Glossa

de Mihai Eminescu
- comentariu literar -
Poezia Glossa a aparut in volumul de Poesii editia I de Titu Maiorescu
in decembrie 1883 Potrivit precizarilor lui Perpessicius!poezia Glossa dateaza din
timpul studiilor berlineze "18#3-18#$%
Glosa este alcatuita dintr-un numar e&al de stro'e cu numarul versurilor din
prima stro'aIncepand cu a doua stro'a se comenteaza 'iecare vers al stro'ei-tema!ultima
stro'a reluand!ca o concluzie!prima stro'a!in ordinea inversa a versurilor
Tema poemului se constitue intr-un cod etic al omului de &eniu! care!
datorita autocunoasterii si e(perientei 'iloso'ice! trebuie sa se izoleze "'iloso'ia
shopenhaueriana% departe de tumultul e'emer al vietii oamenilor de rand
)iscursul liric este dispus sub 'orma unui monolo& liric al poetului destinat
omului de &eniu! drept instanta re'erentiala! pronumele *tu +ontinutul monolo&ului
realizeaza o initiere a omului de &eniu! eul liric 'iind pus in ipostaza de mista&o& ,copul
initierii este pentru neimplicarea omului de &eniu in viata sterila a societatii! traind ast'el
starea de antara(ie
Poezia numara - stro'e in loc de 1. stro'e!ale te(tului de'initiv!aceasta
cunoaste 11 versiuni!care se situeaza intre Iasi"18#/% si 0ucuresti"1881%2ltimele doua
versiuni se plaseaza in urma 3ucea'arului si capata in'luentele poemului Poemul
contine 1. stro'e! 'iind o &losa de tip &erman
In prima stro'a! se re&asesc cu&etari si a'orisme! poetul prezinta
spectacolul lumii din care insa omul de &eniu trebuie sa retina doar pe cele mai
importante4 primele versuri 56reme trece! vreme vine!7+e e rau si ce e bine5sunt o
meditatie pe tema timpului!opunand timpul universal celui omenesc )e la onolo&ie se
trece la morala! omul de &eniu trebuind sa deosebeasca 5binele5 de 5rau5
,tro'a a doua prin 5vreme trece! vreme vine5 'i&ureaza ast'el pericolul
disolutiei timpului sacru in cel pro'an8 punctul de ma(ima repetabilitate! din cercul
eternitatii! devine linie! cu toate limitele impuse de o evolutie liniara! monotona! care nu
mai rezolva problemele e(istentiale si indreapta omul catre preocupari marunte si pasiuni
inutile! nedemne de ori&inea sa arhetipala! insusi cuvantul 5vreme5 dobandeste un
semantism &reoi! su&erand o roata a timpului miscata incet! dar implacabil! spre
apocalipsa unei omeniri ce nu mai poate sa aduca noul! condamnandu-se la moarte prin
ine(istentaeternitatii-umane
,tro'a a treia prin meta'ora balantei! inedita si deosebit de su&estiva! poetul
indeamna omul de &eniu la o viata rationala in detrimentul 'ericirii! care este e'emera iar
in cercetarea ei nesi&ura! &eniul trebuie sa se izoleze si ast'el sa tinda spre
autocunoastere 5Tu aseazate deoparte!7 9e&asindu-te pe tine! 5
,tro'a a patra - Ideea lumii ca teatru Privitor ca la teatru Tu in lume sa te-
nchipui: Joace unul si pe patru Totusi tu ghici-vei chipu-i" 9ecunoastem aici ideea
indiana a reincarnarii su'letului! preluata de Eminescu din 'ilozo'ia lui ,chopenhauer
:cesta din urma compara lumea cu o *scena5 pe care apar *actorii5 "oamenii% care isi
!;oaca rolul5 "traiesc viata% si apoi dispar in culise4 dupa o vreme! aceeasi *actori5 apar in
alte *roluri5 "su'letul mi&rand! dupa moarte! intr-o alta incarnare si traind o noua viata%
Toti sunt miscati in scena de 9e&izorul universal "despre care ,chopenhauer scria ca este
6ointa de a trai% 9ezulta ca! 'iecare om este doar reprezentarea vremelnica si
neinsemnata a vointei universale
6ersurile urmatoare 8 Cu un cantec de sirena, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca sa
schimbe-actorii-n scena Te momeste in varteje" Geniul este s'atuit sa ramana surd la
ama&itoarea chemare a lumii comune! intrucat
numai ast'el isi va realiza menirea de a-si pastra esenta eterna 8
* Tu pe-alaturi te strecoara, !u baga nici chiar de seama, "in cararea ta a#ara "e te-
ndeamna, de te cheama" 3umea este o structura statica, intepenita! in care nimic nu se
schimba $Toate-s vechi si noua toate"% si putine lucruri merita sa 'ie ba&ate in seama8
&ulte trec pe dinainte, in au' ne suna multe, Cine tine toate minte (i ar sta sa le
asculte)
)e acest spectacol al zadarniciei "meta'ora 'gomote desarte"% &eniul trebuie sa se
detaseze4 solutia o constituie re&asirea sinelui propriu! prin autocunoastere8
* Tu asea'a-te deoparte, *egasindu-te pe tine, Cand cu 'gomote desarte +reme trece,
vreme vine"Intalnim aici vechiul dicton &recesc Cunoaste-te pe tine insuti", atat de
apreciat in lumea antica
:tara(ia stoica! renuntarea la tumultul unei lumi care nu este decat un <oc al
mastilor! i-ar aduce &eniului linistea contemplativa atat de ravnita8 "e te-ndeamna, de te
cheama, Tu ramai la toate rece" ,ituat deasupra lumii si i&norandu-i 'ramantarile vane!
&eniul o poate privi cu o rece seninatate "asa cum o 'ace 3ucea'arul! in 'inalul
poemului cu acelasi titlu%
Ideea prezentului etern in care traim este preluata tot din 'ilozo'ia lui
,chopenhauer4 in ,lossa", aceasta apare in stro'ele a IlI-a si a 6-a! la realizarea ei
contribuind doua ima&ini8 cumpana &andirii "care-si inclina a(ul spre clipa suspendata
intre trecut si viitor% si 'oaia de hartie "ale carei 'ete sunt doua timpuri iluzorii identice%
+lipele 'iind vechi" si noua" nu alcatuiesc decat niste secvente! o durata
divizata4 clipa e'emera se poate trans'orma in 'ericire! dar aceasta nu este decat o masca!
ne'ericirea 'iind trama neschimbata a vietii =e'ericit este si &eniul "care nu con'unda
mastile%! intrucat mintea lui luminata ii permite sa vada raul din lume

,arcasmul eminescian se intrevede! dupa cum observa +alinescu! in stro'ele a
6II- I>-a4 satira este insa mascata! inte&rata mecanicii lumii! in care cantecul de sirena"
reprezinta principiul universal al mortii 2ltima stro'a e socoteala totala a lumii, linia
trasa dedesubt pentru aceasta suma" "+alinescu%6ersul * +reme trece, vreme vine"
ocupa o pozitie aparte! incadrand poezia si incheind stro'a I8 asemenea codrului din ele&ia
'ilozo'ica *evedere", &eniul priveste nepasator la cur&e rea vremii! conditia sa 'iind
aceea de 'linta eterna
Prin motivele de inspiratie! Geor&e +alinescu semnaleaza motivele antice si
cele romanticeTudor 6ianu!re'erindu-se la tema vietii ca spectacol!precizeaza ca aceasta
este una dintre cele mai vechi teme care apare in toata 'iloso'ia &reaca
Glossa lui Eminescu se incadreaza intre marile creatii universale si ale
literaturii romane!avand ca tema 'undamentala timpul!iar ca motive8#ugit irreparabile
tempus"timpul 'u&e 'ara sa se mai intoarca%4 #ortuna labilis"soarta schimbatoare% si
vanitos vanitatum "desertaciunea desartaciunilor%
Glossa este poezia care &raviteaza in <urul conditiei &eniului care datorita
conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustra&a lumii in&uste in care traieste omul
comun
)esi Eminescu se autode'ineste ca 'iind poet romantic!maiestria artistica a
acestei creatii poetice consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand din
respectarea re&ulilor pe care le impune o poezie cu 'orma 'i(a cum este *Glossa!precum
si lapidaritatea convin&atoare a versurilor
Bibliografie :
Ion Negoitescu : Poezia lui Eminescu
Edgar Papu : Glosse eminesciene "National si universal"
Titu Maiorescu : Eminescu si poeziile lui
www.referate.ro /Miai!Eminescu
ELEV : Mindrescu Bogdan