URGENTELE IN TRAUMATOLOGIA CRANIO - CEREBRALA

Leziunile craniocerebrale posttraumatice reprezinta efectul

diversilor agenti traumatici asupra extremitatii cefalice, interesand
continatorul reprezentat de scalp, craniu, cat si a continutului reprezentant
de creier, nervi cranieni, dura mater. Traumatisme cranio-cerebrale deschise
sunt cele insotite de plagi ale scalpului sau fracturi de baza de craniu cu
otoragie si rinoragie. Traumatismele craniocerebrale deschise se numesc
penetrante atunci cand leziunile scalpului sunt insotite de leziuni ale durei
mater. Gravitatea lor depinde de gravitatea leziunilor cerebrale.
Leziunile traumatice ale scalpului cele mai importante sunt
plagile si hematoamele epicraniene. A. Plagile scalpului contuze, taiate,
intepate, impuscate, unice sau multiple, pot interesa partial sau total
structura scalpului. Leziunile aponevrozei epicraniene si ale periostului
maresc potentialul de infectie a plagilor scalpului. Scalpul poate f avulsionat
partial sau total. Atentie mare trebuie acordata plagilor intepate ale scalpului
prin cuie, sarma, surubelnita, reprezentand adevarate plagi craniocerebrale.
Sutura plagilor trebuie facuta in primele !"# ore indiferent de leziunile
craniene sau durocerebrale existente$ in prezenta acestora, dupa sutura,
bolnavul va f trimis in serviciu de specialitate. Toaleta% raderea parului &!'
cm in (urul plagii, anestezie locala, curatirea plagii de impuritati,
regularizarea marginii plagii si sutura intr!un strat, pansament prin aplicarea
unei capeline. )bligatoriu proflaxie antitetanica. Antibioterapia este frecvent
necesara. *n avulsia intinsa de scalp, in prezenta periostului, lipsa de scalp se
rezolva prin grefare cu piele libera despicata dupa cateva zile. +and lipseste
peritosul este necesara trepanatia multipla a tabliei osoase externe, urmata
de granulatia in timp la nivelul spongioasei, pentru grefarea ulterioara.
Complicatii% supuratia plagii suturate datorita toaletei insufciente si
incorecta$ apare in a '!,!a zi. -ecesita drena(, pansament zilnic,
antibioterapie. .. Hematoamele epicraniene se resorb spontan in "#!", zile$
in caz de insucces se evacueaza prin punctie sau incizie. +efalhematomul
sugarilor se rezolva chirurgical numai in serviciile de -+/.
Leziunile traumatice ale neurocraniului A. Fracturi de calota
craniana a0 liniare$ simple, ramifcate, stelate, dehiscente$ orizontale,
verticale, circumferentiale$ iradiate la baza eta( anterior, mi(lociu, posterior.
1racturile liniare pot intercepta si leza ramurile a. meningee cu dezvoltarea
secundara a unui hematom extradural. 1racturile dehiscente se insotesc
uneori de leziuni liniare ale durei mater. Leziunile liniare iradiate la baza
craniului la nivelul sinusului frontal, etmoidal sau mastoidian, au potential
infectios. b0 cominutive% simple sau denivelate 2intruzive, extruzive0. +ele
denivelate se pot insoti sau nu de leziuni durale si cerebrale si de plagi ale
scalpului. Au potential comitial si infectios. 1racturile cominutive cu si liniare
cu plagi ale scalpului si leziuni cerebrale de dilacerare se numesc plagi
craniocerebrale. +and dura mater este lezata, plaga este penetranta. 3laga
craniocerebrala se opereaza in urgenta amanata 2"#!"& ore0. )perator se
face eschilectomie, indepartarea tesutului cerebral dilacerat si sutura durei
mater. 1racturile intruzive inchise se opereaza in urgenta amanata 2"&!,4
ore0. 1racturile intruzive si plagile craniocerebrale se opereaza in serviciile
-+/. La spitalele fara aceste servicii se practica initial toaleta plagii si sutura
scalpului,urmata de trimitere intr!un serviciu specializat.
B. Fracturile bazei craniului sunt fracturi iradiate de la convexitate.
Diagnostic clinic fracturi de eta( anterior 2rinoragie, rinolicvoree fstula
L+5, echimoze periorbitare, leziunea nervilor facial, auditiv, abducens0.
1racturi de eta( mi(lociu 2otoragie, otolicvoree, echimoze retroauriculare,
leziunea nervilor facial, auditiv, abducens0. 1racturi de eta( posterior
2leziunea nervilor vag, glosofaringian, spinal si hipoglos0. 1racturile bazei
craniului presupun interesarea sinusului frontal, a etmoidului si mastoidei,
frecvent afectate de procese in6amatorii pretraumatice. 5eprezinta fracturi
deschise penetrante prin asocierea leziunilor durale bazale, cu potential de
infectie meningocerebrala. Diagnostic radiologic se face prin% radiografa
bazei craniului, incidenta 3an7uast, /irtz, care evidentiaza traiectul de
fractura$ +T care permite de cele mai multe ori precizarea diagnosticului. *n
prezenta fstulei L+5 otice sau rinofaringiene, diagnosticul de fractura de
baza este cert. Tratament se face proflaxia infectiei meningocerebrale prin
antibioterapie, amendarea fstulei L+5 prin punctii lombare evacuatorii
repetate si proflaxie antitetanica. *n lipsa leziunilor cerebrale primare sau
secundare, fractura bazei craniului poate f tratata in serviciile de chirurgie,
daca apar complicatii sau fstule L+5 ce nu se amendeaza in 8!"# zile,
bolnavii se indruma in serviciile de -+/, unde se practica sutura durei mater
lezate.
c. Disjuctia cranioaciala forma clinica particulara de fractura
craniana, prin realizarea unei solutii de continuitate osoasa la nivelul
(onctiunii intre neurocraniu si viscerocraniu. Se poare asocia cu fstule L+5,
fracturi ale maxilarului superior, ale piramidei nazale. 3rezinta frecvent
disfunctii ale cailor respiratorii, prin sangerare abundenta in cavitatea bucala
si rinofaringe. Diagnostic clinic tulburari de ocluzie dentara 9 examen
radiologic. Tratament in serviciile de chirurgie se asigura permeabilitatea
cailor respiratorii, apoi se indruma spre serviciile de +:1 sau -+/.
Leziunile traumatice ale durei mater leziunile durei convexitatii
craniene$ leziunile durei bazei craniului$ leziunile sinusurilor durale. Leziunile
durei insotesc fracturile liniare sau cominutive in plagile craniocerebrale
penetrante sau in fracturile bazei craniului. Se rezolva prin sutura sau
plastie, impreuna cu leziunile osoase. ;eosebit de grave sunt leziunile
sinusurilor durei mater ce se insotesc de hemoragie abundenta si conduc la
starea de soc hipovolemic. +onstituie o extrema urgenta. *n serviciile de
chirurgie generala se acorda primul a(utor sutura plagilor scalpului,
pansament compresiv si reechilibrarea hidroelectrolitica, apoi se indruma
bolnavul intr!un serviciu de -+/, unde se intervine chirurgical de extrema
urgenta, in vederea suturarii, ligaturii sau plastiei sinusale.
Leziunile traumatice ale creierului leziuni primare si leziuni
secundare. A. !eziuni primare comotia cerebrala leziune functionala
cerebrala$ scurta pierdere de cunostiinta$ revenire completa fara
simptomatologie reziuduala. Contuzia cerebrala leziune organica de diferite
grade cu localizare difuza sau limitata la un emisfer cerebral sau la trunchiul
cerebral. Se descriu ' grade de contuzie cerebrala% +ontuzia cerebrala
minora pierdere de cunostiinta de pana la cateva minute$ la revenire
pacientul acuza cefalee, varsaturi, amnezie retrograda, ameteli, verti($
redoarea cefei$ punctia lombara pune in evidenta L+5 sangvinolent$
echilibrat hidroelectrolitic$ /TA tranzitorie. +ontuzia cerebrala medie
pierdere de cunostiinta de pana la "#!"& ore$ la revenire bolnavul prezinta
tulburari de constiinta cu obnubilare, confuzie, agitatie psihomotorie,
dezorientare temporospatiala si mici semne neurologice de focar$ redoarea
cefei$ punctia lombara pune in evidenta L+5 sangvinolent$ echilibrat
hidroelectrolitic$ /TA tranzitorie. +ontuzia cerebrala grava leziuni intinse
emisferice de nuclei centrali si trunchi cerebral$ coma gr. *!<$ redoarea cefei$
punctia lombara pune in evidenta L+5 sangvinolent$ in general bolnavul
este echilibrat hidroelectrolitic$ in formele foarte grave cu leziuni bulbare
ireversibile 2coma g. *<!<0 pot apare dezechilibre hidroelectrolitice si hTA.
Dilacerarea cerebrala poate f directa in plagile craniocerebrale sau
indirecta in deccelerarile bruste prin proiectarea masei cerebrale pe peretii
ososi ai craniului. Gravitatea lor depinde de intinderea acestora, de edemul
cerebral de insotire si de localizarile acestora. ;ilacerarile profunde in nucleii
bazali sau in trunchiul cerebral sunt deosebit de grave. Leziunile primare de
contuzie si dilacerare cerebrala se insotesc de edem cerebral si deteriorare a
metabolismului celular neuronal. =le se pot trata in serviciile de chirurgie
generala numai in lipsa serviciului -+/ in spital sau in imposibilitatea
transportului. -ecesita supraveghere directa a simptomatologiei pentru a
surprinde la timp a aparitiei semnelor ce sugereaza aparitia leziunilor
secundare 2hematoamele intracraniene si meningita seroasa0. Diagnostic
se precizeaza pe baza semnelor clinice, a prezentei sangelui in L+5, la
punctia lombara si prin +T. Tratament conservator si vizeaza scaderea
edemului cerebral, perfuzia sangvina cerebrala corespunzatoare si
imbunatatirea metabolismului neuronal. Se folosesc solutii hipertone
2glucoza ''>, sulfat de magneziu0, diuretice 2furosemid, nefrix0,
corticoterapie 2prednison, dexametazona0, vasodilatatoare 2redergin,
papaverina0, vitamine 2.", ., =ncephabol0. Leziunile cerebrale primare
posttraumatice nu benefciaza de tratament chirurgical cu exceptia
dilacerarii cerebrale, insotite de mare edem cerebral.
.. !eziuni secundare apar pe parcursul evolutiei traumatismelor
craniocerebrale, caracterizate clinic prin simptomatologie ce evolueaza in &
timpi separati de un interval liber 2remisiv0. *n primul timp apar semnele
clinice consecutive leziunilor primare 2comotie, contuzie, dilacerare
cerebrala0. ?rmeaza un interval clinic liber, variabil, de la cateva ore pana la
'!, luni. *n al doilea timp apar semne clinice neurologice de compresiune
cerebrala cu hipertensiune intracraniana, semne de focar, deteriorarea starii
de constienta, pana la coma. -ediagnosticate la timp, leziunile secundare
cerebrale conduc la anga(area cerebrala cu compresiunea trunchiului
cerebral si deces. Semne clinice care sugereaza aparitia leziunilor cerebrale
secundare% deteriorarea starii de constienta pana la coma$ defcit motor de
tip hemipareza progresiva$ afazie, disfazie in afectarea emisferului dominant$
midriaza unilaterala ce insoteste obnubilarea, coma$ bradicardie$ staza
papilara la examenul 1). ;iagnostic de hematom intracranian se precizeaza
clinic pe baza evolutiei in & timpi si a semnelor neurologice de agravare.
3araclinic prin +T, arteriografe carotidiana si pneumoencefalografe.
H"#$T%#&! "'T($D&($! Localizare% spatiul epidural parieto!
temporal, frontal sau occipital. Sursa de sangerare% artera meningee mi(locie
sau ramurile ei lezate pe traiectul unei linii de fractura. *ntervalul liber% "!"&
ore in forma acuta, "!' zile in formele subacute. ;iagnostic clinic% agravare
rapida in al doilea timp, triada simptomatica manifestata prin hemiplegie
controlaterala, midriaza ipsilaterala, coma. ;iagnostic radiologic%
arteriografa carotidiana evidentiaza zona avasculara parieto!temporala.
5adiografa craniana evidentiaza o linie de fractura la nivelul calotei. +T
releva zona de hiperdensitate semilunara parietotemporala. Tratament%
extrema urgenta, evacuare hematom prin craniectomie temporala in
hematoamele mici si prin volet parieto!temporal in hematoamele intinse.
3rognostic depinde de leziunile cerebrale asociate, de precocitatea
diagnosticului si a interventiei operatorii precum si de leziunile asociate
toracice, abdominale. Sechele% hemiparez, cerebrastenie.
H"#$T%#&! S&BD&($! Localizare% spatiul subdural fronto!temporal$
Sursa de sangerare% dilacerare corticala variabila cu leziunea venelor, in
formele acute si subacute. *n formele cronice sursa de sangerare sunt venele
corticodurale. /ematoamele cronice sunt incapsulate. +apsula prezinta o
foita parietala de &!' mm si una viscerala de " mm. *nterval liber% "!"& ore
pentru formele acute, &!", zile pentru formele subacute, &!&# saptamani
pentru formele cronice. ;iagnosticul clinic se bazeaza pe% agravarea rapida
in & timpi in formele acute, agravarea lenta in formele subacute, agravarea
foarte lenta in forme cronice. Semne clinice variaza in functie de forma
clinica. =le constau in deteriorarea scorului Glasgo@, hemipareza, midriaza,
bradicardie, tulburari psihice, afazie, hipertensiune intracraniana, sindrom de
anga(are cerebrala. ;iagnostic radiologic% arteriografa carotidiana
evidentiaza spatiul avascular fronto!parieto!temporal in formele acute si
subacute biconvexa in formele cronice. +T evidentiaza o zona de
hiperdensitate latero!cerebrala acute si subacute si o zona de hipodensitate
biconvexa latero!cerebrala in formele cronice. Tratamentul este chirurgical,
de extrema urgenta pentru formele acute, de urgenta pentru hematoamele
subacute si de urgenta amanata in formele cronice necomplicate cu
sindromul de anga(are. 3rognosticul% depinde de leziunile cerebrale asociate,
de precocitatea diagnosticului si a interventiei operatorii, precum si de
leziunile asociate ale altor organe. Sechele% defcite motorii, comitialitate,
encefalopatie postraumatica.
H"#$T%#&! )*T($C"("B($! Localizare% polul temporal, polul
frontal, polul occipital.
Sursa de sangerare% dilacerarea cerebrala cu ruptura venelor cerebrale, mai
rar a arteriolelor. *nterval liber% "!"& ore in formele acute, &!", zile in formele
subacute, "#!'# zile in formele cronice. ;iagnosticul clinic% agravarea
semnelor neurologice la care se adauga sindromul de hipertensiune
intracraniana. ;iagnostic radiologic% arteriografa carotidiana evidentiaza
deplasari vasculare specifce, fara zone avasculare$ +T evidentiaza zona de
hiperdensitate intracerebrala cu sau fara efect de masa. Tratamentul%
conservator in hematoamele mici fara efect de masa$ chirurgical in
hematoamele mari cu efect de masa arteriografc sau tomodensitometric$
consta in evacuarea prin volet osteoplastic. 3rognostic% rezervat in forme
acute si mai bun in formele subacute si cronice. Sechelele sunt frecvente
constau in defcite motorii, encefalopatie postraumatica si comitialitate.
#"*)*+)T$ S"(%$S$ Localizare% bilateral fronto!temporal, mai rar
unilateral. =tiopatogenie% tulburari de circulatie L+5 subarahnoidian,
localizate in ariile corticale contuzionate, cu acumulare de L+5 in spatiul
subdural. *nterval liber% A!"# zile. ;iagnosticul clinic se bazeaza pe evolutie
in & timpi, semne neurologice discrete, tulburari psihice, redoarea cefei.
;iagnostic radiologic% arteriografa carotidiana evidentiaza zona avasculara
de '!, mm latero!cerebral bilateral$ +T evidentiaza zona de hipodensitate
lichidiana latero!cerebrala de '!, mm. Tratamentul% conservator in formele
fara hipertensiune intracraniana$ chirurgical cand apar semne de
hipertensiune intracraniana. +onsta in gaura de trepan evacuatorie, urmata
de punctii lombare zilnice.
Leziunile asculare in traumatismul cranio-cerebral Tromboza
carotidiana posttraumatica este una din cauzele de agravare a T++ prin
ischemia severa secundara. Apare in traumele cu impact frontal, prin
extensia brusca a capului se produc leziuni ale intimei carotidiene la nivelul
gatului, cu formarea secundara a trombusului extensiv si ocluzia arteriala
consecutiva. +linic% aparitia sau accentuarea defcitelor motorii si
aprofundarea comei. ;iagnostic% se precizeaza prin arterigrafe,
ultrasonografe si +T. Terapeutic in primele ore se impune dezobstructia
arteriala prin trombectomie. Tromboza sinusurilor venoase ale durei mater
rara. Se manifesta prin hipertensiune intracraniana. ;iagnostic prin
6ebografe seriata. Tratament conservator prin depletive. Fistula carotido-
cavernoasa se realizeaza dupa un T++, prin ruperea peretelui carotidian in
segmentul intracavernos. +linic% exoftalmie pulsatila, chemozis, su6u
carotidian perceput temporal. -u reprezinta urgenta terapeutica. Se rezolva
neurochirurgical prin BtrappingB sau prin chirurgie endovasculara.
Metode de inesti!atie in traumatolo!ia craniocerebrala
E"amen radiolo!ic a. 5adiografa craniana simpla fata si profl se face la
bolnavii cu pierderi de constienta, otaragie, rinoragie, epistaxis, echimoze
periorbitare, retoauriculare, plagi impuscate, plagi craniocerebrale, plagi
intepate ale scalpului, edem important al scalpului. b. Arteriografa
carotidiana transfemurala sau de necesitate percutana se realizeaza prin
in(ectarea S;+ iodate, cu expunerea radiologica in timpul in(ectarii in &
incidente 2fata9profl0. )ndicatia arteriogra,ei cerebrale% evolutie clinica in &
timpi, bolnavi cu defcite motorii mari, comatosi, cu midriaza unilaterala.
Arteriografa evidentiaza% aspectul normal care exclude o leziune
chirurgicala$ deplasarea arterei cerebrale anterioare$ ascensionarea arterei
sClviene$ zona avasculara laterocerebrala de diferite forme in hematoamele
extra si subdurale$ evidentierea sinusului cavernos in fstulele
carotidocavernoase. c. 3neumoencefalografa 23=G0 se face prin in(ectarea
de aer in spatiul subarahnoidian lombar sau suboccipital urmata de o
radiografe de craniu simpla 21930. 3=G este indicata la bolnavii cu
persistenta indelungata a semnelor subiective posttraumatice, suspiciune de
encefalopatie etanolica, manifestari convulsive posttraumatice, suspiciune
vaga de hematom intracranian. 3=G contraindicata in cazul semnelor certe
ce atesta prezenta unui hematom intracranian cu modifcari ale 1), de /*+.
3=G poate arata% sistem ventricular normal, pe linia mediana$ asimetrie
ventriculara$ deplasarea sistemului ventricular in leziunile cerebrale
expansive$ hidrocefalie interna in encefalopatiile etanolice$ aer pericerebral
abundent in atrofile corticale. Tomo!ra#a computerizata cel mai
important mi(loc de investigare a leziunilor cerebrale. *ndicatia +T% bolnavii
cu contuzie cerebrala minora, medie sau grava, stare de coma si cu
suspiciune de hematom intracranian. +T evidentiaza% edemul cerebral$
hemoragia subarahnoidiana difuza$ dilacerarea cerebrala$ hematoamele
intracraniene$ fracturile craniene. RMN ! aduce relatii suplimentare de
detaliu al leziunilor. Monitorizarea presiunii intracraniene metoda
moderna de urmarire a nivelului edemului cerebral si a depistarii
hematoamelor intracraniene. Se realizeaza prin introducerea unui traductor
de presiune intracranian 2epidural, intracranian0, printr!o gaura de trepan, cu
afsarea permanenta a presiunii intracraniene. $unctia lombara
evidentiaza prezenta sangelui in L+5. 3unctia este contraindicata in prezenta
edemului cerebral important sau a semnelor evidente de existenta a
hematoamelor intracraniene. Electroence%alo!ra#a arata modifcari
electrice difuze, nespecifce$ in comele avansate arata anularea activitatii
electrice a creierului.
Te&nici neuroc&irur!icale de ur!enta se efectueaza numai in
centrele specializate. Aparatura electrocoagulare mono sau bipolara,
aspirator chirurgical, lupe binoculare. Instrumentar pense 3ean, razuse de
periost, trepan, pense ciupitoare de os, departator adson, foarfeca de dura,
spatule departatoare de creier, clipuri vasculare, disector, ferastrau Gigli,
ace atraumatice, ceara de albine, Gelaspon.
Esc&ilectomia indicatie operatorie fracturi cominutive inchise sau
deschise cu denivelare peste A mm. Timpi operatori Scalp% cand exista
plaga, aceasta se prelungeste pana la marginile convexitatii osoase
fracturate si denivelate. +and nu exista plaga incizia se face in forma de
potcoava centrata pe convexitatea osoasa denivelata si pediculata bazal.
3eriostul se decoleaza cu razusa si se rabate la marginea convexitatii
denivelate. )s% eschilele osoase se indeparteaza cu pensa ciupitoare de os,
se realizeaza un defect osos, marginile acestuia se regularizeaza. /emostaza
se face cu ceara de albine. ;ura mater% sangerarile pe suprafata durei se
opresc prin electrocoagulare. +u periostul decolat se acopera dura. *n
leziunile durei se procedeaza ca in plagile craniocerebrale penetrante. Sutura
scalpului% intr!un singur strat cand nu exista leziune durala.
Cura pla!ii craniocerebrale penetrante Timpi operatori Scalp%
se prelungeste plaga si se regularizeaza marginile. /emostaza se face cu
pense 3ean sau prin electrocoagulare. )s% se practica eschilectomie. ;ura%
se evidentiaza leziunile durale, care se pot prelungi si se examineaza
suprafata corticala. +reier% se apreciaza intinderea leziunii de dilacerare
cerebrala, se aspira tesutul cerebral dilacerat. Se coaguleaza arahnoida si
vasele sangerande, eventualul hematom intracerebral se aspira$ lava( cu ser
fziologic. *nchiderea durei% se sutureaza cu fre izolate sau sur(et. Sutura
scalpului% se face in & straturi.
Eacuarea &ematoamelor intracraniene prin craniectomie
indicatie operatorie hematoame extradurale mici$ hematoame subdurale
acute. Timpi operatori *ncizia scalpului% la locul de electie fronto!temporal
sau parieto!temporal, liniar sau in potcoava. *ncizia muschiului temporal% se
face linear sau in potcoava. +raniectomia% se face o gaura de trepan, se
largeste cu pensa ciupitoare de os. =vacuarea hematomului extradural prin
aspirartie si chiuretarea durei. *nchiderea plagii sutura durei mater cu fre
izolate. Sutura muschiului temporal. Sutura scalpului% intr!un strat,in
hematomul extradural$ in & straturi, in hematomul subdural.
Eacuarea &ematoamelor intracraniene prin olet osteoplastic
indicatie operatorie% hematom subdural subacut, hematom intracerebral.
Timpi operatori incizia scalpului in potcoava, functie de localizare.
;ecolarea partiala a perisotului si a muschiului temporal cu evidentierea
convexitatii osoase$ 5ealizarea voletului ,!A gauri de trepan dispuse radiar,
cu ferastraul Gigli se taie puntile intre gaurile de trepan. <oletul cu diametrul
de cm se rabate temporal. ;eschiderea durei% se incizeaza in potcoava cu
pedicol spre sinusul longitudinal superior. =vacuarea hematomului subdural
subacut prin aspirare si lava( cu ser fziologic$ in hematomul intracerebral se
practica o incizie a cortexului liniara sau rondela, cu diametrul de "!& cm
urmata de aspirarea cheagurilor. *nchiderea plagii% sutura se face cu fre
izolate sau sur(et$ voletul osos se repune si se fxeaza cu fre la periost$
sutura scalpului in & straturi.
Eacuarea &ematomului subdural cronic prin craniectomie
minima si drena' e"tern inc&is timpi operatori incizia scalpului fronto!
parietal se face in potcoava$ craniectomie minima cu diametrul de & cm.
*ncizia durei se face in stea. =vacuarea hematomului% prin aspiratie si lava(.
+ontraincizie temporala. 3lasarea drena(ului% se foloseste tub de polietilena,
se introduce in cavitatea hematomului, se exteriorizeaza prin contraincizie si
se fxeaza la scalp. Sutura scalpului% in & straturi. 1ixarea rezervorului% la
capatul distal al tubului. *ndepartarea tubului de dren% dupa &!, zile in functie
de clarifcarea continutului drenat.
Aspecte mana!eriale ale traumatolo!iei craniocerebrale
$rincipii !enerale de ealuare si atitudine terapeutica in %ata
bolnailor neurotraumatizati craniocerebral orice T++ poate
reprezenta un caz medico!legal$ orice traumatizat craniocerebral poate
evolua in & timpi$ pot f considerate traumatisme minore numai cele
neinsotite de pierdere de cunostienta$ gravitatea leziunilor traumatice
depinde de gravitatea leziunilor cerebrale primare,mai putin leziunile osoase
sau ale scalpului$ leziunile craniocerebrale chirurgicale se opereaza numai in
serviciile de specialitate$ orice examinare se consemneaza in evidentele
medicale in detaliu$ traumatizatul craniocerebral e un posibil politraumatizat$
consulturile se fac pe cat posibil fara mobilizarea bolnavului$ traumatismul
craniocerebral pur poate f transportat indiferent de gravitate$ traumatismul
craniocerebral pur nu este generator de soc$ starea de soc hipovolemic ridica
suspiciunea unei leziuni toracice sau abdominale asociate$ sub aspect
terapeutic primeaza leziunile socogene abdominale si toracice$ asocierea
traumatismului craniocerebral cu cel toracic este cea mai grava.
Asistenta pe etape a neurotraumatizatilor 3rincipii se
interneaza% contuzia cerebrala minora, medie si grava$ fracturile craniene$
politraumatizatii. Se trateaza ambulator% traumatismele fara pierdere de
cunostiinta$ leziunile simple ale scalpului$
a. Asistenta la locul accidentului se recomanda ca medicul insotitor
sa efectueze% examinarea functiilor vitale$ dega(area cailor respiratorii$
inventarierea leziunilor craniocerebrale$ inventarierea leziunilor neurologice$
excluderea leziunilor coloanei cervicale.La bolnavii comatosi se aplica gulerul
de imobilizare cervicala$ aplicarea pansamentului compresiv al plagilor
scalpului$ instituirea perfuziei si reechilibrarea volemica$ asigurarea
transportului corespunzator.
b. Asistenta la dispensarul rural, urban, policlinic se asigura
tratamentul chirurgical al plagilor simple$ se examineaza si se trateaza
bolnavii fara pierdere de cunostinta$ se asigura transportul bolnavilor cu
pierdere de cunostinta, cu fracturi si a celor politraumatizati spre spitalele de
chirurgie generala sau neurochirurgie$ se executa proflaxia AT$ la nivel
policlinic sunt investigati radiologic,==G bolnavii cu traumatisme craniene
minore.
c. Asistenta in serviciul de chirurgie generala 2daca serviciul respectiv
nu are unitate de -+/0 se interneaza% politraumatismele$ contuziile
cerebrale$ fracturi craniene. Se evalueaza leziunile bolnavului$ se efectueaza
tratamentul plagilor scalpului$ se investigheaza radiologic si se fac examene
de laborator$ se noteaza toate informatiile obtinute$ bolnavii in coma se
interneaza in serviciul AT*$ se urmareste evolutia bolnavilor$ in cazul evolutiei
in & timpi bolnavii sunt expediati in serviciul de neurochirurgie$ de necesitate
se intervine chirurgical in extrema urgenta.
d. Asistenta in serviciile de -+/ se reevalueaza leziunile cranio!
cerebrale$ se precizeaza diagnosticul prin examene radiologice, +T$ se
abordeaza leziunile chirurgicale.