copil minunat am !ost, spunAndu9mi ?
meritam s? !iu iu*it?, spun?ndu9mi At de ald? Bi de
dr?'u@? eram.
,oile e tot &eneau din toate p?r@ile au reat atAta
?ldur?G
Foapte de speran@? Cn Cntuneriul meuGiar eu eram
Cn? 'hemuit?, asun)Andu9m?Gdar Cnepeam s? m?
Rdes!a= la !el a Bi opilul are !usesem, a.un'And
Cns? de data aeasta Cntr9o lume ald?.
In"ersiune de rol 6n rolul
mamei1 d2ruindu-9i sie
6ns29i ceea ce a"ea ne"oie
s2 primeasc2 de la rolul
mamei
#oarte Cnet, mi9ai o!erit s? &or*es u Ea, s?9i
spun eea e a&ea ne&oie s? aud?, aBa ?, stAnd Cn
!a@a Copilului meu i9am po&estit despre toate p?r@ile
minunate din interiorul ei 5 toate posi*ilit?@ile,
lururile, &isurile pe are o Mam? tre*uie s? le
d?ruias?.
Atuni And am terminat s? d?ruies aeste lururi
Copilului meu, a ap?rut ea mai mare ne&oie Cn?untrul
meuG
Eul auxiliar 6mbun2t23it O durere teri*il de dule e &ine din dorin@a de a
a&ea o Mam? are s? m? @in? Cn *ra@e.
Cu aest 'And, mi9ai o!erit9o !?r? a mai !i ne&oie
s? &or*es.
Pentru aest moment mi9aB !i dat &ia@a atuni And
m? a!lam Cn Cntuneri.
Aeast? !emeie are a de&enit Mama mea m9a
@inut Cn *ra@eGm9a le'?nat, m9a @inut strAns Bi m9a
alinat.
Embun2t23irea unui Cloc
numit mam251 experien3a
unui mediu con3in2tor1
caracterizat prin accepatre
necondi3ionat2 9i
restructurarea introiec3iei
maternale ostile
Dmi este d?ruit atAt de mult Cn aest moment.
AtAt de mult? ruBine, atAt de mult? &ino&?@ie
disp?rAnd pur Bi simplu, pe m?sur? e aeast? Mam?
CBi iu*eBte !eti@a.
Aeast? !eti@? are aepta de *un?&oie, are
primea ner?*d?toare eea e Ci apar@inea de la *un
Cneput. %im@eam Bi Btiam ? aest luru era al meuG
nu &roiam s? renun@ &reodat? la el8 era atAt de ald,
76
atAt de si'ur, acest loc numit #am2. %? !ii @inut Cn
*ra@e, s? !ii iu*it u ade&?rat, s? @i se &or*eas? atAt
de *lAnd. Ea Cmi spunea At de !rumoas? eram, At se
sim@ea de *ine @inAndu9m? Cn *ra@e, s?rutAndu9mi
apul, mAn'Aindu9mi p?rul u *lAnde@e 5 o ast!el de
*lAnde@e um numai o Mam? C@i poate d?rui.
Fi le'?nAndu9m? Cn tot aest timpGo le'?nare
uBoar?, a pentru un Copil.
Internalizarea unui nou
concept de sine1 acela de a
i bun2 a"usese ne"oie
mai 6nt7i ca mama ei s2 o
considere bun2
Cu&inte de nerostit, sim@indu9m? atAt de *ine, atAt
de minunat, atAt de ald? Bi atAt de Curat?.
De data aeasta eram o !eti@? tare *un?.
De e nu m9ar iu*i Bi nu m9ar @ine Cn *ra@e mama.
Ftiam Bi sim@eam ? niiodat? nu se @inuse la mine
Bi nu !usesem Cm*r?@iBat? Cn aest mod. 6urul aesta
m9a Cntristat. 'Encepe s2 %eleasc2 dup2 ceea ce nu a
a"ut niciodat2K. Am r?mas Cn aest lo atAt At am
putut, apoi a sosit &remea s? ple.
Dar aest dar, aest pri&ile'iu de a!i Cn *ra@ele unei
Mame mi9a dat su!iient? ?ldur? pentru a putea plea
pentru o &reme Jputerea eului auxiliar 6mbun2t23itK.
M9am streurat din poala mameiGm? aBteptai.
En acest caz i-am cerut
protagonistei s2 stea l7ng2
mine pentru etapa
6mp2rt29irii sentimentelor1
astel 6nc7t s2 se simt2 6n
continuare 6n siguran321 dar
9i pentru a-i oeri un loc
securizant din care s2
experimenteze 9i s2 se
reconecteze la grup.
Ai Btiut !?r? s? !ie ne&oie s? &or*es despre !ria
de a*andon. Ai Btiut ? a&eam ne&oie Cn ontinuare de
om!ortul o!erit de apropiere 5 oonul de iu*ire are
!usese reat pentru mine.
Mi9ai dat &oie s? !iu !eti@a speial? are eram,
erAndu9mi s? stau lAn'? tine Cn timp e !ieare CBi
Cmp?rt?Bea sentimentele le'ate de ?l?toria mea, are
de&enise Bi ?l?toria lor.
6arimile mele nu au !ost sin'urele are au ursG
am !?ut aest luru Cmpreun?.
Dmi amintes ? te @ineam de mAn? Bi m? .uam u
inelele tale, sim@indu9m? atAt de Cn si'uran@?, la
?ldur?GatAta *lAnde@e Cn aest lo Cn are se a!la
Copilul meu.
:ou2 con9tientizare a
sinelui. Identiicarea cu
experien3ele altor oameni.
AtAta aeptare din ne&oia de apropiereGdule@ea
inoen@ei totale Cn !a@a nout?@ii a eea e Ci !usese
o!erit.
Cum putea ine&a s? nu O !i &?)ut7
77
Cu !ieare !ra'ment Cmp?rt?Bit, tot mai multe
Cm*r?@iB?ri, tot mai multe larimi pentru eea e
aeast? ?l?torie rease pentru eilal@i.
Odat2 ce 9i-a 6ncheiat
Caacerile neterminate5 cu
mama sa1 a ost 6n stare s2-l
Caib25 pe tat2l s2u.
ABa ? am CneputGCn ele din urm?Gs? Cn&?@ s?
.eles.
Dneputul unei noi ,inde?ri.
Apoi mi9ai permis s?9i &or*es Tat?lui meu.
Era un om de trea*? Bi atAt de *un, u ohii plini
de )Am*ete, Cn&?@Andu9m? multe lururi minunate.
Iar de data aeasta puteam s?9l pri&es Cn ohi.
I9am &?)ut Bi i9am sim@it iu*ireaGam sim@it
&ino&?@ia Cn le'?tur? u durerea mea.
A spus ? Ci pare r?u Bi ? era 'reBit eea e Cmi
!?use.
Ascultarea a ceea ce
a"ea ne"oie s2 aud2 de la
un auxiliar1 pentru a rezol"a
tensiunea deschis2 a lipsei
unei amintiri 6n care s2-9i i
luat r2mas bun de la tat2l
ei.
Mi9a m?rturist Bi pl?erea Bi *uuria lui de a !i Tat?l
meu, de a a&ea un mi Btren'ar.
Cred ? i9am spus ? Btiam ? nu m? r?nise
inten@ionat Bi ? pro*a*il *?use, dar mi9a r?spuns ?
'reBise Bi ? *?utura nu era o su)?.
Mi9a spus ? m? iu*eBte. Nu9mi pot aminti tot e s9
a spus, dar a&eam atAtea sentimente alde Bi *lAnde
Cn timp e &or*eam u el.
Fi am a.uns Cntr9un alt lo, din are puteam plea.
-uarea unei hot2r7ri
interioare prin ac3iunea
psihodramatic2.
ABa ? l9am Cm*r?@iBat Bi i9am spus ? Cl iu*es.
Aeast? !eti@? era ald? Bi t?ut? Bi nu a&ea nii o
pro*lem? Cn a plea.
$e6ntoarcerea la
6mp2rt29ire,integrare
M9am reCntors la to@i aeBti minuna@i prieteni u
are a)i am Cmp?rt?Bit aeast? ?l?torie !antasti?.
Pagina @F( %opul Cn?l)iriiGBi aest text Bi urm?toarele se *a)ea)? pe ursurile @inute de
R. %iroNa, 1H-O91HH4, la Insitute !or %oiometrE din NeM YorN Bi de L. Moreno, 1H--9
1HH1, la "ou'hten Plae, Hi'hland ParN, NeM YorN.
Pagina A?( Re'i)orul ar tre*ui s? lure)eG >. 6. Moreno, &ol I, p.4:-, "eaon, NY( "eaon
House, 1H23
Pagina AA( A.utoarele du*leGL. Moreno, 1HH; Ja se &edea pa'ina :-K.
Pagina AG( In&ersiunea de rol este una dintre ele mai importanteGL. Moreno, Curs, la !el
a la pa'ina :-, o lun? mai tAr)iu.
Pagina AG( R#iul, are r?mAne Cn ontinuare el CnsuBiG= >. 6. Moreno, &ol 1.
78
Pagina ;H( I se ere prota'onistuluiG D. A. Qipper, PsBchotherapB 0hrough !linical $ole
PlaBing1 NeM YorN( "runner9Ma)el, 1H-0, p.1H2.
Pagina ;<( Tehnia o'lin)ii o!er?GL. Moreno, Curs, 4 Iulie, 1HH;.
Pagina ;=( Prota'onsitul poate !i impliatG A. "latner \ A. "latner. +oundation O
PsBchodrama. IistorB1 0heorB and Practice. NeM YorN( %prin'er
Pagina ;@( Psihodrama o!er? un adru seuri)antGMoreno, &ol 1. "eaon, NY( "eaon
House, 1H23.
Pagina ;F( Proesul externali)?riiGR. %iroNa, PsEhodrama Trainin' Institue, NeM YorN
CitE J1H Pest 02
th
%treetK, 1HH-.
Pagina F=( Dn a)urile de traum?G>udith Herman, 0rauma and $eco"erB, NeM YorN( "asi
"ooNs, 1HH0
Pagina FF( #oto'ra!ulG>ohn R. QaMNins, din ursul meu de psihodram? la $ni&ersitatea
NeM YorN, 44 mai, 1HH4.
79
P+.T0+ aCIICa
/C).I,0 *.+4+TIC0
Arta "ie3ii const2 6n a 63i ar2ta m7na.
:u exist2 diploma3ie mai bun2 dec7t candoarea.
Nimi nu este atAt de plitisitor a a !i o*li'at s? men@ii o CnBel?iune.
C.5. ,ucas
Dn interiorul min@ii se a!l? eea e hinduBii numeau samsaras sau impresii mentale,
eea e Platon asem?na u urmele l?sate Cntr9o su*stan@? asem?n?toare u eara Bi eea
e ast?)i numim Rasete &ehi= sau urme mne)ie. Orie experien@? pe are o a&em las?
o urm? Cn noi CnBine. Aeste impresii, urme !ormea)? eea e numim orpul nostru de
experien@?. De !ieare impresie stoat? Cn reier sunt le'ate amintirile noastre sen)oriale
are Cnso@es experien@a Bi rea@iile noastre emo@ionale !a@? de experien@a respeti&?.
CAnd ontat?m orie parte a memoriei, restul ei tinde s? re&in? al?turi de aea parte. E
a Bi um ai smul'e ier*urile de pe !undul unui la 5 odat? e ai apuat de un ap?t, iese
Bi restul.
Exist? multe uBi ale memoriei Cntr9o impresie stoat?. Poate ? un anumit miros
Jstimulare ol!ati&?K, o sen? Jstimulare &i)ual?K un sunet sau un Ante Jstimulare
auditi&?K sau o sen)a@uie tatil? Jstimulare tatil?K ne &or aminti de e&a CntAmplat u
mult? &reme Cn urm?. %in'ur?, aea uB? a memoriei, odat? deshis?, &a deshide alte uBi
Bi mai Cnet sau mai repede, iese la supra!a@? Bi restul amintirii, de&enind disponi*il? Cn
momentul pre)ent. Adesea, da? amintirile sunt importante, le &om tr?i puterni Bi Cn
momentul pre)ent. >ourile dramatie sunt e&enimente psihodramatie mii, struturate
are o!er? o strutur? seuri)ant? prin are materialul inonBtient poate de&eni onBtient.
A@iunea Cn sine de&ine puntul entral, iar aten@ia tuturor este atras? ?tre momentul
pre)ent.
Trans!orm?m Ratuni Bi aolo= Cn Raii Bi aum= And aduem pe sena
psihodramati? plus9realitatea noastr?. Dn timpul terapiei experien@iale ne l?s?m de9o
parte neCnrederile Bi ne impli?m li*eri Cn plus9realitate sau Cn momentul psihodramati.
>ourile dramatie !a disponi*ile metodele de .o de rol orientate ?tre a@iune
unei lar'i &ariet?@i de oameni, Cn di!erite ontexte. >ourile, are pot !i struturate pentru
!ous Bi si'uran@?, se des!?Boar? lar, u un Cneput, un mi.lo Bi un s!ArBit. Dn Partea a9
II9a &e@i '?si .ouri are &i)ea)? !amilia de ori'ine, durerea Bi .alea Bi experien@a
parental?, dar Bi .ouri are pot !i !olosite Cn adre institu@ionale.
-ot: pri(ind imageria ghidat:
80
Atuni And ima'eria 'hidat? este inlus? Cn Cn?l)irea 'rupului Bi Cn .ourile
dramatie, &? &a !i de a.utor stin'erea luminilor Bi punerea unor sunete liniBtitoare sau
mu)i? instrumental?, pentru a rea dispo)i@ia Bi areBte onentrarea. Dnura.a@i9i pe
oameni s? se simt? on!orta*il. Da? &? permite situa@ia, ei pot sta on!orta*il Cn saune
sau se pot Cntinde pe spate pe podea. ,or*i@i u o &oe e'al?, mononton?, su!iient de
tare pentru a !i au)it, dar nu intru)i&?.
Pute@i !olosi ima'eria a Cn?l)ire pentru a@iunea psihodramati? sau a un stimul
pentru a ontata a@inuea Bi a Cmp?rt?Bi sentimentele delanBate de aeasta. Da? se
doreBte, dup? ima'erie partiipan@ii pot !olosi srierea de srisori sau a unor pa'ini de
.urnal. Dnsemnarea Cn .urnal poate @ine de impro&i)a@ie, orie doreBte persoana s? srie,
iar srisoarea poate !i sris? J!?r? nii o inten@ie de a o expediaK ori?rei persoane
semni!iati&e din ima'erie sau ?tre sine din partea ori?rei persoane din ima'erie Jo
srisoare pe are ine&a doreBte s? o primeas?K.
Ima'eria 'hidat? Cn sine poate !i !olosit? Bi Cn sopuri terapeutie. #olosirea ei poate
a.uta la reduerea anxiet?@ii, permi@Andu9i prota'onsitului s?9Bi ima'ine)e o situa@ie
Cnsp?imAnt?toare Bi s? o desen)iti&e)e prin ima'inarea repetat? a situa@iei, !inali)at? u
sues de ?tre prota'onist. O ast!el de ima'erie 'hidat? !oloseBte Rima'ina@ia a mi.lo
de 'rati!iare a dorin@elor, inlusi& a dorin@elor de e&itare a st?rilor dureroase are
ima'inea)? Jdorin@eleK a !iind 'rati!iate=.
Ima'inea de sine a unei persoane este o !orm? de set mental. Persoana are are o
opinie proast? despre sine, de exemplu ine&a are nu reuBeBte niiodat?, se setea)?
?tre o*ser&area Cn mai mare m?sur? a eBeurilor deAt a sueselor. El o*ser&? aele
aspete are Ci Cnt?res ima'inea de sine Bi, re)Andu9se un ratat, in&esteBte pu@in?
ener'ie Cn Cnerarea de a reuBi. 6a !el, ine&a are este optimist pri&ind poten@ialul s?u CBi
&a o*ser&a u rapiditate suesele, iar eBeurile le &a o*ser&a mai 'reu, ne!iind d?rAmat
de un eBe 5 prinipiul de *a)? din spatele multor tehnii de 'Andire po)iti&?.
Dn 'Andirea po)iti&? este esen@ial? sta*ilirea de sopuri Bi apoi ima'inarea atin'erii
aestora. Nu este Cns? numai o pro*lem? de sta*ilire a sopurilor( aeste sopuri tre*uie
&?)ute u ohii min@ii a !iind Cmplinite. Importan@a aestui luru poate !i Cn@eleas? Cn
termenii de set mental. Da? sopul este doar un luru dorit Cn &iitor, atuni setul r?mAne
ne'ati& 5 nu a !ost Cndeplinit 6nc2 5 iar experien@ele &or !i seletate inonBtient pentru a
sus@ine setul. Ima'inarea pe At de puterni? posi*il a Cndeplinirii &isurilor sale Cl setea)?
po)iti& pe indi&id pentru e&enimentele Bi oportunit?@ile are &or sus@ine sopurile.
Cele mai multe sisteme reomand? a ast!el de ima'in?ri s? ai*? lo Cn stare de
relaxare, !ie stAnd liniBtit Bi u!undAndu9te Cntr9o stare de &is, plin? de pae, !ie Cn ael
@inut al nim?nui dintre &e'he Bi somn, noaptea Bi diminea@a 5 st?rile hipna'o'ie Bi
hipnopompie.
81
Pagina G@( E a Bi um ai smul'e ier*urileG C. Phit!ield, Curs, NeM YorN CitE, 44
Ianuarie, 1H-3
Pagina G;( Rima'ina@ia aG= Marshall Edelson, RDe!ense in PsEhoanaliti TheorE(
Computation or #antasE7= !rom Repression and Dissoiation. Editat? de >erome 6isin'er,
$ni&ersitE o! Chia'o Press, 1HH;
82
!
7nc:lzirea Dpreg:tireaE grupului
Ade"2rata c2l2torie de descoperire nu const2
6n a c2uta noi peisa%e1 ci 6n a a"ea noi ochi
C4arcel ProustC
%opul Cn?l)irii este de a9i pune pe mem*rii 'rupului Cn ontat u po&eBtile
proprii, pe are le &or tradue mai apoi Cn sene. Dn?l)irea 'rupului !ae tran)i@ia ?tre
a@iune, l?sAnd a Cnl?turarea neCnrederii s? se reali)e)e treptat, pe m?sur? e plus9
realitatea Jsurplus realitEK a prota'onistului de&ine real? pe sen?. Din ael moment, Ra
Bi um= dispare Bi se trans!orm? Cn Ra=, iar prota'onistul intera@ionea)? u suro'atele a
Bi um ar !i persoane reale. Treutul de&ine pre)ent.
S)<P0.S/-+,IT+T0+ I
%opuri
A lua ontat u di!erite p?r@i ale sinelui.
A lari!ia rela@ia dintre o su*personalitate u alta.
PaBi
To@i partiipan@ii tre*uie s? ai*? reion Bi hArtie.
Partiipan@ii tre*uie s? trea? pe hArtie o list? de patru su*personalit?@i pe are le
onsider? ? !a parte din ei CnBiBi, de exemplu, !uriosul, e!iientul, el are ontrolea)?,
&itima.
Cere@i9le s? dea un nume !ie?rei personalit?@i.
Instru@i9i s? !oloseas? !i'urine pentru a loali)a pe o !oaie mare de hArtie !ieare
personalitate, Cn aeeaBi rela@ie unele u altele Cn are sunt Bi personalit?@ile Cn interiorul
partiipan@ilor.
Ru'a@i9i s? note)e al?turi de !ieare !i'urin? numele aesteia Bi Ate&a u&inte sau
!ra)e desripti&e. Partiipan@ii pot srie oriAt dores despre !ieare su*personalitate are
li se pare mai important?.
Aorda@i timp penru Cmp?rt?Birea la ni&elul 'rupului.
,aria@ii(
Mai multe tehnii Cnrudite u ele psihodramatie pot !i !olosite Cn ontinuarea
aestui exeri@iu.
%rie o srisoare ?tre orie parte a ta, de la Rtine=, apoi Cmp?rt?BeBte9o 'rupului.
83
#? shim* de rol Cn mintea ta u orie aspet al sinelui Bi srie o srisoare de la ael
aspet ?tre sinele real.
#? shim* de rol Cn mintea ta u orie aspet al sinelui Bi experim?9te a aea parte
a sinelui( de exemplu, REu sunt nesi'uran@a Bi euG=
Exprim?9te la persoana a9III9a despre un aspet al sinelui( de exemplu, REa este
!uria Bi eaG=
%rie un poem a re s? ai*? le'?tur? u aest exeri@iu.
%rie o sen? Cn are toate aeste aspete ale sinelui s? intera@ione)e.
S)<P0.S/-+,IT+T0+ II
%opuri
Clar!iarea dinamiii interne.
Reali)area unui dialo' u di&erse p?r@i ale sinelui.
PaBi
Condue@i o surt? Bedin@? de ima'erie 'hidat?, 'hidAndu9i pe oameni CntAi ?tre
relaxare Bi apoi asupra onentr?rii pe propria lor respira@ie. Cere@i9le mem*rilor 'rupului
s?9Bi Cnhid? ohii, s? se relaxe)e, s? p?trund? Cntr9un lo liniBtit, permi@And unui aspet
al lor sau unei su*personalit?@i s? ias? la i&eal?. O su*personalitate poate !i un opil
!urios, o &itim?, un a'resor, un @ap isp?Bitor, un opil r?t?it,et.
%e uita, impreuna u diretorul. Prota'onistul poate in orie moment sa ia loul
oriareia dintre personalitati.
Diretorul ii poate ere prota'onistului sa shim*e rolul u oriare dintre
su*personalitatile are merita sa !ie explorate.
Diretorul poate intre*a prota'onistul despre lumile interioare ale personalitatilor,
utili)and tehnia inter&iului pentru a in&esti'a mai adan eea e este simtit inauntru.
Atuni and atiunea se apropie de s!arsit, ii puteti ere prota'onistului sau !iearui
] ator ^ sa inheie sena u o propo)itie sau doua din perspeti&a rolurilor lor.
Aordati su!iient timp impartasirii experientelor u 'rupul.
,ariatii
Aest exeritiu poate !i de asemenea !aut !olosind saune 'oale pentru a sim*oli)a
toate rolurile si soliitand prota'onistul sa isi shim*e rolul u !ieare su*personalitate.
Poate !i !olosit in lurul unu9la9unu sau in 'rup.
Introducerea copilului interior
O*ieti&e(
$nirea 'rupului
84
Introduerea lurului u opilul interior
Pasi(
Instruiti 'rupul sa se plim*e in .urul amerei
Cereti9le mem*rilor sa isi aminteasa um se simteau atuni and se plim*au pe
and erau opii
Inura.ati9i sa isi aminteasa numele u are erau stri'ati in opilarie si e &roiau
sa !ie and &or reste mari
%puneti mem*rilor 'rupului sa 'aseasa alta persoana, sa impartaseasa aeasta
in!ormatie u ea si apoi sa ineapa din nou sa se plim*e. Repetati aest proes punand
alte intre*ari9 despre manarea pre!erata, .uariile pre!erate, e nu au &rut sa !ie and
&or reste mari s.a.m.d. De !ieare data, a&eti 'ri.a sa isi alea'a o persoana areia sa ii
impartaseasa raspunsul.
Inheiati aii sau treeti la o alta ati&itate, sau ereti mem*rilor sa impartaseasa
'rupului desoperirile lor.
,ariatii(
Mem*rii 'rupului pot ati&a mai multe lururi din opilaria lor, de o natura mai
pro!unda, pe are sa doreasa sa le impartaseasa9 temerile lor, experiente in!riosatoare
sau peni*ile, sentimente pentru un prieten !oarte *un9 sau sa se destainuie ori sa treaa
la o alta !a)a.
Introducerea copilul interior prin tehnica scaunului
O*ieti&e(
Intrarea in ontat u opilul launtri
Impartasirea in!ormatiei u 'rupul
Pasi(
%oliitati partiipantii sa alea'a un saun
%oliitati partiipantii sa stea in spatele saaunului sau lan'a aesta
%puneti ( din rolul de adult, introdueti in 'rup opilul interior si spuneti 'rupului
ate e&a despre el.
#olositi rolul opusului unde este a)ul.
Inheiati sena in orie !el doreste prota'onistul.
,ariatii(
Conduatorul 'rupului ii poate pune o intre*are sau doua persoanei are &or*este
pentru a 'ra*i atiunea sau pentru a o adani. El poate de asemenea sa il soliite pe el
85
are &or*este sa isi shim*e rolul si sa se ase)e e!eti& in saun pentru a &or*i din
perspeti&a opilului interior.
Introducerea propriei persoane din perspecti(a rolului altuia
O*ieti&e(
%a impartasesti lururi personale 'rupului
%a intri in ontat u sentimente le'ate de sine.
Pasi(
%ta*iliti un saun 'ol in 'rup.
%oliitati mem*rii 'rupului sa se 'andeasa la o persoana are le9ar plaea sa ii
introdua in 'rup. Apoi ereti9le sa isi in&erse)e rolurile u aea persoana.
A&eti 'ri.a a prota'onistul sa stea in spatele saunului, !olosind saunul 'ol pentru
a9l repre)enta. Apoi, din rolul shim*at, el se introdue pe sine Jrepre)entat de saunul
'olK, 'rupului. Jde exemplu( ]sunt unhiul lui .aN, *ill, si as &rea sa &i9l pre)int pe .aN si
sa &a spun ate e&a despre el.^K
Conduatorul 'rupului poate soliita prota'onistul sa isi shim*e rolul u el insusi in
saun.
Conduatorul 'rupului ii poate pune intre*ari prota'onistului Jil poate inter&ie&aK in
oriare rol. Cele mai *une sunt intre*arile are presupun raspunsuri surte.
,ariatii(
%him*area rolurilor si inter&ie&area adanes atiunea in aest exeritiu destul de
mult are de&ine o minipsihodrama. Conduatorul 'rupului il poate inloui pe prota'onist
daa aest luru pare sa !ie de a.utor.
*esenarea )mbrei
O*ieti&e(
Aeptarea $m*rei
Construirea unei ima'ini &i)uale a $m*rei
Pasi (
Cereti partiipantilor sa isi ia niste !oi de hartie mari si reioane sau marNere
Instruiti9i dupa um urmea)a ( ] Mai intai, doar ma)'aliti pe o !oaie sau doua de
hartie pentru a &a relaxa si pentru a inlatura en)ura^
Continuati u( ] 6asati a o ima'ine a $m*rei &oastre sa apara pe !oaia de hartie.
Poate !i o shita, o ma)'alitura sau e&a lar9 orie este OQ. $m*ra este o parte a %inelui
86
&ostru pe are &a este 'reu sa o &edeti sau o parte intuneata ori respinsa pe are &reti
sa o asundeti^.
Apoi spuneti9le( ]$itati9&a la ea, si permiteti emotiilor pe are le e&oa sa iasa la
supra!ata^.
In !inal, spuneti( ]notati orie u&ant sau !ra)a are pare desripti& pentru desenul
&ostru^
Aordati timp impartasirii experientelor, in diade sau in 'rupuri mii.
,ariatii(
Puteti !ae exeritiul urmator, $m*ra ta, imediat dupa aesta sau sa !olosesti
desenul pentru a9l pri&i pe masura e !aeti exeritiul $m*ra ta. Daa emer'e mai mult
de o um*ra, este in re'ula. $rmati aeeasi proedura in a)ul !iearui %ine.
)mbra ta
O*ieti&e(
Aduerea la lumina a aelei parti a %inelui are e asunsa
Eli*erarea unei parti din ener'ia are a !ost mo*ili)ata pentru a asunde aeasta
parte opusa a %inelui
Pasi(
Cereti partiipantilor sa 'aseasa hartie si reion
%puneti( ]!ie a !olositi desenul $m*rei sau a lurati doar din ima'inatie, srieti
sau spuneti u &oe tare ad.eti&e sau !ra)e are desriu aeasta parte a &oastra pe are
doriti sa o pastrati asunsa.^
%puneti( ]este posi*il sa doriti sa inludeti nume ale unor persoane are redeti a
pot intruhipa aeste parti asunse ale &oastre sau sa identi!iati situatii in are &a tre)iti
an'renati datorita !aptului a parti asunse ale &oastre au !ost respinse.^
Partiipantii pot impartasi aeste in!ormatii u alta persoana sau u 'rupul.
,ariatii(
Partiipantii pot dori sa lure)e mai mult asupra situatiilor are le reea)a pro*leme
din aest punt de &edere. JAtuni and desoperim a .udeam prea aspru pe ine&a sau
a suntem prea a'resi&i u ine&a si perse&eram in aeasta atitudine, este posi*il a aea
persoana sa intruhipe)e o parte din noi pe are nu dorim sa o reunoastem in noi insine.
"ineinteles, aest luru nu este intotdeauna ade&arat, dar merita exploratK. $m*ra poate
!i repre)entata printr9un saun 'ol sau un auxiliar.
%risoare atre $m*ra mea
O*ieti&e(
Delansarea insi'htului asupra um*rei
Eli*erarea emotiilor le'ate de um*ra
Pasi(
87
Cereti partiipantilor sa 'aseasa hartie si reion.
%puneti( ]din puntul &ostru de &edere, srieti o srisoare adresata um*rei &oastre.
Puteti sa dati un nume um*rei &oastre sau sa &a adresati ei pur si simplu u ]dra'a
um*ra^
Apoi( ]srieti asa um &a &ine, tot e a&eti ne&oie sa spuneti, !ara sa i)elati. Apoi
inheiati si semnati srisoarea^.
Partiipantii pot impartasi srisoarea unei persoane de inredere sau 'rupului.
,ariatii
O ast!el de srisoare poate !i srisa ori de ate ori este ne&oie si pentru oriate
parti ale sinelui. %puneti( ]daa ati purtat emotii ale parintilor sau ale altei persoane9
emotii pe are aestea le9au ne'at si pe are &oi le9ati trait in loul lor9 puteti srie o
srisoare atre aea parte a persoanei are louieste in &oi. Daa exista &reo persoana
asa um ati !i &rut intotdeauna sa de&eniti si &a simtiti mai pre.os tomai pentru a nu ati
reusit niiodata sa !iti la inaltimea aelei peroane ideali)ate, puteti srie o srisoare
adresata aestei introietii. %au daa exista o ima'ine ne'ati&a proietata in &oi u are
nu ati stiut e sa !aeti, dar pe are ati purtat9o u !ria de a nu de&eni reala, puteti srie
o srisoare aelui sine^.
Scrisoare de la )mbra mea
O*ieti&e(
eli*erarea emotiilor aumulate in .urul unor parti ale %inelui internali)ate are nu sunt
neaparat !olositoare
eli*erarea partii ne'ati&e a aelui %ine ast!el inat partile !olositoare sa poata !i inte'rate
Pasi(
Cereti9le partiipantilor sa 'aseasa hartie si reion sau stilou.
%puneti ( ]din perspeti&a oriarei parti din sinele &ostru are are ne&oie sa !ie
eli*erata J&e)i &ariatii din srisoare pentru um*ra meaK, srieti o srisoare. Puteti sa ii
dati un nume um*rei &oastre. Puteti sa ii adresati srisoarea oriui um*ra &oastra are
ne&oie sa ii &or*easa. %rieti tot e a&eti ne&oie sa spuneti, !ara sa i)elati. ^
Cand au terminat, spuneti ( ] onlu)ionati si semnati9&a srisoarea ^
A&eti 'ri.a a partiipantii sa impartaseasa srisoarea u o alta persoana, de
inredere, sau u 'rupul. %au in&itati un prota'onist sa alea'a un auxiliar pentru a.ua
rolul prota'onistului si a9i iti srisoarea aestuia. %au a&eti 'ri.a a prota'onistul sa
alea'a un auxiliar pentru a .ua rolul persoanei areia ii este adresata srisoarea si
permiteti9i prota'onistului sa isi iteasa propria srisoare.
,ariatii(
88
%puneti( ]puteti sa srieti o srisoare din partea oriarei parti din &oi insi&a are
este neinte'rata sau pe are doriti sa o eli*erati. Aeasta poate inlude proietiile
ideali)ate ale unor parti din parinti, proietii ne'ati&e, parti din &oi de are &a temeti sau
parti din &oi are simtiti a sunt in restere.
*ialogul SineC )mbra
O*ieti&e(
Exprimarea um*rei si a persoanei
Cresterea intele'erii dinamiii interioare
Pasi(
%ta*iliti un saun 'ol sau ereti prota'onistului sa alea'a pe ine&a are sa .oae
rolul um*rei sale
%puneti( ]pretinde a um*ra ta sta pe saun. ,or*este9i um*rei tale si spune9i
orie ai ne&oie sa9i spui^.
Puteti de asemenea sa9i ereti prota'onistului sa9si shim*e rolul u um*ra sa si sa
se ase)e pe saun si apoi sa9si &or*easa siesi din perspeti&a rolului um*rei sale.
Proedati ast!el ori de ate ori este de a.utor.
%puneti9i prota'onistului sa inheie sena spunand ultimele lururi pe are simte
ne&oia sa le spuna din perspeti&a !iearui rol
A&eti 'ri.a a prota'onistul sa impartaseasa u o alta persoana sau u 'rupul sau
sa isi note)e in .urnal sa lure)e asupra a eea e a reiesit.
,ariatii(
Aeeasi proedura poate !i urmarita in a)ul oriarui rol interior sau sine asuns.
Poate !i !olositoare a o tehnia de inal)ire pentru a patrunde in roluri interioare sau sel!9
uri ompliate si poate !i !olosita dupa o lun'a perioada de timp, in sensul explorarii.
0liberarea de frustrare si furie
O*ieti&e(
Eli*erarea !rustrarii sau a !uriei intr9o situatie ontrolata, seuri)anta
Despo&ararea prota'onistului de resentimente si !urie adan aumulate de9a lun'ul
timpului
Asi'urarea unui ontext pentru desararea emotiilor distruti&e pentru a aestea
sa nu mai i)*uneasa in &iata reala
Proedura(
6urul u !rustrarea si !uria poate !ae parte din orie psihodrama. $rmariti !irul
prota'onistului si permiteti9i sa isi exprime !rustrarea daa si atuni and aeasta apare.
Cel mai *ine este sa lasati prota'onistul insusi sa isi exprime aeste emotii. Prea multa
presiune din partea re'i)orului il poate !ae sa simta a a esuat daa nu si9a sos toata
89
!rustrarea a!ara si &a ontinua sa si9o intoara in interior. Or, daa el a.un'e sa isi
exprime emotia are poate !i desrisa u sues printr9o explo)ie psihodramatia de
!rustrare, el poate proeda asa pentru a9l satis!ae pe re'i)or si poate sa nu a.un'a la
alte emotii u are este mai important in ael moment sa !ie in ontat.
Daa prota'onistul are multa !rustrare aumulata adan si multe resentimente
onstruite si !urie, ii puteti propune sa !oloseasa o *ataNa Jun *atator moaleK pentru a
e&identia !i)i eea e spune sau sa *ata pernele pentru a9si eli*era !uria. Atuni and
!olosesti o *ataNa, asi'ura9te a esti departe de orie limite !i)ie are ar putea rea &reo
pro*lema.
#rustrarea poate !i eli*erata u sues printr9o &arietate de ai si se poate desara
mai usor deat !uria. Daa !uria este prea adana pentru a o desara in psihodrama, este
ne&oie sa se re&ina asupra ei inet inet de9a lun'ul proesului terapeuti ast!el inat
on!litele are o inon.oara sa !ie solutionate.
*ublarea Sinelui
O*ieti&e(
Inal)irea 'rupului
O*tinerea unei leturi mai oneste asupra puntului unde se a!la !ieare in el insusi
Pasi(
Cereti mem*rilor 'rupului sa stea in spatele saunelor lor
Puneti9le intre*ari9 ]um te simti in 'rup7^ ]e simti despre tine in aest
moment7^ ]e te nelinisteste din e s9ar putea intampla in 'rup7^ ]e astepti de la el7^
Aum, a&eti 'ri.a sa stea in spatele saunelor lor si ereti9le sa !ie du*lurile lor,
adia sa .oae a si um ar !i &oile lor interioare si sa &or*easa asa um nu ar &or*i in
mod o*isnuit.
Ca diretor, ii puteti inter&ie&a sau puteti sa le puneti intre*ari aestora a du*luri,
sau sa ii du*lati.
Dupa e !ieare a a&ut o sansa sa &or*easa a du*lu al sau, ereti9le sa se ase)e
si sa ontinue sa impartaseasa eea e a aparut sau sa puna in sena.
,ariatii (
Aesta poate !i un exeritiu in sine9 unirea 'rupului si adanirea omuniarii9 sau o
inal)ire pentru atiunile &iitoare. Poate !i !olosit, de asemenea, in terapia unu9la9unu a o
ale de a a.un'e la emotii mai pro!unde. In aeasta situatie, terapeutul poate sa
inter&ie&e)e du*lul si sa ii eara lientului sa isi shim*e rolul u el insusi si u du*lul,
daa aest luru pare potri&it. Terapeutul poate, de asemenea, sa !ie du*lul lientului din
orie po)itie.
Inter(entia asupra obstacolelor
90
O*ieti&e(
Con!runtarea u o*staolele din alea spre sues
De*arasarea de mesa.ele &ehi
Pasi(
Cereti partiipantilor sa se in&arta in .urul amerei
Tre*uie a ei sa se plim*e inet si sa permita suedarea oriaror emotii are apar
Cereti partiipantilor sa se in&arta in .urul amerei si sa spuna u &oe tare u&inte
si !ra)e din treutul lor sau mesa.e de la !amilie sau soietate are ii saaie in plim*area
lor
+hidati9i inapoi pentru a re&eni in 'rup si lasati9i sa9si impartaseasa 'andurile
despre um aeste &oi ii impiedia sa mear'a mai departe sau puneti in sena, ale'and
unul sau mai multi oameni pentru a da 'las aestor &oi. #olositi opusul si inter&iul unde
este a)ul.
,ariatii(
Aest exeritiu poate !i !olosit a ] inal)ire ^ pentru ate&a senete sau pentru o
psihodrama. In&artirea poate de asemenea sa !ie !olositoare in sine a o ] inal)ire ^
pentru disutie.
Scurta confruntare
O*ieti&e(
De*loarea emotiilor retinute le'ate de un anume inident
Pro&oarea insi'htului in a)ul !iearui punt de &edere al persoanelor
Resrierea po&estii si exersarea unui omportament alternati&
Pasi(
Cereti partiipantilor sa se 'andeasa la o pro*lema sau la o on!runtare u o alta
persoana, pe are le onsidera di!iile pentru ei si u are ar dori sa lure)e
%ta*iliti doua saune
%puneti persoanei are lurea)a sa !aa o shita a situatiei si sa desrie onis
amandoi oamenii impliati
Cereti partiipantilor sa repuna in sena on!runtarea, repetand e a spus
prota'onistl si apoi shim*and saunul si repliand din perspeti&a eleilalte persoane.
Este posi*il a aestia sa shim*e saunul de mai multe ori de9a lun'ul aestui proes.
Este important a ei sa shim*e saunul de !ieare data.
Cereti !eed*aNul 'rupului si impartasirea u 'rupul.
,ariatii(
Atuni and partiipantul pune in sena situatia, ereti9i sa &a arate lururi despre
el insusi sau despre ealalta persoana impliata in situatie ( ] %him*ati rolurile si arati9
91
mi um ar sta aeasta persoana. Cum isi misa orpul si isi !oloseste mainile7 s.a.m.d.
Aest luru a.uta la pre'atirea persoanei pentru atiune si disutie.
Puteti sa ii o!eriti partiipantului prile.ul a sa se orete)e si sa il lasati sa repete
sena, spunand sau !aand e doreste sa se intample in !ieare rol pentru re)ol&area
on!litului si exersarea omportamentului alternati&.
Introducerea opusului
O*ieti&e(
$nirea mem*rilor 'rupului
Pre'atirea mem*rilor 'rupului pentru a impartasi in!ormatii personale
Impartasirea unor lururi personale u 'rupul
Pasi(
Cereti tuturor mem*rilor 'rupului sa se ridie si sa se plim*e inet in .urul amerei,
inruisandu9se unul u altul
Dupa ate&a minute, ereti mem*rilor sa pri&easa de .ur impre.ur si sa intre in
ontat &i)ual u o persoana pe are o unos mai putin si despre are le9ar plaea sa stie
mai mult.
Cereti9le sa se apropie inet de aea persoana si, in perehe, sa 'aseasa un lo
unde sa se ase)e.
Cereti9le a in ate&a minute sa a!le at mai mult unul despre altul, instruindu9i sa
nu de)&aluie nimi din e nu ar !i on!orta*il sa unoasa tot 'rupul.
6asati9le timp. Aordati in .ur de ini minute !iearei persoane, apoi spuneti9le sa
shim*e rolurile.
Dupa e onsiderati a si9au impartasit destule lururi unul despre altul, instruiti9i
sa !aa shim* de roluri si sa se pre)inte 'rupului pretin)and a sunt partenerii lor. De
exemplu, Mihael si Ellen sunt parteneri 8 ei isi shim*a rolurile ( Mihael .oaa rolul lui
Ellen si se pre)inta 'rupului a !iind Ellen, !olosindu9se de in!ormatiile pe are tomai le9a
a!lat8 apoi Ellen se pre)inta din rolul lui Mihael.
Repetati aest proedeu u !ieare perehe, pana and se pre)inta !ieare.
,ariatii (
Ii puteti pune intre*ari persoanei are &or*este despre persoana pe are o .oaa
sau alti mem*ri ai 'rupului ii pot ere aesteia sa predea sta!eta mai departe pentru
reali)area unitatii 'rupului.
.eprezentarea problemei dupa formatul atomului social
O*ieti&e(
%eletarea unei pro*leme si examinarea &ariatelor aspete ale aesteia
92
+asirea unei &arietati de perspeti&e asupra pro*lemei
Pasi(
Mai inati, ereti partiipantilor sa identi!ie o pro*lema si sa o note)e in apul !oii
de hartie.
#olosind !ormatul atomului soial, ereti9le partiipantilor sa loali)e)e pro*lema pe
!oaia de hartie si apoi pe ei insisi oriunde li se pare potri&it, utili)and sim*olul triun'hiului
pentru *ar*ati, al erului pentru !emei si al patratului pentru pro*lema.
Aum ereti9le sa loali)e)e toate elelalte aspete ale pro*lemei mai aproape sau
mai departe, dupa um este a)ul, !olosind triun'hiul pentru *ar*ati, erul pentru !emei
si patratul pentru aspetele neutre ale pro*lemei si sa numeasa !ieare sim*ol.
In aest punt exista doua optiuni ( aK impartasirea atomului u restul 'rupului,
desriind de e sim*olurile sunt loali)ate aolo unde sunt si e emotii sunt asoiate u
ele, sau *K transpunerea atomului in atiune ale'and ati&a mem*ri ai 'rupului pentru a
.ua ele mai importante aspete ale pro*lemei. Cereti9le sa se ase)e in aeeasi relatie
unul !ata de altul are exista pe !oaia de hartie. Cereti9i prota'onistului sa se plim*e in
.urul oamenilor sau di&erselor aspete ale pro*lemei pana and 'aseste un aspet despre
are simte a poate &or*i 8 apoi ereti9i sa !aa asta. Poate !i !olosit si rolul opusului sau
el al du*lului. Dupa e prota'onistul a &or*it si a !aut shim* de roluri and s9a simtit
pre'atit, el poate sa inheie sena orium doreste.
Orie proedeu se !oloseste, aordati su!iient timp impartasirii u 'rupul.
Dupa e impartasirea este ompleta, le puteti ere partiipantilor sa se 'andeasa
la un luru important pe are l9au in&atat din aest proes si sa il impartaseasa 'rupului.
,ariatii (
Dupa e !ieare persoana a reali)at un atom si l9a proesat intr9una din ele doua
ai, poti sa ii eri sa !aa asta din nou, !ie( aK asa um simte aum a l9a proesat9 poate
a s9a shim*at putin 8 !ie *K asa um i9ar plaea sa !ie sau si9a dorit sa !ie. Apoi ar tre*ui
impartasiti noii atomi.
4omente de bucurie
O*ieti&e(
Intrarea in ontat u emotii plaute din treut
Anorarea *uuriei si !olosirea a *a)a pentru onstruirea experientei &iitoare
Pasi(
Cereti partiipantilor sa 'aseasa reion si hartie
%puneti ( ]Inhideti ohii si e&oati un moment sau un e&eniment are se repeta
din teutul &ostru si are &a !ae sa &a simtiti *ine sau &eseli ^
Ei ar tre*ui sa srie experienta a si um s9ar intampla in pre)ent sau pur si simplu
sa o impartaseasa &er*al, !ara sa o srie. ]%imt lumina soarelui pe !ata mea. Aud
93
pasarile si miros prima&ara in aer. Port aparatorul meu de &ant si ies pe usa din !ata a sa
.o ]QiN the Can^
Cereti sa impartaseasa intrea'a amintire u o persoana de inredere si u 'rupul.
,ariatie(
Pro*lema poate !i struturata a o seneta si .uata psihodramati. In aest a),
are lo transpunerea direta din ima'inatie, in atiune. In terapia reuperati&a, noi a&em
tendinta sa ne onentram pe experiente dureroase. Daa aeast luru este a*solut
neesar pentru insanatosire, este de asemenea ruial sa anoram eea e este *un in
&iata noastra la un ni&el al experientei emotionale aret sa !ie on!orta*il pentru noi si
are sa ne mo*ili)e)e pentru a aepta si a rea mai mult *ine.
Psihodrama corporala
O*ieti&e(
Constienti)area emotiilor somati)ate 8
Exprimarea orporala in maniera psihodramatia
Pasi(
Permiteti mem*rilor 'rupului sa inhida ohii si sa intre in ontat u ei insisi si apoi
sa impartaseasa despre orie parte a orpului are le reea)a dison!ort de orie !el9 'at
inordat, tiuri, o*e)itate, mem*re dureroase s.a.m.d.
Intre*ati daa este ine&a are doreste sa lure)e aeasta pro*lema u 'rupul
Cereti9i aelei persoane sa desrie pe surt e se intampla u o anumita parte a
orpului
Cereti9i sa alea'a pe ine&a are sa sim*oli)e)e aea parte a orpului sau mai
multe parti ale orpului, daa este ne&oie
Daa sunt sim*oli)ate mai multe parti ale orpului, puteti sa ii ereti prota'onistului
sa le ase)e unde simte a tre*uie sau sa le ordone)e din punt de &edere anatomi
Dupa drama, permiteti mem*rilor 'rupului sa !aa shim* de onlu)ii, Jeea e a
reiesit in a)ul !iearuia in urma drameiK
,ariatii(
Atat de multe emotii sunt somati)ate, inat psihodrama orporala o!era un teren
!ertil pentru a a.un'e la emotiile inma'a)inate in orp. Oamenii pot &or*i u o durere de
ap sau u o durere de spate si onstrui psihodrame pe *a)a aestora, numind in exterior
persoane in rolurile are au iesit la i&eala. Este posi*il a ei sa ai*a e&a de spus in
le'atura u o 'reutate exesi&a. Daa in drama apare o anumita persoana din &iata lor,
puteti sa modelati rolul si sa ontinuati sa !aeti aest luru in a)ul oriarui proes de
onstruire a unui persona. important si sa transpuneti intr9o seneta sau psihodrama.
Intelegerea comportamentului non(erbal
94
O*ieti&e(
Constienti)area antitatii de in!ormatie personala exteriori)ata la ni&el non&er*al
$nirea mem*rilor 'rupului
Pasi(
Instruiti mem*rii 'rupului sa se plim*e in .urul amerei
%puneti9le sa remare pe ine&a u are simt a au o le'atura
Expliati a &eti aorda in .ur de )ee minute Jini minute de !ieareK pentru a ei
sa isi o*ser&e unulul altuia omportamentul non&er*al, stran'and at mai multa
in!ormatie posi*il. Apoi &or impartasi u partenerul e au o*ser&at. Aordati !iearui
partener ate&a minute pentru a o*ser&a, apoi ate&a minute pentru a impartasi. Apoi
ereti9le sa !aa shim* pentru a ealalta persoana sa o*ser&e, apoi sa impartaseasa.
In 'rupul mare, lasati9i sa impartaseasa orie au ne&oie din eea e a reiesit in
urma exeritiului.
Comentarii(
Este uimitor e exteriori)ea)a oamenii la ni&el non&er*al. Desi exeritiul poate
parea di!iil, este surprin)ator at sues are and se e!etuea)a. JAest exeritiu este
adaptat dupa un MorNshop reali)at de LerNa MorenoK.
4astile
O*ieti&e(
Desoperirea de atre prota'onist a sensului de a !i anonim, permitandu9i o
exprimare mai alda si mai autentia 8
Conreti)area dispo)itiei si a emotiilor.
Pasi(
Aest .o dramati implia reali)area unei masti pentru a repre)enta un rol pe are
il .oaa !ieare mem*ru al 'rupului. Deideti, a !ailitator, e &reti sa sim*oli)e)e masa9
%inele, Persona, opilul ranit, dependenta, o*ietul dependentei, &itima, autoritatea,
eroul, opilul pierdut, masota sau orie doriti.
Prin ima'erie diri.ata, 'hidati mem*rii 'rupului pentru a 'asi unul dintre aeste
roluri in ei insisi si a intra in aestea.
$rmatorul pas onsta in a reali)a masa. Aest luru poate !i !aut intr9o
&arietetate de moduri. Partiipantii pot !olosi pan)a pentru a onstrui e!eti& masa pe
!ata unei persoane sau ulori, ei pot deupa si desena masa. Poate !i oriat de ornata
sau de simpla. Puteti !olosi inlusi& masti de9a 'ata si sa le ereti mem*rilor 'rupului sa
alea'a una are ii atra'e. Daa proedati ast!el, puteti sari peste pasul 4 si pur si smplu
sa raspanditi pe sena &ariate masti, permitandu9le partiipantilor sa se plim*e printre ele
si sa o alea'a pe ea are ii atra'e.
95
Cand toti mem*rii 'rupului au masti, ereti9le sa se plim*e de .ur impre.urul
amerei pana and &or 'asi un lo unde sa se ase)e.
Cereti9le sa petreaa un timp in !ata mastii, !iind atenti la emotiile are apar.
Dupa e au a&ut la dispo)itie ate&a minute pentru aeasta, ereti9le sa re&ina in
mi.loul 'rupului, !ie de unde stau, !ie desemnandu9si un lo pe sena. Tre*uie sa spuna
ine sunt, sa se desrie pe ei insisi si sa &or*easa din puntul de &edere al rolului
desemnat de masa. ] %unt asa si asa si arat asa pentru aG ^ Totul tre*uie sa !ie la
persoana I si la pre)ent, indi!erent de and s9a intamplat. Diretorul poate du*la pentru a
adani sau a impin'e mai departe atiunea sau poate !olosi un saun 'ol pentru a
repre)enta %inele real daa prota'onitul &rea sa !aa !aa shim* de roluri Jintre el insusi
si masaK.
Permiteti9i !iearei persoane sa &or*easa pe de9a9ntre'ul din perspeti&a
persona.ului pe are9l repre)inta si sa9si aorde su!iient timp pentru a9si depana
emotiile.
Cand toata lumea a lurat asupra persoanei alese, ereti mem*rilor sa
impartaseasa eea a reiesit pentru ei a 'rup. %au puteti sa le ereti sa isi impartaseasa
experienta u o persoana !ata de are s9au simtit el mai aproape, pentru a apoi sa se
intoara in 'rupul mare daa dores si sa ontinue sa impartaseasa.
,ariatii(
In scoli( daa !olositi mastile a exeritiu de inal)ire in soli, ele&ii pot onstrui
mastile la ora de arta. Ei pot primi o tema onstand in srierea unui solilo&iu pentru a
pre'ati introduerea.
+amilia de origine. In eea e pri&este lurul u !amilia de ori'ine, partiipantii pot
!a*ria masti repre)entand unul dintre mem*rii !amiliei sau pe toti si apoi pot !ae shim*
de roluri9 adia pot !i e!eti& ael mem*ru al !amiliei in spatele mastii. In aest a), daa
el &rea sa mear'a mai departe, prota'onistul poate !olosi un saun 'ol sau propria masa
pentru a se repre)enta pe sine. Poate !ae shim* de roluri u saunul 'ol sau u masa,
sau poate sta in spatele saunului atuni and este neesar. El poate du*la orie mem*ru.
#ai multe Sel-uri. Pot !i onstruite mai multe masti pentru a repre)enta di&erse
aspete ale %inelui sau ale altei persoane sau ii puteti ere ui&a sa onstruiasa o masa
pentru a repre)enta %el!ul interior si alta pentru a repre)enta %el!ul exteriori)at, u sopul
de a explora ni&elul disonantei dintre ele doua.
#astile dependentei. Pentru a)urile are implia dependenta9 !ie o dependenta in
urs de reuperare, !ie a)ul unui opil sau al unuia dintre soti J*ar*at sau !emeieK
&itime ale dependentei, oamenii pot onstrui o masa noua sau una puternia si apoi sa
!aa shim* de roluri, a in a)ul mastilor !amiliei de ori'ine.
Stadiile "ietii. Mastile pot repre)enta di!erite stadii ale &ietii. Oamenii are se
on!runta u trans!ormari ma.ore in &iata lor pot 'asi util aest luru pentru a se re&edea
96
pe ei insisi in di&erse stadii de9a lun'ul &ietii lor, u sopul de a 'ra*i proesul de
inhidere a ilului &ietii.
Sinele idealizat. $n lient poate onstrui o masa a %inelui ideali)at, a %inelui de
neatins are il !ae mereu sa se simta mi, sau o masa a parintelui ideali)at, a sotului/
sotiei, a opilului s.a.m.d.
In toate aeste a)uri, tinerea unui .urnal poate !i !olositoare a o ale de a urmari
emotiile are ontinua sa apara. %e poate srie in .urnal la persoana I sau din perspeti&a
altui rol Ja altei persoaneK.
Pa'ina 1;H( PhatIs In The PaEGExeri@iu adaptat dintr9un MorNshop ondus de
Da&id %MinN, NeM >erseE, 1HH1
Pa'ina 112( I! a partiular person in their li&esG R. %iroNa, PsEhodrama Trainin'
Institute, NeM YorN CitE J1H Pest 02th %treetK, 4; ianuarie 1H-3.
Pa'ina 11:( It is ama)in'G L. Moreno, 6eture, Hi'hland ParN, NY, 0 iulie 1H-O
Pa'ina 11:( Deide as a !ailitatorG %haron Pe'sheider9Cruse, Onsite Trenin' and
Consultin', Rapid CitE, %D( 6eture, 1- aprilie, 1HOO
"
#amilia de origine >i %ocurile incon>tiente
+iecare este copilul trecutului s2u.
0dna 6. .ostoI
#ieare dintre noi tr?ieBte Cntr9un sistem !amilial uni, iar Cn adAnul !iin@ei noastre,
ne dorim, Cn 'eneral, s? tr?im Cn ontinuare Cntr9un mediu similar. Da? !amilia noastr? a
!ost una hr?nitoare, atuni am pornit u dreptul Cn &ia@?. Dar, da? sistemul nostru
!amilial a !ost unul distruti&, atuni tre*uie s? '?sim o modalitate de a ieBi din aeast?
situa@ie. O modalitate ar putea !i aeea de a explora e!etele pe are le9a a&ut sistemul
!amilial asupra noastr? Bi e!etele pe are noi, la rAndul nostru, le a&em asupra elorlal@i.
A trans!orma un tat? alooli sau o sor? a*u)i&? Cntr9o pro*lem? este o modalitate uBoar?
de a *loa proesul terapeuti. CAnd Cn@ele'em sistemul 'enerator Cn ansam*lul lui, atuni
eli*er?m presiunea !oali)at? pe unul sau doi mem*rii ai !amiliei Bi Cn ele din urm? de pe
noi CnBine. Este important a aeast? onBtienti)are s? nu !ie prematur?, deoaree nu
!oloseBte la nimi s? a.un'em la !alse p?reri de r?u Bi de !apt, la o e&itare inonBtient? a
unui tra&aliu personal mai pro!und, erut de o ade&?rat? reuperare.
Psihodrama o!er? o modalitate de a Cn@ele'e Bi a lura u sistemul !amilial a9a cum
este el 6ncorporat 9i cum tr2ie9te 6n interiorul psihicului nostru.
DeBi nu a&em la dispo)i@ie distri*u@ia ori'inal? de persona.e u are s? lur?m,
a&em totuBi a*ilitatea de a onreti)a ade&?rul nostru interior Bi de a soate din ne'ura
memoriei, pe sena psihodramati?, !amilia noastr? de ori'ine. %trate'iile de opin' Bi
97
tatiile de!ensi&e pe are le9am de)&oltat opii !iind, pentru a tr?ii Cntr9o as? resim@it?
a ostil?, ies la supra!a@? Cn timpul a@iunii psihodramatie. Odat? e au ieBit la supra!a@?
este mult mai uBor s? le identi!i?m Bi s? Cn@ele'em ast!el de e a !ost neesar s? Cnepem
u ele.
Copii CBi de)&olt? un sens al eului Cntr9o &arietate de moduri. DBi imit? p?rin@ii are
au de.a un eu onstituit. %unt &alori)a@i, iu*i@i Bi au un lo pre@ios Cn sAnul !amiliei. CAnd
un p?rinte este !oarte dependent de o su*stan@? sau de o ati&itate 5 mAnare, ser&iiu,
sex, alool sau dro'uri, de exemplu 5 aeasta Ci *lohea)? o *un? parte din ener'ia !i)i?
Bi emo@ional?. Copii simt asta Bi se simt aliena@i de e&a pe are nu9l pot perepe sau
Cn@ele'e. Ei tr?ies Cntr9un &auum emo@ional, a*andona@i Cntr9un spa@iu !oarte Cn?rat
emo@ional, dar prost de!init. %imt ? p?rin@ii lor nu le sunt pe deplin disponi*ili. Ast!el,
opii introietea)? lipsa de disponi*ilitate a p?rin@ilor a renun@are sau lips? de satis!a@ie
Cn rela@ie u ei Bi se simt ruBina@i de ei CnBiBi. %e Cntrea*? e este Cn nere'ul? u ei.
Pro*lema este ompliat? de !aptul ? p?rin@ii are nu sunt pre)en@i aolo pentru opii lor,
se simt Cn 'eneral &ino&a@i 5 &ino&a@i ? nu au !ost pre)en@i Bi !urioBi sau hiar mAnioBi pe
opii pentru erin@ele lor ontinue. %itua@ia aeasta le reaminteBte p?rin@ilor ina*ilitatea
lor de a !ii pre)en@i Bi reati&ea)? propria lor durere interioar?.
CAnd p?rin@ii se simt !oarte &ino&a@i pentru sentimentele lor de !urie !a@? de proprii
opii, pot Cnera s? se re&anBe)e !a@? de aeBtia printr9un exes de aten@ie. Dntr9o ast!el
de situa@ie, opilul simte ? pierde ontrolul. Pe de9o parte nu pot o*@ine su!iient? aten@ie
atuni And are ne&oie de ea, iar pe de alt? parte, primeBte mult mai mult? deAt &rea,
de !apt, o antitate inon!orta*il? de aten@ie, dup? Ate s9ar p?rea, ieBit? de ni?ieri.
AelaBi omportament din partea opiilor poate produe rea@ii di!erite din partea
p?rin@ilor lor.
Copii au ne&oie Cn perioada de !ormare de !eed*aN9uri onsistente pentru a9Bi
putea onstrui un sens al eului sta*il8 aesta tre*uie onstruit Cnet, pornind din interior.
E ne&oie s? Cn@ele'em e se CntAmpl? Cn mintea unui opil, pentru a putea Cn@ele'e de e
Cn&?@?turile timpurii durea)? o &ia@?. Copii nu 'Andes la !el a adul@ii. Ei tr?ies Cntr9o
lume ma'i? Cn are draperiile de la uB? pot de&eni sta!ii are dansea)? Bi animalele de
.u?rie pot de&eni reale. +Andi@i9&? aum, e de&ine Cn mintea unui opil un p?rinte
alooli sau depresi&. Experien@ele pe are le9au tr?it opii la &Arste timpurii, r?mAn
stoate Cn memoria lor aBa um le9au pereput. CAnd mediul Cn are reBte opilul on@ine
preoup?ri serete, !urie prost Cn@eleas?, anxietate Bi su!erin@? neexprimat?, opilul le
perepe Bi le introietea)? a Bi um ar !i ale sale. El nu are apaitatea inteletual? de a
!olosi 'Andirea a*strat?. Copii CBi perep p?rin@ii a pe propriile lor repre)ent?ri8 aBa um
se simt p?rin@ii lor, aBa se perep opii Bi pe ei CnBiBi. Da? p?rin@ii lor sunt puternii, opii
se simt puternii. Da? p?rin@ii simt ruBine, opii <de&in= aea ruBine. Da? p?rin@ii sunt
pierdu@i, disp?ru@i, opii au pro*leme u autopo)i@ionarea. Dorin@a opiilor de a9Bi &indea
98
p?rin@ii este o Cnerare de auto9&indeare, deoaree la ni&elurile pro!unde, arhaie,
p?rin@ii sunt unul Bi aelaBi luru u opii. Copii se simt una u p?rin@ii lor datorit?
proesului de identi!iare. Ast!el, ine sunt p?rin@ii semni!i? de asemenea Bi ine sunt
opii.
Dmpreun? u inonstan@a disponi*ilit?@ii Bi !eed*aN9urilor primite de la p?rin@i,
interiori)area pro*lemelor nere)ol&ate ale aestora inhi*? opilul Cn desoperirea Bi
onstruirea propriului eu. Moti&ul pentru are sunt !olosite, e&entual prost !olosite,
su*stan@ele Bi ati&it?@ile este aela ? reur'erea la o su*stan@? pentru a shim*a starea
atual?, pare mai pu@in risant? deAt on!runtarea u eea e )ae Cn interior. A mer'e Cn
interior, diret la su!erin@?, la on!u)ie Bi !urie, pare periulos Bi Cnsp?imAnt?tor.
%u*stan@ele Bi ati&it?@ile o!er? o dispo)i@ie alternati&? are este prediti*il? Bi reea)? Cn
timp dependen@?. Ceea e este trist aii, este !aptul ? aest omportament, deBi la
Cneput o!er? o solu@ie9suport pentru su!erin@?, u timpul elimin? eul real, Cnlouindu9l u
unul !als are pare puterni, dar are este ontaminat. Cu At de&ine mai mare eul !als,
u atAt mai insi'ni!iant de&ine eul real. CAnd eul !als CBi pierde sus@inerea, atuni nu mai
exist? nii un eu real are s?9i ia loul 5 &e)i indi&idul MorNaholi are se sinuide And
ade pia@a8 sau mama are !ae depresie And se mut? opilul8 dependentul de alool,
@i'?ri sau mAnare are Cnne*uneBte And nu mai are pro&i)ii.
Conetarea traumei dinolo de ni&elul 'Andirii lexiale, aesAnd !un@iile sim*olie
Bi ima'istie, Ci permite lientului s? tre)eas? Cntrea'a experien@? traumati?, s? o
tr?ias? Cn pre)ent Bi s? se eli*ere)e de ea.
)TI,I=+.0+ +T/4),)I S/CI+,
Atomul soial este o piatr? un'hiular? Cn terapia !amiliei de ori'ine J&e)i Capitolul
0, %oiometria8 Cum !un@ionea)? psihodrama, pentru detalii despre !ormarea atomului
soialK. Dn Bedin@ele de Cneput ale terapiei, Ci pute@i ere lientului s? al?tuias? un atom
soial al !amiliei de ori'ine, pe are s?9l !olosi@i mai apoi Cn demersul terapeuti. De
exemplu, pute@i Cntre*a <Cu ine ai &rea s? disu@i a)i7 Ce sim@i ne&oia s? le spui
oamenilor din atomul t?u7=. %au And o persoan? Cn &ia@a de )i u )i, delanBea)? e&a Cn
lient, Cl pute@i Cntre*a( <Pentru tine, pe ine repre)int? aeast? persoan? Cn atomul t?u7=
Dn timpul proesului terapeuti, pute@i explora Cmpreun? u lientul d9&oastr? Bi al@i
atomi rele&an@i, din perspeti&a adolesentului sau a adultului tAn?r, de exemplu. %au
lientul poate reali)a atomul soial al p?rin@ilor lui Cn momentele ruiale, um ar !ii
momentul naBterii lui, perioade Cn are !amilia treea prin shim*?ri importante, et. $n
lient poate !ae atomul soial al !ra@ilor lui Cn momentele importante din &ia@a sa, aeasta
a.utAndu9l s?9Bi l?r'eas? perspeti&a. A .ua rolul unei persoane are <louieBte 'ratis=
Cn interiorul nostru, ne a.ut? s? lari!i?m situa@ia Bi s? ne di!eren@iem de aea persoan?.
Tehnia atomului soial este atAt de !lexi*il? Bi de aplia*il?, pe At este de a*il terapeutul
99
Cn a o utili)a. Poate !i un instrument !olositor Cn explorarea, din di!erite perspeti&e, a
sistemului ori'inal are a !ost internali)at de lient.
Restul apitolului este dediat .ourilor psihodramatie are surprind marea
&arietate a situa@iilor pre)ente Cn orie sistem !amilial. Citi@i o*ieti&ele Bi aplia@i !ieare
exeri@iu lien@ilor potri&i@i Bi pro*lemelor ade&ate. JPentru in!orma@ii despre proesul
psihodramati Cn !amiliile de aloolii sau dependen@i, &e)i Capitolul 11, $tili)area
Psihodramei Cn dependen@e Bi ACoAsK
SPI.IT), C+S0I
O*ieti&e(
Aduerea la supra!a@? a atmos!erei inonBtiente a !amiliei.
Eli*erarea sentimentelor *loate pro&oate de aea atmos!er?.
Etape
Propune@i lien@ilor o surt? &i)uali)are a atmos!erei din as?. Cere@i mem*rilor
'rupului s? se relaxe)e Bi s? permit? min@ii lor s? se Cntoar? Cn treut, And !amilia lor
era pre)ent?. Ar tre*ui s? Cnere s? &i)uali)e)e !amilia At mai lar posi*il 5 unde se a!l?
Cn as?, um arat?, um este atmos!era Bi aBa mai departe.
Ale'e@i a prota'onist persoana are pare a !ii ea mai Cn?l)it?. Cere@i9i s? alea'?
mem*rii 'rupului are urmea)? s? .oae mem*rii !amiliei, animalele, et, Bi o persoan?
are s? .oae rolul lui. Cere@i9i s? loali)e)e Bi s? po)i@ione)e !ieare mem*ru al !amiliei,
punAndu9l s? stea Cn po)i@ia Bi a&And mimia ea mai repre)entati&? pentru persona.ul
respeti&. Cer@i eurilor auxiliare s? r?mAn? Cn aeste po)i@ii.
Cere@i prota'onistului s? se plim*e Cn .urul sulpturii, s? o pri&eas? Bi s? !ie atent
la eea e9i tree prin minte. Apoi poate Cnepe s? .oae spiritul asei, spunAnd( <Eu sunt
spiritul aestei ase BiG= Aum poate spune orie doreBte s? spun? despre sentimentele
inonBtiente din atmos!er?. Ar putea s? &rea s? stea Cn spatele tuturor, inlusi& al lui Bi s?
du*le)e u eea e se CntAmpl? Cn interiorul lui.
Dnheie sena spunAnd, din rolul de <spirit=, orie simte ? este potri&it.
6?sa@i su!iient timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei u 'rupul.
,aria@ii
Aest exeri@iu poate !i o Cn?l)ire are se poate trans!orma Cntr9o sen? de
psihodram? reali)at? u persona.ele existente sau poate !i un exeri@iu de sine st?t?tor Bi
u disu@iile de la !inal. Poate !i de asemenea reali)at doar u un prota'onist are @ine un
solilo&iu a Bi spirit.
.06),I *0 #+4I,I0
O*ieti&e(
100
ConBtienti)area re'ulilor nesrise ale !amiliei.
Explorarea re'ulilor !amiliale.
Etape
#ieare mem*ru al 'rupului are ne&oi de hArtie Bi de dou? reioane olorate.
Pentru Cn?l)ire, spune@i( <6ua@i9&? un timp pentru a Cnhide ohii Bi a l?sa
amintirile din treut s? ias? la supra!a@?8 de exemplu, sentimente le'ate de !amilie sau
&i)uali)a@i ima'ini ale asei sau ale !amiliei8 ima'ini are sunt importante pentru &oi=.
CAnd partiipan@ii deshid ohii, spune@i <Cu o uloare srie@i re'ulile !amiliale are
erau spuse tare la &oi Cn as?, de exemplu _Nu !olosim niiodat? un lim*a. urAt` sau
_Dntotdeauna ne purt?m a niBte domni sau niBte doamne`.
Continua@i( < Cu o alt? uloare, srie@i re'ulile are erau <su*Cn@elese=, re'ulile are
erau urmate tait de toat? lumea din as? 5 niiodat? spuse, niiodat? Cn?late=.
Ru'a@i9i apoi s? le Cmp?rt?Beas? u o persoan? de Cnredere sau u Cntre' 'rupul.
,aria@ii
Aest exeri@iu poate !i o Cn?l)ire la psihodrama propriu9)is?. Poate !i de asemenea
extins, da? lien@ii dores, prin Cneruirea u o a treia uloare, a re'ulilor dup? are
tr?ies Cn pre)ent Bi are intr? Cn !un@iune Cn rela@iile !amiliale urente sau Cn rela@iile u
prieteni.
40S+0 *)<,0
O*ieti&e(
Rele&area mesa.elor inon'ruente Bi a aBtept?rilor p?rin@ilor.
Clari!iarea mesa.elor de)adaptati&e.
Etape
Mai CntAi, reali)a@i exeri@iul Re'ulile #amiliei
Cere@i partiipan@ilor s? ai*? la CndemAn? reion Bi hArtie.
Cere@i partiipan@ilor s? se re!ere la experien@a din timpul exeri@iului Re'ulile
#amiliale
%pune@i( <Desena@i o ima'ine a &oastr? CnBi&? Bi plasa@i Cn .urul ei !i'urile elorlal@i
mem*rii ai !amiliei &oastre de ori'ine 5 m?tuBi, unhi, *unii, animale 5 toat? lumea pe
are sim@i@i ne&oia s? o inlude@i=.
Dntre*a@i( <Care au !ost aBtept?rile u are a@i resut7= Bi ere@i partiipan@ilor s?
note)e are au !ost re'ulile are au &enit din partea p?rin@ilor, din partea *uniilor sau a
ori?rei alte persoane u autoritate din !amilie.
Continua@i( <%u*linia@i re'ulile pe are am*ii p?rin@i se aBteptau s? le urma@i Cn
&ia@? Bi pe are ei CnBiBi le respetau=.
101
Continua@i( <Aum Cnerui@i re'ulile pe are p?rin@ii sau alte !i'uri autoritare se
aBteptau s? le urma@i, dar pe are ei CnBiBi nu le respetau=.
Ru'a@i partiipan@ii s? Cmp?rt?Beas? in!orma@iile u o persoan? de Cnredere sau
u 'rupul.
Comentarii
#amiliile dis!un@ionale Bi preoupate de ima'inea lor soial?, tind s? ai*? de la
opii lor, expeta@ii pe are ele Cnsele nu le re!let? Cn propriul omportament, iar opiilor
le re&ine sarina de a demonstra lumii ? aeste !amilii sunt Cntr9ade&?r Cn re'ul?.
Exempli!iare este el mai puterni mod de a determina un anumit omportament,
iar opii are imit? inonBtient omportamentul p?rin@ilor, dar ?rora li s9a spus s? se
omporte Cntr9un mod di!erit deAt el &?)ut Bi imitat de la p?rin@ii lor, de&in on!u)i Bi se
simt disonan@i. Adesea, opii o'lindes omportamentul propriu p?rin@ilor, iar apoi p?rin@ii
Cnear? inonBtient s? orete)e la opii lor eea e nu pot &edea sau oreta la ei CnBiBi.
40S+0 #+4I,I+,0 I-C/-FTI0-T0
O*ieti&e(
Clari!iarea mesa.elor, po)iti&e sau ne'ati&e, are sunt preluate din inonBtientul
!amilial.
A !ae aeste mesa.e s? de&in? onBtiente, ast!el CnAt lien@ii s? poat? deide e s?
!a? u ele
Etape
O!eri@i lien@ilor hArtie Bi un reion.
Cere@i9le s? desene)e o simpl? ima'ine sau sim*ol are s?9i repre)inte pe ei CnBiBi 5
sau pot !olosi o po)? a lor de And erau mai tineri.
%pune@i9le( <Dn .urul ima'inii sau deasupra ei, nota@i mesa.ele are erau spuse sau
su*Cn@elese sau are !?eau pur Bi simplu, parte din atmos!er?=.
CAnd au terminat, spune@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, srie@i Cn Ate&a para'ra!e
despre um aeste mesa.e au !ost purtate Cn interiorul &ostru Bi aduse de &oi CnBi&? Cn
&ia@a adult?=.
CAnd au terminat, spune@i( <Dntr9un alt para'ra!, nota@i um rede@i ? au a@ionat
aeste mesa.e inonBtiente Cn &ia@a &oastr? sau um le9a@i transmis altor persoane. Cum
a!etea)? ele modul Cn are Ci perepe@i pe eilal@i oameni Bi !elul Cn are eilal@i &? &?d pe
&oi7=
Dmp?rt?Birea experien@ei u o alt? persoan? sau u 'rupul.
Comentarii
102
Mesa.ele inonBtiente are sunt preluate nedi!eren@iat au o mare putere. Este &or*a
despre ima'inile altor persoane despre ele Cnsele sau despre noi, ima'ini pe are le
aept?m a Bi um ar !i propriul nostru ade&?r. Merit? s? ne aord?m timpul neesar s?
Cn@ele'em aeste mesa.e Bi s? ne eli*er?m de ele.
S0-TI40-T0 J*0 74P.)4)TK
O*ieti&e(
Dn@ele'erea sentimentelor are au !ost respinse, ne'ate de al@i mem*rii ai !amiliei.
Di!eren@ierea Cntre sentimentele proprii lintului Bi aelea preluate de la eilal@i
mem*rii ai !amiliei.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia hArtie Bi e&a de sris.
Mai CntAi, !ae@i exeri@iul preedent, _Mesa.e !amiliale inonBtiente`. #ie ? aest
exeri@iu este !?ut indi&idual sau Cn 'rup, !ae@i Cn?l)irea printr9un exeri@iu de ima'erie
diri.at? pentru a pune lientul Cn ontat u sentimentele pre)ente Cn atmos!era !amilial?.
Cere@i partiipan@ilor s? desene)e ima'ini sau sim*oluri sau s? srie nume
repre)entAnd mem*rii !amiliei, inlusi& pe ei CnBiBi. Cere@i9le s? note)e sentimentele pe
are le a&eau aele persoane, dar pe are le ne'au sau re!u)au s? le tr?ias?.
Cu un alt reion, ere@i9le s? tra'? o linie de la aea persoan? are CBi nea'?
sentimentele, ?tre to@i oamenii are simt e&a pentru ea Jsau au sentimente pentru eaK
Bi apoi s? srie u&Antul are desemnea)? ael sentiment, la !inalul liniei.
Cere@i9le s? Cmp?rt?Beas? experien@a u o persoan? de Cnredere sau u 'rupul.
,aria@ii
CAnd mem*rii puternii ai !amiliei 9 p?rin@ii, de exemplu, nea'? sentimente a ele
de ruBine, !urie, inade&are sau ele le'ate de sex, re!u)And s? le reunoas? deshis !a@?
de ei CnBiBi Bi !a@? de eilal@i, aeste sentimente r?mAn Cn? pre)ente Cn atmos!era
!amilial?. Al@i mem*rii ai !amiliei primes mesa.e on!u)e Bi !?r? s? &rea poart? aeste
mesa.e inonBtiente a Bi um ar !i ale lor. CAnd o persoan? nu CBi asum?
responsa*ilitatea pentru sentimentele sale, alte persoane preiau aele sentimente Bi
responsa*ilitatea pentru ele, a Bi um ar !i ale lor 5 este un aspet al o9dependen@ei.
Dia'ramele are re)ult? Cn urma aestui exeri@iu, lari!i? modul Cn are partiipan@ii
de&in apti&i Cntr9un sistem !amilial dis!un@ional Bi At de di!iil? este sarina separ?rii Bi
a maturi)?rii. Dn primul rAnd este di!iil s? &e)i are sunt sentimentele tale personale.
Apoi, este di!iil s? le separi de e&a e nu po@i loali)a u exatitate. Dntr9un sistem
on!u), este di!iil s? te di!eren@ie)i, s?9@i auto9de!ineBti eul Bi s? te indi&idue)i.
103
)4<.0,0 +SC)-S0 +,0 #+4I,I0I
O*ieti&e(
1.A adue la lumin? dinamia asuns? din interiorul sistemului !amilial.
4. Dn@ele'erea re@elei de le'?turi de)adaptati&e dintre mem*rii !amiliei.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia hArtie Bi e&a de sris
Ru'a@i partiipan@ii s? !a? o shi@? sau orie alt sim*ol &i)ual are simt ? se
potri&eBte pentru !ieare mem*ru al !amiliei.
6An'? sau peste !ieare sim*ol, ru'a@i9i s? note)e u&inte sau !ra)e are s? desrie
um*ra asuns? a !ie?rei persoane, um*r? are are putere Cn atmos!era !amilial?, dar
are este par@ial sau omplet neexprimat?.
Cere@i partiipan@ilor s? !a? Ate&a aran.amente pe !oi di!erite, loali)And propria
lor um*r? Bi pe ele ale elorlal@i mem*rii ai !amiliei. Po)i@ionare tre*uie !?ut? pornind de
la propria um*r? Bi Cmp?r@ind apoi Cn su*'rupurile are exist? Cn interiorul !amiliei, !ie la
un ni&el onBtient, !ie inonBtient.
Partiipan@ii pot !olosi u&inte sau sinta'me pentru a desrie mai *ine rela@iile.
Partiipan@ii pot nota eea e au o*ser&at la ei CnBiBi Cn timpul exeri@iului sau pot
disuta despre aeste dia'rame u o persoan? seuri)ant? sau u 'rupul.
,aria@ii
Asi'ura@i9&? ? partiipan@ii au !?ut exeri@iul u um*ra personal? Cnainte de a
tree la aest exeri@iu. Ar putea s?9Bi doreas? s? trase)e linii Cntre di!eri@i mem*rii, s?
Cneruias? 'rupurile, s? srie u&inte are s? desrie dinamia sau ima'ini are s?
extind? exeri@iul. Tot eea e9i a.ut? este *un. J,e)i Exeri@iul <$m*r?=, Capitolul :,
Dn?l)irea 'rupuluiK.

+,I+-80,0 #+4I,I+,0
O*ieti&e(
Dn@ele'erea modului Cn are este Cmp?r@it sistemul !amilial Bi are sunt alian@ele
partiulare dintre di!eri@i mem*rii
Rele&area modului Cn are aeste alian@e au a!etat mem*rii !amiliei Bi explorarea
modului Cn are li se poate !ae !a@?.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? !a? rost de hArtie Bi reioane.
104
#olosind triun'hiurile pentru a desemna *?r*a@ii Bi erurile pentru a repre)enta
!emeile, ere@i partiipan@ilor s? se .oae Cn plan mental u di!eritele oali@ii !ormate Cntre
mem*rii !amiliei.
%pune@i( <Mai CntAi srie@i onstela@ia Cntre'ii !amilii aBa um &? apare ea Cn plan
mental=.
Dup? e au terminat de !?ut asta, spune@i, <Aum '?si@i toate miro'rupurile are
sim@i@i ? exist? Bi !olosi@i sim*olurile pentru a repre)enta diadele sau triadele are se
!ormea)?. Pute@i !ae asta pe aeeaBi !oaie de hArtie sau pe o alt? !oaie. Etiheta@i
sim*olurile u numele orespun)?toare. Poate &e@i dori s? inlude@i Cn oali@iile &oastre,
mem*ri ai !amiliei extinse sau animale.
Cere@i partiipan@ilor s? Cmp?rt?Beas? u o alt? persoan? sau u 'rupul, moti&ul
pentru are au 'rupat Cn ael mod mem*rii !amiliei lor Bi sentimentele lor &is9a9&is de
!ieare dintre mem*rii !amiliei.
Comentarii
Aest .o poate deshide noi posi*ilit?@i de disu@ie despre alian@ele reent
desoperite Cn interiorul sistemului !amilial Bi are Cn? au impat asupra !amiliei. Pute@i
reali)a o psihodram? pornind de la unul din 'rupuri.
,0C8II,0 *0 5I+8; +,0 #+4I,I0I
O*ieti&e(
Dn@ele'erea aordurilor onBtiente sau inonBtiente !?ute Cn !amilie.
Dn@ele'erea modului Cn are aeste aorduri mai sunt sau nu puse Cn prati?.
Etape
Cere@i !ie?rui partiipant s? ai*? la CndemAn? un reion Bi dou? !oi de hArtie.
Cere@i partiipan@ilor s? Cnhid? ohii Bi s? rememore)e sene din treut, l?sAnd
amintirile s? irule li*er.
%pune@i( <ABa um aeste amintiri irul? prin mintea &oastr?, extra'e@i o onlu)ie
mental? despre eea e a@i Cn&?@at din ele re!eritor la !elul Cn are !un@ionea)? !amilia
&oastr?.=
Apoi spune@i( <Nota@i pe o !oaie de hArtie u&intele sau propo)i@iile are re)um?
Cn&?@?turile din aeea amintire. De exemplu( <Nu &or*i=, <Nu &or*i niiodat? despre
tre*urile !amiliei, u eilal@i.=, <#ii pre'?tit pentru orie=, <I'nor?9@i durerea Bi nu l?sa
nimi s? se &ad?=, <Comport?9te a Bi um ai !i !eriit. Nu ontea)? e sim@i=, <%untem o
!amilie u prinipii, Ci trat?m pe oameni *ine indi!erent da? sunt *uni sau r?i.=
Cere@i partiipan@ilor s? srie <%u*Cn@elese sau inonBtiente= Cn susul unei pa'ini, iar
pe ealalt? pa'in? s? srie <Direte sau onBtiente=.
105
Cere@i9le s? !a? o list? u Cn&?@?turile taite JindireteK pe pa'ina u <%u*Cn@elese
sau inonBtiente=, iar aordurile direte JdeshiseK s? le note)e pe pa'ina ealalt?.
Cere@i9le s? se uite peste ele dou? liste Bi s? su*linie)e aordurile pe are Cn? le
mai urmea)? Bi a)i.
%pune@i( <Nota@i, pe pa'ina potri&it?, situa@iile urente Cn are aeste aorduri se
mani!est? Cn?=.
De aii a&e@i Ate&a op@iuni(
aK. Cu persona.ele ori'inale reali)a@i o psihodrama pornind de la o situa@ie Cn
are un aord a !ost de la Cneput <Cn@eles=8 Ale'e@i orie aord are Cl mo*ili)ea)?
pe prota'onist.
*K. In&ita@i <aordul= respeti& s? ia lo pe un saun li*er Bi &or*i@i u el,
in&ersAnd rolurile dup? um dori@i, sau ale'e@i pe ine&a s? .oae rolul aordului Bi
!ae@i aelaBi luru.
K. #orma@i 'rupuri mai mii sau perehi Bi distri*ui@i listele
dK. %rie@i o srisoare ?tre aordul de la are &re@i s? &? lua@i r?mas *un,
tr?ind aum toate sentimentele u pri&ire la el Bi expliAnd de e a&e@i ne&oie s?9l
l?sa@i s? plee.
Indi!erent de op@iunea aleas?, aloa@i timpul neesar disu@iilor Bi insi'hturilor
ulterioare.
Comentarii
Aest exeri@iu poate !i apliat de asemenea, Cn situa@iile aordurilor sta*ilite la
loul
de mun? sau Cn a)ul aordurilor din !amilia de ori'ine are a@ionea)? Bi la loul de
mun?.
+C/.*).I,0 *I- I-T0.I/.), #+4I,I0I
O*ieti&e(
Clari!iarea aordurilor direte Bi a elor su*Cn@elese dinte mem*rii !amiliei.
Trans!ormarea aordurilor inonBtiente Cn aorduri onBtiente.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia un pix Bi hArtie.
Cere@i9le s? Cmpart? !oaia de hArtie Cn dou?. Dn partea de sus s? srie <Aorduri
Direte=, iar Cn .um?tatea in!erioar?, s? srie <Aorduri %u*Cn@elese=.
%pune@i( <Po)i@iona@i9&? pe !oaia de hArtie aolo unde sim@i@i ? &? este loul,
@inAnd ont de rela@iile pe are le a&e@i u eilal@i. #olosi@i triun'hiuri pentru a sim*oli)a
*?r*a@ii Bi eruri pentru a repre)enta !emeile. Pune@i aeste sim*oluri ast!el CnAt s?
106
ar?ta@i rela@iile dintre mem*rii !amiliei8 srie@i9le numele Cn interiorul sim*olului. %ta*ili@i
shemati aordurile direte Bi pe ele indirete J&e)i !i'ura 3.1K
Disuta@i despre aeste aorduri Bi sentimentele are le Cnso@es u o persoan? de
Cnredere sau u 'rupul. Dnera@i s? &ede@i um aeste aorduri &? in!luen@ea)? Bi
a@ionea)? Bi Cn &ia@a urent?.
,aria@ii
Aordurile inonBtiente are erau !oarte puternie Cn opil?rie pot ontinua s? se
mani!este Bi la maturitate. O !amilie poate a.un'e la onlu)ia ? un opil este el mai
deBtept, iar restul opiilor pot tree prin &ia@? onsiderAndu9se proBti. Mediul !amilial,
oriAt ar !i de restrAns, repre)int? pentru opil Cntrea'a lume. De aeea, rolurile Bi
CnsuBirile pe are opilul le primeBte Cn opil?rie sunt auto9atri*uite Bi Cn &ia@?. Dn !elul
aesta se onstruieBte ima'inea de sine Bi de aeea este important pentru lien@i s?
Cn@elea'? ? modul spei!i Cn are sunt sta*ilite Cn opil?rie aeste aorduri Cntre mem*rii
!amiliei, se &a mani!esta Cntr9un !el sau altul Bi Cn &ia@a adult?. Dup? lari!iarea
aordurilor are au !ost d?un?toare, lien@ii &or dori s? srie noi aorduri adaptati&e Cn
loul elor &ehi 5 aorduri noi are &or a&ea un e!et *ene!i Cn &ia@a urent?. A!irma@iile
pot !i de asemenea, !olosite8 de exemplu, a!irma@ia( < %ora mea este dr?'u@?, iar eu sunt
deBtept= poate !i re!ormulat? ast!el < M? onsider dr?'u@? Cn interiorul meu Bi Cn exterior
Bi Cmi respet atAt propria inteli'en@?, At Bi pe ea a elorlal@i=.
*irecte:
<Ne &om !ii redinioBi unul altuia=. <AmAndoi suntem dr?'u@i Bi deBtep@i=

Indirecte:
<#ieare dintre noi poate s? ai*? o mi? a&entur?= <Tu eBti dr?'u@?, eu sunt deBtept=
#ig. ".1. +corduri familiale directe >i indirecte
*+C; P0.08II +. P)T0+ 5/.<II
mam
a
tat
a
eu sora
107
mam
a
tat
a
eu sora
O*ieti&e
Clari!iarea atmos!erei inonBtiente.
Intrarea Cn ontat u sentimentele sau ati&it?@ile inonBtiente.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia un reion Bi hArtie.
Cere@i9le s? Cnhid? ohii Bi s? se onentre)e Cn interior. %pune@i( <6?sa@i ima'inea
asei din opil?rie s? re&in? Cn mintea &oastr?. 6?sa@i9&? ima'ina@ia s? &? poarte Cntr9o
anumit? amer? a asei p?rinteBti. 6?sa@i9&? uprinBi de orie ima'ine sau sentiment. #i@i
pur Bi simplu aolo.=
%pune@i( <#olosind ima'inea unui perete are poate &or*i, &or*i@i a Bi um a@i !i
ael perete Bi desrie@i eea e se CntAmpl?. Nota@i aeast? desriere pe o !oaie de hArtie.=
Cere@i partiipan@ilor s? Cmp?rt?Beas? eea e au sris u o persoan? de Cnredere
sau u 'rupul.
,aria@ii
Aest exeri@iu poate !i !olosit de mai multe ori, !olosind di!erite amere Bi de
!ieare dat? lientul &a tr?ii o experien@? di!erit?. De asemenea, se poate utili)a aest
exeri@iu, pornind de la amintirea unei situa@ii Cn are lientul onduea o maBin? sau
louia Cntr9o alt? as?. $nele louri p?strea)? amintiri pl?ute Bi on!orta*ile, Cn timp e
altele p?strea)? amintiri ne!eriite Bi traumati)ante. Este la !el de important s? le not?m
pe toate. Da? un o*iet din amer? are e&a de spus, ael o*iet poate !i nominali)at Bi
se poate &or*i despre el. Ideea este de a in&ersa rolul u peretele sau u o*ietul Bi de a
&or*i Cn loul s?u. De asemenea aest exeri@iu poate !i !olosit a prile. de Cn?l)ire,
plasAnd peretele sau o*ietul pe un saun 'ol Bi in&ersAnd rolul u el sau ale'And un alt
partiipant are s? .oae ael rol.
SC.II-* S)<T0HT),
O*ieti&e(
A disuta lururile asunse Bi a pune Cn u&inte atmos!era inonBtient?.
O*@inerea insi'hturilor le'ate de mesa.ele din atmos!er? are au !ost internali)ate
Cn propria personalitate.
Etape
Cere@i partiipan@ilor s? ia un pix Bi hArtie.
%pune@i( <Dnhide@i ohii, relaxa@i9&?, re'la@i9&? respira@ia Bi l?sa@i9&? mintea li*er?.
Ima'ina@i9&? ? Cn mintea &oastr? este o sen? Bi pe sen? se des!?Boar? o pies? Cn are
eea e au !?ut al@ii Cn realitate este !oarte di!erit de eea e &oi sim@ea@i Cn interior. Era
108
o perioad? Cn are sim@ea@i ? eea e este Cn interiorul &ostru nu se sinroni)ea)? u ea
e este Cn exterior, !?Andu9&? s? &? pune@i Cntre*?ri le'ate de propriile &oastre perep@ii,
s? &? sim@i@i i)olat, dep?Bit sau ne*un=.
Continua@i spunAnd( <$ita@i9&? la persona.ele din pies?. Pri&i@i !e@ele Bi postura
orpurilor lor Bi asulta@i eea e spun.=
Continua@i( <$ita@i9&? la &oi, el din pies? Bi permite@i9&? s? sim@i@i eea e este
e&oat aolo.=
Continua@i( < Este o &oe interioar? are Cnear? s? &? spun? e&a. Asulta@i
aeast? &oea Bi !i@i aten@i la eea e &? spune. 6?sa@i &oea s? se !a? au)it?.=
Continua@i( <Pe o !oaie de hArtie, srie@i tot eea e &oea &? spune, !ie ? are, !ie
? nu are &reun sens. %rie@i aBa um &? &ine, !?r? s? &? 'Andi@i da? sun? *ine,
inteli'ent sau oret. Doar nota@i eea e spune &oea.=
Cere@i partiipan@ilor s? Cmp?rt?Beas? eea e au sris u o alt? persoan? de
Cnredere sau u 'rupul.
,aria@ii
Aest exeri@iu poate !i !?ut indi&idual sau Cn timpul unei Bedin@e de 'rup Bi apoi
itit u &oe tare. Ar putea !i de !olos un !ond mu)ial are s? a.ute onentrarea sau
diminuarea luminii Cn amer?. Da? reali)a@i aest exeri@iu a Bi psihodram?, pute@i iti
materialul persona.ului ales Bi s? sim*oli)a@i persoana u un saun 'ol sau s? !ie
interpretat de un eu auxiliar. Apoi pute@i in&ersa rolurile.
SC0-; FI S)<T0HT
O*ieti&e(
ConBtienti)area su*textului unei situa@ii.
Dn@ele'erea mai pro!und? a puterii pe are o au sentimentele reprimate Cn
atmos!era !amilial?.
Etape
1. Cere@i partiipan@ilor s? Cnhid? ohii Bi s? permit? unei situa@ii din treutul lor s?
ias? la supra!a@?8 O situa@ie Cn are s9au sim@it sinda@i Cn interior sau <ne*uni=, o situa@ie
Cn are eea e sim@eau Cn interior, nu p?rea s? se potri&eas? u eea e se CntAmpla Cn
realitatea exterioar?. De exemplu, Cn timpul unei ine t?ute Cn !amilie, s? se !ii omportat
politios Bi dr?'u@, Cn timp e se sim@eau respinBi, neo*ser&a@i sau !urioBi.
4. Ale'e@i un prota'onist Bi ru'a@i9l s? alea'? elelalte persoane are s? !ie
persona.e Cn sena sa.
0. Apoi ere@i prota'onistului s? a.ute partiipan@ii aleBi s? intre Cn rol, desriind
persona.ul Cn Ate&a propo)i@ii sau pre)entAndu9l prin in&ersiune de rol Bi preluarea
109
po)i@iei orporale a persona.ului. Dn timpul des!?Bur?rii senei, ere@i9i prota'onistului s?
&or*eas? u oriine simte ne&oia s? o !a?. are ne&oie. Apoi, ru'a@i prota'onista s?
in&erse)e rolurile u persoana are o interpretea)? pe ea Bi s? spun? &or*ele nerostite
are reies din su*text, aBa um a &?)ut Bi a sim@it ea. Ea ar putea dori, de asemenea,
du*luri pentru ea Cns?Bi Bi pentru rolurile auxiliare are s? soat? la i&eal? sentimentele
inonBtiente din situa@ie.
2. Apoi, prota'onista poate ieBi Cn a!ara senei Bi s? o restruture)e aBa um CBi
doreBte s? !i !ost, sta*ilind rela@iile dintre ea Bi eilal@i, aBa um ar !i pre!erat la momentul
respeti&.
:. Permite@i 'rupului s? Cmp?rt?Beas? prota'onistei eea e au onBtienti)at
despre ei Cn urma &i)ion?rii senei, Bi apoi l?sa@i eurile auxiliare s? ias? din rol.
5aria?ii
Aest exeri@iu poate !i !?ut Cn multe situa@ii Cn are prota'onistul s9a sim@it sla*
JneputiniosK pentru ? nu a !ost Cn stare s? &or*eas?. Ideea este de a da 'las realit?@ii
nerostite are a !ost pre)ent? Bi puterni?, dar nereunosut?. Dn !amiliile dis!un@ionale,
oamenii &?d o realitate u a.utorul ohilor, dar au sentimentul unui alt ade&?r. C?nd ele
dou? realit?@i nu se potri&es, persoana se simte <ne*un?= Bi Cnepe s? se Cndoias? de
propriile perep@ii. Dn !amiliile dis!un@ionale se pune mare aent pe aparen@a *un?8 u
At o !amilie este mai *olna&?, u atAt mai mare este disrepan@a Cntre um apare !amilia
Bi um se simte ea. Prin aest exeri@iu, d?m 'las disrepan@ei Bi ABti'?m Cn@ele'erea a
eea e se CntAmpla Cn ael spa@iu ne*ulos al a!eti&it?@ii.
I-T./I0C8I+ P+.0-T+,;
O*ieti&e(
De a soate la i&eal? introie@ia parental?, sau p?rintele interiori)at.
De a identi!ia puntele heie Cn rela@ia psiholo'i? u p?rintele.
PaBi
Dnepe@i u o surt? sesiune de ima'erie 'hidat? Cn are ru'a@i partiipan@ii s? intre
Cn ontat u e&a le'at de p?rin@ii lor pe are simt ? Cl poart? Cn ei 5 poate &reun aspet
are i9a Cn!rioBat sau i9a !?ut s? se simt? prost Cn &reun !el, sau un aspet are i9a !?ut
s? se simt? *ine.
In&ita@i mem*rii 'rupului s? arate sau s? se poarte a unul din p?rin@i pentru
Ate&a minute. Orie le &ine Cn minte este potri&it.
Dup? e !ieare persoan?, are ale'e aest luru, Bi9a <ar?tat= p?rintele, l?sa@i un
timp pentru Cmp?rt?Birea ori?rei onBtienti)?ri are apare.
In&ita@i mem*rii 'rupului s? repete exeri@iul, da? dores, u aelaBi p?rinte sau
u el?lalt.
110
Apoi ru'aBi 'rupul s? Cmp?rt?Beas? orie onstienti)are are a a&ut lo din aeast?
a doua dramati)are. Ce au retr?it !?And iar exeri@iul7
$nii mem*rii ai 'rupului ar putea dori s? !oloseas? aest exeri@iu a pe o
<Cn?l)ire= pentru o psihodram? despre p?rin@ii lor, ale'And persoane are s?9i
interprete)e pe p?rin@ii lor, sau pot ale'e s?9i interprete)e ei pe p?rin@i Bi s? alea'? pe
altine&a pentru a9i interpreta pe ei CnBiBi sau pe al@ii Cn adrul senei.
,aria@ii
Dn orie moment, aeste mii sene pot de&eni mai lar'i, da? diretorul Bi
prota'onistul dores s? urme)e aeast? ale Bi da? 'rupul este de aord. To@i mem*rii
'rupului &or a&ea *ene!iii pentru ? to@i purt?m Cn noi CnBine aspete ale p?rin@ilor noBtri(
da? ine&a eperimentea)? un p?rinte dur, .ude?tor, de exemplu, el &a interiori)a ael
p?rinte dur, trans!ormAndu9l Cntr9o parte a propriului sistem al sinelui. Dramati)area
introie@iei ne poate o!eri o pri&ire asupra a eea e am interiori)at !ie a o &oe riti?,
!ie a una po)iti&?.
O alt? &aria@ie ar putea !i Cnerarea de a intra Cntr9o situa@ie de &ia@? <a
p?rintele=, pentru a a&ea insi'ht despre um 'AndeBte p?rintele. Aeasta se poate !ae
&er*al sau psihodramati prin !olosirea inter&iului. Doar numi@i situa@ia, pre'?ti@i sena,
sau !olosi@i elelalte tehnii men@ionate mai sus.
PI0.*0.I,0 #+4I,I+,0
O*ieti&e
A intra Cn ontat u eea e !amilia a Cntre' a pierdut.
A identi!ia pierderile pentru a le putea dep?Bi.
PaBi
Ru'a@i partiipan@ii s? ia un reion Bi hArtie.
Dnepe@i u o ima'erie 'hidat? ast!el CnAt partiipan@ii s? intre Cn ontat mai CntAi
u !amiliile lor de ori'ine, iar apoi u aspete Cn le'?tur? u are au a&ut sentimentul
pierderii.
%pune@i( <Pe hArtia &oastr?, l?sa@i &oea din &oi, poate &oea opilului interior, s?
&or*eas?. %rie@i Cn u&inte sau !ra)e eea e ael opil a pierdut.=
Da? este un 'rup, poate &e@i dori s? strutura@i o psihodram? Cn .urul ori?rei din
aeste situa@ii. Odat? u eea e a !ost pierdut, partiipan@ii ar putea dori s? Cmp?rt?Bes?
eea e Bi9ar !i dorit s? !i !ost di!erit Cn opil?ria lor.
Ru'a@i partiipan@ii s? Cmp?rt?Beas? Bi s? des!?Boare u 'rupul sau u terapeutul
toate sentimentele lor.
,aria@ii
111
Da? este &or*a de un 'rup mare Bi nu dori@i s? !ae@i o psihodram?, pute@i s?
!orma@i perehi sau 'rupuri de trei sau patru persoane are s?9Bi Cmp?rt?Beas? dorin@ele,
iar apoi s? se re&in? la 'rupul mare pentru a se ontinua de)&?luirea.
Da? !olosi@i aest .o Cntr9o terapie indi&idual?, des!?Bura@i toate sentimentele
Cmpreun? u lientul. Pute@i de asemenea s? pre'?ti@i saune 'oale pentru a repre)enta
oameni ?rora s? le &or*eas?.
40S+0,0 P/=ITI50
O*ieti&e
A sus@ine eea e este *un din opil?ria ui&a.
A Cn@ele'e multele louri din are poate pro&eni eea e este *un.
PaBi
Ru'a@i partiipan@ii s? se desene)e pe ei CnBiBi opii, Cn orie mod pe are9l simt
expresi& Bi potri&it.
%pune@i( <Da@i9&? &oie s? &? aminti@i mesa.ele po)iti&e pe are le9a@i au)it sau
sim@it despre &oi a persoane tinere.=
%pune@i( <%rie@i aeste mesa.e oriunde pe !oaie. 6An'? mesa., srie@i de la ine
pro&ine mesa.ul, inlusi& de la &oi CnBi&?.=
Dn s!ArBit, <Dmp?rt?Bi@i aeasta u o persoan? de Cnredere sau u 'rupul, sau
ale'e@i .u?tori de roluri are s? spun? aeste mesa.e persoanei Cn orie modalitate
ale'e@i.=
,aria@ii
Cu to@ii am interiori)at mesa.e po)iti&e despre noi CnBine 5 Bi da? este neesar s?
intr?m Cn ontat u mesa.ele ne'ati&e, este la !el de important s? intr?m Cn ontat u
mesa.ele po)iti&e, are !a parte din sinele inonBtient. 6ururile po)iti&e pe are le
sim@im despre noi CnBine sunt o parte &ital? a *un?st?rii personale.
T+,0-T0,0 FI P)T0.I,0 P0.S/-+,0
O*ieti&e(
A reunoaBte Bi a soate la supra!a@? puterile Bi talentele Bi a aepta sentimentele
are iau naBtere atuni And ne on!irm?m alit?@ile po)iti&e.
Asumarea responsa*ilit?@ii pentru alit?@ile po)iti&e Bi a@ionarea asupra lor,
preum Bi onentrarea pe eea e este po)iti&.
PaBi
112
%pune@i( <Cu to@ii a&em alit?@i u are ne mAndrim. $neori ne onentr?m pe eea
e este ne'ati& Bi uit?m alit?@ile po)iti&e pe are le9am moBtenit Bi de)&oltat. %rie@i
unele dintre aele alit?@i deose*ite e onstruies araterul Bi are &9au ondus pAn?
aum Cn &ia@? Bi are &or !i puterea &oastr? pentru shim*are Bi reonstruire Cn &iitor.=
Ru'a@i partiipan@ii s? alea'? orie persoan? din &ia@a lor de la are Bi9ar dori s? !i
primit o srisoare de reunoBtin@? Cn are li se mul@umeBte pentru puterea lor Bi a.utorul
o!erit Bi li se on!irm? alit?@ile po)iti&e. %pune@i9le s? srie aea srisoare ?tre ei CnBiBi,
a Bi And ei ar !i aea persoan?.
Ru'a@i partiipan@ii s? Cmp?rt?Beas? srisoarea lor u 'rupul sau u o persoan? de
Cnredere, sau s? !a? perehi pentru a9Bi Cmp?rt?Bi unul altuia srisorile. Alternati&,
Ru'a@i partiipan@ii s? alea'? o persoan? din 'rup are le9ar pl?ea s? le !i itit srisoarea.
Prota'onistul poate s? alea'? pe ine&a are s?9l interprete)e pe el CnsuBi Cn timp e el
iteBte srisoarea .uAnd rolul auxiliar.
Re&eni@i Cn !ormula de 'rup mare pentru a ontinua de)&?luirile.
,aria@ii
Da? aest exeri@iu este !?ut Cn terapie indi&idual?, srisoarea poate !i Cmp?rt?Bit?
Bi de)&oltat? u terapeutul. Pute@i, de asemenea, strutura o psihodram? u saune 'oale
sau u auxiliari repre)entAnd alit?@ile po)iti&e. Pute@i ru'a partiipan@ii s? se adrese)e
alit?@ii Bi s? shim*e rolurile u ea, &or*ind din rolul alit?@ii.
=0II FI =0I80,0 #+4I,I0I
O*ieti&e(
A '?si o modalitate &esel? pentru a identi!ia e a ideali)at !amilia a Cntre'.
A &edea um idealurile s9au mani!estat Cn &ia@a persoanei.
PaBi
Ru'a@i partiipan@ii s? ia hArtie Bi reioane olorate.
%pune@i( <Dnhide@i ohii Bi aminti@i9&? aele lururi ideali)ate de !amilia &oastr? 9
muna, popularitatea, inteli'en@a, suesul, atletismul, !rumuse@ea, puterea, &itimi)area
permanent?, ratarea Bi aBa mai departe.=
Continua@i( <Aum, !olosind sim*oluri, u&inte sau ulori, repre)enta@i sau desrie@i
)eii Bi )ei@ele din !amilia &oastr?.=
Continua@i( <6An'? eea e a@i sris, Cnera@i s? sta*ili@i ine a !ost <p?str?torul=
!ie?rui ideal 5 a ui a !ost slu.*a s? tr?ias? un ideal partiular sau s? repre)inte interesul
!amiliei CntruhipAnd aeste arateristii. Poate !i o sin'ur? persoan? sau mai multe
pentru !ieare ideal. %rie@i9le numele Cn lourile potri&ite.=
113
Continua@i( <Al?turi, india@i um se simte personalitatea &oastr? Cn rela@ie u
!ieare ideal 5 um a !un@ionat el Cn &ia@a &oastr?7=
Ru'a@i partiipan@ii s? Cmp?rt?Beas? shi@ele Bi sentimentele lor Cn 'rupuri mii sau
Cn perehi 5 sau pute@i de)&olta o psihodram? u oameni sau saune 'oale are s? .oae
di!erite roluri.
,aria@ii
Deseori !amiliile atri*uie !un@ii sau roluri mem*rilor s?i. Dn !amiliile dis!un@ionale,
identit?@ile de&in !ixate, Bi mem*rii a.un' s? se simt? peste m?sur? de Cndrept?@i@i pentru
unele alit?@i Bi !?r? dreptul de a a&ea altele. #amiliei Ci lipseBte !luiditatea de a intra Bi ieBi
din sene Bi roluri Cntr9un mod natural. Cum mem*rii !amiliei Cnear? s? p?stre)e
sta*ilitatea, lururile de&in !ixate.
).-+,), =0I,/. FI =0I80,/.
O*ieti&e(
A Cn@ele'e um au !ost tr?ite ?ile !amiliei.
A shim*a rolurile u mem*rii altei !amilii Cntr9un mod pl?ut Bi interesant.
PaBi
Ru'a@i partiipan@ii mai CntAi s? !a? exeri@iul anterior al )eilor Bi )ei@elor.
Ru'a@i9i s? srie un artiol de .urnal din puntul de &edere al !ie?rui )eu Bi !ie?rei
)ei@e. %? srie la persoana CntAi Bi s? se distre)e( de exemplu, <Eu sunt Lei@a #rumuse@ii Bi
tr?ies Cn &isele lui %usie. Ea m? &enerea)? Cn ma'a)ine, oa!uri, tunsori, Bi aBa mai
departe.=
Partiipan@ii pot s? Cmp?rt?Beas? aestea Cn perehi, 'rupuri mii, sau Cn 'rupul
mare, da? dores.
,aria@ii
#ieare partiipant poate s? alea'? o )ei@? ?reia s?9i !a? portretul. Ea ar putea s?
se pre)inte 'rupului Cn orie modalitate. Ea ar putea s? !oloseas? saunul 'ol are s? o
repre)inte pe ea Cns?Bi Bi s? se pre)inte 'rupului din rolul )ei@ei, stAnd Cn spatele saunului
Bi &or*ind despre um rela@ionea)? ea u <persoana= de pe saun. Apoi rolurile pot !i
in&ersate.
PSI3/*.+4+ P;.I-T0,)I
O*ieti&e(
114
Dn@ele'erea &ie@ii p?rin@ilor Bi Cmp?area emo@ional? prin .uarea &ia@ii aestora.
Intrarea Cn ontat u arateristiile inter'enera@ionale transmise Bi interiori)ate
de la p?rinte la opil.
PaBi
Ru'a@i partiipan@ii s? in&ite 'rupul s?9Bi Cmp?rt?Beas? sentimentele despre &ia@a
p?rin@ilor lor, ale'And e&a pe are ei Cl onsider? mai ales dureros. Ru'a@ii s?
onBtienti)e)e um se simt a !iind tre*urile neterminate ale p?rin@ilor, Bi s? identi!ie
niBte p?r@i ale aestor tre*uri neterminate are i9au a!etat Cn mod deose*it 5 !ie pentru
? poart? u ei o durere a p?rin@ilor, !ie pentru ? au interiori)at un aspet al araterului
p?rin@ilor. Pute@i s? !olosi@i exeri@iul Introie@ia Parental? a Cn?l)ire.
Ru'a@i partiipan@ii s? in&ite un mem*ru al 'rupului are se simte pre'?tit s?
alea'? pe ine&a are s?9l .oae pe el CnsuBi Jsau s? !oloseas? saunul 'olK, Cn timp e el
are rolul p?rintelui. Apoi s? alea'? alte persoane are ar putea s? !a? parte din sen?.
%pune@i9i prota'onistului s? trea? la a@iune u psihodrama p?rintelui, in&ersAnd
rolurile And este indiat.
Prota'onistul ar tre*ui s? termine sena oriAnd aeasta pare Cnheiat?. Pute@i o!eri
prota'onistului oportunitatea s? dea, Cn alitate de p?rinte, eea e el Bi9ar !i dorit s? !i
primit Bi s? ai*? un moment de experien@? oretoare. In&ersarea rolurilor poate !i
!olositoare.
Aorda@i su!iient timp pentru Cmp?rt?Bire.
Comentarii
Psihodrama p?rintelui o!er? oportunitatea de a experimenta um anume a sim@it
p?rintele &ia@a. Exist? mari posi*ilit?@i pentru Cn@ele'erea p?rintelui, iertare Bi eli*erarea
de patolo'ie. Poate !i !oarte &inde?tor s? .oi introie@ia parental? pe sen? mai de'ra*?
deAt Cn &ia@?. >uAnd aspete ale p?rintelui a.ut? de asemenea lientul in proesul
indi&idu?rii/ separ?rii. AelaBi proes poate !i urmat !a@? de un *uni sau orine are a a&ut
un impat semni!iati& Cn &ia@a lientului.
IST/.I+ P0.S/-+,; + -)40,)I
O*ieti&e(
%? Cn&?@?m despre o persoan? din istoria numelui ei.
%? Cmp?rt?Bim in!orma@ii personale.
PaBi
In&ita@i mem*rii 'rupului s? se pre)inte pe nume Bi s? dea in!orma@ii le'ate de
numele lor. Aeasta poate inlude in!orma@ii despre um a !ost ales, ori'inea lui etni?,
115
da? l9au shim*at sau au a&ut porele, da? le plae sau nu, um le plae s? !ie
pronun@at, orie po&estire rele&ant? et..
6iderul 'rupului sau mem*rii 'rupului pot pune Ate&a Cntre*?ri rele&ante pentru a
adAni exeri@iul.
Aloa@i timp pentru !ieare persoan? are &rea s?9Bi explore)e numele.
,aria@ii
Aest exeri@iu produe mult material personal pentru ? !oarte multe in!orma@ii,
istorie Bi sentimente pot !i on@inute intr9un nume. Este o *un? Cn?l)ire e ondue la o
sen? psihodramati? mai adAn? le'at de orie apare in timpul exeri@iului. Partiipan@ii
pot ale'e pe ine&a s?9i .oae pe ei CnBiBi !olosind porelele din opil?rie, un nume pe are
nu l9au pl?ut sau orie pentru are sunt pre'?ti@i.
IST/.I+ -)40,)I SC.IS
O*ieti&e(
A unoaBte interiorul ui&a prin istoria numelui s?u.
%? Cmp?rt?Bim in!orma@ii personale u 'rupul Bi s? pre'?tim 'rupul pentru a@iune.
PaBi
#olosi@i o ta*l? mare de sris.
In&ita@i partiipan@ii s? mear'? pe rAnd s?9Bi srie numele pe ta*l?. Ei tre*uie s?9Bi
srie numele Cn !ormele lun'i Bi surte, Cn stilurile di!erite pe are le9au !olosit de9a lun'ul
timpului Bi s? inlud? shim*?rile de nume. ,or a&ea mai multe &ersiuni din opil?rie pAn?
Cn pre)ent 5 Bi pot s? Cmp?rt?Beas? amintiri Bi sentimente pe m?sur? e9l sriu pe
!ieare.
Ca lider al 'rupului, pune@i partiipan@ilor Cntre*?ri sau permite@i mem*rilor s? pun?
Cntre*?ri e par rele&ante sau potri&ite pentru adAnirea Bi Cn@ele'erea !ie?rui partiipant.
Mul@umi@i partiipan@ilor Bi permite@i9le s? se aBe)e.
%? se Cmp?rt?Beas? Cn 'rup eea e a ieBit la supra!a@? Cn timpul exeri@iului.
,aria@ii
Numele tre prin multe shim*?ri, iar aele shim*?ri &or ieBi la supra!a@? Cn aest
exeri@iu. Este surprin)?tor At de pro&oatoare este aeast? Cn?l)ire. Dntre*?rile pe are
le pune@i partiipan@ilor pot !i !oarte puternie da? sunte@i aten@i la proesul lor.
Partiipantul le &a asulta Cn pro!un)ime pentru ? el se a!l? pe sen? Cn timp e !ae
aest exeri@iu.
116
C/PI,), PSI3/*.+4+TIC
O*ieti&e(
%? se Cn@elea'? um ar !i un opil ideal ast!el CnAt persoana s?9l di!erenCie)e e
propriul opil.
A se eli*era de opilul ideali)at Bi a9i !ae lo elui real.
PaBi
Asi'ura@i9&? a partiipan@ii s? ai*? hArtie Bi reion.
Ru'a@i partiipan@ii s? Cnhid? ohii Bi s? intre Cn ontat u !ante)iile lor despre
opilul ideal, s?9l pri&eas? pe opil din !ieare un'hi, s?9l miroas?, s?9l atin'? Bi s?
asulte sunetele pe are le !ae.
Ru'a@i partiipan@ii s? desrie Bi/ sau s? desene)e aest opil9!ante)ie u At mai
multe detalii posi*ile pe o !oaie de hArtie, Bi s? srie !ra)e prin are s?9i desrie
personalitatea Bi ine sau e ar putea opilul s? de&in?.
Ru'a@i partiipan@ii s? srie propo)itii surte prin are s? desrie eea e le9ar
pl?ea s? !a? u aest opil ideal.
Apoi, Cmpreun? u una sau dou? persoane sau u 'rupul, ru'a@i partiipan@ii s?
pre)inte opilul ideal Cn Cntre'ime, a Bi And ar !i real, desriindu9l pe el Bi lururile pe
are le !a Cmpreun? Bi &or*ind despre eea e Cnseamn? aesta pentru ei.
Pentru a psihodramati)a opilul, !olosi@i un saun 'ol sau pe ine&a are s?9l
interprete)e.
Poate !i !olosit? tehnia inter&iului. Dup? e sesiunea s9a Cnheiat, o!eri@i timp
pentru a Cnura.a Cn@ele'erea mai *un? a pre)entului prota'onistului Bi al altor persoane.
Comentarii
$nii p?rin@i au multe idealuri pe are &or a, opiii lor s? le Cndeplineas? Bi are Ci
Cmpiedi? s? &ad? Bi s? aepte opilul aBa um este el. Crearea opilului psihodramati
poate identi!ia Bi Cndep?rta o parte din aest ideal pentru a p?rin@ii s? poat? rela@iona u
opilul real. Persoanele are nu au opii pot a&ea oa)ia s? lure)e u !ante)iile lor Bi s?
aute alte modalit?@i prin are s? ai*? opii9suro'at Cn &ia@a lor. Prin aest exeri@iu, ei
are au pierdut un opil sau are nu pot a&ea opii, pot a&ea ael luru dup? are tAn.es
ast!el CnAt s? se eli*ere)e Bi s? tr?ias? durerea pierderii. Pute@i Cntre*a da? opilul ideal
are un nume Bi are este aesta, resAnd posi*ilitatea partiipan@ilor s? nu le ear?
opiilor existen@i, sosiilor sau altora s? umple 'olul r?mas.
Aest exeri@iu poate !i adaptat pentru un opil a!lat la orie ni&el al de)&olt?rii, de
la opil?rie pAn? la stadiul de adult. Poate s? se in&erse)e rolurile( lienta s? .oae unul
sau pe am*ii p?rin@i, s? ree)e opilul ideal are ea9Bi ima'inea)? ? p?rin@ii ei Bi9ar !i
117
dorit a ea s? !ie Bi s? alea'? pe ine&a are s? .oae opilul, sau s? .oae ea Cns?Bi
opilul.
.)*+ D#.+T0,0 S+) S/.+E PSI3/*.+4+TIC;
O*ieti&e(
De a permite oamenilor de a a&ea !ante)ia rudei pe are Bi9ar !i dorit s? o ai*?.
De a permite oamenilor s? se eli*ere)e de aeast? !ante)ie Bi s? aepte persoana
real?, u limitele sale.
PaBi
Asi'ura@i9&? a partiipan@ii s? ai*? hArtie Bi reion.
Ru'a@i partiipan@ii s? Cnhid? ohii Bi s?9Bi ima'ine)e o rud? pe are Bi9ar !i dorit s?
o ai*?.
Ru'a@i partiipan@ii s? desene)e sau s? srie despre aeste rude !oarte detaliat.
%unt mai mari a &Arst? sau mai tineri7 Cum arat?7 Ce !el de personalitate au7 6a e se
priep7 Ce red al@i oameni despre ei7
Ru'a@i partiipan@ii s? desrie Cn !ra)e are este rela@ia dintre ei CnBiBi Bi aeste
rude, despre e disut? Bi e le plae s? !a? Cmpreun?. Ru'a@i partiipan@ii s? &or*eas?
despre e Cnseamn? aeste rude pentru ei Cn ontextul !amiliei.
Aloa@i timp pentru Cmp?rt?Birea materialului sris u Ate o persoan? sau u
'rupul, sau psihodramati)a@i9l punAnd ruda Cntr9un saun 'ol sau ru'And pe ine&a s?
.oae rolul rudei. Dnura.a@i lien@ii s?9i &or*eas? rudei despre orie ale' ei Bi apoi s?
in&erse)e rolurile Bi s? se adrese)e a ruda spre ei.
Dntr9o terapie indi&idual?, permite@i9i lientului s?9Bi Cmp?rt?Beas? sentimentele
despre um a tr?it aeast? dram? Bi e a Cnsemnat pentru el. Apoi pute@i explora
Cmpreun? asoia@iile, da? dori@i.
Dn 'rup, permite@i mem*rilor s? Cmp?rt?Beas? um au re)onat pri&ind drama, Bi
permite@i eurilor auxiliare s? ias? din rol.
Comentarii
Copii CBi dores deseori un !rate mai ompati*il. Ei pot s? mani!este aeast? dorin@?
respin'Andu9Bi !ratele real sau, Cn alitate de p?rin@i, erAndu9le opiilor lor s? .oae
aeste roluri neCmplinite. DuAnd dorin@a inonBtient? mai departe Bi raportAndu9se diret
la ea, ea poate !i Cndep?rtat? sau poate !i shim*at o*ietul rela@iei. Clien@ii pot &edea
apoi ? pot ale'e rude9suro'at Cn &ia@a lor. Exeri@iul poate permite s? ias? la supra!a@?
durerea unei rela@ii u !ratele mai pu@in satis!??toare. DeBi se aord? mult? aten@ie
Cm*un?t?@irii rela@iilor parentale, impatul rela@iei u !ratele tree deseori neexaminat.
Dn ?minele dis!un@ionale, unde opii sunt trans!orma@i Cn p?rin@i, rela@iile u !ra@ii
pot !i !oarte puternie. Aest exeri@iu poate !i o Cn?l)ire pentru a pune Cn sen? alte
118
psihodrame le'ate de ontro&erse ale !ra@ilor. Dn ast!el de a)uri, &inietele pot !i
struturate ast!el CnAt prota'onistul s? poat? &or*i u ruda sau rudele ?rora doreBte s?
li se adrese)e.
Exeri@iul <Psihodrama p?rin@ilor= poate !i adaptat pentru <Psihodrama rudelor=.
Cine&a poate !ae o psihodrama, o &iniet? sau pur Bi simplu poate prelua rolul rudei.
Instrui@i partiipan@ii s? empati)e)e u ruda, s? adopte opstura Bi atitudinea ei, apoi s?
&or*eas? preum ea Cntr9un solilo&iu, inter&iu sau u al@i mem*rii din 'rup. CAteodat?
este mai uBor s? intri Cn rolul unei persoane semni!iati&e deAt s? pui Cn sen? o dram?.
Poate !i mai pu@in amenin@?tor Bi poate permite o intrare mai lin? Cn spa@iul psiholo'i
deAt o punere Cn sen? mai !ormal?. CAnd !ae@i aeste puneri Cn sen?, asi'ura@i timp
su!iient pentru Cmp?rt?Bire Bi pentru ieBirea din roluri.
119
$
ocurile suferin?ei >i doliului
Dl. Pe** JCn a!ara seneiK
Unde este ata meaJ Unde este ata mea s2rb2torit2J
EmilE Jstri'And Mana'erului %eneiK(
:u pot. :u pot s2 continui. #erge at7t de repede. :u a"em timp s2 ne pri"im unul
pe cel2lalt. JCade plAn'And Cn hohote. 6uminile se diminuea)? Cn partea stAn'? a senei.
Dl. Pe** dispare.K :u mi-am dat seama. 0oate acestea se 6nt7mplau1 iar noi nu am
obser"at niciodat2. Du-m2 6napoi sus pe deal la morm7ntul meu. Dar mai 6nt7i.
A9teapt2K O ultim2 pri"ire. Adio1 adio lume1 adio1 adio col3uri de dumbra"2...#am2 9i
0at2. Adio ceasurilor care tic2ie...9i lorilor soarelui ale #amei. Li m7nc2rii 9i caelei. Li
rochiilor proasp2t c2lcate 9i b2ilor ierbin3i...9i dormitului 9i trezitului. O1 p2m7nt1 e9ti
prea minunat pentru ca cine"a s2-9i dea seama. JPri&eBte spre Mana'erul %enei Bi
Cntrea*? *rus, printre larimiK( Exist2 "reo iin32 uman2 care s2-9i dea seama de "ia32 6n
timp ce o tr2ie9teJ 6n iecare minutJ
Mana'erul senei. :u1 Jpau)?K. Sin3ii 9i poe3ii1 poate c2 ei 6n parte.
Thornton Lilder2 /ur ToIn
Dn ,est, Bi mai ales Cn %tatele $nite, am Cndep?rtat sistemati modalit?@ile noastre
ulturale de a .eli pierderile semni!iati&e. Ritualurile prin are ne ar?tam intensitatea Bi
pro!un)imea pierderii au !ost trans!ormate Cn moduri de a !ae !a@? e&enimentului, mai
de'ra*? deAt exprimarea sentimentelor le'ate de aesta. Cel mai e&ident exemplu sunt
!uneraliile. Fi prin !elul Cn are sunt onduse, Bi prin on@inutul psiholo'i Bi emo@ional al
e&enimentului, eremoniile !unerare tind s? !ie re)er&ate Bi s? Cnura.e)e pu@in? .ale
!?@iB?. Cum&a am a.uns, a Bi ultur?, s? ne sim@im ompromiBi de expresia sentimentelor
!oarte dureroase.
$nde se due toat? aea su!erin@?7 Nu u mult timp Cn urm?, a purta ne'ru Bi ast!el
a o*ser&a o perioad? de doliu a ser&it a o modalitate de a semnala lumii ? lururile nu
mai erau a de o*iei. Permitea elor Cn doliu permisiunea Bi spa@iul s? su!ere Bi s? ear?
Bi s? primeas? un !el speial de suport. Dup? e anul doliului treea, exista alt?
eremonie sim*oli)And Cntoarerea la &ia@a normal?.
CAnd nu .elim Cn Cntre'ime o pierdere mare, ondamn?m inonBtientul s? p?stre)e
durerea Bi pierderea unde&a Cn interior. Pentru tot restul &ie@ii noastre, de !ieare dat?
And CntAlnim o experien@? intim? are amenin@?, datorit? pro!un)imii ei, s? soat? la
ni&el onBtient aea ran?, &a tre*ui s? ne Cndep?rt?m. Ne Cndep?rt?m de noi CnBine, de
rela@ie, de poten@ialul nostru de a iu*i Bi de a tr?i. Nu putem s? ne reCntoarem la aea
120
surs? de durere, nu pentru ? aeasta doare prea tare, i pentru ? nu ne9am l?sat s?
su!erim su!iient. Da? nu .elim, pier)And pe ine&a pe are9l iu*im 5 !ie prin moarte,
di&or@ sau *oal? 5 aeasta de&ine o pierdere de sine.
Ine&ita*ilul ple?rii Cnseamn? pierdere. Prin moarte experiment?m ultima pierdere
a unei persoane. Dn di&or@ este o pierdere pro!und? a !amiliei ori'inare. Dn dependen@?
este o pierdere !i)i? Bi spiritual? a unei persoane Bi Cnlouirea ei Cn!rioB?toare u ine&a
pe are nu9l reunoaBtem. Exist? pierderi ale stadiilor &ie@ii( pierderea opil?riei Cn
adolesen@?, ri)a &Arstei de mi.lo are ne soate la lumin? !aptul ? suntem muritori,
sindromul <ui*ului 'ol= atuni And opii plea? Bi Cnep &ie@i separate, pierderea munii
la ieBirea la pensie.
Ritualurile are ne a.ut? s? !aem !a@? pierderii Bi tran)i@iei sunt Cn mod inerent
psihodramatie 5 &i)i*ila mani!estare a &ariatelor omponente ale pierderii Cntr9o manier?
i&ili)at?. Cele mai multe ulturi, de9a lun'ul timpului, au ela*orat ast!el de rituri de
treere a modalit?@i de a a.uta oamenii s? trea? prin &ia@? de la naBtere pAn? la moarte.
Psihodrama ne poate a.uta s? re?m propriile noastre rituri de treere pentru ? o!er?
alea de a ne Cntoare Cn timp Cn &ia@a noastr? Bi a .eli Cn mod ati& orie pierdere u are
a&em ne&oie s? ne on!runt?m Bi a Cnt?rii tran)i@iile.
Proesul doliului este prin el CnsuBi o edare Cn !a@a tra'ediei 5 Cn !a@a pro!un)imii
pierderii, a durerii extinse la maxim. Numai dup? e treem prin eea e se simte a un
!el de moarte personal?, ne putem Cntoare u ade&?rat la &ia@?. Da? &om experimenta
numai o parte a pierderii, atuni o parte din noi CnBine r?mAne *loat? Cn t?erea
Cn'he@at? a triste@ii ne9sim@ite are ne &a l?sa CnhiBi. ,om !i mai pu@in &ii Cn noi CnBine Bi
Cn &ia@a de )i u )i.
Ne&oia de a su!eri este la !el de &ehe a umanitatea. %u!erin@a, experimentat?
total Bi urat, ne permite s? ne ontinu?m &ia@a, s? treem prin toate stadiile !uriei,
triste@ii, .usti!i?rii Bi renun@?rii. Ea reea)? spa@iu pentru a o nou? &ia@? s? ia naBtere din
d?rAm?turile treutului, Bi a o nou? persoan? s? se nas? din ea &ehe. In doliu
a.un'em la eea e este arateristi su!letului nostru 5 murim de o moarte emo@ional? si
suntem resusita@i. %u!erin@a adAn? ne permite s? ne inte'r?m pierderea pentru ? nimi
din eea e am iu*it u ade&?rat nu se pierde omplet pentru noi. CAnd re!u)?m s?
su!erim, soatem pierderea din onBtiin@?8 amor@i@i, nu putem a&ea aes nii la
sentimentele *une, nii la ele rele le'ate de pierdere sau de persoan?. CAnd sim@im
toate sentimentele pe are le a&em, suntem apa*ili s? ale'em e s? p?str?m &iu Cn
memorie, ?tre e s? ontinu?m s? pri&im Bi u are s? sim@im ? ne hr?nim.
%u!erin@a are o serie de !un@ii importante(
1. %u!erin@a eli*erea)? durerea din .urul unui e&eniment sau situa@ie, a s? nu mai
!ie re@inut? in interiorul psihiului, al eului emo@ional sau !i)i.
121
4. %u!erin@a permite r?nii s? se &indee. Da? nu su!erim, onstruim )iduri Cn .urul
r?nii pentru are nu am su!erit, pentru a o prote.a. O ran? doare atuni And nu este
&indeat?. Este sensi*il? la atin'ere8 de aeea respin'em orie experien@? are ar putea
s? o atin'?, s? o prese)e sau s? produ? durere.
0. Experimentarea durerii pro!unde a su!erin@ei ne a.ut? s? nu respin'em
experien@ele pro!unde atuni And &or ap?rea din nou Cn &ia@a noastr?. Reduem teama
de a nu !i apa*ili s? !aem !a@? e&entualei su!erin@e e ar putea !i asoiat? u
sentimentele pro!unde Bi u ataBamenul.
2. %u!erin@a este neesar? pentru a eli*era !uria de a te sim@i nea.utorat Bi de a
pierde ontrolul sau de a pierde e&a sau pe ine&a important, !urie e apare Cn aest
proes Bi a ?rei eli*erare !ae posi*il? asumarea risului de a iu*i sau de a te ataBa Cn
&ia@? din nou de ine&a.
Da? nu putem .eli, atuni(
,om r?mAne *loa@i Cn !urie Bi durere.
Nu &om putea intra Cn rela@ii noi, pentru ? Cn? suntem prinBi Cn rela@ii ati&e u
persoane sau situa@ii are nu mai sunt pre)ente.
,om proieta su!erin@a netr?it? Bi nere)ol&at? asupra ori?rei situa@ii, plasAnd
aeste sentimente aolo unde nu9Bi au loul.
,om pierde o parte din istoria noastr? personal? o dat? u persoana sau situa@ia
pentru are nu ne9am permis s? su!erim 5 o parte din noi moare o dat? u ea.
InonBtient ne &om teme de pierderea urm?toarei noastre rela@ii similare 5 ast!el
CnAt orie rela@ie important? poate de&eni anxio'en?.
%urprin)?tor de multe e&enimente din &ia@a noastr? tre !?r? s? ne permitem s?
su!erim pentru ele, Cn Cnerarea noastr? )adarni? de Ra mer'e mai departe= sau de Ra
nu ne mai plAn'e sin'uri de mil?=. $nele dintre aestea sunt(
Di&or@ul, pentru so@i, opii Bi !amilie a unitate
%him*?rile de &ia@?
Pierderea slu.*ei, a tinere@ii, plearea opiilor de aas?, pensionarea
Dis!un@ii aas?, pierderea &ie@ii de !amilie
O opil?rie pierdut?, pierderea seurit?@ii, a*andonare onstant?, pierderea
p?rin@ilor apa*ili s? se omporte a niBte p?rin@i
$neori a&em sen)a@ia ? nu a&em dreptul s? .elim pierderea unei persoane
tul*urate 5 un p?rinte, so@, opil sau iu*it are este dependent de alool, *olna& mental
sau a*u)i& 5 pentru ? Rne este mai *ine !?r? ei=. Dar rela@iile dureroase Bi ompliate pot
!i !oarte di!iil de pierdut sau de renun@at la ele, deoaree de ele se lea'? multe pro*leme
nere)ol&ate. Continu?m mereu s? ?ut?m eea e nu am o*@inut niiodat?, CnerAnd s?
122
ne sim@im Cmplini@i interior. Atuni And putem re)ol&a pro*lemele nere)ol&ate Cntr9un
mod terapeuti, putem eli*era su!erin@a Bi delanBa proesul de .elire.
Oamenii resu@i Cn !amilii u pro*leme au mult de su!erit. Adesea poart? Cn ei
durere adAn? pentru !amiliile pe are nu le9au a&ut niiodat?, pentru p?rin@ii are nu au
!ost apa*ili s? le !ie p?rin@i, pentru !ra@ii u are nu au putut rela@iona sau are au
de&enit mult prea importan@i !iind tot eea e a&eau, sau pentru !ra@i are, din disperare,
au de&enit p?rin@i Cn loul p?rin@ilor lor. Proesul reuper?rii presupune an'a.area Cn ilul
su!erin@ei Bi al .elirii, pentru a putea l?sa treutul Cn urm? Bi a putea a Cnepe o &ia@?
nou?, u un nou Cneput.
Exeri@iile urm?toare a.ut? oamenii s? !a? !a@? mai multor tipuri de su!erin@e Bi
pierderi. Citi@i o*ieti&ele !ie?rui exeri@iu Bi !olosi@i .ourile spei!ie !ie?rei pro*leme u
are se on!runt? lientul.
I4+60.I0 C/-T./,+T; P0-T.) PI0.*0.0
O*ieti&e(
Detetarea pro*lemelor din treut, identi!iarea mesa.elor primite Bi a modului um
ine&a a !ost Cn&?@at s? !a? !a@? pierderii.
O*ser&area modului um pierderile din treut pot a!eta pierderile atuale.
PaBi
1. %pune@i( R+?si@i o po)i@ie om!orta*il? Bi permite@i9&? s? &? relaxa@i. DetaBa@i9&?
de orie alte 'ri.i Bi onentra@i9&? aten@ia asupra aestei amere. Apoi asupra respira@iei.
Inspira@i Bi expira@i uBor Bi omplet Bi permite@i9&? s? &? relaxa@i. %ta@i drept, Nu @ine@i
piioarele CnruiBate Jda? oamenii stau pe sauneK8 aBe)a@i9&? mAinile pe 'enunhi u
palmele Cn sus, respira@i adAn, re@ine@i aerul Bi expira@i uBor, a Bi um a@i su!la printr9un
pai. O*ser&a@i )onele tensionate Bi inspira@i spre ele, permi@Andu9le s? se relaxe)e.=
4. Continua@i ( R Permite@i9&? s? &? aminti@i o pierdere, poate prima pe are o mai
@ine@i minte 5 And s9a CntAmplat, unde &? a!la@i, e s9a CntAmplat, e &i s9a spus s? !ae@i,
e a@i Cn&?@at despre su!erin@? Bi pierdere.=
0. Continua@i( Re &9a Cn&?@at aeast? experien@? Bi alte experien@e despre pierdere
Bi um Cn@ele'e@i ast?)i le@iile pe are le9a@i Cn&?@at7 Atuni And &? sim@i@i pre'?tit,
pute@i deshid ohii.=
2. Dmp?rt?Bi@i eea e a@i a!lat Cn diade Bi/sau Cn adrul 'rupului.
,aria@ii
Exeri@iul este o Cn?l)ire natural? pentru a@iune. Pute@i dori s? aBe)a@i un saun
'ol Cn entrul 'rupului. Oriine are e&a de spus ui&a poate !olosi saunul pentru a
123
repre)enta aea persoan?, sau poate ale'e pe ine&a pentru a .ua rolul persoanei sau al
persoanelor impliate.
SP0CT./6.+4+ S)#0.I-80I
O*ieti&e(
ConBtienti)area materialului inonBtient.
O!erirea unei metode de a@iune soiometri? J&e)i Capitolul 0, %oiometria( Cum
!un@ionea)? PsihodramaK
PaBi
1. Desena@i o linie ima'inar? are s? Cmpart? amera prin mi.loul ei Bi ar?ta@i
mem*rilor 'rupului unde se a!l? aeasta.
4. Explia@i9le partiipan@ilor ? !ieare ap?t al amerei repre)int? o extremitate Bi
? puntul de interse@ie repre)int? loul entral( de exemplu, ald/ree,
om!orta*il/inom!orta*il, !oarte mult/!oarte pu@in, *ine/r?u.
0. Aum pune@i o serie de Cntre*?ri spei!ie pentru su*ietul partiular Bi ru'a@i
partiipan@ii s? se loali)e)e pe ei CnBiBi pe orie punt al liniei ontinue JDe exemplu, da?
un ap?t al amerei repre)int? !oarte *ine, iar el?lalt !oarte r?u, iar mi.loul liniei,
neutru, iar Cntre*area este RCum &? sim@i@i Cn le'?tur? u &ia@a &oastr? pro!esional?7=,
partiipan@ii se &or due Cn ael lo din amer? unde se situea)? el mai *ine sentimentele
lor Cn le'?tur? u situa@ia pro!esional?, &ia@a de !amilie sau orie alt su*ietK.
2. Permite@i9le s? Cmp?rt?Beas? sentimentele spontane are apar Cn timpul
exeri@iului, !ie unul u altul, !ie Cntre'ului 'rup.
,aria@ii
Dn lurul u su!erin@a, un ap?t al amerei poate repre)enta !oarte mult? su!erin@?,
iar el?lalt !oarte pu@in?. Pute@i Cntre*a( RCAt de mult? su!erin@? exist? Cn &ia@a &oastr? Cn
aest moment7= RCare este ni&elul &ostru de pierdere7= RCAt de sup?ra@i &? sim@i@i7= RCAt
de o*osi@i7= RCAt de de)*ina@i7= RCAt de mult &? teme@i Cn le'?tur? u &iitorul7= RCAt &?
tul*ur? &iitorul7=
+ SP)-0 ,+ .050*0.0
O*ieti&e
A9Bi lua la re&edere omplet de la ine&a are a p?r?sit &ia@a ui&a.
A eli*era aea persoan? Bi a9Bi ontinua &ia@a.
PaBi
124
1. Permite@i9i prota'onistei s? po&esteas? despre persoana ?reia &rea s?9i spun?
la re&edere.
4. Permite@i9i s? alea'? o persoan? sau un saun 'ol are s? repre)inte persoana
respeti&?.
0. Ru'a@i9o s? pre'?teas? sena.
2. Dnura.a@i9o s? !ie spei!i? 5 s?9Bi ia la re&edere detaliat de la tot eea e Ci &a !i
dor.
:. Da? pare ade&at sau util, permite@i9i s? spun? Bi lururile de are nu Ci &a !i
dor.
3. Prota'onista poate !ae in&ersiune de rol u persoana respeti&? oriAnd este
ne&oie
O. Prota'onista poate ere e&a e ar dori s? ai*? de la persoana respeti&?, su*
!orma unui u&Ant, 'est sau o*iet.
-. Prota'onista poate dori de asemenea s? o!ere e&a persoanei respeti&e.
Prota'onista poate s? Cnheie proesul prin are CBi ia la re&edere orium doreBte.
Aloa@i su!iient timp pentru a Cmp?rt?Bi 'rupului.
,aria@ii
Aran.area senei poate !i !oarte personal?. Prota'onistul poate dori s? !ie Cn orie
!el de adru, real sau ima'inar. Cadrul poate !i o CnmormAntare, patul mor@ii, o sen?
dintr9un par, un Amp u !lori 5 oriunde doreBte prota'onistul. Este important s? se
spun? omplet la re&edere oriAnd este mai potri&it. Da? &ia@a nu i9a o!erit
prota'onistului oa)ia s? spun? la re&edere Bi s? Cnheie rela@ia, psihodrama poate !ae a
aest luru s? se CntAmple8 se poate spune la re&edere Bi Cntr9un adru de unul la unul,
!olosindu9se un saun 'ol.
PI0.*0.I,0 *0 #+4I,I0
O*ieti&e(
A lua ontat u eea e a pierdut !amilia a Cntre'.
A identi!ia pierderile, pentru a putea !i re)ol&ate.
PaBi
1. Ru'a@i partiipan@ii s?9Bi proure reion Bi hArtie.
4. %pune@i( RPermite@i9&? s? &? 'Andi@i la !amilia &oastr? Bi s? tr?i@i aele sentimente
are &? apar Cn .urul momentelor !eriite, al e lor triste, al elor si'ure, al elor
nesi'ure Bi aBa mai departe.=
0. Continua@i( RPe hArtie, l?sa@i s? &or*eas? &oea &oastr? interioar?, sau poate
&oea opilului interior. %rie@i Cn u&inte separate sau Cn propo)i@ii o list? a pierderilor.
125
2. Continua@i( RDmpreun? u pierderile, pute@i ale'e s? srie@i Bi eea e aea
persoan? din &oi, sau &oi aBa um sunte@i a)i a@i !i dorit s? !ie di!erit.=
:. Atuni And au terminat, partiipan@ii CBi pot Cmp?rt?Bi listele.
3. Da? &? a!la@i Cntr9un 'rup, pute@i strutura o psihodram? Cn .urul ori?reia dintre
situa@iile are a reieBit, u un prota'onist, opilul interior al prota'onistului Bi/sau
mem*rii rele&an@i ai !amiliei.
O. Prota'oniBtii tre*uie s?9Bi Cmp?rt?Beas? Bi s?9Bi proese)e toate sentimentele
Cmpreun? u 'rupul sau u terapeutul.
,aria@ii
Da? &? a!la@i Cntr9un 'rup mare Bi nu dori@i s? strutura@i o psihodram?,
partiipan@ii se pot separa Cn perehi sau Cn 'rupuri de Ate trei sau patru pentru a9Bi
Cmp?rt?Bi sentimentele, pentru a apoi s? ontinue s? Bi le Cmp?rt?Beas? la ni&elul
'rupului mare.
Da? !olosi@i aest exeri@iu Cn terapia indi&idual?, proesa@i toate sentimentele
Cmpreun? u lientul. Pute@i de asemenea s? pre'?ti@i saune 'oale are s? repre)inte
persoane ?rora s? le &or*i@i.
Aest exeri@iu se poate !ae u reion Bi hArtie, a o ima'erie ontrolat? spre
a@iunea psihodramati?.
P/50.I,0 P0.S/-+,0
O*ieti&e(
1. A adue la supra!a@? eea e s9a pierdut din punt de &edere personal Cn urma
tr?irii u o dis!un@ionalitate.
A experimenta sentimentul pierderii Cn pre)ent, pentru a putea s?9l dep?Bim.
PaBi
Cere@i partiipan@ilor s? '?seas? hArtie Bi reion.
Cere@i partiipan@ilor s? se loali)e)e pe ei CnBiBi pe hArtie, repre)entAndu9se !ie
printr9un sim*ol, o linie sau un desen.
Dn .urul desenului, oriunde dores, partiipan@ii tre*uie s? desrie prin u&inte sau
propo)i@ii po&erile pe are le9au sim@it Cn timp e reBteau. 6e pot repre)enta orium
dores.
Dn aeast? etap?, partiipan@ii CBi pot Cmp?rt?Bi noti@ele u terapeutul, u 'rupul sau
poate !i struturat? o psihodram? !olosind persoane pentru a repre)enta po&erile, se
poate &or*i, sau se poate !ae in&ersiune de rol u ele.
Aloa@i su!iient timp pentru Cmp?rt?Birea Bi proesarea sentimentelor la ni&elul
'rupului.
126
,aria@ii
Dntr9un 'rup mare, da? nu utili)a@i psihodrama, partiipan@ii se pot separa Cn
perehi sau 'rupuri de Ate trei sau patru pentru a9Bi Cmp?rt?Bi sentimentele, pentru a
apoi s? ontinue Cmp?rt?Birea la ni&elul 'rupului mare. Dn terapia indi&idual?, pute@i
repre)enta po&erile prin saune 'oale. Prota'onistul li se poate adresa diret, a Bi um ar
!i reale Bi poate &or*i u po&erile. Di pute@i ere lientului s? !a? in&ersiune de rol sau s?
&or*eas? din puntul de &edere al po&erii. Pute@i utili)a tehnia inter&iului pentru a
soliita mai multe in!orma@ii. Apoi tre*uie s? proesa@i sentimentele are apar Cn urma
aestei monodrame. Po&ara poate !i repre)entat? Bi u a.utorul unui o*iet, um ar !i o
pern?.
+5/.T),
O*ieti&e(
A !ae !a@? su!erin@ei emo@ionale e Cnso@eBte un a&ort.
A intera@iona u Bi a9Bi lua la re&edere de la opilul nen?sut.
PaBi
1. Ru'a@i prota'onistul s? alea'? pe ine&a are s? .oae rolul opilului, s?
!oloseas? un o*iet sau un saun 'ol.
4. Permite@i9i prota'onistului s? Cm*r?@iBe)e, s? plAn'?, s? &or*eas?, sau u alte
u&inte, s? intera@ione)e u opilul.
Permite@i9i prota'onistului s? !a? in&ersiune de rol u opilul.
Permite@i9i prota'onistului s? Cmp?rt?Beas? speran@ele Bi &isurile pe are le a&ea Cn
le'?tur? u opilul 5 tot eea e nu &a !i niiodat?, atAt din puntul de &edere al mamei,
At Bi, da? doreBte, din puntul de &edere al opilului JCn in&ersiune de rolK.
Ru'a@i prota'onistul s? Cnheie sena aBa um doreBte.
,aria@ii
Deseori, mama are un nume pentru opilul nen?sut. Ru'a@i prota'onistul s?
!oloseas? aest nume Cn psihodram?, da? doreBte, iar opilul poate !olosi apelati&ul
Mam?. Adesea, mama &a ere iertare opilului, sau CBi &a aorda aeast? iertare din
po)i@ia de in&ersiune de rol, da? aestui a&ort i se asoia)? sentimente de &ino&?@ie.
Aest exeri@iu se poate !olosi Cn aelaBi mod Bi u ta@ii. Dn orie a), so@ia sau oriine
altine&a doreBte prota'onistul poate !i repre)entat? Cn psihodram?.
S0P+.+.0+ </,II *0 P0.S/+-;
O*ieti&e(
A separa *oala de persoan?
127
A permite iu*irii pentru persoana reuperat? s? de&in? mai pu@in amenin@?toare.
PaBi
Cere@i prota'onistului s? alea'? dou? persoane sau s? !oloseas? dou? saune
'oale, unul pentru a repre)enta *oala, iar el?lalt pentru a repre)enta persoana *olna&?.
Permite@i9i prota'onistului sa9Bi exprime toate sentimentele atuni And &or*eBte
u !ieare saun.
Permite@i9i prota'onistului s? !a? in&ersiune de rol u am*ele saune Bi s?
&or*eas? Cn timp e .oa? am*ele roluri. In&ersiunea de rol poate !i utili)at? de oriAte
ori este ne&oie.
Prota'onistul poate Cnheia sena aBa um doreBte.
Aloa@i su!iient timp pentru a Cmp?rt?Bi Cn 'rup.
,aria@ii
%epararea *olii de persoan? poate !i lari!iatoare su* mai multe aspete. Oamenii
e pun Cn sen? o psihodram? le'at? de un p?rinte alooli pot sim@i ne&oia s? exprime
!urie Bi sup?rare !a@? de aesta Cntr9o manier? neamenin@?toare. Prota'oniBtii pot a&ea
ne&oie s?9Bi ia la re&edere de la un p?rinte Rmort= 5 !ie pentru a9Bi putea ontinua rela@ia
u p?rintele a o persoan? mai s?n?toas?, !ie pentru a intra Cn le'?tur? u p?rintele pe
are l9au iu*it Bi pentru a se sim@i *ine u aea parte a p?rintelui pe are o poart? Cn ei
CnBiBi. >uarea rolului *olii Cn in&ersiune de rol poate o!eri un &ehiul de exteriori)are a
introie@iei *olii Bi a.uta prota'onistul s? se separe de ea8 tehnia inter&iului poate !i util?
aum pentru a adue la supra!a@? omplet Cn a@iune, introie@ia *olii. Este important s?
a&em Cn &edere !aptul ? aest exeri@iu poate Cnura.a separarea psiholo'i? sau
pereperea unei persoane a Cn totalitate *un? sau Cn totalitate rea. %opul ultim al
aestui exeri@iu este aela de a a.uta lientul s? inte're)e s?9Bi inte're)e introie@iile
parentale aparent di&erse pe are le poart? Cn interiorul lui. Proesarea u aest 'And Cn
minte a.ut? inte'rarea.
CAt? su!erin@? exist? Cn &ia@a &oastr? aum7G. Aeasta Bi ima'eria ontrolat?
pentru pierdere sunt adapt?ri de)&oltate de RonnE Halpren, M.%.P., "erea&ement
oordinator pentru %pitalul de *oli ner&oase Car*ini din NeM YorN
128
M
ocurile parentale
Sentimentul de a i "aloros
CSunt o persoan2 "aloroas25 este esen3ial
pentru s2n2tatea mental2 9i reprezint2 piatra de temelie
a autodisciplinei. Este un produs direct
al dragostei parentale. O astel de
con"ingere trebuie c79tigat2 6n copil2rieD
ea este extrem de diicil de c79tigat
6n "ia3a adult2. Pe de alt2 parte1 atunci c7nd
copiii au 6n"23at datorit2 iubirii
p2rin3ilor s2 se simt2 "aloro9i1
este aproape imposibil ca
"icisitudinile "ie3ii adulte
s2 distrug2 acest sentiment.
Sentimentul propriei "alori
este piatra de temelie a autodisciplinei
deoarece atunci atunci c7nd cine"a consider2 pe cine"a
"aloros1 "a a"ea gri%2 de acesta
prin toate modalit23ile necesare.
C 4. Scott Pec12 2rumul mai puin umblat
Dn timp e suntem p?rin@i, ni se o!er? ontinuu oa)ia s? ne re&edem propria
opil?rie. Preoup?rile pl?ute ale tinere@ii, uimirea, emo@ia Bi !asina@ia !a@? de o lume
ma'i? Bi interesant? are ni se pre)int? alt!el Cn !ieare )i Ci sunt aesi*ile p?rintelui prin
ohii opilului. Ca p?rin@i, reexperiment?m minun?@ia propriei noastre ?l?torii spre &ia@a
adult?, a 'hi)i ai opiilor noBtri. . %im@im ? ni se redeBteapt? Cn su!let e&a e redeam
? a adormit. +?sim un nou Cn@eles al &ie@ii, Cn@eles pe are Cl uitasem, iar da? suntem
oneta@i u aeast? experien@? a&em Bansa unei renaBteri aduse de naBterea propriilor
noBtri opii.
O dat? u renaBterea minun?@iei poate s? apar? Bi renaBterea terorii. Deoaree
opilul din noi este el are renaBte, i nu o parte a*strat? din noi, toate pro*lemele
nere)ol&ate, ne&oile neCmplinite, &isurile nereali)ate renas de asemenea. Ne putem '?si
Cntr9un soi de durere inde!init?, CnerAnd s? ne re'?sim sinele neunosut, dar !iindu9ne
team? s? ne apropiem prea tare de el.
Rela@ia p?rinte9opil este una dintre ele mai pro!und intime experien@e din &ia@?.
Datorit? moBtenirii 'enetie de arateristii la toate ni&elurile, psihie Bi emo@ionale,
tr?im sen)a@ia tul*ur?toare ? ne9am uita Cntr9o o'lind?, prin eea e &edem Cn
129
altine&a. . Orie din opil e ne aminteBte de p?r@i din noi CnBine pe are le iu*im ne &a
da sen)a@ia minunat? de a !i Rdu*la@i= aii, pe p?mAnt. Dn eea e pri&eBte aele p?r@i din
opii noBtri are ne amintes de p?r@i din noi CnBine pe are le urAm, le putem ne'a, sau
le putem proieta Cn opii noBtri Bi ne'a Cn noi CnBine. C.+. >un' spunea( RCele mai
periuloase lururi pentru opii sunt &ie@ile netr?ite ale p?rin@ilor lor.= Fi Cntr9ade&?r,
putem in&idia sau respin'e aele p?r@i ale opiilor noBtri are ne amintes de eea e nu
am !ost niiodat? 5 R&ie@ile noastre netr?ite= 5 !?Andu9ne opii s? simt? ?, !iind eea e
sunt, nu ne sunt nou? pe pla, sau le putem ere s? tr?ias? &ie@ile pe are noi nu le9am
tr?it, pentru a ne Cmplini &isurile Bi !ante)iile noastre. Numai atuni And de&enim
onBtien@i de aeast? dinami? a noastr?, &om !i apa*ili s? le permitem opiilor noBtri s?
de&in? ei CnBiBi, u *ineu&Antarea Bi suportul nostru pentru desoperirea propriilor lor
interese.
%arina parental? este aeea de a te miBa dinspre interior spre exterior. A te purta
a un du*lu Rsu!iient de *un= Cn primii ani de &ia@?, ast!el CnAt opii s? se simt? Cn@eleBi
Bi iu*i@i. Apoi, de a !i o Ro'lind?= empati? Bi suporti&?, ast!el CnAt opii s? Cn&e@e s? se
&ad? pe ei CnBiBi aBa um Ci &?d eilal@i, Bi s? poat? Cnera s? se adapte)e Bi s? CBi
'?seas? loul propriu Cn lume. Apoi urmea)? etapa Reului auxiliar=, Cn are opiii Cn&a@?
s? se aepte pe ei CnBiBi a persoan? Cntre alte persoane 5 ast!el CnAt de&in entru doar
al propriului lor uni&ers. Exist? un in!init de Ro9entre= u are &or tre*ui s? Cn&e@e s?
tr?ias? Bi s? rela@ione)e. Apoi urmea)? etapa Rexers?rii rolurilor=, Cn are opiii Cn&a@?
empatia !a@? de eilal@i. A.un' s? Cn@elea'? nu doar ? lumea on@ine Bi al@i oameni, i Bi
!aptul ? au propriile lor &ie@i interioare Bi punte de &edere, unie pentru ei, Bi ? &?d
lumea prin proprii lor ohi.
Casele Cn are exist? dependen@? Bi dis!un@ionalit?@i nu Ci o!er? opilului o
parur'ere !ail? a aestor etape, deoaree prinipiile dup? are este or'ani)at? !amilia
nu sunt onsistente( !amilia nu are un Reu entral= solid. Copiii CBi !ormea)? idea de eu
pornind de la eea e experimentea)? Cn !amilie, iar da? !amilia, maria.ul Bi p?rin@ii a
indi&i)i nu repre)int? euri oerente, de&ine di!iil pentru opil interiori)area $nei idei
seuri)ante de eu( p?rin@ii are se a!l? Cn ?utarea propriului eu produ adesea opii Cn
?utarea unui eu. Pentru a !ae posi*il? indi&iduali)area sau autode!inirea opiilor, atAt
!amilia At Bi opiii au ne&oie de un eu. #amilia are ne&oie de un eu pentru a putea
suporta durerea separ?rii opiilor de ea, iar opiii au ne&oie de un eu pe are s?9l poarte
Cn interiorul lor Cn propriile lor &ie@i. #amilia are nu are un eu propriu, nu &a permite
separarea Bi indi&iduali)area8 mai de'ra*? &a pri&i separarea a pe o amenin@are la
adresa propriei sale supra&ie@uiri Bi &a Cnera s? o sa*ote)e.
Copiii are Cnear? s? se separe de o ast!el de !amilie CntAmpin? risul de a li se
trAnti uBa Cn spate. Mesa.ul rostit sau nerostit poate !i( RDa? plei, nu te mai po@i
Cntoare.= Prin urmare, ei se pot doar pre!ae ? au pleat. Din au)a !aptului ? &or
130
oneta a*andonul u separarea. Dn Cnerarea lor inonBtient? de a se prote.a de
su!erin@?, nu CBi &or permite s? se separe realmente. Chiar atuni And Cn mod ostentati&
&or !i p?rea a !i pe ont propriu, &or !i adAn preoupa@i de !amilia de ori'ine. Alt?
posi*ilitatea este aeea de a se separa emo@ional, dar de a se pre!ae ? nu s9au separat.
,or .ua rolul erut de la ei de ?tre !amilie, dar de !apt &or !i a*sen@i. Dn am*ele a)uri
&or l?sa Cn urm? p?r@i din ei CnBiBi. Dn primul a), eul poate !i prins Cntr9un treut
nere)ol&at8 Cn el de9al doilea a), poate de&eni un !el de mar!? nesoliitat? Cn amera u
*a'a.e a !amiliei de ori'ine. Dn am*ele a)uri, propriul lor eu nu le &a apar@ine lor CnBiBi.
$n ast!el de Cneput repre)int? ori'inea rela@iilor de o9dependen@? din &ia@a adult?.
Copiilor din ast!el de !amilii le este team? de ataBamentul puterni Bi semni!iati&,
deoaree ataBamentul a.un'e s? Cnsemne su!erin@?. $nii dintre ei &or e&ita ataBamentul
prin e&itarea rela@iilor intime sau a Cndeplinirii sopurilor importante. Al@ii, mai de'ra*?
&or lua ostatii deAt &or !orma rela@ii 5 &or inorpora o persoan? Cn ei CnBiBi mai de'ra*?
deAt s? tr?ias? u anxietatea pe are o produe aeptarea !aptului ? toate tipurile de
ataBamente se pot shim*a. Inorporarea unei persoane le o!er? ilu)ia si'uran@ei,
deoaree nu &or !i o*li'a@i s? se simt? persoane separate 5 iar da? nu sunt separa@i,
atuni nu &or putea !i a*andona@i. Inorporarea poate !i o Cnerare inonBtient? de a
re'?si sentimentul ori'inar al identi!i?rii u mama, el mai &ehi sentiment al si'uran@ei
experimentat de ?tre noul9n?sut.
Dn !amiliile aloolie sau di!un@ionale, tendin@a natural? a opiilor de a se separa
este adesea interpretat? a re.e@ie de ?tre p?rin@i, are CBi pedepses opiii prin
retra'erea dra'ostei Bi a a!e@iunii. Aest luru !ae sentimentul de a !i o persoan?
separat? s? de&in? insuporta*il Bi pre'?teBte pentru rela@iile intime &ariante RCn al* 5
ne'ru=( J1K da? eBti inorporat Cntr9o alt? persoan?, atuni nu eBti sin'ur, sau J4K po@i !i
o persoan? are CBi apar@ine, dar atuni &ei !i sin'ur.
Persoana are Ci inorporea)? pe al@ii simte ne&oia de a de@ine Cn propriul s?u eu
persoane, louri Bi lururi pentru a9Bi satis!ae o ne&oie sau !oame interioar?, pentru a9Bi
sus@ine Bi hr?ni eul. %imte ne&oia a eilal@i s?9i semene, deoaree are sentimentul ?
aeBtia tre*uie s? !ie la !el a el pentru a putea s?9l sus@in?. Di!eren@a de opinii este
&?)ut? a ostil?, omplian@a este &?)ut? a un luru po)iti&. Dat !iind !aptul ? mem*rii
unei !amilii sunt, e&ident, di!eri@i unul de altul, dinamia !amiliei &a purta o po&ar?
imens?. #amiliile inorporate Bi Cntrep?trunse nu aept? uBor di!eren@ele personale sau
pre!erin@ele indi&iduale. %e apreia)? omplian@a 5 indi!erent e !orm? ia aeast?
omplian@? Cn !ieare din aeste !amilii. Aeste !amilii nu Cnura.ea)? indi&iduali)area, iar
opiii experimentea)? dorin@a de a !i indi&i)i a neloialitate Bi ostilitate !a@? de !amilie 5 Cn
adAnul su!letului, ei Btiu ? &or pl?ti un pre@, iar aest pre@ poate !i aeptarea,
apro*area sau hiar aesul Cn !amilie.
131
$nul dintre ele mai mari daruri pe are p?rin@ii le pot o!eri opiilor este re)ol&area
pro*lemelor &ehi, ast!el CnAt aestea s? nu !ie treute opiilor, pentru a le re)ol&a Cn
loul lor. Atuni And adul@ii are au resut Cn !amilii Cntrep?trunse de&in p?rin@i, traumele
din opil?rie sunt onstant reati&ate. Tind spre paranoia Bi rea@ii dispropor@ionate la
adresa opiilor lor. De !apt traumele nere)ol&ate din opil?rie se ameste? Cn &ia@a opiilor
lor, !?Andu9I s? interprete)e 'reBit Bi s? rea@ione)e dispropor@ionat la pro*lemele
normale ale maturi)?rii. Ast!el de p?rin@i(
Pot a&ea pro*leme Cn a tolera respin'erea de ?tre oriine a opiilor lor
Pot a&ea tendin@a s? Cnale hotarele opiilor lor, !iind ne.usti!iat de intru)i&i Bi
mult prea urioBi u pri&ire la tre*urile opiilor lor.
Pot a&ea di!iult?@i Cn ne'oierea pro*lemelor le'ate de intimitate u opiii lor Bi Cn
sta*ilirea unei rela@ii de reiproitate.
Pot s? CBi supraprote.e)e opiii, hiar da? aest luru nu este Cn interesul aestora.
Pot s? nu Btie are este normalitate Bi de aeea s? ai*? di!iult?@i Cn a Cn@ele'e e
omportamente s? aepte Bi s? spri.ine la opiii lor a !iind normale Bi e omportamente
s? desura.e)e.
Pot s? ai*? di!iult?@i Cn a se relaxa Bi a se sim@i *ine al?turi de opiii lor.
Pot s? ai*? rea@ii impulsi&e a Bi proprii lor p?rin@i.
Pot s? se simt? oareum di!eri@i de !amiliile lor.
Pot Cnera s? supraontrole)e &ia@a !amiliei Bi a opiilor lor.
Pot s? ai*? di!iult?@i Cn a sta*ili 'rani@e s?n?toase Cntre ei Bi opiii lor, plasAndu9se
!ie prea aproape, !ie prea departe de aeBtia.
Adul@ii are au !ost su*prote.a@i Cn opil?rie pot a!eta de)&oltarea opiilor lor
supraontrolAndu9i Bi supraprote.Andu9i. Maria Montessori spunea RAtuni And !aem
pentru opil eea e ar putea !ae el CnsuBi pentru el, st?m Cn alea de)&olt?rii opilului.=
P?rin@ii se a!l? Cn periolul de a sta Cn alea de)&olt?rii opilului, atuni And sunt
inapa*ili s? le permit? aestora s? se lupte Cn moduri are sunt &itale Bi neesare pentru
maturi)are. Adul@ilor are s9au luptat Bi au su!erit mult Cn opil?rie Bi nu au a&ut pe
nimeni are s?9I a.ute le &a !i di!iil s? le permit? opiilor lor s? Cndure su!erin@a. Dn orie
a), nii un opil nu poate reBte Bi nu se poate de)&olta !?r? s? experimente)e su!erin@a,
iar de aeea, e!etul &a !i aela de a inhi*a reBterea Bi maturi)area opilului. De aeea,
este &ital a aeBti p?rin@i s?9Bi re&i)ite)e propria opil?rie Cntr9un adru terapeuti Bi s?
Cndure su!erin@a pe are au l?sat9o Cn urm? Cntr9o stare de Cn'he@are 5 eea e Mardi
HoroMit) ar numi Rmemorie ati&?= are are o in!luen@? puterni? asupra &ie@ii lor
interioare Bi asupra stilului Bi apait?@ii lor parentale.
$rm?toarele exeri@ii au !ost onepute pentru a a.uta p?rin@ii are tre*uie s?9Bi
&indee propria lor opil?rie Bi s? mear'? mai departe. ,? ru'?m, iti@i o*ieti&ele Bi
ale'e@i exeri@iile ade&ate pentru lien@i.
132
+T/4), S/CI+, 60-0.+8I/-+,
O*ieti&e(
1. A identi!ia proie@iile ne'ati&e are sunt transmise de la o 'enera@ie la alta.
4. A !ae le'?turi Cntre treutul partiipan@ilor Bi orie proie@ie pornind de aii Cn
&ie@ile opilului lor.
PaBi
1. Cere@i partiipan@ilor s? Cnhid? ohii. Apoi spune@i( RPermite@i9&? s? re&ede@i u
ohii min@ii orie perioad? a opil?riei &oastre u are &? este sau &9a !ost !oarte di!iil s?
&? on!runta@i.=
4. Continua@i( RAum permite@i9i min@ii &oastre s? alunee spre aea perioad? din
&ia@a &oastr?. Deshide@i ohii And sunte@i 'ata.=
0. Da@i9le partiipan@ilor reion Bi hArtie Bi ru'a@i9i s? onstruias? atomi soiali ai
lor CnBiBi din aea perioad? de &ia@? J&e)i Capitolul 0, %oiometria( Cum !un@ionea)?
PsihodramaK.
2. #olosind triun'hiuri pentru a repre)enta *?r*a@ii Bi eruri pentru a repre)enta
!emeile, ere@i9le p?rin@ilor s? se loali)e)e pe ei CnBiBi JCn opil?rie sau Cn perioada
orespun)?toare din &ia@a lorK oriunde dores pe o !oaie de hArtie Bi s? loali)e)e
persoanele are le9au !ost apropiate de orie dimensiune Bi rela@ie u ei are li se pare
ade&at?. Pot !i inluse animalele, iar o linie Cntrerupt? poate mara orie persoan?
deedat?.
:. CAnd atomii au !ost !inali)a@i, permite@i9I !ie?rei persoane s? Cmp?rt?Beas?
eea e on@ine atomul s?u, din puntul de &edere al aelei &Arste, &or*ind la persoana
CntAi, timpul pre)ent. De exemplu( RAm )ee ani, iar aesta este tat?l meu.=
3. Permite@i9le partiipan@ilor s? !a? orie !el de le'?tur? Cntre eea e se CntAmpla
u ei Cn aea perioad? Bi eea e se CntAmpl? aum u opiii lor.
,aria@ii
Atuni And o perioad? din &ia@a opilului este extrem de di!iil? pentru p?rinte,
este important s? se in&esti'he)e e s9a CntAmplat u p?rintele la aea &Arst?. Rea@iile
dispropor@ionate indi? unde se a!l? eea e tre*uie lurat. Odat? e s9a Cnheiat proesul,
este mai uBor e reali)at eli*erarea opilului, ast!el CnAt aesta s? poat? tr?i propriile sale
experien@e. %e pot de asemenea sulpta arateristiile pe atomul soial, pentru a apoi
p?rintele s? le anali)e)e Bi s? spun? e anume Cl emo@ionea)? oriui doreBte.
C0,0 4+I +*9-CI T.+)40 +,0 C/PI,;.I0I
O*ieti&e(
133
Identi!iarea traumelor din opil?ria timpurie a p?rintelui.
%epararea traumelor p?rintelui de temerile pe are le are Cn le'?tur? u opilul s?u.
PaBi
1. Cere@i partiipan@ilor s? identi!ie dou? sau trei r?ni adAni sau traume pe are
le9au su!erit pe parursul maturi)?rii lor.
4. Pune@i9le s? alea'? persoane are s? repre)inte aeste traume, sau se pot !olosi
saune 'oale.
0. Ru'a@i9i s? Cneap? &or*ind din rolul !ie?rei traume Bi s? arate !i)i 'rupului e
aspet are !ieare traum?. Pot ad?u'a sunete, u&inte sau dialo', dup? um dores. Pot
de asemenea s? .oae rolul du*lului traumei din spatele persoanei are interpretea)? rolul
traumei, a Bi u ar !i &oea interioar? a aesteia Bi s? exprime sentimentele de dinolo
de aparen@a !i)i?. Pot de asemenea s? Cneap? u propriul lor rol pentru a apoi s? !a?
in&ersiune de rol u trauma.
2. Permite@i9le s? .oae sena, u in&ersiuni de rol oriAnd este ne&oie.
:. Atuni And sena este omplet?, ru'a@i9i s? o Cnheie aBa um red de u&iin@?.
Aloa@i timp pentru Cmp?rt?Bire.
Comentarii
Aest exeri@iu le &a da oa)ia p?rin@ilor s?9Bi identi!ie traumele din opil?rie Bi s?9
Bi CnsuBeas? propria su!erin@?. Di &a a.uta Js? nu transmit? mai departe su!erin@a !ie Cn
!orma Cn are le9a !ost transmis? lor, !ie Cn !orma unei rea@ii opuse, de supraprote@ie.K
s? nu transmit? durerea, atAt su* !orma Cn are le9a !ost lor transmis? sau su* !orma
rea@iei opuse sau supraproteti&e.
Separarea N copilul intern al p:rintelui de copil
%opuri(
%? separe sinele9 p?rinte 9adult de sinele9p?rinte 5 opil.
%? identi!ie are sine CntAmpin? di!iult?@i Cn separare.
PaBi de parurs(
Cere@i9le partiipan@ilor s?9Bi Cnhid? ohii. Cere@i9le s? se onete)e u propria lor
rela@ie p?rinte9opil Bi loul Cn are au di!iult?@i Cn separare. Apoi ere@i9le s? &ad? u
ohii min@ii da? Bi9au amintit experien@e din propria lor opil?rie, experien@e Cn are s9au
sim@it a*andona@i sau neprote.a@i.
Ale'e@i un prota'onist Bi ere@i9i s? struture)e sau s? !a? o sulptur? a aestei
sene, .uAndu9se pe sine a Bi opil Bi s? se rela@ione)e din perspeti&a aeasta u toate
persona.ele impliate.
134
Dire@iona@i prota'onistul spre in&ersarea rolurilor Cn orie moment, u oriine,
atuni And aest luru pare ade&at sau util.
Atuni And prota'onistul pare s? se apropie de s!ArBit, ere@i9i s? Cnheie sena Cn
orie mod CBi doreBte.
Aorda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei u eilal@i.
Comentarii
Atuni And p?rin@ii au !ost a*u)a@i sau a*andona@i Cn propria lor opil?rie, a*ilitatea
lor de a le permite opiilor s? se separe poate !i a!etat?. P?rin@ii pot sim@i ? proprii lor
opii &or !i prea &ulnera*ili !?r? prote@ie sau se poate a Cns?Bi adul@ii s? !ie prea
dependen@i de opii pentru propria lor Cmplinire emo@ional? Bi atuni nu le permit s?
plee. Orie pro*lema neCnheiat? Bi neidenti!iat? poate Cmpiedia proesul de separare/
indi&iduare. Aest exeri@iu poate !i !?ut de Ate ori este neesar pAn? se lari!i?
pro*lemele nere)ol&ate.
Studii de dez(oltare >i maturizare
%opuri
A9l a.uta pe p?rinte s?9i permit? opilului s? <reas?=.
A onBtienti)a aele p?r@i ale rela@iei p?rinte 5 opil are sunt Cnhistate.
PaBi(
Cere@i prota'onistului s? onstruias? o sen? important? pentru el, Cn are s?
poat? s? spun? la re&edere opilului de are se a'a@?. Copilul poate !i la orie &Arst? Bi
poate !i repre)entat de o persoan?, un saun 'ol sau o !oto'ra!ie.
Permite@i p?rintelui s?9Bi ia la re&edere total de la tot eea e Ci &a lipsi sau Cn? se
mai a'a@?. Dnura.a@i9l s? intre Cn detalii, uneori sunt lururi mii are Ci &or lipsi el mai
mult.
Da? &i se pare potri&it, aepta@i a p?rintele s? poat? shim*a rolul u opilul Bi
s? &or*eas? u el CnsuBi de pe po)i@ia opilului s?u. Pute@i !ae asta ori de Ate ori sim@i@i
ne&oia.
CAnd sim@i@i ? p?rintele Bi9a luat pe deplin r?mas *un, ere@i9i aestuia s? Cnheie
sena Cn modul Cn are doreBte.
Aloa@i timp pentru disu@ii
Comentarii
%epararea este deseori pri&it? a o stare permanent?, dar Cn realitate este doar un
pas pe alea autonomiei Bi apare de mai multe ori pe parursul unei &ie@i. CAnd opilul
atin'e Cn de)&oltarea sa aest pra', Cntre el Bi p?rin@i este posi*il? sta*ilirea unui alt tip de
135
rela@ie. Ea poate de&eni o rela@ie Cn are !ieare din ei doi au identit?@i separate Bi !ieare
este Cndrept?@it la propriile delimit?ri. Aest luru se CntAmpl? And miu@ul mer'e pentru
prima dat? la Boal?, sau And de&ine adolesent et. #ieare etap? a &ie@ii de p?rinte
presupune, Cntr9un !el a aesta s? !ie un alt tip de p?rinte. Este important a aesta s?9Bi
onBtienti)e)e sentimentele, pentru a e&ita posi*ile 'reBeli, !ie s?9l trate)e pe adolesent
a pe un opil mi, !ie s?9l trate)e pe opilul adult a pe un adolesent. Copiii res Bi se
de)&olt? rapid. Este *ine s? !im a.uta@i s? @inem pasul u ei.
Cuibul gol
%opuri
%? !ie identi!iate temerile Bi durerea le'ate de sindromul ui*ului 'ol.
%? se trea? peste aest sindrom Bi ast!el, s? se permit? e&olu@ia !amiliei.
PaBi
Cere@i partiipan@ilor s? Cnhid? ohii Bi s?9Bi ima'ine)e un moment Cn are ui*ul
era plin. Pot !olosi !oto'ra!ii ale lor sau ale opiilor. Ale'e@i o persoan? are pare su!iient
de impliat?.
Prota'onistul poate ale'e alte persoane pentru a .ua rolurile mem*rilor !amiliei
sale sau poate &or*i unor !oto'ra!ii.
CAnd ta*loul de !amilie a !ost reonstituit, &or &or*i li*er despre eea e simt, eea
e le lipseBte, lururi de are nu se pot desprinde. Dnura.a@i9i s? se adrese)e atAt
indi&idual persoanei respeti&e, At Bi Cntre'ii !amilii.
Permite@i prota'onistului s? intre Cn am?nunte le'ate de &ia@a !ie?rui mem*ru.
Rerea@i rela@ia prota'onistului u !ieare mem*ru de !amilie, Cnura.andu9l pe
aesta s? disute u !ieare dintre ei.
Permite@i mem*rilor 'rupului s? disute u prota'onistul.
,aria@ii
CAnd se !oloses !oto'ra!ii, psihodrama poate !i o pies? surt?, !oarte emo@ionant?.
CAnd sunt alese persoane, prota'onistul poate ale'e pe ine&a pentru a interpreta rolul
s?u Bi se poate adresa Cntre'ii !amilii, shim*And rolul u oriare dintre mem*rii. Mul@i
p?rin@i nu reuBes s? a.un'? la o rela@ie matur? u opiii lor, i r?mAn Cnhista@i Cn rolul de
p?rin@i pentru opiii. %indromul ui*ului 'ol apare Cn adolesen@? And opii Cnep s? se
simt? persoane independente. Dn aest moment p?rin@ii se simt da@i la o parte, Cnep s?
se team? de !aptul ? &or !i p?r?si@i. De asemenea, se tem de eea e &a de&eni &ia@a lor
atuni And opiii lor nu &or mai a&ea ne&oie de ei. Aest luru poate !i adaptat Bi Cn a)ul
p?rin@ilor are Bi9au pierdut Cntrea'a !amilie prin moarte sau di&or@.
136
.olurile p:rin?ilor
%opuri
%? se identi!ie &arietatea rolurilor pe are un p?rinte tre*uie s? le Cndeplineas?.
%? se Cn@elea'? are roluri sunt *ine Cndeplinite Bi are neesit? Cm*un?t?@iri.
PaBi de urmat
#ieare partiipant CBi ia hArtie Bi reion. Dnepe@i prin a spune <+Andi@i9&? la rolurile
are sim@i@i ? sunt parte a rela@iei u opilul &ostru 5 de exemplu, mam?, tat?, ami,
*a*E 5 sitter, *u?tar, Cntre@in?torul !amiliei, !rate/ sor?, Bo!er, persoan? are men@ine
disiplina, on!ident, duBman, prieten et.
Continua@i, spunAnd <Dn timp e &? 'Andi@i la aeste roluri, deide@i de are sunte@i
mul@umit a parte a rela@iei, de are nu sunte@i mul@imit, are rol este .uat prea mult sau
prea pu@in Bi are a@i dori s? le de)&olta@i Cn &iitor.
Apoi spune@i <%rie@i aeste o*ser&a@ii pe !oaia de hArtie, or'ani)a@i9le Cn e !el
dori@i=.
Continua@i, <Ale'e@i rolurile are &i se par di!iile, sriindu9le pe o alt? !oaie de
hArtie=.
Continua@i, <#ae@i o list? u rolurile di!iile Bi, de data aeasta, nota@i u&inte,
expresii, ad.eti&e sau nume pe are le asoia@i u rolurile respeti&e=.
Continua@i, spunAnd <Aum onentra@i9&? asupra rolului asupra ?ruia &re@i s?
lura@i, el Cn are sim@i@i ? a&e@i un *loa.=.
Continua@i <6?sa@i9&? sentimentele Bi 'Andurile le'ate de aest rol s? ias? la
supra!a@?=.
Continua@i <Pe o alt? !oaie de hArtie, nota@i expresiile, u&intele are desriu eea
e sim@i@i=.
JAum partiipan@ii pot !olosi un saun 'ol pentru a repre)enta orie aspet al
persoanei sau rolului ?ruia ar dori s? i se adrese)eK. %au pur Bi simplu pot pri&i hArtia Bi
desrie sentimentele pe are le simt.
6a s!ArBit, ere@i9le partiipan@ilor s? Cmp?rt?Beas? sentimentele pe are le9au
sim@it 'rupului sau unei persoane Cn are au Cnredere.
+naliza rolului parental
%opuri
%? anali)?m !elul Cn are rolul p?rintelui se shim*? de9a lun'ul anilor.
%? o*@inem o perspeti&? asupra modului Cn are rolul p?rintelui tre*uie s? se
de)&olte Bi s? e&olue)e.
137
PaBi
Partiipan@ii tre*uie s? ai*? hArtie Bi reion.
Cere@i partiipan@ilor s? alea'? trei perioade din &ia@a opilului lr pe are le
onsider? semni!iati&e Cn mod speial.
Cere@i partiipan@ilor s? Cmpart? pa'ina Cn trei p?r@i. Deasupra !ie?reia dintre ele,
india@i o perioad?.
Dn interiorul !ie?rei se@iuni, a&e@i ini ate'orii( 1K ati&it?@i8 4K sentimente8 0K
ereri8 2K reompense8 :K tonul 'eneral.
%rie@i Cn .urul !ie?rei ate'orii u&inetle are &? &in Cn minte Bi are desriu
ate'oria, de exemplu 1K Bo!er8 4K dorit, &ital, prins8 0K r?*dare, Cndurare8 2K sentimentul
de a !i important8 :K !eriit, ner&os, oupat.
Dup? e s9au ompletat toate ru*riile, permite@i !ie?rei persoane s?
Cmp?rt?Beas? 'rupului Bi s? omente)e asem?n?rile Bi deose*irile dintre stadii, Cn speial
Cn lumina erin@elor !ormulate.
Aorda@i timp pentru disu@iile dintre mem*rii 'rupului.
,aria@iuni
Aest exeri@iu poate !i !?ut Cn trei momente di!erite. Po@i lura u un stadiu sau
mai multe, Cn !un@ie de ne&oile 'rupului. Important este s? Cn@ele'e@i numeroasele
aspete ale rolului Bi s? Cn@ele'e@i ? !ieare stadiu din &ia@a unui opil neesit? un p?rinte
di!erit. A.usta@i exeri@iul ne&oilor 'rupului.
Proiec?ia ne(oii
%op
%? permit? p?rin@ilor s? ai*? propria lor ne&oie ast!el CnAt s? nu ree)e ne&oi !alse
Cn opiii lor pentru a se sim@i ei CnBiBi Cn si'uran@?.
PaBi
Cere@i9le partiipan@ilor s? re!lete)e Cn liniBte la ele mai mari ne&oi personale Cn
rela@ia u opiii lor. Care este el mai mare &id sau ea mai mare ne&oie pe are opiii lor
o umplu7
Cere@i prote'onistului s? alea'? pe ine&a are s? .oae rolul aelei ne&oi Jsau mai
multor ne&oiK sau s? pun? ne&oia pe un saun 'ol.
Cere@i prota'onistului s? in&erse)e rolurile Bi s? arate um este ne&oia8 apoi
re&eni@i la po)i@iile ini@iale.
Permite@i o surt? sen?, Cn are se adresea)? diret ne&oii, exprimAnd modalitatea
Cn are prota'onistul are are Cntre*?ri le'ate de ne&oie simte existen@a ne&oii, u
in&ersiune de rol atuni And este a)ul.
138
Dup? terminarea senei, permite@i mem*rilor 'rupului s? Cmp?rt?Beas?
prota'osnitului, ideile Bi st?rile sim@ite de ei Cn timpul exeri@iului.
Comentarii
P?rin@ii pot rea inonBtient o ne&oie Cn opiii lor pentru a putea !ae !a@? propriilor
temeri de respin'ere Bi a*andon. Este o modalitate Cn are CBi asi'ur? pro&i)ia de iu*ire
de la opii lor. Ideea ? proprii opiii se &or maturi)a Bi nu &or mai a&ea atAt de mult?
ne&oie de p?rin@ii lor poate !i de&astatoare pentru p?rin@ii are Bi9au dediat &ie@iile
opiilor lor. Aest exeri@iu are menirea de a permite p?rin@ilor s?9Bi on!runte propria
ne&oie Bi s? nu o mai proiete)e Cn opii lor &?)Andu9i a indi&i)i dependen@i.
.enun?area la autoritate: roluri schimb:toare cu timpuri schimb:toare
%opuri
ConBtienti)area unei ne&oi de a shim*a *alan@a autorit?@ii Cn rela@ia p?rinte 5 opil,
atuni And este ade&at.
%? a&ans?m rolurile de autoritate Bi s? le trans!orm?m atuni And este momentul
potri&it.
PaBi
Partiipan@ii tre*uie s? ai*? hArtie Bi reion.
Cere@i9le CntAi s? Cmpart? !oaia Cn trei p?r@i.
Apoi ere@i9le s? denumeas? prima parte drept( stadiul 1( ; 5 14 ani8 a doua parte
drept %tadiul 4( 10 5 42 ani Bi a trei aparte drept %tadiul 0( 42 a. %u* !ieare denumire a
stadiului pune@i9i s? !a? o list? a tuturor domeniilor din &ia@a opiilor lor Cn are au un rol
ati& Cn plani!iare, ahitare, dei)ie, exeu@ie s.a.m.d.
Dn aest moment pute@i s? deshide@i disu@ia Cn 'rup despre um se shim*? rolul
p?rintelui Cn !un@ie de ne&oile de de)&oltare ale opilului sau ere@i unui partiipant s?
trea? la a@iune u oriare dintre stadiile Cn are p?rintele se simte *loat. %au, pentru o
pri&ire de perspeti&?, pute@i ale'e oameni are s? repre)inte !ieare stadiu sau opilul Cn
!ieare stadiu.
Continua@i sena permi@And prota'onistului s? spun? orie simte ne&oia s? spun?
!olosind in&ersiunea de rol8 apoi Cnheia@i sena Cn orie modalitate &i se pare ade&at?.
Permite@i meme*rilor 'rupului s? Cmp?rt?Beas? orie luru din &ie@ile lor, are le9a
!ost amintit de pri&irea sau partiiparea la sena des!?Burat?.
Comentarii
P?rin@ii are au opii Cn reBtere pot a&ea di!iult?@i Cn a9Bi &edea opii a adul@i
Cmplini@i. Aest luru neesit? o dorin@? din partea p?rin@ilor de a nu9Bi in!antili)a opiii,
139
atAt Cn eea e pri&eBte aBtept?rile pe are le au de la opii, At Bi Cn eea e pri&eBte
modalitatea Cn are Ci tratea)?. $nul dintre ele mai mari adouri pe are un p?rinte Cl
poate !ae opilului s?u este spri.inul Bi atitudinea po)iti&?. Copiii adul@i au ne&oie s? !ie
trata@i a Bi adul@i Bi s? li se permit? o antitate ade&at? de putere Bi autoritate Cntr9o
situa@ie dat? 5 Cntr9o eli*erare mutual?. Ast!el, opiii adul@i le permit opiilor lor s?
tr?ias? li*er Bi omplet !?r? a9i !or@a s?9Bi dep?Beas? rolurile parentale, iar p?rin@ii le
permit opiilor lor s? traias? li*er Bi omplet !?r? s?9i !or@e)e s?9Bi autodep?Beas?
rolurile opil?riei.
Copilul fantezie I
%opuri
%?9i adu? pe p?rin@i Cn ontat u toate &isele, speran@ele Bi !ante)iile pe are le
proietea)? Cntr9un opil.
%? onreti)e)e aeste !ante)ii ast!el CnAt ele s? !ie &?)ute, reunosute Bi
eli*erate.
PaBi
Cere@i partiipan@ilor s? Cnhid? ohii Bi s? intre Cn ontat u eea e CBi dores s?
!ie sau s? de&in? opilul lor.
Cere@i9le s? note)e dou? sau trei dintre ele mai dra'i &ise pe are le au pentru
opiii lor 5 de exemplu, sriitor, dotor, ator, ele*ritate, so@ie, so@ s.a.m.d.
Ale'e@i un prota'onist Bi ere@i9i s? alea'? Ate o persoan? are s? repre)inte
!ieare dintre aeste !ante)ii.
Cere@i9i prota'onistului s?9i po)i@ione)e pe !ieare dintre aeBti interpre@i de rol Bi
s?9l modele)e.
Aum ere@i prota'onistului s? se adrese)e !ie?reia dintre aeste persoane diret,
Cmp?rt?Bindu9le &isele Bi aspira@iile( de exemplu <Dores atAt de mult s? !ii !iul meu,
repre)in@i pentru mine asta...Bi asta ...Bi &reau sa !ii Cn &ia@a mea= sau <,reau sa de&ii
dotor=
Cere@i prota'onistului s? shim*e rolurile ori de Ate ori onsider? neesar
permi@Andu9Bi lui, din rolul !ante)ie, s? &or*eas? despre ine este, e doreBte Bi de e.
Pute@i, de asemenea, s? ere@i unuia dintre partiipan@i s? interprete)e rolul
opilului real, el din spatele !ante)iilor, pentru a p?rintele s? poat? &edea Bi opilul real,
separat de &isele Bi dorin@ele lui. Pute@i ere prota'onistului s? alea'? opilul de Ate ori
onsider? neesar, !ie la Cneputul .oului de dram?, !ie Cn timpul lui. Permite@i opilului
real s? exprime eea e el simte Cn le'?tur? u aeste !ante)ii.
Aorda@i p?rintelui timp s? partiipe la aest? !ante)ie pAn? And &a onBtienti)a tot
eea e CBi doreBte s? !ie opilul lui Bi, da? e posi*il, Bi Ate&a dintre moti&e.
140
Aorda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei Cntre mem*rii 'rupului.
,aria@ii
$neori, p?rin@ii au multe !ante)ii Cn le'?tur? u opilul lor, !ante)ii are sunt le'ate
de propriile lor ne&oi Bi temeri. Dntr9o ast!el de situa@ie, opilul este o permanent?
de)am?'ire pentru ? el nu poate &indea r?nile narisiste ale p?rintelui lui, neputAnd !i
persoana dorit? de p?rintele s?u. Dn exeri@iul de mai sus, p?rin@ii pot examina tot eea e
ei dores, nu numai pentru propriul lor opil, i Bi pentru ei CnBiBi. $neori, dorim pentru
opiii noBtri, eea e am dori pentru noi s? !i !ost sau s? !i a&ut. CAnd aeste dorin@e nu
se materiali)ea)?, ne sim@im p??li@i, de)am?'i@i a Bi um noi nu am !i !ost p?rin@i destul
de *uni sau opilul nu ar !i !ost un opil destul de *un.
Pute@i de asemenea, s? ale'e@i o persoan? are s? interprete)e rolul opilului din
interiorul p?rintelui, da? aeasta ar a.uta prota'onistul s? intre Cn ontat u dorin@ele lui
neCndeplinite din propria opil?rie.
Copilul fantezie II
%opuri
%?9i permit? p?rintelui s? !a? !a@? &iselor neCndeplinite ale propriilor p?rin@i.
%? onBtienti)e)e eea e au dorit p?rin@ii s?i.
PaBi
Dup? partiiparea la exeri@iul <Copilul !ante)ie I= prota'osnitul se poate s? !i intrat
Cn ontat u aBtept?rile propriilor lui p?rin@i !a@? de el, Cn eea e pri&eBte rela@ia p?rinte
5 opil sau re!eritor la e Bi9au dorit p?rin@ii lui a el s? !ie. Cere@i p?rintelui prota'osnit s?
intre Cn le'?tur? u o sen? le'at? de aeste dou? pro*leme sau s?9Bi ima'ine)e o
on&ersa@ie rele&ant?.
Cere@i prota'osnitului s? alea'? o persoan? are s? repre)inte p?rintele sau p?rin@ii
s?i sau s? !oloseas? un saun 'ol pentru a9i repre)enta.
Permite@i prota'onistului s? disute u p?rin@ii s?i despre aeste pro*leme u
in&ersare de rol.
CAnd sena sau on&ersa@ia pare ? se apropie de s!ArBit, ere@i prota'onistului s?
Cnheie sena Cn e mod doreBte.
Aorda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei Cntre mem*ri.
,aria@ii
Aeast? sen? este o de)&oltare natural? din sena <Copilul !ante)ie I=. Ea poate !i
interpretat? a parte a aelei sene sau a o sen? separat?. Ideea este a p?rintele s?
onBtienti)e)e di!eritele aBtept?ri de9a lun'ul 'enera@iilor pentru a aestea s? poat? !i
141
experimentate Bi apoi date de9o parte l?sAnd spa@iu pentru o rela@ie mai pu@in Cmpo&?rat?
Cntre p?rinte Bi opil.
Este de asemenea posi*il s? permitem p?rintelui s? de&in? opilul !ante)ie Bi s?9l
interprete)e Cn orie manier? doreBte, ast!el el are sentimentul ? are eea e doreBte Bi Ci
dispare sentimentul de pierdere Bi de !rustrare.
Temerile p:rintelui
%opuri(
P?rin@ii s? onBtienti)e)e ele mai adAni temeri le'ate de opiii lor.
%? permit? p?rin@ilor s? &ad? modul Cn are temerile lor le'ate de proprii opii ar
putea !i le'ate de r?nile din propria opil?rie.
PaBi(
Dup? Cn?l)ire, ale'e@i un prota'onist Bi ere@i9i s? identi!ie trei sau patru dintre
ele mai adAni temeri pentru propriul opil.
Cere@i9i s? alea'? niBte persoane are s? repre)inte aeste temeri sau s?
!oloseas? saune 'oale.
In&ita@i9l s? &or*eas? diret u temerea, iar apoi s? shim*e rolu)l Bi el Cns?Bi s?
de&in? temerea r?spun)And9Bi lui CnsuBi din rolul de temere.
Da? p?rintelui i se pare di!iil s? &or*eas? din aeast? po)i@ie, ere@i9i s? stea Cn
piioare Cn spatele saunului Bi s? du*le)e rolul de temere spunAnd eea e nu poate !i
spus sau e prea 'reu s? !ie spus stAnd pe saun. Prota'onistul se poate muta dintr9un rol
Cn altul, inlusi& Cn rolul du*lurii de Ate ori onsider? neesar.
CAnd sena se apropie de s!ArBit ere@i p?rintelui s? o Cnheie sau s? spun? ultimele
lururi pe are le onsider? neesare pentru moment.
Aorda@i timp pentru disu@ii Cntre mem*rii 'rupului.
Comentarii
Aest exeri@iu !ailitea)? p?rin@ilor ontatul u propriile temeri Bi Ci a.ut? s?
desopere ori'inea aestor temeri. Dn aest !el ei pot desoperi da? temerile le'ate de
proprii lor opii sunt Cndrept?@ite sau da? sunt de !apt le'ate de propria lor opil?rie.
Disu@iile ulterioare u mem*rii 'rupului &or a.uta la proesarea aestor temeri.
5izualizare creati(:
%opuri(
Dep?Birea *loa.elor psiholo'ie pentru a putea sta*ili o rela@ie mai *una.
Alinarea Bi a reduerea anxiet?@ii.
142
PaBi(
Cere@i p?rin@ilor s? Cnhid? ohii, s? oupe po)i@ii on!orta*ile, s? respire adAn Bi s?
se relaxe)e.
%pune@i( <relaxa@i9&? !runtea, o*ra.ii, lim*a, maxilarul, 'Atul, *ra@ele, mAinile,
pieptul, piioarele.=
Ale'e@i orie su*iet &i se pare potri&it pentru aest moment( aK &i)uali)area unei
rela@ii po)iti&e p?rinte 5 opil8 *K &i)uali)area unei &ie@i Cmplinite/ reali)ate pentru opil Bi
l?sarea aestuia s? plee, K &i)uali)area unei &ie@i !eriite pentru p?rinte separat de opil,
dar Cn le'?tur? permanent? u aesta.
/izualizarea unei rela3ii poziti"e p2rinte copil. %pune@i p?rinteluiO p?rin@ilor(
<Ima'ina@i9&? un lo liniltit, o pa.iBte, o *an?, o p?dure, orie lo Cn are &? sim@i@i liniBtit
Bi Cmp?at. Ima'ina@i9&? intera@ionAnd u opilul dumnea&oastr?, !?And orie luru are
&i se pare pl?ut Bi on!orta*il. Tr?i@i At mai puterni aest moment. Dndep?rta@i orie
element are &? stri? armonia. Continua@i s? tr?i@i deplin aeast? experien@? are &?
adue un sentiment de *uurie Bi de si'uran@?. "uura@i9&? de aest moment a Bi um ar
!i real. Mirosi@i, atin'e@i, sim@i@i aest sentiment de *uurie a Bi um ar !i omplet
ade&?rat. Aepta@i aeast? realitate a realitate Bi *uura@i9&? de ea Ate&a momente.
Jpau)? surt?K
<Pri&i@i experien@a aeasta reat? Cn mintea &oastr? Bi ima'ina@i9&? ? ea este
posi*il? Cn &ia@a real?. Dnet, And sim@i@i ? sunte@i pre'?tit, l?sa@i aeast? sen? s? se
dep?rte)e, s? pluteas? Cndep?rtAndu9se spre er Bi s? dispar?, iar apoi, deshide@i ohii.=
/izualizarea unei "ie3i bune pentru copil 9i l2sarea acestuia s2 plece spre "ia32.
Aeast? ima'ine poate !i !olosit? Cn sine !?r? a mai Cmp?rt?Bi 'rupului sentimentele tr?ite
prin ea. Ea poate !i de asemenea !olosit? a Cn?l)ire pentru o sen? psihodramati?
le'at? de eea e a urmat. Pute@i !olosi mu)i? sau sunete pl?ute, alde, pentru a rea
atmos!er?.
Dnepe@i u un moment de relaxare. %pune@i <ima'ina@i9&? opilul dumnea&oastr? la
orie &Arst? dori@i. +Andi@i9&? ? este *ine, indi!erent da? e &or*a de o ati&itate, slu.*?,
o rela@ie sau o situa@ie. #i@i exat. +Andi@i9&? la opil Bi la eea e !ae pAn? Cn ele mai
mii am?nunte. Cu e este Cm*r?at7 O*ser&a@i9i po)i@ia orpului, p?rul, expresia !e@ei.
Conentra@i9&? Bi asupra sentimentelor pe are le sim@i@i Cn timp e Cl urm?ri@i a@ionAnd
u sues Cn mod independent Cn propriul mediu. %im@i@i pe deplin !aptul ? Cl l?sa@i li*er
s? traias? aeast? experien@? Bi *ineu&Anta@i9l Cn 'And pentru apaitatea lui de a tr?i
pe deplin Bi !eriit. ,i)uali)a@i aeast? sen? Cn detaliu pentru Ate&a minute a Bi um ar
!i a*solut ade&?rat?. Jsurt? pau)?K
<Aum, las? aeast? sen? s? se dep?rte)e de tine, s? se ridie spre er.
$rm?reBte9o um dispare deasupra norilor pAn? And nu o mai &e)i. Apoi, Cnet, deshide
ohii=.
143
/izualizarea unei "ie3i ericite pentru p2rinte separat de copil. Aeast? sen? poate
!i !olosit? a un moment de Cn?l)ire. Terapeutul poate !olosi un saun 'ol Bi Ci poate
permite p?rintelui s? se adrese)e opilului orium doreBte. P?rintele poate, de asemenea,
srie o srisoare opilului Cn are s?9Bi exprime sentimentele e&oate de ima'ine.
%risoarea este !olosit? pentru terapie, nu pentru a !i expediat?.
Dnepe@i u un moment surt de relaxare. %pune@i <+Andi@i9&? la propria persoan?.
Ima'ina@i9&? an'a.at Cn di!erite ati&it?@i are &? pla Cn mod deose*it Bi are &? !a s? &?
sim@i@i *ine. Partiipa@i ati& la aeste ati&it?@i a Bi um s9ar CntAmpla u ade&?rat.
%im@i@i aeast? experien@? Cn !ieare detaliu al ei. O*ser&a@i tot eea e este Cn .ur, e
mirosuri, e sunete &? Cnon.oar?. Cum &? sim@i@i an'a.at ati& Cn propria &oastr? &ia@?7
Partiipa@i deplin la aeast? sen? a Bi um ar !i real?=. Jsurt? pau)?K
<Tr?i@i aeast? experien@? de persoan? autonom? are ?Bi explorea)? Bi tree
dinolo de propriile limite. MiBa@i9&? li*er Cntre hotarele propriului <eu= Bi *uura@i9&? de
aeast? experien@?. Pur Bi simplu rela@iona@i u propriul &ostru eu. Dnet, And sim@i@i ?
sunte@i pre'?tit, l?sa@i aeast? sen? s? se dep?rte)e de &oi. Apoi deshide@i ohii.=
Pa'e 130( Phen Me do !or the hildren....Maria Montessori 6eture, Mea9%eton
Clarendon Hills, Illinois, 1HO:, .une 3.
Pa'e 132( <ati&e memor)=....Mardi HoroMit) buoted in Trauma and reo&er), "asi
"ooNs, 1HH4.
144
&
ocuri pentru temele legate de munc:
Omul tre*uie s? '?seas? o metod? pentru re)ol&area
on!litelor, o metod? are s? re!u)e r?)*unarea, a'resiunea
Bi re&anBa. #undamentul unei ast!el de metode sste
dra'ostea. 5 Martin luther Qin', >r.
#ieare dintre noi, Cn opil?rie, a&eam o po)i@ie uni? Cn !amilie, stea, oaia nea'r?,
sal&ator, mediator. CAnd de&enim adul@i, la loul de mun?, rolul din opil?rie 9 u toate
sentimentele le'ate de el 5 este ati&at de noua experien@? de <!amilie= a or'ani)a@iei.
$neori, putem trans!orma rolurile anterioare Cn a&anta.ul nostru( un mediator Cn !amilie
poate de&eni un diplomat de sues8 ondu?torul din opil?rie poate de&eni un mana'er
oret Bi ehili*rat. Dar de multe ori duem u noi Bi experien@ele ne'ati&e. Ne&oia de
apro*are din partea tat?lui se trans!orm? Cn ne&oia de apro*are din parte Be!ului.
%entimentul ? orie !ai nu e su!iient, &a due la loul de mun? la MorNaholism/
dependen@a de mun?.redin@a eronat? a opilului ? da? el nu are 'ri.? de lururi nimi
nu se &a re)ol&a a.un'e la adultul resut s? se mani!este Bi la loul de mun?.
"?r*a@ii Bi !emeile are au resut Cn !amilii dis!un@ionale 'ra& nu au !ost Cn&?@a@i
um s?9Bi limite)e pro*lemele Cn interiorul asei. Ca urmare, apaitatea lor de a a&ea
'ri.? de ei Cntr9o slu.*? este deseori a!etat?. Dn opinia lui .anet Poltit), autorul ?r@ii
<Adult Children o! Aloholisc, ei pot due la loul lor de mun? unul dintre aeste mituri(
Da? nu am o rela@ie *un? u Be!ul meu este pentru ? eu am o de!iien@?.
Da? nu sunt produti&, nu &alore) nimi 5 da? nu o sa !a, nu o sa se CntAmple.
Dmi este !ri? de !aptul ? tu o sa a!li ? eu nu sunt apa*il s? Cndpelines aeast?
mun? 5 ? o sa9@i dai seama de ine sunt eu u ade&?rat JO sa munes mai mult a s?
te Cmpiedi sa9@i dai seama de um sunt eu Cn realitateK.
Nu spun <Nu= pentru ? m? simt atAt de uBor de Cnlouit.
Ar tre*ui s? pot sa !a tot eea e mi se ere.
Orie luru se CntAmpl? 'reBit este din &ina mea.
Oriine este nemul@umit, este nemul@umit din au)a mea.
Nu ar tre*ui s?9i er Be!ului mele lururile de are am ne&oie8 Be!ul meu ar tre*ui
s? !ie lar&?)?tor Cn eea e pri&eBte ne&oile mele.
Ar tre*ui s? aran.e) orie luru are nu !un@ionea)? oret.
Persoanele are simt un sentiment de ruBine Bi eBe din au)a lururilor are au
a&ut lo Cn !amiliile lor, au di!iult?@i mai tAr)iu Cn a omunia u alte persoane, a o*@ine
a.utor sau a Cmp?r@i o responsa*ilitate. Ei simt, ? printr9o minune, ar tre*ui s? poat? s?
145
du? sin'uri toat? po&ara. Atuni And aest luru nu se CntAmpl?, se simt a*andona@i,
neCn@eleBi Bi !olosi@i. $noeri se pot deide s? sape de toate aestea, pentru a e&ita
sentimentele dureroase, u drum are due la o &ia@? de)or'ani)at? Bi di!iult?@i Cn
ABti'area exsiten@ei. %au, da? nu plea?, ale' s? lure)e mult mai mult, un drum are
due spre dependen@a de mun? JMorNaholismK sau la epui)are.
Multe persoane CBi !ixea)? o*ieti&e Bi standarde de neatins. Ele au pro*leme Cn a
aepta ? sunt Cnep?tori. Consider? ? tre*uie s? Btie totul de la Cneput. Aest luru !ie
Ci Cmpiedi? s? Cn&e@e pe Cndelete um s? se desure Cntr9o slu.*?, Bi Cn timp, s? de&in?
ompetent, !ie Cl @ine *loat Cntr9un ilu Cn are Cnear? s? !a? prea mult, prea repede.
Ei sunt produti&i Bi responsa*ili, dar simt ? muna lor e Cn )adar. Copiii are nu au putut
&indea un *olna& Cn !amilie, nu &a !i mul@umit u slu.*a lui, oriAte suese ar a&ea,
pentru ? nu a putut &indea aeast? persoan?.
Muna Cn !amilia de ori'ine, aBa um a !ost desris? Cn apitolul 3, >ouri Cn !amilia
de ori'ine, pot a.uta aestepersoane s? trea? peste sentimentul de disperare Bi s? se
eli*ere)e de sentimentul din opil?rie ? nu &a ruBi niiodat?. Odat? e pot !ae !a@?
tensiunilor Bi pot 'enera sentimente de aeptare, iertare Bi apro*are !?r? s? le aute Cn
rela@iile de mun?, pot mer'e Cntr9un lo de mun? !?r? s? aute aolo &indearea.
>ourile din aets apitol se pot !olosi Cn terapia de 'rup pentru teme le'ate de
mun? sau pentru onsilierea persoanei Cn pro*leme le'ate de loul de mun?, !ie u
arater pro!esional, de &oluntariat sau domesti.
#a?a interioara (ersus fa?a de la locul de munc:
%opuri
%? Cn@elea'? um eea e se petree Cn interior se potri&eBte u pre)en@a a!iBat? de
indi&id.
%? adu? Cn onBtient su*textul interior.
Pa>i
1. Cere@i partiipan@ilor s?9Bi pre'?teas? hArtie Bi reion.
4. $lterior, o!eri@i instruta.ul de a di&ide pa'ina Cn dou? oloane Bi s? srie
<Exterior= la Cneputul uneia Bi <Interior= a Bi ap?t de oloan? pentru ealalt?.
0. Dn se@iunea <Exterior= le ere@i s? srie orie u&inte sau !ra)e are s? desrie
!elul Cn are simt ? sunt &?)u@i la ser&iiu.
2. 6a <Interior=, ere@i9le s? srie sentimentele are sunt su* aeast? !a@?
exterioar?.
:. Dmp?r@i@i9i Cn 'rupuri de Ate trei Bi spune@i9le s?9Bi Cmp?rt?Beas? eea e Bi9au
sris.
3. %e re!ae 'rupul mare, pentru a Cmp?rt?Bi noile onBtienti)?ri.
146
,aria@ii
ABe)a@i dou? saune Bi ale'e@i o persoan? are s? stea prima dat? Cn saunul
orespun)?tor sinelui exterior, Bi s? &or*eas? u sinele interior. Apoi se poate retra'e, s?
stea Cn saunul orespun)?tor sinelui interior, Bi s? &or*eas? u sinele exterior, ordinea
!iind Cn !un@ie de persoan?.
RECAPIT$6ARE PER%ONA6d
O*ieti&e
Dn@ele'erea sentimentelor le'ate de mun?.
Crearea unei oportunit?@i pentru Cnt?rirea sentimentelor po)iti&e Bi eli*erarea de
ele ne'ati&e.
PaBi
Cere@i9le partiipan@ilor s?9Bi '?seas? pixuri Bi hArtie.
Reali)a@i Cn?l)irea prin re&i)uirea mental? a lunii treute, apoi luna dinainte de
aeasta, apoi luna anterioar?, Bi tot aBa pentru Ate&a luni.
%pune@i9le partiipan@ilor s?9Bi Cmpart? !oaia de hArtie Cn dou? oloane. %pune@i( <Dn
prima oloan?, srie@i situa@ii de la mun? e onsidera@i ? au mers *ine, Cn are &9a@i
desurat, Cn le'?tur? u are &? sim@i@i *ine sau mAndri. Dn ealalt? oloan? srie@i
lururile are s9au CntAmplat Bi nu &9au pl?ut, Cn le'?tur? u are nu &9a@i sim@it *ine Bi
a&e@i sentimente inon!orta*ile.=
Partiipan@ii s? se Cmpart? Cn perehi sau Cn 'rupuri de Ate trei Bi s?9Bi omunie
sentimentele despre eea e au sris.
Dn ontinuare, !ieare partiipant s? reali)e)e dou? liste( <Trei lururi aB &rea s? le
Cnt?res Bi s? le onstruies= Bi <Trei lururi pe are aB &rea s? le adrese).= 6imita@i9&? la
trei su*iete Cn !ieare oloan? ast!el CnAt lista s? nu de&in? opleBitoare.
Dn ontinuare !?e@i9i pe partiipan@i s? se implie Cntr9un 'rup de disu@ii mare sau
mi, sau s? trea? la un alt exeri@iu. Asi'ura@i9&? ? aorda@i un timp su!iient pentru
Cmp?rt?Birea sentimentelor Cn adrul aestui exeri@iu, ast!el CnAt nimeni s? nu plee !?r?
s? !i !ost asultat.
Comentarii
Aest exeri@iu poate stimula multe Cmp?rt?Biri Bi exprimarea de ne&oi are
tre*uies tratate u 'ri.?8 este pre!era*il s? se disute pro*lemele impliate Cn 'rupuri
mii sau Cn perehi, da? este posi*il. Pot ap?rea pro*leme are nu sunt le'ate de mun?,
Bi partiipan@ii pot s? le note)e pe o alt? !oaie de hArtie a !iind in!orma@ie neesar?
pentru ontinuarea anali)ei personale.
147
IN,ER%AREA DE RO6 PE HeRTIE
O*ieti&e
%? se reali)e)e insi'ht Cn le'?tur? u ne&oile Bi preoup?rile ui&a Cntr9un alt rol.
%? se ia o pau)? din propria perspeti&? Cn'ust?.
PaBi
Cere@ilor partiipan@ilor s?9Bi '?seas? pixuri Bi hArtie.
Pune@i9i s? Cnhid? ohii Bi s? permit? s? le &in? Cn minte orie persoan? din &ia@a
lor pro!esioanal? Cn le'?tur? u are simt o tensiune sau o emo@ie intens? de orie !el.
Cere@i9le s? !a? shim* de roluri u aea persoan? Js? se omporte a Bi um ar !i
aea persoan?K preluAnd po)i@ia orporal? Bi omportamentul.
Apoi l?sa@i9i pe partiipan@i s? pun? o serie de Cntre*?ri Bi s? r?spund? la aeste
Cntre*?ri din puntul de &edere al persoanelor e au ales s? !ie 5 Cn 'And sau u &oe tare.
Asemenea Cntre*?ri pot inlude(
Ce sim@i Cn le'?tur? u ser&iiul t?u7
Ce sim@i Cn le'?tur? u oamenii u are lure)i7
Da? ai putea a&ea orie alt ser&iiu Cn adrul or'ani)a@iei, are ar !i aesta7
Dn e dire@ie ai dori s? se Cndrepte ati&itatea or'ani)a@iei7
Da? a@i a&ea o *a'het? !ermeat?, e a@i shim*a la aeast? or'ani)a@ie7
Care este el mai di!iil luru u are tre*uie s? &? on!runta@i la ser&iiu7
CAnd a@i &rea s? ieBi@i la pensie7
Ce a@i !ae dup? pensionare7
Care este lururul pe are Cl !ae@i u ea mai mare pl?ere la mun?7
Aum ru'a@i partiipan@ii s? re&in? Cn liniBte la ei CnBiBi Bi s? !a? eea e simt ? au
ne&oie pentru a se eli*era de rolurile pe are Bi le9au asumat.
%e poate a&ea o disu@ie 'eneral? despre eea e oamenii au Cn&?@at din
in&ersiunea de roluri, sau Cn adrul unor 'rupuri mai mii Cn are s? se Cmp?rt?Beas?
aelaBi luru Cntr9un mod mai personal timp de )ee minute.
,aria@ii
Da? mem*rii 'rupului se simt !oarte on!orta*il unul u el?lalt Bi 'rupul nu este
prea mare, pute@i in&ita Cntre'ul 'rup s? pun? Cntre*?ri, Bi de asemenea pot r?spunde u
rAndul a Bi persona.ul respeti&. Da? se !ae aeasta, partiipan@ii s? Btie de la Cneput
? &or r?spunde la Cntre*?ri u &oe tare Cn !a@a 'rupului.
148
DNDEP6INIREA $NEI %ARCINI
O*ieti&e
Crearea oe)iunii de 'rup
Partiipan@ii s? de&in? sensi*ili la &arietatea de roluri e sunt .uate Cn ati&itatea
de mun? Cn ehip?.
PaBi
%e !ormea)? 'rupuri de la Base la opt persoane.
Dn pasul trei, &e@i da o sarin? spre a !i Cndeplinit?. Aum srie@i pe ta*l? sau pe o
hArtie mare rolurile are sunt rele&ante pentru sarin? Jrolurile tre*uie s? e'ale)e a
num?r persoanele din !ieare 'rupK. Cere@i !ie?rei persoane s?9Bi asume unul dintre
roluri. #olosi@i orie rol are apar@ine unei sarini partiulare 5 de exemplu diretor
'eneral, diretor exeuti&, a'ent de &An)?ri, !ailitator, asistent soial, pro!esor, asistent,
mana'er, se! de sal?, se! de poli@ie, preot, ?lu'?r, et.
Apoi se aord? !ie?rui 'rup aeeaBi sarin? de re)ol&at. Poate mana'erul de )on?
&ine s? &eri!ie 'rupul, sau poate un mem*ru CBi d? demisia Bi 'rupul are ne&oie s? deid?
ine preia postul li*er. Poate !i utili)at? o sarin? spei!i?, um ar !i deiderea unei
dire@ii pentru un 'rup partiular. Reali)ea)? orie se potri&eBte, Bi Bopti@i sarina !ie?rui
'rup dup? e !ieare Bi9a luat Ate&a minute s?9Bi alea'? rolurile Bi s? se o*iBnuias? u
eilal@i Cn rolurile respeti&e. DeBi sarina este aeeaBi pentru to@i, ei nu tre*uie s? Btie
aest luru.
Permite@i 'rupului s?9Bi intre Cn rol ast!el CnAt s? simt? um este s? !ie Cn loul
persoanei al ?rui rol Cl .oa?.
,eri!ia@i 'rupurile da? este neesar, Bi Cntre*a@i9i um se desur? Bi de At timp
mai au ne&oie.
Dup? e 'rupurile se liniBtes, sau dup? e le9au !ost aordate )ee minute sau mai
mult, ere@i9le s? omunie Jdin loul unde stau Cmpreun?K eea e a ap?rut Cn timpul
exeri@iului Bi e au Cn&?@at.
,aria@ii
Dup? reali)area aestui exeri@iu u o sarin? Cnhipuit? Bi roluri Cnhipuite, pute@i
reali)a o sarin? real? Bi u roluri Cnhipuite, Bi, e&entual, u o sarina real? Bi roluri reale.
ANA6ILA RO6$RI6OR PRO#E%IONA6E
O*ieti&e
Dn@ele'erea &ariet?@ii de roluri auxiliare din adrul rolului 'eneral.
%? se &ad? unde aeste roluri lurea)? pentru Bi Cmpotri&a eluilalt.
149
PaBi
Cere@i !ie?rui partiipant s? !a? rost de un pix roBu, unul al*astru, unul ne'ru Bi o
oal? de hArtie.
%pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er a sim*ol pentru
!emeie, loali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el CnAt s? &i se potri&eas?.=
%pune@i( <%rie@i !un@ia sau titlul ser&iiului pe sim*olul dumnea&oastr?. =
Dn ontinuare( <Aum, utili)And eruri, loali)a@i pe hArtie At de multe roluri
auxiliare la are &? pute@i 'Andi are s? !ie parte din ser&iiul d&s., etihetAndu9le, de
exemplu( rol prinipal 5 a'ent de &An)?ri, roluri auxiliare 5 asult?tor, &or*itor, Bo!er,
oordonator, eret?tor, onta*il, plani!iator de termen lun', supra&e'hetor al
ati&it?@ilor distrati&e et.=
%pune@i( <Aum trasa@i o linie roBie de la rolul dumnea&oastr? prinipal la un rol Cn
le'?tur? u are sim@i@i tensiune Bi o linie al*astr? pAn? la rolurile Cn le'?tur? u are &?
sim@i@i *ine=
Continua@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, srie@i orie sentimente e &? &in atuni And
&? uita@i la harta pe are a@i desenat9o.=
Dmp?r@i@i 'rupul Cn su*'rupuri de Ate doi sau trei Bi ru'a@i mem*rii 'rupului s?9Bi
Cmp?rt?Beas? sentimentele.
Re!ae@i 'rupul mare Bi ontinua@i disu@ia rele&ant?.
,aria@ii
Aest exeri@iu ar !i o Cn?l)ire !olositoare pentru o disu@ie despre rolul unei
persoane Cn adrul or'ani)a@iei, preum Bi importan@a e!etului intera@iunii rolurilor Bi a
dinamiii de 'rup. %per?m s? d?m !ie?rei persoane sentimentul ? el ontea)?, Bi de
asemenea s?9l a.ut?m s? '?seas? alternati&e atuni And exist? roluri Cn are nu
!un@ionea)? *ine, s? se Cnt?reas? pe sine Cn rolurile Cn are se simte Cnre)?tor. Aest
exeri@iu poate !i !olositor Cn mod partiular Cn situa@iile de onsiliere personal?.
ATOM$6 DE M$NCd
O*ieti&e
Clari!iarea rela@iile personale u oamenii de la loul de mun?.
%? se Cn@elea'? unde unde se potri&eBte o persoan? Cn mediul pro!esional.
PaBi
150
Apoi <$tili)And sim*olurile potri&ite, loali)a@i oamenii de la loul de mun? aolo
unde sim@i@i ? se a!l? Cn rela@ia u d&s. Plasa@i9i atAt de aproape sau departe CnAt s? &i
se par? potri&it, Cn orie dire@ie ale'e@i. Oriine a murit poate !i repre)entat printr9un
sim*ol de linie Cntrerupt?.=
Continua@i <%rie@i numele persoanei pe are o repre)int? !ieare persoan?.=
Atuni And au terminat, spune@i( <Dmp?rt?Bi@i9&? atomul u restul 'rupului sau
doar re&ede@i9l sin'uri. Pe o alt? !oaie de hArtie, se poate s? dori@i s? srie@i orie 'Anduri
&? tre prin minte atuni And &? uita@i la hart?.=
,aria@ii
Dup? e atomul este terminat, spune@i oamenilor s? se uite la el Bi s? o*ser&e unde
s9au plasat pe sine Bi Cn e rela@ie u eilal@i oameni. Care este m?rimea lor Cn ompara@ie
u m?rimea elorlalte sim*oluri7 Da? sunt unele sim*oluri inomplete sau au mai multe
linii, indiAnd tensiune sau pro*leme neterminate7 Ce simt atuni And se uit? la atomul
lor7
P6IM"AREA DE +R$P
O*ieti&e
Mem*rii 'rupului s? se ridie Cn piioare Bi s? se plim*e unii printre eilal@i.
%?9Bi eli*ere)e sentimente Cntr9un mod seuri)ant.
PaBi
%pune@i9le mem*rilor 'rupului s? se ridie Bi s? Cneap? s? se miBte prin amer?.
%pune@i9le s? !ie aten@i la !ieare persoan? are tree pe lAn'? ei 5 Bi s? e&ite
lo&irea u eilal@i.
Dn !un@ie de 'rup, pute@i s? le ere@i mai repede sau mai Cnet, sau s? se
onentre)e pe eli*erarea tensiunii din mAini, umeri, 'At, s.a.m.d..
Apoi ere@i9le partiipan@ilor s? sta*ileas? ontatul &i)ual u o persoan?, s?
mear'? pAn? la aeastal Bi s? omunie un luru u ea, !ie e&a din urm?toarea list? de
su'estii, !ie e&a e este personal rele&ant. Repeta@i proesul plim*?rii, sta*ilind ontatul
&i)ual Bi Cmp?rt?Birea pentru !ieare Cntre*are.
$n luru e Cmi plae la loul meu de mun? este...
$n luru e nu Cmi plae la loul meu de mun? este....
Aesta este exat eea e am &rut sa !a And <am s? res mare=...
Aeast? persoan? fffff nu ar rede niiodat? ? !a eea e !a...
O persoan? are nu Cn@ele'e de e !a aest tip de mun? este...
Dn !elul aesta m? identi!i u ole'ii mei de mun?...
Dn !elul aesta m? di!eren@ie) de ole'ii mei de mun?...
Pe o sal? de la unu la )ee, Cmi e&alue) satis!a@ia mea la slu.*? la....
151
Da? ar !i un duh la loul meu de mun?, l9aB pune s? !a? o ma'ie ast!el CnAt...
6a aest punt &? pute@i Cntoare la mers, Cmp?r@indu9&? Cn 'rupuri mii Bi
Cmp?rt?Bind elorlal@i la e onlu)ii s9a a.uns Cn urma aestui exeri@iu, sau s?
reonstitui@i 'rupul mare, treAnd la un alt exeri@iu. Aorda@i timp pentru Cmp?rt?Biri, dar
asi'ura@i9&? ? aeasta se reali)ea)? Cn le'?tur? u experien@ele personale, ? nu se dau
s!aturi sau ? nu se &or*eBte pe lAn'? su*iet.
,aria@ii
Aest .o este o Cn?l)ire *un? pentru anali)e ulterioare. Este un mi.lo natural de a
ondue 'rupul mare la Cmp?r@irea Cn 'rupuri mii pentru a apoi s? se Cneap? un alt
exeri@iu.
ATOM$6 5 DNDEP6INIREA %ARCINII
O*ieti&e
De!inirea sarinii e tre*uie Cndeplinit?.
Delimitarea &ariatelor omponente.
PaBi
Atuni And partiipan@ii au terminat, spune@i( <Aum ad?u'a@i sim*oluri pentru
&ariatele aspete sau elemente ale proietului Bi pentru persoanele impliate. Plasa@i9le Cn
orie rela@ie u d&s. Bi Cntre ei e &i se pare a !i existent?, etihetAnd !ieare sim*ol.=
Continua@i( <Aum ? &? a&e@i proietul a!iBat Cn !a@a d&s., lista@i &ertial, pe o alt?
!oaie de hArtie, !ieare persoan? Bi !ieare element. Ca Bi apete de ta*el pentru ele
dou? oloane srie@i <%tarea pre)ent?= Bi <Ceea e e ne&oie=. Completa@i Cn !ieare dintre
aeste oloane u o propo)i@ie sau aBa e&a dup? !ieare persoan? sau element.=
Continua@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, !ae@i un desen simplu, o linie a timpului are
s? arate ordinea Cn are dori@i s? reali)a@i sarinile, notAnd persoanele impliate, Bi
estimAnd timpul total neesar. 6ua@i o alt? oal? de hArtie are s? !oloseas? pe post de
oB de 'unoi, Bi srie@i pe ea orie luru exterior e poate !i eliminat imediat pentru a !ae
sarina mai pu@in ompliat?.=
Dn !inal, < Re!ae@i atomul proietului d&s. ast!el CnAt s? &? re!lete opinia pre)ent?
Cn le'?tur? u modul Cn are dori@i s? &? or'ani)a@i ser&iiul. Re!eri@i9&? la el Bi la elelalte
hArtii pe m?sur? e Cnainta@i, su*liniind lururile e au !ost re)ol&ate Bi ad?u'And la oala
e e pe post de oB de 'unoi ori de Ate ori este posi*il. =
152
,aria@ii
Da? nu dori@i s? ompleta@i olile interimare, pute@i !ae doar unul sau dou?
atomuri, Bi s? su*linia@i Bi s? srie@i !ra)e pe prima list?. Aest exeri@iu poate !i de
asemenea adaptat la sarinile domestie.
ATOM$6 #ANTELIEI
O*ieti&e
%? permit? oamenilor s? se deshid? Bi s? &ise)e pu@in.
O*@inerea unui on!ort mai mare Cn ontatul u realitatea prin onBtienti)area
!ante)iilor inonBtiente.
PaBi
Cere@il9le partiipan@ilor s?9Bi '?seas? pixuri Bi hArtie.
Continua@i( <Plasa@i pe oriine din loul d&s. de mun?, nu aolo unde este de !apt,
i unde a@i dori s? !ie Cn rela@ie u d&s.= Oriine poate !i inlus Cn aest atom, de la orie
ni&el de mun? 5 top mana'ement, ser&iii alimentare, personal de Cn'ri.ire et.
Atuni And partiipan@ii au terminat spune@i( <Aum re&ede@i9&? atomul, Bi
etiheta@i !ieare sim*ol printr9un nume.=
Aum ere@i9le doar s? se uite la atom Bi s? onBtienti)e)e e sentimente le apar
atuni And se uit? la lururile aBa um ar dori s? !ie.
%pune@i9le partiipan@ilor !ie s?9Bi Cmp?rt?Beas? aeste sentimente sau s? le srie
pe o alt? oal? de hArtie, Cn !un@ie de !elul are este mai on!orta*il.
Disuta@i sopul atomului, are este aela de a le permite s?9Bi ompare muna rel?
u ea ima'inar?, Bi s? Cn@elea'? mai *ine speran@ele Bi &isele pe are le au.
,aria@ii
Dnura.area oamenilor s? &ad? da? este e&a Cn aest atom e poate !i Cndeplinit Cn
realitate, Bi e paBi pot !ae pentru Cndeplinire. Aest exeri@iu se reali)ea)? el mai *ine
Cn situa@iile de onsiliere personale sau Cntr9un 'rup mi, !oarte oe)i& Bi supra&e'heat.
ATOM$6 DE PROIECT
O*ieti&e
Dn@ele'erea &ariatelor omponente ale unui proiet Bi !elul um a!etea)? &ia@a
pro!esional?.
Dm*un?t?@irea per!orman@ei Cntr9un proiet.
153
PaBi
Cere@il9le partiipan@ilor s?9Bi '?seas? hArtie Bi pixuri sau reioane olorate.
Continua@i( <Aum loali)a@i persoanele Bi elementele are sunt parte din aest
proiet aBa um &? a!etea)?. Plasa@i9i Cn orie rela@ie u d&s. are &? pare ? &i se
potri&eBte, ? e on!orm? realit?@ii.=
<$tili)And o linie roBie pentru a exprima tensiunea, una &erde pentru neutralitate Bi
o linie al*astr? pentru sentimentele po)iti&e, trasa@i linii de la d&s. la toate persoanele Bi
elementele din atomul d&s.=
Dn !inal, <Aum pri&i@i la atomul d&s. Bi Cmp?rtaBi@i orie onBtienti)are are pe are
o reali)a@i.=
,aria@ii
Aest exeri@iu este pentru utili)are personal? sau pentru situa@iile de onsiliere
personal?. Ideea este de a re)ol&a Bi de a dep?Bi pro*lemele le'ate de mun? sau de
proiet. De asemenea poate !i adaptat la pro*lemele le'ate de mun?, la o situa@ie
terapeuti? sau domesti?.
CE %E A#6d DN CA6EA %$CCE%$6$I
O*ieti&e
ConBtienti)area a eea e se a!l? Cn alea suesului.
Eli*erarea de &ehile mesa.e.
PaBi
%pune@i( <%ta@i liniBtit Bi l?sa@i s? &? &in? Cn minte orie pare a !i un o*staol Cn
alea d&s. de a &? sim@i puterni Bi de a &? permite s? a&e@i sues.=
Continua@i( <%rie@i aeste lururi Cn orie !el dori@i 5 oriunde pe hArtie 5 ima'ini,
&oi Bi !ra)e din treut sau mesa.e din !amile sau soietate are nu &? dau pae.=
Atuni And au terminat, pune@i partiipan@ii s? se Cmpart? Cn perehi sau Cn 'rupuri
de Ate trei sau patru Bi s?9Bi Cmp?rt?Beas? unul eluilalt tot eea e &or despre
desoperirile lor.
Re!ae@i 'rupul mare Bi Cmp?rt?Bi@i sau onstrui@i o psihodram?, adresAnd orie este
Cn alea suesului prota'onistei.
Permite@i Cmp?rt?Birea ulterioar? Cntre mem*rii 'rupului.
,aria@ii
154
Aest exeri@iu este o *un? tram*ulin? pentru disutarea modului de a reBte
puterea personal?. %e poate &or*i de toate aele lururi are sunt puse Cn drumul nostru
de are ne putem eli*era, oneptul de a de&eni mai puternii sin'uri deAt s? aBtept?m
s? ne !a? mai puternii alte persoane, de a*ilitatea noastr? de a shim*a multe lururi Cn
atitudinea noastr? personal? !a@? de slu.*a noastr?. Aest exeri@iu este el mai *ine
utili)at Cn terapia de 'rup sau Cn lurul !a@? Cn !a@?. Poate !i de asemenea adaptat la o
&ia@? asni? plin? de sues.
155
<H
*ocuri 6n cadrul clasei
$iscul na9terii1 !r2ciun1 <G;>
:u este timpul ca un copil s2 se nasc21
Atunci c7nd p2m7ntul este tr2dat de r2zboi 9i ur2
Li o comet2 parcurge cerul 6n semn pre"estitor
!2 se termin2 r2gazul 9i soarele se "a stinge.
:u a ost timpul ca un copil s2 se nasc21
Entr-un t2r7m alat sub asuprirea $omei1
Onoarea 9i ade"2rul au ost c2lcate de dispre31
Li totu9i #7ntuitorul 9i-a 2cut aici cas2.
!7nd se "a na9te Iubirea pe p2m7ntJ
Ianul este plin pe planeta p2m7nt
Li printr-o comet2 cerul este s797iat
Li totu9i Iubirea 69i asum2 riscul na9terii.
9 Madelaine 6g En'le
#ieare student &ine la Boal? dintr9o as?, !ieare student CBi adue sistemul
propriului ?min la el al Bolii. 6e@iile e le Cn&a@? opiii aas? 5 um s? se raporte)e la
autoritate, um s? rela@ione)e u !ra@ii sau al@i opii, um s? tolere)e disiplina, Bi um s?
se raporte)e la al@i oameni 5 sunt aduse Cn sistemul edua@ional. $n opil are nu Cn&a@?
*ine s? rela@ione)e aas? nu &a a.un'e a la Boal? s? ai*? aeast? aptitudine Cntr9un
mod ma'i8 un opil e a Cn&?@at ? autoritatea este insensi*il? Bi dur? &a a.un'e a la
Boal? s? se aBtepte la aelaBi tratament sau hiar se &a omporta Cntr9un mod are s?9l
atra'?.
Dmpreun? u sistemul !amilial, !ieare opil adue u sine Bi un sistem ultural.
#ieare ultur? are un set de re'uli proprii, ritualuri Bi omportamente spei!ie. Foala Cn
sine re!let? ultura Cn are exist?, are poate s? !ie sau nu ompati*il? u ea din are
&ine opilul. $n opil a ?rui ultur? di!er? de ea a Bolii se &a sim@i neCn@eles sau i)olat
de 'rup, indi!erent de um este &ia@a lui aas?.
Copilul el mai admirat din las? tinde s? !ie tait ales de ma.oritatea ole'ilor s? Ci
repre)inte8 El re!let? alit?@ile pe are le &alori)ea)? el mai mult 'rupul. Copilul el mai
pu@in admirat repre)int? alit?@ile pe are studen@ii le respin' sau de are se tem s? le
156
ai*? sau s? le exprime, sau el poate mani!esta arateristii pe are ei s? le &ad?
antisoiale sau inde)ira*ile Cn &reun !el.
Cu At este mai lar' 'radul de aeptare Bi on!ort, u atAt sunt mai pu@in extreme
aeste dou? po)i@ii, Bi u atAt este mai mare reunoaBterea unei &areit?@i mai mare de
roluri posi*ile Cn adrul lasei. Copilul el mai *ine adaptat tinde s? !ie el are perepe,
Btie Bi aept? el mai preis propria po)i@ie Cn adrul 'rupului.
Dn 'eneral, sistemul Bolar nu este un lo potri&it de utili)are a psihodramei
deoaree o*ieti&ul aestei metode este &indearea sistemului intrapsihi, are este un
o*ieti& terapeuti prea ri'uros pentru mediul Bolar. TotuBi, ar !i de a.utor !ormularea
unor o*ieti&e soiodramatie mai 'enerale. Prinipalul o*ieti& al tehniilor de a@iune Cn
adrul Bolilor ar tre*ui s? !ie a.utorarea opiilor s? intera@ione)e Cntr9un mod po)iti&
Cntre ei Bi u !i'urile autoritare. O dat? e opiii Cn&a@? um s? se rela@ione)e Cntr9un mod
real, multe lururi sunt posi*ile. Di &a !ae apa*ili s?
J1K modi!ie sau s? adapte)e statutul lor Cn las?
J4K Cneap? ati&it?@i po)iti&e, are Cn shim* le &a modi!ia ima'inea de sine8 Bi
J0K utili)e)e Cntr9un mod onstruti& de autorit?@ile u are pot lua ontat pentru a
Cn&?@a Bi a se de)&olta a oameni.
Toate aestea &or ontinua s?9i a.ute pe m?sur? e se reali)ea)? treerea de la
Boal? Cn lume din a!ar?, deoaree ei CBi &or due statusul soiometri Bi noile Cn&?@?minte
u ei, apliAndu9le oriunde se du dup? Boal?. Dn onlu)ie, utili)area tehniilor de
a@iune Cn adrul sistemului Bolar poate(
1. A.uta ele&ii s? se raporte)e unul la el?lalt Cn moduri po)iti&e, onstruti&e mai
de'ra*? deAt Cn moduri ompetiti&e, ne'ati&e.
4. %? a.ute ele&ii s? se raporte)e Cntr9un mod onstruti& la autoritate.
0. %? eluide)e nuan@a Bi Cn@elesul situa@iilor pre)entate, pri&ind Bi partiipAnd.
2. %? a.ute studen@ii s? onBtienti)e)e op@iunile omportamentale pe are le au la
dispo)i@ie.
:. %? pun? la dispo)i@ie antrenament Bi prati? Cn Cn&?@area modului de re)ol&are a
unuei &ariet?@i de situa@ii.
3. %? pun? la dispo)i@ie o situa@ie la are to@i au Banse e'ale de partiipare.
O. Reali)area unui !orum unde s? se poat? explora, Cntr9o manier? struturat? Bi
seuri)ant? pro*lemele le'ate de Boal? Bi sentimentele adiaente.
Pro&oarea onst? Cn asi'urarea tinerilor u un lo unde se pot explora, Cnura.area
unor experien@e de reBtere semni!iati&e, !ar? desoperirea unor pro*leme prea mari
pentru a putea !i re)ol&ate.
O mare parte dintre ele&ii &?)u@i de psiholo'ii din Boli au o stim? de sine s?)ut?.
Copiii e aud Bi internali)ea)? mesa.e ne'ati&e aas? sau Cn re@eaua soial?, le inte're)?
157
a !iind ade&?rate, !ormAndu9Bi o ima'ine de sine ne'ati&?. Pentru a.utorarea aestor
opii, tre*uie mai CntAi modi!iat? ima'inea lor de sine. $na dintre modalit?@ile de
reali)are a aestui luru este s? !ie aepta@i aBa um sunt Bi apoi, Cnetul u Cnetul s? !ie
aduBi spre noi !eluri de a !i. Aeasta este prima sarin? a tehniilor prin a@iune, Bi apoi se
Cnepe du*larea 5&or*irea a Bi um am !i Cn interiorul opiilor, sau s? .u?m rolul &oii
interioare 5 permi@Andu9le ast!el s? simt? ? nu sunt sin'uri. Numai atuni And sinele a
!ost apa*il s? inte're)e un du*lu <su!iient de *un= Jare s? .oae rolul sineluiK ei &or
putea s? utili)e)e in!orma@ia oreti&? e a a.uns la ei din a!ar?. Cu alte u&inte, ei &or
a&ea ne&oie s?9Bi seuri)e)e interiorul Cnainte s? !oloseas? e au la CndemAn? Cn a!ar?.
Tehniile de a@iune o!er? o metod? onret? de .uare a du*lului. Pot !i pre'?ti&e
.ouri de rol simple are s? le permit? ele&ilor s? se explore)e pe sine Bi unii pe al@ii Cntr9
un mod nou Bi pro&oati&. Multe dintre exeri@iile din aeast? arte Ja Bi Cn aest apitolK
pot !i adaptate spre utili)area Bi la oameni tineri, Cn !un@ie de terapeut.
METODA DE "ALd
Dn ontinuare este pre)entat? metoda de *a)? de pre'atire a unui .o de rol al unei
situa@ii, Cntr9o Boal? sau Cntr9un 'rup de tineri.
PaBi
Cere@i9le ele&ilor s? men@ione)e CntAmplarea sau pro*lema pe are dores s? o
re)ol&e.
Cere@i9le s? numeas? persoanele sau rolurile impliate Cn sen?.
%pune@i9le s? se 'Andeas? la u&inte are s? desrie arateristii ale !ie?rei
persoane din sen? Bi s? le srie pe ta*l?, lAn'? persona.e.
Cere@i &oluntari are s? .oae !ieare rol.
%pune@i9le !ie?ruia e .oa? un rol s? ia o po)i@ie are s? inlud? arateristiile
persona.ului respeti& e au !ost '?site de 'rup.
Cere@i9le mem*rilor 'rupului s? spun? e ar putea )ie aeste persona.e, Bi nota@i9
le da? dori@i.
Dnepe@i sena. Dnepe@i a@iunea spunAnd e&a e s9a su'erat sau e&a e au spus
persona.ele.
Permite@i a sena s? se des!?Boare Cn orie !el se de)&olt?.
Dn orie moment Cn'he@a@i a@iunea pentru a disuta u audien@a sau 'rupul e se
CntAmpl?, Bi apoi s? ontinua@i a@iunea.
Dn momentul Cn are se Cn'hea@? a@iunea, Cntre*a@i, da? dori@i, du*lurile din
rAndul ele&ilor are se identi!i? u &reunul dintre roluri sau are simt ? ar putea Bti e
se CntAmpl? u aea persoan?. Cere@i9le aestor du*luri s? stea u rAndul Cn spatele
158
persoanei e .oa? rolul pe are l9au ales Bi s? &or*eas? a Bi um ar !i &ia@a interioar? a
aelui ersona., Bi apoi s? stea .os la lo.
Aeast? Cnlemnire Bi Cneperea din nou a a@iunii se poate reali)a ori de Ate ori
este neesar.
#inali)a@i sena erAndu9le persona.elor s? )i? ultimul luru e tre*uie spus pentru
timpul existent.
Pute@i ale'e s? .ua@i mai mult de un sin'ur !inal. Dup? un !inal ere@i 'rupului e
alte re)ol&?ri sau s!ArBituri pot !i posi*ile, Bi apoi pune@i9le Cn sen?.
Aorda@i timp su!iient pentru Cmp?rt?Birea de 'rup( e au onBtienti)at partiipan@ii
Cn urma &ederii senei, um au Cn@eles sena sau da? s9au identi!iat Cntr9un !el, Bi um
s9au sim@it atuni And au .uat rolurile.
EYERCI[II DE RECAPIT$6ARE
Exeri@iile de reapitulare permit ele&ilor s? prelun'eas? proesul &inde?tor Bi s?9
Bi Cmp?rt?Beas? sentimentele preum Bi s? desopere noi metode reati&e de expresie.
De exemplu(
Cere@i9le ele&ilor s? srie o poe)ie despre sen? sau sentimentele tre)ite de
aeasta, sau orie aspet al aesteia.
#ae@i o anali)? de rol al ori?rui persona. din adrul senei J&e)i Capitolul 0,
<%oiomatriea( Cum !un@ionea)? psihodrama=, pentru un exemplu de anali)? de rol.K
Cere@i9le s? disute despre partea de um*r? a ori?rui persona., s? srie sau s?
pre)inte un monolo' la persoana I are s? re!lete &ia@a interioar? a persona.elor.
In&ita@i9i pe ele&i s? in&erse)e mental rolurile u orie persoan? din sen? Bi s?
srie un monolo' la persoana I din puntul de &edere al aelei persoane.
Cere@i9le s? srie o srisoare de la un persona. din sen? ?tre un altul.
Cere@i9le s? onstruias? o po&este e s? inlud? aeste persona.e.
%pune@i( <Cu toate sau Ate&a dintre persona.e, srie@i eea e sim@i@i ? s9ar putea
s? simt?, s? 'Andeas? sau s? )i? aestea.= #ae@i aestea prin Cmp?r@irea unei oli de
hArtie Cn trei oloane. Denumi@i prima oloan? <+Andire=, a doua <Cu&inte=, iar a treia
<%entimente=. Dn !ieare oloan? orespun)?toare pute@i inlude un rAnd raportat la eea
e !ieare persoan? CBi doreBte, eea e ar putea !i sau e s9ar putea CntAmpla=.
Cere@i9le ele&ilor s? reali)e)e desene deasupra !ie?rui persona. din sen? Bi s? !a?
deasupra !ie?ruia dou? eruri 5 unul pentru eea e spune persona.ul Bi unul pentru
eea e ar putea 'Andi aesta.
Cere@i9le s? Cmpart? o oal? de hArtie Cn dou? oloane. Intitula@i o oloan?
<Persoana exterioar?= Bi ealalt? <Persoana interioar?=. Cere@i9le ele&ilor s? in&erse)e
mental rolurile u orie persona. pe are...
159
/C), *0 ./, *0 + #I +6.0SI5 O 5I/,0-T
O*ieti&e(
%a exerse)e raspunsul imediat de a se omporta a'resi&.
%a redua anxietatea in le'atura u a'resi&itatea, ast!el inat studentul sau
persoana are este in aest !el sa ai*a o sansa mai mare de a !i alert si spontan in
situatiile di!iile.
Pasi(
Cereti la doi sau mai multi studenti sa se o!ere &oluntari, in !untie de numarul de
persoane impliate in .o.
6asati9l pe unul Jsau mai multiK sa !ie &itima J&itimeleK si unul Jsau mai multiK sa
!ie a'resorul Ja'resoriiK8 de pre!erat ale'erea sa !ie la latitudinea lor.
Cereti 'rupului sa sta*ileasa, de!ineasa o situatie 5 drumul atre intoarerea spre
asa de la soala, asteptarea in statia de auto*u) si exemplele pot ontinua 5 si da9ti9le
atorilor sarina de a .ua di!erite roluri, de a se omporta um s9ar mani!esta intr9o
anumita situatie.
Cereti persona.ului a'resi& sa9si o*ser&e &itima, sa e&alue)e situatia si apoi sa
atione)e si sa9I eara aestuia o*ietul pe are il doreste 5 .aheta de piele, eas, *ani,
MalNman si asa mai departe.
Permisunea &itimei de a reationa intr9o multitudine de roluri, inura.ea)a &itima
sa .oae di!erite raspunsuri.
In'heatati atiunea si ere9ti 'rupului sa identi!ie J1K el mai si'ur raspuns si J4K
raspunsurile are u si'uranta l9ar pune intr9o situatie di!iila.
Aum, ereti9le studentilor sa .oae sena in asa maniera inat &itima sa poata
exersa raspunsurile ele mai si'ure. Puteti introdue, in&ita persoane are sa !ie neuter,
daa pre!erati.
Inheierea senei tre*uie sa se reali)e)e intr9o maniera alda, seuri)anta a!eti&.
Aloati un numar mare de timp pentru disutia ulterioara de 'rup.
5ariatiile:
In orie punt al senei puteti ere atorilor sa in'hete, opreasa sena si sa9I
eara unui .uator sa !ie alaturi de ator Jsa stea in spatele luiK sa9l du*le)e, asume
responsa*ilitatea de a .ua alte ate&a roluri.
*0P.0SI+
%opuri(
160
%a !urni)e)e o modalitate de a onreti)a, &alori!ia experienta interioara a
depresiei si de a o aepta, a opri ne'area.
%a asi'ure un !ormat, mediu in are sa se &or*easa despre depresie.
Pasi(
Ru'ati pe ine&a sa se o!ere &oluntar pentru a .ua un rol in stransa le'atura u
depresia.
Cereti respeti&ei persoane sa alea'a o alta persoana u are sa .oae rolul
depresiei, sau sa !oloseasa un saun 'ol.
Cereti prota'onistului sa shim*e rolurile u depresia si sa exprime !i)i, um se
mani!esta prin intermediul orpului, um arata si se omporta depresia.
In&ersati rolurile, si inepeti .oul de rol permitand prota'onistului sa &or*easa u
depresia 5 de exemplu( RM9am saturat sa traies u tine=, R$ras modul um te omporti
si reatione)i=, RImi dores sa nu te !i simtit= si asa mai departe.
In&ersati rolurile in adrul .oului, in orie moment onsiderati a este indiat.
Ca lider, puteti sa &a indoiti de prota'onist si sa exprimati e este ade&arat, dar
tinut asuns sau sa in&itati alt mem*ru al 'rupului sa se indoiasa de rol.
Cand simtiti a sena se apropie de un !inal, ereti prota'onistului sa spuna ultimul
luru pe are doreste sa9l spuna depresiei.
In&itati alti mem*rii ai 'rupului sa impartaseasa e anume a reiesit din
dramaterapia, si ere9I depresiei sa spuna um se simte.
,ariatii(
Daa doriti sa !aeti aest exeritiu intr9o situatie indi&iduala, in a!ara 'rupupui
terapeuti, puteti !olosi un saun 'ol pentru repre)entarea depresiei si sa in&ersati rolurile
u prota'onistul, apoi sa proesati experienta u lientul. Proesarea poate ontinua prin
orie modalitate artistia disponi*ila. Orie stare, preoupare si parte din sine poate !i
repre)entata in aeasta maniera 5 partea din sine are se simte timida, nesoia*ila,
soia*ila, sentimente de !eriire, !urie, tristete, !ria si asa mai departe. >oul de rol poate
!i urmat de notarea aestor e&enimente, poe)ie si arta daa se doreste aest luru J&e)i
exeritiu de Continuare *a)at pe metoda lasiaK.
P.0SI)-0+ *0 + #/,/SI *./6).I
O*ieti&e(
%a transpuna in .o de rol situatii de presiune !oarte puternia are pot aparea in
&iata.
161
%a pratie si experimente)e presiunea aparuta in omportamentul de onsum de
dro'uri intr9o &arietate de moduri.
Pasi(
Cereti mem*rilor 'rupului sa expuna o situatie din &iata lor in are s9au simtit
presati, tensionati de a onsuma dro'uri.
Cereti &oluntari are sa .oae rolurile.
,edeti si anali)ati sena intre*and 5
RCare este situatia7=
R$nde stau oamenii sau are este po)itia lor7=
RCare este po)ita orpului lor si lim*a.ul orpului7=
Cereti !iearui ator sa imite postura !i)ia a rolului pe are il .oaa.
6asati sena sa ineapa, si ereti persona.elor sa ineapa sa interatione)e unul u
altul.
Permiteti persona.elor sa .oae sena in totalitate, !olosind shim*ul, in&ersarea
rolurilor, si sa se indoiasa oriand este neesar.
Cand se pare a sena &a a.u'e la un punt maxim de tensiune, ereti persona.elor
sa spuna ultimul luru pe are tre*uie sa9l spuna pentru a inheia sena.
Aloati un timp su!!iient pentru disutia in 'rup.
,ariatii(
%9ar putea sa &a doriti un student sau a o alta persoana sa .oae rolul indoielii si
are sa sustina, sa stea in spatele elui are se simte presat Jsau orie alt persona.K si sa
exprime propriile sentimente de9a lun'ul senei. Daa !aeti asa, intre*ati9l in timpul
etapei de disutie de 'rup sa spuna um anume s9a simtit .uand rolul indoielii,
nehotararii.
-03/T+.+.0+ O I-*/I+l+ P0.S/-+,+
O*ieti&e(
%a adua sentimente si 'anduri asunse, inonstiente la ni&el onstient.
%a ree)e un mediu seuri)ant pentru prota'onist, sa onstienti)e)e) aeste
sentimente ne'ati&e.
Pasi(
Ru'ati o persoana sa .oae rolul lui insusi sau !olositi un saun 'ol.
Apoi, ereti9i sa se desrie pe el 5 um sta si de e, e anume simte si asa mai
departe. Daa se !oloseste o persoana in loul unui saun 'ol, s9ar putea sa adopte
162
postura potri&ita. 6a ineput sta in saun si .oaa propria persoana8 puneti9o sa se
pre)inte si sa spuna ate e&a despre ea.
Aum ereti prota'onistului sa stea in spatele ei, sa o sustina si sa spuna din
perspeti&a nehotararii reale in ea e pri&este sentimentele personale.
%9ar putea sa &a doriti sa in&erse)e rolurile, hiar daa poate sau nu a.uta senei,
sau poate .ua sin'ur toata drama, din po)itia si perspeti&a indoielii.
Cand simtiti a drama se apropie de puntul ulminant si de)nodamant, ereti
prota'onistului sa inheie sena in orie mod doreste.
Intr9un 'rup ereti altora sa spuna e anume au dedus din aeasta sena, in luru
indi&idual, ontinuati proesul de a experimenta sentimentele si 'andurile. In&itati
partiipantii sa impartaseasa e anume au simtit in timpul .uarii rolului.
,ariatii(
Aest exeritiu onstituie luru in pro!un)ime si ar tre*ui adoptat numai atuni and
.uatorii apropiati ai rolului pot imparti rolul. Prota'onistul poate ontinua rolul prin sris,
poe)ie, arta, mu)ia sau orie alta opera reati&a la are are aes.
+SC)-*0.0+ I- SP+T0,0 )-)I ./, -06+TI5
/biecti(e:
%a a.ute studentii si prota'onistii senei sa reali)e)e e!etul distruti& al *loarii in
roluri ne'ati&e.
%a adua in prim plan un rol ne'ati& pentru a putea &edea exat e anume este.
Pasi:
Cereti mem*rilor 'rupului sa &ina u un rol ne'ati& pe are sa9l .oae sau pe are l9
au &a)ut in timpul solii, a de exemplu un student neooperant et.
Puneti un saun in mi.loul 'rupului.
Puneti opii sa ia lo pe rand in saun si sa exa'ere)e at mai mult posi*il rolul
ne'ati&.
Cereti elorlalti mem*rii ai 'rupului sa !aa urmatoarele doua lururi(
%a stea in spatele saunului, si oriand se simt inspirati, sa se indoiasa de
sentimentele ne'ati&e ale prota'onistului rolului ne'ati&.
%a puna intre*ari elui are .oaa rolul ne'ati&.
Cand sena se apropie de !inal, ereti persoanei are .oaa rolul ne'ati& sa inheie
sena u ate&a propo)itii despre eea e simt.
5ariatii:
163
Daa doriti sa !aeti indi&idual aest exeritiu, !olositi un saun 'ol pentru
repre)entarea rolului ne'ati&. Cereti studentului sau prota'onistului sa &or*easa u rolul
ne'ati& si sa in&erse)e rolurile oriand simt a este neesar. %e poate sa &a doriti sa
du*lati, sustineti studentul sau rolul ne'ati&. Daa repre)entati saunul 'ol, !aeti in asa
maniera inat sa nu a&eti o proietie ne'ati&a prea intensa. Aeasta a*ordare poate !i de
asemenea !olosita intr9o situatie de 'rup si apoi sa !ie proesata de 'rup and este
neesar.
164
Partea III
PSI3/*.+4+ I- T.+T+40-T), *0P0-*0-T0I SI +, T.+)40I
C!a un baton intr-un maraton grotesc generational85
din CA :eM NorO 0imes booO $e"ieM o Alice #illerPs Prisoners o !hildhood
descrierea disunctiei gererationale
Oamenii a!etati de trauma, aloolism si dependenta au ne&oi si arateristii
speiale de are psihoterapeutul tre*uie sa tina ont in mod speial. Capitolul 11 si 14
tratea)a ne&oile aestor 'rupuri si modalitatea de raportare la proesul psihodramati.
Pro'rame u 14 etape au un impat puterni in proesul terapeuti. #ormatul lor
asi'ura suport si un mediul seuri)ant pentru sentimentele aparute in timpul re!aerii, si
!urni)ea)a noi modele pentru omportamentul u alte persoane. Interatiunea de 'rup
este puterni struturata, u o aderenta mare la !ormat. Re'ula de a nu &or*i despre
aeasta pro*lema, de exemplu, da si'uranta a &or*itorul nu &a !i ataat &er*al.
Asultand po&estile altor persoane, mem*rii se identi!ia u ei. Aest aspet darama
)idurile i)olarii si sentimentul neintele'erii, si stimulea)a auto9aeptarea. Oamenii isi
spun po&estile intr9un mediu are le o!era aeptare si intele'ere neonditionata. Aeasta
repre)inta o !untionare terapeutia primara si o parte &itala a reonstrutiei primare.
Re'ulile !oarte strite ale 'rupului de 14 5 etape !a proesul terapeuti mai si'ur si ii
determina pe oameni sa nu se mai asunda in spatele mastilor de a Rarata, a da *ine=.
Terapia experientiala permite Ropilului interior= traumati)at sa in&ie e!eti& si sa
in&ete sa simta, sa &or*easa si sa !ie iarasi &iu. Crea)a un spatiu in are nepermisul
de&ine permis, si additional o!era un 'hid si un 'rup suporti&, are inura.ea)a
experimentarea noilor roluri, moduri alternati&e de omportament. Prin aeste doua
a*ordari, partiipantii se pot po)itiona pe un ontinuum al tul*urarilor si le permite
intele'erea a e anume li s9a intamplat in opilarie, adolesenta, tinerete si maturitate.
Campul, spatiul additional !oloseste un model medial entrat pe terapeut, tratand
tul*urarile in !untie de dia'nosti si !olosind oneptul de tul*urare. Terapeutul &a trata
Rpro*leme= 5 de exemplu, timiditatea, adandonul, ne'area et 5 sau &a a&ea o idhe lara
in e diretie lientul tre*uie 'hidat si &a !olosi tehnii experientiale pentru a9l orienta in
respeti&a diretie. Aeasta a*ordare di!era de tehniile psihodramei, lasand in speial
li*ertatea de e&olutie lientului. Orium, aest luru nu presupune un aord neaparat intre
ei doi prota'onisti.
6uru u un pro'ram pe 14 ni&ele poate !i inte'rat armonios u psihodrama,
terapia de 'rup si soiometria. Exista nenumarate oportunitati pentru tehniile
165
soiometrie si onexiunile u ele 14 ni&ele ale pro'ramului, in perehi reiproe Jdisutii
dupa terapia sau in timpul pau)elor, si terapia la tele!onK, diade si triade si in ansam*lu
identi!iarea u 'rupul, a si alte aspete ale proesului de de)&oltare desrie in ele e
urmea)a.
I-*/I+,+
#ormatul de Ra nu tree limita disutiei= permite proesului de indoiala sa se
instale)e !ara !ria de ata personal. Asultarea po&estilor altor persoane ne !ae sa ne
simtim intelesi, u putere si determinand auto9aeptarea prin intermediul unui mediu
are iu*este, aepta si intele'e neonditionat. Aeasta repre)inta o !untie terapeutia
primara si o parte &itala a proesului de reonstrutie personala. #ara aest proes ne
&om simti ataati si desonetati. Cand aest proes este !urni)at atat de terapeut sau
'rup si de un pro'ram u 14 ni&ele, se instalea)a un a.utor su*stantial. Prin intermediul
terapiei la tele!on sau al intalnirilor periodie, un pro'ram de 14 ni&ele este permanent
disponi*il, asa a a.utorul si suportul pot !i o!erite atuni and ai ne&oie de ele.
/6,I-*+
O'linda apare in mod natural atat prin proesul de 'rup, at si prin pro'ram.
Interatiunea mo*ili)ea)a sentimentele si pro*lemele8 si in ursul explorarii lor, &edem o
multitudine de punte de &edere re!letandu9se inapoi la noi. O'lin!da nu tre*uie sa !ie in
mod neesar sa !ie on!runtationala, poate sa !ie un simplu punt de &edere, o
perspeti&a alternati&a.
In luru u 14 ni&ele aeste pro*leme sunt a*ordate intr9o maniera struturata,
ast!el inat sa ramana si'ure si tolera*ile. In proesul psihodramati o'linda apare prin
impartire, and oamenii spun e anume au in&atat din expunerea elorlalti Jare este o
o'linda prin !aptul a re!leta &arietatea expunerii raportata la o sin'uar temaK sau in
proesul de a da mem*rilor 'rupului un !eed*aN siner. Proesul de 'rup intr9un mediul
teraputi o!era onstant o'lin)i intr9un !el sau in altul.
06/ +)HI,I+.
#untia e'o9ului auxiliar este de a reunoaste a exista oameni total di!eriti !ata de
ima'inea lor exterioara. Aeste sopuri se mani!esta in luru pe 14 ni&ele, unde marea
&arietate a partiipantilor o!era multe aspete auxiliare are sunt di!erite dar totusi u
onexiune intre ele. Ele pro&in din nenumarate experiente in &iata, dar partiipa la un
pro'ram omun. Ele sunt separate, dar totusi u le'atura inter ele. Aesta este stadiu 0 al
de)&oltarii are este reprodus in aeste medii omportamentale, are are a sop sa
166
indi&iduali)e)e si sa identi!ie, dar in aelasi timp sa retina si sa sta*ileasa o le'atura
emotionala si psiholo'ia.
T.+I-I-6 *0 ./,
Rolul trainin'9ului sau aspetul omportamental al psihodramei este *ene!i prntru
a re!ae oamenii are nu au a&ut posi*ilitatea sa9si re)ol&e pro*lemele personale intr9un
mod ade&at. Ei au resut u modele are au alternat intre omportamentul erati,
impulsi& sau omportamentul ri'id si ontrolat. #amiliilor dependente le lipseste
spontaneitatea. Mem*rilor sai le lipseste ura.ul de a9si exprima 'andurile, ideile si
emotiile. 6e este !ria de .udeata elorlalti si isi reonsidera lim*a.ul, exprimarea si
atiunea personala, eliminand orie expresie personala are le9ar putea 'enera periolul
in raportarea la eilalti mem*rii ai !amiliei.
#aptul de a !i li*eri sa experimente)e sentimente intense in ontextul unei
psihodrame, !ie a prota'onist, !ie a e'o auxiliar sau audienta, este un aspet deose*it
de *ene!i pentru opilul adult al dependentului sau o9dependentului. Oportunitatea de a
tolera un sentiment intr9un mediu !ara *ariere este o parte importanta a auto9re!aerii.
Psihodrama o!era o situatie si'ura in are sinele poate re9aparea si in&ata sa !ie din nou
spontan.
167
11
#/,/SI.0+ PSI3/*.+40I C) *0P0-*0-T+ SI +co+s
DCopii ai familiilor de alcooliciE
(-n cautarea !radinii mamei, am descoperit-o pe a mea.)
Alice 3al4er
Dependentii, alooliii si opiii adulti ai alooliilor JACoA%K au resut intr9un
mediu u multe arateristii are au depasit u mult *arierele ulturale si eonomie. Nu
este o intamplare a ei are au resut intr9un ast!el de mediu au tendinta ulterioara de
a9si ale'e a partener de &iata pe ine&a similar, are a experimentat aeleasi onditii de
mediu. In !amiliile lor aeste pro*leme erau tratate prin di!erite !orme de ne'are, &ariind
de la disiplina ri'ida si ontrolata la haos neontrolat 5 un !el de atmos!era Rsapa ine
poate=. #amilia a experimentat un omportament erati8 de ele mai multe ori au a.uns la
Rnormalitate= prin ne'area propriei dureri si intrand intr9o ilu)ie ooperanta.
SIST04), #+4I,I0I +,C//,IC0
%istemele !amilie aloolie se arateri)ea)a prin ne'are, reprimare si de)ilu)ie.
Deoaree mem*rii !amiliei perep aloolul a pe o amenintare a propriei supra&ietuiri, ei
inhid iesirile si inera sa se asunda de !urtuna. Dar aloolismul nu este a elelalte
pro*leme are distru' o !amilie( este distru'atoare din punt de &edere soial8 distru'e
onsistenta si inrederea relatiilor apropiate8 trans!orma oamenii normali in !riosi, in
monstrii !ara ontrol, si ii implia si pe elellate persoane apropiate, mem*rii ai !amiliei,
pro&oand durere. Nu poate !i stopata luand mediamente presrise de dotor si nii
printr9o internare in spital pentru operatie. #amilia aloolia, atuni and nu stie um sa
stope)e omportamentul alooli sau nu isi poate pri&i latura patolo'ia, este !ortata sa
&ada um se autodistru'e.
Din au)a lipsei de a.utor si speranta a aestei situatii dureros de in!runtat, aeste
!amilii nea'a a ar a&ea &reo pro*lema. Ei se mint a aest omportament *i)ar si iudat
este normal, si isi reprima ele mai adani sentimente de rusine, ra)*unare, disperare si
de)ama'ire. Ei in&ata sa nu se onentre)e si in mod intentionat sa nu aepte pro*lema
omportamentului u pro*leme. %unt prinsi in sentimentul de a !i &itime, martiri si de a
trai u auto9pedepsirea. >. %exias desrie pe surt aeasta pro*lema(
CDaca asculti un adult care po"esteste cum este sa ii crescut intr-o amilie in care
unul sau ambii parinti obisnuieste sa bea prea mult1 de"ii re"oltat si incremenit.
Po"estirea "a suna ca un cosmar pentru ca timpul este distorsionat si realitatea
schimbata. Alice in tara minunilor a experimentat ce"a oarte usorK In cele din urma ea s-
168
a trezit din cosmarul pe care l-a trait. Dar un copil cu un parinte alcoolic ramane
permanent marcat.5
#aptul a mem*rii !amiliei sa simta eea e %exias a desris mai sus, repre)inta un
aspet intolera*il de periulos. Ei pot sa alea'a un opil a o sapare si sa9si proiete)e
sentimentele asunse asupra aestuia8 ei pot ale'e un erou are sa dua la implinirea
&iselor si aspiratiilor !amiliei, pe are momentan le simt pierdute. Alte roluri pot aparea 5
el de opil pierdut are inepe sa9si poarte sin'ur de 'ri.a si are de&ine prati in&i)i*il
din punt de &edere spiritual in adrul !amiliei sau el de masota, are in mod onstant
isi sari!ia dorintele si aspiratiile si se .er!este pentru !amilie, ationand pentru a !ae
oamenii sa se simta mai *ine si sa9si puna planurile in pratia. Copiii din aeste !amilii
res !iind permanent eduati sa se minta sin'uri si sa9I minta pe altii in le'atura u
modul in are simt u ade&arat. Despre un ast!el de opil, psihanalista Qaren HorneE
spunea(
RIn extinderea aptului ca siguranta a de"enit un pretext1 sentimentele si gandurile
sale interioare au scazut dramatic in importanta de apt1 copilul a trebuit sa se reduca
la tacere si practic sa nu mai existe. ':u conteaza cum simte1 daca este doar in
siguranta.( Sentimentele si dorintele sale nu de"in actori determinanti8
El idealizeaza1 incepe cu1 Csolutia5 sa particulara a conlictului de baza. intelegerea
de"ine bunatateD dragostea1 pacea interioara1 lipsa de agresi"itate de"ine punct orte1 de
conducere1 eroism1 omnipotentaD auto-suiecienta1 independenta. !e anume in acord cu
solutia sa particulara apare ca solutii scurte sunt diminuate si reduse la maxim. In mod
imperceptibil1 el de"ine imaginea. imaginea idealizata de"ine un sine idealizat. Si aceasta
imagine de sine idealizata de"ine mult mai reala pentru el decat sinele sau real... pentru
ca raspunde la toate ne"oile lui strigente. Acest transpunere a sinelui1 a centrului sau de
gra"itate este un proces total interiorD nu exista nici o schimbare e"identa in el.
Schimbarea apare chiar in mi%locul1 in esenta modului sau de a i1 in imaginea de sine.5
"ar*atii si !emeile are intra in maturitate u o ima'ine de sine ideali)ata nu sunt
dotati sa traiasa &iata in mod spontan, pentru a a trai spontan presupune apelul la
sentimentele, dorintele si neplaerile esentiale ale noastre. Copiii din !amiliile de aloolii
are au o ima'ine ideali)at despre ei si nu una reala, auta pro!esia ideala, partenerul
ideal si !amilia ideala, si nu oameni si pro!esii normale. Ei de&in or*iti de !ante)ia a eea
e sunt mai de'ra*a deat de realitatea a eea e sunt si simt and sunt pusi in !ata unei
situatii si relatii reale de &iata.
Parte a proesului de terapie adresat aestor indi&i)i este un proes de demiti)are a
aestui e'o ideali)at ast!el inat eul real sa se poata mani!esta. De ele mai multe ori este
169
plin de ura si su!erinta. %i and in ele din urma &in in ontat u el, nu sunt apa*ili sa
reunoasa eea e &ad8 pot !i !uriosi pe terapeut are ia pus intr9o situatie &ulnera*ila,
intr9o po)itie de!ensi&a. Ei tre*uie sa9si aorde timpul su!iient pentru a9si reladi sinele.
Adesea in !amiliile de aloolii, le'atura dintre mem*rii este pertur*ata. In lo sa
sta*ileasa o relatie u parintele real, opilul se poate le'a de eea e isi dores sa !ie
parintii lor( o le'atura !ante)ista. Ei pot de)&olta relatii are nu au la *a)a prietenia si
reiproitatea, i ne&oia de on!ort si si'uranta in !ata periolului sau a exprimarii
dinamiii !amiliei su!erinde( o le'atura traumatia. Copiii are au de)&oltat ast!el de relatii
se perep pe sine a pe niste adulti. Din aeste onsiderente, and se tratea)a prin
terapie un AoA, este neesar sa se intelea'a atat sistemul intrapsihi al opilulu are a
resut intr9o !amilie de aloolii. Dupa P. %tein'lass(
CIn ultimii ani a aparut o "iziune mult mai empatica cu pri"ire la amiliile de
alcoolici. !ercetatorii si clinicienii specializati pe terapia de amilie au a%uns la o teorie
interesanta din studiile acute pe interactiunea de amilie care sugereaza ca amiliile de
alcoolici prezinta sisteme complexe de comportament cu toleranta remarcabila la stress1
ca si o ingenioasa si intensa in"enti"itate care a detereminat uimirea si admiratia
cercetatorilor.5
AoAs due aeasta Rtoleranta !ata de stress si in&enti&itatea adaptati&a
omportamentala= in maturitate. %tein'lass a desoperit de asemenea a Rstresul aparut
in !amilia aloolia este distri*uit uni!orm intre'ii !amilii, in lo sa !ie limitat unui sin'ur
mem*ru, el are *ea. O asemenea perspeti&a unitara, are este entrala unei
perspeti&e sistemie, este expusa si de Mihael Patton(
CUn sistem este un tot care este simultan mai mare si dierit decat partile sale
componente. Intr-ade"ar1 un sistem nu poate i di"izat in mod "alid in parti independente
ca entitati discrete pentru ca eectele comportamentului partilor asupra intregului depind
de ce anume se intampla cu celelalte parti. Partile sunt astel interconectate si
interdependente incat orice analiza simpla asupra cauza-eect distorsioneaza mai mult in
loc sa clariice. Schimbari asupra unei parti determina schimabri asupra celorlalte parti si
asupra sistemului in sine.5
Moreno, unul dintre promotorii oneptiei sistemie, ne9a de)&aluit stiinta
soiometriei( instrumente de a masura si studia dinamia intr9un sistem dat. Putem !olosi
atomul soial in nenumarate modalitati pentru a examina multe aspete ale sistemelor
multi'enerationale si sa !urni)e)e o anora !erma pentru a onreti)a po)itia unei
persoane in !amilie sau in reteaua personala. A&em tendinta de a opia statutul din
!amilia noastra ori'inala si in alte arii de ati&itate 5 pro!esie, soala, relatii, asniie 5 sa
le repetam de nenumarate ori.
170
Copiii din !amiliile de aloolii res pastrand seretul. Cel mai mare seret pe are
il pastrea)a este a ei su!era. AoAs adesea su!era in taere. Claudia "laN ne spuen(
4Ei nu au ost mereu cei care au a"ut probleme de adaptare1 sau nu au ost cei
uriosi1 agresi"i. #a%oritatea acestor persoane au indicat de apt ca au a"ut tendinte
puternice de a parea Cnormali5 si sa aca parte din categoria Ctipica5 a amiliilor
americane. Ei nu au maniestat un comportament exhibiti" problematic1 si oarte rar sau
niciodata nu au "orbit despre alcoolismul existent in amiliile lor85
Qaren HorneE a spus,
4In ciuda unei "arietati de inluente ad"erse1 unui copil nu-I este permis sa creasca
conorm ne"oilor si posibilitatilor sale personale.
8oamenii din mediu sunt prea constransi de ne"rozele lor pentru a putea iubi un copil1
sau macar sa se gandeasca la el ca la o indi"idualitate particularaD atitudinile lor ata de
copil sunt determinate de propriile ne"oi si raspunsuri neuronale.
!a un raspuns1 copilul nu dez"olta un sentiment de apartanenta la Cnoi51 dar in
schimb dez"olta o prounda insecuritate si o intelegere "aga1 pentru care se oloseste
termenul de anxietate8 Presiunea mare a anxietatii sale il impiedica pe copil sa se
raporteze normal la ceilalti1 cu spontaneitatea reactiilor si sentimentelor sale1 si il orteaza
sa descopere modalitati de a se descurca si a trai cu ele. El trebuie 'la ni"el inconstient(
sa se conrunte cu ele prin modalitati pe care nu le gaseste1 sau se creasca1 decat sa se
conrunte cu anxietatea sa.
Intr-o relatie umana normala1 sanatoasa1 el se retrage1 se opune ata de alte
persoane care nu sunt reciproc exclusi"iste8 Dar in copilul care se simte nesigur din
cauza anxietatii sale bazale1 aceste miscari de"in extreme si rigide. Aecti"itea1 de
exemplu1 de"ine coolantD intelegerea de"ine concilere. In mod similar1 el este condos1
directionat spre8distantare1 ara sa se raporteze la sentimentele sale reale8&radul de
orbire si rigiditate in atitudinile sale este in raport direct cu intensitatea si ni"elul
anxietatii sale.
In timp1 el incearca sa rezol"e aceasta problema acand una dintre aceste miscari
dominanta incearca sa adopte atitudinea de intelegere1 de distantare sau lipsa
agresi"itatii dominanta.
0#0CT0,0 C.0ST0.II I- 3+/S
Copiii din !amiliile de alolii au un sa)ut simtamant si rationament asupra a e
)iua le &a adue. Mem*rii !amiliei mer' prudent, !erindu9se de orie ar putea !i explo)i&,
si in aelasi timp asteptand hiper&i'ilenti a situatia sa se pra*useasa si tipetele,
insultele si stri'atele de ordonare si a*u)ul in 'eneral sa reapara. Re)ol&area lururilor
171
intr9o maniera po)iti&a nu este posi*ila intr9o ast!el de situatie in nii un a), si oamenii
tind sa(
%a se interiori)e)e si sa nu9si exprime sentimentele pana de&in amortiti8
%a mani!este sentimente 5 sa atione)e neu&enit pentru a sapa de sentiment in
lo sa9l experimente)e si sa se identi!e u el8
%a dispara si sa se inhida in ei, desi !i)i sunt pre)enti8
%a paraseasa, a*andone)e situatia si sa se i)ole)e, in inerarea de a se simti mai
si'uri.
In timpul opilariei preoe, aest mediu emotional tur*ulent due la aparitia unui
sentiment de !ria. Copii !iind, aestia au desoperit a sin'urul luru asupra arora a&eau
ontrol era propria lor persoana, si multi au desoperit a inhi)andu9si, reduandu9si
propria interioaritate la taere este sin'urul mod prin are au ontrolul asupra situatiei
de haos. Din paate, &iata este !ormata din urusuri si o*orasuri, si relatiile si !amiliile
reale sunt similare u modul in are ei se uita la shoM9ul Donnei Reed. Cand AoAs
ineara sa ai*a relatii si !amilii la maturitate, ei reationea)a la &iisitudinile &ietii reale,
nu atat pentru a au un simtamant puterni asupra respeti&ei situatii, i pentru a le
este !ria de potentialul asuns al sentimentelor sale. %a simta si sa experimente)e
propriile lor sentimente ii transpune intr9o stare de !ria in are perep haos,
omportament lipsit de ontrol si a*u) la !ieare pas 5 deoaree aest luru l9au
experimentat in opilaria si adolesenta initiala, in !amilia aloolia. Ei sunt atat de
on&insi deoaree au experimentat neinrederea si suspiiunea8 daa pro*lema s9a
re)ol&at usor adesea &or !orta intr9o situatie de auto9aparare pentru a e&ita potentialul
periol, prin inerari !ara sens de a e&ita, inat prati, ei isi 'enerea)a sin'uri pro*lema.
%i, ast!el, este reintrodus omportamentul de haos, ra)*unare si su!erinta reintarit.
In timp e AoA este hiperprotetor si se mani!esta prin duritate si inaesi*ilitate,
el de !apt isi asunde rani mai puternie8 moti&ul pentru are retra'erea este atat de
puternia, este a el isi mashea)a si apara propria &ulnera*ilitate. AoA nu a a&ut prati
niiodata oportunitatea sa se unoasa u ade&arat intr9un mediu !amilial suporti&, ald.
%a9si elimine *arierele si sa lase 'arda .os ar insemna onexiune puternia si dra'oste
pentru o )i, si anihilare emotionala alta )i, pentru inonsistenta are este un semn al
!amiliei unde dependenta este pre)enta. Pentru a AoA nu a putut de)&olta un mediu
seuri)ant, el are pro*leme in ursul terapiei and tre*uie sa se indenti!ie, loali)e)e si
desrie pe sine. Psihodrama, prin transpunerea interioritatii proprii in sena o data si ina
o data, intr9o maniera si'ura, unde nu exista periol si ata, permite sinelui sa se
mani!este. Apoi poate !i examinat dupa e este &a)ut si o*ser&at de prota'onistul insusi.
,ederea sinelui in atiune a!irma sinelui lientului si deshide usa in proesul de
reonstrutie al aestuia.
172
%par'erea paternurilor destruti&e este una dintre sarinile tratamentului
terapeuti. +rupurile, pentru a ele delansea)a sentimentele sau de&in !amilia suro'at,
sunt instrumente ideale atat pentru a adue aeste tipare mai aproape at si pentru a
rea posi*ilitatea &indearii lor. Psihodrama, pentru a permite distri*utiei ori'inale sa se
mani!este, pre)inta leintului oportunitatea de a re)ol&a trans!erurile, lurand u ele intr9
un mediu ontrolat. Copilul are nu putea &or*i, omunia e anume are de spus8
adolesentul are se asundea in amera sa, iese a!ara si omunia u persoanele de are
!u'ea8 si ne&asta are stran'ea in liniste stilele 'oale de alool, inepe sa9l on!runte pe
*ar*atul alooli.
A !ae parte dintr9un 'rup de terapie pentru o perioada prelun'ita de timp a.uta
dependentul sau AoA sa se on!runte u sentimentele dureroase sau situatiile are
pro&oaa anxietatea !ara sa !u'a !ata de ele sau sa se omporte in modalitati nepotri&ite.
tima de sine s?)ut? este pro*lema entral? a dependen@ilor Bi a multor ACoAs,
are au internali)at mesa.e on!use despre ei din mediul lor !amilial. Dn ontinuare &om
!ae un surt re)umat al unora dintre !atorii are ontri*uie la o stim? de sine s?)ut?,
preum Bi a unora dintre sentimentele Bi pro*lemele omune atAt dependen@ilor At Bi
AoAs(
RuBine
I)olare
Doliu neCnheiat
Distorionare omportamental?
Rea@ii de stress posttraumati
+Andire Bi omportament tre)e &s. ne9tre)e
Amor@ire emo@ional?
+Andire de)or'ani)at?
Internali)area unui sistem !amilial distorsionat
Modele parentale distorsionate
Di!iultate Cn a sta*ili rela@ii empatie
%epararea inomplet? de p?rin@i
Copii parentali
Dis!un@ii maritale internali)ate
%trutura ri'id? a Eului
A*u) !i)i Bi sexual Cn opil?rie
Disoiere
Ilu)ia atotputerniiei
Di!iult?@i Cn a9Bi lari!ia ne&oile
.)FI-0+
173
Pentru persoana dependent? sau pentru el are se a!l? Cntr9un mediu de
dependen@?, ruBinea de&ine nu atAt un sentiment are este experimentat Cn rela@ie u un
inident Bi o situa@ie, i o atitudine !undamental? !a@? de sine Bi despre sine. Poate !i di!iil
de identi!iat ru)inea, pentru ? este per&a)i&, de&enind parte a struutrii personalit?@ii.
Ea este experimentat? a o lips? a ener'iei neesare pentru a tr?i, o inapaitate de a
aepta dra'ostea Bi 'ri.a sau a o e)itare Cn a se orienta ?tre a!rimarea de sine. %e
tr?ieBte a o luare de dei)ii impulsi&? sau a o inapaitate total? de a lua dei)ii.
RuBinea poate men@ine oamenii *loa@i Cntr9un stadiu in!antil al de)&olt?rii, dar poate !i Bi
ener'ie, a!lat? la *a)a ompulsiilor Bi o*sesiilor. $nii nu &or sim@i niiodat? ? au o*@inut
su!iient pentru ompensa sensul pro!und al ruBinii lor, iar al@ii se &or !olosi de alool,
dor'uri, mAnare, sex sau &or muni ompulsi& pentru a se interpune durerii emo@ionale
Bi ruBinii.
Cum poate a.uta psihodrama7
$nul dintre ei mai importan@i paBi Cn uBurarea sentimentului de ruBine este aela
de a spar'e Cnuietoarea are @ine Cnhis seretul din spatele ruBinii Bi de a9l adue Cn
aten@ia elorlal@i. +rupul a@ionea)? a un puterni martor al Cmp?rt?Birii seretului.
Persoana are .oa? un rol Cntr9o situa@ie u are este asoiat? ruBinea are posi*ilitatea de
a Cnapoia elui are a pro&oat9o ruBinea pe are a internali)at9o a !iind a ei. Dn
psihodram? aeasta se CntAmpl? spontan, hiar Cn modul Cn are prota'onistul are ne&oie
s? se CntAmple.
%entimentele inonBtiente de ruBine &or exerita un puterni ontrol asupra
psihiului pAn? Cn momentul Cn are sunt onBtienti)ate Bi tr?ite Cn pre)ent( And apare
ruBinea, este !?ut un e!ort de a o diminua prin ontrolul asupra sa ori aspura altora, prin
omportamente de atin' out sau in'erAnd su*stan@e. Psihodrama o!er? oportunitatea
atAt de a mo*ili)a ruBinea atAt prin punerea Cn sen? At Bi pri&ind psihodrama altora,
ast!el CnAt ruBinea poate !i adus? din pro!un)imi ?tre supra!a@a min@ii unde poate !i
&?)ut? Bi sim@it? Cn pre)ent8 au)a ei poate !i Cn@eleas? Bi ast!el se poate produe insi'ht9
ul. Psihodrama o!er? piese ale pu))le9ului asunse de demult, ast!el a Cntrea'a ima'ine
s? poat? !i &?)ut?.
I=/,+.0+
Dn adrul !amiliei dependente, unde sentimentele Bi pro*lemele reale sunt ne'ate,
opiii are su!er? nu au unde s? '?seas? Cn@ele'ere, seuri)are Bi on!irmarea realit?@ii.
Ei se simt ne*uni 5 a Bi um ar dramati)a situa@ia !?r? s? !ie neesar sau ar rea
pro*leme. Pentru a Cnr?ut?@ii Bi mai mult sitau@ia, mem*rii !amiliei are sunt Cntr9un stadiu
de ne'are CBi &or on!irma perep@iile distorsionate despre sine, pentru ? tr?irea realit?@ii
este mult prea dureroas? pentru !amilie, iar ne'area este sim@it? a !iind seuri)ant?.
174
Posi*ilit?@ile opilului de a sta*ili rela@ii sinere Cn sistemul !amilial sad din au)? ? Cnsu@i
sistemul !amilial tr?ieBte o miniun?, spus? Cn t?ere, pentru a9Bi men@ine ehili*rul.
Dntr9un ast!el de sistem Cnhis nimeni nu spune ade&?rul despre eea e simte Bi
nimeni nu se eli*erea)? de durerea sa. Inapaitatea de a &or*i Cn si'uran@? despre
realitate Ci !or@ea)? pe to@i s? asund? eea e simt u ade&?rat9 eea e Cnseamn? ?
Cntr9o ast!el de !amilie este prea pu@in spri.in Bi empatie. Re)ultatul este ? !ieare se
simte i)olat Cn propria sa durere.
%tatutul nostru Cntr9un 'rup reBte atuni And !aem o m?rturisire siner? despre
noi. %entimentul nostru de i)olare se diminuea)? Bi noul nostru statut ne adue le'?turi
noi Bi semni!iati&e u alte persoane din 'rup. Psihodrama heam? oamenii s? lure)e
Cmpreun? ?tre un sop omun, de a .ua !ie drama prota'onistului !ie drama proprie.
Mem*rilor 'rupului li se ere s? .oae roluri importante din &ia@a prota'onistului, Bi prin
aeasta, au Bansa de a se exprima Cn di&erse roluri. De asemenea, ei se simt importan@i Cn
des!?Burarea a@iunii, pentru ? CBi dau seama At de importan@i sunt Cn atharsis Bi Cn
re)ol&area temei prota'onistului.
To@i aeBti !atori adu oamenii din i)olare ?tre intera@iune, eea e diminuea)?
starea lor de i)olare. Prin Cmp?rt?Bire Cn adrul 'rupului, diretorul poate antrena
persoanele i)olate pur Bi simplu Cntre*Andu9le um au tr?it psihodrama Bi u e anume din
&ia@a lor a re)onat.
D$REAREA FI DO6I$6 NEDNCHEIATE
#amiliile dependente su!er? pierderi pro!unde. Este pierderea adi@iei de su*stan@?
Bi risul odependen@ei. Pentru opii este pierderea Cnrederii Cn p?rin@i, pierderea unei
opil?rii li*ere Bi netul*urate, pierderea sentimentului de si'uran@?, pierderea unit?@ii
!amiliale seuri)ante, pierderea spri.inului, pierderea unei de)&olt?ri ini@iale sta*il? Bi lin?.
Mai este pierderea e&enimentelor !amiliale pl?ute, a ritualurilor Bi &aan@elor, iar pentru
opii, pierderea si'uran@ei de a Bti ? p?rin@ii lor sunt apa*ili s?9i Cn'ri.eas? Bi s? &in? Cn
CntAmpinarea dorin@elor lor Cn shim*are.
Mul@i mem*ri ai !amiliilor dependente tr?ies un !el de moarte interioar? sau
amor@ire psihi?, a o metod? de a !ae !a@? unei supraCn?r?ri u !ri?, durere Bi
anxietate9 iar o sarin? a terapiei este aeea de a asi'ura un mediu seuri)at Cn are ei
pot urma un proes de doliu Cntr9un 'rup suporti&, onetat emo@ional.
Cum a.ut? psihodrama7
Psihodrama, spre deose*ire de alte metode, o!er? Bansa de a spune eea e este
ne&oie s? !ie spus Bi de a !ae eea e a r?mas ne!?ut. Putem Cnheia <a!aerile &ehi= Cn
ontextul a@iunii, punerii Cn at. Desp?r@irea !inal?, lurul pe are nu au a&ut oa)ia
175
niiodat? s?9l spunem, dra'ostea are nu a !ost rostit?, larimile are nu au !ost niiodat?
Cmp?rt?Bite, !uria are a !ost @inut? Cntr9o t?ere tremur?toare 5 toate pot !i puse Cn sen?
dramati)And ast!el CnAt s? lur?m asupra pierderii nere)ol&ate, s? o aduem la o
Cnheiere mul@umitoare Bi s? ontinu?m u &ia@a noastr?.
*IST/.SI)-I 7- *0=5/,T+.0
P?rin@ii are sunt mai preoupa@i de propriile lor pro*leme deAt de a !i p?rin@i nu
pot Cmplini ne&oile opiilor lor. %entimentul !undamental al opilului de Cnredere Bi
seuritate este amenin@at, eea e !ae di!iil? de)&oltarea stimei de sine Bi parur'erea
natural? Bi u suportul neesar a stadiilor de de)&oltare. Da?, de exemplu, un opil are
ne&oie s? se Cndep?rte)e de p?rinte, iar p?rintele nu este su!iient de seuri)at pentru a
permite aest luru, &a interpreta aeasta a pe o re.e@ie. Ast!el ? lupta opilului pentru
autonomie &a !i *loat?, iar mai tAr)iu Bi de)&oltarea &a !i a!etat?. Dn mod deose*it, un
adolesent are ne&oie s? read? ? separarea de !amilie nu Cnseamn? exilare. Da?, Cn lo
de a9Bi !olosi ener'ia Cn sopul de a de&eni propria sa persoan?, el !oloseBte aeast?
ener'ie Cn mod onstant pentru a se asi'ura ? !amilia este intat?, separarea &a !i serios
Cmpiediat?.
CAnd o sen? sau o situa@ie are au !ost *loate la ni&el psihi sunt dramati)ate pe
sen? pentru a !i tr?ite din nou, omportamentele nes?n?toase are apar Cn a@iune sunt
adesea &?)ute Bi identi!iate a !iind <ne*une= sau <*olna&e= 5 atAt de ?tre prota'onist
At Bi de ?tre 'rup. Comportamentul distorsionat u are ine&a a tr?it de atAta timp
CnAt a a.uns s? !ie sim@it a normal, de&ine mai uBor de &?)ut um este u ade&?rat
atuni And este .uat. Treptat, odat? u Cmp?rt?Birea Bi anali)a Cn adrul 'rupului,
aspetele distorsion?rilor internali)ate pot !i examinate Bi Cnlouite u noi onBtienti)?ri,
iar insi'ht9ul se poate produe. Terapia de lun'? durat? Ci d? &oie lientului s? mear'?
Cnet Bi s? retr?ias? stadiile din de)&oltarea sa pe are le9a ratat.
.0+C8I+ *0 ST.0SS P/STT.+)4+TIC
Copiii are au resut Cn medii dependente sunt supra&ie@uitorii unor serii de
traume din prima opil?rie. Traumele lor s9au des!?Burat de9a lun'ul unei mari perioade
de timp, iar ei au !ost nea.utora@i Cn !a@a aestora, !?r? s? Btie niiodat? And s? se
aBtepte la a*u), e anume l9a au)at sau um s? opreas? a*u)ul. Ca adul@i, ei pot
mani!esta multe simptome ale sindromului de stress posttraumati tr?it de solda@i Cn
r?)*oaie. A Co As au tendin@a de a rea@iona exa'erat, peste m?sur? sau de a se retra'e
Bi a se asunde. Ei au Cn&?@at, opii !iind, s? de&in? hiper&i'ilen@i !a@? de orie semn de
pertur*are Bi s? intre Cn a@iune pentru a plaa, a ontrola, a e&ita sau a TAQE ON THE
A"$%ER pentru a se prote.a. Ast!el ? nu este de mirare ? mul@i dintre ei aut? ri)a Bi
176
CBi ale' pro!esii Bi parteneri u un ni&el ridiat al stressului. Au a.uns s? ABti'e un sens al
&alorii de sine din ontrolarea inontrola*ilului. Chiar Bi atuni And nu este nimi
amenin@?tor Cn mod speial de are s? ai*? 'ri.?, ei &or perepe ? este . Claudia
"laN*urn spune urm?toarele( <Ao As u rea@ii de stress posttraumati J1Kau di!iult?@i
Cn a9Bi sta*ili 'rani@ele emo@ionale8 J4K sunt !oarte de!ensi&i8J0K sunt amor@i@i Bi au e&itat
durere ast!el CnAt simt ? <e&a lipseBte=8J2K impunerea limitelor Bi a 'rani@elor de ?tre
alte persoane este experimentat? a respin'ere sau hiar a*u)8 Bi J:K, ei spun ? __au
su!erit o traum?, dar au treut repede mai departe Bi sunt !oarte *ine aum`` =.
Componenta a@ional? a psihodramei aesea)? aeleaBi arii ere*rale a Bi
omportamentul de )i u )i. Cu alte u&inte, da? trauma are lo prin a@iune, poate !i
&indeat? prin a@iune. Traumele &ehi, um ar !i aeea de a reBte u un p?rinte alooli
sau de a reBte Cntr9un sistem !amilial e pro&oa? durere, sunt aduse Cn &ia@a adult?.
,ia@a normal? pro&oa? anxietate din au)? ? sinele traumati)at st? Cn aBteptarea ri)ei.
AoAs are s9au o*iBnuit mai de'ra*? u situa@iile ritie e)it? Cn a tr?i sentimentele
po)iti&e, pentru a se prote.a !a@? de durerea produs? de pierderea primar?. Din ne!eriire,
aest mod de &ia@? nu9i ap?r?, i Ci @ine Cntr9o stare ontinu? de tensiune interioar?,
aparent !?r? o*iet.
CAnd r?nile Bi durerile sunt soase a!ar? din asun)?toareJprin Cmp?rt?Birea lor 5
.o de rol, notarea Cn .urnal, arta sau orie a.un'e Cn pro!un)imile Cntuneoase Bi adue la
lumin? ade&?rulK, po&estea poate !i spus? Bi adus? drept m?rturie, Bi ast!el persoana este
apa*il? s? '?seas? sensul durerii. Psihodrama este potri&it? Cn mod deose*it Cn
atin'erea Bi ati&area de!enselor, atAt prin identi!iarea u prota'onistul At Bi prin
propria dram?, material e tre*uie s? de)&?luie sinele.
69-*I.0+ T.0+=; 5S. 69-*I.0+ -0CT.0+=;
Mediile dependente !un@ionea)? u dou? realit?@i alternante, una trea)? Bi una
a!etat? de a*u)ul de s*stan@? al dependentului. Atuni And este !olosit? o su*stan@?,
u)ul ei tre*uie s? !ie prote.at de persoana Cn au)?. Aeasta impli? minimali)area Bi
ne'area impatului pe are utili)atorul Cl are asupra sistemului. #ie ? su*stan@a este
alool, dro', mAnare sau sex, utili)area ei ompulsi&?/dependent? &a altera dinamia
!amiliei. Dependentul &a in&esti ener'ie Cn p?strarea unui depo)it de su*stan@?, deseori Cn
seret, iar !amilia &a in&esti ener'ie Cn p?strarea unei aparen@e normale a !amiliei.
%istemul se or'ani)ea)? di!erit atuni And dependentul !oloseBte su*stan@e Bi And nu
!oloseBte su*stan@e. Cele dou? realit?@i are tr?ies in interiorul opilului se Cmpiedi?
reipro de9a lun'ul &ie@ii adulte. Normalitatea nu exlude neCnrederea, iar durerea
'enerea)? primele temeri de a*andon Bi/sau de dependen@?, are pot adue treutul Cn
pre)ent su* !orma omportamentelor de!ensi&e, pasi&9a'resi&e sau a'resi&e.
177
Oamenii pot .ua Cn psihodram? am*ele realit?@i( atAt ea trea)? At Bi ealalt?.
Prin intermediul psihodramei ei pot m?ri ni&elul de onBtienti)are al !ie?rei realit?@i Bi pot
adue din inonBtient Cn onBtiin@? tot eea e a !ost on!u) Bi asuns, unde poate !i
separat Cn dou? atmos!ere distinte. Ast!el, ei pot &edea unde lumea interioar?,
naroti)at?, poluea)? &ia@a lor atual?.
Psihodrama poate a.uta, de asemenea, Cn lari!iarea a eea e &ine din treut Bi a
eea e apar@ine pre)entului. De exemplu, da? o so@ie @ip? la so@ul ei Bi Ci spune lururi
pe are, inonBtient, CBi doreBte s? le !i spus tat?luiei alooli, diretorul psihodramei o
poate ru'a s?9Bi alea'? tat?l Bi s?9i &or*eas? diret aestuia. #?And ast!el, ea poate
de&eni onBtient? Cn pre)ent despre modul Cn are sentimentele purtate din !amilia ei
dependent?, despre um treutul Ci opleBeBte pre)entul, Bi despre um o*ieiuri
de)&oltate Cntr9o rela@ie Cn are era pre)ent? dependen@a sunt reluate Cntr9o rela@ie
atual?, Cn are dependen@a poate nu este pre)ent?.
+4/.8I.0+ 04/8I/-+,;
Copiii are res Cn situa@ii dureroase Cn&a@? um s? se *lohe)e emo@ional pentru a
nu su!eri. Ei reali)ea)? aeast? amor@ire printr9un omportament ompulsi&, deturnAnd
durerea Cntr9o ati&itate, reprimAnd sau disoiindu9se de tr?irile dureroase, !olosind o
su*stan@? pentru a Cn'ropa rana sau Cn&?@And um s? se Cnhid? emo@ional. Dnhi)Andu9
se, poate opri propriu9)is durerea, dar &a proi, de asemenea, Bi alte tr?iri. Cel are
!oloseBte *loarea a ap?rare nu mai este Cn ontat u sentimentele sale reale Bi CBi
inhi*? apaitatea de a sta*ili onexiuni pline de semni!ia@ie Cntre irumstan@e Bi
r?spunsurile sale emo@ionale la aestea. Re)ult? ast!el sentimente de i)olare Bi
Cntrerupere.
Exteriori)And aeste sentimente amor@ite de9a lun'ul terapiei poate !i !oarte on!u)
Bi Cnsp?imAnt?tor 5 dar, Cn !inal, red? persoana sieBi. Psihodrama repre)int? opusul
*lo?rii emo@ionale prin Cnura.area an'a.?rii Jimpli?riiK Cn ati&it?@i Cn?rate emo@ional.
Pri&ind drama altora Bi identi!iAndu9se u aeBtia, o persoan? are Bansa de a l?sa .os
de!ensele Bi a se apropia de propriile tr?iri. Prin proesul de identi!iare Cn a@iunea
psihodramati?, tr?irile are au !ost Cn'ropate se ridi? la supra!a@?. Adeseori, amintiri
are anterior !useser? uitate apar Cn prim plan. Este di!iil s? r?mAi omplet Cnhis Cntr9un
mediu psihodramati !?r? a aeast? Cnhidere s? nu de&in? e&ident?. Dup? o perioad? de
timp, psihodrama &a a.uta treptat persoana s?9Bi reABti'e apaitatea de a sim@i Bi de a
se mani!esta spontan.
69-*I.0+ *0=/.6+-I=+T;
178
$na dintre tatiile de supra&ie@uire ale !amiliilor dis!un@ionale este de a a!iBa o
ima'ine aparent? de *ine. Fi pentru ? tr?irea emo@ional? pro!und? poate !i radial
di!erit? de ima'inea de la supra!a@?, opiii experimentea)? propria lor realitate interioar?
a !iind neon'ruent? u realitatea lor exterioar?. Tr?irile lor nu sunt on!irmate sau
&alidate, Bi ast!el ei se simt deoneta@i Bi on!u)i. Oamenii dependen@i nu 'Andes lar.
Copiii are Cnear? s? &or*eas? ra@ional u p?rin@ii lor <naroti)a@i= sau dis!un@ionali, nu
a.un' la o Cn@ele'ere ra@ional?. Ei sunt determina@i s? read? ? perep@iile lor sunt
nepotri&ite, Bi prin urmare, a.un' s? se Cndoias? de apaitatea lor de a 'Andi. CAnd
a!etele Bi 'Andirea sunt Cn ontraditoriu u eea e este aeepta*il, 'Andirea poate
de&eni de)or'ani)at?. Fi ast!el, Cn ele din urm?, opiii din !amiliile dependente
experimente)? 'Andirea Bi sim@irea a !iind detaBate una de ealalt? Bi de propria lor
realitate intern?, are a.un'e s? par? !?r? sens Bi nerele&ant?. Dn pro!un)ime, durerea
neCnheiat? Bi anxietatea sunt in&estite Cn detrimentul eului interior.
Emo@ia Bi 'Adul sunt le'ate. Deseori ne or'ani)?m 'Andirea Cn .urul unor emo@ii
puternie pentru a le adapta Cntr9un !el, a le !ae !a@?, a le &alida sau a le ra@ionali)a.
CAnd durereaJ prin esen@? emo@ional?K nu are Cnotro s? mear'?, reea)? presiune
emo@ional?, tensiune Bi distorsionea)? modul Cn are ne experiment?m pe noi Bi lumea
noastr?. Ne or'ani)?m 'Andirea Cn .urul unor perep@ii 'reBite din au)a emo@iilor are
a.un' la supra!a@? Cn pre)ent Bi nu se re!er? la irumstan@e din pre)entul9tr?it. Multe
dintre aestea sunt emo@ii arhaie, Cn ?utarea unui mi.lo de eli*erare, dar noi nu le
identi!i?m a atare. CAnd po&erile emo@ionale sunt @inute Cn t?ere Bi Cn mare seret la
ni&el psihi a r?ni emo@ionale pro!unde, de neatins, o re@ea de !alse ra@ionali)?ri reBte Cn
.urul aestora pentru a le prote.a Bi pentru a nu !i Btiute, &?)ute sau sim@ite. Atuni And
sunt eli*erate Cn psihodram?, emo@iile nu mai au aest e!et asupra 'Andirii.
I-T0.-+,I=+.0+ )-)I SIST04 #+4I,I+, *IST/.SI/-+T
%istemul !amilial dependent este onstruit Cn .urul ne'?rii, ilu)iei, reprim?rii Bi
distorsion?rii. Prinipiile dup? are !amilia este or'ani)at? au la *a)? &ia@a u dependen@?
sau u dis!un@ionalit?@i. CAnd aeast? !amilie dis!un@ional? este internali)at? de&reme Cn
&ia@? de ?tre opilul Cn reBtere, el poart? aest sistem, la ni&el intern, Cn &ia@a adult?,
eea e Cnseamn? ? !amilia interioar? a AoAs este, de asemenea, dis!un@ional?. Dn
&ia@a adult? aest sistem este tr?it pAn? la ap?t Bi de&ine un prinipiu de or'ani)are Cn
rela@ii Bi Cn !amilie, unde adi@ia Bi trauma pot !i sau nu pre)ente. AoAs Bi dependen@ii au
tendin@a s? !ie hiper&i'ilen@i Cn rela@ii9 ?utAnd pro*leme hiar Bi atuni And nu sunt.
Re'ulile sistemului Cnhis 5 <%? nu ai Cnredere, s? nu &or*eBti, s? nu sim@i= 5 sunt
delanBate Bi adultul !oloseBte aeste moduri de omportare Bi supra&ie@uire Cn noua
!amilie.
179
Dntr9un 'ru de psihodram? dinamiile !amiliale Bi trans!erurile sunt sim@ite Bi puse
Cn sen?. Re)ol&area aestor rela@ii de trans!er repre)int? alea ?tre &indeare.
%oiomatriea 'rupului adue la supra!a@? !amilia internali)at? a !ie?rui mem*ru al
'rupului. Atomii soiali Bi soio'ramele o!er? !ie?ruipartiipant posi*ilit?@i nes!ArBite de
a9Bi examina Bi reexamina !amilia atAt din po)i@ia proprie At Bi din po)i@ia elorlal@i.
In&ersiunea de rol Ci permite partiipantului nu numai s? &ad? puntul de &edere al
eleilalte persoane Cn interiorul sistemului, i Bi s?9l experimente)e.
Dn 'rup, prin intermediul dramati)?rii Bi al exeri@iilor soiometrie, rolurile !amiliale
Bi sistemele !amiliale sunt examinate Bi explorate Cn mod repetat. ConBtienti)area
dinamiilor !amiliale inonBtiente repre)int? primul pas ?tre e&aluarea Bi re)ol&area
repre)ent?rilor distorsionate ale prota'onistului, pe m?sur? e ade&?rul aestuia este
spus. Aest proes a.ut? la reduerea disonan@ei o'niti&e din interior prin ehili*rarea
rela@iei dintre realitate Bi perep@iile, aBtept?rile distorsionate.
4/*0,0 P+.0-T+,0 *IST/.SI/-+T0
In mediile di!un@ionale de)&oltarea normal? a opilului este adesea ne'li.at? Cn
!a&oarea omportamentelor de adi@ie Bi de ompulsie. Copilul &ede niBte p?rin@i pe are
i9a pierdut Bi are sunt inapa*ili s? !ie pre)en@i total a p?rin@i. Mai tAr)iu Cn &ia@?, And
la rAndul lui de&ine p?rinte, nu are modele parentale s?n?toase are s?9i ser&eas? drept
exemplu.
$rmarea modelului repre)int? una dintre ele mai pro!unde !orme de Cn&?@are.
Proprii noBtri p?rin@i ne Cn&a@? mai mult deAt oriine despre um s? !ii p?rinte. Noi a&em
tendin@a de a !i p?rin@i !ie Cn modul Cn are am !ost Cn'ri.i@i, !ie Cntr9un alt mod, a rea@ie
la modul lor de Cn'ri.ire. Terapia o!er? Bansa de a uBura durerea unei Cn'ri.iri inade&ate
Bi de a !i Cn'ri.it din nou, Cn mod mai sano'en.
Dn psihodram?, persoana poate pune Cn sen? rolurile p?rin@ilor introieta@i atAt din
perspeti&a lui At Bi a lor. A .ua rolul p?rintelui a.ut? la aduerea personalit?@ii aestuia,
are tr?ieBte Cn prota'onist, la un ni&el onBtient. In ontinuare, diretorulJterapeutulK
poate !olosi tehnia inter&ie&?rii prota'onistului Cn rolul p?rintelui s?u atAt pentru a9l
men@ine Cn ael rol At Bi pentru a o*@ine in!orma@ii semni!iati&e. A .ua rolul p?rintelui Ci
permite prota'onistului s?9Bi pun? Cn sen? introie@ia Cntr9un mediu seuri)ant Cn are
rolulrile distruti&e introietate pot !i examinate, tr?ite Bi eli*erate. A .ua rolul
prota'onistului o a.ut? pe persoan respeti&? s?9i Cnapoie)e p?rintelui emo@ii a ruBinea,
!uria Bi hiar dra'ostea, emo@ii pe are le9a purtat Cn el Cn t?ere din au)? ? le'?tura
empati? dintre p?rinte Bi opil nu a !ost su!iient de solid? pentru a on@ine aeste tr?iri.
180
*I#IC),T+T0+ 7- + #/.4+ ,06;T).I 04P+TIC0
Copiii Cn&a@? da? pot a&ea sau nu Cnredere Cn lume Cn !un@ie de modul Cn are
primii Cn'ri.itori s9au purtat u ei. Da? Cn'ri.itorii le Cn@ele' ne&oile oret Bi le r?spund,
opii a.un' s? &ad? lumea a pe un spa@iu pl?ut, are &ine Cn CntAmpinarea dorin@elor lor.
Atuni Ans opiii nu au a&ut un Cn'ri.itor empati la ne&oile lor, And de)&oltarea sinelui
este inomplet? Bi simt ? nu au primit su!iient din At a&eau ne&oie, de&ine di!iil pentru
ei s? dea din e&a simt ? este un &id, un spa@iu 'ol. O persoan? are nu a reuBit s? se
separe emo@ional de p?rinte &a onBtienti)a u di!iultate pre)en@a altuia, ?i su* o
anumit? !orm?, ea este Cn? Cnorporat? p?rintelui.
Putem &or*i de empatie atuni And suntem apa*ili s? in&ers?m rolul u o alt?
persoan?, &?)And Bi sim@ind lururile am um le &ede ealalt? persoan?. Persoana are
nu a a&ut su!iient? satis!a@ie Cn de)&oltare CntCmpin? di!iult?@i s? renun@e la propriul eu
Bi s? in&erse)e rolurile. Con!orm lui Ro*ert %iroNa, <Exist? o semni!ia@ie Cn !aptul ? eul
nu etse su!iient de puterni pentru a se deplasa Cn rela@ia empati? u el?lalt, Cn aeea
? o parte a eului se poate pierde sau poate !i pus? Cn periol da? nu este p?)it?
onstant=. Dn ontextul unei lipse de Cnredere Cn sine, este di!iil? extinderea ?tre
el?lalt.
Psihodrama are puterea de a aesa durerile &ehi Bi tr?irile de re.e@ie, Bi de a
deshide prota'onistul ?tre emo@ii *rute. Dn aele moment, prota'onistul poate tree
dinolo de durerea are l9a *loat Bi de ap?r?rile are amor@es durerea. Odat? eli*erat,
prota'onistul este pre'?tit s?9i lase pe oameni <Cn?untru=, Cntr9un mod po)iti&. Noile
experien@e de rela@ionare se pot produe, iar eul poate !i tr?it Bi reonstruit. Odat? e eul
este Cntre'it, puterni, poate a&ea lo Bi onBtienti)area eluilalt8 odat? e empatia este
inte'rat? Cn sine, poate !i tr?it? Cn rela@ia u el?lalt.
I-*I5I*)+.0+OS0P+.+.0+ I-C/4P,0T; *0 P;.I-8I
$nii p?rin@i perep separarea a pe o re.e@ie Bi CBi retra' dra'ostea Bi rup le'?tura
u opilul, pe are Cl simt ? se Cndep?rtea)? de ei. In aeast? situa@ie separarea a.un'e
s? semni!ie pierderea p?rintelui, eea e adesea pare un pre@ prea mare de pl?tit. De
exemplu, !ata adolesent? are adue prieteni aas? Cn lo de a ieBi u ei, ast!el CnAt s?
nu9Bi lase sin'ur? mama prea mult timp, nu &a !i apa*il? s? se separe de ea8 ea simte ?
tre*uie s? se Cn'ri.eas? de ne&oile p?rintelui Cnainte de ale ei.
$nul ditre aspetele tra'ie ale aestei situa@ii este aela ? opilul on!und?
separarea u Cnorporarea. 6e@ia este =CAnd simt ne&oia s? m? Cndep?rte), de !apt
tre*uie s? m? apropii 5 Tre*uie s? Cnorpore) eea e m? !ae s? &reau s? ple Bi s? mint
Cn le'?tur? u dorin@a de a plea, hiar Bi pe mine, ?i este insuporta*il pentru p?rintele
181
meu. P?rintele meu ar muri !?r? mine =. Proesul indi&idu?rii de&ine ast!el prea
Cnsp?imAnt?tor Bi prea dureros pentru a suporta. Drept re)ultat, opilul Cn&a@? s?9Bi
CntAmpine ne&oile prin !u)iunea emo@ional? Bi psihi? u p?rintele( <Dmi satis!a ne&oile
sati!?Andu9le pe ale tale, Bi C@i permit @ie s?9@i satis!ai ne&oile satis!?Andu9le pe ale
mele=.
Dnainte de a ne indi&idua tre*uie s? !i !ost Cntr9o rela@ie. Psihodrama Ci a.ut? pe
prota'oniBti s? primeas? pe ale experien@ial? <eea e nu au a&ut niiodat?=. De
exemplu, dup? onreti)are, sentimentul de sin'ur?tate se orietea)? ?tre umplerea
&idului, !olosind suro'ate pentru a 'enera un sentiment de dra'oste, aeptare Bi spri.in.
Deoaree psihodrama poate mo*ili)a sentimente pro!unde, prota'onsitul poate a.un'e Cn
ontat deplin u ne&oile neCmplinite sau u r?nile deshise, l?sAnd .os armura are Cl
prote.a de sim@irea durerii. Odat? e durerea este sim@it?, poate !i &indeat?.
Pentru a a&ea lo indi&iduarea tre*uie s? loali)?m p?rintele interiori)at. Pentru a
se CntAmpla aest luru, tre*uie s? re)ol&?m rela@ia p?rinte9opil. Numai atuni And
p?rintele este intat Cn interiorul opilului, aesta din urm? se poate orienta ?tre lume
a&And a punt interior de re!erin@? sentimentul de a !i iu*it Bi prote.at8 ast!el opilul
poate Cn&?@a s? se iu*eas? Bi s? se Cn'ri.eas? pe sine, s?9i reunoas? pe eilal@i a
existAnd separat de el Bi s? tr?ias? experien@e are Ci pot o!eri aelaBi repere. Dar da?
aest sentiment pro!und este a!etat, el este ondamnat la o ?utare ontinu? a
dra'ostei Bi aept?rii pe are nu le9a a&ut niiodat?. Din p?ate, !?r? a tr?i Bi a Cn&?@a
ael sentiment, nu &om Bti e ?ut?m Bi &om on!unda dra'ostea Bi aeptarea u tot
eea e ne d? o stare de *ine.
C/PI,), P+.0-T+,
Mediile dis!un@ionale nu apar pur Bi simplu. Aestea sunt reate de p?rin@i are, la
rAndul lor, nu au !ost Cn'ri.i@i Bi hr?ni@i orespun)?tor. AeBti p?rin@i CBi proietea)? Cn
proprii lor opii ne&oile emo@ionale de seuri)are neCmplinite, Cn dorin@a de a Bi le
satis!ae.
CAnd opiii sunt soliita@i s? Cmplineas? dorin@ele p?rin@ilor lor Cn exes, iar p?rin@ii
nu sunt apa*ili s? le ias? Cn CntAmpinare, aeBtia &or de&eni Cn urAnd mii adul@i. Miii
adul@i din mediile di!un@ionale tind s? J1K Cnere s? !ie per!e@i pentru a9Bi pune p?rin@ii
Cntr9o lumin? !a&ora*il?8J4K se 'Andes la eea e ar !i el mai *ine pentru p?rin@ii lor
Cnainte de a se 'Andi la e ar dori ei8J0K pun pe primul lo ne&oile p?rin@ilor8J2K CBi ABti'?
un sentiment al &alorii de sine mai de'ra*? din a !i *uni deAt din a se sim@i *ine8J:K CBi
ne'li.ea)? propriile ne&oi atAt de des CnAt nu le mai pot identi!ia8J3K se simt inade&a@i
atuni And nu9Bi !a p?rin@ii !erii@i8JOK li se ere s? dea &aloare !amilie8J-K internali)ea)?
182
un sentiment opleBitor al eBeului atuni And nu reuBes s? re)ol&e pro*lemele
p?rin@ilor sau ale !amiliei.
Cu toate ? a satis!ae ne&oile eluilalt este natural Bi s?n?tos, de&ine un proes
dis!un@ional atuni And nii o parte impliat? nu este onBtient? de ne&oile ui sunt
satis!?ute Bi nu are onBtiin@a propriilor ne&oi. In asemenea a)uri, oamenii pot &eni Cn
ontat u propriile dorin@e Bi ne&oi prin identi!iarea aestora Cn al@ii, pe are Cns? le
nea'? la ei. Ast!el se pot rea rela@iile o9dependente.
Cate&a dintre ranile pro&oate de !aptul de a!i un opil trans!ormat in parinte sunt(
pierderea opilariei
asumarea rolurilor de adult dinolo de apaitatile sale si de aii sentimentul
eseului
pierderea parintelui a persoana de are esti eduat si indrumat
in&atarea )i de )i de a implini ne&oile ui&a inainte de ne&oile proprii si letia a
apoti a.un'e sa !ii iu*it si apro*at a&and 'ri.a de altine&a
pierderea timpului de a se minuna,lupta si !oali)a asupra de)&oltarii personale.
Prin psihodrama, opilul adult .oaa dorinte si pro*leme nere)ol&ate si prin soiometria
'rupului isi poate re)ol&a trans!erurile si in&ata noi omportamente.
*IS#)-CTII,0 4+.IT+,0 I-T0.-+,I=+T0
AoAs adu Cn rela@iile personale extra!amiliale dis!un@iile maritale ale p?rin@ilor
lor. Modelul aestei dis!un@ii este repre)entat de o ?sniie Cn are partenerii nu au !ost
apa*ili s?9Bi re)ol&e pro*lemele Cn mod deshis, s? a.un'? la o solu@ie Bi s? trea? mai
departe. %au poate ? AoAs au a&ut p?rin@i are au Cnerat s?9i atra'? pe opii Cn
on!litul de uplu, pentru a ABti'a putere Cn rela@ie. Ei au introietat, la un ni&el pro!und,
realitatea a doi oameni de)am?'i@i unul de altul Bi are s9au r?nit reipro.
Cu un asemenea model, ?sniia poate p?rea nu numai periuloas?, i hiar poate
de&eni periuloas?8 Cu a*ilit?@ile rela@ionale pe are AoAs Bi le9au CnsuBit, ei pot rerea
ontinuu durerea Bi neCn@ele'erile u are au resut. A Cn&?@a s? tr?ieBti Cntr9o rela@ie
!un@ional? Cnseamn? a relua aea durere Bi a o adue Cn pre)ent pentru a !i &?)ut?,
sim@it? Bi eli*erat?, Bi a !orma, Cn ontinuare, a*ilit?@i rela@ionale onstruti&e.
Atmos!era unei ?sniii repre)int? o !or@? determinant? Cn sta*ilitatea unui ?min,
iar psihodrama o!er? o Bans? de a rerea atmos!era pe sen? Cn aBa !el CnAt s? !ie redat?
Bi experimentat? din perspeti&a opilului are a tr?it Cn interiorul aesteia, din
perspeti&a p?rintelui are a tr?it9o Bi din perspeti&a adultului are aum o poate &edea
aBa um a !ost u ade&?rat. A adue pe sen?, prin .oul de rol, modul Cn are p?rin@ii s9
au Cn@eles, Bi re9experimentarea Cn pre)ent, pot a.utaprota'onistul s? &ad? um, poate, la
183
ni&el inonBtient, tr?ieBte senariul p?rin@ilor lui. Psihodrama a.ut? la lari!iarea pattern9
urilor destruti&e Bi la Cn@ele'erea aestora.
ST.)CT).+ I-#,0HI<I,; + 0),)I
AoAs Cn&a@? s? nu9Bi Cmp?rt?Beas? ade&?ratele sentimente sau s? disute eea e
se CntAmpl? Cn interiorul lor. Ei a.un' s? read? ?, da? CBi las? 'arda .os, de&in
&ulnera*ili. De asemenea, ei Cn&a@? s? nu spun? ade&?rul despre eea e se &?d ? se
CntAmpl? Cn .urul lor, pentru ?, da? &or !ae aest luru, ris? s? !ie ataa@i Bi puBi la
p?mAnt de ?tre ei din !amilie are nea'? de)ehili*rul !amiliei Bi are au in&estit Cn <a
ar?ta *ine=,a strate'ie de supra&ie@uire.
CAnd oamenii are !oloses ne'area pentru a supra&ie@ui sunt pro&oa@i,
experimentea)? pro&oarea a o amenin@area a propriei &ie@i. Drept onsein@?, AoAs Bi
persoanele dependente a.un' s? du? o &ia@? du*l?. To@i mem*rii sistemului !amilial du
&ie@i du*le, !ie onBtient !ie inonBtient, pentru ? lumea lor intern? Bi ea extern? nu
sunt Cn onordan@?. Ast!el ei de&in speria@i Bi de!ensi&i. Ei Cn&a@? ? au ne&oie s? !ie Cn
'ard? tot timpul, !ie pentru a e&ita a*u)ul, !ie pentru a men@ine o situa@ie temporar? de
si'uran@?.
Dntr9un mediu Cn are <ea mai *un? ap?rare este un *un ata =, , a !i spontan,
&ulnera*il Bi uneori poate hiar interati&, d? un sentiment de nesi'uran@?, Bi deseori
hiar este. Ast!el se de)&olt? rolurile ri'ide Bi in!lexi*ile. PAn? Bi umorul are o intensitate
nenatural? la aeste perosane, ?i ei sunt o*iBnui@i Cntr9o m?sur? la !el de mare s?
eli*ere)e emo@ii dureroase sau s? ontrole)e prin intermediul sarasmului a umor. AeBti
oameni C@i iau po)i@iile Bi le ap?r?8 rolurile omportamentale de&in roluri de supra&ie@uire.
Apoi rolurile Cn&?@ate Cn adrul sistemului de&in strutura intern? a sistemului eului Bi sunt
.uate Cn situa@ii de 'rup de9a lun'ul &ie@ii.
+rupul terapeuti este un spa@iu si'ur pentru a oamenii s? Cn&e@e noi roluri Bi s?
pratie un nou omportament. %oiometria 'rupului permite a trans!erurile Bi proie@iile
s? !ie re)ol&ate prin onBtienti)are Bi punerea lor Cn sen?. #lexi*ilitatea mental? este o
omponent? important? a s?n?t?@ii mentale, iar psihodrama o!er? experien@a diret? a
unei &ariet?@i de roluri9 Cnt?rind rolurile Cn are ine&a se simte nesi'ur, renun@And sau
prelurAnd rolurile are nu mai sunt utile eului, Bi petreAnd timp Cn exersarea rolurilor noi
Bi/sau a omportamentelor noi. ExaminAnd noile Bi &ehile roluri din mai multe
perspeti&e 5 !ie Cn rol, Cn in&ersiune de rol,a auxiliar, a parte a auditoriului sau a
o*ser&ator 5 repre)int? un mod onret de a shim*a or'ani)area intern?.
+<)=), #I=IC FI S0H)+,
184
Din au)a reduerii inhi*i@iilor a re)ult? Cn urma onsum?rii de alool Bi dro'uri,
preum Bi dinau)a ontrolului s?)ut al persoaneidependente, opiii aestora sunt Cn
periol de a !i &iola@i !i)i Bi sau psihi. Internali)area unui sentiment pro!und de
nea.utorare, Cn!rAn'ere Bi teroare se produe Cn urma su*.u'?rii Cn aeste !eluri de ?tre o
!i'ur? autoritar? sau de ?tre un p?rinte. CAnd el are a*u)? este un p?rinte, re)ult? o
on!u)ie Cn personalitate le'at? de 'rani@e Bi un omportament ade&at Cn adrul rela@iilor
intime. A a&ea Cnredere Cn eilal@i pare nai&, ompromi@?tor sau periulos. Fi a a&ea
Cnredere Cn sine este la !el de di!iil pentru ? &itima poate un sentiment pro!und de
&ino&?@ie sau ompliitate( <Care a !ost &ina mea Cn asta7De e am meritat s? mi se
CntAmple asta7=.
Parte a &inde?rii este aeea a aepta ? a !ost o &itim? inoent?. Din p?ate,
odat? u aeasta &ine Bi tra'ia onBtienti)are ? p?rintele sau !i'ura autoritar? a !ost el
are a omis a'resiunea, ? a pus opilul Cntr9o prime.die teri*il?, !?r? a, aparent, s? se
'Andeas? la *inele opilului.
Nii un opil nu ar dori s? a!le aestea despre un p?rinte sau despre o persoan?
mai mare. Ast!el ne putem explia de e aeste amintiri nu ies adesea la supra!a@? deAt
atuni And &itima se simte su!iient de independent? pentru a tr?i pe ont propriu.
Coneptul de *oal? este de a.utor pentru ? este mai aepta*il Bi mai iert?tor s?
'AndeBti ? un p?rinte a !?ut aeasta pentru ? a&ea o *oal? 5 ? *oala a pus st?pAnire
pe el Bi <Bi9a ieBit din min@i= 5 deAt s? sim@i ? Cn mod deli*erat a pro&oat durerea.
Creierul, atuni And este traumati)at, nu mai !un@ionea)? normal8 'enerea)? o
inhi*are. Ca urmare, amintirile traumati)ante sunt stoate Cntr9un stadiu neCnheiat,
nere)ol&at. De !ieare dat? And o amintire este re@inut? ast!el este adus? la supra!a@?
Jpentru ? e&a a Cmpiediat9o, um ar !i o rela@ie intim?, !uria mani!est?, atul sexual,
et.K, Bi apare Cn aeast? stare neCnheiat?, Cmpietrit?, Bi *lohea)? partiiparea normal?
Cn ati&it?@i o*iBnuite.
$tili)And psihodrama pentru a adue la supra!a@? amintirile traumatie, Bi a pune Cn
sen? apoi o meta!or? a situa@iei, Cn pre)en@a unor suro'ate seuri)ante Bi a ontrolului,
poate !i o!erit un ontext pentru e&eniment. Po&estea poate !i spus? Bi *loa.ul poate !i
plim*at, spus, .uat, plAns, @ipat, Bi dep?Bit. Toate emo@iile are au !ost Cnhise pot a.un'e
la supra!a@? Bi pot !i experimentate Cn orp ast!el CnAt s? poat? !i inte'rate Bi sim@ite u
ade&?rat. Dn aest !el, miBorarea Cnetul u Cnetul Bi des?rarea elulelor reierului,
preum Bi inluderea altora noi se poate produe8 trauma din memorie &a !i restaurat?
Cntr9un nou ansam*lu de elule, u unele in!orma@ii des?rate Bi altele ad?u'ate, Bi o
nou? onBtienti)are poate spri.ini treerea de la nea.utorare la Cmputerniire. Ast!el,
oamenii traumati)a@i pot Cnepe s? &ad? ? au !ost de !apt o &itim? a situa@iei lor8 ? nu
tre*uie s? se simt? responsa*ili pentru eea e s9a CntAmplat a Bi And ei ar !i au)at9o8
185
Bi ? ei pot s?9Bi poarte de 'ri.? Cntr9un mod Cn are nu puteau And erau opii, ast!el
CnAt a tr?i Bi a iu*i Bi a risa sunt din nou posi*ile.
*IS/CI0.0+
CAnd &ia@a de&ine prea Cnsp?imAnt?toare sau prea dureroas?, o posi*il? rea@ie la
aeast? traum? este disoierea de ea 5 a te Cndep?rta psihi. Deseori oamenii CBi amintes
trauma, um ar !i a*u)ul !i)i sau sexual, a o experien@? &?)ut? din a!ara orpului, a Bi
um s9ar &edea din alt lo.
#orma extrem? a disoierii este tul*urarea de personalitate multipl? 5 And
persoana CBi reea)? una sau mai multe personalit?@i a ?ror sarin? este s? !a? !a@?
durerii. Dntr9o !orm? mai uBoar? a disoierii, persoana pur Bi simplu se las? dus?, mental,
departe nu Cntr9un lo anume, dar departe de pre)entul dureros. Aest o*iei, de a nu !i Cn
Cntre'ime pre)ent, este o ap?rare Cmpotri&a emo@iei, un !el de a*sen@? mental?.
Disoierea ser&eBte, de asemenea, a ap?rare de9a lun'ul traumei, permi@Andu9le unora
s? experimente)e e&enimentele dureroase a Bi And s9ar !i CntAmplat altui <eu=. Aest
meanism de!ensi& ...
%l?*iiune !i)i? Cn timpul traumei Cmpreun? u o sl?*iiune psiholo'i?, u
amintirea intru)i&? a e&enimentelor JasimilareK, pierderea pl?erii Cn ati&it?@ile de o*iei
pl?ute JdisoiereK Bi sensi*ilitate extrem? la stimulii are e&o? trauma Jsu'esti*ilitate
sau a*sen@a sim@ului ritiK.
Persoanele are disoia)? Cn mod re'ulat se pot sim@i !alBi sau nepotri&i@i pentru ?
a@iunile lor din pre)ent nu sunt onetate u sentimentul realului. Ei 'Andes
sentimentele Cn lo s? le simt?, reali)And un e!ort mintal pentru a a.un'e la eea e li se
pare ? este un r?spuns oret la o situa@ie, pentru ? le lipseBte aesul la in!orma@ia
are ar putea s? le oriente)e r?spunsul potri&it.
Cum poate a.uta Psihodrama7
Pentru &indearea disoierii, o persoan? tre*uie s? reintre Cn sine pentru a reali)a o
onexiune real? u &ia@a sa interioar?. Fi pentru a Cntoarerea s? ai*? e!et, ea tre*uie
s? simt?, s? experimente)e Bi s? reinte're)e toate sentimentele are au stat Cn?*uBite Cn
timpul e&ad?rii din sine. Dn?l)irile psihodramatie Bi partiiparea la drama altei persoane
sunt utile Cn a o pune Cn ontat u sentimentele reprimate. #a)a de .o dramati,
indi!erent a este prota'onist?, eu auxiliar sau martor Cn audien@?, Ci o!er? oportunitatea
de a experimenta Cntr9un adru si'ur sentimente are pro&oa? !ria. Odat? e aestea
sunt sim@ite si re&?)ute de o*ser&atorul interior, ele pot !i inte'rate Cntr9un nou mod.
Apoi, !a)a de Cmp?rt?Bire Ci permite s? &ad? ? nu este sin'ura are a '?sit un mod de a
e&ita s? simt? mai mult? durere deAt putea suporta. Aentul pus de Psihodram? pe
antrenarea spontaneit?@ii este deose*it de !olositor aii deoaree a.ut? oamenii s?
186
tr?ias? Cnl?untrul propriilor lor min@i Bi orpuri Bi s? Cn&e@e s? suporte sentimente
puternie !?r? s? disoie)e.
/4-IP/T0-8+
Din au)a 'Andirii ma'ie din opil?rie, Cmpreun? u dorin@a puterni? a opilului de
a adue pae Bi armonie !amiliei sale ne!eriite, ea a.un'e s? read? ? Btie um s?9Bi
&indee !amilia 5 numai dac2 to3i membrii amiliei ar asculta-o. mai tAr)iu Cn &ia@?, aest
'en de 'Andire ma'i? se poate tradue prin omnipoten@? 5 sentimentul ? numai ea a
&?)ut Bi a Cn@eles u ade&?rat e se petreea Cn !amilia ei.
O alt!el de omnipoten@? se de)&olt? a ap?rare Cn !a@a sentimentelor de
nea.utorare, inade&are Bi disperare. Deoaree realitatea unei situa@ii este prea
opleBitoare Bi dureroas? pentru a un opil s? tr?ias? u ea, el a.un'e s? onstruias? o
!als? realitate plin? de moti&e speiale Bi ra@ionali)?ri are .usti!i? !aptul ? !amilia lui e
di!erit?. DeAt s? se simt? a un ratat, el CBi spune ? este un opil speial 5 este
neCn@eles de str?ini. Dn aelaBi timp, dedesu*tul ilu)iei de a !i exep@ional, tr?ieBte o
miu@? persoan? r?nit?, Cn'ro)it? de a CBi permite s? a!le ? eea e *?nuieBte el Btie de.a,
? !amilia sa se destram? Cnet dar si'ur.
Eul p?rinte al opilului are de asemenea Bi o &i)iune exa'erat? a propriei sale
importan@e. Aesta rede u ade&?rat ? !?r? el !amilia nu ar putea s? !un@ione)e. El
poart? u sine aeast? ilu)ie Bi la maturitate, And rede ? numai el @ine totul Cmpreun?
@i Cn@ele'e de e este u ade&?rat ne&oie. Este di!iil pentru el s? se simt? on!orta*il u
dimensiunea sa ade&?rat?.
>oul psihodramati Ci permite eului autenti s? ias? la supra!a@?. Copilul r?nit Bi
speriat poate ieBi din asun)?toare Bi rela@iona, dep?Bindu9Bi durerea, u al@ii.
Rela@ionarea u eilal@i Bi ieBirea din i)olare redue ne&oia unui sistem 'randios de
ap?rare. Prin intermediul identi!i?rii u al@ii are au !ost Bi ei r?ni@i Bi are s9au sim@it
di!eri@i de alte persoane, el Cn&a@? ? nu este sin'urul are a supra&ie@uit unor experien@e
din opil?rie dureroase( Bi al@ii au !ost a*u)a@i Bi !?u@i s? 'Andeas? urAt despre ei CnBiBi.
Aeast? identi!iare u al@ii a.ut? la depersonali)area sentimentului ? este um&a
de!iient Bi Cnura.ea)? aeptarea unui eu mai real.
*I#IC),T+T0 7- C,+.I#IC+.0+ -05/I,/.
O persoan? ale ?rei ne&oi sunt sistemati neCmplinite Cn opil?rie poate a.un'e s?
se team? s? ear? eea e are ne&oie. Dn primul rAnd, de&ine inapa*il? s?9Bi tolere)e
propriile ne&oi. A a&ea ne&oie reea)? sentimente de sl?*iiune, prostie sau periol, Bi de
aeea CBi asunde ne&oile !a@? de sine, ne'Andu9le sau proietAndu9le asupra altei
persoane.
187
Dn ontinuare, ideea de a !i lar Cn pri&in@a ne&oilor Bi de a ere e&a Cn !a&oarea
eului reea)? o dilem? paradoxal?. Pe de o parte, !ria de a ere Bi de a nu primi, adue
la supra!a@? durerea din opil?rie, de)am?'irea de a a&ea ne&oie Bi de a !i apoi umilit a a
sim@it aea ne&oie. Pe de alt? parte, da? o ne&oie e a!irmat? Bi satis!?ut?, aest !apt
adue u sine durerea de separare, pentru ? ne&oia satis!?ut? este prin natura ei !init?
Bi pentru ? Cn timp e ere s? i se satis!a? o ne&oie spei!i?, dorin@ele sale reale sunt
mult mai adAni Bi mai di!iil de de!init.
ACoA a Cn&?@at Cn opil?rie s? nu depind? de nimeni. %i9a satis!?ut sau nu propriile
ne&oi Cn i)olarea dureroas?, neasumAndu9Bi niiodat? risul de a Cntre*a. Po)i@ia ira@ional?
este urm?toarea( <Nu &oi ere nimi are s? Cmi do&edeas? eea e de.a Btiu, ?
p?rintele meu nu este aolo. ABa &oi r?mAne Cn rela@ie, su!erind Cn t?ere pentru
neCmplinirea ne&oilor mele. Da? mi9aB !ae unosute ne&oile, aB risa s? !iu Cndep?rtat
Bi atuni aB r?mAne total sin'ur=. Din au)a aestei dinamii interioare, ACoA ris? rareori
s?9Bi a!irme deshis ne&oile, deoaree aestea e&o? temeri de a*andon Bi separare.
Intera@iunea din adrul 'rupului mo*ili)ea)? a!irmarea ne&oilor, deoaree
rereea)? dinamia ori'inal? din !amilie8 poate indue unei persoane sentimentul i)ol?rii,
!ria, respin'erea B.a.m.d. Dn timp, !aptul de a !i apa*il s? tolere)e ne&oile, de a Bi le
CnsuBi, de a le exprima Bi proesa dison!ortul asoiat lor, &a a.uta la onBtienti)area
omportamentului Bi a dinamiii are re)ult? din el. odat? e aeste elemente sunt
onBtienti)ate, ele pot !i prelurate Bi Cn@elese.
Pa'. 4;-( Da? asul@i o !amilie oerent?G %tein'lass, Peter, The aloholi !amilE, "asi
"ooNs, 1H-O.
Pa'. 4;H( Alte roluri pot ieBi la supra!a@?G Pe'sheider9Cruse, %haron, 1H-3, Anoher
hane, Health Communiations, Deer!ield "eah, #lorida.
Pa'. 4;H( Dn m?sura Cn are si'uran@aG HorneE, Qaren, Neurosis and human 'routh,
Norton, 1HO;.
Pa'. 41;( Dn ulimii ani o &i)iune mai empati?G %tein'lass, Peter, The aloholi !amilE,
"asi "ooNs, 1H-O.
Pa'. 41;( <%tresul asistat de aloolism=G %tein'lass, Peter, The aloholi !amilE, "asi
"ooNs, 1H-O.
Pa'. 41;( <$n sistem este un Cntre'=G Patton, Mihael, iualitati&e e&aluation and
researh methods, 6ondon %a'e Pu*liations, 1H-;.
Pa'. 411( <Ei nu erau mereu aleBii=G "laN, Claudia, It Mill ne&er happen to me, Medial
Adm. Co., 1H-1.
Pa'. 411( Printr9o mul@ime de in!luen@e potri&nieG HorneE, Qaren, Neurosis and human
'routh, Norton, 1HO;.
188
Pa'. 41-( <A su!erit o traum? Cn treut=G C. "laN*urn, 1HH0, #e*ruarE 44. 6eture,
#unda@ia Caron, Parners&ille, PA.
Pa'. 441( <Nu a&ea Cnredere, nu &or*i=G "laN, Claudia, It Mill ne&er happen to me,
Medial Adm. Co., 1H-1.
Pa'. 442( <#a)ele separ?rii Bi indi&idu?rii=G Mahler, Mar'ret, The psEholo'ial *irth o!
the human in!ant, "asi "ooNs, NeM YorN, 1HO:.
Pa'. 44H( Fi disoierea ser&eBteG Con!orm lui %pie'el, 1H-3.
189
12
Trauma
Experien32 care distruge inocen3a1 dar te 9i conduce 6napoi la ea.
5 >ames "aldMin
Trauma este o experien@? emo@ional? sau un Bo are nu este proesat normal Bi
are un e!et psihi de durat?. Con!orm lui ".A. &an der QolN(
Experien3e nea9teptate1 teriiante1 care bul"erseaz2 sentimentul de predic3ie 9i pot
a"ea eecte prounde de scurt2 sau lung2 durat2 asupra manierelor de a procesa
emo3iile8 :ea%utorarea 9i uria care de obicei 6nso3esc aceste experien3e pot schimba
radical imaginea de sine a unei persoane1 9i s2 interereze cu "iziunea unei "ie3i sigure 9i
predictibile1 o precondi3ie pentru unc3ionarea normal2. Oamenii par psihologic incapabili
de a accepta 6nt7mplarea1 distrugerea 2r2 sens 9i "or c2uta o explica3ie pentru a da sens
unei catastroe1 inclusi" prin a se auto-blama1 sau a-i blama pe cei pe care 6i iubesc.
nea%utorarea cere un "ino"at. Acest apt poate i 6ntors ie 6mpotri"a eului1 pentru a i ost
incapabil de a pre"eni ine"itabilul1 sau 6mpotri"a altora.
Copilul are a &?)ut un p?rinte shim*Andu9se Cn !a@a ohilor s?i, dintr9o persoan?
*un? Bi pre)ent?, Cntr9un *e@i& !urios, a !ost traumati)at sistemati. Copilul are a !ost
*?tut Cn repetate rAnduri Bi are a de)&oltat metode de a !ae !a@? terorii, durerii Bi
pierderii si'uran@ei, a !ost traumati)at. Copilul are a !ost !olosit pentru a satis!ae ne&oile
sexuale ale unui p?rinte Cn timp e st?tea nea.utorat, &a ieBi traumati)at din aeast?
experien@?, sim@indu9se sla*, Cnr?it Bi &ino&at. 6a !el a Bi opilul i'norat de el are
tre*uia s?9i poarte de 'ri.?, ?ruia inonBtientul p?rintelui i9a erut s? dispar?, pentru ?
deBi aest opil nu &a putea s? se re!ere la un anumit e&eniment sau irumstan@e lare,
&a r?mAne u un sentiment de a !i pierdut Cn spa@iu, de a !i Bi a nu !i aolo. ,a tr?i u
anxietate, a pe un periol, atin'erea altei persoane, sau aordarea permisiunii de a !i
atins.
Copiii are au resut Cn ?mine dependente, are au o istorie de a*u)uri Bi
ne'li.are, res u o predispo)i@ie spre traum?. Mai tAr)iu Cn &ia@?, experien@e ?rora al@i
oameni ar !i apa*ili s? le !a? !a@? Cn ursul unei )ile le &or readue strate'iile de opin'
din opil?rie Bi durerea nere)ol&at?. Dner?rile de a a&ea rela@ii intime a adul@i Ci !ae s?
simt? ? &ie@ile lor sunt Cn prime.die. A a&ea un opil are este i'norat sau respins poate !i
extrem de dureros pentru ei, din au)? ? Cn opil?rie ei sim@eau ? nu a&eau unde s? se
du?. In realitate, aproape oriare dintre aeste e&enimente normale de &ia@? pot a@iona
a delanBatori are sot la supra!a@? durere, !ri? Bi !urie.
<Persoanele u PT%D J%indrom de %tres Post TraumatiK CBi or'ani)ea)? &ia@a Cn
sensul de a !ae !a@? onsein@elor traumei in una sau Cn am*ele maniere aparent
190
ontraditorii=, spune &an der QolN J&e)i apitolul 11, $tili)area psihodramei pentru
toxiomani si ACoAs, pentru mai multe in!orma@ii despre %indromul de %tres Post
TraumatiK.
Q/ie3ile lorR sunt dominate de amintiri recurente1 intruzi"e1 cople9itoare1 legate de
traum21 sub orma8 co9marurilor1 lashbacO-uri sau atacuri de panic21 9i,sau
demonstreaz2 o e"itare puternic2 de a se implica 6n "ia321 a"7nd rica c2 orice sentiment
puternic poate declan9a o retr2ire a traumei8 c7nd sunt expu9i la aspecte legate de
intimitate1 6ncredere1 dependen32 sau urie1 de cele mai multe ori reac3ioneaz2 6n a3a
situa3iilor prezente ca 9i cum ar i traumatiza3i din nou. ie explodeaz21 ie se retrag1 ie
ambele. !on9tien3i de eectele comportamentului lor asupra celor din %ur1 dar ne9tiind de
unde "in aceste sentimente1 ei se simt "ino"a3i 9i urio9i 9i sunt tenta3i s2 6n2bu9e aceste
sentimente cu munc2 excesi"2 9i,sau alcool.
Atuni And suntem traumati)a@i, Cntre*uin@?m unul sau mai multe dintre
urm?toarele r?spunsuri( lupt?, !u'? sau pani?. Oriare dintre aeste r?spunsuri exlude
on!runtarea u situa@ia, e&aluarea op@iunilor Bi sta*ilirea ale'erilor. CAnd experien@ele
&ie@ii nu sunt tr?ite, ele sunt inomplete. E&enimentele stoate ast!el de reier de&in parte
a depo)itului nostru de pro*leme nere)ol&ate, eea e >ohn Moreno ar numi <tensiuni
des?tuBate=. Aestea !ormea)? r?d?ina <ompulsiei repeti@iei= a lui #reud, o dorin@?
&ehe are stri'? dup? a@iune sau Cnheiere.
Psihiatrul Mardi HoroMit) a postulat un <prinipiu al Cnheierii= are <re)um?
a*ilitatea intrinse? a min@ii umane de a proesa in!orma@ia nou? pentru a adue la )i
shema l?untri? a eului Bi a lumii=. Trauma, prin de!ini@ie, distru'e aeast? shem?
l?untri?. Experien@ele traumatie neinte'rate sunt stoate in eea e HoroMit) numeBte
<memorie ati&?=, are are <o tendin@? intrinse? de a repeta repre)entarea
on@inuturilor=. Trauma este &indeat? numai And supra&ie@uitorul CBi al?tuieBte o nou?
shem? mental? pentru a Cn@ele'e e s9a CntAmplat.
Con!orm lui +uE TaElor, opiii traumati)a@i su!er? o s?dere a ataBamentului !a@?
de persoana ea mai important? are9l Cn'ri.eBte. Aeasta due la ne'area ne&oilor,
erodarea Cnrederii, 'oliiune su!leteas?. Ei Bi alte &itime ale traumelor se impli? Cntr9
un proes de perep@ie seleti&?( Cnep s? se onentre)e asupra a eea e au ne&oie a
s? supra&ie@uias? Cn detrimentul a eea e au ne&oie pentru de)&oltarea personal? Bi au
tendin@a s? ela*ore)e Bi s? ondense)e amintiri din opil?ria mi?, pier)And din &edere
ontextul Bi timpul. Ei experimentea)? memoria, ima'ina@ia Bi !ante)ia a pe un teren
nesi'ur Bi drept urmare, a s? se apere, e&it? !ante)ia, ima'ina@ia Bi .oul dramati.
Psihodrama o!er? unia oportunitate de &indeare Cn mai multe !eluri. 6urAnd
asupra traumelor &ehi u persoane reale Ci o!er? supra&ie@uitorului ontextul pierdut. El
poate &indea trauma Cn am*ele !eluri, prin eli*erarea emo@iilor asoiate Bi prin
191
reonstruirea Bi retr?irea senei. Prota'onistul poate nu numai s?9Bi spun? po&estea, dar
s? o Bi arate Bi s? o Cmp?rt?Beas? u al@ii.
*IS/CI0.0 SI .0P.I4+.0
Reprimarea este Cn 'eneral de dou? !eluri. Pe de o parte o persoan? reunoaBte
onBtient e&a a !iind amenin@?tor Bi anxio'en Bi de aeea reprim? aest e&a pentru a
e&ita s? simt? !ri? Bi anxietate. Pe de alt? parte, stimulii amenin@?tori sunt perepu@i
inonBtient Cnainte a persoana s?9i Cnre'istre)e onBtient a amenin@?tori. Da&is %.
Holmes srie( <J1K Reprimarea este uitarea seleti&? a on@inuturilor are au)ea)?
durere8 J4K Reprimarea nu se a!l? su* ontrol &oluntar8 J0K Materialul reprimat nu se
pierde, i este stoat Cn reier Bi poate !i onBtienti)at JaBa um a postulat #reudK da?
este Cndep?rtat? anxietatea asoiat? amintirii. Ipote)a ? reprimarea nu se a!l? su*
ontrol &oluntar di!eren@ia)? reprimarea de suprimare sau ne'are, u are este Ateodat?
on!undat?.=
Disoierea a ap?rare Cn !a@a on@inutului dureros tra&ersea)? spetrul de la a
desemna o alt? personalitate sau stare a personalit?@ii s? preia ontrolul asupra situa@iei,
a Cn PMD, la a re!u)a onBtienti)area unei situa@ii amenin@?toare. Dn teoria proes?rii
paralele JPDPK, reierul stohea)? amintirile Cn elule separate are pot sau nu s? !ie
supra&e'heate de ?tre onBtient. Dn aest sens orie amintire are o omponent?
disoiati&?.
4#c!lelland 9i $umelhart '<GFA(noteaz2 c2 modelul memoriei distribuite se
potri"e9te bine cu amnezia traumatic21 din dou2 moti"e. '<(+aptul c2 contextul 6n"23at
poate persista 6n ciuda amneziei episodului 6n care a ost 6n"23at. '=( #ari schimb2ri 6n
conexiune 6nt2resc analogia eectului experien3ei traumatice. Asemenea amintiri sunt
3inute 6n aara con9tientului 9i totu9i au eecte care pot i experimentate utiliz7nd
procesarea paralel2. :atura memoriei distribuite 9i dependen3a contextului ei ac ca
poten3ialele disocieri s2 reprezinte mai degrab2 regula dec7t excep3ia. 5
CAnd sunt utili)ate tehnii experien@iale pe persoane traumati)ate tre*uie luate
m?suri de preau@ie pentru a redue risul retraumati)?rii Bi disoierii J&e)i apitolul 2,
Cndrum?ri pentru asi'urarea si'uran@ei terapeutieK. Tre*uie s? se lure)e numai u
liniieni u experien@? Bi Cn situa@ii linie super&i)ate ri'uros. Cu At este mai mare
sentimentul de si'uran@? Bi suport Cn situa@iile linie, u atAt este mai pro*a*il a
prota'onistul s? experimente)e limitarea Bi ontrolul sentimentelor dureroase pe toat?
durata elor trei !a)e ale Bedin@ei psihodramatie.
I-#/.4+TI+ SI C.0I0.),
In!orma@ia este Cnre'istrat? Cn elulele reierului Bi stoat? Cn ansam*luri elulare.
Pentru ? amintirile traumatie tind s? !ie reprimate, ele re&in la supra!a@? Cn mod
192
inonBtient, a!etAnd personalitatea Bi omportamentul. CAnd le aduem la supra!a@? Cn
mod onBtient Bi eli*er?m emo@iile puternie asoiate u ele, putem Cndep?rta eea e nu
mai dorm s? p?str?m Bi s? ad?u'?m noi insi'hturi, a.un'And ast!el s? &edem situa@iile
traumatie dintr9o nou? perspeti&?. Noua Cn&?@?tur? a!etea)? ansam*lul elular. $n nou
ansam*lu elular, di!erit a strutur? !a@? de el anterior, &a !i reinte'rat de reier.
Dn aeast? !a)? este sarina tratamentului s? a.ute supra&ie@uitorul s? '?seas? un
sens sau s? Cn&e@e e&a po)iti& din traum?. Expresia <orie nor are un Cn&eliB de ar'int=
nu este doar un liBeu( este Bi o important? tehni? de opin', are permite
supra&ie@uitorilor s? redea un sens al !rumuse@ii Bi ordinii &ie@ilor lor, pentru a putea
mer'e mai departe u ener'ie po)iti&? pentru ei Bi ei din .ur. Au in!orma@iile neesare a
s? separe treutul de pre)ent, iar omportamentele dis!un@ionale, auto9sa*otoare, pot !i
&?)ute a eea e e!eti& sunt. Pot Cn@ele'e rea@iile exa'erate nepotri&ite Bi modelele de
omportament nes?n?toase, a pe o dorin@? inonBtient? de a ontrola experien@a
traumati? sau de a elimina trauma stoat? Bi !uria, mAnia, nea.utorarea asoiat? ei.
Din au)a !elului Cn are amintirile sunt delanBate de ?tre asoieri, o experien@?,
miros, textur?, sunet sau o*iet reminisente Cn orie parte a unei amintiri stoate Cn
elulele reierului pot stimula amintiri asoiate. 6a !el, pentru ? amintirile u un 'rad
resut de emo@ionalitate, pl?ute sau nepl?ute, sunt mai uBor reamintite de ?tre reier,
amintirile traumatie au un !el de putere ierarhi? asupra altora mai pu@in emo@ionante.
De aeea se CntAmpl? a atuni And sunt delanBate s? !ie sim@ite a !iind de nesuportat.
Pentru ? ne opleBes pre)entul, a&em tendin@a s? punem Cn a@iune sisteme de!ensi&e
pentru a le !ae mai pu@in amenin@?toare. A le experimenta aii Bi aum Bi a le &edea a
eea e de !apt sunt Bi de unde pro&in a.ut? la reduerea anxiet?@ii asoiate lor Bi are un
e!et de eli*erare a lientului.
Dn miBarea oular? rapid? JREMK starea de &is este, on!orm lui >. Allan Ho*son,
<o sanare a reierului a in!orma@iei nedoriteG pe are sistemul doreBte s? o Cndep?rte)e,
asem?n?tor uit?rii Cn urma somnului opiilor.= Fi aest autor su'erea)? ? un proes
similar de sanare, sele@ie @i reparti)are poate a&ea lo Cn st?rile adAni ale .oului
psihodramati J&e)i transa psihodramati?, apitolul 11K. Ar a.uta s? lu?m Cn onsiderare
!aptul ? e!etul psihi de &indeare are lo hiar da? lientul nu9Bi aminteBte .oul
psihodramati. Atuni Cntre*area are se pune este Cn e m?sur? e!etu?m Bi Cnura.?m
lini aest mod partiular de &indeare. Aplia*il aii este Bi eea e Marshall Edelson
numeBte <ima'ina@ie e!iient?=, sau !olosirea ima'ina@iei a s? <satis!ai dorin@e sau s?
e&i@i st?ri dureroase !olosind proedee preum ondens?ri, a ele utili)ate de senariBti,
unde un element al senariului poate simultan !i asoiat u mai multe e&enimente sau
o*iete, pentru ? de exemplu a !ost parte a !ie?ruia.= Aest proes de &indeare este
reali)at de !un@ionarea proesual? primar? Bi se poate do&edi e!iient Cn reduerea
anxiet?@ii. Am *ele proese naturale de &indeare psihi? tre*uie Cn mod si'ur s? ai*? un
193
impat asupra psihodramei struturate lini Bi elor trei !a)e ale ei( Cn?l)irea, timpul
prota'onistului Bi Cmp?rt?Birea.
*0C,+-F+T/.II
E&enimentele delanBatoare 5 e&enimente din pre)ent are delanBea)? amintiri
sau emo@ii din treut 5 sunt ele are adu de multe ori supra&ie@uitorii la tratament.
Con!orm Claudiei "laN*urn, delanBatorii omuni inlud rela@iile, !atorii noi stresan@i Bi
expunerea la un stadiu al de)&olt?rii pentru are persoana nu este 'ata.
Rela@iile
Pentru ACoA are a !ost traumati)at Cn ?minul s?u, sentimente &ehi de
dependen@? Bi responsa*ilitate pot !i susitate de ?tre intimitatea u o alt? persoan?, sau
de responsa*ilitatea de a reBte opii. Aeste r?spunsuri emo@ionale adAni par a !i
rele&ante numai pentru pre)ent, dar de !apt de ele mai multe ori sunt proie@ii.
Terapeutul tre*uie s? examine)e istoria din opil?rie a lientului pentru a determina de e
emo@iile sunt atAt de intense Bi e anume *lohea)? ele.
-oi factori stresan?i
Pentru supra&ie@uitori ele mai Cnsemnate rela@ii de ataBament susit? o !ri? de
pierdere. O pierdere e!eti&? le pro&oa? experimentarea pierderilor din opil?rie8
atin'erea suesului produe !ria de a pierde e&a are ar putea de&eni important. DeAt
s? reur'? la rela@ii s?n?toase de ataBament, ei !ie e&it? an'a.amentul !a@? de o persoan?
sau irumstan@?, !ie experimentea)? oamenii, lourile Bi o*ietele a extensii ale eului,
mai de'ra*? deAt separate de eu. Inorporarea reea)? o ilu)ie a si'uran@ei, pentru ? Ci
Cmpiedi? s? tr?ias? sentimente de separare Bi i)olare, are adu la supra!a@? !rii
pro!unde de pierdere Bi a*andonare.
O rela@ie intim?, o nou? slu.*?, un opil, un maria., sau orie situa@ie pro&oatoare
de stres poate au)a !ri? pro!und? Bi anxietate. Experien@e ale &ie@ii pe are al@i oameni
le onsider? stresante dar suporta*ile, pot p?rea insurmonta*ile supra&ie@uitorului.
0@punere la un stagiu al dez(olt:rii
pentru care supra(ie?uitorul nu e preg:tit
Copiii ?rora li se ere s? !ie mii adul@i, pot !i Cn aelaBi timp, Cn mod paradoxal,
in!antili)a@i de p?rin@i are nu &or a ei s? reas? Bi s? se separeu de ei. Ei du &ie@i
du*le, !iind simultan o9p?rin@i responsa*ili Bi tineri asult?tori. Este posi*il s? nu le !ie
permis? li*ertatea de a tra&ersa stadiile normale de de)&oltare, Cn are Cn mod normal ar
!i uneori di!iili Bi aserti&i. AeBti opii intr? de multe ori Cn &ia@a adult? sim@indu9se
nepre'?ti@i, a Bi um ar !i atori Cntr9o pies? are nu9@i unos repliile aBa um par s? le
unoas? eilal@i, poate pentru ? ei nu au un anal de omuniare deshis Cntre eul lor
194
o'niti& Bi el emo@ional. Tr?irile lor par a !i on!u)e pentru ei, sau par a !i plini de emo@ii
nedi!eren@iate.
Aeast? lips? a unei le'?turi Cntre o'niti& Bi emo@ional !ae parte din <a nu Bti e
este normal.= Este o onsein@? a traumei. Pentru a unoaBte normalul, ine&a tre*uie s?
tr?ias? normal 5 Bi experien@a normalului nu este asoiat? ?minelor dis!un@ionale.
0H0.CI8II T.+)4+TIC0
$rm?toarele exeri@ii tre*uie !olosite u preau@ie Bi numai de ?tre un terapeut
experimentat. J&e)i Dndrum?ri pentru asi'urarea si'uran@ei terapeutie( DntAi, Nu !ae
r?u, apitolul 2K.
,I-I+ *0 TI4P + T.+)40I
%opuri(
A onBtienti)a um trauma naBte traum?.
A &edea le'?turile dintre traume, pentru Cn!?@iBarea Cntre'ului impat, nu numai a
unui e&eniment traumati, dar al unui lan@ de traume le'ate.
PaBi(
Cere@i partiipan@ilor s? trase)e o linie a timpului &ie@ii lor. Di&i)a@i linia timpului Cn
setoare de Ate 4; de ani sau At &i se pare potri&it.
Trasa@i linii perpendiulare pentru a repre)enta inter&ale de ini ani.
Cere@i mem*rilor 'rupului s?9Bi aminteas? e&enimente, situa@ii sau
omportamente din !amiliile lor, pe are le9au sim@it a !iind traumatie. Cere@i9le s?
loali)e)e aeste e&enimente la loul potri&it pe linia timpului.
Cere@i partiipan@ilor s? pri&eas? linia timpului Bi s? o*ser&e um un e&eniment a
putut rea teren !ertil sau a deshis o uB? pentru altul.
#ie Cn 'rupul mare, !ie Cn 'rupuri mii, Cn perehi sau Ate unul, Cmp?rt?Bi@i
sentimentele ap?rute la o*ser&area le'?turii dintre aeste e&enimente.
6inia de timp a traumei, urmat? de Cmp?rt?Bire, este omplet? pentru ? sopul
real este de a o*ser&a inter9rela@ionarea traumelor. TotuBi, pute@i ale'e s? ontinua@i,
!olosind una dintre &aria@iunile listate mai .os.
,aria@iuni
%opul liniei de timp a traumei este aela de a e&iden@ia le'?turile dintre traumele
din &ia@a ui&a, pentru a putea !i Cndep?rtate din psihiul aelei persoane. CAnd numai un
sin'ur e&eniment este &?)ut a traumati, o parte a &inde?rii poate !i ratat? deoaree
sentimentele Bi de)&oltarea are nu a a&ut lo nu sunt &?)ute a a!lAndu9se Cn le'?tur? u
situa@iile traumatie. Toate sentimentele traumatie tre*uie s? ias? la i&eal? din
in&esti'area ompulsiilor pentru a a*ilitatea de a se sim@i *ine s? !ie restaurat?. Asta nu
195
Cnseamn? neap?rat ? !ieare traum? tre*uie onta*ili)at? 5 i numai ? Cn 'eneral o
persoan? are a !ost traumati)at? Cn opil?rie a experimentat a traumati)ant? o serie de
e&enimente. $n sin'ur e&eniment poate s? nu e&oe Cntrea'a istorie.
$n exeri@iu poate !i o Cn?l)ire Cn are ine&a po&esteBte <istoria traumei=. Pute@i
lura u inidentele are apar de9a lun'ul liniei de timp a traumei, Cn oriare dintre
urm?toarele moduri(
Ac3iune psihodramatic2( intrarea Cn a@iune, de ex. <Cu ine ai &rea s? &or*eBti
And te ui@i la linia timpului t?u7=
*urnal( .urnal despre sentimentele susitate de linia timpului.
Emp2rt29ire( Cmp?rt?Bi@i sentimentele susitate de linia timpului, Cn perehi, 'rupuri
mii, Cn 'rup sau unul altuia.
Sociometrie( de exemplu, Cntre*a@i( <Cine din aeast? amer? ai impresia ? a !ost
aolo unde ai !ost Bi tu, sau ine CBi poate Cn@ele'e el mai *ine traumele7 Du9te la aea
persoan? Bi Cmp?rt?BeBte9i moti&ul pentru are ai ales9o.=
In"ersiune de rol( in&ersea)? rolul u propriul eu Cn orie punt al liniei timpului Bi
Cmp?rt?BeBte9i la persoana CntAi eea e sim@i( de ex. <Am Base ani Bi nu Btiu e se
CntAmpl? Cn .urul meu.= Persoana poate sta pe sen?, adopta o postur? !i)i? Bi reali)a un
solilo&iu.
Scrierea scrisorii( partiipan@ii pot srie o srisoare ui&a ?ruia simt ne&oia s? i se
adrese)e, sau pot srie o srisoare pentru ei CnBiBi pe are dores s? o !i primit de la
ine&a la un anumit moment de pe linia traumei.
+T/4), *0C,+-S+T/.
%opuri(
Identi!iarea situa@ilor din &ia@a de )i u )i are delanBea)? durere &ehe.
Explorarea durerii delanBate.
PaBi(
Dnepe@i u o surt? ima'erie diri.at? n are le ere@i partiipan@ilor s? se relaxe)e
Bi le Cn'?dui@i s? identi!ie situa@iile de &ia@? Cn !a@a ?rora onsider? ? exa'erea)?.
$rm?rirea !ormatului pentru atomul soial Jtriun'hiuri pentru repre)entarea
*?r*a@ilor, eruri pentru !emei, p?trate pentru itemii !?r? 'enK, ere@i partiipan@ilor s?
alea'? una dintre aeste situa@ii a s? lure)e u ea. Apoi, ere@i9le s? se loali)e)e pe
hArtie aolo unde pare potri&it B apoi s? loali)e)e persoanele, lourile Bi o*ietele are
delanBea)? emo@ii puternie Cn ei.
Permite@i9le s? Cmp?rt?Beas? atomii Cn 'rupuri sau perehi Jde ex., <%unt aii Bi
Be!ul meu este peste mine Bi mai mare a mine pentru ? simtG=K. %opul este de a
196
de&eni onBtien@i de sentimentele din treut are sunt sim@ite Cn pre)ent Bi de a le
identi!ia Bi oneta u intera@iunile din pre)ent are le delanBea)?.
,aria@iuni
Aest exeri@iu a.ut? la separarea treutului de pre)ent Bi la lari!iarea manierei Cn
are rea@iile exa'erate din pre)ent pot @ine de treut. Poate !i de a.utor @inerea unui
.urnal, atAt din puntul de &edere al opilului, At Bi al adultului, pentru a putea mai
departe lura u sentimentele susitate de exeri@iu.
CIC,), T.+)40I
Dn timpul proesului terapeuti, And lien@ii lurea)? asupra traumelor din
opil?rie, &a ap?rea un ilu al traumei, al ?rui model a !ost reat de Claudia "laN*urn.
Impliarea Cn aest ilu este un semn ? lientul <este Cn proes= Bi ? tratamentul
!un@ionea)? J&e)i !i'ura 14.1K.
Iiper"igilen3a. O persoan? are are o traum? ne&indeat? de&ine hiper&i'ilent?.
Psiholo'i Bi !i)iolo'i ea rea@ionea)? tot timpul la traum?. $nele dintre arateristiile
hiper&i'ilen@ei sunt tul*ur?rile somnului, neliniBtea, di!iultatea de a adormi, oBmarurile,
irita*ilitatea, !uria, i)*unirile, di!iult?@i de onentrareG And este on!runtat? u un
e&eniment sau situa@ie are delanBea)? o &ehe durere, &a retr?i trauma, &a sim@i ? se
CntAmpl? Cn pre)ent. De o*iei aeast? retr?ire ia !orma unei proie@ii Bi &itima traumei
nu &a !i onBtient? de unde &in sentimentele8 i se &a p?rea ? sunt pro&oate de
e&enimentul delanBator.
$u9inea. $n opil traumati)at tr?ieBte o mare ruBine, pentru ? e'oentriitatea
natural? a opilului Cl !a s? interprete)e toate e&enimentele a re!erindu9se la el. CAnd
apar Cn terapie sentimentele asoiate u e&enimente traumatie sau dureroase, &ehea
ruBine apare Bi aaparea)? lientul. Dn Cnerarea de a s?pa de ruBine lintul poate
a@iona ompulsi& sau impulsi&. Poate de&eni !urios, au)ator sau &iolent Bi CBi poate
proieta sentimentele de durere asupra altui&a. Poate impulsi& s? *ea sau s? ai*? un
omportament sexual pentru a opri durerea Bi sentimentele de dison!ort. Poate s?
reur'? la tratamente mediamentoase ompulsi&e are au reuBit Cn treut s? liniBteas?
durerea 5 !umat, exeri@ii, mun?, per!e@ionism, ritiism. Dntr9un asemenea moment
pentru un lient poate !i di!iil s? urme)e proesul terapeuti.
E"itarea. $rm?torul stadiu al ilului este e&itarea. E&itarea poate lua !orma
retra'erii emo@ionale din situa@ii sau !a@? de alte persoane, Cntr9un e!ort de a se sim@i Cn
si'uran@?. Ra@ional( <Da? m? doare, pot s? m? prote.e) prin a nu mai a.un'e aolo=.
=Aolo= poate !i orie situa@ie de &ia@? sau ataBament emo@ional are susit? &ehea
durere. Dn aest stadiu lientul poate dori s? a*andone)e terapia, sau poate p?r?si o
rela@ie sau orie Ci este team? ? Ci poate pro&oa sentimente nepl?ute.
197
6ipsa de emo@ii poate lua !orma neimpli?rii. Este de o*iei Cnso@it? de un !el de
)Am*et a&anta.ele impietririi este aela a este extrem de e!iienta in indepartarea
sentimentelor dureroase permitand intre timp persoanei sa ontinue sa !untione)e.
De)a&anta.ul este a, in aelasi mod a no&oaina, are este atat de e!iienta in
indepartarea durerii, indepartea)a de asemenea si toate elelalte sen)atii. Persoana &a
ontinua sa traiasa a&and putin aes la sentimentele sale reale. In mod paradoxal, &a !i
deliat la atin'ere, deoaree prote.ea)a o rana, in aelasi timp !iind insensi*il la eea e
se intampla in .urul sau, deoaree nu mai este in ontat u atrmos!era emotionala. Ca si
lient, poate !i di!iil deoaree este atat hipersensi*il, at si 'reu de patruns.
Disperarea. Apoi urmea)a disperarea. Este disperarea pe are a simtit9o opilul
intr9o asa plina u durere and toate tentati&ele de a !ae !ata, de a repara si a !i dra'ut
nu !a a lururile sa se im*unateasa 5 and nii un e!ort de &ointa sau dorinta nu
indepartea)a sentimentul pro!und de durere si !ria de pedeapsa are planea)a a un nor
de !urtuna amenintatoare asupra !amiliei pe are o iu*ea si are, pentru opil, repre)enta
lumea intrea'a. Este disperarea are &ine u sentimentul a &iata, pana la urma, nu era
menita sa mear'a. Este disperarea pe are o simtea traind intr9o asa pe are nu o putea
!ae mai *una, intr9un sistem are nu9i putea implini ne&oile si u niste parinti nu erau
apa*ili sa !ie niste parinti ade&ati. Ea poarta aest sentiment de mahnire si osanda in
.urul ei a o tristete tauta pe are nimi nu o poate im*unatati. In tratamentul traumei,
aeasta disperare este atat un semn de an'a.are in ontatul u trauma, at si partea
neesara a &indearii.
Pierderea Sinelui. Dupa sen)atia de disperare si nea.utorare, a si sentimentul de
lipsa de putere, exista o pro!unda pierdere a sinelui. <Aeasta notiune a sinelui a !untie
mediatoare mai de'ra*a deat o oletie de atri*ute su'erea)a a sen)atia de
onstienti)are a sinelui apare din proesare, din seletarea experientelor. In aest sens,
sinele nu este un o*iet o*isnuit al onstiintei, i mai de'ra*a un su*iet al ei.= O parte
importanta a sentimentului nostru de sine este onstruita pe un sentiment de ontrol
asupra propriilor &ieti, sentimentul de a !i in saunul so!erului, de a a&ea de !aut ale'eri
si puterea si a*ilitatea u are sa le exersam. Cand, in anumite irumstante, aesta
dispare, pierdem sentimentul puterii personale si le'atura dintre natura noastra
&olitionala si a*ilitatea de a .ua sau de a ne exersa ompetentele. Da&id %pie'el spune(
<De exemplu, in timpul si dupa o trauma, onstiinta de sine de&ine extrem de dureroasa.
,itima unui &iol are a !ost tratata a un o*iet si umilita in timpul asaltului resimte
notiunea de sine ontaminata de !ria si durere. %uspendarea aestei &i)iuni asupra
sinelui de&ine un *un&enit mai de'ra*a deat o experienta in!riosatoare.= Aeasta,
impreuna u multele de!ense pe are ea le9a adoptat pentru a se simti in si'uranta,
erodea)a si in%oseste un sentiment de *a)a al sinelui.= De aeea supra&ietuitorul inepe
198
sa aute in a!ara sinelui pentru sustinere interioara. Este o tentati&a esuata de a loali)a
sinele aolo unde sinele in !apt nii nu exista 5 in alti oameni, louri si o*iete.
In onlu)ie, putem spune a terapia experientiala si psihodrama !untionea)a pe
patru ni&ele( emotional, o'niti&, omportamental si spiritual. 6a ni&el emotional,
eli*erea)a sistemul sinelui de anxietate aumulata, stres si durere, aduandu9le la
supra!ata si dandu9le o !orma onreta prin .oul de rol. Prin re.uarea situatiei asa um a
!ost sau um ne9am !i dorit noi sa !ie 5 spunand eea e a ramas nespus, !aand eea e
a ramas ne!aut, modi!iand si re9lurand situatia 5 putem inepe sa ne eli*eram de
ompulsia la repetitie sau de ne&oia inonstienta de a o pune ontinuu in at in &iata.
6a ni&el o'niti& psihodrama inura.ea)a noi modalitati de a 'andi. Ea permite unei
situatii sa !ie eretata printr9o &arietate de perspeti&e determinand adesea o modi!iate
de pereptie la lient. Prin in&ersiunea de rol o!era hiar si oportunitatea de a &edea
situatia prin ohii unei alte persoane. Deoaree din perspeti&a reierului <a !ae este a
sti= omponenta de atiune a psihodramei anorea)a o noua in&atare la ni&el o'niti&.
6a ni&el omportamental, psihodrama o!era oportunitatea de a explora si shim*a
&ehile omportamente si de a pratia unele noi. %entimentele, 'andirea, pereptia si
omportamentul tind sa !ie spei!ie rolului8 tindem sa or'ani)am aestea aspete ale
sinelui in .urul unui rol anume. Daa putem explora si .ua rolul, o*ser&andu9l in atiune,
putem inepe sa !aem oretii pline de sens intre rol si 'andurile, emotiile,
omportamentele si pereptiile noastre are erau o onseinta a si moti&ate de .oul in
sine.
6a ni&el spiritual, .oul de rol esteo !orma de antrenare a spontaneitatii. Ne
antrenea)a sa ne deshidem la di!erite moduri de &iata si de pereptie si ne soliita sa
.uam !ara sa plani!iam re)ultatul 5 sa luam dei)ii intr9o .umatate de seunda. Aeasta,
in shim*, ne inal)este si ridia ni&elul propriei reati&itati si spontaneitati.
%pontaneitatea, reati&itatea si deshiderea !ormea)a arari atre sinele spiritual, !iind
atri*utele )eilor.
199
+6O%AR
#oamea de actiune: $n puternia !orta interioara !lamanda dupa atiune si
!inali)are, un impuls in autarea atiunii.
Sociograma actiunii: $n atom soial pus in atiune.
+udienta: Mem*rii unui 'rup psihodramati are, desi nu partiipa in mod diret
la punerea in at a auxiliari, partiipa interior a spetatori are se identi!ia u, spri.ina
si duc intrea'a muna.
+utodrama: O drama are este pusa in sena !ara un re'i)or8 asta inseamna a
prota'onistul ale'e persona.ele auxiliare si re'i)ea)a el insusi drama
0urile au@iliare: Persoanele are .oaa persona.ele intr9o psihodrama altii deat
prota'onistul.
Concretizarea: Atul de a da ontur si !orma o*ietelor si dinamiii intrapsihie a
prota'onistului.
Conser(area culturala: Potri&it lui >. 6. Moreno, un at and&a spontan are a
de&enit um&a !ixat in ultura, de exemplu, %im!onia a Cinea a lui "eetho&en, o
inmormantare sau o nunta.
.egizor: Persoana are re'i)ea)a atiunea psihodramatia, de o*iei terapeutul.
*ublul: ,oea interioara a prota'onistului.
ocul dramatic: $n exeritiu experiential struturat u un !ous pre9determinat,
are poate !i utili)at a inal)ire sau a exeritiu omplet.
Punere in act: #a)a de atiune a psihodramei.
Sculptura familiei: O ima'ine &ie a !amiliei, in are prota'onistul si .uatorii
rolurilor auxiliare sunt impliati.
Proiectia in (iitor: O sena are nu a a&ut lo in realitate, dar are este
antiipata, temuta sau dorita in &iitor.
Inter(iul: In&esti'area de atre terapeut a prota'onistului pentru a desoperii
mai multe in!ormatii rele&ante despre un prota'onist sau un e'o auxiliar.
Tehnica oglindirii: Desemnarea unui du*lu sau partiipant are sa9l !oae pe
prota'onist ast!el inat aesta sa poata urmari sena dintr9o alta perspeti&a.
4onodrama: O drama u o sin'ura persoana are repre)inta toate partile si un
diretor.
+u@iliarele multiple: Prota'onistul poate ale'e a mai mult de un sin'ur auxiliar
sa repre)inte un rol sau o persoana.
*ublurile multiple: %e pot utili)a mai multi du*li pentru prota'onist sau
elelalte roluri du*late.
Tensiunile deschise: Arii din adrul psihiului sau sistemului sinelui are sunt
neterminate, inomplete sau ramase intr9o stare de inhidere anxioasa.
200
Protagonist: Persoana a arei po&este este pusa in sena in psihodrama.
Psihodrama: Metoda terapeutia e utili)ea)a atiunea si tehniile .oului de rol
a a'enti terapeutii.
0go au@iliar reformat: $n auxiliar are, dupa e on!litul sau drama s9au .uat,
este o!erit prota'onistului asa um prota'onistul si9ar dori sa !ie, adia intr9o stare
re!ormata.
+naliza rolului: Ale'erea unui rol .uat in &iata de )i u )i si anali)area lui in
pro!un)ime.
ocul de rol: Punerea in at a unui aspet al sinelui sau a unei persoane
semni!iati&e din &iata ui&a in ontextul psihodramei.
In(ersiunea de rol: O tehnia e permite prota'onistului sa .oae orie rol din
drama, pentru a &edea sinele din exterioar si a experimenta rolul din po)itia eluilalt.
Settingul scenei: Proesul prin are tree prota'onistul pentru sta*ilirea senei
pentru punerea in at asa um o &ede el sau asa um doreste el sa !ie.
Sharingul: Portiunea de psihodrama de dupa punerea in at in are .uatorii de
rol si eurile auxiliare isi impartases lururile are au reiesit pentru ei prin intermediul
punerii in sena.
+tomul social: Nuleul de oameni din &iata unei persoane are a.uta aea
persoana sa ramana in *alanta si le'atura soiala.
Sociometria: Reteaua de le'aturi, prin atratii, respin'eri si neutralitate are
!ormea)a 'rila soiala pentru toate atiunile soiale.
Soliloc(iul: Exprimarea la persoana I a experientelor interioare ale
prota'onistului in orie moment dat intr9un proes psihodramati sau de 'rup.
Spectrograma: Cotarea &alorilor personale, intensitatilor sau de!inirea dupa o
'rila determinata( de exemplu, 191;, !ier*inte 5 ree sau !oarte mult 5 !oarte putin.
Surplusul de realitate: Este purtat in psihi a istorie personala, are a!etea)a
in totalitate eea e repre)inta persoana si modul ei de relationare8 materialul personal
intr9psihi pe are il poarta psihiul unei persoane re!eritor la sine si la altii are sunt
le'ati de sine.
.egresia temporala: Orie punere in at are repre)inta sau onreti)ea)a o
sena sau o meta!ora din treut.
5inieta: %urta sena pusa in at de unul sau doua persona.e alese de
prota'onist.
201

Drama Interioara Si Terapia Experentiala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drama Interioara Si Terapia Experentiala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DRAMA INTERIOARA DRAMA INTERIOARA

Psihodrama si Terapia Experientiala

S-ar putea să vă placă și