PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI

CUPRINS
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Notiuni generale de pH
Capitolul 3. Metode de masurare a pH-ului
Capitolul 4. pH-metru electronic cu afisare numerica
Capitolul 5. Aplicatii ale pH-metrelor
Capitolul 6. Criterii de alegere a pH-metrelor
Capitolul 7. Concluzii
Bibliografie
2
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPI!"U" #$ INR!%UC&R&
Semnificatia si masurarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase
domenii practice si stiintifice: in analiza chimica in controlul si re!larea
proceselor tehnolo!ice in studierea echili"relor chimice etc.
#iecare este familiarizat cu termenul de $aloare a pH-ului de la ploile
acide sau de la "alanta pH-ului din cosmetice.
%entru e&perti $aloarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante
$alori ce caracterizeaza calitatea unui fluid.
'e ce( 'eoarece comportarea chimica a fluidului este determinata de
natura sa acida neutra sau alcalina.
Cate$a e&emple: raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice
$ietii animale sau $e!etale) apa pota"ila care este prea acida este nesanatoasa si
totodata corodeaza te$ile de transport ale apei) si in sfarsit $aloarea pH-ului
este un factor decisi$ pentru o mare $arietate de procese din industria chimica
de la o"tinerea plasticului pana la desulfurizarea !azului.
*n lucrarea de fata se trateaza aspecte teoretice si practice ale pH-ului si
metodelor de masurare ale acestuia indicandu-se unele aplicatii ale acestuia in
diferite domenii.
+ceasta lucrare este structurata pe sapte capitole fiecare dintre ele tratand
aspecte di$erse ale studiului pH-ului si aplicatiilor sale.
Capitolul de fata aduce lamuriri de ordin !eneral cu pri$ire la scopul si
cuprinsul lucrarii.
*n capitolul doi se prezinta cate$a notiuni teoretice de "aza despre pH
incepand cu definirea notiuni de pH !radul de aciditate si alcalinitate al
solutiilor calculul si modul de reprezentare a pH-ului si caracteristicilor statice
ale procesului de neutralizare.
Capitolul trei pune in e$identa cate$a metode de con$ersie a pH-ului in
semnal electric tipurile de electrozi utilizati.
,asurarea pH-ului se poate realiza fie prin metode electroma!netice care
se "azeaza pe diferenta de potential care apare intr-o solutie care contine ionii
sai si solutia respecti$a diferenta de potential care depinde de concentratia
acestor ionii si temperatura) sau prin metoda curenta metoda ce se "azeaza pe
definitia operationala.
-lementul propriu-zis cu care se realizeaza masurarea se numeste electrod
si este de fapt traductorul de pH.
-lectrozii folositi in masurarea pH-ului sunt de doua tipuri electrozi
indicatori ai acti$itatii ionilor de hidro!en si electrozi de referinta.
*n capitolul al patrulea este prezentat un pH-metru electronic
termocompesat ce realizeaza compensarea $ariatiilor de temperatura cu a.utorul
unui semnal ce pro$ine de la o sursa de referinta de tensiune de mare precizie.
3
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
Capitolul al cincilea prezinta unele din aspectele masurarii pH-ului in
instalatiile industrialecum ar fi industria celulozei alimentara sau in procesele
de e&tractie si prelucrare a produselor petroliere.
/nele criterii de ale!ere a pH-metrelor sunt e$identiate in capitolul al
saselea criterii ce tin cont de eficacitatea operationala de costurile de utilizare
sau de caracteristicile aplicatiei si specifiarea performantelor de referinta.
4
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPI!"U" '$
N!IUNI (&N&RA"& %& pH
0otiunea de pH a fost introdusa de Sorensen in anul 1121 su" denumirea
de e&ponent de hidro!en si a de$enit familiara tuturor specialistilor chimisti si
"iochimisti semnificatia ei ramanand insa si in prezent un su"iect contro$ersat.
'atorita unor incon$eniente de ordin e&perimental al metodelor de
determinare al pH-ului s-a cazut de acord ca notiunea de pH sa fie definita pur
e&perimental in functie de metoda de masurare.
'i$ersitatea metodelor de determinare a pH-ului si ale!erea dintre
acestea a celei mai adec$ate in functie de domeniul de lucru si de scopul
urmarit pun de asemenea la incercare pe e&perimentator si pe chimist.
*n multe procese de productie se folosesc solutii de apa din diferite
su"stante care au o reactie neutra acida sau alcalina. 3radul de aciditate sau
alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit
indicator de concentratie acti$a a ionilor de hidro!en notat pH.
3radul de aciditate sau alcalinitate reprezinta unul dintre indicii cei mai
importanti ai solutiilor ce inter$in in procesele de fa"ricatie cu caracter chimic
masura sa fiind data de concentratia ionilor de hidro!en.
%rin definitie potentialul de hidro!en este
pH4 -lo! CH
5
unde CH
5
este acti$itatea ionilor de hidro!en
CH
5
4 H
5
fH
H
5
fiind concentratia ionilor de hidro!en e&primata in moli6litru iar f
H
este
coeficientul lor de acti$itate.
%entru apa pura la temperatura de 25C pH4 7. 3ama uzuala de $alori
pentru pH este 1714 $alorile 177 corespund solutiilor acide iar $alorile 77
14 corespund solutiilor "azice.
8aloarea pH-ului este utilizata in !eneral pentru a indica proprietatile
acide sau "azice ale unor medii lichide.
9a concentratii mari a ionilor de hidro!en solutia are proprietatile
acidului iar la concentratii mici solutia are proprietati alcaline. 9a $ariatia
concentratiei ionilor de hidro!en de la proprietati minimale la proprietati
ma&imale solutia se schim"a de la un caracter puternic alcalin pana la un
caracter puternic acid.
%entru notarea marimi concentratiei marimilor de hidro!en care
caracterizeaza proprietatile solutiilor e&ista o scala speciala si anume scala pH.
#iecare numar al acestei scale se determina din numarul ionilor de hidro!en
continuti in solutie cifrele scalei sunt lo!aritm zecimal ne!ati$ a concentratiei
ionilor acti$i de hidro!en.
5
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
%unctul central al scalei este pH47 acest numar corespunde reactiei
neutre si proprietatilor neutre ale solutiei. *n practica pH47 este apa chimic pura.
%unctele scalei cu $alori mai mari de 7 corespund solutiei care are
proprietati alcaline iar cele mai mici de 7 corespund solutieiilor cu caracter acid.
Cresterea pH-ului intr-o solutie corespunde micsorari concentratie ionilor
de didro!en in ea intrucat la $ariatia pH-ului cu o unitate ionii de hidro!en se
schim"a de 12 ori cu doua unitati de 122 de ori etc.
*n solutiile care se intalnesc in practica pH-ul de o"icei nu este su" 2 si
peste 12. 'ar e&ista acizi concentrati la care pH-ul poate scadea pana la -2 iar
la solutiile alcaline concentrare pH-ul poate fi mai mare de 15.
%entru a intele!e caracteristica statica a unui proces de neutralizare este
necesar sa se cunoasca unele aspecte esentiale pri$ind ionizarea solutiilor acide
si "azice.
*n apa pura are loc reactia de transfer de proton realizandu-se echili"ru:
H
2
:5 H
2
:

H
3
:
5
5:H
-
constanta de aciditate a apei fiind:
;4<C
H2:
5
. C
:H
-
=6 C
H2:
Concentratia apei C
H2:
este practic constanta < 55.5 molii6l la
25 C = astfel incat aceasta poate fi inclusa in constanta de aciditate deoarece
echili"rul este mult deplasat spre stan!a !radul de ionizare fiind foarte mic.
'eci: ;
>
C
H3:
5
. C
:H
-
C
H
5
. C
:H
-
?moli6l@
unde din moti$e de simplitate pentru ionul de hidroniul H
3
:
5
s-a utilizat
notatia H
5
.
Constanta ;
>
numita produs ionic al apei $ariaza cu temperatura:
A-,% 2C 12C 22C 25C 32C 52C
12
14
;
>
2.113 2.212 2.6B1 1.22B 1.47 5.47
rezulta: C
H
5
4 C
:H
-
4;
>
*n orice solutie apoasa e&ista concomitent atat ioni H
5
cat si ioni :H
-
.
Concentratiile ionilor H
5
si :H
-
pot fi $ariate prin modificarea
concentratiei electrolitului in limitele solu"ilitati dar produsul ionic C
H
5
. C
:H
-
este intodeauna constant si anume e!al cu produsul ionic al apei la temperatura
respecti$a.
+cizi tari pot fi considerati izolati complet in solutiile diluate.
Concentratia ionilor H5 in solutiile apoase se e&prima lo!aritmic:
pH4-lo! C
H
5
4lo!<16 C
H
5
=.
%rin lo!aritmare e&presia de$ine:
-lo! C
H
5
-lo! C
:H
-
4-lo!;
>
6
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
'aca se noteaza p:H4-lo! C
:H
-
si se tine seama ca la 25C ;
>
12
-
14
a$em:
pH5p:H414) p:H414-pH:
: solutie apoasa este neutra atunci cind concentratiile ionilor de hidroniu
si ionilor de hidro&il sunt e!aleastfel incatrezulta:
C
H
5
4 C
:H
-
412
-7
moli6l.
Solutiile apoase cu pHC7 sunt acide iar cele cu pHD7 sunt
"azice.
*onizarea unui acid are loc conform ecuatiei:
H+5 H
2
:

H
3
:
5
5+
-
.
'aca se amesteca o solutie acida cu una "azica pH-ul rezultat $a
fi determinat de a!entul care se !aseste in e&ces $aloarea acestuia putind fi
calculata prin rezol$area in raport cu pH a ecuatiei o"tinute din diferenta E
+
-E
F
a relatiilor:
E
+
412
-pH
<15C
+
-
6;
a
=)
E
F
4112
-pH
<15 C
F
5
6;
"
= .
Se o"ser$a ca neutralitatea adica E
+
-E
F
42 are loc la pH47 numai
daca C
+
-
6;
a
4 C
F
5
6;+
"
.


CARAC&RISICI SAIC& A"& PR!C&S&"!R %&
N&URA"I)AR&
*n fi!ura 2.1 sunt prezentate e&emple tipice de caracteristici statice ale
proceselor de neutralizare.
Se poate o"ser$a atat caracterul puternic neliniar al procesului cat si
dependenta caracteristicii statice de pH-ul solutiei la intrare <cur"ele 1 si 2 =.
%entru procesul din fi!ura 2.1.a pentru pH42 <acid tare = la intrarea
solutiei este necesar a se utiliza apro&imati$ 36 l6min 12G 0a:H61222 l6min
solutie uzata pentru a realiza pH47.
'eci daca la un proces de neutralizare concret pH-ul la intrare se
modifica in inter$alul 276 de"itul reacti$ului necesar $a $aria intr-un raport de
12.222:1<36636&12
-4
=.
Caracterul puternic neliniar al caracteristicilor statice ale procesului de
neutralizare conduce printre altele la doua consecinte foarte importante si
anume:
-acuratetea introducerii reacti$ului depinde de pH-ul la intrare al solutiei.
+stfel cand la intrare pH42 <sau 12= re!larea acestuia la pH47 2.56 necesita
introducerea reacti$ului cu o precizie de 2222BG .+ceasta precizie co"oara la
2BG atunci cand la intrare pH46.
7
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
-amplificarea procesului pH6Hr unde Hr este de"itul reacti$ului este
e&trem de mare atunci cand la intrare pH42 sau 12 si de$ine mai putin se$er
cind la intrare solutia are un pH apropiat de 7. 9a asemenea amplificari mari ale
procesului re!ulatorul tre"uie sa ai"a amplificari mici.
%anta cur"ei pH este influentata puternic de constantele de ionizare ale
acidului cat si ale "azei. *onizarea acizilor si "azelor sla"e este strict limitata de
concentratia ionilor lor asociati. : solutie al carei pH este astfel limitat se
numeste Isolutie tamponJ.
12
12
B
6
2
4
1 solutie
acida
2 1 2 3 4 5
Reacti* #+,Na!H -l.min/.#+++ -l.min/alim
a
8
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
12
12
B
6
4
2
solutie
"azica
2 1 2 3 4 5
+cid ?l6min@ 61222 ?l6min@ alim
b
0ig$ '$#1 &2emple de caracteristici statice ale neutralizarii unor solutii
#i!urile de mai sus reprezinta e&emple de caracteristici statice ale
neutralizarii unor solutii.
'eci solutiile tampon sunt solutiile care isi modifiaca numai putin pH-ul
cand se adau!a in cantitati limitate un acid tare sau o "aza tare.
%anta corespunzatoare unui acid puternic sau unei "aze puternice este atat
de mare in apropierea neutralitatii incat re!larea sta"ila este $irtual imposi"ila.
'in fericire in ma.oritatea aplicatiilor inter$ine neutralizatea unui acid sla"
<e$entual tamponat = cu o "aza puternica sau a unei "aze sla"e cu un acid
puternic.
Ke!larea pH-ului a foat urmarita cu succes in alte medii decit apa.
Sol$entul tre"uie sa fie suficient de polarizat pentru a ioniza su"stantele
dizol$ate si tre"uie sa fie un conducator de electricitate moderat metanolul se
incadreaza in aceasta cate!orie. /rmele de apa sunt fa$ora"ile desi nu sunt
intodeauna necesare.
'eoarece fiecare sol$ent are constanta sa de ionizare proprie neutralitatea
nu apare in mod necesar la pH47 in mediile neapoase.
+colo unde pH-ul nu se poate masura intr-un anumit sol$ent or!anic se poate
pre$ela in mod continu o pro"a cu apa si se poate masura pH-ul fazei apoase.
9
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPI!"U" 3$
M&!%& %& MASURAR& A pH-U"UI
,etodele electrometrice de masurare a pH-ului se "azeaza pe diferenta de
potential care apare intre un electrod metalic cufundat intr-o solutie care contine
ionii sai si solutia respecti$a diferenta de potential care depinde de concentratia
acestor ioni si temperatura.
9a suprafata de contact dintre electrodul metalic si solutia care contine
ionii acelui metal <sau intre doua solutii de concentratii ionice diferitedintre care
una este cunoscuta iar cealalta necunoscuta separate printr-un perete
semipermea"il= apare diferenta de potential care este dependenta de acti$itatea
ionica respecti$ de concentratia solutiei necunoscute.prin masurarea diferentei
de potential se poate determina deci concentratia solutiei necunoscute in
conformitate cu relatia lui 0ernst:
-4-
2
5?<KA=6n#@ln a.
unde - este diferenta de potential -
2
este potentialul de lectrodmarime specifica
pentu metalul respecti$ K-constanta !azelor perfecte <B312L6!rd.mol= #-
constanta lui #aradaM <16.522C6mol= si a-concentratia acti$a a ionilor in solutie.
'aca in relatia anterioara se inlocuiesc $alorile numerice se !aseste ca:
-4 -
2
5<62m8=<A6322=l! a.
unde A este dat de ;el$ini.
%entru a putea masura potentialul unui electrod fara solutie este necesara
utilizarea a inca unui electrod care sa faca IcontactulJ la electrolit denumit
electrod de referinta al carui potential fata de solutie tre"uie sa fie independent
de concentratia ionilor de hidro!en din solutie. Se formeaza in acest fel un
Ielement !al$anicJ.<fi!.3.1= s carui schema echi$alentaeste data in fi!.3.2.
Aensiunea A are $alori tipice de zeci de mili$olti iar rezistenta interna r atin!e
pentru realizarile curente $alori mari cuprinse in !ama 1712 l
%rimul electrod al carui potential depinde de concentratia ionilor de
hidro!en se numeste electrod de masurare.
-lectrodul primar pentru apro&imati$ toate masurarile de pH este
electrodul de hidro!en. 'atorita unor serii de incon$eniente de ordin
e&perimental electrodul de hidro!en este inlocuit in masurarile curente de pH
cu alti electrozi indiocatori ai acti$itatii ionilor de hidro!en: electrodul de sticla
electrodul de chinhidron elctrodul de antimoniu. 'intre toate acestea cel mai
utilizat este electrodul de sticla.
10
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI

---
---- 5 5--------------- -- ------ -------
----- 5 --------------- --- ----- -------
----- --------------- -------------------------
------------------------ -------------------------

a b
0ig$ 3$#$
r

- 5
-

c
0ig$ 3$'1 %iferenta de potential dintre un electrod metalic si o
solutie care contine ionii acelui metal 4a$56 structura de principiu
a unui traductor electroc7imic 4b$5 si sc7ema sa ec7i*alenta 4c$5$

-lectrozi de referinta utilizati in cele mai multe cazuri sunt elctrodul de
calomel saturat si electrodul de ar!int-clorura de ar!int. 'intre acestia
electrodul de calomel saturat este cel mai utilizat.
'eci determinarea concentratiei ionilor de hidro!en se face prin
masurarea tensiuni termoelectromotoare care apare intre doi electrozi cufundati
in solutia de analizat. 8aloarea o"tinuta e&prima corect marimea masurata
numai daca sunt satisfacute conditiile de $ala"ilitate
ale ecuatiei lui 0ernst respecti$ numai daca curentul prin lantul de masurare
este nul. +cest re!im se o"tine cu "una apro&imatie daca se folosesc
mili$oltmetre electronice cu impedante de intrare foarte mare.
'upa cum s-a precizat electrodul de masurare si electrodul de referinta
cufundati in solutie constitue o pila electrochimica de rezistenta interna care
poate a.un!e la $alori de 12 la 12. %entru masurarea tensiuni electromotoare
este necesar ca impedanta de intrare a mili$oltmetrului sa fie de ordinul 12
11
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
la14. /n eta. de intrare cu tranzistori cu efect de cimp cu strat de o&id poate
asi!ura in conditi "une o impedanta de intrare de 12 la 14.
Kezultate "une se o"tin cu amplificatoare cu modulatoare cu diode
$aricap sau cu condensator $i"rant.
Schema simplificata a unui pH-metru este este prezentata in fi!ura 3.3.
Se remarca insa faptul ca o parte din tensiunea de iesire este introdusa la
intrare prin !rupul de rezistente K1-K3%1%2 .
Se realizeaza astfel o reactie ne!ati$a !lo"ala care conduce la sta"ilizarea
parametrilor amplificatorului.
+celasi circuit este folosit si pentru corectarea $ariatiei cu temperatura a
tensiuni electromotoare care apare intre electrozii de masurare. Compensarea se
poate realiza automat prin introducerea in circuit a rezistentei de platina Kt sau
manual cu a.utorul potentiometrului !radat %2. *n cel de-al doilea caz in $asul
de masurare tre"uie introdus un termometru.
Sursa de tensiune re!la"ila -c introdusa in serie cu electrodul de referinta
este folosit pentru compensarea potentialului de asimetrie.
12
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
5


K1 + ,
K2
-c
%1 K3 instrument
indicator e&t.


-S -K %2

Kt
C
0ig$ 3$31 Sc7ema de principiu a sistemului de masura
+paratele de masurare a pH-ului au deo"icei si posi"ilitatea de masurare a
tensiunilor electromotoare pe o scara !radata direct in m8.
+ceasta usureaza mult $erificarea circuitelor electronice intrucat permite
separarea e$entualelor defecte ale lantului de masurare.
+mplificatoarele folosite in pH-metre sunt pre$azute de o"icei cu ete.e
de intrare cu tranzistoare cu efect de cimp. %entru e$itarea distru!ri acestora
tre"uie inlaturata posi"ilitatea aplicarii unor senmnale de control cu amplitudine
mare.
13
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
*n le!atura cu acest pericol tre"uie amintit faptul ca intre !rila si sursa pot
apara diferente de potential periculoase chiar in lipsa semnalului aplicat prin
aplicarea sarcinilor electrostatice.%entru e$itarea acestui defect la intrarea
amplificatorului se conecteaza elemente de protectie.
,etoda curenta de masurare a pH-ului este metoda "azata pe definitia
operationala:
pH
&
4pH
s
5?<
&
-
s
=#@6<KA ln 12=.
in care
s
si
&
sunt tensiuni electromotoare ale unei celule electrochimice de
forma:
-lectrod
indicator al
acti$itatii ionilor
de H
5
Solutie pH
s
sau
pH
&
Solutie saturata
de ;Cl
-lectrod de
referinta
in care a fost introdusa mi intai solutia standardului S cu pH cunoscut<pH
s
= si
apoi solutia de analizat E cu pH necunoscut <pH
&
=.

&"&CR!% IN%ICA!R A" ACI8IAII I!NI"!R
%& HI%R!(&N1 &"&CR!%U" %& SIC"A
-lectrodul de sticla face parte din clasa electrozilor cu mem"rana
utilizarea sa in masurarile de pH "azanduse pe faptul ca potentialul care apare la
interfata solutie-mem"rana de sticla este functie de acti$itatea ionilor de
hidro!en din solutie.
Kezistenta electrica interioara foarte mare a acestui electrod constitue unul
din deza$anta.ele ma.ore in comparatie cu ceilalti electrozi indicatori moti$
pentru care este necesar efectuarea masurilor cu aparate electronice.
3ama de pH pentru elecrodul de sticla este cuprinsa intre 1711
*n mediile puternic acide si puternic "azice electrozi de sticla dau indicatii
eronate asupra pH-ului.
,asurarea se efectueaza prin etalonarea pH-metrului cu solutii tampon
standard <minim 2 solutii= re!landu-se aparatul astfel incat acul indicator sa
arate pentru fiecare solutie $aloarea pH cunoscuta.
*n comparatie cu ceilalti electrozi indicatori electrozi de sticla prezinta
urmatoarele a$anta.e: atin!erea imediata a echili"rului) nu necesita introducerea
in solutia de analizat a $reunei su"stante comune)
se pot face masurari de pH in solutii intens colorate) nu se deterioreaza repede.
%e lan!a a$anta.ele mentionate electrozi de sticla prezinta si o serie de
deza$anta.e: fra!ilitatea mem"ranei de sticla) in solutii "azice
puternic acide si cu tarie ionica mare necesita corectii ale erorilor) in solutii
apoasae se o"tin rezultate eronate care de asemenea tre"uiesc corectate.
14
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI

&"&CR!%U" %& R&0&RINA
*n determinarile de pH potentialul electrodului care indica
acti$itatea ionilor de hidro!en se masoara in raport cu potentialul constant al
unui electrod de referinta.
-lectrozi de referinta sunt formati dintr-un metal in contact cu o sare a sa
!reu solu"ila si cu solutia saturata a acestei sari.
: proprietate deose"it de utila a electrozilor de referinta este mica lor
tendinta de polarizare ceea ce face ca potentialul sa fie foarte sta"ili si
reproducti"ili.
-lectrodul de calomel este format din mercur si calomel si este re$ersi"il
in raport cu ionii de clor si este electrodul de referinta cel mai utilizat in
masurarile de pH.
15
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPI!"U" 9$
PH-M&RU &"&CR!NIC CU A0ISAR&
NUM&RICA
-lementul esential al acestui instrument de masura il reprezinta
amplificatorul operational cu curent de alimentare foarte mic reprezentat de
circuitul inte!rat 1 din fi!ura 1.
8aloarea curentului de alimentare al amplificatorului operational este de
ordinul zecilor de picoamperii $aloarea acestuia crescand cu temperatura.
Circuitul inte!rat :%-B2 prezinta un curent de alimentare tipic de 152
femtoamperii la 525C.
-l este utilizat ca "uffer datorita impedantei e&trem de mari a sondei pH .
Sonda de pH este realizata dintr-un fir de ar!int introdusa in cu$a de
masurare a pH-ului cu$a care tre"uie le!ata la masa pentru inchiderea
circuitului.
Se poate inlocui sonda de ar!int cu o sonda pH standard ca de e&emplu
:,-3+ %0--1324 sau cu una de constructie proprie dar in am"ele cazuri este
necesar de realizat o cali"rare corespunzatoare.
Aensiunea de iesire a sondei pH depinde liniar de pH-ul si temperatura
solutiei supusa masuratorilor.
'upa o prima amplificare cu circuitul inte!rat 1 semnalul rezultat se
aplica unui amplificator controlat in curent < circuitul inte!rat 2 = care este
comandat de un semnal dependent de temperatura pentru a compensa
schim"arile tensiune de iesire a sondei pH datorate $ariatiilor de temperatura
ale pro"ei.
Semnalul aplicat la intrarea de control a circuitului inte!rat 2pentru
compensarea $ariatiilor de temperatura este !enerat de sursa de referinta de
precizie reprezentata de circuitul inte!rat 3la care se foloseste atat tensiune de
iesire sta"ilizata 82 de 4 5258 cat si iesirea 8A a carui tensiune $ariaza in
functie de temperatura .
*esirea 82 de 258 este utilizata atat pentru alimentarea unei parti din
monta. cat si pentru !enerarea tensiunii de alimentare ne!ati$e a circuitului
inte!rat 1 prin utilizarea intrarii in$ersoare a unuia din cele patru amplificatoare
operationale ale circuitului inte!rat 4 .
16
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
17
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
*esirea dependenta de temperatura a circuitului inte!rat 3 este aplicata
succesi$ altor doua amplificatoare operationale ale circuitului inte!rat 4
semnalul rezultat fiind cel care comanda in curent circuitul inte!rat 2 <$ariatia
tipica cu temperatura a tensiunii de la 8A este de 11m86C=.
+stfel semnalul de la iesirea circuitului inte!rat 2 este aplicat
amplificatorului final al circuitului inte!rat 4 rezultand o dependenta dupa
realizarea corectiilor de 186pH pentru 2CpHC12.
%recizia masuratorilor poate atin!e 221pH la 25C si 225pH pentru
inter$alul 2C772C.
Aensiunea rezultanta se aplica $oltmetrului di!ital realizat cu circuitul
inte!rat 5 si cu circuitul inte!rat 6 al carui afisa. indica direct $aloarea pH-ului
pro"ei.
%entru cresterea preciziei de afisare a $oltmetrului se utilizeaza un
comutator 2N2<O= pentru pHC12 si pentru pHD12.
+limentarea monta.ului tre"uie realizata cu o sursa foarte "ine filtrata si
sta"ilizata.
%entru alimentarea circuitului este necesar un ta"ilizator pentru tensiunile
158 si 558 intre! monta.ul a$and un consum de ma&im15m+.
%entru o mai "una acuratete a masuratorilor alimentatorul se realizeaza
intr-o carcasa separata.
%rocedura de cali"rare apH-metrului este urmatoarea :
1. 9a o temperatura de 25C se a.usteaza panta temperaturii pentru o
temperatura la iesire care corespunde la 2.1B8.
2. Se a.usteaza compensarea temperaturii la 25Cpentru 2258 in punctul F.
3. Se scurtcircuiteaza la masa punctul C.
4. Se aplica 28 la intrare cu sonda pH deconectata.
5. Se a.usteaza compensarea cu temperatura pentru 78 la iesire.
6. Se aplica 5271m8 la intrare) se a.usteaza casti!ul coeficientului de
temperatura pentru 28 la iesire.
7. %entru a creste acuratetea se repeta etapele 4 5 si 6 intrucat aceste a.ustari
sunt interacti$e.
B. Se indeparteaza scutcircuitul la masa al punctului C.
1. 9a temperatura de 525C se aplica 52156m8 la intrare) pentru precizie se
foloseste o solutie tampon la un pH si o temperatura cunoscute si se re!leaza
din nou.
18
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPII"U" :$
AP"ICAII A"& pH-U"UI
/n numar important de procese tehnolo!ice in diferite ramuri ale
industriei sunt influentate de pH-ul mediului de reactie. -ste !reu de !asit o
ramura industriala in care sa nu fie necesare masurari de pH. 'esi in instalatiile
moderne controlul si re!larea pH-ului in diferite faze ale procesului tehnolo!ic
se fac automat un numar mare de masurari se e&ecuta totusi in la"oratoarele de
control din uzina.
*n cele ce urmeaza $or fi prezentate cate$a aspecte care sa ilustreze
importanta si frec$enta masurarilor de pH in cate$a ramuri industriale.
pH-ul la e&tra!erea celulozei in "ai sulfitice e&ista totdeuna o tendinta
accentuata de scadere apH-ului.
-ste cunoscut faptul ca $iteza de patrundere a lichidelor in materialele
lemnoase creste cu temperatura si cu presiunea dar scade in acelasi timp cu
cresterea pH-ului.
/mflarea fi"relor de celuloza in contact cu mediile apoase este
influentata deasemenea de $aloarea pH-ului fenomenul de a"sor"tie a altor
su"stante pe fi"rele de celuloza este foarte important in procesul de colorare a
celulozei.
pH
4 5 6 7 B 1 12 11 12
Curba caracteristica a *ariatiei umflarii celulozei cu pH-ul
9a controlul proceselor tehnolo!ice de fa"ricare a multor produse
alimentare cum si la analiza produselor finite masurarea pH-ului are un rol
deose"it de important.
9a analiza pH-ului in sucuri de fructe s-a pus in e$identa eroarea
electrodului de chinhidrona eroare datorata $ariatiei potentialului electrodului
de chinhidrona in produsele pe "aza de suc de fructe.
19
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
+cest tip de eroare este cea mai frec$enta si este caracteristica
produselor pe "aza de citricemere stru!uri si prune.

pH 37
36
35
34
33 1
32 2
31
4 B 12 16 22 24
8ariatia cu timpul a pH-ului sucului de citrice
*n a!ricultura masurarea pH-ului solurilor este adeseori foarte utila in
practica si in cercetarile a!rochimice.
/neori continutul mic de apa al solului face dificila masurarea pH-ului.
%entru a e$ita acest incon$enient se poate adau!a o cantitate de apa distilata
care desi depaseste continutul normal al solului in apa si nu influenteaza decat
in mica masura $aloarera pH-ului
*n ta"el este dat spre e&emplificare $ariatia pH-ului in timp masurat cu
un electrod de chinhidrona pentru cate$a soluri al caror pH real masurat cu un
electrod de sticla este trecut in coloana a doua.
#olosirea electrodului de chianhidrona este mai putin indicatapentru
masurarea pH-ului solurilor de asemenea nici elctrodul de antimoniu nu poate fi
folosit deoarece da o eroare de 23-24unitati de pH.
20
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI

,asurat cu un elec- ,asurat cu un electrod de
Solul trod de sticla chinhidrona
15 32 62 322 122 s
1 5BB 5B5 515 612 6B2 6B4
2 556 574 642 6B1 673 64B
3 664 652 713 673 617 5B2
8ariatia in timp a pH-ului cator*a soluri6 masurate cu un
electrod de c7in7idron
%entru masurarea pH-ului in soluri direct pe camp se fa"rica pH-metre
de "uzunar. +stfel de aparate a caror !reutate nu depaseste
1 ;! sunt alimentate cu a.utorul "ateriilor si sunt pre$azute cu sisteme de
electrozi rezistenti care pot fi introdusi direct in sol dupa o e$entuala umezire a
acestuia cu apa.
21
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CAPI!"U" ;$
PRINCIPII (&N&RA"& %& A"&(&R& A
PH-M&R&"!R
+le!erea de catre utilizator dintr-o !ama relati$ restransa oferita de
di$ersi producatori a tipului de pH-metru optim pentru o anumita aplicatie
constitue o pri"lema de natura tehnico economica.
Solutionarea corecta consta in aplicarea principiilor !enerale prin care se
fundamenteaza orice in$estitie in conditiile particularitatilor functional
constructi$e ale pH-metrelor determinate de locul rolul si durata de functionare
.
folosind metodolo!ia si terminolo!ia aplicate in mod curent in practica
proiectarii si realizarii instalatilor industriale principalii factori care definesc
eficienta economica autilizarii unui pH-metru sunt urmatorii:
- eficacitatea operationala)
- costurile totale de utilizare
-ficacitatea operationala a unui pH-mertu reprezinta o masura in care
acesta satisface cerintele impuse de aplicatia careia ii este destinat pe o perioada
de utilizare fi&ata .
-a cuprimde o componenta determinata de re!istru de performante
nominale <initiale= capa"ile sa asi!ure realizarea parametrilor specificati pentru
desfasurarea optima su" raport calitati$ si cantitati$ aprocesului tehnolo!ic in
concordanta cu caracteristicile constructi$e ale instalatiilor aferente.
%e scurt aceasta componenta este definita capa"ilitatea pH-metrului.
+ doua componenta are in$edere aspectul dinamic respecti$ modu in care
e$alueaza in timp capa"ilitatea pentru conditiile de functionare pre$azute si
poarta denumirea de disponi"ilitatea pH-metrului.
Costurile totale de utilizare insumeaza cheltuielile de achizitie $erificare
si instalare precum si cele de intretinere a eficacitatii operationale pe durata de
utilizare sta"ilita.
*ntre cei doi factori principali care determina eficienta economica a
utilizari unui pH-metru precum si intre componentele lor e&ista inrerconditinari
la di$erse ni$eluri.
'atorita acestor multiple cone&iuni o analiza ri!uroasa care sa conduca la
e&plicitatea unor criterii cantitati$e de ale!ere inte!rand toate influentele
posi"ile este dificil de realizat si mai ales de aplicat operati$.
Ca urmare in cele ce urmeaza se $or e$identia unele aspecte calitati$e
referitoare la ponderile di$erselor componente in estimarea eficientei economice
tinand cont de influentele uzuale oferite atat de producatorii de pH-metre cat si
de tehnolo!ii de procese.
22
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
-ficacitatea operationala aunui pH-metru ca un prim criteriu de ale!ere
tre"uie sa se raporteze strict la caracteristicile aplicatiei ca urmare punctul de
plecare il constitue e&primarea corecta si detaliata a acestora a tolerantelor
admise cu .ustificarile tehno-economice .
'at fiind rolul pH-metrului caracteristicile apicatiei de refera atat la
procesul tehnolo!ic si instalatiile automatizate precum si la echipamentele de
automatizare <con$entionale cu calculator de proces distri"uite etc. =.
Caracteristicile apicatiei stau la "aza intocmirii unei specificatii de
performante tehnice prin intermediul carora se poate defini un ni$el de referinta
in raport cu care sa se aprecieze eficacitatea operationala a tipurilor de pH-metre
suscepti"ile de a fi selectate .
Ainand seama de di$ersitatea de tipuri de pH-metre si de producatori
e&ista o neuniformitate acentuata in ceea ce pri$este datele de catalo! si
modalitaile de prezentare a prospectelor sau a altor documentatii tehnice.
*n consecinta este dificil de a sta"ili o metodolo!ie de intocmire a
specificatiilor de performante care sa concorde perfect cu informatiile relati$e la
toate cate!oriile de pH-metre si sa permita comparatii concludente pe toate
componentele . Se pot distin!e totusi unele cerinte comune in alcatuirea unor
astfel de specificatii $izand urmatoarele aspecte:
principalele caracteristici functionale)
conditii de instalare si de mediu am"iant)
cerinte pri$ind realizarea constructi$a)
cerinte pri$ind durata de functionare)
conditii de $erificare si de atestare a performantelor.
%rimele trei carte!orii de specificatii sunt necesare in deose"i pentru
sta"ilirea ni$elului de referinta pentru capa"ilitate iar ultima pentru
disponi"ilitate .
%entru unele din punctele mentionate specificatiile de performanta pot fi
mai detaliate ceea ce inseamna restrictii mai se$ere pentru ale!ere sau pot fi mai
sumare lasind o li"ertate mai mare de ale!ere.
*n toate cazurile tre"uie sa se respecte pre$ederile o"li!atorii stipulate
prin le!i standarde norme sau precscriptii referitoare la domeniul in care se
incadreaza aplicatia respecti$a.
: prima etapa consta in sta"ilirea pe "aza unor date restranse de
specificatia de caracteristici ale aplicatiei <de e&emplu destinatia si unele
performante indispensa"ile= a cator$a tipuri de pH-metre suscepti"ile de a
asi!ura o eficacitate operationala accepta"ile .
*n etapa urmatoare pentrui tipurile de pH-metre retinute se procedeaza la
colectarea din cataloa!e documentatii tehnice sau direct de la firnizori a unui
$olum de informatii cat mai amplu in concordanta cu intre! curpinsul
specificatiilor pri$itoare la e&plicatie.
*n consecinta in lipsa fundamentarii sintifice a unor modele matematice
ale eficacitatii operatiomale si a unor al!otitmi de estimare corespunzatori
metodele mai putin ri!uroase dar mai simple de tipul celor mentionate in care
23
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
e&perienta utilizatorului are un lor important isi !asesc o apilca"ilitate
frec$enta.
:"ser$atiile de mai sus se refera in principal la e$aluarea capa"ilitatii pH-
metrele. *n ceea ce pri$este disponi"ilitatea e&ista posi"ilitatea de e&primare
cantitati$a in raport cu specificatiile de fia"ilitate <,AF#= si mentena"ilitate
<,AAK= su" forma unui coeficient :
1;94,AF#6<,AF#5,AAK=
ce poate fi utilizat in functie de caracteristicile aplicatiei ca un criteriu
discriminatoriu.
+precierea costurilor totale de utilizare a unui pH-metru necesita e&istenta
celor trei componente mentionate:
- costuri de achizitie)
- costuri de instalare)
- costuri de mentinere a eficacitatii operationale.
Se $or prezenta in principiu factori determinanti ai acestor costuri si
relatiile lor si eficacitatea operationala .
Costurile de achizitie sunt determinate preturile de $inzare sta"ilita de
di$ersi furnizori la care se mai pot adau!a cheltuieli de transport de depozitare
de documentare a$and o pondere sensi"il mai redusa. -ste de o"ser$at ca
preturile de $anzare ale pH-metrelor de re!ula se afla intro transa dependenta
de performantele tehnice. *n literatura de specialitate sunt date asemenea
dependente in raport cu anumiti indicatori de performanta.
Costurile de instalare constau in cheltuielile de monta. ale pH-metrului
propriu-zis si al ane&elor acestuia de e&ecutie a cuplarilor mecanice si a
cone&iunilor electrice de $erificare si re!la. pentru punerea in functiune.
+ceste costuri sunt le!ate de caracteristicile constructi$e ale pH-metrelor:
masa dimensiuni masuri suplimentare de protectie facilitatile de testare. *n
medie se poate considera ca pentru aplicatiile industriale curente costurile de
instalare sunt inferioare costurilor de achizitie.
Costurile de mentinere aficacitatii operationale constand din functiune
etc. prezinta o impotanta deose"ire atat prin ponderea lor cat si prin luarea in
considerare a efectelor pro$ocate asupra procesului tehnolo!ic datorita
indisponi"ilitatii pH-metrului.
-ficienta economica cu pri$ire la utilizarea unui pH-metru este
determinata de cei doi factori analizati anteriori:
eficacitatea operationala)
costurile totale de utilizare)
*n mod firesc rezulta ca o optiune este cu atat mai a$anta.oasa cu cat se
o"tine o eficacitate operationala mai ridicata pentru aceleasi costuri totale de
utilizare sau tot mai reduse modalitatea cea mai simpla de e&primare a
eficacitatii economice o constitue aportul ;ef dintre eficacitatea operationala
<-:= si costurile totale de utilizare <CA/=:
;ef4-:6CA/.
24
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
25
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
C!NC"U)II
%roductia mai curata <%mC= reprezinta aplicarea continua proceselor si
produselor a unei strade!ii pre$enti$e in $edereareducerii riscurilor si
impactelor de mediu. -a se "azeaza pe reducerea la sursa a cantitatii si to&icitatii
emisiilor si deseurilor inainte ca acestea sa paraseasca procesul de peoductie si
pe minimizarea impactelor de mediu in cursul intre!ului ciclu de $iata incepand
cu e&tractia materiilor prime si pana la e$acuarea finala. *n cadru unui sistem de
!estiune holistic si responsa"il %mC este o metoda prin care totalitatea
costurilor si impacturilor de mediu poate fi determinata de la inceput iar intrarile
totale in mediu pot fi reduse treptat prin aplicarea in fiecare faza a tehnicilor
%mC.
,asurarea si raportarea interna aeficienta a rezultMatelor le!ate de ape
constitue un mecanism in care e&perienta de e&ploatare ser$este la identificarea
zonelor care necesita schim"are sau in"unatatire in cea ce pri$este :telurile si
planurile de ansam"lu le!ate de ape sistemele folosite pentru implementarea
telurilor sta"ilite si procesul de masurare ca atare.
*n !estiunea calitatii totale a apei masurarea si raportarea poate ser$i la
indentificarea pro"lemelor inainte de a apare)identificarea zonelor cheie care
necesita atentie in !estiune si chletuiala de resurse posi"ila) asi!urarea
sppri.ionului pentri im"unatatirile necesare in sistemele de !estiune e&istente)
asi!urarea unei "aze realiste pentru fi&area o"iecti$elor de performante $iitoare
si pentru amentine responsa"ilitatea mana!erilor.
Arei o"iecti$e permit trecerea de la protectia apelor la !ospodarirea lor.
Are"uie sa plasam !ospodarirea apelor si a resurselor in centrul deciziilor
noastre si sa nu le mai consideram ca un rau necesar .
-fectul deciziilor noastre se $a in"unatatii in masura in care se $or
procedee care sa permita fi&area preturilor in functie de costurile efecti$e ale
unei resurse de apa .
%entru a a.un!e la o economie care sa respecte mediul tre"uie sa inceapa
prin cresterea pro!resi$a a ta&elor pe consumul resurselor si prin redistri"uirea
directa a misloacelor financiare pentru a stimula ino$atiile care sa reduca
consumul si dez$oltarea solutiilor de inlocuire.
#iecare poarta responsa"ilitatea propriului sau consum de resurse si a
daunelor sale directe asupra mediului. 'aca dorim o !ospodarire sanatoasa a
apelor fiecare tre"uie sa se simta interesat de pro"lemele ecolo!ice in special
de cele pri$ind consumul de resurse
%entru a sensi"iliza consumatorii tre"uie dusa o politica concentrata pe
planul formarii informarii si al ta&arii.
Are"uie sa se diminueze consumul actual de resurse cu 263 in cursul anilor
$iitori . +cest din urma o"iecti$ corespunde cuantificarii primelor doua . :
26
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
politica de ta&are concertata $azand stimularea ino$atiilor $a permite ati!erea
acestui o"iecti$.

27
PROIECT LA SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
BIB"I!(RA0I&
1. ,arinoiu 8. %araschi$ 0. I+utomatizarea proceselor chimiceJ .
Fucuresti -ditura Aehnica 1112.
2. 9uca C. I%H-ul si aplicatiile luiJ "ucuresti -ditura Aehnica
1173.5
1. Fodea ,. ,ihut *. Auric 9. tipuno$ 8. I+parate ectronice
pentru masurare si controlJ Fucuresti -ditura 'idactica si
peda!o!ica 11B5.
1. Fuletin de informare curenta-:ficiul de informare si documentare
pentru mediu I %rotectia mediului I.
28
Referat luat de pe www.e- referate .ro
Webmaster : Dan Dodita