AUREL MAeeA ADINA GEORGESCU OBROCEA

MONTAJUL
DE FILM
PREFATA
Despre tnonuij s-a scris destul de puiui in literature de specialitate.
Este 0 problema complicatii $i com.plexii. Ne-am permis de aceea cu mult
curaj sa reoliziini aceastii carte, care sa umple golul existent, mai ales
in tara noastrii, $i sa explice unele fenomene ale creatiei artistice legate
de operaiiunea de montaj.
Problema cea mai iuiporiantii in 11101ltaj constii in asiqurarea con-
tinuitatii actiunii. Desiqur ca aceasia depirule de felul in care este tlecu-
pat [ilniul $i este respectat decupajul la jillnare, deoarece in timpu! mon-
tajului nu se poate modijica in mod eseniial continutul unui caiiru, Con-
tinuitatea asiqurii succesiunea corecta a iiecarui cadru, dar si locui exact
unde trebuie tiiiat, pentrii a trece cursiv la cadrulurituitor.
Stabilirea momentului de montaj cere 0 mare experienta, dar $i
mu,t si7nt artistic. Leqarea a dOtLQ, cadre ridicii $i probienui racorduri-
lor, care sint explicate si din punct de vedere teoretic dar $i practic.
Be aseinenea, in lucrare se explicii ceea ce inseamnli tirapu; si
spatiul in cinematografie $i care sint metodeLe de rezoiuare practicii a ,
acestora,bazate pe experieniainaintasilor,
Mult discutata problema a ritmului $i comparaiia cu ritmui vnuzi-
cal este de [carte mare imlJortantii in monuij, Se insista prin exemple
asiipra insenuuirii rurnului $i se aratii cum trebuie realizat, in [unciie
de genul si actiunea filmului.
~ n t descrise dispozitivele tehnice folosite in timpul montajului, cu
amplasarea lor intr-o cabinii de montaj, peliculele folosite si, in final,
este prezeniunglosar de cuvintespecificemontajului.
Cartee se inciieie cu. un memorator cinematograjic continind 1:a-
bele uzuole [olosite out La [ilinare cit $i in timpul moniajului.
lti aproape toate capitolele ou fost date exemple $i din filmele
rinnimesti. Meniiontirn. ca esie vorba 'in special de acele filme La care au
lucrat efectiv autorii, acestui cunoscindu-leituieaproape.
AUTORII
CUPRINS
Il'Tl{ODUCEllE .. .... .. .. .. 7
Timpul 'dilatat" ..tl.', 86
I. luj la ... '... .. 9 TimpttlrAsturnat .:'!': I 87
1. PrtmcleJHroe(pcrioada de Protectarea,fft,\,?}ttic;r .. 92
plonerat) ..... /........ 9
Incetlnlrea .......... 93
2. D. 'V. Griffith.... ...... 16 Accel eratia :.." .,;... 94
3. Scoala sovtet ica 20
Inversarea 95
4. Ff lrnulsonor 25
Oprlreat.impulutrstop'ca-
5'. Clncmatogratul cout empo-
dru) .......... ...... 95
ran ... .. ... ... 30
Marcarea datei 96
6. Noiletehnici .. . . . . . . . . . . 33
Durata 96
7. Dezvoltarea clnematogra-
Polival entatemporala .. 98
fiei romanestt 36
2. Spatlul in film 98
II. Notiun'generalede menta] .. 38 3. RitmuI cinematografic .. 107
1. Definltta montajului .... 38 4. Racordul 115
2. Clasificarea montajului .. 42 Racorduri est etlce 117
Montajul ritmic 52 Factori determtnantt in
Moritajul lntelectual .. 53 asIgurareacontinuttattl
Tipuri de montaj 42 Racorduri psihologtce .. 118
Montajulcreatorde idei 48 Racorduri nomtnale 119
MontajuI narativ 50 Racorduri de gtndire .. 119
3. Functii! ecreatoare a1cmon- f luidltat.ii 120
tajului . . . . . ... . . . . . . . . 54 Planul de Iegatura 139
Crearea miscari! 55 5. Elipsa . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Crearea rltmulut 56 6. Metafora . . . . . . . . . . . . . . 146
Crearea ideii 56 7. Simbolul . . . . . . . . . . . . . . 151
4. Bazel epsihologlccalemon- V. Proeesul teltnologlc at monta-
tajului . . . . . . . . . . . . . . . . 57 rll filjID,elor 157
1.Tehnologla montartl ima-
I II. Practlcadeeupajulut mon-
ginii filmelor protestoniste 157
tajulul la dlferlte genurl de
2.Tehnologia montarit sune-
'lime 60
tuIui 164
1. Imaginea, eel mai impor-
Inregtstrarea montarea
tant element al limbajul ui
comentariuIui 165
filrnlc ................ 60
Montareamuzicii 166
Planulclnematograttc .. 61
Montarea zgomotelor .. 167
Unghiul de filmare .... 65
Mixajul 175
Miscartte aparatulul .. 68
3.Semne de punctuatiecine-
2. Decupajul . . . . . . . . . . . . 72
matogratlca tehnologia
3. Filrnul de flctlune 73
realtzarll unor trucaj e op-
4.Filmul documentar 75
ttce 179
5.Filmul deanimat!e 78
Intunecarea (fondu) .. 179
IV. factorde ereatte In
Inlantuirea . . . . . . . . . . 181
artaclnemotografleA ........ 82
Supraimprestunea 184
1.Thnpul ctnernatogratic .. 82
Respecturea ttmpulul .. 83
Genertcul 184
TImpul comprlrnat .... 84 Stergerea (voleul) 187
5
Scnunnareaat: uirecue
deritmal miscari! . 189
Stop de aparat . 191
MnIliplicliri derormarl
de lmaglnt . 191
.1. Tehnologla montlirii ne-
gatlvului de imagine .. .192
Montajul n cgativ clasic 192
MontajulnegattvtipAB 194
Montajulnegattv tip"ta-
blli de sah" . 197
Montajul u egat lvulul de
sunet . 197
5: Tehnologla montiirii fil-
ii rnelor de amatorl ....... 198
;VI. UtIlnje dl spoztt tve tojostte
L1

1
inenesutnperattun ltordemOD-
ta) .' ...... .. ' . . . . .
Vfzloneza ......., ...
Masa de.montaj I. " :
Sineronizeuza .'.'. '...l
202
203
204
209
1./ 1
uel'UiatOrUi ...........
Aparatedeproiectletolos ite
la montaj ............ 212
de montaj . 214
Maslnl de lipitpeltcula 215
VII. Pelfcula eibematograUcii .. 221
1. Constderatlunl generale .. 221
Peltcul e alh-negru . 221
Pellcule color . 224
2. Tipuri de peltcula cinema-
togratlca ............ 225
3. Dlmensiuntle pellculel
Iormatele imaginii . 227
4: Obtlnerea eoplilor pozitive 229
5. Condltit de plistrarea pe-
I
l- : l iculelorl eexpuse .!...', J 232
Glosar deleuvint e' pr6cedee teh-'
nologtce speeifice m'o'ntajtlhii 234
t . Ilil I J I
.4. nexe ......... ...:
': 240
Bibllogra(ie . . . . . ; . . .' 0 0 246 0
rr ' l II . III
, ,
I t
IJ j
", 'I
', INTRODUCERE
J(
De-a lungul istoriei cinematografului, rnontajul constituie elemen-
tul cel mai specific al limbajului filmic, realizind organizarea planurilor
de actiune in tirnpul spatlul virt ual al filmului.
Alternarea juxtapunerea cadrelor unui subieet filmat se creeaza
in timpul montajului, cind se realizeaza ritmul, continuitatea precum
!,'i accentuarea dlnamisrnulul clar itatii naratiunii, Citarn din Pudov-
ki n: "Baza artei filmului 0 constituie montajul ".
Prin forta sa, montajul are posibilitatea de a exprima un senti-
ment si 0 idee, nemaifiind uneori un mijloc, ci un scop,
Un film Indeplineste functia artlsti ca atunci cind expri rna
prin mi sca re, actiune, [ogica perpetua, organizare a arrnonioasa a pro-
por t iilor 0 compozltia plastica adecvata.
Succesiunea imaginilor trebuie sa ser veasca ritmului sl claritatll
povestirii, in vlrtutea unor legi de progresie dinamlca, fie care plan con-
tinlnd evenimente noi in actiune, ce VOl' amplifica curiozit atea spccta-
torului.
Indiferent de stilul regizoral , montajul creeaza din nou decupajul,
il interpreteaza, implicit montajul devenind 0 arta.
Pentr u a defini rolul dram atic al montajului, trebui e seos in evi-
denta mai intH caracterul sau creator.
In primul ri nd, montajul es te un creator al miscari l, in sensul larg
al cuvintului. Fiecare imagine a unui film prezinta un moment static
al lumii inconjurat oare, succesiunea lor creind mi scar ea, Este clasic
exemplul celor trei lei de piatra din filmul Potemkln", a
carer imagine [uxtapusa comunica spect atorului Impr esla ca vede un leu
care se trezeste la zgomotul unei lovlturi de tun.
In al doilea rind, montajul creeaza ritmul. Acesta ia nas tere din
succesiunea planurilor, potrivit r aporturilor dintre Iungirnea !?i continu-
tul lor , transmltind spectatorului 0 emotis in plus fata de cea insuflat a
direct de subiectul filmului . Ordinea sl proportla date de montaj pot
astfel aj uta la crearea stari! emotionale.
Este incontestabil ca filmul se bazeaza pe realitate sl 0 reflecta,
numai di montajul ii da un sens. El este mijlocul speci fic de sinteza
ereatoare de interpretare a fenomenului de viata.
Pentru a putea pMrunde semnificatia montajului, t rebuie cunos-
cute inceputurlle lui p rccum si deosebi rllc afinit atil e sale l' 1I celelnl te
ar te.
7
Cinematograful so bucura de cali tatea de a fi 0 arta a spatiul ui si
a timpului . Puterea pc ca re 0 dezl antuio as upra exprimarii in t imp si
vigoarca comunicari t impresi ei cl evin ai ci cu to t ul speclfi ce sl or lgin ale.
Spatiul materi al r eal r eprezinta t oa tc el ementele ce converg la realiz area
t urna ri ! unui cadru cinemat ografic. Spatiul filmic r amine viu, f'igur a-
tiv, dotat cu t ernporalitate, aj ungtnd J. 0 re al i tate e st et ica. P rin decupaj
montaj el oste s intetiza t si cornpact izat , ca timpul. Interact iu nea
dialectica dintro spatiu !?i timp ajunge sa le t ransfo nrno pe unul in cela-
lalt.
Cinematograful a reus it sa domine spat iul, a deveni t apt sa m-
inga tirnpul, sa r astoarrie ordinea actiunii, putind sa manevreze durata
de ti mp.
Montajul act ioner za prin amploarea t onalitatea lui. Acea sta
sc ma nifesta prin crearea unui efect important, J r it mul , det errni-
nat mal ales de organizarea succesiun ii pl anurilor in' timp si nu atit
de dinamismul planurrlor i n sine. In legatura cu aceasta, Bresson spu-
nea : "exi sta f'ilrnc in care toata lurnea alearga si care si nt totusi Ient e".
Montaj ul nu poat c fi prin defini tl o object ivist, El urrnarest e nu pu-
mai loglca cven ime ntc lor, dar s l intentiile ideatice ale cr eatorul i.
l\Jontaj ul inlantuic elc mente le scmnificative, izolatc, i ntr- o succe-
s iunc ee urmcaza logica act iuni i !ii i n car e" sens ul nu est inventat , ci
cxplicut . Acest tip de m ntaj a na litic demonstreaza eficacitatea, at it
i n plunul discur sului ci nematograf ic, ci t si in eel literal'. El duce lao0
stabil it ut c a lumi i rcprezcntate la 0 senzat ie de continuit ate.
-I . '
EVOLUJIA MONTAJULUI
1. PRIMELE FILME (PERIOADA DE PIONIERAT)
Nasterea cinematografului est e legata de apar iti a unor serii de
inventii de apar at e si dispozitive eu ajut or ul ca rora individual sau In
col ecti v spectator ii puteau viziona imagini miscatoare. I
Aces te inventii dateaza inca di n anul 1B30. Lucraril e lui Peter
Mark Roget, englez de or lgine elvet iana, pun bazele cinemat ografului
de azi, r eali zind proiectia unor imagini ce sc miscau,
Un pas Inainte in vederea imbunatati rii calit atii vizi onari i I-au
constituit aparatele concepute de Edison in anul 1893.
Apar at ul de l uat vederi denumit "Cinetograf" asigura f ilmar ea
pe un strat f otosensibil , dispus pe un supo rt din cel ul oid perf' or at ,
avind 0 viteza de 40-60 fotogr ame/ s.
Spectatorii introduceau un ban in aparatul de pr oiectie si pri n
vizor ved eau imag ini de mari mea unei carti post ale. La t er rninarea
bucl ei de peli cul a, aparatul se oprea aut omat. Dickson a fast pri nt r e
primii care a creat fil me pent ru Kinetoscopul lui Edison . As tf'el, Ii l-
mul "Salvat de un pompi er" folosest e ' ca decor o scara as ezata pe un
fu ndal negru iar t oat a scena este inecat a in fum.
Cel mai cel ebru fil m r ealizat pent ru fi rma Edison, sub conduce-
rea lui Kuhn, es te "Moal'tea Mariei Stuart" 'in care, in Iat a unor
figurant i, destul de numerosi, calaul decapiteaza pe r egin a si prezi nt a
publicului capul taiat. ,
Insa fil mele folosind proiectia pc un ecran, dupa procedeul in-
vent at de Louis Lurniere, au dus la perfecti onarea cinematografu l ui.
Lumier s a r ealizat in anul 1895 a ser ie de filme in care a dovedi t un
deosebi t simt al compozit iel si al cadrajului subiecte lor , fiind i n acea
vreme unul di nt re cei mai buni fotografi.
Filmul consider at eel mai bun si pr imul prezentut in pro iect i
publica estc "Sosir ea unui tren in gara Ciota t ". Aici si nt fol osit e t oat c
calitatile fotografiei eu mare profunzime de cimp, Imaginea ne ar ata la
inceput in plan general peronul ga ra. Un am vine pc pero n t ra-
gind un car ucior . La ori zont apare un punct negru, locomoti va, , ale
carei dimensiuni cresc pina ce ocupa t ot ecr anu l, napustindu-se pard
asupra spect atoril or . Tr enul se opreste de-a lungul peronului. Calatcril
incep unii sa coboare altii sa urce. Printre ei apar in grosplan doua
personaje inedite, un ti nar taran tinind un bat in mina si 0 fata fru-
moasa imbra cata in alb, care cu 0 sfiiciune fi r easca se codeste cind za-
reste aparatul de fil mat , apoi se hotaraste sa se u rce in tren.
Aici au f ost folosit e t oat e planurile eunoseut e in ci nematografi e
si anume: pl anul general, pl anul int r eg si gr ospl anul. Aceste pl anuri nu
si nt separate, ci filmate in continuar e. Apar atul este fix, nu se de-
plaseaza, ci subiect ele ee sint filmate se apro pie sau se departeaza, as i-
gur ind astfel varietatea de planuri.
Cinematogr aful lui Lumi ere r econstituie viata cu per sonaje a carol'
mirnica si expresie se put eau di st inge mai bi ne de cit in t eat ru. Si ast-
fel, pe ecr an se vedea cum vintul misca f runzel e, imprastia f umul , 10-
comotivele se napust s au in sala. Primii critici au excl amat : "nat ura este
prlnsa asupra f aptului".
Putem vorbi Insa de inceput ur ile ar te i ci nematografice numai 0
data cu aparl tia filmelor realizate de Georges Melies, pe ntru care cine-
matogr aful a fost un mi jloc de continuare a experien telor sale de ilu-
zionism prest idi gitati e de la Teatrul Rober t -Hcudin, al carui dir ector
er a.
Originalitat ea lui Melies apar e at unci cind el abordeaza trucajul
in fil m.
Ideea pri mului truc aj a luat n astere din int implar e, in ' t impul
unei filmar! in Plat a Oper ei din Paris . La proiecti a fr ag mentul ui filmat,
el fu su r prl ns vaztnd cum un omni buz se t ransforrnase br us c Intr-un
drie. Cercetind cauza, a descoperit ca in ti mpul fl lrnfi ri i aparat ul se
str icas e. Filmar ea a fost oprlta pentru a fi inlathrata defectiunea apa-
ruta, Past rind a paratul in aceasi st r eluind filmar ea, lntimplat or-
prin cadru a trecut un dric. Astfel a aparut pe" ccran 0 t ransformare a
unui omnibuz in dric. ,- I, r I
Aceas ta t ehnica noua, a t rucaielor, este Iolosita in filmul ' , Di spa-
ritia unei doamne", in anul 1896. Secventa "nu se put ea filma pe ' 0
scena, deoarece inca nu se cunostea iluminatul artificial ci numai eel
natur al. Se filmeaza cu. ac tri t a stind pe un scaun. Se opreste apoi
aparatul, doamna in acest timp par as lnd locul filmarll. Ea reluare se
filmeaza scaunul gol, neschimbindu-se pozitia apar at ului. In timpul
prolectlei se va vedea actrita in cadru, apoi scaunul apar lnd subit gol,
fara ea prest idigiat or ul (care st a nernlscat) sa fie nevo it ' sa actione ze
val ul negr u. Ai ci este r edata numai dlsparit la, dar doamna ln 'al t e cadre
I S0 transforms in dr aco buchet de flori ' et c. ' ) l'
In anul 1897, se i nspira din t ehni ca trucajelor il1 fotografi e,
r eallzrnd astfel .supraimpresiunea , expunerea dubla sau multipla, mas-
m e. machetel e. De exemplu, l a r ealizar era fillmului "Omul orchestra"
Ioloseste sapte expuneri succesive. {
Meli es a fost pr imul care a determinat ca t r ucaj el o ' sa devina
clcrn nt c 'cu re ntc ale cinernatografie i. Ell" constituie un scop, nu un
mijloc, si VOl' deveni fact ori ai li mbaj ului "noii arte d nemat ografi ce.
Este interesanta conceptia montajului l a Melies. Pina la el, fiI -
mele: gen reportaj urmareau lipirea la cap a scenelor filmate in
locuri si timpi diferitl, du pa 0 logica ce tinea de succesiunea eveni-
La Melies, aratind 0 cenus are asa iesind din bucatarie si
in t rind intr-o sala de bal, apare 0 noua forma, aceea a schimbaril de
cadru.
f, 1
Fiind om de teatru, el a [r tili zat in cinematografie major it atea
procedeelor d,in t eatru: scenariu, actori, decoruri, costume, impartl rea
iI} sau f}cte (I
Scena era totdeauna fotografi ata in intregime. Aparat ul de filmat
era pl asat in perrnanenta in centrul sali! de spectacol , r amlnind imo-
bil, aidoma unui spectator afl at in fotoliul sau, In toate fil mel e sal e
aparatul are acelasi unghi de vedere, ca . eel al unui spectat or "ideal"
afl at in fotoliul de orchestra, care cupr inde tot decorul, de la rampa
la plafon. Toate perspecti vele au ca punct de fuga pu nctul und e este
plasat ochiul spectatorului, situat Intr-o pozitie optima.
In filmele sale, Melies nu folo seste niciodata montajul eu schim-
bare de planurl., sl nici eu schimbare de unzhi. Fil mul lui se imparte
in tablouri (nu in secvente), echivalent t abloului din teatru . Nu uti -
lizeaza grosplanul decit eu totul ocazional.
In feeriile lui Melies, eveniment ele nu se succed ea 1n vi at a de
t oate zilele, ci potrivit conventlilor teatrului. In filrnul ' "Calatori e in
Imposibll", un tablou ne arata Interiorul unui vagon . Cind trenu1 se
opreste, vagonul ramtne gol , deoareee toti eaUitorii coboara, In t ablou1
urrnator, se vede 0 gara, unde este astepta t t ren ul. Locomoti va intra
in gara, se opreste, iar din vagon coboara aceiasi cal at ort, filmat i de
asta data din exterior.
Mel1es rarnine eredincios toata viat a sa teatrului filmat , creind 0
lume fantastica, poetica si lmaginara, car e t e umple de incintare.
In anul 1899, el realizeaza un film de act ualitate reconstltuita,
"Afacerea Dreyfus" primul mare film jucat ce dureaza aproape un
sf'ert de ora. Filmul, creat in timpul procesului de la Rennes, reda in-
tentionat episoadele care ar fi putut , stirnl compatimirea publicul ui,
fata de un acuzat nevinovat. De exemplu, scenele din secventa privind
degradarea , Intilnfrea cu rsot ia. atent at ul Impotr-iva avocatului sau etc.
Regia est e remarcablla. r edind curajos cr uda reali t at e. In acest fil m,
el renunta la punctul de vedere alf din fot oli u si permite
actorilor sa se apropie de aparat. '( II
Dupa acest film, el real izeaza "Cenusareasa", ce cont inea 20 t a-
blourf.sl dura 7-8 minute. Reluind 0 piesa ce s- a jucat p e scena tea-
trului sau, folosind aceeasl distributle, cost ume si decorurl, actorii sint
plasati pe ecran intocmai ca pe 0 scena. Filmed se terrnina cu 0 de-
filare si un balet, adevarata apoteoza. I,
Cea mai mare reusita a luf Melies 0 consti tuie fil mul ..Calatorie
in luna". Scenariul este insplrat din doua r omane celebre, unul scris de
Jules Verne si altul de H. G. Wells. Subiectul este urmat orul : mai
multi astronomi, travestiti in astrologi, VOl' sa I pIece pe iLuna, in ve-
u
derea efect uar ll unor cercetari stiintifice. Viziteaza in aces t scop 0
uzina dotata cu niste masini magnifiee. Ei part icipa la const r uirea
unui tun. Un gr up de fet e, imbr aca tc in costume. de mari nar aduc
un obuz in car e vizitatori t iau loco Se incarca cu el t unul si se da foc
Se cvent a care urmeaza este singura realizata cu'aclevarat ci nemat o-
grafic. Se zares te 0 Luna de ghi ps, as upra careia obiectivul aparatu-
lui in t r avli ng. Luna primeste obuzul dr ept in ochi (prin
subst it ui r o de machete). Obuzul ca de intr-un peisaj pusti u, plin de
crat ere. Explorator-Ii parasesc grabit! obuzul, pentru' a admir a7
un
ini-
maginabil clar "de pamint". I ,
Scoria urmatoaro prezi nta t r ecerea inI revi st a a pl anetel or eon-
ste lat iilor . Pcntru a a rata imagiriatia lui Me lies , in film, Ca rul
es to in t ruchipat de sa se fet e frumoase ce t in in mii ni cite un astru,
Corpur ile cerest i se succed in supr aimpr esiuno pe fon dul negru a1 de-
corului, in timp ce vizitat orii astrului Tunar adorm. Frigul i i face 'sa se
trczeasca cauta adapost int r -o unde cresc ciuperci uri ase.
Aid le apare 0 lu mc Iantastica , sub forma uno cr abi, a1 caro l'-r ege Ii
pr iride r pc noii veniti, Explor atorii, .luat i prizoni eri , r euses c sa scape !?i
coboar a pc P arnint in parasut a, Dupa 0 scur t a dila-
t orl o submarina, fil mul se t errnina cuc inaugurareas unei statui car aghi-
oase.
lVIontajul, in jurul an il or 1900, di n punct . de vede re . tehnic nu
era altce va deci t punerea cap la cap a di feritelor luar i de vederi, "f'il-
mate in mod simpl is t. Dar t rebuie sa r emarcarn, dupa cu m noteaza
Ge orges Sadoul , ca valoarea dramatica a mont ajului const a in fapt ul
cii permitc real izarca a t r ei cfect e care r eprezinta i nsast esenta cine-
ma tografului :
Iolosi r ea aparatului de lu at veder i ca :un oehi car e eonsidera
lucrurilc obiectelo cind de aproape, cind de depar t e, alterni nd gros-
planul eu planul gen eral ;
--,- urrnarir ea unui per sonaj in diferitel e lu i deplasa ri prin dif e-
r itc decoruri ; I
- al ternarea episoadelor ca r e se deruleaza in locuri diferite dill'
care catre acelasi t el final. . ,
Adevarata.ar ta cinemat ogr afi ca nu a existat decit in ziua in.care
a aparut montaj ul, asa cum n intelegerri I-ast azi. Mon taj ul, dupa unii
autori, ar fi datorat Scoli i de 1a Bri ght on, di n Angli a, In juru1 anilor
1900, doi fot ografi de plaja, Williamson G. A. Smith, ' devin opera:'
t ori de actualitati r eali zeaza 0 serie de -f'ilme. Majoritat ea
di n ac ca epoca fi i nd di struse, ele nu. pot fi analizate de it prih lee-
tura scenar iil or ee s-au ga sit, si aeestea sub forma unor simple schite
de idei , scrise destul de rudi ment al'. In reportajele sale , Willia mson ,
en fa st fo tograf, folosea 0 mare var iet ate de incadraturi , nemaifi ind
li mitat la cadr ul scenei de t eatru. Astfel , in anul . 1899 e1 Iilmeaza
78 ve de r i la "Regatele de la Henley", arati nd succesi v multi mea car e
se aduna pentru a par ti cipa la cur sa, plecarea ambarcat iuni lor , ci-
teva echipajc in ti mpu1 cursei ;;i spectatorii vazut i in t ravl ing, .fil-
12
mati d pe un vapor care navigheaza de-a lungul fluviului. Filmul
se termina eu sosirea invingatorilor:
Un, film interesant reeonstituirea unui episod din razboiul
boxerilor, denumit "Atac impotriva unei misluni striHne in China",
care dura dnd minute se impartea in patru anume:
Aparitia boxerilor la poarta sediului misiunii, pe care 0 des-
chid eu forta. In gradina ineepe 0 iar pastort!l este omorit.
Fluturflrea uIJei batiste de la un baleon de eatre sotia pas-
torului.
La vederea ace tui semnal, marinarii englezi, !)ub eondueel'ea
ofiterului lor, calare, se reped ataca localul misiunii.
- Ofiterul intra in gradina, dupa ce boxerii dadusedi foe casei,
voind s-o pe fiica pastorulU,i. Ofiterul 0 salveaza pe tinara
fata se asupra spectatorilor. Marinarii sosesc la rindul
lor i,?i infig baionetele in citiva chinezi, alungindu-i. Trei caseadori
o smulg pe nevasta pastorului din flacari.
Aceasta realizare desehide ealea marilor filme de aventuri. 0
victima urmarita, citiva salvatori, iar imaginea alterneazii (victiroa -
urmaritori - salviltori) cu ajutorul montajului. Finalul acum cste pre-
vizibil: salvarea erilinei.
Pentru prima oara este folosit montajul "alternat". In loc sa jux-
tapuna un plan indepartat cu unul apropi't, a9cl cum s-a folosit pma
atunci, Williamson scene care se deruleaza in loeuri diferitc,
dar a d\rei actiune 'conduce spre un seop. Vedem, pe de 0 parte,
misiunca inconjurata de boxeri, familia misionarului refugiata in ea-
sa, rapoi, pe d alta parte, marinarii eomandati de catre un ofiter calare
care plead'i pentru salvarea ei.
Deoareee filmarile er,au executate in decoruri naturale, sdlpind
de eonstl'ingerile platoului, Williamson sa-,?i actorii eu de-
zinvoltura. nu se deplaseaza numai in sens lateral ci ,?i in
profunzime.
- In urmatoal'ele sale filme, Williatpson a generalizat aeest procc-
deu s.i s:"'a straduit sa-l apliee sistematie uneori chiar pentru a obtine
un efeet de mrare. Astfel in anul 1901 in fiImul "The Big
Swallow", el ne arata n personaj ca e, furios de a fi fost fotografiat fara
voia lui, merge drept spre aparatul de luat vederi, pina ee gura lui
acopera ! tot 1 eeranul. El 0 desphide parcel ar inghiti fotograful eu
aparat eu t?t.
De 0 maniera generala Williamson obtine sehimbarile de plan
nu numai prin montaj ci prin deplasarea actorilor din spate in fata.
In anul, 1901 el realizeaza fiImul "Stop Thjef", un mie film co-
mic care a eonstituit de fapt prima eursa de nrmarire. El asigura 0
anumita contin'Uitate fiJmului sau gratie prezentei p rsonaje
in loeuri difetite. Montajul eonsta aid in raeordarea scenelor puse ap
la cap, durata fieeareia fiind determinata de durata repre-
zentate, ceea ce un mare progres in constructia filmului eu
ajutorul unoI' cadre diferite.
In anul 1900, G. A. Smith realizeaza 0 serie de mici filme I ce
erau aldituite numai din grosplanuri. Ele au fost de altfel reunite l?i
catalogate sub un titlu general de "Humorous facial expressioil". Ple-
cat de la aceasta experienta, Smith constata repede ca exista unravan-
taj in alternarea planurilor de ansamblu cu cele in grosplan, pentru
a scoate in evidenta un detaliu semnificativ.
Primul dintre aceste filme a fost "Micul doctor", unde vedem dQi
copU administrind un antidot unei pisici presupuse bolnava: 'Dupa ce
se filmeaza un plan general, se trece la un grosplan aratind capul pi-
sicii in timp ce inghite 0 lingura de lapte. Trecerea de la un plan la
altul se face direct. Smith da grosplanullH un earacter optic, ca de
exemplu in filmul "Aeest blestemat dinte", unde el justifidi grospla-
nul unui dinte cariat, aratind mai inainte pe pacient privind dintele
printr-o lupa.
Aceasta alternare de grosplan cu plan general in aceea!}i sec-
venta, constituie principiul decupajului. Cu aceasta, Smith creeaza pri-
mul montaj adevarat. La Melies, unitatea de loc conditiona obligato-
riu unitatea de unghi de vedere. Descoperirea lui Smith era capitala.
EL insa nu a dat importanta acestui procedeu tehnic, deoarece se pare
ea acesta era folosit in alta parte l?i anume in proiectiile eu lanterna
rnagica.
tn primele filme ale lui Smith, montajul ia drept pretext apa-
rate optice (lupa sau telescopul) care Jac parte din poveste !?i car"e,
prin functiunea lor, redau 0 realitate trucatii.
In filmul "Pataniile lui Mary Jane", din 1901, Smith ne arata,
printr-o succesiune rapida de planuri, un eveniment dramatic, des-
fa!?urat in mai multe locuri: Mary Jane toarna benzina peste ma!?ina
de gatit in Ma!?ina explodeazii. Corpul eroinel trece prin
iar membrele ei razlete cad pe acoperi!}. Obiectivul aparatu-
lui de luat vederi urmarel?te eroina in deplasarfle ei, iar unghiul de
filmare variaza dupa necesitatile dramatice ale actiunii.
Pentru prima oadi, urmarind actiunea in diferitele ei faze l?i ara-
tind-o in planuri diferite, apare cIaI' ideea de montaj !}i de continuitate.
Trebuie sa .atragem atentia ca lui Smith este deosebit de)
importanta, deoarece grosplanul nu mai este' un true, ci un mijloe de
a mari, de a arata mai deaproape un detaliu fugitiv. EI insa nu poate
sa teoretizeze acest lucru l?i deci nu sa ereeze nici un plus de
emotie la ceea ce arata pe ecran. EI subliniaza pur simplu un efect.
Ineep sa apara filme de un gen nou, in care se accentueaza urma-
rirea cu fugarire, schitate de aItfel de Williamson in "Atac impotriva
unei misiuni in China". Obiectivul nu se multumel?te sa-l urmareasdi
pe erou, el n !?i fugarel?te. Aeeasta goana este realizata pe cale de
montaj. Montajul se perfectioneaza, devenind mai suplu. Obiectivul
inceteaza de a mai fi tintuit in fotoliul privitorului din stal, el i!?i
reia libertatea de mil?care in spatele unoI' banditi sau fugari. J
Primul mare succes al aeestui gen de film a fost "Atacarea unei
diligen1e" (realizator englezul Mottershaw), care precede cu eUeva luni
filmul lui E. Porter "Marea jefuire a unui tren" care este indirect
initiatorul filme Western, inspirate din traditiile circu-
lui Buffalo Bill, povestire in care indienii oameni in
afara legii jefuiescdiligentele.
Daca pionierii de la Brighton au fost primii care au creat condi-
tiile elementare"ale montajului, putem afirma cii americanului Edwin
S. Porter, fost operator de actualitati la firma Edison, Ii apartine me-
ritul de a-I fi dat un sens, ceea ce este cu mult mai important. Primul
sau film, "Viata unui potnpier american", a fost realizat prin asambla-
rea, dupii 0 ordine'bine stabilitii, a unor planuri legate de activitatea
pompie1'ilor filmate de Porter cu dife1'ite alte ocaziL La acestea el
adaugii unele cadre filmate special, ca de exemplu acela in care 0 ma-
ma un copil sint int1'-o rasa incendiata sint salvati in
ultimul moment de ciitre pompieri. Pentru prima oara un grosplan,
aratind uri avertizor de incendiu, capata 0 semnificatie dramaticii. Nu
este yorba de imaginea foarte apropiata a unui obiect, ci de pun rea
ei in valoare din punctde vedere dramatic.
Filmul fapt ne arata in numeroase imagini de pom-
pieri traversind'in viteza ora!iul, lucru care da 0 impresie de un rea-
lism surprinzator pentru acea vreme !ii determina un ritm sustinut al
actiunii. Evenimentele' care creeazii atmosfera filmului sint redate in
trei episoade. Chiar din prim'lll cadru se expune 0 problema dramatica
Uisata ne,rezolvata pina la sfir!iit. de la un episod la altul da
impresia de desfa!iurare continua. Porter a unit cele trei episoade, nefo-
losind titiurile, ceea ce a creat spectatorului senzatia ca vizioneaza un
eveniment unie, un subiect lung, de constructie complexa, cu totul diferit
de filmele lui Melies cu acpune sacadata. Pentru a realiza aceasta, Por-
ter a combinat doua procedee de filmare nefolosite pina atunci, alatu-
rind unui cadru de actualitap luat din arhiva, un cadru filmat pe pIa-
tou, actiunearaminind astfelaparentneintrerupta.
Filmul "Atacul unui tren rapid" are mai mulUi originalltate,
e conceput numai pe planu,ri generale. Porter prezinta acest fapt divers
ca 0 actualitate reconstituita. El insa se abate de la regulile teatrale
impuse de Melies. Unele trucaje constituie 0 adevarata metoda, 0 ade-
varata tehnica. Astfel el masca, iar in mi!icarile panoramice
sint descoperite pe ecran 0 grupa de obiecte de un interes dramatic
central (de exemplu caii cu care VOl' f}lgi banditii). Acpunea este pu:r-
tata pina la limitele cadrului ca pe 0 scena larga !ii fiecare plan se iden-
tifica cu 0 seevF!nta. In multe dintre cadre, actorii sint filmati in fata,
ea la teatru, i?-r in unele dintre ele, actiunea se in profun-
zime (actorii jucind mai aproape sau mai departe de aparatul de luat
vederi), de exemplu urmarirea banditilor, batalia din padure, atacul
mecanicului de locomotiva, jefuireapasageriloretc.
In ultima secventa, urmaritorii ii pierd din oe,hi pe banditi, pe
care-i vedem gata sa impa,rta prada furata intr-o piidure. Vor fi oare
In acest moment, aparatul panorameaza u!i0r !ii descoperim in
primplan, ascun!ii ill> spatele unui arbore ,batrin, pe unnllritorii care
toemai sosese desealeca. Cadrul final'Ii arata pe banditi in primplan.
15
Ul'maritorii se agita in fundul cadrului dupa 0 lupta scurta, rimfa-
catorii sint prin!?i.
In anul 1905, Porter realizeaza filmul "Fost in care
un refuza sa dea de lucru unui fost condamnat. Pentru a
impresiona mai mult spectatorul, el a trebuit sa insiste asupra starii
sociale a celor doua personaje. Astfel Porter recurge la folosireaJUonta-
jului "contrast", in care sint aratate scene din viata luxoasa a bogata-
!lului in opozitie cu mizeria in care traia fostul Genul acesta
de montaj prin care se obtlne comparatia intre diferite cadre, alternativ,
a marcat un marc progres io domeniul unei noi arte care va dezvolta
aceasta formula multmai tirziu.
Porter a mai realizat un film, "Cleptomana", in care a perfectionat
folosil'ea montajului-contrast. Este yorba de doua femei, una saraca /iii
cealalta bogata, surprinse gata sa fure ob).ecte4 din raftul unui magazin
care sint prlnse /iiI arestate. Femeia bogata este eliberata, iar cea
s5raca pedepsita. In :iCest caz, dramatismul filmului depinde de para-
lelismul faptelor pl'ecum !?i de cauzele l?i consecintele lor. Putem con-
ide,ra acest film ca unul dlntre cele mal interesante, implinite inain-
tatecreatiidin acea epoea.
Noutatea ace tor filme, neinteleasa in momentul aparitiei lor, a
fo t reluata, lTIult mal tlrzlu in anul 1910, in filmele lui Griffith, in'care
lnovatia lor intrain limbajuleurental cinematografului.
David Work Griffith s-a nascut in anul 1875, la Lagrange (Ken-
tucky), fiind fiul unui colonel sudist, ruinat de razboiul de secesiune.
Este mai intii ziarist, pompier, poet, muncitor metalurgist. Ajunge apoi
mic actor !?i se disatore!;\te eu 0 aetrita, Linda Arvidson. In anul 1907,
fUnd fara lucru in ora!;\ul New York, scurte roluri la firma
Edison, citeva scenarii, dupa care este angajat cu sotia sa la stu-
dlourile Biograph, unde devine reglzorul titular al firmei. Griffith a
studiat, asimilat !;\i sistematizat descoperirile sai cit ale
altor realizatori de filme. Pina in anul 1911, filmele sale se compuneau
numai din planuri generale. Abia dupa anul 1911, in filmul "Lonedale",
el folose!;\te montajul paralel, in care salvarea eroului are loc operativ
in ultima clipa. Decupajul este nervos, bine ritmat !;\i introduce pentru
primaoadiplanulaprcpiat!?i chiarciteva grosplanuri.
Cinematograful - ca arta - nu a aparut dedt abia in a'nul'1915,
o data cu realizarea filmului ,.,Nal?terea unei natiuni" de catTIe Griffith.
Pentl'"U prima oadi, in acest film, ritmul a fast obtinut intr-o
maniera metodica, de!?i intuitiv, de un artist care a creat conditiile
nece are exprimarii emotionale a lucrurilor. El riu a fost un teoretician
care sa incerce sa descopere legile estetice ale cinematografului. Teore-
16
ticienii,t in majoritatea lor europeni, nu au luat cunolltinta de ceea ce
realizase GIiffith, decit dupa primul ,razboi mondial, prin anul 1920,
deoarece filmele lui abia atunci au fost difuzate in Europa.
Episodul asasinarii prelledintelui Lincoln ar fi putut avea 0 dra-
maturgie simpla., rezolvata cinematografic in citeva planuri. Dar Griffith
a urmarit mai mult decit 0 expunere succinta a faptelor. Din scenariul
regizoral vedem ca .actiunea este construita in jurul a patru grupuri de
personaje: Lincoln insotifurii sai, 0 pe,reche de speotatori, Elsie Stone-
man lli Ben Cameron, asasinul Wilkes' in fine, actorii de pe scena.
Deoarece toate personajele participa la actiunea aceste secvente, tre-
cerea de la un grup de personaje la altul apare normala, fiind justifi-
cata logic. Continuitatea actiunii este perfecta, delli ea este intrerupta
pentru a reda evenimente concomitente. Griffith a realizat acest fel de
naratiune, pentru a putea arata spectatorului un detaliu nou al unei
scene mai largi, detaliu care prezenta 0 insemnatate majora pentru dez-
voltarea intregii actiuni. Tensiunea dramatica este creata prin efectul
cumulativ al unei serii de detalii. Griffith a impartit intreaga actiune
intr-.un numar de elemente izolate lli apoi a recompus din ele secventa
descrisa mai sus. Acest sistem de lucru da posibilitatea regizorului sa
conduca reactiile spectatorului. Insemnatatea descoperirii Griffith
consta in faptul ca a inteles necesitatea montarii fiecarei secvente din
cadre incomplete, a carol' ordine lli selectie este dictata de factorul dra-
maturgic. Griffith a aratat ca aparatul de filmat detine un 1'01 activ in
urmarirea QOvestirii. Alegind aceste fragmente scurte fji eu unghiurile
cele mai el a reullit sa mareasca tensiunea dramatica a
filmului.
Folosirea judicioasa a planurilor a dus. la apropierea aparatului de
filmat de actori, pentru a pune in evidenta emotiile personajelor, prin
aratarea in detaliu a fetelor lor. Astfel" filmarea eadrelor spectaculoase
a fost in schimb sarcina actorilor a fost complicata, ei trebuind
sa aiba 0 expresivitate a fetei !i'i a mi!i'carilor mult mai mare. Regizorul
dispune astfel de ordinea !i'i modul in care spectatorul va vedea pe ecran
cadrele succesive !i'i deci poate sublinia unele dintre ele. Daca, de exem-
pltlp se va monta un primplan, aceasta implica pentru spectator aparitia
unui moment dramatic. Planurile g,enerale, juxtapuSie ou cele apropiate,
dau actiunii culoare fji 0 forta de penetrare muH mai mare.
o alta secventa interesanta este eea a biitaliei. Secventa incepe
printr-un plan apropiat reprezentind 0 familie ee sta in fat a unui bordei
in .ruina, in Jurul unoI' boccele, !i'i, printr-o millcare de panoramare, se
deseopera armatele in mel'S, ee traverseaza cimpia, in timp ce easele
sint incendiate. In plan general se vede apropiindu-se un colonel nor-
dist, eu sabia in mina, conducind trupele la asalt. El ajunge in primele
linH pina in plan mediu, iar dnd infige drapelul in afetul unui tun, apare
in plan apropiat.
Un filmat tot in plan apropiat se arunca in afara fortifi-
catiilo;r pentru a salva un ranit nordist (prin panoramare, pina se ajunge
in plan mai apropiat).
2 - Montajul de film
17
Un soldat il omoara cu lovituri de baioneta pe adversarul sau
cazut la pamint (in plan apropiat), in timp ce un altul recunoa!1te printre
morti un prieten din tinerete care acum a luptat in rindul inamicilor
(in plan mediu).
o mina in grosplan imparte boabele de cafea !1i Ie distribuie oame-
nilo(r' (plan mediu), in timp ce Mtalia este in toi (filmata in plan de
ansamblu).
Intr-o caruta plina cu cadavre (plan mediu) sint adunati mortii
rama!1i pe cimpul de bataie (plan general).
Intr-un montaj alternat, din ce in ce mai alert, se trece de la sec-
venta ou Atalanta in fl.a,cari, la scena de spa'ima din proprietatea
camerunilor, pentru a reveni la luptele !ii scenele de omor.
In ultimele luni ale anului 1915, Griffith realizeaza un film al
carui subiect era bazat pe un raport al "Comisiei Federale Industriale",
cuprinzind grevele din 1912 !1i afacerea Stielow (grevist acuzat de omo-
rlrea pat,ronului sau). El a avut ideea de a largi actiunea, putind fi
urmarita in patru epoci diferite, aratind efectele intolerantei sociale
sau religioase de-a lungul istoriei omenirii. Astfel a luat na!1tere filmul
"Intoleranta". 0 prima versiune inedita a acestui film dura 8 ore. Ea
a fost redusa de autor la 3
h
40'.
Amplificind procedeele montJajului incruci!1at 8'ctiunilor paralele,
Griffith a selectionat din istorie patru povestiri !1i le-a condus astfel
incit sarea constant de la una la alta !1i urmarea de-a lungul spatiului
timpu'lrui acestor tragedii, a CarOl' evenimente se rasfrin-
geau unele asupra celorlalte.
Aceste patru povestiri contineau:
- Lupta preotilor din Baal Ishtan pentru semanarea discordiei
intre oamenii lui Balthazar, in vederea eliberarii Babilonului de catre
armatele lui Cyrus.
- Lupta contra lui Isus in Judeea crudficarea lui.
- Lupta dintre catolici !1i protestanti sub Caterina de Medicis !ii
urmarile cumplite din noaptea Sfintului Bartholomeu.
- Lupta dintre patroni !1i muncitori in anul 1912, represiunea
grevelor de catre armata acuzarea de omor a unui muncitor grevist,
incapabil dovedeasca nevinovatia.
Griffith trecea alternativ de la 0 povestire la alta, fara a intrerupe
actiunea, ele nefiind reluate din punetul unde erau abandonate" ci in
locul unde f,ragmentul poves'tirii urmatoare il conducea pe plan dra-
matic.
lnceputul filmului se petrece in timpul grevelor, deci cu imagini
din ultimul episod. La un moment dat sare la episodul din Babilon.
Punctul de trecere de la un episod la altul este astfel ales incit da
impresia ca actiunile se petrec in timp. Apoi se sare la episodul
din Judeea, de unde se revine. la greve, se trece la noaptea Sfintului
Bartholomeu, apoi din nou la Babilon
18
Revenirile la cele patru cicluri se fac in timpi din ce in ce mai
scurti, astfel ca episoadele converg catre final, aproape in timp.
Se asista aparent simultan la asediul Babilonului, la crucificarea
lui Isus, la lupta dintre catolici protestanti la cursa de automobil
in care 0 tinara femeie incearca sa ajunga la timp in inchisoarea unde
urma sa fie executat logodnicul sau..
In imagine apar, de exemplu, roWe carelor armatelo,r lui Cyrus,
care alterneaza cu roWe automobilului, sau intrarea in Babilon
care se amesteca cu cadavrele din noaptea Sf. Bartholomeu, intr-un
gen de aparenta confuzie.
Griffith a folosit unele mijloace la care nimeni nu s-a gindit pina
atunci. Astfel, secventa babiloniana incepe cu un travling lung, in care
aparatul de luat vederi este montat intr-un balon captiv obiectivul
cuprinde 0 larga panorama, ajungind apoi la treptele palatului" de unde
se urca descoperind imensul decor al cetatii, cu framintarea ma-
selor, pentru a ajunge la picioarele lui Balthazar', care este inconjurat
de intreaga sa curte.
Asediul Babilonului cu sute de care de lupta care sosesc se des-
pe 0 intindere da !?i azi 0 impresie magnifica despre
imensitatea grandoarea acestei biltalii.
Influenta acestui film in rindul cinea!?tilor s-a simtit abia in
perioada anilor
Montajul gindit elaborat de Griffith relatiile tuturor
planurilor, dar !?i legatura dintre ele intr-un ritm adecvat. Scopul pe
care trebuie sa propuna un realizator de film este acela de a povesti
un fapt, in a!?a fel, incH sa-l poata introduce pe spectator in mijlocul
actiunii, pentru a-I putea emotiona a-I face sa participe la acea ac-
tiune ca cum ar fi direct implicat.
Griffith !?i-a dat seama de rolul substantial pe care il detine "mo-
mentul de montaj", in crearea !?ocului emotional al unei scene. Aproape
de momentul culminant, ritmul montajului devine mai rapid, pentru
ada senzatia unei cre!?teri de tensiune dramatica.
Filmul nu a avut succesul scontat, deoarece publicul de atunci nu
era suficient pregatit pentru a-I intelege.
Abel Gance a putut viziona filmele lui Griffith abia in anul 1918
la New York, inaintea celorlalti regizori din Europa. EI a sa puna
in aplicare experienta lui Griffith, creind un sistem bazat pe continutul
Iii dU,rata imaginii cinematografice care reprezinta de fapt baza expresiei
filmice. AsHel" aceasta influenta se simte in filmul "Roata", realizat
in anii 1921-1922, care a declanliat 0 serie de cercetarl asupra ritmului.
In 'Ump oe avangarda franoeza in fronte cu Abel Gance studia
Iii experimenta notiunea expresiei ritmice, pentru a ajunge la excesul
"montajului scurt", sovieticii in cercetarile lor dadeau a semnificatie
mai intelectuala, trecind la cinedialectica. Declan!?area teoriilor despre
montaj este datoratA fHmelor realizate de operataI'llI Dziga Vertov !?i
in continuare de regizorii Kuleliov, Pudovkin, Eisenstein altii.
19
3. $COALA SOVIETICA
In Uniunea Sovietidi, un grup deinovatori au diutat sa descopere
legile cinematografului formulind principii ale teoriei artei cinemato-
grafice, alcatuind un alfabet !1i 0 gramatica a noului limbaj.
Astfel, Dziga Vertov, operator de actualitati !1i de filme documen-
tare, montind aceste fiime, nu s-a limitat la executar'ea Illuei munci
obi!1nuite in acei ani, adica la lipirea mecanica a diferitelor bUditi de
pelicula !1i la adaugarea titlurilqr necesare. El, impreuna cu grupul sau,
respinge tot ceea ce reprezenta artificii venite din teatru: studio, actori,
decor, punerea in scena etc., realizind nu numai un curent de opozitie
fata de formele obi!1nuite ci !1i crearea unui Hmbaj special pentru arta
cinematografica. Dziga Vertov taie pelicula in bucati de 0 anumita lun-
gime, lipe!1te fragmente turnate independent unul de celalalt in locuri
Iii timpuri diferite, cauta un ritm !1i 0 legatura tematica !1i deduce cli.
prin mijlocirea montajului, se poate crea un timp nou - conventional -
precum un nou spatiu, ireal el. Organizeaza el insu!1i filmari in
care evenimentul este descompus, surprins in diferite unghiuri, in dife-
rite planuri, contracimpuri, accelerate sau incetinite. Introduce in fil-
mul de actualitati primplanul, unghiulatia, montajul rapid !1i constructia
ritmica a secventelor.
In articole-manifest el spunea: "Obiectivul este precis, infailibil
trebuie a!1ezat in centrul evenimentelor, al faptelor reale, filmate in afara
platourilor, fara interpretare actoriceasca, fara decoruri. subiecte sce-
narii. Eu sint ochiul cinematografic. Eu creez un om mai perfect decit
Adam, eu creez mii de oameni dupa diferite scheme !?i planuri dinainte
gindite. Eu sint cine-ochiul. De la unul iau miinile, de la altul iau pi-
cioarele, cele mai frumoase !1i mai bine proportionate, de la al treilea
iau capul cel mai frumos mai expresiv !?i cu ajutorul montajului creez
un om nou perfect".
Astfel ia 0 denumita "Kinoglaz", propune sa
filmeze intimplarile pe viu, surprinzind imaginile realitatii inconjura-
toare. Realizatorul identific1ndu...se C'll obiootivitatea aparatului de luat
vederi, inregistreaza 0 cantitate de evenimente, plecind de la 0 tema ge-
nerala, care serve!?te drept fir conducator. Arta lui Dziga Vertov consta in
cadrajul diferitelor luari de vederi in special in felul in care se ordo-
neaza se monteaza planurile. Montajul devine 0 arta de structura.
aceste principii nu au dus la rezultatele scontate, din cauza
imposibilitatii evidente de a crea filmul "a posteriori". Monteurului i se
ofereau nenillmarate pos'Lbilittati, dar fiecare dintre ele erau saracite de
hpsa elementelor ce nu fusesera prevazute in film de la bun inceput.
In timp cu Vertov, citiva tineri regizori proveniti din teatru
au format 0 atit cinematografica cit !1i teatrala, care propunea re-
valorificarea posibilitati!or actorului,. decorului ale tuturor procedeelor
scenice.
Montajul poate opune elemente contradictorii ce reactioneaza unele
contra aItora. In timp, el trebuie sa asigure 0 continuitate logica
20
a actiunii sa ereeze mijloacele prin care se compune se structureaza
naratiunea cinematografica. .
. Experientele cele mai interesante au fost realizate in laboratorul
creat condus de Leo In cinematografie, spunea el, montajul
este egal cu compozitia culorilor in pictura sau cu succesiunea armo-
nioasa a sunetelor in muzica. Importanta nu consta in continutul intrin-
sec al diferitelor imagini, ci in modul in care sint juxtapuse acestea,
deci nu atit ce anume s-a filmat, cit modul in care se asigura succesiu-
nea cadrelor in film felul in care sint concepute. Esenta cinematogra-
fului rezida in compozitia cadrelor mai ales in succesiunea lor din film.
Experienta cea mai interesanta a lui amintita de altfel in
analele cinematografiei, este urmatoarea: el a luat dintr-un film vechi
un 'grosplan al actorului Mosjukin, cu 0 privire inexpresiva, I-a copiat
de trei ori. Apoi I-a juxtapus succesiv cu trei planuri ce reprezentau 0
farfurie eu supa aburinda, 0 tinara femeie moarta un copH ce se joaca.
Proiectind acest film unui grup de spectatori, toti au admirat in
unanimitate talentul remarcabil al actorului care exprima rind pe rind,
senzatia de multumire la gindul ca foamea if va fi satisfacuta, 0 durere
intensa dar retinuta in fata femeii decedate un sentiment de induio-
in fata jocului copilului. fata lui Mosjukin nu exprima absolut
nimic, SPectatorii vedeau insa ceva ce nu exista in mod real. Altfel spus,
inlAntuind perceptiile lor succesive raportind fiecare detaliu la un tot
organic( ei construiau in mod logic relatiile necesare, atribuind lui Mos-
jukin expresiile pe care in mod normal ar fi trebuit sa Ie exprime. Ast-
fel, orice spectator, urmarind continuitatea actiunii, poate construi "idei",
pOl'nind de la alaturarea a doua elemente date. Filmul se in
mintea spectatorului, plecind de la 0 organizare formala a imaginilor.
Fiecare plan se eu 0 idee sau un sens, pe care nu-l avusese
care ia prin impliearea sa in legatura eu alte planuri alatu-
rate. In eonsecinta, 0 imagine, situata intr-o continuitate diferita
saU in alt loc al continuitati, poate dobindi 0 semnificatie dife-
rita.
Bineinteles ca nimeni nu ignora faptul ea imaginHe unui film nu
capata sens decit in relatie eu gindul spectatorului.
Spre deosebire de Vertov, care considera ea filmul se elaboreaza
in. cabina de montaj, unde dintr-o mare eantitate de material se aleg
partile cele mai eonvenabile, la montajul devine 0 metoda de
expresie eompozitie, cu alte euvinte un principiu estetie.
Filmul era eoneeput pe hirtie, inainte de a fi filmat. In deeupaj se
prevedeau eonditiile de filmare preeum amanuntele asupra eontinu-
tului planurilor, in vederea obtinerii unor anumite efecte. Desigur di, in
general, intre montaj deeupaj exista diferente mai mici sau mai mari,
in raport eu eonditiile in care s-a exeeutat filmarea eu modul in care
a fost respeetat decupajul.
Experientele lui Kulefjov, realizate impreuna eu elevul sau Pudov-
kin, au dat la pnmele teorii ale esteticii cinematografice, teorii
ce sint bazate nu pe speeulatii vagi teatrale sau literare, ci pe analiza
capacitatii functionale a unui mijloc de expresie specific filmic.

Ar fi eronat sa credem ca imaginile sint capabile sa genereze idei
extrase din continutul lor, sau din particularizarea relatiilor lor.
Numai din juxtapunerea cadrelor pot aparea idei sau asociatii de idei.
dincarespectatorul sauregasel?te sensuluneiexperientetraite.
Un copil care inca nu nimicdin durerea pierderii unei fiinte iu-
bite, nu poate intelege sensul raportului Mosjukin - femeia moarta. tn
schimb. adultii sesizeaza perfect acest ,raport, dici il asociaza la ceea ce
cunosc ei despredurere, dinexperientavietii lor.
Efectul care sUi la baza ldmbajului filmic, nu devine
realdecit din momentul in careraportulprivi1tor-privit, sau mai general
obiect-subieot, se bazeaza pe0 Irelatie emottonaHi ooncreta. In acest caz,
emotiaeste cea care sugereazaideea nuideea ceacareprovoacaemotia.
lui Kule!lov a avut aderenti in special pe Pudovkin. Con-
tributia lui teoretka reprezinta 0 rationalizare a metodelor lui Griffith.
El a formulat astfel teoria montajului: "Daca examinam munca regizo-
rului de film, ne dam seama ca materialul ,sau brut, activ. n constituie
llumai acele bucati de pelicula pe care sint filmatei, din diferite unghiu.d
de vedere, mi!lcari izolate ale unei actiuni. Din aceste bucati !li numai din
ele se creeaza pe ecran acele imagini care formeaza reprezentarea fil-
mica unitara a actiunii filmate. A!ladar. materialul regizorului nu il con-
stituie procesele reale care se petrec in timpuri spatii reale, ci buca-
tile de pelicula pe care aceste procese au fost inregistrate. Aceasta pe-
licuHi este supusa in mod absolut vointei regizorului care 0 monteaza.
Compunind forma filmica a unui fenomen dat. regizorul poate elimina
toate momentele de trecere, concentrind astfel in timp actiunea pina
la eel mai inaltgrad dorit".
Astfel Pudovkin a stabilit ceea ce a numit el "montajul construc-
tiv" metodele ce pot fi aplicate in desfa!lurarea naratiunii filmice, in
felul urmator: "Pentrua arata peecran diderea unui om dela0 fereastra
a etajulu'i dnci, filmarea se poate efeotua astfel: se fiLmea4a la inceput
omul cazind de pe 0 fereastra intr-o pIasa, astfel indt pIasa sa nu apara
pe ecran. Se filmeaza apoi acela!li om dizind pe pamint de la 0 inaltime
mica. Lipite impreuna cele doua cadre ne vor da la proiectie impresia
dorita. Caderea catastrofala nu exista in realitate, ci numai pe ecran. !li
ea rezuWi din doua bucati de pelicula lipite la un loco Din caclerea reala
efectiva a unui om de la 0 mare inaltime, se aleg doar doua momente:
inceputul !li sfirl?itul caderii. Trecerea intermediara prin aer este elimi-
nata... Este un procedeu de reprezentare filmica, corespunzind exact
eliminarii unei perioade, de exemplu de clnd ani, care desparte actiu-
niledinactul 1 !li al 2-leaaleunei piesede teatru".
Pudovkin sustine di. pentru accentuarea tensiunii,- 0 mai mare im-
presie de continuitate se obtine construind secvente din cadre separate
distincte dedt prin intercalarea de detalii in mijlocul unei secvente fil-
mateneintrerupt.
Pudovkin a fost impotriva regizorilor concep filmele din
cadre lungi, intercalatecuprimplanuri ale actorilor.
Cu alte cuvinte" se pune problema de a construi viitorul film inainte
de a incepe filmarile pe platou. La inceput Pudovkin a fost adeptul "sce-
22
In anu1 1909 poate fi semnalat primu1 cinematograf unde se vizio-
neazel pelicule jucate de aetorii vremii. Perioada de pionerat a cinemato-
grafiei romane!iti incepe cu primu1 film national intitulat "Amor fatal",
turnat in anul 1911 !ii avind ca pe Lucia Sturdza !ii Tony
B landra.
Insa prima !ealizare mai importanta 0 constituie filmul "Razboiul
independentei", a carui tema a entuziasmat pe toam lumea, bucurindu-se
de un mare succes de public, in ciuda lipsurilor mentionate ,de cri,tica.
Sa nu uitam ea di tributia a fost remareabiHi: in roll11 lui Osman Pa!ia
a jucat Constantin Nottara, Curcanul a fost interpretat de Aurel
Athanaseseu, iar in alte roluri au fost aplaudate Elvira Popescu, Maria
Filotti!?i Maria Ciucurescu.
In curind insa publicul romanesc face cu 0 serie de filme
straine bine realizate din punet de vedere tehnic artistic, care inunda
piata, devenind un concure,nt redutabil. Cu toate aceste!l au'fost produse
unela fHme romane!?ti care nu reu!?esc insa sa atingii un nivel artistic sa-
tisfiiciitor. Aparitia sunetului in film ingreuneaza mai :mult dezvolta-
rea productiei national , datorita bineinteles factorilor de ol'din material
necorespunzatori. Pentru a face fata acestei situatii sc recurge la tur-
narea. filmelor J;loastre in studiourile- din strainatate. Aceste inceputuri
timide ale cinematografiei romime!?ti nu pot tine pasul cu peliculele stra-
ine care ajung uneori pina la perfectiune. Pionieratul .e deci
exclusiv unoI' entuziafiti nesustinuti cu nimic de catre autoritati.
au sa infringa cele mai mad greutati, inflace'irati de pen-
tru a 7-a arta de dorinta de a promova afirma filmul romimesc. Nu
se poate vOl'bi insa de 0 nationala cinematografica.
Filmele realizate in acea perioada, de exemplu "Venea 0 moara pe
Siret", "Ciuleandra", "Napasta", inspirate din opere literare origi-
nale de buna calitate, manifesta serioase lipsuri aUt pe plan tehnic cit !?i
artistic.
, 0 aHA carentii ar fi factorul improvizatie cit !?i eel al imitarii peli-
culelorstraine.
Ideea unei cinematografii nationale, visul deschizatori
de drumuri, prinde viata 0 data cuinstaurareasocialismului intaranoas-
tra. Filmulrpmanesc a cunoscut 0 adevarataascensiune in ultimele dece-
nii. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale, pregatirea cadrelor de speciali-
tate precum !?i organizarea pe baze !?tiintifice a productiei de filme au
.creq.t premisele unei cinematografii avansate. Pentrua realiza filme com-
petitive la un inaIt nivel era necesarii asigurarea unui studio bine dotat,
in care scop s-a construit "Centrul de productie cinematograficii de hi
Buftea".
Proiectata la nivelul unoI' studiouri moderne, cu platourile de fil-
mare inzestrate cu toate dispozitivele pentru muncii, cu ateliere
(de montaj, 5unet, constructii, decor, costume, aparatura de filmare, ilu-
min81'e etc.) care sa asigure realizarea filmelor in conditii optime, aceasta
impunatoare investitie a pus la dispozitia creatorilor noi mijloace tehnice
care sa determine 0 calitate artistica superioara. In acela!?i timp, in cor-
36
puri separate, au fost amenajate: un studio de inregistrare a sunetulul
cu saU de mixaj, de postsincron, dialog, zgomote, transpuneri etc., un
corp de filmari combinate, in ca,re sa se poata efectua trucajele cele mai
complicate 0 fabrica de prelucrare a peliculei negativ Iii pozitiv de
35 rom Iii 16 mm, alb-negru Iii color.
In asemenea optime creatorii au demonstrat ca pot
realiza filme de 0 inalta calitate 'artistica, apreciate pe plan national

Pe linga baza tehnico-materiala, era necesara 0 pregatire temeinica
de cadre artistice tehnice. In acest scop, s-a infiintat un Institut de
s,uperior pentru regizori operatori 0 tehnica cu
profil cinematografic pentru personalul mediu de specialitate.
Cinematografia din perioada construirii socialismului prezinta 0
perioada de inceput de aproximativ 10-15 ani, caracterizata prin multe
debuturi, 0 serie de experiente dar de incertitudini. Filmele realizate
erau in majoritatea lor inspirate din actualitatea noastra contemporana,
dar in acea perioada s-au facut ecraniza,ri dupa opere literare con-
sacrate. .
o alta etapa este cea a dezvoltarii calitative cantitative a operei
cinematografice in vederea crearii nationale de film.
Congresul al IX-lea al P.C.R. din 1965 a desohis 0 pagina noua in
viata cinematografiei noastre, ca fii in intl'egului popor, a detenni-
nat angajarea plenara ferma a tuturor creatorilor din clnematografie,
in vederea realiza'rii unoI' pelicule inspi,rate din multitudinea zonelor de
activitate, pelicule demne de epoca ce 0 traim de dimensiunile majore
ale vietii actuale. In aceasta perioada ia 0 ficoala cinematogra-
fica nationala, caracterizata printr-o prezenta concreta fii continua in aria
contemporana, reprezentata de reale talente. Filmul artistic 0
re.marcabila diversificare a genurilor. Pe ling! fUme de actualitate, se
realizeazA numeroase ecranizari, fHme istorice, fHme care evoca trecutul
de lupti a partidului nostru in timpul etc. Problemele majore
ale cinematografiei au fost dezbatute cu ocazia lnUInirii ce a
avut loc in martie 1971 a secretarului general a1 Partidului Comunist
Roman, tovaraliul Nicolae cu creatorii celei de a 7-a arte, tra-
sindu-se cu acest prilej sarcini vitale pentru ridicarea nivelului ideologic
"" artistic al filmelor noastre. La aceasta intilnire, tovarar;;ul Nicolae
Ceaur;;escu, secretar general al Partidului Comunist Roman a spus: " oi
privim cinematografia ca un mijloc important de educare Iii elevare spi-
a omului, in contextul multiplelor mijloace de ridicare formare
sp4ituala de care dispune societatea noastra de astazi. Dar, pentru ca ci-
nematigrafia indeplineasca acest 1'01 important in societatea noastra
soclallsta, trebuie sa se apropie mai mult de preocuparlle de astazi ale
poporului, sa traiasdi viata tumu1Jtuoasa a constructorllor socialismului
sA 0 redea in forme diverse, in adevarata ei maretie. Cinematografia tre-
sa constitute pentru poporul nostru 0 adevarata oglinda in care sa
se exprime sintetic, in fOTma artistidi, rezultatele creatiei fit efoI'turiloI'
sale !ii care totodata sa faca cunoscut peste hotare realizlirile noastre
in socialista".
37
Termenul montaj provine din limba franceza, insemnind actiunea
de asamblare a partilor ce compun un intreg. Englezii ii spun "cutting"
sau "editing" iar germanii "Schnitt", de la verbul a taia. In fond toate
denumirile provin din aspectul superficial al montajului, adidi. alatu-
raTea prin tiiere I'ji apoi lipirea fragmentelor de pelicula.
In tratatul lor de montaj, Pudovkin I'ji Timol'jenoo definesc monta-
jul ca "organizarea tuturor planurilor realizate I'ji sinteza lor, pentru sta-
bilirea unei anumite ordini I'ji a unui timp dat".
De fapt, vorbind despre munca practica a monteurului, ea consta
in:
- stabilirea ordinei secventelor, cum este indicata in decu-
paj (deoarece e'Je sint turnate netinindu-se seama de cronolo..gia filmu-
lui, ci de posibilitatile existente la
- crearea unui echilibru tntre diferite secvente fii intre difedtele
planuri ale unei secvente, pentru a asigura 1'itlmul ansamblu-
lui filmului.
Bineinteles insa ca montajul trebuie sa fie definit dintr-un punct
de vedere anai elevat anume pe planul esteticii dramatice. Pu-
dovkin, Eisenstein, Delluc, Balasz etc. au considerat ca montajul
constituie esenta oelei de-a I'japtea arte.
Bela Balasz, in mod. particular, a insistat pe ritmul pe care mon-
tajul n dA ansamblului filmului, cOIl!siderindu-1 sufiletul operei cinema-'-
tografice. ,.
Louis Delluc a subliniat rolul fundamental,al cadentei, acest echi-
libru de proportii C structureaza filmul.
Germaine Dulac a analizat raportul cinema rnuzica, 1'a-
port bazat pe rnificare; mjl'jcarea prin 1'itmul i ei
crea singurA emotia. . ,.
Planul cinematografic, in afarl de incadratura, compozitie rna-
rim este determinat fii de lungime (durata sa).
3.8
o naratiune cinematografica cuprinde citeodaHi mornente de traire
dramatica mai intensa, atunci planurile pot fi mai lungi. In cazul fil-
melor <Ie actiune, cadrele VOl' fi mai scurte. De aici insa nu putem trage
niQi 0 concluzie rigida. Regizorul monteurul sint stapinii duratei sint
singurii care pot modela lungimea planuri[or 1?i a secventelor filmului.
tirnp insa nu are nimic de-a face cu timpul real. Au existat regi-
zod care au fost tentati sa realizeze fUme experimentale, ca de exemplu
"Coarda", unde pe ecran era redat tilmpul real.
Un plan foarte scurt paate avea, uneori, urmatoarele consecinte:
....... Tuperea intentionata aunei continuitati (prin folosirea flash-
urHor);
- realizarea unui brusc
- prevederea unei suite de evenimente;
In cazuri <cu totu[ speciale, un plan poate dura sa mai multe
minute anume: "
- dnd un pel'sonaj i1?i mai multe evenimente din viata
cuprinse intr-un singur plan 1?i urmeaza sa ia 0 ho'tar,ire decisiva;
- cadrul filmat se executa cu 0 mi1?care complexa de aparat
de fapt transforuna planul in secventa (montaj in cadru).
Trebuie sa precizam ca nici in cazul utilizarii planului scurt sau
foarte scurt 1?i nici in cazul platlUlui lung sau foarte lung, nu se' pot
stablli :reguli precise irigide, tot'lll depinzind de ceea ce dorirn sa ara-
tim spectatorului, astfel incH sa-i putem transmite emotia. Acest lu-
oru n realizeaza practic montajul. Acest mijloc de expresie filri1ica sta-
bilel?te uncle trebuie sa se introduca detaliile dnd pot ii intrerupte
l?lanurile generale de cartre primplanuri, fara sa se piardii sensul in-
drAr11 povestirii in ambianta filmtllui.
Astfel apa're instrumentul pe care Balasz il nume!?te "foarfece
Capacitatea de a taia 1?i' apoi de a uni intre diferite cadre,
cretnrl un rUm, corespunde stilului in literaturiL
Prin intermediul montajului, fluxul cadrelor poa fi dnd rapid
!?i amplu, ca hexametrul poeziei antice, dnd asemenea baladei, adica la
lnceput sprinten, apai mal lent. .
DatorltA cadrelor secundare de trecere, montajul poate fragmenta
timpul, clup! cum datoritii primplanurilor pot fi spatiile,
creind in primul 1?i in al cloilea caz, noi timpuri 1?i noi spatH.
a stabilit di forta montajului rezulta nu numai d.in fap-
t ci 0 seen! impartita in cadre poaJte fi reprezeI)tatl in mod mai viu
SflU mal realist dar !?i din faptul cii 0 succesiune de cadre implica un
ansamblu de relatii cOl11plexe ca idei, durata, mi1?care fizica !?i forma
care, tratate Cli abilitate, pot actiona cu 0 mare forta asupra spectato-
Iilor. I I
a incercat sa inregistreze mersul unei femei pe pelicula.
fnd picioarele, miinile, ochii capul unor femei Ca
l'eZwtat, datorita montajului, s-a obtinut impresia lIDei sin-
gure persoane.
39
De alCI reise clar di forta esentialA a cinernatografului rezida in
montaj, deoarece prin montaj materialul poate fi descompus, recompus
sau chiar transfoI'mat radical. r
Montajul este deci 0 munca de creae in cadrul procesulul com-
plex de realizare a filmului, aMt prin fapt'lll eA astfel creatorul inter-
preteaza fenomenul de viata fUmat in mod subieotiv cit si pentru di
prin montaj se potcomunica idei, sensuri dramatice,' impli:aind specta-
torul pe plan emotional.
Be aceea, ooncluzia care rezuWi' este ea montajul nu este pI'in de-
finitie obiectiv, nu este supus unoI' legi, ci este 0 creatie personala, pro-
prie fiedirui realizator.
De exemplu, personajul istoric 'Mihai Viteazul reprezinta 0 rea-
Htate obiectiva din trecutul neamului nostru. S-au rea:lizat pe aceasta
tema doua filme anume: "Mihai Viteazul" de Sergiu Nicolaescu !?i
,.BuzduaRnul cu trei peeeti" de Constantin Vaeni. Fieeare dintre aceste
fUme a fost tratatintr-o maniera 5i viziune subiectiva de catre eei doi
cineasti. .
Inca din timpul filmarilor, regizorul nu trebuie sa piarda din ve-
dere ea, pentru a putea fi obtinute efectele dorite prin montaj, cadrele
trebuie sa fie astfel trase incit sa poata fi imbinate ulterior, intr-o anu-
mita succesfune, in functie de raportul specific dintre cle, de lungimea
$i durata lor. In procesul de realizare a operei cinematoRrafice, intre
filmare montaj exista 0 anumitB. conditionare, 0 anumitli reciproci-
tate 0 interdependenta permanenta.
o deffnltie mai completa a montajului, pornind de la functiile lui
psihologice, a dat-o J. P. ehartier:
"MontaJul prin planuri succesive corespuD-de perceptiei obi!?nuite,
prin mi1?cari succesive ale atentieL A/?a cum ni se pare ei avern Ura
incetare 0 viziune globala a ceea ce ni se ofera privirii, pentru ca ra-
tiunea aceasta viziune din' datele . 5uccesive aile privirii
noastre, tot astfel -intr-un montaj bine facut, succesiunea planurilor
trece neobservata, pentru ca ea corespunde normale ale a-
tentiei $1 ofera spectatorului 0 reprezentare de' ansamblu 'care it da ilu-
zia perceptiei reale. '
Pentru a intelege mai bine mecanismul psihologic pe care se spri-
jina mon-tajul, trebuie sa pornim de la di succesiunea plranurilor
unul film are la baza fie privirea, personajelor sall' a spec-
. tatorllor, intr-un cuvint se pe mentaia ce 0 de-
c'Ian$eazA.
Opera exlstA, ca totalitate expresiva, doar in con$tiinta spectato-
rulu!, un film este cons-tituit din-tr-o suita de fragmente din realitate a
dror legatura dramatica !?i unitate semnificanta sint creatia celui care
Ie percepe.
Montajul (sau dezvoltarea dramatica a filmului) se supune deci,
foarte exact, unei legi de tip dialectic, fiecare cadru trebuind sa can-
tina un element-apel calle rAspuns in cadiru! urmatoc; tensiu-
nea psioh01gica (atentie sau intrebare), creata speetatorului, trebuie sa
fie satisfacuta prin planurile urmatoare. Povestirea filmica apare ded
40
ea 0 SUm de sintew partiale (fiecare plan este deci 0 unitate incomple-
tl) care se inH'intuie intr-o perpetua depa!?ire dialedica. J
Continuitatea logica, oronologica !?i spatiala dintre aceste elemen-
W, acea senzatie de inlantuire pe intelesul spectatorului, se obtine cu
ajutorul tranzitiilor (legaturiloI') plastice, psihologice, vizuale sonore
sau tntr-un cuvint prin racord..
lata cUeva pnincipii de racord in! montaj cu repercursiuni de ordin
plastic sau expresiv. InUre doua planuri trebuie in rind sa exis-
te continuitate de:
- continut material (sa existe in ambele planuri un element
eomun);
- continut dramatic in cadru sa aiba 0 logica);
- continutul structural (compozitia celor doua planuri sa asigure un
tacord vizual); .
- dimensiune (dupa felul cadrajului);1
- lungime (se evita juxtapunerea unor planuri ,de iungimi contras-
taftte, fn afara de cazulJ) dnd se urmaresc anumite clecre).
Aceste reguli nu 'Sint intangibile, cad sl}nt frecv'ente cazurile in
care ele au fost 19norate, raminindinsa regula esentiala care trebuie
respectat! in succesiunea planurilor: pentru ca povesti'rea sa fie perfect
InteligibilA, la fiecare plan nou, s'Pectatornl trebuie sa inteleaga ime-
dlat ce se petrece in acel plan eventual unde dnd se desfa!?oara
actiunea lui tn raport eu planul precedent.
Fiecare plan presupune un anumit unghi de filmare 0 anumita
m4care de apara1:. Al?a cum am adtat, ofice cadru este filmat dupa 0
ltrten1ie premedJtat!, elaborata in decupajul filmului. In acest caz, mon-
este obtinut datocita efectului de irnplicare sau aluzie, 'Punind ast-
fel In relatie obiectele, personaje'fu sau evenimentele.
Un caz particu[ar ail tehnicii montajului in succesiune n constituie
montajul in cadru. Acesta se realizeaza direct prin filmare, avind gri-
jl sA fie exectuate toate mi$carile de aparat (travling, panoramare, trans-
etc.) dar l?i deplasarile personajelor din cadru, astfel tncit sa ob-
ttnem tn continuitate toot! gama de planuri pI'evazuta tn decupaj.
SA luAm un exemplu de montaj fn cadru, 'Pentru a vedea relatia
AAitre llteratuJra cadru filmic, anume 1nceputul romanului filmu-
ut "PAdurea sptnzuratro,or". .
"Sub 'Cerul eenu:,?iu de toarnna, ca un clopot uria$ de srticla aburi-
ti, sptnzw-Atoarea noua !?i sfidatoare, infipta la marginea 'Satului, in-
tlndea bratul eu spre cimpia neagra, intepaia iei !?i colo cu
arbori arlmii."
Aceasia fraza contine el'ementele necesare unui cadru anume
obiecte materiale: dmpia, arborii, spinzuratoarea, cele imateriale,
cerul stabilind astfe! re[atii semnificaUve inire ele.
Imaginea tn romanul lui Rebreanu apare COI).Creta: in termeni
Nu se face aluzie, nu se puncteaza.
In clecupajul fHmului, regizat de Liviu Ciulei, apar
eilemente:
41
"P.G. Pe fond de cel', silueta unui copa1c. Aparatul panorameaza
spl'e stinga, cuprinde C'er-copa.ci, oopaci-cer iar copa(Ji. eel' alb. Din
acestalbse deta!?eaza bruscspinzuratoarea."
Imaginea vizuala comunidi moartea, prin aparitia brus'Ca a spin-
zuraoorii. .
Imaginea cinematografica d'in de mai sus presupune
sirea milicarilor de aparat. Ace6tea oampun, in interiorul cadrului, mOl[l-
tajul, 0 inregLstrareglobala a relllului.
Printr-o 'cOll11plexa mi!?care de aparat, de panoramare sau de trav-
ling, cadrelesurprinseprind viata.
Mi,!?carea de travling ajuta ca trecel'a de la un plan mai apropiat
[a unul mai indepartat sa nu se f,aca in mod brusc, ci dimpotriva, mai
hmt gradat, avind bineinteles 0 intemeiata justifkare dramatica.
Regizorul trebuie sa foloseasca orice mijloc la nivelul unui cadru
sau prin tehnica montajului, ca de exe 1plu raporturi intre iObiecte 9i
personaje, culoare, de aparat, pentru a produce 'asimHarea unei
idei. Prin efectele folosite astfel, regizorul se poate exprima in meta-
fore vizualede tipcinematografic.
Montajull poate aduce un aport inteilectual, poetic 'sau spiritual.
Dar 'inainte de toate trebuie sa structureze unei
5a-ldearitmulsauintern9i coloraturasaparticulara.
Durata fiecarui plan este determ1nata de 9rdinea impusa, de SllC-
cesiuneaimaginilor dedispunerealorintirnp. .
DublUll obie:ctiv propus de cinea'St, anume acela de a emotiona 9i
a fi inteligibil, va fi din plin atins, dJaca pl'3iIlurllevor ii judicios plasa-
<te. Nuplanu1insineaIre un sens ci relatiadintre planuri.
Montajul deci nu oonsta din simpla juxtapunwe a unoI.' fragmente
de film, el nu exista eu adeval'at decit daca creeaza un conflict, un 90C
intre doua imagini. acesta este cell ce da de'flapt dinamismul
filmului.
TIPURI DE MONTAJ
Pudovkin distinge dnd posibilitati de'expresie
- montaj paralel;
- montaj prinantiteza;
montaj prin analogie;
montaj prin sincronism;
laitmotiv.
42
Sii incercam sa spunem citeva cuvinte despre liecare dintre
ele.
Montajul pamlel ne arata in alternanta doua actiuni simultane
care se petrec in locuri diferite. El a fast folosit pentru prima data
de Williamson, in filmul "Atacul uneimisiuni in China".
Proeedeul este in prezent larg utilizat in filmele de aventuri
Western, unde avem mereu de-a face cu urmaritori ;;i urmariti. Spec-
tatorii traiesc 0 dubla emotie, deoarece, in functie de procesul de iden-
tificare, atit de puternic in cinematografie, participam la actiunile
croilor amenintati !]i in acela9i timp la actiunile eelor ee yin sa-i salveze.
De exemplu, in filmul "Raeolarea" (in regia lui George Cornea),
pre final, protagonistul George Tudoran, care a fost rapit de agenti
strAini, de spionaj, sa scape este fugarit de ma;;inile urma-
ritorilor prin padure. In timp,rsotia sa, Aura Tudoran, scapa !?i
ef!. din clactirea in care a fost inchisa !?i alearga disperata spre auto-
stradA. Aceasta aetiune, care se petrece in acela;;i timp, este pusa in
evidenta printr-un mbntaj paralel, care urmare;;te drama celor doi eroi.
Montajul prin antiteza a aparut destul de demult, in anul 1905,
folosit de Porter in filmul "The Ex-convict". Pentru a marea eontrastul
dintreviata unui bogat ind,ustria!,i !,ii cea a unui vechi ocna!,i, el pre-
zlnta suceesiv eadrele luate din interiorul. luxos al casei primului per-
sonaj, cu mizerabila cocioaba in care locuie!}te eel de-al doilea.
Este greu de a separa acest tip de montaj eel de analogie.
lata un exemplu putin cunoscut care se refera la ambele cazuri. Un
film mut realizat de Berthomieu: 0 dansatoare rotindu-se in jurql
pistei unui musichall !}i, imediat dupa aeeea, un nebun imbracat in
de forta, invirtindu-se in jurul eelulei sale. Efeetul destul
cIar, iar spectatorul ramine de..acest contrast..
Montajul prin analogie tinde sa degajeze 0 relatie aparte, 0
corespondentA poetiea intre doua cadre, Filmul ambitios deeeptio-
nant al lui Walther' Ruttman, "Melodia lumii", este compus in cea
mare parte din analogiile comportamentului oamenilor din cele
trei parti ale lumii.
Montajului prin analogie i se poate adauga ;;i montajul prin eom-
paratie sau metaforic. Vom da, ca exemplu, decupajul unei secvente
In Wire 0 femeie scena pe un montaj de comparatie,
de catre Eduard Berne, ;;i care se prezintainfelul urmator:
- ferestrele unei case eu transperantle trase;
.- cuib derindunele;' .
- bunica ;;i 0 matu!}a in camera Berthei;
- Bertha, crispata, na;;te, stringind' capul pa,tului eu miinile;
- grosplan al mlinilorsale; .. ..
- un trandafir care se desehide (fHmat aecelerat) eu strigatul
erthei, ee se continua !?i pe pIanul urmator; 1
-.-.:.. copii c se joaca un catelu!}; ei alear:ga apoi spre casa;
- bunica tine noul
- Bertha destinsa;
- trasperantele inchise;
- micul catelu!? abandonat;
- copiii afla noutatea de la oamenii care lucreaza pe dmp;
- racord sonor al urmatoarei fraze spuse de 0 fetita: "mieul ba-
ietel a sosit";
- un minz in intimpinarea mamei sale de pe dmp;
- pasari;
- un drd de ratu!?te.
Montajul prin sincronism este strins legat de precedentul.
Se poate spune Cel sincronismul consta in a crea un fascicul di-
namic de analogii. (
Ciclul de fUme realizat in timpul razboiului de Frank Capra
sub titlu "Pentru ce luptam" ne arata, rind pe rind, asemanarea re-
gimurilor totalitare inainte de anul 1940 frontul de libertate ce s-a
constituit in lume. Astfel, el este cladit in cele doua cazurl pe un pu-
ternic sincronism.
Montajul prin laitmotiv este atunci cind 0 imagine revine perio-
dic prin a constitui respiratia filmului, pulsatia inimii
sale.
Astfel, la inceput, in filmul "Ritmutileoraf;iuhii" (Sucksdorf); ima:"
ginea unui revine de 'muIte ori, in alternanta cu vederile plon-
jate asupra Stockholmului. . i(.
Sau admirabile imagini scandind inceputul filmului lui Eisen-
stein, "Vechi !\ii nou", in care se vad ce taie lemne !\ii ara p.a-
mintul. I
In lImul "Intoleranta", al lui Griffith, unitafea de inspiratie este
data de ideea initiala, intoleranta ce combate dragostea ura. Grif-
fith ca laitmotiv vizuM imaginea Lilianei Gish ce se balan-
seaza intr-un leagan. .
Ulterior, Bela Balasz a propus 0 alta diviziune a montajului:
- montajul creator de idei;
- montajul metaforic (ca de exemplu cadrele din filmul "Cru-
Potemkin", aratind figuri de marinari);
- montajul poetic (cadrele din secventa "Dezghetul", din filmul
"Mama");
- montajul alegoric (planUM ale marH,
din filmul "Noaptea Anu-
lui Nou" de Lupu Pick);
1
- montajul intelectual (statuia tarului care se ridica, din filmul
"Octombrie");
- montajul ritmic (muzical decorativ);
montajul formal (contrastul formelor vizuale);
- montajul subiectiv (aparatul de luat vederi, prezentat la per-
soana intii). I
Eisenstein, la rindul sau, propune 0 impartire mai interesan:ta,
deoarece tine seama de toate tipurile de montaj:
- montajul metric (sau "motor primal''', analog masurii muzi-
cale bazat pe lungimea planului);
- montajul ritmic (sau "emotiv primal''', bazat pe lungimea pla-
nurilor pe in cadl'll);
- montajul tonal (sau "emotiv melodic", bazat pe rezonanta
a planulu1); I
- montajul armonic (sau "afe9tiv polifonic", bazat pe domi-
nantaafectiva lan\velul intreguluifilm);
- montajul (sau "afectiv intelectual", combinatie de
intelectuaHi !?i dominapta afectiva la nivelul re-

- montajuldeatractii;
- montajul reflex.
Pierre Morel-Melbourne a stabilit 0 clasificare de montaj, tinind
de opiniile lui: Pudovkin, Arnheim !?i Lo Duca. EI
menponeaza, sub titlul "Interventiile de montaj", urmatoarele procedee:
- scbimbare de loc;
- schimbarea unghiului de filmare;
- schimbarea obiectivului;
- schimbarea planului;
- introducerea unui detaliu (pa,ranteza de confirmare sau de
e la indoiala);
F
- a timpului trecut;
- a timpului viitor;
- a distantel, in timp;
- actiuni paralele;
- contraste (antiteza);
- asemllnare sau metafora (inversa contrastului);
- refrenul (0 imagine ce revine periodic);
- rima (sau aluzie plastica);
- concentrare;
- marire sau departare;
- montaj inimagine;
- trucaje.
Arnheim propune, la rindul sau, 0 clasificare mai completa, ba-
zata pe relatiile "decupaj-montaj", "timp-spat
iu
", "fprma-continut". In
caz diviziunile montajului sint urmatoarele:
....,.,. montaj realizatpe baza Ptincipiilor de decupaj;
- montaj realizat pe baza relatiilor de timp;
....., ,wontaj realizatpe relatiilor dEf spatiu;
- montaj realizat pe baza relatiilor de continut.
Montajulrealizatpebazaprincipiilordedecupaj
Functie de lungimea planurilor, montajul se refera la:
_ bucllti lungi (Cadrele sint lipite unul de ceUHalt au 0 lungime
relativ mare. Ritmul devine lent);
_ bucllti scurte (Cadrele au 0 lungime relativ mica. Cadrele scurte
t fdloslte in special in secventele de rapida !?i cele care din
de vedere al continutului eel' aceasta. Reprezinta puncte de
45
punct
virf ale actiunii povestirii cinematografice. Ele provoacii un efect emo-
tiv deosebit spectatorului. Folosirea cadrelor creeaza un ritm
alert. ( I
- combinare de planuri lungi cu planuri scurte (In scene de
lunga durata se introduc scene scurte sau invers. Ritmul devine co-
respunzator, functie de majoritatea planurilor lungi sau scurte);
- combinarea fara 0 anumita ordine (juxtapunerea tinor pb-
nuri de lungimi diferite nu prea lungi still prea scurte, ceea ce in-
seamna ca lungimea este determinata de continutul imaginii, fara un
efect ritmic particular).
Montaj de planuri intregi (nefragmentate):
- succesiv (0 actiune este dusa pina la capat prin
urior planuri, unele dupa altele, functie- de naratiunii
cinematografice); r
- intercalat (actiunea filmului este impartiUi in fragmente, care
prin montaj sint intercalate intre ele);
- interpolat (implantare de secvente sau planuri izolate in des-
fa!?urarea actiunii filmului).
Montajul intem al dijeritelor scene:
- combinatie de dmp vizual larg sau total (trebuie sa retinem
cii acesta din urma este un concept mereu relativ, sa cuprindi'i
notiunea de nprimplan"):
- 1ntii un dmp total, apoi un detaliu al acestuia (sau mai mul-
te) sau un primplan (corespunzator pozitiei "concentrari" din
prima clasificare. Prin concentrare intelegem reducerea inca-
draturii);
trecerea de la un plan sau de lu
t
mai mnIte la planul total
care Ie contine (corespul1zator "maririi" din prima clasificarc.
Prin "marire" intelegem Hirgirea incadraturii);
- succesiune, fara regula, de dmpuri largi sau totale de prim-
planuri;
- succesiune de detalii.
Montajul realizat pe baza relatiilor de timp,
Simultaneitat.ea actiunii: L
- a unor scene intregi. Montaj succesiv !?i intercalat. In cazul
celui intercalat, corespunde faptului di "in timp ce la x se intimpHi
cutare lucru, la y se petrece altceva); I '
- detalii ale unui punet de vedere la un moment dat (adica de-
taliile aceluia!?i loc, perindindu-se unul dupa altul in acela!?i moment.
Corespunde montajului analitic. Inaplicabil din punet de vedere prac-
tic).
Inainte $i dUpi'i:
- scene intregi, care se succed in timp (de asemenea scene care
au avut loc - amintire - sau VOl' avea previziune);
- suecesiune intreagii a unei scene (in!?wuirea unor detalii in
ordinea timpului, de-a lungul unei actiuni intregi. De exemplu, ci-
neva apueii un revolver - 0 femeie fuge).
46
lndiferenta fata de timp:
..+ actiuni intregi care nu depind reciproc de timp ci numai de
tiJ1ut (de exemplu, la Eisenstein, focurile de arma trase asupra
citorilor, montate impreuna eu taierea vitelor in abator. Inainte?
Dupi? Indiferent);
- filmari izolate, Hidi relatii de timp intre ele (caz rar la fil-
Ie narative) ;
I- incorporarea filmarilor izalate intr-o actiune (de exemplu
jul lui Pudovkin din seeventa "Bucuria prizonierului", in care
aml1'ltat ea a doua zi va fi libel'. Au fost aratate numai joeul mH-
lOr pnimplanul jumatatii inferioare a fetei, inclusiv gura. Apoi
1'i eu eu1'gerea navalniea a unui torent de primavara, joe de raze
soare, pasari intr-o ograda eopil eare suride. Relatia e numai de
tinut).
Montajul realizat pe baza relapilor de spatiu
Mediu identic (dar timp deosebit):
- scene intregi (ea de exemplu un personaj care se intoarce
pAl 20 ani in loe);
- in scena (timp eomprimat). Timpul treee fara nici
o intre1'upere, se vede eeea ce se inUmpla dupa aeeea, in loc.
e zabil.
Schimbare de loe:
'7t" scene intregi (succesiune sau intercalare de scene care se
ec in diferite loeuri);
in seena (dife1'ite fragmente ale seenei respective, in-
ferent de spatiu).
Montaj realizat pe baza relatiiIor de continut
Analogie de formli:
- a formei obiectului (de exemplu in filmele lui Pudovkin, pin-
ul rotunjor al unui student, urmat de 0 forma asemanatoare, coama
Uf deal);
- a formei (oseilatiile unui pendul, urmate de oseila-
Qcului unui cintar).
Analogie de sens al continutuiui:
- elemente izolate (ca de exemplu, in filmul "Mama", seeventa
u1'la prizonierului". Sueeesiunea planurilor prizonier - piriu -
- copil ee ride, demonstreaza aeest gen de montaj);
- scene ,intregi (exmJ?lu Eisenstein: muncitorii sint
este rapus In abator).
I
Contrast de forma:
-- de forma obiectelor (ca exemplu un plan eu un om gras, apoi
'4IIII",un'ul slab);
- forma (dupa 0 foarte rapida, 0 mi!?care
foarte lenta).
47
Contrast al sensuZui continutuZui:
- obiecte izolate (un fHimind, 0 vitrina plina de bunata-
ti);
- scene intregi (scene din casa unui bogat unele din casa
unui sarac).
Combinari de analogie # contrast:
- analogie de forme !ii contrast de continut (in filmele lui Ti-
cadre cu lanWl la picioarele condamnatului !ii picioarele ba-
lerinei, sau bogatul in jiltul sau iar condamnatul pe scaunul electric);
- analogie de continut !ii contrast de forme (in filmul lui Buster
Keaton ,jMingea nr. 13", protagonistul vede pe ecran 0 pereche,
care se saruta, iar in cabina de proiectie el insu!?i i!1i iu-
bita).
Dupa Arnheim, alaturarea cadrelor prin montaj nu trebuie sa
aiba numai un efect simplu de actiune ci unul muIt mai semnificativ.
De altfel in aceasUi clasificare'se ignora 0 serie de elemente, ca de
exemplu cadrajul, aparatului, sunetul dt de relatiile posi-
bile in interiorul unui fragment de montaj.
eu toate acestea, este singura clasificare care tine cont de in-
tregul proces tehnic efectuat la masa de montaj, rare ajuUi In stabi-
Urea co.mpozitiei filmului.ir- de montaj. ... .
Dm enumerarea chfentelor claslflcan facute de teorehClCBl
artei cinematografice, s-a vazut ca tipurile de montaj ce pot exista
sint destul de numeroase. In practica, sint ins8. mai des folosite doar
citeva, de aceea, in cele ce urmeaza, se va insista mai ales asupra a-
celora care ajuta la aprofundarea ideii de baza a filmuIui, prin tre-
cerea de la scenariul literal', respectiv decupaj, Ia naratiunea cinema-
tografidi.
MONTAJUL CREATOR DE IDEI
Acest gen de montaj a fost folosit de Dziga Vertov, care
propus sa filmeze realitatea pe viu, operatiunea uIterioara filmarii
constind In ordonarea materiaielor alese si asamblarea lor astfel in-
cit sa reiasa 0 idee noua, izvorlta din m'ai muIte fapte obiective !ii
independente.
Practic este aproape imposibil sa construim un film "a poste-
riori", deoarece nu toate planurile filmate in acest fel pot conduce
Ia obtinerea unei idei. Exceptie face jurnalul de actualitati, unde 0
mare cantitate de materiale filmate pot fi supuse unei selectii. Apoi,
functie de existenta acestor materiaIe, putem exprima diferite idei,
care apar numai datorita raporturilor intre anumite planuri.
Acest tip de montaj trebuie sa comunice spectatorului, prin
juxtapunerea unor planuri, un sentiment sau 0 idee Montajul
sa exprime prin el ideea. De!ii, aparent, acest gen
de montaj distruge continuitatea, simplificind trecerile de la un plan
la aItuI, el produce in gindirea spectatorului ruptura, care, in urma
confruntarii planurilor, duce Ia aparitia ideii pe care realizatorul do-
sa transmita.
48
In timp, "montajulde idei" trebuie sa creeze unele re-
latii intre evenlmente, oblecte sau personaje, relatii ce pot fi definite
prin:
- relatii de timp;
- relatii de localizare;
- relatii de cauzalitate;
- relatii de consecinta;
- relaW de paralelism;
Relatiile de timp constau in a arata evenimente petrecute sau
care se VOl' petrece, alaturate actiunilor din prezent.
Timpul poate fi:
trecut, in care un personaj 0 intimplare des-
in urma cu zile, luni, ani. Trecerea dintre imaginile ce re-
prezint! prezentul trecutul se poate face cu ajutorul inlantuiri.i,
legat! de un obiect sau gest care se repeta in ambele evenimente sau
chiar prin trecere directa, datorita taieturii de montaj;
- prezent, ce reprezinta doua actiuni ce se petrec in acela=?i
timp. Exemplul eel mai clasic este cel din filmul "Intoleran1a" al
lui Griffith, in care condamnatul la moarte executarea sen-
tintei, in timp ce sotia sa Ii aduce gratierea;
- vlitor, unde actiunii din prezent i se alatura un eveniment
se va petrece peste un timp oarecare. Astfel, in filmul "Miracol
la Milano", Toto intra la un orfelinat prin inUintuire, apare ima-
gines lui cind iese din orfelinat dupa trei ani.
Relatiile de localizare constau in .stabilirea cu precizie a locului
unde se intimpla un eveniment. De asemenea, prin folosirea unoI'
planuri ce arata detaliile unui monument, ale unei cladiri, cetati etc.,
se poate localiza spatiul in care se 0 actiune. Un exemplu
se poate da din filmul "Vlad (regia Doru Nastase) in care 0
serle de planuri, din ce in ce mai apropiate, ne dezvaluie castelul
voievodului roman.
Relatiile de cauzalitate sint cele care ne arata motivele ce deter-
mini aparitia unui eveniment; de exemplu, in filmul
Potemkin", cadrele in care vedem cum medicul vasului este aruncat in
sint urmate de un plan unde larve de pe
bu'cip de carne.
Relatiile de consecinfO. sint cele in care unele cadre ne arata un
eveniment, iar imaginile urmatoare, efectul obtinut. Vom da un exem-
plu tot din filmul Potemkin" in care sint ariHate tunu-
rile de pe vas ce trag 0 serie de salve, iar in planurile ce urmeaza se
vede palatul guvernatorului din Odesa, bombardat in Widiri.
Relatiile de paralelism definesc, de fapt, "montajul de idei" pro-
p1'iu-zis, la care, clJm s-a mai spus, juxtapunerea a dou! planuri
creeaza in mintea spectatorului 0 idee ce nu exista in cele doua pla-
1'i luate separat.
Paralelismul poate fi bazat pe:
- analogie, . adica compararea a doua imagini complet diferite'
de exemplu, in filmul "Greva", prima imagine Ii prezintii pe muncitoril
, - Montajul de 1i1m
49
impulicati, dupa care apare cea de-a doua imagine, unde se vad anima-
lele macelarite; I
- contrastul a doua imagini, cum putem urmari in filmul "Zuy-
derzee", realizat de regizorul Joris Ivens, in care se vede imaginea
unoI' sad de griu aruncati in mare, alaturata de imaginea unui copil
infometat.
MONTAJUL NARATIV
Dupa cum arata numele, acest tip de montaj are rolul sa po-
vesteasca 0 actiune, sa prezinte 0 suita de evenimente intr-o anumita
ordine. El se bazeaza pe raporturile dintre secvente (de la secventa
la secventa) !ii ne determina sa consideram filmul ca un intreg.
Montajul narativ poate fi redus la un minim strict necesar de
cadre. In filmul "Coarda", al regizorului Hitchcock, montajul este
astfel simplificat incit in fiecare bobina nu exista decit un singur
plan.
Amintim ca un film obilinuit contine intre 500 700 planuri
ca 'in acest caz montajul narativ i!ii poate demonstra calitatile. Daca
montajul este lent sau rapid, atunci este yorba de un montaj expresiv,
pentru ca ritmul lui joaea un rol psihologic. De fapt acest tip de mon-
t,aj este cel mai folosit in productia defilme.
Montajul narativ poate fi de patru feluri in functie de ordinea
secventelor inraport cu logica succesiunii evenimentelor:
- Montajul liniar, in care actiunea este unica, avind secventele
montate in-ordinea cronologica a intimplarilor. Este cel mai simplu mod
de a monta filmul. Se pare ea sint rare filmele in care sa nu existe 0
intrepatrunderecitdemicaa douaactiuniparalele.
Aparatul de luat vederi se deplaseaza dintr-un loc in altul in
functie de necesitatile actiunii, respectindu-se in montaj continuitatea
evenimentelor. Un exemplu de montaj liniar il constituie filmul is-
toric "Vlad care viata domnitorului roman in mod
cronologic, conform evenimentelor petrecute in acea perioada.
- Montaj narativ inversat, in care este rasturnata ordinea crono-
logidi, in folosul unei tcmporalitati subiective, eminamente dramatice,
sarind libel' din prezent in trecut, pentru a reveni in prezent. Poate fi
yorba de 0 singura intoarcere in trecut, care ocupa tot filmul (exemplu
N-a dansat,decit 0 vara"(Matson), "Ro!iu negru" (Autant Lara)
sau 0 serie de intoarceri in trecut ce corespund tot atitor amintiri
sau chiar 0 imbinare a trecutului cu prezentul. Exemplul unui film
cu numeroase intoarceri in trecut il constituie filmul "Ringul", in regia
lui. Sergiu Nicolaesru.
La inceputul filmului mut, intoarcerea in trecut era greoi rea-
lizata prin gesturile mimate ale personajului cu ajutorul unei ma:'lti
rotunde (iris) care se redeschidea pe episodul povestit. In momentul
de fata, intoarcerea in trecut nu este decit sugerata, aparatul de
luat vederi plecind de pe un obiect, un portret sau un peisaj, fixin-
du-se citeva secunde pe acest element de tranzitie. Cu sau fara aju-
torul unei inlantuiri, yom vedea obiectul filmat situat in alt con-
50
text (eel al timpului trecut). Aceasta trecere se poate efectua pe ma-
sura ce 0 voce din off incepe a povesti. Vocea poate fi inlocuita cu 0
fraza muzicala. Astfel, spectatorul va simti eel aluneca in trecut cu 0
mai mare u!?urinta.
Amintim capodopera lui Orson Welles "Cetateanul Kane", in
care totul a fost obtinut gratie procedeelor conjugate ale montajului de
gen reportaj, ale intoarcerii in trecut !ji ale perturbarii eronologiei.
eireva cuvinte despre acest film: Charles Foster Kane, marele magnat
a1 presei americane a decedat in magnificul sau castel Xanadou. Acest
om a fost de fapt un solitar, putin cunoscut de anturajul sau fji ni-
meni nU-fji putea explica semnificatia ultimului sau cuvint "Rosebud".
Pentru a eludda acest mister, un reporter va interoga succesiv
pe toti cei careI-au cunoscut bine pe Kane.
Naratiunea filmului cuprinde patruparti !ji anume:
- Partea inUi: Castelul Xanadou. Moartea lui Kane.
- Partea a doua: imagini din viata oficiala a lui Kane, montate
in stilul jurnalului de actualitati.
- Partea a treia: Ancheta reporterului pe Unga cei apropiati.
- Partea a patra: Comoara lui Kane, sania Rosebud, grilajul
castelului;
Vom insista asupra modului in care a fost realizata partea a
treia, care reprezinta un montaj narativ alternat.
Reporterul ancheteaza patru dintre personajele care sint cele
mai aproplate lui Kane anume:
- a doua sotie, care in prezent a decazut fji lucreaza intr-un bar
de noapte;
- Theacher, mentorullui Kane;
- factotum-ul sau, Bernstein, directorul ziarului condus de
Kane;
- prietenul sau Lelande.
Deeupajul acestei parti a filmului se prezinta in felul urmator:
- in barul de noapte, discutia cu dna. Kane;
- in biblioteca castelului, unde ziaristul cite!?te memoriile lui

- la blitrinul Bernstein, cu care discuta despre prima sotie;
- la prietenul sau Lelande, cu care va discuta despre prima di-
satorie a luiKane;
- din nou la Lel,ande, unde va comenta despre cariera lui Kane,
divortulfji recasiitorirea;
. - in localul de noapte, care va aminti despre cariera tristii a
cintaretei ce a devenit a doua dna. Kane;
- in castelul Xanadou, eu majordomul.
Povestirea cinematografica nu respecta mel progresia rationalii,
mCI eronologia. Sint mid fragmente de viata, prezentate intr-o ordine
aparent ineoerenta, fara nici un raport intre ele, dar sint alese cu
minutios juxtapuse. Unica linie condueiitoare este eea care
n inconjoara pe Kane. Noi descoperim personalitatea lui Kane din pre-
51
zentarea sumara a scenelor de marturisirile intime ale
martorilor.
Trebuie sa adaugam ca aceasta fragmentare a povestirii a permis
lui Orson Welles sa prezinte aceea!ji scena din doua unghiuri diferite.
Astfel, inceputul carierei de opera a d-nei Kane, cuprinzind ultimele
pregatiri ale inceperii spectacolului, ridicarea cortinei, intrarea
'})'Ull'C\:U\ n-e al lUI Lelande, apo'i a.'in punctul de
edere al eroinei}
- Montaj narativ alternat, bazat pe paralelism'ul a doua sau mai
multe juxtapuse, care se reintilnesc la finalul filmu1ui. In acest
gen de montaj se pastreaza contemporaneitatea stricta, totul se intim-
pIa in timp. De exemplu, in filmul al lui Grif-
fith, montajul il arata altemativ pe eroul dus spre locul de exeeupe
!1i pe care aduce serisoarea salvatoare. Cele doua actiuni se eon-
topese, cind eroul este smuls unei morti nedrepte.
combinata cu un montaj acce1erat, poate exprima, in
mod remareabil, un fel de umanism, de contopire dramatica a doua
personaje, in interiOJ;rul goane inevitabile a evenimentelor.
- Montaj narativ parOlel, care spre deosebire de montajul alter-
nat, se caracterizeaza prin de timp, deoarece consta'in
apropierea evenimentelor ce pot fi foarte indepartate in timp a carol'
simultaneitate stricta nu este absolut neeesara pentru ea juxtapunerea
sa fie demonstrativa. in acest tip de montaj, sint intercalate
prin fragmente, eu scopul de a face sa izvorasca, din'confrun-
tarea lor, 0 Simultaneitatea 'nu mai este deloc
necesara, de aceea constituie un tip de montaj foarte subtil expresiv.
Exemplul eel mai bun este tot din lui Grif-
fith, unde, cum s-a mai aratat, cele patru in pa-
rare1, due 1a eoncluzia ea este propne tuturor timpunlor
In filmul Sfirsitul Sankt-Petersburgfului", masacrul primului raz-
boi mondial mantat in paralel eu Bursa, eople!lWi de activitatea
juditorilor.
In filmul romfmese din adineuri", regia Malvina Ur-
sint montate in paralel doua simultane anlume cadre
ee reprezinta interioru1 fastuos, eu petreeerile de rigoare ale
ce lucreaza mina in mina eu nempi, celula inchisorii unde, se afla
tini'utu1 luptator pentru libertate, care ajunge pina 1a sacrificiul supremo
MONTAJUL RITMIC
. . Montaju1 ritmic 1ungimea planurilor, determinata de gra-
dul de interes psihologic pe care n stirnes.te lor.
Problema duratei p1anurilor are foarte mare in mo-
mentul montajului, pentru eii de aceasta depinde impresia finala a
spectatorului. Este necesar sa existe 0 corelare intre ritm a
imaginii) in imagine, ca de exemplu 1a redarea cursei
rapidea unui tren.
Este clar ca plecind de 1a ceea ce realizatorii doresc sa redea in
52
Imagini, lungimea cadrului se fixeaza in functie de ceea ce trebuie
aratat sausugerat.
Astfel, in cazul planurilor lungi, avem un ritm lent, ce da im-
presia de lincezeala sau de plictiseala.
Planurile scurte sau foarte scurte (flash-uri) vor da actiunii un
.ritm rapid, nervos, dinamic, cu efecte de minie, de viteza, de activitate
neobosita etc.
Daca planurile sint din ce in ce mai scurte, avem un ritm acce-
lerat, care produce 0 impresie de tensiune crescinda, de apropiere de
punctul dramatic, chiar de nellni;;te, in timp ee planurile din ce in
ce mal lungi aduc 0 revenire la calm, 0 relaxare treptata dupa criza.
In sfir;;it, 0 suita de planuri scurte sau lungi, intr-o ordine oarecare, da
un ritmfara 0 tonalitatespeciaHL ,
o schimbare brusca de ritm poate crea puternice efecte de sur-
priza; de exemplu, in filmul "Drumul vietii" (regia Ekk), dupa 0 serie
de raff-uripanoramice ce exprima ameteala dansatorilor, urmeaza brusc
grosplanul unui revolver pe care unul din baieti il indreaptii spre con-
trarevolutionar. '
In afara aspectului sau metric, ritmul are componente plastice. In
primul rind cadrajul, care este legat de lungimea planului ;;i care joadi
un rol important. 0 suita de grosplanuri creeaza 0 tensiune dramatidi,
in timp ce planurile generale dau 0 stare de calm.
MONTAJULINTELECTUAL
Acest tip de montaj se apropie de eel folosit de Dziga Vertov, in
'sensul ca actioneaza in exprimarea prin raportul imaginilor, mai mult
dedt printr-o continuitate simpUi, aditionala. Dad faptele apartin
unei realitati tdiite, intimplarile raportate iure ele sint totdeauna va-
zute in mod subiectiv.
Einsenstein a regizat la Teatrul Poporului piesa
dupa Jack London. Inspirindu-se dupa teatrul japonez, a avut ideea
unei puneri in scena active, care rupea cu traditia. Astfel, el a montat
in mijloeul teatrului un ring de box, pentru a introduce spectatorul
in actiune, cu toata gama de emotii declan;;ate de un veritabil meci
de acest gen. Ideea era originala, intrucit in spectacol apareau doua
centre de atentie reprezentative:
- scena, unde se putea urmari actiunea dramatica, in sensul
psihologic al cuvintului;
- ringul, unde se putea meciul, care actiona la rindul
lui asupra scenei dramtice.
Aceasta reprezenta 0 maniera de montaj, cad fiecare dintre cele
doua actiuni nu-!}i capata semnificatia decit in functie de cealalta, ten-
siunea astfel creata provocind de fapt veritabila punere in scena a dra-
meL
Aceasta forma relationaUi, Eisenstein a numit-o "montaj de a-
tractie". De exemplu, meciul de box cu mi;;carile lui caracteristice, con-
stituie 0 actiune secundara, care putea sa exprime anumite idei, in
conexiune cu scenele prindpale. Considerate remarcabile, prin nouta-
53
t:a. surprinzatoare, aceste c&utari nu puteau ajunge dedt. la iinpas
caCl teatrul nu putea sa ofere lui Eisenstein mari posibilitati de reaU-
zare. Trebuia cautat un alt mijloc de expresie acesta nu era decit
filmul. ;
Atractia nu are nimic comun Cli cQmicul din teatru, trucurile sau
acrobatiile. Atractia lui Eisenstein se bazeaza pe reactia spectatorilor. El
propune 0 noua forma: montajul libel' de atractii. arbitral' alese, inde-
pendente de actiunea propriu:-zisa, selectionate in functie de sen-
suI acestei actiuni, acest tot concurind la stabili'rea unui efect tematic
final: iata "montajul de atractie".
In anul 1924, aceasta noutate a montajului era uimitoare. Specta-
torul, subjugat de intensitatea actiunii, uita de motivatia dramatica nu
sesiza decit ratiunea dialectidi.
In filmul Octombrie", Eisenstein a inceput sa schiteze ceea ce
mai tirziu va numi "montajul intetectual sau cinedialectic". In secven-
ta atacului palatului de iama discursurile men!?evicilor' sint intrerupte
de planuri cu miini ce cinta la harpa. Ideea este pur literara !?i arata
tonul alura pUngareata a vorbitorilor.
Pudovkin, in filmul Sankt-Petersburg", intr-o see-
venta ne arata un dind ordine telefonic; intercaleaza apoi
imaginea statuii lui Petru cel Mare, dominator, eu gesturi autoritare.
Pentru Eisensteip, montajul nu constituie in esenta un factpr
particular de a produce efecte, ci 0 maniera de a se exprima, de a
comunica ideile, de a determina un gind prin a doua imagini, de a
in eon!?tiinta spectatorului 0 serie de idei care creeaza 0 stare
afectiva. Datorita acestor sentimente provocate, el produce
rului 0 stare de spirit !'ji 0 participare la ceea ce a urmarit sa-i eo-
munice.
In filmul Potemkin" in filmele urmatoare, <Eisen-
stein introduce ceea ce numim noi "montajul reflex", folosind simboluri
determinate de continutul imaginii. Acesta este un montaj constituit
din fapte semnificative, mentinute cuprinse in limitele
logice ale actiunii, care se insereaza la un moment prec;is intr-un eve-
niment oarecare, fie pentru a se opune acestui eveniment, fie pentru a
determina 0 reactie particulara, sau pentru a reaminti, printr-o asociatie
reflexa, un eveniment asemanator cuprins in-tr-o fraza precedenta ce
actiona in spectatorului.
3. FUNCTIILE CREATOARE ALE MONTAJULUI
De-a lungul istoriei cinematografuhii, studiind principalele capo-
dopere ale unoI' renumiti realizatori. s-a vazut di montajul constituie
elementul cel mai specific al limbajului filmic, deoarece el determina
ordinea planmilor de actiune in timpul !'ji spatiul virtual al filmului.
54
Cind vorbim de dramaturgie, trebuie sa intelegem ca este necesar
sa cream in mintea spectato,rului capacitatea de participare emotionaHi,
alaturi de eroii l1i imprejurarile in care acel1tia actioneaza in cadrul
filmului.
Prin forta sa, montajul are posibilitatea de a.exprlma un senti-
ment l1i 0 idee, devenind uneori din mijloc un scop. EI tinde sa pro-
duca intreruperi in mintea spectatorului, prin sectionarea filmului in
planuri l1i secvente, obligindu-l astfel Sa u:rtnareasca actiunea prin con-
fruntarea planurilorl1i scotindinreliefideealansatade creator.
Un film il1i indeplinel1te functia estetica atunci cind se exprima
prin prin actiune, printr-o logica continua, prin organizarea ar-
monioasaa proportiilorl1i printr-ocompozitieplasticagraitoare.
Aceasta alternare trebuie sa foloseasca ritmului l1i claritatii poves-
tirii, in virtutea unei legi de progresie dinamica, fiecare plan continind
evenimente noi in actiune, ce vor amplifica curiozitatea spectatorului.
Pentru a defini rolul dramatic al montajului, trebuie scos in evi-
denta sensul creator al acestuia. Functiile creatoare ale montajului pot
fi astfel definite:
- creaTea mil1carii;
- -crearea ritmului;
- crearea ideii.
Crearea
Monteurul este in primul rind creatorul ideii de sau a
"iluziei Fiecare dintre imaginile unui film prezinta un aspect
static al lumii inconjuratoare. De fapt, acesta este rolul primordial al
cinematografului, de a crea Huzia mil1carii, realizind in mintea specta-
torului mi!;icarea, a!;ia cum se intimpla in viata de toate zilele.
Se cunoal1te principiul desenului animat: prin alaturarea unor
desene statice, executate pe celuloid l1i filmate, proiectate pe ecran, se
creeaza iluziamil1carii personajelor.
S-ar parea ca montajul, prin alaturarea unor cadre diferite, ar
farimita continuitatea ar distruge ideea mil1carii, ceea ce nu este ade-
varat. In literatura de specialitate, se da ca exemplu secventa din filmul
Potemkin", in care este aratata bombardarea teatrului
din Odesa. In primul cadru este aratata salva de artilerie trasa de pe
vas. Urmeaza trei cadre succesive, un leu sculptat ce doarme, unul cu
ochii deschW, apoi un leu ridicat pe labele dinapoi. Secventa se incheie
cu 0 explozie ce distruge fatada teatrului. Alaturind prin montaj cadrele
de mai sus, Eisenstein a creat Huzia unei leul ce doarme se
rididi l1i rage, explozia finala completind iluzia. S-a creat astfel iluzia
mi!;icarii, 0 carenua existatinrealitate, decit peecran.
In primul capitol s-a aratat experienta lui Melies din Piata Operel
din Paris" unde in timpul unei lfilmari s-a defectat aparatul de luat
vede,ri, luind trucajul cunoscut cu denumirea de "stop aparat".
Folosind acest procedeu, s-au realizat foarte muIte filme. De exemplu,
filmarea unui glonte in piept sau a unei sageti ce strapunge corpul ome-
05
nesc. Toate sint realizate cu ajutorul montajului, rana fiind amplasata
intimpulopririiaparatului defilmat:
Ded aceasta functie, de creare a impresiei de este de 0
importanta capitala in estetica filmului, fara de nu ar putea exista
arta dnematografica.
Crearea ritmului
Aceastci functie apare din succesiunea planurilor, potrivit rapor-
tului dintre lungimea continutul lor.
Lungimea planurilor dci spectatorului impresia de durata. Aceasta
este determinata nu numai de lungimea efectiva a planului, de
continutuldramatic. .
Leon Moussinac, in anul 1925, caracte(riza astfel ritmul: "combi-
natiile ritmice care VOl' rezulta' din alegerea ordonarea imaginilor VOl'
provoca spectatorului 0 emotie care emotia determinata de
subiectul filmului. Opera cinematografidi trage din ritm ordinea
proportia, fara de care n-at putea prezenta caracterele unei opere de
arta".
Despre ritm insa, se va vorbi in mod specialincapitolul respectiv.
Crearea ideii
Montajul de idei consta in juxtapunerea diverselor planuri fil-
mate, care sugereaza astfel unsens nou.
Pudovkin, unul dintre promotorii acestui gen, scrle in cartea sa
cinematografului": "Sa fotografiezi sub un singur unghi orlce
gest sau peisaj, cum le-ar putea inregistra un simplu observatoT,
inseamna sa cinematograful doar pentru crearea unei imagini
de ordin strict tehnic, pentru ca nu trebuie sa ne multumim cu obser-
varea pasiva a realitatii. Este necesar sa incerdim sa vedem multe alte
lucruri, care n-ar putea fi sesizate. de oricine. Trebuie nu numai sa pri-
ci sa examinezi, sa vezi, dar sa imaginezi, sa afli dar sa
intelegi. Din aceste motive, procedeele montajului sint de un ajutor
eficient in film... Montajul este deci nedespartit de idee, care anali-
zeaza, critica, gene['alizeaza. Prin urmare, montajul este'0
metoda noua, descoperita cultivata de cea de-a 7-a arta; pentru a
preciza a pune in evidenta toate legaturile, exterioare sau interioare,
care inrealitateadiferitelor evenimente".
Iar Eisenstein sustinea: "Atitudinea creatoare Cli pnvlre
la fenomenul ce trebuie reprezentat incepe, prin urmare, din mome;ntul
in care coexistenta independenta a fenomenelor este in
locul ei se instituie 0 corelatie cauzala a elementelor acesteia, impusa
de atitudinea cu privire la fenomen, atitudine dictata de universulmental
al autorului".
Ca sa ilustram aceasta functie a montajului, de creare a ideii, vom
da ca exemplu 0 secventa din filmul romimesc "Ciuleandra", in regia
lui Sergiu Nicolaescu. Dansul frenetic, pHn de forta, vigoare tinerete,
exprimind parca tumultul vieW, este puternic contrastat cu
156
greoi, apasatori I?i putem spune tragici ai taranilor cu picioarele
legate in lanturi dire tropiiie in noroi, anuntind apropierea revoltei
irripotriva inrobirii.
Comportamentul normal al omului in viata de toate zilele il obliga
sa priveasdi la un moment dat un obiect, apoi in momentul urmator
alt obiect, in functie de directia in care .ii este atrasa atentia. Pentru
aceasta e suficienta uneori simpla mil?care a ochilor, alteori a capului
care trebuie ridicat, inclinat sau rasucit. Citeodata simtim nevoia
carii intregului corp sau a deplasarii intr-un anumit punct pentru a
putea privi in voie un eveniment sau un obiect.
La teatru, unde privim de ladistanta scena, care de .rapt este 0
incapere careia ii lipse!i'te un perete, actiunea se petrece pe 0 suprafata
foarte limitata.. De aceea, noi urmarim totul, fara a fi nevoie de a deplasa
capul intr-o parte sau alta. Este 0 viziune artificiala in raport cu ceea
ce se intimpla in viata, pe strada sau in alta parte.
Daca traim inti-o camera, este imposibil sa 0 vedem dintr-o data,
in intregime. Trebuie sa privim spre dreapta, spre stinga, spre tavan
!i'i apoi spre podea. De fiecare data vedem un fragment din camera. Ima-
ginea ei completa nu se formeaza decit in memorie, prin suprapunerea
diverselor fragmente pe care Ie-am privit pe rind.
Sa vedem cum literatura poate reda 0 anumita actiune. Astfel, G.
Calinescu, in romanul "Bietul Ioanide", cap. II, scrie la un moment
dat . .. "Ioanide merse la comutatdr !i'i inchise lumina, apoi deschise
fereastra. Fereastra odaii lui raspundea pe latura stinga a curtii !i'i se
. deschidea asupra imprejmuirii de zid a casei vecine. FUnd insa aproape
de strada, puteai. vedea, aplecat asupra ei, !i'i grilajul din fata, iar dina-
untru - pe lini!i'te - trecatorilor erau audibili. Stingind lumina,
Ioanide constata ca 0 pata mare, alba, sectionind intunericul pe zidul
din apropiere s-ar fi banuit a proveni de la becul din odaia lui,
DlJ djs:pare, jndiciu al unei surse straine. Apoi pata alba fu inghitita dE>
bezna. iar Ioanide, care avea urechea foarte fina, simti zgiltiitura reti-
a ferestrei de sus, ce se deschidea. Acolo dormea Pica. Aruncind
Q ochire inspre strada, distinse 0 umbra barbateasca aplecata cu miinile
asupra grilajului in ...".
Principala justificare psihologica a montajului, ca metoda de re-
prezentare a lumii fizice din jurul nostru, consta in faptul ca el repro-
duce acest proces mintal, prin care 1) imagine vizuala succede alteia
pe masura ce atentia noastra este atrasa catre un punet sau altul
med!u! incovnjurator. Cinematograful, reproducind ne da 0
replIca reala :a ceea ce vedem, iar montajul reproduce felul in care
vedem acel lucru, in mod normal.
57
--
dlim 0 C&l'te. prlvlrn l\OlIsttA se pUmbl d. la un C\Ivlnt ..
allUL da Ia un rtnd La aaul. In mod pmtW\ftlL Rllmul mltetrll odillor
nu e.te lnlOl.deaun. acel..L. DacA ..lmI. m1prea Ill! efllCtul"u
mal Incet.
In t.....-Iuldin .......ul .Blelul 100001de' OIl _ antA0 urmlrI...
ImtA a privlrtl lui Joanlde prinodai... apol Ia ceuce I!I ,.. pe f_
IrIo: zldul allRI vaiM" rPta.Jul clin tl1A. Apol pI!\el .u.pe
zld.datade luml ....pri.....deIa.........Plc6I.
fro _Il'U, fa Illm .. ft rnllutA printMlD _1.aj
Islt,. cu caliri! lunat. 11_tm;dDd loA ......lM piecran un limp IDIIi
lndI'I.....atIJIaIn" de.n IDloc:uIt oM \II'1DIl1oOl'\ll
Dadi Ibll' ..tor ... Mb1.a 1a 0 ...din_1m.
I'I'lk1Ulor -.II! __""" mull, ..I prim...Ia WI obii'd
Ia .hul nr ...,.sdww. fro _ caz, _1.a)o1 va ft alert, fo1odndu-R
o-wdeNdnl1alIU.fa ---'uneI'IlpldA
In candIull!. trI!bule at tt\I! ..apUa ...po-ul car-.
pundtor oon\lnululul d.1al:\'en\l!l. Un _1.a1 rapld aplIeat
wow _ Ilnl,U... va ..... in. crrincI 0 D"'"
fA 0 NC\'ftIIA de WI _tlIj In
NIlcontQr._ VII cIowwnI II!nLA".....-lE. f.ArA
BlM!nte.... M.'l:W1,"u'M _tatuM 011.1 .....tlckntA J*I\nl
..IlpeCtatoru.!. [a II'I!bulI! sA n. delC,m1A1ta to ,ped.1 de t'Ul-
,'nutul emoI,lonal al ...........\ft Aoeil IIKni ...&&alIIoHt lnst po1n deal-
pIt,.,1 m..utul. no..II Ihlolo'DA aUt pc dl.. pi! ........leur tn .-..
lilA..... filmulul
o lIft'VI'nIA l.-..bull! til' <:oiIlltllUltA din ndrl! n ...at...
fime,I fluid. .,Ifel .,.8pl'Ctatonii " nu nld 0 OlplU'" ..... IIp.;11
de .,..,Unultat.l.
DIld 0 mJprese <-'OiItlnuA In cadrol urmAtor. v. fl neplkul dacI
apa1'l' 0 repetanl a ,,1.1 un..II allll.
SA luAm uernplulUllul decup.aJ cecuprlndeh'I!l cadrl!:
- P.M. Un mundtor montNzI culltul unul alrun,. apol plcsa ce
tl"Cbu1. prl!lucratll. dupA Clll'l!! m.tln'.
- P.O. CuUtul ",,,,In.U diretale p1eoa de prelucno....
P.M. Mund\Onll.Ia I,","lnar-ea operallet .-taplftll din Itru.nl
tt 1_din Oldl'\l.
film,..... prlmul .. at tnel.lI'a cadro ..vor fil.... 0 dati. ao loin
.m.ur*ro. l'OIIUnull. Apal ..va ftIma cletallul CIl CU1Jtul de stNilI
.. p6ML In Ilmpul de _taJ. delallul v. n Inll'rClllat ...
mijlocul planulul mlJloou Dad; rnontajul _ roreet, Cl!1e Irel twirl!
__.,...pe acran c. Ira! lnla&I'" ..unul rr.,ment t'Ul-
tlnuu tt tn eNcontQr. 'VII \iii Mh _Idad de
IIUmpIu tilOld""dedetallu. InlimpCllI lII.I41na ItLdoId lnatnle
...II _til.__ de a PI"'!""",na. -_ftd_
lor..- .....(Ie PI! privifta. n" pe IfJMtirM pe.",... tl a spad.-
Din pu.ct ..uda.P"bnIciIllc tnsl, daeI c.:In> apue
WI pI"i'lOiIIIJ. ","""torYlI ttebul '""""""noli:
..
- ce vede e] efectiv in acel moment:
_ ee ginde!?te sau ce apare din imaginatia sau memorIa lUI,
sint redate, in filmul Potemkin", eadrele care ne cum
aratll spinzuratii ce atirna de vergile vasului au ca scop sa preves-
asea marinarii de soarta ce-i daca se VOl' rascula;
_ ce inceardi sa vada personajul, sau spre ce se indreapta el in
mintea lui. Exemplul cel mai simplu, cind personajul aude un sunet,
lar aparatul de luat vederi ii arata cauza acelui sunet;
- un obiect sau 0 fiinta, care nu se afla in cadru, deci in afara
privirii, a sau memoriei personajului, ea de exemplu 0 pri-
mejdie eare-l pinde!?te fa,ra sa
In primele doua cazuri, legatura dintre doua planuri este asigurata
de insu!?i personajul care vede efectiv ce se intimpla sau i!?i imagineaza
el.
In ultimele doua cazuri insa, legatura dintre cadre se efectueaza
prin intermediul spectato'dlor.
In primele doua eazuri, personajului este cea care ac-
poneaza, in timp ce in ultimele cazuri este yorba de
spectatorilor. Aceasta se explica prin faptul ca identificarea perceptiva
a spectatorului cu personajul constituie fenomenul fundamental din
cinematografie.
Din cele de mai sus rezulta ca factorul de legatum dintre planuri,
adiea acela care produce tensiunea psihologica, poate fi definit pdn
"dinamism mental". Dar notiunea eomplementara este cea de
data de toate racordurile bazate pe continuitatea interne a ima-
ginii. Apare astfel dinamismul vizual. De fapt, vizuala nu este
decit 0 forma exteriorizata materializata a tensiunii mentale.
Intr-un film, legatura dintre planuri este determinata fie de dina-
pUsmul mental: tensiunea psihologica, fie de dinamismul vizual:
carea. De aceea, monteurul, care realizeaza in mod practic toate aceste
racorduri, trebuie sa tina cont ca fiecare cadru sa fie:
- pregatit;
- dec1an!?at;
- gindit in vederea al1:iturarii cu ui'lnatorul cadru.
In aceasta operatie, trebuie sa fie introdus un element ce necesita:
- un raspuns (0 privire intrebatoare de exemplu);
- indeplinirea unei actiuni (schitarea unei sau a unui
gest). .
Aceasta reclama in mod obligatoriu ca elementul sa se petreaca
sau sa se deduca din cadrul urmator.
Dezvoltarea dramatica a filmului, realizata prin montaj" se supune
unei legi de tip dialectic:
- fiecare cadru trebuie sa contina un element care
raspuns in cadrul urmator;
- tensiunea psihologica (atentie sau intrebare) creata spectato-
rului trebuie sa fie satisfacuta prin planurile urmatoare.
Povestirea filmica apare deci ca 0 suita de planuri ce formeaza
sinteze partiale, care se inlantuie intr-o perpetua dialectica,
59
Notiunea de imagine in film contine citeva elep1ente esentiale:
cadrul, compozitia, lumina, culoarea, mi!?carea aparatului.
Intre ideea artistica a regizorului !?i cea concretizata de el pentru
~ i exprima gindurile, se afla permanent aparatul de luat vederi; care
poate deforma saurealizaintentiilerealizatorului.
In multe filme, aparatul i ~ i pastreaza impersonalitatea, raminind
un simplu inregistrator pe pelicula, adica este martor al 'unoI' ~ v e n i
mente de care famine strain, In cazul unoI' adevarate opere de arta
cinematografica, aparatul devine un mijloc de transmitere a unor senti-
mente sau ginduri. Operatorul de luat vederi, in acest caz, i ~ i trarismite
propria pulsatie inte:rioara, transformind aparatul intr-un mijloe, eu
ajutorul earuia i!?i exteriorizeaza sentimentele, emotiile. adicii' el nu va
fHma eeea ee a vazut, ci cuma vazutunevenimentoarecare.
Operatorul francez Christian Matras spunea: "Operat6rul"interpre-
teaza imaginile, decorul !?i pe',rsonajele, a!?a cum muziciariulinterpreteaza
.partitura". .
Imaginea cinematografica prezinta un mare avantaj fata de pic':'
tura, prin aeeea ea reda mi!?earea, apropiindu-se astfel de reaiitatea zil-
nieii a vietii. .,
Dad, de exemplu, intr-un eadru admirabil realizat din' punet de
vedere compozitional vedem deplasindu-se un personaj, acest lucru
devine centrul de atentie al intregii imagini. In acest caz, ,compozWa
fotografieii a cadrului treee pe un al doileaplan.
Unghiul de vedere al aparatului capata 0 mare importanta. Dez-
voltarea montajului a adus aparatul de luat vederi in mijlocul actiunii,
lasindu-l sa priveasca un detaliu sau altul, intr-o direetie sau alta, dupa
60
dorinta realizatorului. Distanta personajului de aparat determina carac-
t<:rul imaginii incadrate, de la planuri foarte indepartate, pina la unele
foarte apropiate. De asemenea, de 0 deosebita importanta este inaltimea
de la care filmam: de la nivelul privirii omene!?ti, mai sus sau mai jos.
Sa dam un exemplu din filmul Sankt-Petersburgului": cadrul
in care bancherul Lebedev sta la biroul sau, examinind trist cursu1
bursei. Decide ca este momentul sa .actioneze. Ordonind "cumparat
i
",
el se ridica, brusc, din fotoliu, dominind aparatul de filmat. In mi!?carea
sa, biroul, iar un functional' se apleaca grabit sa adune hirtiile
cazute de jos spre patron. Din acest punct de vedere, Lebedev
apare inaltat, dominator. Se trece apoi prin montaj la un cadru asema-
nator cu 0 statuie a tarului Petru cel Mare.
Regizorul alege, pentru fiecare cadru, in mod deliberat cu motive
bine intemeiate" acele unghiuri ce determina rolul 'pe care trebuie sa-l
detina cadrul respectiv in raport cu cele alaturi de care va fi plasat.
Trebuie sa \inem seama de faptul ca aparatului nu tre-
buie exagerata, deoarece se poate crea 0 impresie vizuala pe care, in
viata reala, nu 0 incerciim decit in imprejurari deosebite.
Daca rolul psihologic, dramatic sau vizual, pe care un cadru tre.,.
buie sa-l detina in raport cu celelalte, necesita ,,0/ anumita a
aparatului de luat vederi, atunci aceasta trebuie neaparat realizata.
$i lumina din cadru are 0 importanta majora in ceea ce
redarea unei dramaturgii care sa creeze 0 anumita atmosfera, eeruta
de decupaj.
Astfel, operatorul John Arnold da ca exemplu urmatoarea seeventa
dint'I'\-un film realizat de el:
"Sa analiziim 0 seena foarte simpla, 0 camera de dormit, in care
zace un eopil bolnav, in timp ce mama il vegheaza. Daca scena este
aratata in tonuri sumbre, cu umbre lungi amenintiitoare, avem ime-
diat sentimentul ca copilul este gray bolnav, poate chiar fara scapare.
Daca insa camera este luminata in tonuri mai deschise lumina soa-
relui prin ferestre, umplind incaperea cu sclipiri voioase,
putem presupune ca momentul de criza a trecut speram intr-o insa-
a copilului".
In eele 'Ce urmeaza, se VOl' face pe scurt unele referiri la imparti-
rea in planuri cinem'crtografice a filmu!lui, despre unghiurHe de filmare
aparatului de luat vederi, notiuni absolut necesare
,
pentru
a intelege mai bine sensu1 !?i semnificapa decupajului.
Planul cinematografic
Cinematograful pretinde 0 foarte buna a vietH, astfel
ea sa poata eli exactitate personajele reactiile acestora, in func-
tie de filmului'.
In via1a de toatezi:lelle, omu(l la un mament dat un lu-
cru, ,apoi imediat atentia lui este atrasa in ,alta parte. Pentru aceasta,
uneorl este suficienta mifjcarea ochilor, alteori 1Jrebu'ie sa capul
sau'intregul cortp.
61
Dadi patJrundem intr-o expozitie de tablouri, estJe imposibiJ sa ve-
dem in totul deodata. Trebuie sa prllVim iSpre stinga sau spre
dreapta. De becare data vedem un fragment din eXipOzitie. Imaginea ei
eompleta fiU se poate decit in memorie, prin suprapunerea diver-
selor fragmente, pe care le-ampritvit pe I"ind.
De aceea, prilIldpala jUIStifioare ps'ihdlogica a decupajwui prin im-
partirea in PJanuri, a montajului oOnlSta in faptul ca ele reprOOuc
procesul mintal desiCris mai sus, prin care 0 imagine suocede alteia, pe
masura ce atentia noastra este atrasa catre 0 directie sau alta din me-
diul incanjurator. Deoarece filmul recla ml'!?C8rea, el reproduce realita-
tea, iar eu ajutorul montajului se reda modallitatea prin care vedem in
mod norma:! inviata.
Impartirea in dirferite cadre ale filmului rnu distruge oontinuitatea
lui. Buprapunerea diferitelor cadre in memorie, creeaza ideea de conti-
nuitate, neformindu....se 0 sacadane de imagini, fara lIlici uninteles. Re-
gizorol va trebui sa gindeasca astfal succesiunea difedtelor cadre incH
spectatorul sa nu simta aoest luc-ru sa aiba senzatia unei actiuni con-
tinue. Impartirea in cadre a ereat noi posibilitati de expresii cirnemato-
grafiee.
Cadrol cinematografic este ,cea mai midi diviziune a actiunii fil-
mu!lui, reprezentind 0 sucoesiune de imagini cuprinse intre momentul
pomirii eel1811 opriJrii aparatJulul deluatvecleri.
Intr':"un film montat, ell este Umitat la oel'e doua succesive
die montaj.
Incadratura reprezinta zona din spatvuJ actiunii ouprinsa in imagi-
nea inregistrata pe opeUcula. Limitele ei sint determinate la locul de
statie al aparnJtuilui de f'illmait, carac1Jeristidle obiectivului !?i formatul
imaginii. Ea poate fi fixa sau varLabila, infunctie de aparatului.
B-a considerat neoesar sa se s,tabiJeasoa unelle man'mi ale scenei
fiJ.mate, mal ales la aparitia filmelor lui GrilfHth, pentro ca tehnidenii
sa poata diferentia scenele intre ele. B-a convenit ca acestea sa se fadi
tinind seama de marimea personajelor principale in cadru, intr-un plan
perpendicuIl.8irpe axa aparatului de filmare. De aid, denumkea de pla-
nur'i dnematografice, canstituiJte dintr-o serle de instantalnee vizind 0
actiune sau un acel'8!?i obiect sub unghi cu
Desigur ea avem .0 infinitate de posibiHtati ale sitJuariipersonaje-
lor in rBipoI't cu apafatul de fihnat l1i deci de a pIanurile cine-
matografiJoe. Pentru comoditate in exploataJre, planurile au fast
ti,te in urmAitoarele.ca'tegorii:
- Plan de ansamblu (P. AlliS.)
- Plan genercrl (P. G.)
- PJan intreg (P. I.)
- Planapropiatsau (P. A.)
- Plan mediu (P. M.)
- Primplan (P. P.)
- Grosplan (G. P.)
- Plan de1Ja1iu(P. D.)
62
a
b
e
/ ,

II'
\(
I
v
g
c
Fig. lILt. MlI.rimile diferitelor planuri cinematografice:
a - plan de ansamblu (P. An!.); b - plan general (P.G.); c - plan tntreg (P.I.); cl - pIa
apropiat (P.A.); e - plan mediu (P.M.); f - pr.implan (P.P.); g - grosplan (G.pj: h-
detallu (D.).
In fig. IIL1 siut exemplifioate marimile acestor planuri.
In realitate, regiizorul, in timpul fiilmarii, nu lucreaza eu 0 pre-
CIZl'e matematicii in def1nirea planuri[or. Ele pot fi mai la.r>gi sau mai
inguste, creind intermediare ce1ior. mai sus, in
de desfa!lurarea dr<amaturgka a filmului,.
P1anullJ de arusamblu, P. Aus. (fig. IIL1, a), este eel care suprinde
un dmp foartte largo El se numai in exterior, ca de exemplu
in fHmul "Alexandru Nevsld", scena in care eavalerii teutoni apar pe
linia orizontu[ui.
Planul general, P. G. (fig. IIL1, ,b), este un plan mai apropiat dedt
primul, 'cu un dmp mai restl'lirrS, personajele aparind in cadru destu1
de departate. De obiiCei se fdlose!lte '1a localizari (un sat, 0 plaja etc.).
Acest plan nru are numai ,0 descriptiva ci l?i una psihologica.
Omul apare ca 0 silueta minuscu]a, ceea ce poate exprima singuratatea,
in lupta cu fatalitatea.
Plan intreg, P. I. (fig. III. 1, c), este 001 in per'Sonajele prin-
cipail'e se vad in intregime, din cap pina in rpicioare. El corespunde unei
concentrari mai dguroase a
Pl'anul apropiat sau amerilcan, P. A. (fig. III. 1, d), izoleaza perso-
najele plna :in 2Jona Efectul ce-l este eel de in-
troduoere in intimiJtatea vieW actorillor.
PlaIllUl mediu, P. M. (fig. IIL1, e) este eel care i:ncadreazii peroo-
najul de la mijllocul corpului. AstfeiL pUJtem sa patmndem mai adinc
in intimitatea pers,onajului, putind astfel aocentua tensiunea intema
provocata de mmulrui.
Prim planu1, P. P. (fig. III. 1, f),incadrea2!ii peI'lSOnajele la nivelul
umerilor.
Grosplanul, G.P. (fig. IILl, g) este eel in care este incadrata doar
fata personajului, de la barbie pina deasupra fruntii. In acest plan, se
manifesta eel mai bine interiorizarea unei interpretari actorice!lti. Apn-
ratul de luat vederi poate reda personajelor citind pe ele dra-
mele sau bucuriile cele mai intense.
cum am mai aratat, Griffith a fost acela care a !ltiut sa folo-
seasca grosplanul ca 0 fereastra deschisa a sufletului.
De altfel, sint filme care au fost realizate numai in grosplan, ca de
exemplu "Pasiunea Ioanei d Arc", realizat de Karl Dreyer.
Planul detaliu, P.D. (fig. III. 1, h), consUl in izolarea unui amanunt
din figura omeneasca, ca, de exemplu, in filmul "Cetateanul Kane", buza
lui Orson Welles.
In fig. IIL2 sint aditate, la t'rei pbiective cu distantele foeale cele
mai folosite (de 25 mm, 35 mm 50 mm), pentru fHinul de 35 mm, pla-
nurile cinematografice ee se obtin in de idistanta de filmare.
Pentru obiectiv, schimbind distanta dintre aparatul de filmat
personaj, se poate planul cinematografic dorit.
Denumim secventa totalitatea planurilorce sint filmate intr-un
anumit decor sau loc de filmare (de exemplu, secventa biblioteca, clasa,
curte etc.), oricare ar fi schimbarile de unghiuri sau de dmp.
64
I
,-
F!C. 111.2.0111......p1,.urll... ... ,.... 1.........._
,-,-11." ..111-.,
__10.... ' _ ..... _ -..:an _:"- ""_.,.- __"
-....,,",. -- .., _
cum romanul lie Imparle In plrIl, alphole ,I I*r....te, \(It lI4&
filmul lie ImPMte In MCven\e planurt, Cllre dcterml'" de fapl nrllh-
lura Ileneral.l a clnematotnnce.
Unplul de Illmare
Unahlul (Ie nlmare &1 aldnI pc,.l4: n d..nnH In de
electul pliholOllc pe o;:ft"e "'".1obIllli.. Mlfel, ..polll"
nl.ma wbledul re5pKt!v mal rna! de dtparw (ob4intnd rnA-
rllDN plIlnulul dnematcerafk), dar tI front.ll. din ..... de ...
"""dejot.
V.......tn.......hlurtlor de politi unaolrt ........_,,1 pe IInie
d.......wl'lll'f.:
- ...lul de MI wderl poat. ur..-.. dol +I II It Ideal .l
""1II GbWrValor nWriGr .qlunU. obiKti..... ua odll .1 InsutI
..
spectatorului, care privefjte actiunea din locul din care i se dezvaluie eel
rnai limpede sensurilc ei; .
- aparatul so poate identifica eu unul dintre personaje, in care
caz unghiul de filmare va fi ales in funetie de punetul de vedere al per-
sonajului (unghiul subieetiv al aparatului).
In fig. III,3 sint a:ratate diferite unghiuri de filmare. Un unghi de
filmare luat eu aparatul montat mai jos decit nivelul privirii normale a
omului (fig. III,3, a) eapata denumirea de eontraplonjeu. Aeest eadru da
o impresie de superioritate, maretie, de triumf, deoareee per-
sonajul filmat detafjeaza pe eel'. De exemplu,daea avem un film eu
nifjte mOfjieri, fiind filmati in eontraplonjeu, eu cizmele ee apar
in primplan, se va seoate in evidenta puterea de care clispun pe care 0
exercita asupra supufjilo,r lor,
Daea filmam eu aparatul montat mai sus decit privirea normala a
omului, obtinem plonjeul (fig. III.3, c), care tinde sa diminueze persona-
jul, sa-l zdrobeasea din punct de vedere moral, transformindu-l intr-o
.
c ,
,
,
.
.
,
,
-
...
... -- .
-"-- ..
-
"
"
. -
., .
--.
-- ,
"
...... -

"
-. -
,
.
,
,
,
,
,
,
,
/
,
. ,
...
'-
, "
,
,
,
,
- ...--
"
,
,
"
,
.
,
. '.
40_._ .. _
- -
--.
"
,
,
,
,
,
,
,
,
,,' ",,;".'

Fig; I1L3. Unghiurile de flImare:
a - contraplonjeu; b - normal; C - plonjeu.
66
juearie a fatalitatii. Exemplu, filmul "Roma, ora!1 desehis", unde see-
venta eu Maria alergind pe strada este filmata In plonjeu, eroina apa-
rindu-ne ca un animal haituit, care nu are scapare In lupta eu destinul.
Uneori, este necesar sa filmam cuaparatul inclinat. Astfel, in
filmul "Oetombrie" se obtine un efect foarte interesant prin filmarea
soldatilor care trag cu tunul. Ei par astfel ca stau pe un drum care urea,
fapt ce ne da impresia unui efort fizic !1i de forta.
Inclinarea aparatului de filmat ofera un eadru cu atit mai emo-
ponant eu cit planul este mai apropiat. Unghiul de inclinare trebuie sa
fie justificat de 0 neeesita:te dramatica sau psihologica, deoarece eu cit
este mai mare eu aUt se amplifiea starea emotionala.
Aparitia dialogului in film a adus la crearea unor incadraturi de-
numite cimp-contracimp. Cimpul este spatiul cuprins in cadrul imaginii.
Contracimpul consta in imaginea obtinuta cind filmarea este executata
in directie opusa cimpului. Daca am avea un acela!1i plan cinematografic,
un personaj filmat din fata constituie cimpul, iar acela!1i personaj filmat
din spate contracimpul.
Daca avemdoua personaje A, B, filmate din profil, ele VOl' apa-
rea ca in fig. IlIA, a. Daell dorim sa Ie izolam de mediul in care se ga-
sese, pentru a sesiza mai bine reactiile lor reciproce, vom filma astfel 1n-
clt personajul A, aflat in partea stinga a eadrului, sa fie cu fata, iar B
eu spatele in amorsa, in partea d.reapta a imaginii, ca in fig. IlIA, b.
Contracimpul va incadra personajul B vazut din fata tot in partea
dreaptii a imaginii, in timp ce A va aparea in amorsa, in stinga cadrului
(fig. IlIA, c). Trebuie multa atentie la respectarea pozitiei relative a ce-
lor doua personaje, pentru ea inversarea lor poate duce la erearea unor
eonfuzii din partea spectatorilor, cum ar fi fig. IlIA, d.
De obicei, personajul a!1ezat eu fata iar celalalt aflat in
amorsa ascultit Se poate invers, ca eel cu fata sa aseulte, in care
caz fata lui trebuie sa exprime 0 anumita reaetie. Acest din urma caz
Fig. IlIA. Clmp contracimp:
a - filroare din profil; b - elrop; c - eontraelrop; a - a personajeior.
este posibil de folosit de eatre cineamatori, care nu dispun de aparatura
necesara obtinerii unui sunet sineron.
Cimpul - eontracimpul, prezentat in fig. IlIA, este realizat intr-o
simetrie inversa de 180. El poate fi realizat intr-un unghi cuprins intre
120-180. Cimpul !1i contracimpul sint realizate mai ales in plan mediu,
primplan, mai rat; in grosplan.
67
Bineinteles ca au aparut critici asupra folosirii procedeului cimp-
contl'acimp, care reshinge fragmenteaza naratiunea cinematografidi.
B-a spus, pe drept cuvint de altfel, ca folosirea cimpului total reda spa",:
tiului realitatea sa obiectiva, utilizindu-se in acest scop profunzimea de
dmp.
aparatului
Prin aparatului de luat vederi se poate realiza apropierea,
indepartarea, ini'iltarea sau eoborirea aeestuia fat a de obieetul filmat, ceea
ee inseamna ea poate fi obtinuta schimbarea unghiului de vedere ehiqr in
timpulfilmarii, fara a afeeta continuitateainimagini.
Georges simtea nevoia in filmele sale ca imaginea sa nu mai
fie statica, In care seop el deplasa deeorul, aparatul fiind pastrat imobil.
pentrua Wjura muneape pla:tou, eleraamplasatpeunstativeu roti,
montat pe dispuse perpendicular fata de decor.
. paralela eu ea a aparatului de filmat a fost folo-
sita prima oara de operatorul lui Lumiere, A. Promio. Astfel, el poves'":"
"Eram in Italia, cind mi-a venit pentru prima oara ideea filma-
rilar in Am ajuns la Venetia in timp ee mergeam eu vapora-
de la gara la hotelul de pe Canale Grande, ma uitam la malurile
care defilau in fatabarcii ma gindeam ca daea cinematograful imobil
permite reprodueerea obieetelor mobile, s-ar putea inversa aceasta in-
eerea reprodueerea cu ajutorul cinematografului mobil a obiectelor imo-
bile"..A.stfel s-anascutideea mobilitatii aparatului de fihnat.
aparatului eorespunde cu dorinta spectatorului de a ur-
mari in conditii optime aetiunii filmului.
de aparat deosebit de interesante au fost efeetuate in fil-
mul "Hamlet". Aid, aparatul se deplaseaza de-a lungul deeorurilor, treee
prin portaluri, prin ziduri, urea searile, aetiunea eu dorinta
de a deseoped nu numai intimplarea ci intelesurile. Vestitul monolog
al lui Hamlet este realizat prin cautarea eu aparatul, in intreg eastelul,
a printului, apoi urmarindu-l ,refaee itinerarii eunoscute care vazute
a doua oara: cap'ata sensuri precise. Aparatul continua urcin-
du-se pe sdirile intortochiate pina in virful turnului, pentru a se opri
pe capul lui Hamlet, incercind astfel sa patrunda in gindurile lui. Tre-
buie sa ea aeeste complicate au benefidat de un
montaj de exceptie, creind spectatorului senzatia unei perfecte eon-
tinuitati. - -
de aparat folosite in timpul filmarii pot fi de mai multe
feluri:
- de apropiere sau departare de subieet (denumite trav-
ling);
- de panoramare;
- combinate (travling panoramare in timp).
Travlingul consta in deplasarea aparatului astfel incit axa lui sa
fie paralela tot timpul cu ea ink-un plan orizontal. Aparatul se
monteaza in acest scop pe un carucior ale direi roti ruleaza pe eu
68
ajulorul acestei deplasari a aparatului se poate trece, in mod continuu,
de hi un plan general la un plan apropiat sau invers.
Travlingul poate fi realizat !?i dintr-un tren, trasura; automobil,
telefenc" barca, motocicleta etc. Principalul este ca aparatul sa ramina
fix sa se deplaseze 0 data cu mobilul pe care este instalat.
In fig. III.5 este aratata schema unei de travling a apara-
tului de luat vederi.
Dupa directia de deplasare, travlingul poate fi:
- inainte;
- inapoi;
- lateral;
- circular.
In cazul travlingului inainte, aparatul pleaca de la un plan general
prin apropiere de un personaj, il incadreaza pina ce ajunge in prim-
plan sau chiar grosplan.
Din punct de vede,re dramatic, acest gen de travling face sa creasca
tensiunea spectatorului pe masura ce aparatul se apropie de un anumit
subiect.
In filmele politiste I?i de groaza, mersul lent al unui travling ina-
inte ne face sa participam aproape la fel ca un acto'r integrat in ac':'
tiune.
Inceputul filmului "Cetateanul Kane" este realizat printr-o suita
de inHl.ntuiri de travlinguri inainte, ceea ce face ca naratiunea sa ne in-
trodudi lent, misterios, in mijlocul unei lumi. Inainte de a ajUIige la
patul unde batrinul il?i da sfir_!?itul, murmurind cuvintul "Rosebud", de-
plasarile aparatului ne fac sa trecem prin toate zonele im-
presionante care separa locuinta lui Kane, Xanadou, de lumea exterioara.
aparatului capata 0 valoare simbolica, iar panoul"Trecerea
oprita" ne arata tema singuratatii eroului nostru. Suita de travlinguri
inainte ne face sa simtim ce greu este sa patrundem in intimitatea erou-
lui nostru.
Travlingul inainte poate dl.pata urmatoarele sensuri:
;,.-patrunderea in mediul in care se petrece actiunea, plecind de la
un plan general ajungind la unul apropiat; .
. ,....,... descrierea lumii inconjuratoare in care se filmeaza (de exemplu,
imaginea obtinuta din mersul unui automobil);
2
Fig. TIl.5. Sc!trmn de travlillg: .
1 - aparat filmare ; 2 - earueior de travllng; 3 - $ine de travling; 4 - travllng inalnte; 5 -
travling Inapoi.
69
- scoaterea in evidenta a unui element important pentru intele-
gerea actiunii filmului, de exemplu, in "Cetateanul Kane", travlingul
lung pe sania aruncata in foc, pe care se vede .cuvintul Rosebud, ce con-
stituiemisterulintregii actiuni;
- exprimarea obiectiva a unor procedee narative secundare, ca vis,
halucinatie etc.;
- accentuarea tensiunii mentale a unui erou., prin evidentierea
unei dorintesaua unui sentiment.
Travlingul inapoi se realizeaza prin plecarea aparatului de la un
plan apropiat (fata unui actor, un obiect oarecare sau fragment de decor)
pentrua ajungelaunplan general.
Travlingulinapoi poatecapataurmatoarelesemnificatii:
- finalul unui film; un travling inapoi plecind de la personajele
principale poate ajunge intr.-un plan general, care ne arata intreaga am-
biantaincare s-a actiunea;
- insotirea unui personaj care merge caruia trebuie tot timpul
sa-i vedem expresia fetei; de exemplu, in din adincuri", urma-
l'irea eroului condamnat la tnoarte.
. - degajarea unui sentiment de descurajare, singuratate, neputinta,
de exemplu eroii sint aratati, de travling inapoi, sin-
guri pe 0 plajasauun
Travlingul circular este acea obtinuta cind caru-
ciorului sint circulare. El este realizat de obicei printre personaje imo-
bile (intr-un restaurant, un parter de teatru, 0 expozitie sau 0 padure,
ca in filmul Domnitei Ralu). Apa,ratul sesizeaza astfel compor-
tamentul unora dintre personaje figurind deplasarea unuia dintre ei.
Travlingul lateral are un 1'01 mai mult descriptiv. El poate fi ori-
zontal sau vertical, aparatul deplasindu-se paralel cu locul in care se
petrece actiunea, urmarind personajele in plimbarile lor. .
Pe ecran, se poate obtine 0 senzatie extraordinara, prin faptul ca
aparatul nu pierde din vedere nici un moment personajul, urmarindu-l
prin cele maiinteresantelocuri.
Mi$carea panoramica este aceea in care aparatul de fUmat pivoteaza
in jurul uneia dintre axele sale. Dupa cum se in jurul axei verti-
cale sau orizontale, putem obtine un panoramic orizontal sau vertical.
Panoramicul ne introduce in intimitatea vietii reale nu dintr-o data,
ci progresiv. Urmarind un lant de munti, un peisaj, un palat etc. ne yom
simti in ambiantarespectiva.
Infig. III.6 este aratataschema panoramice.
Unele filme incep printr-o ampla de panoramare, care ne
face sa patrundem in mijlocul ambiantei unui sau a unei cimpii,
saua unei plajedepemalulmariietc.
Panoramicele verticale pot sublinia grandioasele constructii ale
unor baraje, blocuri inalteetc.
Mi$carea combinata este 0 asociere intre de travling
panoramic, care este efectuata de obicei cu ajutorul unei macarale. Daca
aceasta mi!jcare este plasata la Inceputul filmului, ea poate sa-l intro-
duca pe spectator in mijlocul universului in care se va petrece actiunea.
70
Fig. 111.6. Schema panoramice a aparatului de filmat:
1 _ orizontalA: Z - verticalA: 3 - aparat de fIlmat; 4 - mi$care a aparaul'ui
spre dreapta; 5 - a aparatulul spre sttnga: 6 - aparatului In sus: 7 -
ml$carea aparatului in jos.
Cu ajutorul maearalei, aparatul se poate roti in jurul aetorilor, se
poate indeparta eu unul dintre ei, se poate ridica cautind un altul, poate
cobori caapoi sase deplaseze din nou inspatiu.
O. mai simplEi poate fi efectuata eu ajutorul caruciorului
de travling, unde, 0 data cu deplasarea pe aparatulexecuta 0
carederotireinjuruluneiadintreaxe (fig. III.7).
In concluzie, de aparat au modifieat considerabil estetica
planului, in ceea ce in special decupajul montajul. Ceea ce
s,.a spus in legatura cu clasificarea planurilor fixe, in cazul deplasarii
aparatului in timpul filmarii, nu mai este perfect valabil. De exemplu
travlingul, prin simpla sa deplasare, trece prin diferite marimi de pla-
nuri. Personajele, deeorurile intilnite in drumul sau apar cind in plan
indepartat, cind in plan apropiat. Filmul "Coarda" al lui Alfred Hitch-

--
\
\
\
-\
\
\
\
Pig. I1T:.7. SChcJlla combinate (Irav1in!l Inainte cn pr1l10ram:lfc stinga):
1 - aparat de filmat; 2 - cal'uclor travling; 3 - de travllng: 4 - deplasare Inalnte:
5 - rotire aparat spre stinga.
71
cock este realizat in intregime de-a lungul a 8 filmari foarte complicate,
executatecu ajutorultravlingului.
Aceasta cere, din partea realizatorului, 0 gindire profunda mai
ales 0 folosire judicioasa a elementelor ce compun 9i ajutii la realizarea
cadrului cinematografic.
2. DECUPAJUL
Decupajul constituie operatiunea pe care 0 executa regizorul asu-
pra scenariului literal' inainte de filmare consta in precizarea deta-
liata a planurilor cinematografice secventelor, a aparatului de
filmat, a unghiurilor, a a dialogului a coloanei
sonOre,'in ved.erea.stabilirii conceptiei sale, asupra realizarii filmului.
In mbdideal, decupajul trebuiesa euprinda toate elementele, eu
o indicatie riguroasa, plecind de lei precizarile tehnice ajungind la
jocul actorilor, deplasarile lor chiar costumaiia. La fel, trebuie preci-
zateproblemele de decor; iluminaTea tot ceea ce elementul vi
zual 9i chiar sonor. Echipa de filmare, citind decupajul, trebuie sasein-
tegreze in conceptia regizorala asuprarealizarii filmului. .
Decupajuleste.rezultatul unui procesde creatie. El ;reprezinta vi-
ziunea cinematografica a regizorului fata de ideea de film elaborata de
'cenarist.
SensuLdecupajuluiestecelde analiza a actiunii. Fragmentarea in
planuri dediferite marimiamplifica tensiunea filmului; un detaliu in-
tradus intre doua planuri elmotionala a spectato,rului. Un
moment 'de suspensie dramatica are mai multa tensimie dnd este com-
pus'din suceesiunea unOI' primplanuri ale actorilor ce participa La actiu-
neafilmului, dedtfolosind unsingurplan.general.
Acest gen de decupaj analitic mecanismul atentiei omu-
lui, care in decursul unei actiuni nu este..dispersat ci se eoncentreaza,
pe masura ei, chiar pina la detalii. Cu un asemenea decu-
paj, spectatorul este condus a gindi la fel oa realizatorul.
In consecinta, spectatorul nu mai- are libertatea de a selecta el
obiectul atentiei sale, d trebuie sa perceapa actiunea cum i-a impune
regizorul. .. "',,_
Vorbind despre'decupajul analitic, Chartier spunea: "Daca tre-
dnd prin fata unei terase de cafenea temarc la 0 masa trei-dihtre prie-
tenii mei la 0 diseutie'amicala 9i daca ma oprescinfata cafenelei ca saIe
urmaresc conversatia, am impresia ca-i vao intr-o scena de ansamblu.
privirea mea s-a intors distrata catre cafenea, apoi s-a fixat ditre
grupul de prieteni. Atentia mea s-a oprit catre unul dintre ei in timp
ce el vorbea, apoi s-a concentrat asupra fetei <;elor ce-i asculta. Deci,
am urmarit aceasta scena prin mai multe aruncari de priviri. Intr-un
film, daca decupajul planurilor este bine facut, trebuie sa corespunda
72
acestor diferite atentiei mele; decupajul scenei de care am
pomenit'va incepe cuun PG al cafenelei, care corespunde privirii di -
trate a unui treditor,'apoi PI a grupului in discutie, un PA al celui ce
un GP al celui ce asculta, corE;!spunzind fiecare unor maniere
diferite de a privi scena. Scara planurilor, de la PG la GP, traduce eta-
pele de concentrare ale atentiei. Planuiile succesive trebuie sa permita
spectatorului sa reconstituie ansamblul scenei, dupa cum arundirile de
priviri succesive permit in realitate perceperea oricarui spectacol oferit
atentiei. Aceasta este ratiunea pentru care spectatorul de film
da seama de sdhimbarile de plan. Un bun decupaj are ca scop sa faca
nesimtite trecerile de Ia un plan la aituI, pentru ca spectatoruL sa re-
constituie in mod con$tient ansamblul scenei, care de fapt i-a fost pre-
zentata prin imagini discontnue. Rezulta ca Iegatura dintre planuri, fa-
cuta de montaj, are 0 foarte mare importanta".
Montajul, din punct de ,yedereestetio, nu inseamna a lipi planurile
fihnate-dupa 0 continuitate Iogica a actiunii ci de ada un sens subiec-
tului prezentat. .
Prin apropierea' a.doua planud, ele ,capata 0 valoat'e noua, ce nu
o aveau daca ar fi fost luate analizate separat. Eisensteiri spunea ca
aceasta valoare poatefi obtinuta prin juxtapunerea imaginilor
care:determiila in 0 idee fara raporturi imediate
cu lucrurile reprezentate. .
, Nu numai cadrele fixe, ci cele in juxtcipuse, pot produce
efect. Oatorita montajului imagineasugereaza alt lueru decif ne
arata efectiv pe ecran, dar ceea ce arata trebuie sa aiba un sens(o sem-
nificatie psihOlogidi sau descriptiva) care, contribuie la iritelegerea ac-
tiunii. ' . ,. '- .
, In paragrafeleurmatoare vorfi date cUeva exemple de decupaje
chiar foi de montaj ale :unot filmepe genuri, cititorul fiind rugat sa
Ie analizeze studiindu-le conform celor spuse mai sus, putind astfel elu-
cida problema folosirii cit mai corecte a limbajului cinematografic.
Notiunea de fictiune a fost definita de in "Poetica"" unde
se precizeaza ca "datoria poetului nu este sa' iucruri intim-
plate eu adevarat d luct"uri putind sa se intimple pemarginile verosi-
milului $inecesarului".
Prin fictiune se intelege un aspect specific al creatiei artistice
anume calitatea ei de a sugera iluzia unor intimplari adevarate, dnd
in fapt cele reprezinta 0 plasmuire a imaginatiei autoruluL ,
Literatura se delimiteaza de istorie prin aceea caeste o opera de
fictiune, intrucit scriitorul nu copiaza exact. realitatea, ci 0 recompune
cu ajutorul fictiunii, ;redirid aspecte similare din viata imbogatite de ta-
lentul fantezia sa creatoare.
13
In cinematografie, reprezintii 0 metoda artistidl de erea-
tie presupunind prezentarea unei povestiri imaginate despre gindurile
actiunile unor oameni-personaje, plasata intr-un complex timp-spatiu
diferit de cel obiectiv, care nu i!1i are de regula corespondentele reale
saudaca Ie arenucoincid cuacesteaci sintreconstituiri.
Romanele celebre furnizeaze'i la rindul lor unmaterial bogat pentru
ecranizari.
Filmul de fictiune recurge la actori pentru a interpreta eroii ima-
ginari din scenariu. De asemenea sint folosite unele elemente cum ar
fi: decorurile, costumele, recuzitaetc.
Specificfilmelor de fictiune este dialogul camijlocde comunicare
intre personaje. In opera cinematografica dialogul trebuie sa fie foarte
concis, deoarece, in economia filmului, actorii nu au timp spuna
decit ceea ce este esential, tinind cont ca imaginea poate exprima sin-
gudi lucruri ce nu necesita 0 subliniere prin vorba. Dialogul joadi in
general un 1'01 subordonat imaginii, spre a nu ajunge la pericolul fil-
melor "sutalasutavorbite".
In cele ce urmeaza redam 0 secventa din filmul ,,0 lumina la eta-
jul10", regizorMalvina
In acest film, este vorba de 0 tinara inginera metalurgista, acuzata
pe nedrept, in legatura cu 0 inventie realizata de ea privind descope-
rirea unui nou tip de otel de calitate superioara.
Ea este condamnata. Revizuindu-se cazul, ing. Dinu Maria (actrita
Irina Petrescu) este eliberata. Avocatul Mitrana (actorul Gh. Dinica),
care a aparat-o in timpul procesului, a ramas cu certitudinea ca inginera
este nevinovata. La eliberarea din inchisoare, ea este de catre
avocat, care 0 conduce la un apartament aflat la etajul 10 dintr-un car-
tier nou, locuinta ce a fost repartizata eroinei noastre. Ea se integreaza
in vechea ei munca de la fabrica iar propunerea sa de inovatie se aplica
cu succes.
Interior penitenciar - vestiar
43. PG Un perete cu dulapuri, avind iecare sertare cu lacat cifre
4m
mari scrise pe ele. femeie imbracatamilitar Ii intinde os-
tei detinute 0 legatura cu lucruri, 0 rochie de matase
precum !',)i un impermeabil subtit'e de vara.
44. PA Maria prime!1te aceste lucruri, apartinind unei vechi exis-
2m tente.
Interior coridor, ziua
45.PI .eu noul sau chip, imbracata in rochie de demult, din matase,
3m pe deasupra cu impermeabilul, purtind in mina legatura eu
lucruri,ing. Dinue condusaspre
46. PG La capatul coridorului, 0 un biirbat. Nu se distinge
4m decitsilueta.
47. PP Maria tresare.
1 m
48. PM
Cind seapropie,il recunoa!1te se
5m Cei doi in profil.
7.4
EI: "Tovaral?ulavocatMitrana".
Ea: "Mabucurca va aduceti aminte de mine".
EI: "Cumal? fi pututsavauit?"
49. PP. Mariainamorsa.
4 m Avoeatul: "Am avut totdeauna certitudinea eli sinteti nevino-
vatA".
Ea:,,$iv-ati pastratcertitudineaaceea?"
EI: "Altfelcum aflaastazi aici"
50. PM Maria: "Vadatorez deci aceastalibertate".
urmarire Avocat: "Numie, 0 datorati altorvremi.
travling Seschimba oamenii, se schimba abiceiurile.
5m Le Yeti afla pe toate. Important este ca dreptatea a invins".
51. PI Exterior poartii penitenciar ziua - ziipadii
4m Partilegrele ale inchisorii se deschid. Muzica izbuc-
puternica
victorioasa
Aceste secvente, situate la inceputul au ea seop sa carac-
terizeze starea sufleteasea a protagonistei Maria Dinu !?i reabilitarea.
Seeventele sint deeupate astfel incit sa reiasa cit mai .bine zbuciu-
mulaeestei femei eondamnatepenedrept.
Pentru a reda vastitatea inchisorii, pentru a erea posibilitateamon-
tarii unui mare numar de care sa rasune eu ecou, aeeentuind sen-
zatia de singuratate de uitare a omului intemnitat, s-au montat, unele
dupa altele, mai multe planuri mai largi de coridor de inchisoare cit
pentru a da impresia de distanta mare intre eelula biroul comandan-
tului .
. In camera eomandantului, dialogul este mantat in fel incit sa
putem urmari cit se poate de bine reaetiile protagonistei lainterogatoriu.
Replica: "...!?i sa vabucuratide toate drepturile cetatenilor patriei noas-
tre" este montata pe ehipul ei, care tresare, emanind 0 bueurie inte-
rioara.
La este de eatre avocat, care este filmat in contra-
lumina,pentrucreareaelementului surpriza.
Ultimul plan al secventei "Inehisoarea" reprezinta deschiderea unor
porti urial?e, caresimbolizeaza notiunea de libertate.
Acest gen de fUme a fost primul abordat de catre inventatarii ci-
nematografiei, fiind eel mai apropiat de ceea ee speetatorii doreau sa
vada maiintti, l?i anumerealitatilel?i evenimentele zilei. .
Realizatorul unui film documentar pleadi de la ideea ca nici un
material inregistrat pe pelicula nu are inteles inainte de a ajungelamasa
75
de montaj, eli sarcina esentia1a in opera cinematografica consta in crearea
unor factor1 psihid inte1ectuali ce potfi obtinuti eu,ajutoru1 monta-
ju1ui. " .
La un asemenea gen, montaju1 inseamna filmul.
Dadi de exemp1u va trebui sa filmam 1ansarea unei nave 1a apa,
atunci nu este deajuns sa aditamnumai momentul lansarii, deoareee in
acest caz filmul va aparea sarac neinteresant. Va sa-l eomple-
tam cu unele operatiuni din,ainte de dupa lansare. Astfel cii prin mon-
taj orice spectator poate sa inteleaga evenimentul, oricit de neavizat arfi.
Scopul pe care-l monteurul unui film documentar este
ace1a de a erea atmosfera dramatizarea unor evenimente. Pentrufil-
mele montajul trebuie sa fie deosebit de dar, cu expunere
logica.
Filmul documentar, dupa'tematica metoda de realizare praciica,
poatE:; fi de mai multe feluri:
.- reportaj, in care slnt aratate marturiidespre fapte oameni ai
zUeior noastre: ' ... .
. - documentar artistic, in care se dezbat anumite teme sodale, ea
nolle relatii lntre oameni, sau, maigeneral, se .urmaresc realizari in
dustrie, agricultura, sectoare social-culturale. Ele'sint transfigurarea poe-
tica:pe realitatilo.r a faptelor de viata;
" - !?tiinta popularizaHi, ce cU'prinde fihnul de'informare tehnicb-
pentru toate categoriile de spectatori, asupra eelor inai intete:"
sante realizari in acest domeniu. 0 grupa separata 0 formeaza f'ilmele
!?tiintifice adresate in special oamenilor de eercetatorilor, !?icare
privese, de exemplu
j
0 anumita tema, rezolvatii in tadrul unui institut
de.cercetari; . " ' '.
, , - filmul didactic, care este neeesarinstruirii tinerilor din
universltati ehiar a muncitorilor din produetie. Aceste filme sint de
fapt leetH tinute cu ajutorul mijloaeelor audio-vizuale.
"Vom da ca: exemplu partea
fiparasitpAminiu!$(, scenariul r.egia. ElefterieVoiculescu. . '
42. PG 0 sanie eu fin trece pe Vocea lui $aga:iI
7 m tainuie faptul ca de eurind fratele sau Petruta s-a reintors,
aici unde a inceput ridicegospodaria.
43. PG $agau surpins in cu prilejul venirii la Intreprinde-
6m rea "Metalurgica" pentru procura.piese de schimb. Trece
printr-un cartier nou cu priviri admirative.
44. PA Pe strada Covaci este imbiat eu un pachet de Kent de catre un
4m ($agau intra in cadru).
45. PG trece pe linga Teatrul National, a Ciirui fatada este.in
5 m curs de finisare (eu.intrare.incadoi) .
46: PI .$agau asista la urcateadiHitorilor inautobuze..,
.4m
J...'.' : .1.
47. PC $agautrecepelingaunnOll 9antierdec.?nstructii.
4 m
48. PI $agau trece pe linga cumparatorii din fata unei tarabe cu
4 m mere.
De la cadrul 43 auzim voceil lUi $agau relatind despre Bucu-
re9ti, ora9 pe care nuarda Fitcaulsau.
49. PG. $agau vine calare la un mar,'ia copilul in brate 9i eu sotia
10m pornescspre casa.
50. PA
'2 mOo'
Ramuricu;mere .
.1 " . ,
51-53 Cadre cu locul unde sintingropati membrii familiei, cadre des-
10 m partitede alte imagini dinimprejurimi.
$iigauaminte9te ca,aici unde se odihnesc m09ii lui, S-8 nascut
, el 9i t,ot\ ai lui.
54-60 Pealteimagini dinviatatim.itului, a familiei (peisaje de toam-
30m na, de iarna, cai in a9teptare, ciini hamaind, taiatul lemnelor,
intilniri cu padurarul, sau toamna eu unora9an) auzim vocea
. lui$agau exprimindu-9i multumirea di traie9te aiel 9i expliea
de ee
61 PC $agau sose9te' aeasa eu sania trasa de doi cai 9i auzim vocea:
10 m ;,Daea asta ne tine 9ineda ee ne da, de ce sa-lfi pa-
rasit? Dad parase9ti pe cineva care te iube9te, mi e9ti bleste-
mat? Dadl parase9ti pamintul pe care ai prins viata 9Hi da
viata, nu merita sa fi blestemat? $i, din cite am auzit, de multi
s-a blestemul asta". '
62. PA Ceidoicatei, pe zapada,continuasa latre.
2 m
In acest decupaj sint aditate eforturile depuse de $agau, invederea
obtinerii unul geptel superior de vite: a construit un grajd modern, elec-
trificat 9i euapacurenta.
Copiii Iiare in sat, la 4 km distanta de easa, unde se duc iarna sau
vara pe jos. Se vede efortul intregii fam'ilii care ajuUi la intretinereagos-
podariei.$i, ca un corolar pentru activitatea 9i rezultatele obtinute, a pri-
mit "Ordinulmuncii" clasa a II-a. '.
Avind treaba prin Bucurei?1J, cu toate constructiile noi'9i frumuse-
We vazute aici, pina la urma $agau ajunge laconcluzia ca nu ar daFit-
caul sau pe acest ora9' $i in final el spune "Daca parasei?ti pamintul pe
care ai prins viata, nu merita sa fi blestemat? $i din cite am auzit, de
multi s-aprins blestemul asta".
Naratiunea cinematografica este directa, in9iruindu-se in cro-
nologica toate evenimentele. Trecerile de timp sint marcate prin cadre
ceprezintauncatellatrind.
. Acest fiimdocumentar are scopul de a indemna i?i pe altii de a
munci cu spor pe pamintulnatal.
77
5. FILMUL DE ANIMATIE
Filmul de animatie se pare ca a precedat filmul cum n
astazi. benzi desenate ale lui Platean Rey-
naud au aparut mult Inainte de inventia lui
Creatorul filmelor de animatie are 0 libertate de ac?une mult mai
mare dedt cel al celorlalte genuri de filme. El nu utilizeaza nimic din
realitatea obiectiva, ci trebuie sa procedeze la crearea tuturor elemen-
telor plastice imagistice, dramatice psihologice ale filmelor sale. Pro-
cedeul de baza al acestei arte n constituie Inregistrarea fotograma cu
fotograma a imaginii, cu oprire dupa fiecare cadru, ceea ce permite dese-
natorului sa studieze sA defineasca integral fiecare moment.
Animatia pune la dispozitie 0 gama variata de tehnici de realizare,
incepind cu clasicul desen animat, cu animate, cartoane decu-
pate In ultimul timp cu posibilitatile calculatorului electronic.
Mandsen, in lucrarea ,sa "Animated Film", cinci sarcini
im portante ale animatiei:
- reprezentarea unoI' procese ce nu pot fi realizate cu ajutorul fil-
mului normal;
- simplificarea unoI' procese structuri complexe;
Pentru a marca fazele unei care se repeta, ca de exemplu
mersul, fuga, zborul, se 0 suita de desene denumita ciclic. La
filmare de la 0 fotograma la alta se deplaseaza \decorul eu un pas In
functie de particularitatile ciclului, dind efeetul firesc al deplasarii per-
sonajului.
crearea unoI' forme picturale pentru unele idei abstracte;
- crearea unoI' generalizari vizuale;
-'- furnizarea unoI' semne vizuale, in vederea clasificarii lor.
Filmul de animatie in prezent mijloace de expresie artis-
tica la fel ca in filmul de fictiune. 81nt folosite, astfel, planurile cinema-
tografice, unghiulatia, de aparat chiar principiile de montaj
discutate pina In momentul de fata.
Regizorului Ii revine sareina de a determina lungimea fiecarui ca-
dru de a stabili actiunea detaliata din interiorul lui. El pe
. baza temei planului, decupajul, in care deseneaza eadrele viitorului film
Ie analizeaza tinind cont de toate elementele filmului: imagine !?i sunet.
Acest decupaj, eunoscut sub numele de eaiet de regie, da 0 idee exacta
despre durata fiecarui gest, fiecarei niarimea eadrului,
aparatului precum indicatii asupra coloanei sonore.
Dialogul muzica cu accente se inregistreaza de obicei inainte de
a incepe munca de animare.
Primul material vizual care ajunge In cabina de montaj sint pro-
bele de mi!?care, executate pe hlrtie de calc in ereion filmate pe peli-
cull' alb-negru. Dupa developarea materialului se vizioneaza in proiec-
tie de regizor !?i animatori.
78
Monteurul' asambleaza aceste probe, tinind seama de decupajul fil-
mului. In aeeasta etapa, benzile sonore preinregistrate pot fi montate !?i
verifieate prin sineronizare eu probele de mi!?care.
Daca probele de mi!?care corespund din de vedere tehnic !?i
artistic, se poate trece la celelalte operatiuni tehnologke, contur, culoare,
decoruri, filmarea propriu-zisa pe aparatul truca. De aici incolo; procesul
tehnologic este identic cu eel al celorlalte genuri de filme: montaj, sin-
cronizare, mixaj, montaj negativ !?i obtinerea copiei standard in labo-
rator..
. In filmul de animatie, in afara cadrelor fixe, unde se poate taia pla-
nul oriunde cere crearea ritmului, se poate taia, din considerente de con-
tinuitate, chiar !?i in ciclicele de mi!?care. Adica se pot elimina parti din
animatie, in care caz trebuie sa se tina cant ca, in momentul taierii, pen-
tru cadrlll urmator sa se porneasca de 1a baza, lasata inainte de
montarea materialuluL . . - .
De aceea, monteuru1ui i se cere 0 mare experienta pentru a gasi 10-
cuI precis unde se poate tala, in interlorul unui cadru, fara utilizarea
unor planuri neutre.
CUeva cuvinte despre filmul "Trei mere", realizat de regizorul Ion
Popescu Gopo, care, prin intermediul omuletului sau, simbol al fiintei
umane, mediteaza asupra perlico1ului pe care il reprezinta pentru ome-
nire unui nou razboi mondiaI. De altfel, in toate filmele sale,
talentatul regizor asociaza citeva elemente simple, schematizat desenate,
care intotdeauna dau na!;>tere unor procese mentale, ce duc 1a intelegerea
mesajului filmulul, la descifrarea ideii comunicate.
Sa vedem care este foaia de montaj a filmului: generic, 1'8 Sfi1'9it des-
chidere din fondu, omuletul I maninca un mar Una un pom cu mere,
inlantuire cu omuletul I (in PA) care se opre!;>te din mincat 9i prive!jte in
dreapta, apare omuletul II care merge de-a bU!;>ilea !;>i rupe un smOG de
iarba, il maninca, se 9i prive9te mirat spre omuletul I care ma-
ninea mere, omuletul I la omuletul II 9i-i arata pomul eu mere,
panoramare pom cu mere.
Omuletul II inainteaza spre pom 9i, la indemnul omuletului I, cu-
lege trei mere; cind sa Ie manince aude fluieratul celuilalt 9i se opre9te
mirat. Se apropie de omuletul I !ji Ii pune in fata cele 3 mere. Aeesta Ie
imparte, retinind doua pentru sine unul Ii inapoiaza.
Omuletul II ia maruI, il maninca !?i cere voie sa ia altele. Omuletul
II alearga !?i culege alte trei mere pe care Ie aduce celuilalt, care Ie im-
parte la feI. Omuletul II ia !?i acest mar, il maninca dore!;>te sa uleaga
iar altele. Omuletul r Ii face semn ca poate culege. Omuletul II repeta
operatiunea de cluegere. Supraimpresiune, Mina care imparte mere !?i
omuletul II care alearga sa aduca cit mai multe. Gramada de mere ce
apartine omuletului I. Omuletul II, suparat de imparteala, da eu pi-
ciorul la marul repartizat !?i se intoarce cu spatele.
Omuletul I se intoarce pentru a-I implka !;>i-l cu 0
coronita de lauri. Omuletul II se bucura, trage un chiot !?i alearga spre
porn pentru a culege alte trei mere pe care mina omuletului I Ie im-
79
parte ca mai inainte. 1ntr-o goana nebuna, omuletul II iese din
cadru pentru a culege mere. Supraimpresiune. Trei mere ce se despart
in doua. Morman de mere ce cre!;ite. Apare 0 giHeata.
Omuletul II intra in cadru eu itrei mere in m'ina !;ii se apropie de
un robot. Omuletul II se uita la robot, apoi arunca merele in galeata.
Robotul ia galeata, arunca merele in gramada Ii ofedi un mar. Omu-
Ietul I se uWi Ia omuletul II, apoi se eulca pe mere maninca lini!;itit.
Omuletul II, dupa ce termina de mincat maruI, aruncii cotorul acestuia
in giileatii. Robotul rididi giileata, 0 gole!?te !?i-Ji ofera un mar. Laurii de
pe capul omuletului II cad in giHeatii. Robotul ridieii giileata,
oferii iar un mar.
Omuletul I se opre!;ite din mincat !;ii se uitii spre dreapta, la auzul
unui zgomot. In galeata curge un lichid. Omuletul II, uitindu-se in
stinga !;ii in dreapta, face pipi. Bratul robotului intra in cadru, ridicii ga-
leata, robotul se intoarce, riistoarnii galeata, ia un mar f?i-ii da omuletului
II. Omuletul II, se, intoarce cu spatele !?i. se indeparteazii. Omuletul I se
apropie de robot, se uitii in galeata !?i Jurios i-o pune in cap. In depar-
tare, eei doi omuleti se cearta.
Minerul galetii cade peste nasul robotuJui. eei doi continua sa se
certe. Robotul se infurie, deschide un ochi !?i, cautindu-i pe eei loi omu-
leti, Ii oche!;ite trage 1n ei cu mitraliera. Celi doi fug !?i ies din
cadl'u speriati.
Fig. IlL8. Studiu asupra omuletului lui Gopo.
80
Omuletii alearga culeg mere pe care Ie arundi in burta robotului.
o ploaie de mere intra in burta robotului, care se transforma intr-o
gura de tun. Merele continua sa umple gura tunului. Inlantuire. Cei doi
omuleti intra in cadru mincind iarba. Stop cadru. Fondu de inchidere.
Din de deschidere apare cuvintul Sfir1?it semnul intrebarit
In acest film, omuletul lui Gopo, 1?i prin el intreaga omenire,
afla di pamintul .care ne ofera viata produsele lui, este amenm-
tat pina la total a distrugere de un nou razboL De ce sa ajungem in
aceasta situatie, intreaba realizatorul filmului. In fig. III Beste a-
ratat un studiu asupra omuletului.
8 - Montajlll de tllm
Timpul, din punet de vedere !?tiintific, adidi obiectiv, este 0
forta ireversibiUi, cu un unic sens riguros de curgere intre trecut, pre-
zent !?i viitor. Filmul, spre deosebire de toate eelelalte arte, introduce
prin montaj 0 tripla notiune a timpului:
- timpul aetiunii, reprezentind durata naratiunii filmului;
- timpulproieetiei,adicaduratafilmului;
- timpul perceptiei, anume impresia de durata resimtita de spec-
tator, eu totul variabila !?i subiectiva.
Problema timpului este deosebit de complexa, avind aspecte foar-
te variate.
Cinematograful rastoarna notiunile de timp cu 0 mare libe;r-
tate, eapabila sa determine 0 perturbare completa a conceptului de
succesiune !?i chiar de cauzalitate. Naratiunea cinematografica cu-
prinde actiuni ce se pot desfa!?ura in perioade de timp diferite, une-
ori scurte dar alteori lungi !?i chiar foarte lungi, determinind astfel
timpul actiunii. Realizatorul este obligat deci sa arate spectatorului
momentele esentiale !?i sa concentreze povestirea la aproximativ 2
ore de proieetie. El poate sa ne infati!?eze evenimente prezente dar
ne poate informa !?i despre fapte care au avut loc in trecut sau ur-
meaza sa survina in viitor, redindu-Ie printr-o expunere concisa ~ i
o forma specifidi filmului. a data cu aparitia montajului, lupta artei
cinematografice pentru subordonarea timpului a devenit rodnica. La
masa de montaj a luat n ~ t r un timp nou, cinematografic, avind
legile !?i limbajul lui propriu. Montajul selecteaza, din noianul de
material filmat, portiunile cele mai semnificative, eliminind tot ba-
lastul.
Filmul contine evenimente care se desfa!?oara pe ecran, un timp
limitat. Acest timp n numim timpul proiectiei. Este vorba de un
timp obiectiv, care dureaza atita vreme cit pelicula se deruleaza in
82
aparatul de proiectie, spectatorul putind urmari pe ecran imaginile
proiectate.
Orice productie cinamatografidi are posibilitatea de a nu deter-
mina exact timpul, de a nu predza perioada dintre evenimente, de
a nu respecta proportiile timpului. Diferitele forme de timp: prezen-
tuI, trecutul viitorul pot fi folosite laolalta intr-un singur film.
De asemenea, cu ajutorul montajului se pot mai muIte
evenimente simultan. Revenind Ia iCl treia notiune a timpului, tre-
buie amintit de existenta "timpului subiectiv", care reprezinta durata
de percepere a actiunii filmului care difera de la om Ia om. Tim-
pul perceptiei se bazeaza pe un intreg mecanism psihologic ca, de
exemplu, sufleteasca a spectatorului, interesul sau dezintere-
suI lui pentru un subieGt sau altu1. Durata perceptiei este in functie
de performanta autorului de a.reaa cu maiestrie, pe ecran, esenta
actiunii. Prin aceasta impartire a timpului, putem afirma ca, pentru
prima oara, datorita filmului respectiv montajului, omul este in
stare sa domine tirania timpului, jonglind cu aceasta notiune, reu-
sa-l inverseze,.sa-l accelereze, sa-l incetineasdi chiar sa-l 0-
Ipreasca.
Marcel Carne, in "Vizitatorii noppi", printr-un joe cu timpul
de 0 mare putere sugestiva, a reu!1it sa materializeze aceasta notiune:
Cei doi soli ai diavolului opresc clipa prezenta, incremenind toate
personajele aflate in salonul castelului. satanei rapesc
victimele, transportindu-le intr-o alta viata, sustrasa temporalWitii.
Uneori se fae mcursiuni in viitor - ca in filmul "S-a intimplat miine",
unde Rene Clair ne arata cum un ziarist in fiecare seara de
la 0 persoana misterioasa, gazeta ce-ar fi urmat de fapt sa apara a
doua zi.
Vom incerca acum sa analizam pe rind procedeele folosite de
manipulare a timpului dnematografic.
Respectarea timpului
Prin respectarea scurgerii reale a timpului, intelegem desfa!?u-
rarea temporala, integrala, care se traduce pe ecran prin prezenta-
rea actiunilor a diror durata este identica cu cea reala, adica cu cea
din viata. Arta cinematografica a infruntat la inceputurile ei ma,ri
greutap nu 0 data prezentarea unui subiect simplu lua proportiile
unei adevarate probleme.
Sa ne amintim, de exemplu, filmul "Gradinarul stropit" al fra-
tilor Lumiere, care au pomit ode 1a premisa ca intreaga intimplare
poate fi povestita dintr-o unica suflare, fara nid 0 tentativa de a in-
trerupe naratiunea, de a accelera sau ritmul ei. Rezultatul
a :fost un film de 20 m, turnat. dintr-o singura pozitie fixa a apa-
ratului de filmat. Este vorba deci de "timpul respectat", cad durata
proiectiei acestui film este egaUi cu durata reala a evenimentului re-
dat pe ecran.
Perioada de inceput a artei cinematografice este 0 demonstra-
tie 0 imagine elocventa a tiraniei timpului, care dicta regizoruhii
83
lungimea filmului, decidea amploarea unei scene, limitele dezvolta-
I'ii impunind filmului 0 anumita, stabilitiL din-ain-
teo Exemplul clasic al respectarii timpului este filmul "Coarda", unde
Hitchcock declara cii a turnat un singur cadru practic a realimt
un film de la inceput pina la sfir!?it dintr-un unic plan. De la 0 bo-
bina la alta se trece printr-o intunecare (fondu), planul parind ace-
Pe platou, aparatul a urmarit in mod fidel deplasarea
rarea actiunilor personajelor din decor. "Coarda" ramine doar 0 ciu-
data experienta, pe care am citat-o spre a exemplifica cIt mai dar
notiunea de timp respectat. Avind in vedere cii timpul nu
se suprapune nu coincide cu timpul de perceptie, adica timpul psi-
hologic al spectatorului, putem spune ca intuirea personala ,i deci--
subiectiva a duratei este in functie de 1area noastra de moment, aUt
sufleteasca, mentala, dt fizica,- precum de interes, antrenarea
participarea noastra la desfa!lurarea actiunii din filmul vizionat.
mai inainte aratam cum, la inceputurile celei de-a arte,
creatorii de fUme incercau in fel chip sa se elibereze din inca-
timpului. Adevarata eliberare a adus-o montajul, care a des-
chis 0 noua pagina in arta cinematografica. Din acel moment, prill'
dominarea timpului, filmul trece la initiativele cele mai indrazneve.
La intrebarea: ce pune filmul in locul "timpului real", pe care-l ani-
hileaza, Gilbert Seldes da urmatorul raspuns: "Poate sa fie necesara
o jumatate de ora pentru a se arata ce s-a intimplat in zece minute
tot aUt de bine cum 0 viata poate fi condensata in doua ore". Daca
zece minute pot fi extinse la 0 durata cinematografica de jumatate
de ora, ori daca viata poate fi comprimata in doua ore, intelegem
procesul care se produce care nu eontesta sau all'ihileaza concep-
{ia noastra despre timpul real.
Schimbarea timpului in film este eel mai des rezultatul selec-
pei, prin montaj pastrindu-se din actiune doar esentialul. Necesitatea
acestor reduceri este evidenta, deoarece sint foarte rare eazurile in
care operele destinate a fi reprezentate pe ecran au 0 durata egaHi
eu durata evenimentelor in ele.
Timpul comprimat
Acest timp este in mod frecvent folosit in film, fiind procedeul
prin eare sint eliminati timpii slabi ai actiunii. In imaginatia, sa, spec-
tatorul completeaza veriga care din actiune !?i astfel percepe
actiunea in intregime. De exemplu, 0 imagine ne arata un grup de
sportivi la aeroport, apoi imediat un plan eu un avian care deeoleaza
iar in oadrul urmator vedeme lotul de tineri pe stadionul principal
din tara unde are loc competitia internationaHi. Timpul a fost deci
condensat, caci s-au suprimat acele parti ale actiunii
care nu participau direct la dezvoltarea secventei dramatice.
N-a fast necesar sa fie aratat drumul sportivilor nici urcarea
lor in avion, aceste portiuni ale naratiunii constituind un balast. De
asemenea, au fast eliminate toate evenimentele din timpul caHitD-
riei, aterizarea, cazarea la hotel etc., trecIndu-se direct la stadionul
84
tinerii urmau. sa concureze la multiple discipliniE!
sportive.
Datorita acestuI proces, in film poate fi in decurs de
doua ore, un numar foarte mare de actiuni. Putem afirma ca nu
exista aproape nid 0 opera einematografica unde timpul sa nu fie
comprimat, cad aceasta restrlngere a duratei pune in evidenta 0 con-
tinuitate cauzala liniara !1i unidi care se deta!1eaza din intrepatrunde-
rea numeroaselor succesiuni din viata obiectiva sau dintr-o realitate

Un exemplu de eludare a momentelor neesentiale dramatic, in-
tilnim in "Procesul Maimutelor", unde avocatul Drumond, seara, in
odaia lui, ia biblia in mina, dupa care i1 vedem a doua zi la tri-
bunal tinind carte. N-a fost nevoie pentru intelegerea actiunii
sa-l urmiirind cum se dezbraca, se culca, adoarme, se se
scoaHi, se spala, se imbradi, bea cafeaua, iese din camera, para-
hotelul, merge catre tribunal, intra in sala de v etc.
Spectatorul a fost lasat imagineze singur toata aceasta smta e
actiuni minore, completind mental firul intrerupt al povestirii. A 7-,a
arta are puterea de a selecta de a decanta evenimentele de zi cu
zi, pentru a oferi spectatorului esenta actiunii, fapt ce 0
senzatie de satisfactie artistica in timpul vizionarii. Intr-un jur-
nal de actualitati putem prezenta, in 10 minute de proiectie, 0 am-
pIa demonstratie a oamenilor muncii, care in realitate dureaza ore
in In filmul "Agentul secret", 'realizat de Hitchcock, un baietel
duce dteva cutH cu fUme ce trebuie predate unei agentii din Lon-
clra. Doar ca in una dintre aceste casete este ascunsa
o bomba reglata sa explodeze la 13,45. Baiatul aflat in autobuz con-
troleaza ce'asul, ca sa ajunga la ofieiu, care mai este de's-
chis inca douazeci de minute. Tulburarea copilului care se teme de
a fi pedepsit acasa pentru intirziere, enervarea lui care se accen-
tueaza din cauza stopurilor de la intersectii, indiferenta unui dite-
de pe genunchii vecinei sale din 8utobuz constituie elemente ce
incarca scena cu 0 tensiune atit de mare, indt spectatorul pierde no-
tiunea timpului. Explozia intervine de fapt numai dupa 2 min.ute de
timp .fizie real - adica durata proiectiei - in loc de 20 de minute,
cum n indica ceasurile de pe ecran. In cazul de timpul psihic
cu mult timpul fizic spectatorul inregistreaza in con-,
sa un interval de timp mai mare dedt adevarata durata a
prezentarii episodului, fara a caracterul ei conventional. Chiar
dadi povestirea se deruleaza in limitelc unui timp eronologic scurt,
durata ramine forta care anima impulsioneaza subiectul, for-
ma fiind determinata de dimensiunile timpului de selectia mo-
mcntelor de maxima tensiune tdiire. De fapt, putem spune di. in-
tr-un film nu exista alta realitate dedt cca.a filmului, nu exista
alt timp dedt eel al filmului. Opera dnematografidi tinde sa se con-
eentreze asupra momentelor de maxima ineordare importanta, pe-
85
rioade ce solicWi din partea spectatorului 0 intensa participare erilo-
tionala.
Am vazut deci ca timpul de proiectie nu coincide aproape nici-
odata cu timpul actiunii.
Timpul dilatat
Poate ca cea mai mare descoperire a lui Eisenstein in domeniul
montajului a constituit-o discrepanta dintre timpul folosit in film !?i
timpul real. EI a cu maiestrie sa extinda timpul, oprindu-s.e
astfel asupra celor mai importante Unexemplu conclu-
dent n constituie secventa din "Octombrie",'cu ridicarea podului. Ac-
tiunea este urmarita din diferite unghiuri, ceea ce dilata durata eve-
nimentului, suplimentind cu secunde pretioase momentele de tensiune.
In film, incerdir'iIe de a prelungi timpul sint deosebit de reu-
!?ite !?i de multe ori devin mijloace puternice de expresie. S-a calcu-
lat ca represiunea de pe scarHe portului din Odesa, in filmul "Cru-
Potemkin" ar fi trebuit sa dureze in realitate cu cUeva mi-
nute mai putin decit a aratat Eisenstein. Nimanui nu i-a trecut prin
gind insa sa repro!?eze ca n-a tinut s'eama de timpul
fizlc, deoarece expresivitatea artistica a acestei scene corespunde per-
fect continutului ei de idei. Efectul lungirii timpului este realizat
prin prezentarea succesiva a evenimentelor simultane. Eisenstein a
ales cUeva personaje cum ar fi: 0 tinara cu un copil in carucior, un
om fara picioare, 0 mama tinind de mina un baietel, 0 femeie in
virsta cu ochelari si a urmiirit destinul fieciiruia, incepind din clipa
bombardamentului' pina la tragicul final. Aparitia repetatii a aces-
tor persoane in momente diferlte ale secventei represiunii extinrle
timpul dlncolo de limitele reale, produdnd in inima spectatorului un
puternic fior ]a vederea cruzimii celor care au ordonat reprimarea.
ConstaUim deci ca existii cazuri dnd asistiim la 0 dilatare a timpului
real, actiunea fiind incetinlta !?i analizata prin intermediul monoo-
jului. Modificarea proportiilor timpului 0 intilnim de as'emenea in
materialele prezentind competitii sportive sau curse. Astfel, la ince-
put se recomanda un montaj mai larg, din planuri lungi, care sa dea
poslbilitatea unul crescendo. Spre final, ultimele momente ale intre-
cerii, inainte de sosire, trebuie montate alert, din numeroase pla-
nur! din ce in Ce mai scurte, care sa ilustreze incordarea chipurilor
!?i efortul maxim depus. de concurentii pentru intiietate.ln proiectie,
timpul de desfa!?urare a cursei pe ultimii metri este dilatat fata de
tlmpul real. De fapt, in final, viteza intrecerii sportive cre!?te, iar
montajul, cu toate ca extinde durata, creeaza in modparadox,al scn-
zatia sau mai bine zis Huzia unei incontestabile tensiuni ascendente.
Cu ajutorul montajului s-a marit considerabil intensitatea ultimelor
secunde ale fini!?ului. De!?i din punct de. vedere obiectiv ritmul com-
petitiei nu s-a schlmbat, imaginea proiectatii, aceastii secunda
finala este pardi incetinita !?i marita sub "microscopul
pentru ca fiecare mi!?care vizibila sa fie perceputa in ,amanuntime,
obtinindu-se astfel 0 mare incordare. Asistam la 0 dilataJ'e a timpu-
86
lui 111 filmul "Lantul", cind fermierul Ii elibereaza pe cei doi pro-
din hambarul unde fusesera legati de un stilp.
Fiecare om a avut cindva senzatia eli timpul n apasa, sta pe
loc, se dilata ca secundele dureaza parca infinit de multo Descom-
punerea amanuntitA in cadre analizatoare a unei actiuni cinemato-
grafice amplifidi durata insemnatatea evenimentuluL
In "Haiducii", in prapastie a fost filmata cu
mai multe aparate, din diferite unghiuri, dilatindu-se astfel timpul
real de cadere. Starile de tensiune, zbucium, a!?teptare, a-
pasare, durere, necesita, de asemenea, 0 extindere a duratei. Accidentele
de tot felul: explozii, rasturnari de incendii etc. precum !1i ca-
tastrofele naturale sint in unele filme analizate !?i aratate detaliat, fiind
montate din numeroase cadre, ceea ee duce la dilatarea timpulu'i.
Amintim ca descompunerea prin ralenti amplifica durata
desfa!?urarii actiunii. 0 ciocnire de care se petrece cu iuteala
fulgerului, noi 0 putem urmari pe ecran un timp mai indelungat, tIl
functie de necesitatile dramaturgice.
Timpul rastumat
Acest procedeu artistic constituie un mod frecvent de interpre-
tare a timpului, care se bazeaza pe intoarcerea in trecut (Flash-back),
fiind extrem de folosit in povestirea cinematografica. Intr-o maniera
mai greoaie n gasim in filmele mute, unde prin inchidere dec;;-
chidere in "iris" se introducea 0 alta temporalitate. Nu existA nici 0
indoiala ca acest procedeu a fost inspirat realizatorilor de catre 1'0-
mancieri, dar trebuie sa ca in a 7-a artA a gasit aplicatii
exceptional de rew;dte, mentinindu-se cu 0 permanenta remarcabiHi.
Exista filme intregi construite pe intoarceri in trecut, cu scopul de
a aduce pe ecran amintirea unui personaj. marturie retrospeetiva a
unei intimplari. Era de ca, datorita largilor posibilitati ale
reconstruirii temporale a povestirii filmice, realizatorii sa fie tentati
sa se lanseze in cautari din ce in ce mai dificile subtile. Astfel, a
mai aparut !?i un flash-back de gradu] doi, adica evocarea unoI' in-
timplari sau stari care au avut loc prin raportarea la un prim trecut
pe care-l putem numi "flash-back de gradul unu". Sint filme, cum ar
fi "Cazul Maurizius" (regia Duvivier), unde trecutul !?i prezentul sint
aause in fata spectatorului intr-un amestec derutant dar in-
totdeauna deosebit de interesant din punet de vedere al limbajul
l
ui
cinematografic. De exemplu: intr-o saUl de judecata, procurorul cere
dosarul cazului incepe sa-l eiteasea. Aid intervine un flash-back
de primul grad !?i anume interogatoriul acuzatului Leonard care po-
veste!?te imprejurarile in care a cunoscut-o pe Ana. Uri flash-back
de-al doilea grad ar;ata cum Leonard face cuno!?tinta cu Ana incer-
cind sa-i simpatia. Urmeaza 0 intoarcere la primul grad, adi-
di interogratori'ul, apoi revenirea la prezent cu procurorul citind do-
sarul. Exemplul de mai sus, do8t din "Cazul Maurizius", prezinta 0
mare libertate de exprimare, avind in vedere povestirea mai
cats, eu trimiteri 108 ambele grade ale trecutului.
87
Flash-=back-ul este folosit pentru:
Accentuarea tensiunii -dramatice. Este yorba in -acestcaz de
o. a deznodamintului acthiriii, plasata chiar la incepuhl1
fllmulUl .. Acest procedeu ne duce cu gindul Ia tragedia antica, unde
constructla este asemanatoare unde atmosfera de fatalitate pune
amprenta pe intreaga opera. Metoda inversarii, cunoscuta de mullt
in literatura, a fost preluata perfectionata de cinematografie, ca're
Hsigurat astfel 0 importanta realizare sub aspect narativ. Acest
fel de expunere a evenimentelor cere atitorului filmului - 0 mai' mare
abilitate in integrarea naratiunii in organizarea timpului. 0 deca-
Iar,e prea mare a celor doua perioade. risca, printr-o com-
plicata, sa creeze confuzii. : .
Am vazut deci ca 'se poateincepe prin prezentarea
actiunii, dupa care intervine intreaga actiune retrospectiva, filmul
terminindu-se cu momentul pe care spectatoruL I-a urmarit laince';
putul naratiunii. DezviHuind finalul chiar din start, filmul nu soli-
cita interes prin puterea atractiva a subiectului ciprin aspectele care
,au acel rezultat nu altul. Este Un pas inainte spre 0
orientare bine det'erminata a filmului !?i spre aprofundarea tematicii.
Elementul surpriza (suspansul) este in buna rna-sura eliminat, dar, pe
de alta parte, interesul spec1!atorului este concentrat asupra dramei
!?i a evolutiei psihologice a personajelor, creindu-se astfel 0 unitate
remarcabila. Dispar eventualele posibilitati de intorsaturi ale eveni-
mentelor viitoare dar se deta!?eaza cIaI' arhitectura constructiei drta-
matice !?i continutul uman al operei. De exemplu: "N-a dansat decit
o vara", unde finalul este cunoscut dinainte, nediminuind insa cu ni-
mic tensiunea acestei deosebite creatH. Putem spune pe drept cu-
vint ca Arne Mattson a sa dea filmului 0 frumusete lirica de
mare puritate.
Metoda inversarii se caracterizeaza prin diversitatea formelor pe
care Ie poate lua, cea mai raspindiHi fiind inversarea directa. Filmul
ineepe se eu aeela!?i moment al aetiunii. 0 astfel de
structie se evidentiaza prin perfecta ei unitate. Mai putin folosiHi
este semiinversare, al ca"rei punet de pornire este momen-
tul eulminant alaetiunii, luat de undeva de la mijlocul filnmlui. In
clipa in care povestirea, in succesiunea ei cronologica,- ajunge la
cest punet culminant, avem impresia ea tot ceea ce'urmeaza este
ta!1at la un intr,eg finit. '
'-':'" Rezolvarea estetica a narafiunii Intoarcerea in
trecut este facuta de ar;;a maniera ca opera sa 'caj>ete in mod, estetic .0
simetrie structuraUi. Schema este urmatoarea: filmul incej>e cu a doua
perioada, care 'arata concluzia primei parti, apoi trecem in trecut, dupl1
care revenim la prezent pentru a expune deznodamintul dramei. Se
creeazii astfel 0 simetrie temporaUi r;;i se respectii regula' unitiitii. de
timp, punindu-se accentul pe prezent, timp dotat cu cele mai accen-
tuate caracteristici de participatie.
- Evidenfierea unOT probleme de ordin social. Folosirea flash-
back-ului este uneori dictatii de motive sociale. Renoir incepe filmul
88
,,<;::rima- domnului Lange" cu secventa in care protagonistul impreuna
cu spaUitoreasa ajung la frontiera belgiana. Femeia, 1?tiind ca amindoi
sint urmariti pentru savir1'1irea unei crime" decide sa dezvaluie, intreaga
lor clientelei dintr-o circiuma, pentru ca oamenii pa-i judece
sau, din contra, sa-i ajute sa treadl granita, salvindu-i in acest fel.
Flash-back-ul a fost utilizat la relatarea imprejurarilor in care a avut
loc' omorul. .Intentia finala este ca speetatorul, identificindu-se cu per-
soanele din bar, sa-1?idea 1'1i el verdictul social.
- Adincirea unor aspecte psihologice. Flash-back-ul in acest caz
intervine pentru a ilustra trecutul din punct de vedere psihologic, ras-
turnind suita temporala a evenimentelor. Tensiunea emotionala decurge
. de presiune a timpului. Un exemplu de maiestrie in reda-
rea pe ecran a evenimentelor trecute il gaslm in "Vinovati fara vina".
Personajul feminin; interpretat de Krucinina, soseflte in ora1?ul in care
1'1i-a petrecut tineretea. In odaita de hotel, ea aminte1'1te cum, in urma
cu 20 de ani, a trait clipe dureroase la despartirea de un barbat care
s-a dovedit a fi un netrebnic. Aceasta scena se deruleaza integral in
fata spectatorului.
Separarea "planurilor de timp", adidi reluarea povestirii a permis
cn viata oamenii sa fie priviti din mai multe puncte de vedere.
. Filmele in care asupra aceluia1'1i eveniment sau personaj se acu-
muleaza diverse dovezi apar ca 0 dezvoltare a acestui procedeu de a
povesti. Se presupune ca inceputurile introducerii lui in film pot fi
situate in anul 1932, cu aparitia filmului "Viata lui Thomas Garner",
in care viata unui om este aratata pe ecran retraita diferit ,de ditre
doua persoane aflate in corlegiul funeral' al eroului. Acest mod de in-
toarce,re in trecut este de ordin ajutind la definirea unei
portretistici complexe a personajelor. In celebrul film "Hiroshima, dra-
gostea mea"" regizorul Alain Resnais ajunge la performanta de a con-
topi prezentul cu trecutul, fara a intrerupe continuitatea naratiunii.
Trecerile de la 0 perioada la alta sint facute cu mare maiestrie de catre
monteurul Henry Colpi, care alege pentru taietura fotograma ideala.
Comentariul are un caracter subiectiv, fiind folosit la timpul prezent.
Inacest film intilnim doua grupuri distincte de raporturi temporale.
Exista 0 corelatie autentica intre bOnibardarea l?i cei doi in.,.
dragostit
i
, deoarece ei se afla- in total distrus, iar emotia ce sc
degaja, . facind opunte peste timp, este de fapt reactia fata de ,decorul.
ce-i inconjoara. Legatura Cll ora1'1ul Nevers este pur subiectiva, neavind
nid un punet comun cu timpul cronologic sau cu intimplarile aparute
in -perioada respectiva. Eroina ne spune c-a incetat ide a mai tn:ii din
clipa mortii soldatului neamt, alienarea ei anihilind factorul timp.
Exisla mai multe procedee tehnice de introducere a flash-back-ului,
utilizate in functie de cerinta povestirii, dar toate trebuie sa tina cont
de faptul ca spectatorul sa inteleaga aparitia unei alte temporalitilti.
Tranzitia vizuala poate fi filcuta prin urmatoarele mijloace: fondu de
inchidere, urmat de un fondu de deschidere; inlantuire; obiect evocator;
travling inainte; stipraimpresiune; transformarea lenta a ilumim'irii deco-
rului; racord direct, prin taietura la fotograma.
89
Adaugam ca, pe vremea filmului mut, trecutul era lntrodus printr-o.
intunecare rapida (fondu de inchidere) sau printr-o deschidere in "iris".
Uneori, trecerea este rezolvata metaforic, ca in filmul romfmesc "Baietii
nOJ?tri" Vitanidis): cUpele trec tare greu pentru tinarul aflat in
biroul directorului care-l critica fara indurare. Timpul este sugerat
amuzant printr-un orologiu al carui geam transpira pe masura ce ara-
tatoarele inainteaza. Fondu-ul de inchidere, adica intunecarea imaginii,
anunta terminarea unei secvente, ca 0 cortina lasata la de tablou
in teatru sau ca incheierea unui capitol in literatura, dar permite tot-
odata, la aparitia urmatoarei imagini din fondu-ul de deschidere, sa
constaUim intr-o alta temporalitate.
Inlantuirea a doua cadre marcheaza, de asemenea, salturi in timp.
Sa presupunem ca un personaj evodi timpuri de altadata oni viseaza
sau e rapit de amlntiri; in clipa urmatoare, imaginea se intrepatrunde
cu alta, transportindu-ne intr-o epoca mai indepartata. Ded inlantuirea
reprezinta un mijloc de introducere a flash-back-ului, care din punct
de vedere psihologic inseamna 0 contopire a trecutului prezentului
in personajului. In "Diavolul in corp" (Autant-Lara)
se uita intr-o oglinda fii, prin intermediul unei inlantuiri, se trece la
imaginea Martei, plimbindu-se. In domeniul basmului, inlantuirea favo-
rizeaza intr-o maniera remarcabila alunecarea in ireal. Tinarul din"Tara
Hidi stele", aflindu-se la caderea noptii in mijlocul unui unde
venea zilnic, este cuprins dintr-o data de 0 ameteala Cind
deschide ochii, eroul din poveste se gasefite in acelafii loc dar cu 100 de
ani in urma. Cele doua imagini, adica prezentul cu trecutul, au fost
inUintuite.
Pentru trecerea la timpul trecut se poate folosi un obiect evo-
cator de amintiri care ajuta la introducerea unei alte temporalitati. De
pilda: 0 bunica se uita in caseta ei de bijuterii privirea i se
asupra unui de perle, care imediat in planul (urmator se afla la
gitul unei fete frumoase care valseaza intr-o sala somptuoasa de bal.
Spectatorul a inteles pe data ca este yorba :de bunica acum 50 de ani.
Fuga timpului poate fi sugerata de 0 crenguta acoperita cu zapada,
apoi pUna cu flori. Ded nu numai obiectele dar !?i elementele naturale
pot servi acestui scop. Trecerea de la un cadru in care apare 0 scru-
miera goala la un alt plan cu scrumiera pUna de mucuri de tigari mar-
cheaza atit scurgerea timpului cit starea de incordare nervoasa a
'eroului.
Travlingul inainte constituie un procedeu de trecere la 0 traire
subiectiva a duratei, prin interiorizare. In filmul "Scurtii intilnire" (David
Lean), la un moment dat aparatul inainteaza lent !?i se in gros-
plan pe fata protagonistei Laura, care retraiefite dureros clipele ei fugare
de feriche. Aceasta mificare de aparat are caUtatea de a intensifica in
mod substantial actiunea captivanta fii subjuganta a imaginii asupra
speetatorului, exprimind tensiunea mentala a unui personaj. Travlingul
inainte indepline!?te 0 functie de cufundare in amintire, avind 0 remar-
cabila putere de expresie fii 0 semnificatie dramatica.
90
Vedem deci di acest mijloc tehnic se justifidi perfect din punct
de vedere psihologic. Trecutul mai poate fi introdus prin supraimpre-
siune combinata cu 0 inlantuire, care in final transforma 0 imagine in
alta. Filmul "Ringul", regizor Se,rgiu Nicolaescu, este construit pe 0
alternanta a prezentului cu trecutul. 0 serie de amintiri cumplite din-
tr-un lagar fascist se inscriu in timpul unui meci de box foarte dur,
carei are loc in zilele noastre, in arena unui;eirc dintr-un cartier german.
Cei doi Andrei !?i "Golemul", nu se recunosc de la inceput,
dar, in timpul luptei indirjite, vedem chipul Golemului intinerind !?i
transformindu-se in Adolf Gebauer Untersturmfuhrer, care in 1943 tero-
riza lagarul de detinuti unde se afla !?i prizonierul nr. 1013, adica pro-
tagonistulnostruAndrei.
$i supraimpresiunea simpUi poate fi folosita, ca in filmul "Deo-
data in vara aceea" (Mankiewicz), unde trecutul apare la inceput inter-
mitent apoi continuu, in vreme ce figura comentatoarei ramine vizibila
intr-uncolt alecranului.
Trecerea de timp poate fi comunicata !?i prin schimbarea luminii.
Vedem cum rasare soarele in "Insula", peisajul fiind cuprins treptat
de lumina, iar apoi, schimbindu-se temporalitatea, imaginea se intuneca
lent. Filmul "Fragii salbatici" (Bergman) are momente unde pe ecran
raportul trecut-prezent este vizualizat. Batrinul profesor maninca fragi
pe linga casa in care a locuit in tinerete. Deodata, cladirea este scaldata
de soare, trecutul indepartat infiltrindu-se datorita acestei schimbari
de iluminare a cadrului. Este impresionanta scena dnd batrinul 0 vede
pe lui tinara 0 striga: "Sara... eu sint Isak, varul tau".
Dar din cauza noianului de ani care-i desparte, fata nu-l poate auzi...
Tranzitia vizuala mai poate fi subliniata !?i de coloana sonora, prin
mai multe metode: distorsiunea dialogului, reverberatii, ecouri, fondu-
uri de sunet, interventie muzicala', comentariu in off, zgomote prelu-
crate etC'. De exemplu, in "Miciurin" (Dovjenko), 0 scena tragica este
intretmpta de 0 amintire placuta, acompaniata de un motiv muzical
vesel; savantul Miciurin, stind in camera mOlltuara la capatiiul sotiei
sale, retraie!?te momente insorite din ;Viata lor conjugala. Aici coloana
sonora, printr-o muzica adecvata, accentueaza evocarea trecutului. 0
rezolvare excelenta, datorita elementului sonor, 0 gasim in "Pepe Ie
Moko" de J. Duvivier. 1n1'r-o taverna dintr-un port, sta 0 prostituata
beata, 0 femeie batrina, zdrenturoasa, a dire1 fata ridicata mai pastreaza
totu!?i urmele frumusetii de odinioara. La un moment dat, 0 persoana
pune un disc !?i se aude 0 melodie veche, de mult uitata. Femeia se
recunoa:;;te in interpreta dntecului incepe sa fredoneze ea. Acest
duet, in care rasuna 0 voce tinara fermecatoare alaturi de vocea
ragu:;;ita a batrinei, produce un :;;oc puternic, ilustrind cumplit actiunea
nimicitoare a neiertatorului "timp".
Cea mai interesanta modalitate de trecere la 0 alta temporalitate
o reprezinta racordul prin taietura la fotograma. In originalul film
"Anul trecut la Marienbad" (Alain Resnais), exista un extraordinar joc
al intrepatrunderii temporalitatilor. Trecuturi de diverse grade, unele
reale, altele imaginare, apar prin intermediul unoI' serii de flash-back-
91
uri, la inccput scurte ca fulgerele, apoi din ce in ce mai insistentc !:ii
mai lungi, spre a in final sa impuna 0 alta temporalitate. Tema
filmului sc refera la 0 intilnire anterioara probabil imaginara a in-
dragostitilor. Barbatul incearca s-o convinga pe femeie ca ei s-au intilnit
int,r-adevar cindva, luind astfel conflictul intre viata launtrica
cea reaM. De fapt, povestea Marienbad-ului nu decit prin
felul in care este narata. Un alt exemplu de taietunl directa, deosebit
de remarcam in dragostea mea", unde un trecut su-
biectiv este introdus bruse, aducind pe ecran prima imagine a miinii
neamtului mort. Acest flash este incadrat de doua primplanuri ale pro-
tagonistei: Emmanuele Riva. Spectatorul, pe moment, nu: intelege.apa-
ritia acestui plan in flash-back, dar deduce ca este reprezentarea unui
alt "timp" ce patrundein eroinei.
Tot prin taietura directa apar in mod scurte flash-back-
uri care brazdeaza dureros sufletul inginerului Tudoran. Este vorba
de 0 secventa dramatica din "Racolarea", cind Aura Tudoran moare
in b'ratele sotului. Aceasta imagine sageteaza din cind in cind ecranul,
venind intr-un puternic contrast cu in miezul direia este implin-
tata.
Proiectarea in viitor
Sa vorbim putin despre "flash-foreward", adidi de proiectarea
viitorului. Viitorul poate fi real dbiectiv (istoric) dar mai poate fi
imaginal'. Dadi timpul trecut poate patrunde in prezentul
noastre, integrindu-se in mod perfect, nu lucru putem spune
despre viitor. Aceasta temporalitate n-o deloc, putem doar
sa ne-o inchipuim deci reprezentarea ei, nefiind fireasca, ramine inex-
plicabila, did nu corespunde nici unei experiente psihologice umane.
Viitorul anticipat poate fi dezmintit de suita de evenimente ce
urmeaza in dramaturgia filmului, dar uneori el poate fi confirmat, tre-
cind puntea de la imaginal' la real. Deci, un viitor posibil poate deveni
un prezent activo Mai exista un viitor care, ramine necunoscut
personajelor, este real din punct de vedere dramaturgic. In filmul "Cas-
telul de stiehl".. cei doi indragostiti, Remy Evelyne, aflindu-se intr-o
camera de hotel, sint de groaza !?i de panidi cind i!?i dau seama
cit de tirziu este ca nu mai pot prinde trenul. Dupa aceasta scena;
prin unei inlarrtuiri, regizorul Rene Clement ne prezinta
viitorul !?i anume 0 camera unde zace'trupul neinsufle{it al tine'rei
femei un plan cu sotul ei de tragica veste. Apoi se revine
din nou la timpul prezent, in camera de hotel, unde amantii, inspaimin-
tati de intirziere, fug lagara, dar prea tirziu, caci trenul plecase. Evelyne
se decide sa ia avionul. Ultima imagine din film reprezinta despartirea
indragostitilor care bineinteles ignorau faptul ca avionul se va
Prin patrunderea viitorului in timpul actiunii spectatorul
este avertizat de tragicul sfir!?it al pove1?tii de dragoste. Acest stil de
montaj care deschidea portile destinului, avea scopul de a provoca un
dramatic cu totul aparte. Mai putem aminti'de viitorul imaginat,
care ar core'punde cu speranta sau dorinta. Charlot, in "Timpuri noi",
92
se vede locuind intr-o casa ultramoderna. Viitorul anticipat poate fi
dezmintit de viata, dar poate n in uncle cazuri confirmat de cvenlmenic.
In ecranizarea dupa cunoscutul roman ,,0 tragedie americana" (Stern-
berg), tinarul arivist in amanuntime planul cumplit de a
o ineca pe iubita lui, care-l incomodeaza in ambitia sa de a parvcni
cu orice pret. Cadrele urmatoa.re ne arata comiterea crimei, deci pune-
rea in practica a odiosului proiect. Este yorba aici de un viitor poten-
tial. cat'e se transforma intr-o realitate prezenta, activa. Din cele ana-
lizate pina aici deducem ca filmul poate pIasa evenimentele in orice
ordine cronologica', tratind trecutul chiar viito1'ul ca cum a1' fi
yorba de timpul prezent.
In fata unui sistem de referinte aUt de insesizabil greu de per-
ceput, dar in tiranic neindurator, care este "timpul".
omul dispune pentru intiia oara de un instrument capabil sa stapineasca
curgerea v1'emii: apa1'atul de filmat sa incetineasca, sa acce-
lereze, sa inverseze cursul evenimentelor chiar sa opreasca
deci timpul.
Incetinirea (ralanti)
. In unele cazuri este necesar sa fie prezentata pe ecran 0
mai lenta decit cea normaHi (din realitate), fie pentru a crea spectato-
rului 0 anumita stare emotionaUi, fie pentru a-I ajuta sa perceapa mai
bine 0 rapida. Astfel. unele sarituri atletice de gimnastidi, de
balet. galopul unui cal, caderea de la inaltime a unui obiect. traiectoria
unui glonte etc., pot fi mai observate analizate cu ochiul libel',
atunci dnd sint filmate cu incetinitorul. Aceasta maniera de filmare,
prin lEmtoa,rea ei.. creeaza efecte spectaculare la proiectia pe ecran. Ea
insa afecteaza naturaletea ceea ce 0 contraindica atunci cind
se 0 redare realista a imaginii. De asemenea incetinirea poate
crea iluzia dilatarii imaginilor, provocind senzatia de grandoare, forta,
solemnitate. Filmarile incetinite pot deveni, in operele artistice cine-
matografice, stilizari ale unei metafore, alegorii, simboluri. De
exemplu, imaginea unei tinere care se piaptana iar parul ei lung pardi
plutel?te. Aceasta ar semnifica imaginea unei fericiri pal?nice
vietii"). Tot 0 valoare simbolica capata taierea parului fetei din "Cu
pretul vietii". unde caderea lenta a inseamna adoles-
centel: Descompunerea prin incetinire pronuntata a fost folo-
sitfl pentru analiza dansului gratios al unei balerine in "Antract". film
de debut al lui Rene Clair. Jncetinirea poate avea 0 putere dramatidi.
De exemplu la concursuri sportive internationale, olimpice chiaI', ur-
marim frumusetea imp1'esionanta a efo1'tului uman, prin filmari in
ralanti - unde fiecare fibra poate fi sesizata. La haltere:
grimasa teribila a fetei campionului care vrea puterile.
La gimnastica: performanta de pasare maiastra a tinerilor concurenti.
Golurile la fotbal, af?teptate cu sufletul la gura, sint redate tot cu ralan-
tiu!. furtuna napraznica in filmare incetinita, sau valuri venind
catre spectator, ca munti in descompunere, pot crea de asemenea
senzatia de fortii.
93
Anumite efecte sHirl pot fi create prin spargere,a unoI' obi-
ecte ale carol' ciobun plutesc in aerl. Bineinteles di fiecare utilizare a
acestui procedeu tehnic are 0 baza psihologica, servind filmul in scop
dramatic dar comic uneori. De asemenea, fenomenul de a
timpului poate fi obtinut prin inceHnirea In "Dacia", film de
reclama realizat de monteura Adina Georgescu-Obrocea, scena turnirului
contine un element comic, datorat caderii lente de pe cal a cavalerului
in armura. azvirlita pe obrazul adversarului prelingindu-se in
ralanti poate ea stirni hazul. 0 imagine de rara frumusete putem
obtine prin descompQnerea la filmarea unei herghelii de cai
intr-o goana dezlantuita. In "Ringul", secventa unde deti ta danseaza
sub privirile sadice ale se incheie printr-un plan in ralanti,
unde colierul de perle al balerinei pare parca un lat care Ii va fi fatal.
Acceleratia
este .redata fidel daca se filmeaza se proiecteaza cu
24 de fotograme pe secunda. Acceleratia se obtine printr-o turnare cu
o frecventa mai mica Idecit cea normala.; Desuetul filmelor vechi se
remarca azi prin acceleratia nefireasca a tuturor surprinse
pe pelicula. Oamenii evoluau pe ecran aidoma unoI' marionete, sacadat,
cu mecanice nefiresc de rapid, iar traseele parcurse de ei
pareaucomprimate ca dimensiune. Explicatia consta in faptul ca viata
surprinsa atunci cu 16 fotograme 0 vedem acum proiectata cu 24 ima-
gini pe secunda. Filmarea accelerata a devenit azi un mijloc de expresie,
un procedeu de manipulare a timpului, datorita caruia spectatorul poate
urmari de exemplu fenomene naturale cu evolutie lenta, cum ar fi:
adunarea norilor, plantelor, deschiderea florilor, formarea cris-
talelor etc.
Acceleratia deci prezinta un interes deoarece permite
sa devina perceptibile ritmuri extrem de lente. Amintim
cuvintele lui Blaise Cendrars: "proiectata cu acceleratie, viata florilor
e shakesperiana". Acceleratia poate fi folosita pentru a crea efecte
dramatice. De exemplu umbrele serii alergind pe culmile dealurilor
sau norii brazdind cu !iuteala cerul; goana nebuna a unei etc.
Perioade lungi de timp pot fi condensate prin acest procedeu cinema-
tografic. Evolutiile foarte lente din natura, chiar imperceptibile, devin
vizibile datorita filmarii accelerate. De exemplu: inmugurirea unei
plante, desfacerea petalelor unei flori etc. Jean Renoir, in "Mica vin-
zatoare de chibrituri", a intercalat metaforic in decursul povestirii ima-
gini reprezentind inflorirea lenta a unui trandafir. Documentarul roma-
nesc ,,0 primavara (S. Nicolaescu) ne un ade-
varat balet poetic al florilor. Acceleratia este 0 sursa a efectelor
cornice. In filmele mute, acest procedeu era foarte utilizat, producind
risul. De pilda, care alearga intr-o viteza nebuna, oamenii cu
mersul carag'hios, ambuscade, ciocniIJi, urmariri, scene de sari-
turi, paruleli etc. '" toateacestea prin iuteala deveneau
inerent cornice. $tim ca mesele de montaj, in afara vitezei normale de
24 fotograme pe secunda, au un dispozitiv care permite 0 derulare mai
94
rapida a imaginii. Orice pel'Soani'i straina care vine in spatele monteu-
rului este frapata de mersul accelerat al derularii actiunii de pe micul
ecran !?i automat, sau mai bine zis instinctiv, ride. Efecte hilare a obtinut
Rene Clair in "Milionul"', intensificind mi!?carea personajelor care
aleargi'i pe sci'iri in cautarea hotului.
La cursele de automobile putem de asemenea folosi acceleratia cn
efect comic, dar in unele cazuri se prefera accelerarea mersului
nilor intr-o masura mai ponderata, pentru a crea senzatia
ca asista la un raliu de mare clasa, unde se alearga cu viteze de con-
curs, deci supeTioare vitezelor ce potfi obtinute la filmare del catre
motoarele
Inversarea
Inversarea este tot un procedeu cinematografic de manipulare a
timpului. Filmarea inversa a fost descoperita intimplator, dintr-o gre-
tehnica a lui Promio, operatorul lui Lumiere, astfel ci'i in mod
surprinzator pe ecran se vedea cum din apa iese un inotator cu capul
in jos parcurge 0 traiectorie in aer pentru a ajunge in final pe tram-
bulina. Aceasta intoarcere a timpului produce uimire este folosita ca
o sursa comica. Lumiere; inca din 1896, a utilizat inversarea spre', a
demonstra cum un zid daI'imat e reconstruie!?te singur. Inversarea este,
de fapt, derularea inversa a actiunii. Obiecte care cad de la inaltime, Ie
putem vedea ridicindu-se de la sol zburind' inapoi spre locul de
undel s-au initial. In filmul "Zi de plata", Chaplin prinde in-
tr-un mod comic diramizi aruncate de jos de catre un muncitor.
De fapt, caramizile au fost azvirlite de Chaplin dar noi vedem scena
derulindu-se invers. Tot in acest fel putem vedea oameni, tre-
nuri etc. mergind inapoi. Un monteuI', Jprin specificul profesiei
sale, vede de mii de ori aceasta inversare, caci manipulind ore in
masa de montaj, pentru a construi filmul intr-un mod cit mai fericit,
el deruleaza mereu pelicula inainte inapoi. Mi'lcarile de du-te vino
au inspirat pe un regizor englez, care a realizat un documental' unde
ridiculiza armata nazista. In domeniul sportului, am putut urmari pe
ecranele televizoarelor un scurt metraj foarte amuzant, pe tema fotba-
lului a golurilor marcate. Jucatorii parca dansau facind de
balet cu mingea, inainte 'li inapoi. Filmarea inversa cuprinde, in esenta
ei, dorinta mistuitoare a omului de a da timpul indarat ... Ne aflam
la 0 masa de montaj vizionam materiale docurnentare din al II-lea
razboi mondial; urmarim cu atentie 0 scena cumplita de executie a
unui grup de partizani. Impresionati, oprim peliculei 0
derulam apoi in sens invers. Am invins timpul. Eroii se ridica din nou
in picioare devenind nemuritori ...
Oprirea timpului(stop-cadru)
Acest procedeu permite imobilizarea imagmll. Oprirea timpului
se poate realiza numai in film capata valori dramatice neobi'lnuite.
ideea de stopare a timpului este impresionanta 110canta, intru-
cit evoca moartea. In "Pintea" (M. Moldovan), sfirl1itul tragic al eroului
95
este redat printr-o fotograma statica, rilUltiplicata apoi ca sa devina
fondul genel'icului de final. In foarte multe filme, moartea unoI' per-
sonaje este simbolizata prin brusca incremenire a imaginii. Filmul "0
lumina la etajul 10",realizator Malvina se termina printr-un
"stop cadru" anume protagonista Maria Dinu ia in brate 0 fetita pe
ai carui obrajori curg lacrimi mari. Eroina "simte caldura reavana a
trupului de copil, poate primul pe care I-a tinut in brate, incepe s-o
st,ringa cu putere la piept. In aceasta scena se intilnirea dure-
roasa tirzie cu ace1 firesc fundamental sentiment care este pentru
o femeie maternitatea". Fotograma cea mai expresiva a fost aleasa de
catre regizor monteur pentru a constitui imaginea de "stop-cadru"
cu care se incheie filmul. La filmul istoric "Vlad (D. Nastase),
s-au folosit 0 serie de "stop-cadre" pentru genericul de inceput. Voie-
vodul vine in galop deodata se brusc apar titlurile; apoi,
dupa timpul necesar citirii numelui respectiv, imaginea se reanima ca
dupa un interval de actiune dinamica, sa se repete sistemul amintit. In
film, 0 mare de sulite care se inalta spre a-I ovationa pe Dom-
nitor incremenesc profilate, pe cer, pentru ca titlul filmului, scris in
litere sa izbucneasca pe ecran.
Marcarea datei
Timpul este factorul care etermina structureaza ink-un mod
esential fundamental toata povestirea cinerriatografidi. Conceptul de
timp cuprinde atit ideea de data ,cit pe cea de durata. Pentru a
indica data, putem recurge la diferite solutii ca: un calendar, inserturi,
inscriptii, genul costumelor sau al decorului, 0 aluzie la un eveniment
istoric sau social bine cunoscut.' De asemenea coloana sonora poate
preciza data printr-un dialog, comentariu in "off" etc. In filmul
lumina la etajul 10" protagonista, in secventa de la inchisoare,
este; interogata de catre un ofiter 'de militie in legatura' cu viata
activitatea ei. In felul acesta, spectatorul, aflind data de' na$te.re a deti-
nutei, poate pIasa actiunea in timp. Anotimpul n putem indica prin:
pomi, flori, zapada, frunze etc. Ora poate fi precizata printr-un
ceas, orologiu pe care-l vedem (sau n auzim numai), pozitia marimea
umbrei etc.
Durata
problema deosebit de importanta este exprimarea .duratei, care
necesita procedee speciale, proprii celei 'de-a 7-a arte. Trebuie sa pre-
cizam de la bun inceput ca durata contine in esenta ei un puternic
factor subiectiv. Durata este intuita de catre s.pectator in functie de
forta dramatica a actiunii. Filmele pline de evenimente, dense l1i inte-
resante, captivind atentia, par mai scurte, iar timpul parca trece mai
repede. putem explica faptul ca filme ,lungi ca metraj obiectiv
devin subiectiv mai scurte dedt filme cu un metraj mai mic.
Reiese dar ca exista un raport inire timpul real de proiectie l1i
sentimentul in mod esential .subiectiv aI' duratei lui. Ponderea drama-
tidi a povestirii este mai mult 0 problema de calitate a actiunilor, dedt
de cantitate. Durata resimtita intuitiv este in mod sensibil mai lunga
decit durata reala, din cauza intensitatii actiunilor din film care creeaza
in unele cazuri tensiune dramatica (suspans). In filmul lui W. Wyler
Ben Hur" exista 0 cursa palpitanta a carelor de lupta care dureaza
11 minute. Constatam ca fiecare spectator percepe subiectiv sec-
venta respectiva, ca avind 0 durata diferita. Regizorul Fran'r0is Truffaut
ne declara ca "se lupta" .eu durata. Un exemplu din filmul
Pielea catifelata" ar fi secventa intilnirii din lift a celor doi protago-
care sint fulgerati de 0 dragoste la prima vedere. Pentru a accentua
acest moment, regizorul a dilatat durata, caci 0 coborire a ascensorului
tine 20 secunde iar scena cronometrata este de 1 minut. Reiese clar ca
exista 0 deosebire intre durata obiectiva cea subiectiva.
A 7-a arta ne da posibilitatea unei libertati absolute in domeniul
delicat al 'duratei, unde perceptia 'spectatorului este strins legata de
puterea de intensitatea implicarii lui psihologice in :viltoarea actiunii
filinului. Durata trecuta prin "eul" nostru este filtrata de un simt inte-
rior complex imprecis, fiind influentata de profunda a con-
noastre. Impresia de durata, dupa cum am aratat este arbitrara
subiectiva. Cel mai specific mod de exprimare a duratei il
constituie montajul, al dirui 1'01 creator este incontestabil. Termenul
de durata poate dobindi acceptiuni diferite. Una dintre ele este dorinta
de a exprima permanenta timpului, adica accentuarea duratei lui. Folo-
sirea unoI' planuri lungi in unele cazuri chiar foarte lungi ne ajuta
sa simtim mai pregnant stagnarea' aparenta a timpului. Bergson ne amin-
ca sesizarea de catre noi a duratei este intuitiva ca percepem
in mod numai sistemul de referinta temporal in care trrom.
Timpul ni se impune ca un tot nedivizat, deci nu ca ,0 suita de momente,
ci ca durata. In legatura cu utilizarea cadrului lung, putem retine faptul
ca cinematografia asiatica a practicat ansistent acest procedeu, avind
in vedere 0 anumita filozofie 0 'conceptie aparte asupra notiunii de
durata. De exemplu, Yasujiro Ozu, realizator japonez, a folosit in fil-
mete inca din anii 30, planul secventa care creeaza 0 atmosfera
apasatoare dar fermecatoare. Cinematografia apuseana de-abia prin
anii 60 introduce montajul lent, alcatuit din planuri lungi, pentru a
exprima mai bine senzatia de durata. In filmul ,,0 absenta indelungata",
regizorul monteurul Henri Colpi a prin cadre lasate cit mai
mult pe ecran, sa redea dureroasa parca ofe-
rindu-ne impresia unei durate stagnante sufocante. M. Antonioni a
ajuns 'la 0 rep,rezentare magistrala a duratei dind senzatia ca 0 filmeaza
integral, concretizind-o parca... Ritmul montajului trebuie sa tina
seama de caracterul tilmului de subiectul tratat. Un plontaj rapid
se armonizeaza cu actiuni dinamice ca: lupte, urmariri, curse de
cai in galop, accidente, batiii, intreceri sportive etc. In filmul "Ringul",
montajul rundelor de box este construit din cadre foarte scurte (citeva
fotograme), care subliniaza loviturile fulgeratoare ale adversarilor
confruntarea lor grava totodata simbolica.
7 - Montajul la film
97
Polivalenta temporala
Aceasta are un caracter profund non-realist. fiind perfect
motivata psihologic. Vom da ca exemplu filmul lui Alf Sjoberg "Dom-
Iulia". In noaptea sfintului Ion, protagonista, impreuna cu vale-
tul tatalui ei, Jean, fac confidente. Este vorba deci de timpul pre-
zent. Jean 0 pozna din copilaria lui, cind a fost fugarit de
guvernanta de la castel pentru ca furase mere. In timp ce urma-
rim pe ecran aceasta scena reprezentind trecutul, lun panoramic ne
aduce din nou in prezent 0 vedem pe tinara plimbindu-se cu valetul.
Interesant este faptul ca trecutul prezentul sint impreuna in
cadru. U,rmeaza 0 noua patanie a lui Jean care este biciuit. Un pano-
ramic descopera un grup de servitori care asista la aceasta scena. Spec-
tatorul realizeaza ca actiunea este plasata in trecut. Un nou panoramic
leaga in mod surprinzator timpul trecut de timpul prezent ajungindu-se
la ;un prim plan al Iuliei ca,re asculta cu atentie relatarile valetului.
Acest film ne demonstreaza aplica-rea polivalentei temporale care este
un procedeu interesant dea reprezenta fuziunea a doua temporalitati
in spatiu dramatic. Realizatorul AU Sjoberg, prin intermediul
unei regii de sinteza sub aspect temporal, a de fapt 0 abolire a
timpului. In Iulia", aparitiile trecutului sint tratate obi-
ectiv, ca evocari memoriale total lucide. Scenele din trecut sint
materializate pe un plan la fel de real ca cele din prezent. Amestecul
timpurilor este 0 sinteza nu numai dar in special dramatica,
care se explica prin faptul ca derularea actiunii filmului concorda cu
din un;de totul se intimpla in prezent, timp pe
care I-am putea numi "prezentul In film trecutul exprimat
prin amintiri, intimplarile prezente cit viitorul cuprins in proiectarile
gindului a imaginatiei pot fi plasate in plan. Polivalenta tem-
porala este un mod original de suprapunere a timpurilor care da vigoare,
originalitate 0 puternica forta expresiva secventei cinematografice.
Preceptiile exterioare motivatiile psihice se inscriu pe planul trclirilor
profunde din Timpul, aceasta notiune aUt de invizibila
abstracta, devine dureros ,de concreta "vizibila" cind ne privim in
oglinda ...
Spatiul timpul sint factori care se intrepatrund, spatiul fiind
cuprins in notiunea de durata. Spatiul este pasiv, pe cind durata este
dinamica, ea fiind structura aar' el 81implu cadru. Durata organizeaza
spatiul care este dizlocat, descompus, iar continuitatea Ii este anulatA
in favoarea duratei. Daca vedem 0 fetita trmnd impreuna cu familia ei
intr-o casa la tara, apoi daca 0 aratam la douazeci de ani alclturl de
098
mirele ei in timpul oficierii casator:iei, locul afecteaza nemijlocit trairea
spectatorului. In remarcabilul film al lui Bardem "Strada mare", putem
urmari un inte,resant efect de montaj spatiu durata. Ne referim la sec-
venta unde protagonista ii relateaza Unarului cu care se plimba, ado-
lescenta ei. Povestirea eroinei se deruleaza in locuri foarte diferite, cu
toate ca dialogul este neintrerupt. Continuarea spatiala este negata dar
exista 0 continuitate temporala traita subiectiv. Cinematografia este
prima arta capabila sa-l?i asigure intr-o masura atit de perfecta domi-
natia asupra spatiului. Universul filmic reproduce cu exactitate rapor-
turile spatiu-timp din lumea reala. exactitate care este justa numai din
punctul l;le vedere al valo,rii dramatice. Aceasta constituie una dintre
principalele baze ale prestigiului specific cinematografiei l?i a origina-
litatii ei absolute in comparatie cu toate celelalte arte. AUt minuirea
timpului cit l?i deplasarea in spatiu nu prezinta dificultati pentru a 7-a
arta. Cel mai film se poate deplasa in multiple decoruri. In
arta cinematografica, spatiul apa,re sub trei aspecte: ca suprafata a ecra-
nului, ca loc al actiunii ca element al dramaturgiei. In general, ulti-
mele doua aspecte pot fi examinate impreuna.
La prima vedere; prin spatiul cimemarografic \Se mtellege locul
sau ambianta in care se desfal?OOIra evenimenl1Jele din film. In perioada
puterii deplirne a montajului, spatiul avea un caracter drnmatic, repre-
zentind coordoootele de loc ale actiumii. Aparitia profWlzimii cimpului
a reintrodus spatiull in imagilIle, aparind "spatJ,rul plastic", care de data
aoeasta este COIliS1Jrruit in imagine l?i supus unoI' legi ptm' estetice. Elie
Faure, intr-un text intitulat "Introducere in mistica einematografului",
serie ca filimull faJCe din durnta 0 diimensiune a spatiJului. Maurice Sche-
ret sustine ca spatiul pare forma generala a sensibilitatii ceIlei mai carac-
teristice cinematografului; masura in care acesta este 0 arta vizuala.
La dndul sau, Jean Epstein este de parere ca nidodata imaginatia
noastra' inainte de aparitia cinematografului, nu fusese antrenata in-
tr-un exercitiu aUt de acrobatic al reprezentarii spatiului, ca acela la care
ne obUga filmele in care se sU'Cced nelncetat gros-planuri, profunzimi
de clmp, imagini tn pilonjeu Sa'll recUI'Siu, nonnale sau oblke, in func-
tie de toote razele sferei. Cele enuntate mai sus au capa1lat valoare mai
ales dupa perloada de triumf a moilitajului, oarcaterizata prln tendinta
unei oarecari negan a spatiului dramatic mfavoarea CflIlui Plastic. Des-
coperirea decupajului a unoI' tehnici noi au determinat ca montajul
sa puna accent mal degrnba pe deciJt pe descriere. Dupa cum
am amintit, pentI'l.L ca spatiul sa fie introdus din mOll in intregime, a
fost nevoie sa se redescoperirea importantei profunzimii cimpu-
lui. Weles, Renoir, Wyler, Hitchcoek sint nume ce ramin inscrise in
aceasta etapa a dezvOiltlirii cinematografiei, reprezentind adevarate ja-
.
A 7-:a ar,ta Itra,teaza spatitd in dooa mdduri dirferite:
- SpatiUll rea1, care este pur l?i simplu reprodus, impresia speci-
fica comunictndu-se prin de aparat: panoramic, travling, trans-
focator care descopera treptat locul exact unde se petrece actiunea
filmata.
99
- SpatiJul imaginal', creat de montaj, prin 1'oflmarea unui spatiu
de sinteza. pepceput de spectator ca un to:t dar aliCatuit de fapt
din juxtapunerea unor spatii fragmentare care se sulCOOd fiind lipsite
de oriee raport material intreele. Pe ecran spatiUll este "autentic" nu-
mai pina in cHpa lin care monteurull taie pelicula pentru a Hpi cndrul
urmator. Imbinarea a doua. trei sau a mai multor cadre diferite poate
area un spatiu eu totul nou, oonventiona'lJ. caracteristic numai: spatiu-
lui cinematografic. In realizarea unill astfel de spatiu, autorii filme.'OO-r
dispun de 0 mare libertate. .
Experienteile lui Lev yin in sprijinul acestei afi..rmaW. In
mintea spectatJorului ia un spatiu eare de fapt nu exista in rea-
litalte. A'Stfel, a realizat un experiment e.dHieator, devenit cele-
bru, in anuJIJ 1920, cind a UPmatoarele cadre:
- un barbat merge de la stn.nga dreapta;
- 0 femeie vine de la dreapta spre stinga;
- se inmlnesc iString mina; mnfuul' arata eu mina intr-'o
directie;
- se vede 0 cladire mare alba. cu un larg de trepte;
- eei doi urcind ooara.
Ideea este simpaa: in'ttilnkea dinitre doi tineri, inviltatia de a merge
catre 0 cladire din apropiere fii a intra acolo. Fiecare cadru luat sepa-
rat fusese filmat in locuri diferite. femeia in fata magazinului G.U.M.,
barbatuil pe mail'ul riului MoscoV'a. strlingerea de mlina pe fundalur sta-
tuti lui Gogol, cladirea cea alba era Juata dintr-un fi[m american fUnd
chiar Casa Alba, iar treptele aprtineau unei catedrale. Rezultaltul pro-
iectiei a foot deosebit deIDteresant, deoarere spectatorii au perceput
scena ca un "tot". S-a tinteles ea magazinul G.U.M. este situat pe Mos-
cova, ca intre el apa exista bulevardul unde se afla statuia lui Gogol
iar peste drum este Casa Alba. In totalitatea lor, cele 5 planuri au al-
catuit 0 scenel care da senzatia perfecta a unitatii de !]loc, rezultata deci
din montarea acestor imagini pLasate ,intr-o anumita succesiune.
Cad.rcle enumerate in exernplul dat 00 fOiSt fillmate in mai mU'lte
locuri la dis.tante mari intre ele. Elementele de spatiu real prinse de
aparatul de luat vederi apareau impreuna, concentrate pe ecran. A re-
zultat ce.ea ce denumea "Geografie creaJtoare", adica
unilli spatiu artificial din fragrnente de spatiu real, deci &patiud filmic
poate fi constiJtuiit adesea din po.riiuni bucati separate. Aceasta mo-
dalitate'am putea-o numi "conceptualizarea -
Dad ne amintim de POtemkin", remaorcam di nu
exista nici un plan de ansamb'l'll care s'a ne arate geografia Ode-
sa, a portrului, a redei sau locul unde se afla in raport cu
celebrele scarL Deci Eisenstein a creat un spatiu imaginal', virtual, care
in mintea spectatorului ideea de .spatiu unie, care de fapt
nu apare in film.
Din aceste exempie se poate trage concluzia ca montajul este
creator de spatiu, stabilind, intre continuturile planurilor succesive, 0
relatie de vecinatate spatiala virtuala. El poate crea impresia unitatii
o
de spatiu, prin alaturarea unor cadre filmate in locuri total diferite.
Pentrtl a intelege mai bine acest fenomen, vom mai da citeva exemple.
o deschidere de u!?a .de la intrarea unui hotel luxos poate fi realiza'ta
din doua planuri trase la distante die kilometri. Primul cadru ne araUl
(j cladire eleganta a unui hotel din strai'natate; protagonistul nostru se
apropie, pune mina pe clanta !?i incepe sa deschida u!?a. Al doilea plan
este filmat in tara, pe platourile studioului unde s-a construit un decor
reprezentind interiorul hotelului. Eroul filmului continua mi!?carea de
deschidere a u!?ii, patrunde in holul somptos, inchizind de la intrare.
Deci, din montarea a doua imagini filmate in alte locuri, s-a creat 0
unitate spatiala desavir!?ita. In filmele de vinatoare, unde nu vedem
inacela!?i plan omul !?i animalul vinat, spatiul unic a fost realizat prin
alaturarea unor cadre turnate la marl departari unele de altele. Scena-
riile cuprind uneori secvente acaror actiune are loc in stainatate. In
general procedeul este urmatorul: cadrele de interior sint turnate in
tara iar exterioarele peste hotare. unde se deplaseaza 0 echipa re-
strlnsa. In filmul "Ringul", interiorul salii cu ringul de box a fost filmat
la sala polivalenta din Bucure!iti, iar fatada in R. F. Germania. In
"Racolarea", eroina, scapind dintr-un centru de spinoaj din Occident,
alearga disperata ca sa se salveze. Primele planuri de fuga printr-o
p_adure sint filmate la Snagov iar cadrele urmatoare, legate direct prin
tMetura la fotograma, sint turnate in R. D. Germana, intr-o liziera de
linga !?oseaua nationala unde eroina, fuga, ajunge 1a
marginea drumului, incercind sa faca semne vreunui vehicul ca s-o ia.
Aceste exemple ne-au demonstrat crearea 1.lnui spatiu imaginar recom-
pus de mintea spectatorului. Organizarea spatiului cu unicul scop de a
introduce claritate ordine in prezentarea actiunii ponte fi izbutWi, dar
insuficienta. Valoarea artistica ia nastere atunci dnd creatorul folo-
spatiulpentru realizarea dramatlsmului; in acest caz, alegerea 10-
cului actiunii 0 deosebita insemnatate pentru forma plastica
a
r
scenei respective. Eficacitatea acestei conceptii poate fi eonstatata in
eeranizarile unor luerari' literare, unde loeul actiunii capata in film 0
concretizare, "aevenind un element de dramatizare, la fel de
valoros ca celelalte coordonate ale filmului. Aliiturarea eadrelor eu
un anumecontinut, filmate in spatii diferite la distante mari,
poate erea in mintea spectatorului un pslhologie. De exemplu: 0
fata, .simtindu-se singura, i!?i striga iubitul. In planulurmator n
marfm pe tinar care, se afla foarte departe de ea in <'U totul
alt loc; intoareeochii spre aparat, zimbind de pardi ar fi auzit
ehemarea fiintei .dragi. Montajul poate crea in unele eazuri !?i 0 ten-
siune interioara ca un fel de privire spre "Eul" nostru. Exista 0 sec-
venta dramatidi in fimul romanese "Lini!?tea din adineuri" (Malvina
Ur!?ianu),unde tinarul protagonist este impu!?cat pentru lupta sa ero-
ica. Rafala ingrozitoare porne!?te spre el iar bruse, in planul aUiturat,
mama lui care era acasa, tresare de parca ea, sarmana, ar fi fo_ t
atinsa de gloantele mortii. A 7-a arta are infinite posibilitati de a jon-
gla cu spatiul. In sens metaforic, filmul "Moartea unui delist" (Bardem)
ne ofera un interesant exemplu: cele trei personaje, Maria Jose, Juan
101
Miguel, sint prezentate la un moment dat fiecare in locuinta sa. Juan'
vazut in prim-plan cade extenuat pe perna;,gestuI"lui este in
cadrul urmator de Miguel care pe 0 perna din alt spatiu i!?i arunca
capul intr-o Aceasta alternare, intr-adins confuza a locu-
lui actiunii creeaza un spatiu de ordin senzorial care confera gestului
sotului 0 alta valoare dramatica iar framintarilor ale Ma:-
riei-Jose, semnifi'catii mai profunde. Filmul dispune de un material
amplu, de posibilitati de' 0 bazA vasta de experimentare
tru descoperirea de noi cai in domeniul expresivitatii ,artistice. Uneori
ne intilnim cu situatii mai speciale; cind'mai multe personaje aflate'
in locuri. diferite, pot coexista in plan, creind un spatiu con-
ceptual. Un barbat, traind departe de familia sa, este chinuit de dor:
!?i iata ca in odaia lui apar persoane din alte spatii, cum ar fi:
colegi de munca, prieteni, sotia, copilul etc. Toti coexista intr-Uh unic
plan, dar bineinteles ca ei nu se pot afla acolo in realitate. Existenta
lor este doar fructul imaginatiei personajului.- Trebuie sa remarca'm
ca a 7-a arta este singura in stare sa creeze un spatiu viu, absolut spe;,.
cific, in care se integreaza intr-o fuziune perfecta notiunea de timp.'
In afara de pietura, toate celelalte arte plastice !?i teatrul se realizeaza
in spatiul material, creind forme care se in interiorul aces-
tuia. Deci spatiul nu reprezinta aici decit suportul formelor, entitatea
care Ie inglobeaza, locul virtual al tutror modificarilor posibile. Pu-
nerea in scena teatrala sau coregrafica nu rezida in construirea sau
organizarea unui spatiu estetic ci in crearea unui raport intre mi!?cari,
intr-o structura expresiva definita. Nu putem discuta despre un spatiu
coregrafic specific ci numai de spatUle in care dansatorii se desfa-
!?oara. In ceea ce teatrul, el este mai degraba 0 arta a cuvin-
tului. 0 piesa de teatru ascultata la radio nu pierde aproape nimic din
elementele ei esentiale. Deci dacacelelalte arte sint arte in spatiu,
cinematografia este 0 arta a spatiului. Filmul are darul de a repro-
duce spatiul material real dar el mai poate crea un spatiu estetic, ab-
solut specific, care are un carader artificial, fiind construit sintetic.
Spatiul, cum apare uneori pe ecran, nu poa e fi disociat de per-
soanele care evolueaza in interiorul lui. EI nu este un suport, un loc
in care actiunea ar fi pusa in scena, caci in acest caz 0 persoana care
s-ar afla linga aparat in timpul filmarii, ar avea impresia ca vede par-
tea esentiala din film cind, dimpotriva, numai ceea ce apare ope ,ecran
este importa.nt specific pentru a 7-a arta. _
Spatiul filmic este deci un spatiu viu, figurativ, tridimensional;
inzestrat cu temporalitate, la fel ca spatiul real, !?i pe care apara-,
tul de filmat n exploreaza. EI este de asemenea 0 realitate estetica,
in masura ca cel din pictura. Prin intermediul decupajului
montajului, spatiul filmic poate fi sintetizat !?i compactizat. Realismui
lui explica acea extraordinara patrundere in spatiul dramatic !?i acea
contopire a spectatorului cu actiunea de pe ecran. Cinematograful
sUipine1?te spatiul timpul reu!?ind sa Ie transforme pe unul in ceHi-
lalt intr-o interactiune dialectica. Dupa cum am mai spus, redescb-
perirea spatiului de catre cinematograf este strins legata de folosirea
102
a profunzimii cimpului. Spatiul este'intrepatruns de timp
intr-un tot nedisociabil, identic eu eel din viata reala de toate zilele,
dar. in care durata este valorifieata activata. De exemplu:
flQrilor apare la inceput ca un ritm in timp. Vazuta aecelerat, ea de-
vine in primul rind 0 in spatiu. Cind urmarim m.ental tra-
iectoria unui glont, resimtim, mai intii, structura ei spatiala. Dace
traiectorie este filmata in ralanti, urmarind-o sintem
de aspectul ei temporal. Daea spatiul ramine pentru noi 0 virtual'i-
tate, 'atunci timpul se face simtit in mod cumplit: Un prizonier
incatu!1at ani de zile intr-o eelula va simti timpul ea 0 pre-
zenti! fizica ehinuitoare dureroasa. Jean Epstein ajunge la conclu-
zia ea daea cinematograful inserie dimensiunea in timp prin inter-
mediul dimensiunii in spatiu, el demonstreaza de fapt eli toate aceste
relatii nu au nimie fix, cii ele nu sint absolute ea sint, dimpotriva,
in mod natural experimental, variabile la Exist! diferite
procedee de evocare de exprimare a unui spatiu particular dih
punet de vedere istoric definit social. Ne referim la spatiul repre-
zentat, deci la spatiul ere'at prin profunzimea cimpului. Am facut a-
ceasta delimitare cacimai exista alte spatii anume: spatiul or-
ganizat, adica suprafata bidimensionala a ecronului utilizat ca atare
in unele fUme nefiguI'lative, "spatiul-eadru", care este de fapt su-
prafata virtuala decupata in timpul vizionarii de catre cadrul ima-
ginii organizat prin compoziti1a imaginii. Pentru''localizarea in spa-
tiu desemnarea unui loc anume, se poate recurge la titluri-inser-
turi, specificul costumelor, aspectul fizic al personajelor, elemente ca-
racteristice de decor, monumente peisaje cunoscute. UneoI'i, in fiR-
me trebuie evocate deplasari in spatiu sau semnificarea lor. Ele vor
fi exprimate prin traiectorii trasate pe harta reprezentind calatoriile
efectuate, ca de exemplu in filmele "Rascoala", "Ultimul miliardar",
"Sint un evadat". la fUmele documentare cu caracter in-
tilnim deseori acest procedeu. Pot Ii folosite !?i 0 suita de decoruri
tipice "inlantuite" intre e1e, cum ar fi in "Fructele miniei" (Ford)
und,e sint aratate inscriptii indicind statele prin care tree emigrantii
precum indicatoarele strabatute de ei. In filmul "Iluz,ia
cea mare" (Renoir), apar panouri eu numele sueeesive ale unor laga-
re de prizonieri. Ul1eori deplasarea nu prezinta interes geografic !?i
atunci ea poate fi reprezentata prin diverse peisaje filmate, cu
torul travlingului, cum ar fi in "Strada mare" (Bardem) unde remar-
cam 0 anulare Ia continuitatii spatiale. Conversatia neintrerupta a
. se poate derula in loeun foarte diferite in interiorul unei
singure seevente. Deplasarile in spatiu sint atit de intim legate
de factorul timp incit ele nu trebuie sa fie considerate separat. Ro-
tile unei locomotive ne sugereaza perfect ideea de calatorie put'ind
fi folosite ca un laitmotiv vizual. AsHel, constatam ca mi;aculo,asa
arta a filmului are puterea de a invinge spatiul, sa-l trans-
porte pe spectator intr-o clipa sau chiar intr-o fl'actiune de secunda,
in eele mai indepartate punete de pe planeta !?i chiar din univers.
Ne ptuem gindi, de exemplu, la fUmele la bas-
103
me, la filmele de animatie, unde alunecam pe nesimtite d1ntr-un
spatiu in aUul, antrenati intr-o dilatorie magica.
SpatUle dramatice din cineinatograf-iepot fispatii inchise, in-
caperi cu atmosfera apasatoare !?i sufocanta, unde se desfa!?oara drame
omene!?ti: iubiri, suferinte, intrigi etc. Exista fUme a carot" ,tematica
este construita pe povestea vietii uno1" grupuri restrinse de persoan-e,
inchise sau adunate de soarta intr-un spatiu ingust. Sa ne amintim de
celebrul film al lui Sidney Lumet, ,,12 oameni furio!?i", unde jUI'atii
i!?i sustin pledoariile !?i convingerile contradictorii intr-un unie decor.
Alt exemplu este filmul englezesc Carn:era in forma .de L". Dar,
alteori, spatiul dramatic poate fi un spatiu larg, vast, ce se intinde
pina la orizont. Oamenii sint zdrobiti de imensitatea spatiului, ca.
in "Hraparetii", unde de!?ertul devine tiranic !?i strivitor. Persona-
jele par citeodata absorbite de natura care-i protejeaza, de exemplu
filmul "Paisa" (Rossellini), unde mla!?tinile reprezinta spatiul drama-
tic, adica spatiul reprezentat. Acest gen de spatiu mai poate juca
rolul unui martor mut !?i infinit care asista la bucuriile fiintelor ome-
ne!?ti. Deplasarea de la un spatiu la aUul se mai poate realiza cu aju-
torul "retrospectiei", prin schimbari succesive de decoruri' care ne
transporta dintr-un loc in aUul. In acest caz, personajul din fata
ecranului nu se mi!?ca, ca in "Noaptea voluptatii". Evocarea deplasarii
se mai poate sugera prin intermediul procedeului de fondu inlantuit
al imaginii unui obiect identic sau macar asemanator, pe care aparatul.
de filmat ni-l arata mai intH in ptimplan sau detaliu, ca mai tirziu,
datorita unui traviling inapoi, sa-l vedem pe fundalul unui nou dec'or.
De exemplu, in "Duelul", Marele Antonioni acorda spatiului 0 im-
portanta deosebita, conferindu-i rolul unui adevarat personaj. La el,
spatiul are noi dimensiuni a carol" valoare rezida in frumusete !?i
grandoare, capc1tind sensuri plastice !?i figurative. el nu-!?i pierde
semnificatia simbolica, este suficient sa ne amintim cladirile moderne
de sticla !?i beton din Milano, vaile ale Padului, stincile col-
turoase ale insulei Siciliene etc. La Antonioni, spatiul este mai ales
acel volum in interiorol caruia se zbat destine omene!?ti. $i la Fel-
lini spatiul reprezinta 0 coordonata majora, in care tristetea !?i soIitu-
dinea apasa sufletul personajelor. Secventele cheie se desfa!?oara in
general in fata unar orizonturi infinite. La dol titani,. spatinl
nu este deci 0 simpla ambianta descriptiva documentara nicL un.
simplu cadru, ci el dobinde!?te
l
valorile. inalte ale un\li volum dra'-
matic. privilegiat. .. Pentru determinarea spatiului, cinematografia
pune de mijloace multipledintre care principaiele-sint:planul genera.!; .
de ansamblu, montajul aualitic, . c.oloana .sQnodi
etc. Planul general localizeaza, .determinind PQzitia obiectului,
jului sau actiunii respective. Montajul analitk completeaza. impresia spa:-
tiului, datorita sublinierii elernentelor componel'lte celor maL. carac-
teristice ale acestuia. Mi!?care.a aparatului (panoramic, travling) creeaza
senzatia acuta, aproape palpabiHi, a spatiului, orienteaza\ pe spectator,
ajutindu-l in aprecierea distantelor dintre obiecte sau alte elemente din
cadru, creeaza iluzia pregnanta a prezeritei intr-un anumit spatiu.
104
Cind spatlul este prost organizat, nu mai intelegem unde locuie:,;c
eroii, undese intilnesc, de unde Yin, incotro se due; unde au disparut,
cine in cine trage sau care a invins intr-o secventa de lupta etc. Inea-
periIe trebuie localizate, ca sa nu dea senzatia ea se succed ne-'
contenit, ca intr-un labirint. Dar sa nu uitam ca un film nu este 0 sui,tel
de imagini, ci'oformA temporala. Ca urmare a legaturii dintre timp !?i
spatiu, iau n.a!?tere alte problemeartistice, fapt semnalat de Balazs.
Dadi yom separa doua scene care se desfa!?oara intr-o camera, prin-
tl'-6 alta scena care are loc in vestibul, yom avea impresia di intre cele
doua actiuni a tr:eCl1t putin timp. Daca insa, in schimbul scenei din ve -
tibul, yom prezenta 0 secventa a carei actiune se deruleaza in Africa
sau Australia, atuncisenzatia noastra va'fi ea a trecut un timp mult
mai indelungat. Tot Balazs ne reveleaza un interesant caz de legatura
intre spatiu !?i timp. 'Fiecare mi!?care are durata ei reala pe care 0 poate
indica eu predzie. Notiunea intindere in timp este incompatibila
cu un obiect nemi!?cat, ca de exemplu 0 stinca, un munte, 0 cladire etc.
Din aceasta cauza ele pot exprima orlee durati'i de timp. Explicatia con-
sUi in faptul ea, neavind posibilitatea unei comparatii, din cauza Upsei
de mh;care, nu exista nid un criteriu care sa permita stabilirea duratei
de timp...Tocmai de aceea, iinobilitatea copadlor, muntilor, cetatilor etc.
poate crea doar impresia treeerii aniIor. Teoreticienii celei de-a 7-a
arte au constatatca nu se poate vorbi de un spatiu al fiImului, 8in-
gurele exceptii fiind anumite filme nonfigurative, cum sint.cele realizate
de Fischinger, Len Lye sau Mac Laren. 0 asemenea conceptie poate fi
aplicata de exemplu la pictura, care permite deosebirea unui spatiu
,;organizat", adica suprafata plana, dreptunghiulara a pinzei !?i a unui
spatiu "reprezentat", anume universul cu trei dimensiuni ale tabloului.
Ecranulnu poate fi redus la 0 suprafata, el este 0 deschidere !?i in acela!,?i
timp 0 profunzime, iar aut ecranul cit !?i cadl'lll lui trebuie obligatoriu
sa ramina virtuale, pentru a nu permite introducerea unei con-
ceptii false - statice !?i picturale asupra imaginii filmice. Cinemato-
graful are deci avantajul de a i o,arta a timpului care, totodata, domina
spatiulin mod absolut. Filmul reproduce, de 0 maniedi destul de rea-
lista, spatiul material, fapt.care ne inlesne!?te patrunderea in spatiul
!?i participareaintima la aventura care se deruleaza pe. magi-
cuI ecran. Ilezultaclar.ca nu se poate v6rbi de un spaliu <il filmtilui,d
"spatiu iri film", adica delocul unde', se desfaf?ora actiunea.
,:' Rutman, ',in ;lumii"" untii:abil p1ontaj,:
al din_5 patii:ale Cl
strat <ie:-a 7-:8: arte de a,
iqqredii:>ile aUt in cit. 9i intimp. Aceasta ecuaJie dinamidi 0 c\ata
re?:olvatii, Plltem dilatori dintr-un'loc compiici :cu- 0'
O1ultitudine,de (iestin.e omene!?ti,- Perceptia,fata de nialitate in pri,>
mul,rlpdlldinamica Noi adidi
sa-l invatam din experienta, pe cind timpul se impune obiectiv !?i 3:
scurg.e implacabil, chiar dadi noi nu avem intotdeauna senzatia petfeG,ta
a duratei. In realitate, oamenii nu percep durata decit atunci cind viata
con!?tienta devanseaza viata subcon!?tienta !?i automata, fapt care ex-
105
de ce durata cinematografidi este aUt de strins de intuitia
personala asupra duratei reale. Pare deci neindoielnic di cinematograful
este.. in primul rind 0 arta a timpului, deoarece acesta este .elementlll
perceput imediat, in orlee incercare de intelegere a unui film lanivelul
lui eel mai formal, filmul fiind 0 succesiune de imagini in timp, l1i tot-
odata la nivelul sau eel mai profund l1i mai specific, prin faptul ca el
temporaliieaza tot ceea ce reprezinta. Sa nu uitam ca timpul constituie
obiectul "intuitiei", pe dnd spatiul al "perceptiei". Cinematografia in-
troduce .peste tot ritmuri, reda caracterul trecator al
face din prezenta lumii un flux nestavilit de senzatii fugitive. Spatiul
este un obiectiv, fix rigid, independent de noi, l1i atunci dnd
ne aflam in spatiul reprezentat al filmului. este exact ca !?i cum am fi
intr-un spatiu real. In ceea ce timpul, el reprezinta, de ase-
menea, ,un cadru fix, rigid l1i obiectiv, deoarece contine un slstem im-
placabil de referinta: clipe, ore, zile, luni, ani, secole etc. Numai no-
tiunea de durata are 0 valoare estetica pentru ca, pe dnd noi existam
in timp, durata se afla in noi intr-o maniera fluida, maleabila in
special .subiectiva.
. . Filmul are puterea de a fragmenta spatiul real, reconstituindu-l
apoi cu cea mai deplina libertate. Stapinirea absoluta a cinematografu-
lui asupra timpului este un fenomen cu totul special. A 7-a arta jon-
gleaza cu timpul, punindu-l in valoare dar sa-l !?i tulbure,
transformindu-l dintr-un ireversibil irezistibil intr-o realitate
descatu!?ata de orice constringere exterioara care este durata. Dar timpul
ifji pastreaza imperiul chiar in filmele care n rastoarna complet, inlocuind
o secventa tcmporala cu una cauzala, ordinea cronologica cu 0 ordine
logidi, pe care specta,torul este nevoit s-o interpreteze.
De exemplu, nu socotim ca aportul esential al filmului este fap-
tul ca ne poate transporta intr-o clipa de la Tokio la Paris, dar mult
mai mult apreciem posibilitatea lui de a ne arata Parisuil la amiaza
apoi imediat la apusul soarelui. Daca, datorita mijloacelor moderne de
deplasare, reusim sa ajungem de la un la altul destul de rapid, nu
lucru il putem afirma in legatura cu prezenta noastra la ivirea
zorilor fji in momentul urmator, seara. Acest lucru, care in viata este
imposibil, apartinind de domeniul fanteziei, poate fi realizat numai de
vraja de puterea celei de-a 7-a arte. Prin aceasta dominare a timpu-
lui, cit a spatiului, cinematograful ifji afirma in cea mai mare masura
. importanta exceptionala fji noutatea absoluta, din punet de vedere teh-
nlc dar mai ales estetic. Nu putem defini filmul ca arta a spatiului, eu
toate di dintre toate artele el este eel mai eapabil sa dea 0 reprezentare
riguroasa libera a acestuia. Tinind cont ta orice film este primordial
supus timpului, "deeupajul timp" trece inaintea "decupajului spatiu".
Reprezentarea spatiului este deci secundara !?i oeazionala, spa-
tiul impliea intotdeauna notiunea de timp, dar .nu putem afirma red..
proca. Analiza preciziei realizata dearta cinematografica in organiza-
rea timpului spatiului ofera un criteriu de apreciere a valorii fil-
melor a talentului autorilor lor. Ea ne ajuta sa intelegem de ce dne-
matografia, care in ce redarea libera a notiunii de timp
106
spatiu pastreaza legatura cu forma maiveche a' creatiei Hterare
forma'epica'--:r a devenit arta cea mai raspindita in mase.
; lncheiem aceste consideratii afirrnind di universul filmic este un'
cOI?plex"timp-spatiu". . . .
Init-o definite mai generala, ritrhul ar fi 0 gradata,
treptata, 0 evolutie mai rapida sau mai lenta a unei actiuni, activitati,
conditionata <:Ie anurpiti factorideterminanti. Semnificatia termenului
ritm seapropie de cuvintul grecesc care inseamna numar s.au cadenta,'
adica 0 altemanta regulata a tensiunii !lislabirii, accelerarii !Ii ince-
tinirii. Ritmul unui film este cadenta lui in sensul de allegro, mode:"
rato, andante. de ritm - cuvit magic de'schizator de; potti'
a pus stapinire pe cea de-a arta in momentul in care aCastl1
conceptul de mi!?care. Cinematograful este 0 autentica 01'-
chestratie de imagini. de ritmuri. J. Roussille declara: "La inceput a
fost ritmul". !?i acesta este elementul principal, baza artei filmului, did
el da. peliculei cinematografice ordinea l?i proportia, fara de care nu
fi putut dobindi caracteristicile unei opere de arta. Notiunea de
ritm este 0 lege constanta functiilor organice, cum ar fi respiratia, ba-
tiiHe inimii etc., fiind proprie vietii. Intr-adevar, ritmul este 0 nece-
sitate a spiritului, complementara notiunilor de spa\iu !Ii timp. In cine-
matograf, face parte din expresia imaginilor, dar ritmul jn
care se ordoneaza aceasta mi!?care rezulta din ordinea !?i' durata lor.
De 1a bun inceput trebuie subliniat faptul ca montajul este cel ce im-
prima ritmul filmului. Montajul este stilul epic al filmului, ritmul !iii
tempo-ul sau, Un.a dintre functiile artistice ale montajului .este. aceea
de.a comunica ritmul ideHor !iii cel emotiv al intimpliirilor descrise. Rit-
mulcinematografic, ca !?ial celorlalte arte, nu peate fi ega!. Inegali-
tatea sa apare in durata, adica in succesiunea imaginilor !iii in .inten-:
sitate, anume, in expresia imaginilor. eu muzica,' putemo
spune ca exista. dtmuri primare sau . simple; subintelegindu-se. ca .a1).-:
tagonislnulsau" suprapunereaa .doua sau mal multe. dintre aceste. rit.:.
murl creeaza un ritm campus. Studiindu-se .ritmul"cinematografic, s-a
remarcat ca estefoarte asemanatorcu tiimul muzical. Germaine DUlac,
analizind raportul intre "cinema" !?i "muzica", a ajuns .. la concluzia .di
emotia este creata .decatre mi!iicar'e, c:Iatorita ritmului !?i desfal?urarii
ei. Louis Delluc, la rindul lui, a subliniat rolul fundamental al
tei, acest echilibru al proportilor care filmul. Comj:>iexi.i.
tatea ritmului determina utilizarea unei reprezentari grafice bazate, ca
masura rriuzicala, pe unitatea timpului,. valoarea duratei elementelor
ce 0 akatuiesc. Masura devine astfel "cadrtil in care se jnscrie' dtmul".
Daca accentul este stifletul ritmului muzical, efectul fortei !iii a1 inten-
107
sitatii emotionale constituie esenta ritmului cinematograffc. Acest efect
se degaja din v,aloarea de expresivitate a imaginii in raport cu imagi..;
nile ce 0 inoadreaza. Ritmul imaginilor nu consUl numai intr-o simpla
relatie metrica de la un plan la altul, adica intr-un raport strict al
duratelor. Este adevarat ca metrica constituie baza, suportul ritmie,
dar la relatiile metdce trebuie adaugate relatiile de intensitate (mi,?-
carea reprezentata, dimensiunea planului: primplan, plan mediu, plan
general etc.), relatiile arhitectonice sau plastice (in, structura interna
a imaginilor in legaturile lor) ca l;"aporturile de tonaIitate. An-
samblul tuturor acestor relatii in continuitatea organidi a filmului re-
prezinta ritmul cinematografic trebuie, bineinteles, sa fie intr-ostrinsa
corelatie C'U continutul, sa fie ghidat !1i justificat de modalitatile psiho-
logice sau narative ale povestirii care sint de ordin "dramatic". Cine-
matograful fiind 0 arta a timpului !1i totodata a spatiului, i!1i trage
seva !1i frumusetea din expresia, perceptibilitatea, ordinea, forma !1i va:-
loarea imaginilor sale. Ritmarea unui film este la fel de importanta ca
ritmarea din interiorul imaginii. Impresia de durata nu depinde numai
de lungimea sau durata reala a planurilor ci !1i de continutul &i de
calitatea lor. Ritmul cinematografic nu este un ritm temporal adaugat
altuia spatial, ci primul se dezvolta in al doilea. El devine functie a
celor doua ritmuri primare, luate drept coordonate baza. S-ar putea
spune ca filmul se reduce la un ansamblu de vadabile cu trei dimen-
siuni care se deplaseaza in spatiu conform unei organizari arltmetice
a duratei. In ,aceasta organizare, ritmul spatial sau a formelor plastice
se intr-o anumita deci intr-o anumita durata !1i rit-
riml temporal in mi,?carea formelor, deci intr-un anumit spatiu. Vincent
d'Indy scria ca este ordinea proportia in spatiu !?i in timp,
fapt ce corespunde filmului, in care ritmul este comprimat de catre
montaj, fie prin montajul "exterior", datorita taieturii directe, fie prin
montajul din interiorul cadrului, deci exact al carui rol
este acela de a hotari succesiunea !?i importanta unor planuri in timp
in spatiu. Grecii, care considerau ritmul ca elementul, aI,
muzicii, principiul creator al lumii sonore, traduceau ritmul prin' cu,,:
vinte, melodie sau mi!?care, prin ceea ce numeau "ritm6pee:", adicli
pentru a 7-a arta montajuI. In film, imaginile, iIi afar.a-' de gem:':
riificatia lor in raport cu ansamblul, sint inzestrate 'ell ,0 ,l?r
o frumusete proprie, care poate fi ampHfkata sau diminuata- iri;{unC-\ie-
de -,ordinea in'care slnt' plasate de, Tohil ce Ii se acordii'in timp; Re:"':
ztilta cA i'itmul nu numai in interiorul imaginii _cf $1', in'
cesiune'a lor. Ri'trnuL e'xterior dii substanta ,?i forta exprejiieidrierrialo.:
grafice. Uila dintre functiile creatoare ale. inontcijuluf este, rUmarea
filmultii. Montajul, intrerupe continuitatea evenimeritului din viata _de
toate zlIele, fraRmentindu-l, provcind 0 discontinuitate, cu scop'ul- dOe
a crea 0 nolia ordirie un nou ritm:
Combinatiile ritmIce rezultate din alegerea - ordonarea imagi-
nilor vor provoca la spectator 0' emotie complementara emotiei deter-
minate de subiectul filmului (Moussinac). Ar fi 0 eroare sa credem ca
rapiditatea montajului este suficienta pentru a influenta emotiile persoa':',
r08
nelor ce urmaresc desfa!1urarea actiunilor de pe ecran. Viteza de montaj
trebuie sa fie determinata in totalitate de continutul emotional al sce-
nei, obtinindu-se astfel 0 alternantA a tempourilor care asigura articu-
larea cea mai reu!1ita !1i explicit! a ritmului intregului film. Montajul
solicita participarea emotiva a spectatorului la intimplarile relatate. Fil-
mata dintr-un singur plan general, scena cu prinderea fetelor din "Ra-
pirea fecioarelor" ar fi fost lipsita de vigoare !1i semnificatii. Alatura-
rea minupos construita a unei suite de cadre (detalii de copite in ga-
lop, lassourile aruncate de arnauti, fetele inspaimintate ale tinerelor ta-
ranci, fuga mulpmii ingrozite, goana nebuna a cailor etc.), intr-o
anume succesiune !1i ritm au creat 0 secventA impresionanta !1i de un
puternic dramatism. Acest exemplu ne demonstreaza cum ritmul con-
tribuie la cre!iterea emopei artistice, daca este in concordanta cu su-
biectul tratat. Intr....un moment tensionat, ritmul trebuie sa fie alert,
viu, convulsiv, din ce in ce mai rapid, ca respiratia gifiita a unei aler-
gator. Legile cinematografului cer 0 mi!?care permanent! a tuturor
parplor componente ale filmului. Fara imaginile nu au ritm,
forma !ii viata. Exista mai multe moduri de imprimare a ritmului, cum
ar fi durata, lungimea cadrelor, alternarea unor planuri cu incadra-
turi diferite, intercalarea anumitor imagini ,,!?OC", scurtarea progre-
siva a fragmentelor componente etc. Trebuie sa subliniem rolul de-
terminant pe care n exercita asupra caracterului filmului relatia di-
namica c.reata de montaj intre diverse imagini. PlanuI, in afara ca-
racteristicilor de marime, incadratura, poate fi definit !ii prin durata
sa. 0 poveste poate cuprinde momente de intensitate dramatica mai
violente; in acest caz imaginile vor avea 0 durata mai mare, dadi este
yorba de 0 criza psiholgidi, 0 durata mai midi daca este un film
de actiune sau un western. Durata unui plan este Cll varia-
bila, depinzind de caracterul scenei. Monteurul este stapinul absolut
al duratei, modelind timpiii diverselor fraze ale filmului. Cinemato-
grafia inrudindu-se pe linia "ritmului" cu muzica. cadenta aleasa de
autor determina registrul afectiv !ii spiritual al operei.
Scurgerea fluida !ii catifelata a unor scene ne poate scufunda in
atmosfera irealului cum simtim in filmul "Laura". Un montaj lent con-
struit savant poate situa actiunea pe un plan solemn chiar de temut
(filmul "Ziua furiei"). In schimb, 0 suit! de imagini vii alerte ne an-
treneaza intr-o ciiliitorie vesela. De exemplu, "Patru p8!ii in nori", sau,
intr-un vals diabolic, "Simfonia briganzilor". Cu cit planurile sint mai
scurte, cuatltnumarulloreste mai mare !ii ritmulmai vioi. Filmul "An-
toniu !ii Antoneta" contine 850 de planuri, fata de aproximativ 500, cit
areunfilm ingeneral. In "Moarteaunui ritmulalertsedatoreaz!
unei deosebit de reu!iite imbinari intre ritmul interior al cadrului cel
exterior. Ritmul dinauntrul planurilor este generat de milicarile com-
plexe ale aparatului de filmat, de deplasarea actorilor, de agitatia per-
manenta din cadru. Ritmul exterior este creat din combinarea prim pla-
nurilor cu cadre generale, alternindu-se, aliadar, marimea incadraturilor.
intensitatii ritmice a filmului se datoreaza contrapunctului
dintre ritmul trepidant din cadru !ii lungimea planurilor care se schimbii
109
lent. Efeetul global derivadin alaturarea a doua ritmuri deosebite, cum
reiese din filmul amintit mai sus, "Moartea unui cicli.st", in secventa din
restaurant, unde dansul frenetic spaniol contrasteaza cu drama persona-
jelor de la 0 masa invecinata. cascada de detalili: picioare, palme care
bat masura, fdnturi de priviri etc. este brusc stopata de 0 sceI;l.a de incQr-
dare interioara. Alternarea aceasta amplifica tensiunea, creind un ritm
remar:cabil, nascut din contrapunct. Gradatia 'dramatica a unei scene poate
fi accentuata. de cre!?terea ritmului prin scurtarea planurilor care se suc-
ced, durata limaginilor de'{enind din ce in ce mai redusa spre final. Run-
dele de box din "Ringul" sint montate in aceasta maniera. Cei doi prota-
goni!?ti, Andrei Gebauer, se lupta pe viata !?i pe moarte. Loviturile na-
praznice fulgereaza ecranul intr-un i-itm dracesc, ajungindu-se la imagini
de doar citeva Jotograme. , , . - ,
" "Un alt mod de imprimare a unui anumit ritm consta in alternarea
planurilor cu incadraturi net diferite. Un primplan urmind brusc unei
succesiuni de cadre lungi, !?i invers, ritmeaza prin ,,!?OC" suita de ima-
gini, realizind totodata tensiunii dramatice. Drept exemplu,
,vom cita scena din "HotH de biciclete" (De Sica), dnd muncitorul i!?i ga..,.
'Se!?te. fiul pe care il credea inecat. Se vede cum omul alearga disperat in
diutarea copilului, apoi un plan permite sa se observe baietelul
la capatul de sus al unei scad largi, dupa care brutal se trece la prim-
planulpu!?tiului. Acest salt, sa-i zicem "virtual", al de filmare,
expdmasentimentul instantaneu de eliberare din incordarea in care se
afla tataL Aici trecerea directa de la un plan general la unul apropiat a
intant tensiunea psihologica, transmitind spectatorului bucuria nea!?teptata
a: tata-lui de revedea fiul in viata. Filmul de neuitat al lui Ciuhrai,
"AI- patruzeci unulea", ne ofed un exemplu de montaj analog in scena
in care soldaW ajung la malul mArii. Ii urmarim pe virful unei dune,
cuprin!?i de bucurie, dar in planul urmator, in loc de intinsul nesfir!?it al
marii (din unghiullor de vedere), este montat prin taietura directa prim-
planul unui val care simbolizeaza salvarea lor. Succesiunea inversa cre-
eaza un efect de neputinta, fatalitate. Dupa 0 suita alerta de detalii sem-
nificative, ce scot in evidenta brutalitatea Iii cruzimea cu care erau tratati
taranii la stringerea birurilor, urmeaza cadre generale lungi, ce lasa sa se
intrevada atrocitatile in sat, degajindu-se astfel 0 atmosfera apa-
satoare de neputinta "("Zestrea domnitei Ralu"). Trecerea brusca de la
un plan apropiat la unul de ansamblu ar putea fi comparata cu un "vir-
tual" travling inapoi, executat foarte rapid. Uneori sint filme care datorita
subiectului t,ratat necesita un ritm lent, pentru a crea 0 senzatie de lin-
cezeala. Ritmtil lent mai produce 0 impresie de plktiseala, !ipsa de acti-
vitate, trindavie ("Vacanta domnului. H.ulot"); de impotmolire in abject
(,,0' mica plaja aUt de frumoasa"), de supunere Iii neputinta in fata soar-
.tei (IlHrapar"etii", "Trufa!?ii"), de monotonie in cautarea ane-
voioasa a' unei comunicari Jntre oarneni ("La Strada", Aventura").
Planurile rnontate din ce in ce rnai lungi readuc 0 atmosfera de calm,
o relaxare progresiva dupa un moment de panlica, agitatie, criza. Durata
fieciirui cadru este strins legata de ordinea stabilita in succesiunea ima-
,ginilor de dispqnerea lor in timp. Spectatorul nu poate sesiza rapor-
110
turile de duratA intre planuri, deoarece perceperea' timpului, a!ja cum se
intimpUi in viata, este intuitJiva subiectiva, dat fiind ca el nu are
la indemina nid un sistem de referinte in timpul vizionarii
filmului. Problema duratei relative a planurilor are 0 limportanta extrem
de mare in constituirea armonioasa a operei cinematografice. fie-
care film revendica ritmul sau propriu, nu exista reguli precise pentru
cadenta. Lungimea cadrelor - care pentru spectator inseamna durata
sau mali exact "impresie" de durata - este determinata mai putin de
necesitatea perceperii continutului imaginilor decit de adaptarea indis-
pensabila intre ritmul care trebuie creat dominanta psihologica a fil-
mului. Montajul determinind ritmul, capata un aspect metric, legat de
lungimea planurilor, conditiq.nata la rindul ei de gradul de interes, psiho-
logic, trezit de continut. Un plan nu este perceput in mod de la
inceput pina la Prima etapa ar fi expunerea, dnd ochiul uman n
n determina situeaza. Apoi, urmeaza un moment de
atentie maxima, in care sint cuprlinse semnificatia justificarea, ratiu-
nea existentei acelui cadru; dialog, expresii etc., contribuind la
desfa!jurarea in continuare a actiunii. Dupa aceasta, atentia diminueaza
Ili exact atunci planul trebuie taiat inlocuH cu urmatorul, cu scopul de
a mentine viu interesul spectatorului. Un film are ritm daca monteurul
apreciaza "la fotograma" lungimea exacta a fiecarui plan precum echi-
librul secventelor componente. Aici nu este yorba de 0 precizie matema-
tica ci de impresie, simt, experienta, talent. Nu putem nega necesitatea
unei corelatii potrivite intre ritmul exterior imaginilor intre
ele) !ii ritmul interior dinauntrul imaginii). De exemplu: reda-
rea cursei rapide. a unui tren pare sa impuna un montaj din planuri
scurte, cu ca in plan ar putea oarecum compensa dina-
mismul exterior.
Amintim 0 seena filmata in 1920, reprezentind un tren in plina
goana. La un moment dat, mecanicul pierde controlul. Viteza
Incepe 0 cursa frenetic!. Imaginile cu rotHe, locomotiva, va-
goanele, conductorul disperat, devin din ce in ce mali scurte. Acest cres-
cendo ajunge la 0 intensitate maxima. Cadrele sint reduse la fractiuni
de secunda. Apoi, treptat planurile se lungesc intr-un descrescendo. Tre-
nul in fine se opre!ite. Ritmul acestei secvente din "Roata" (Gance) poate
fi asemanat cu 0 compozitie muzicala. Ritmul fi.ind 0 necesitate a spiri-
tului, omul are innascut in el ideea de ritm muzical, poetic dar presupu-
nem di cinematografic. De indata ce ochiul percepe 0 serie de mi!jcari,
el intra in stare de alerta cauta sa Ie ordoneze, atribulindu-le un ritm.
Cineastul trebuie deci sa acorde 0 importanta majora ritmului imaginilor
pe care Ie va carora Ie va da 0 durata cit mai ideala. Pentru a
fl sesizat, ritmul trebuie sa fie delimitat ca viteza complexi-
tate, tinind seama de persistenta impresiilor a imaginilor pe retina,
lege de baza a cinematografului. De multe ori, pentru a asimila filmul,
mintea spectatorului trece de la elementul particular la general; rezulta
deci ca ideea vizuala originalA trebuie sa fie perceptibila de la bun ince-
put de manlerA ca sA poata fi urmarita de-a lungul intregii sale
pina la finalizare.
111
Datorita procesului de asimilare progresiva, ritmului ii revine sar'"
cina de a stimula memoria care, preluind ideea de baza, dnd aceasta
reapare sub feluritele ei reprezentari, ne condace la impresia de sinteza
a ansamblului tocmai prin perceperea unor detalii semnificative: Ritmul
dramatic al continut!11ui se transforma intr-un ritm vizual tempo-ul
exterior a1 formei gradeaza ritmul dramei interioare. Sintern tentati dnd
vorbim de ritm sa ne gindim la muzica. Dadi un plan in anumite'impre-
jurari va fi mai lung sau scurt numai eu dteva fotograme, efectul
se va'scpimba uneori radical, exact ca in muzica, unde melodia poate fi
de un semiton. :planurile de detaliu, impreuna cu ritmul mon-
tarii, ajuta ca un fiilm sa devina interesant captivant, adica sa tina
treaza atentia spectatorului. Lungimea imaginii luata in sens propriu se
masoara nurn:ai pe banda de celuloid. .In timpul derularii pe ecran, nu
putem simti' decit notiunea de durata. sau lungimea unui plan
nu sint in functie numai de ritmul vizual, intr!1clt con!inutul secventei
cit sensul semnificatia ei sint influentate de durata. Filmul poate
atinge efecte dintre cele mai spectaculoase prin diferite combinatii intre
ritmul interior exterior al imaginilor. Daca filmam 0 intrecere de
orice natura: sportiva, de automobile, hipica etc., observam ca
in cadrueste foarte vie, concurentii, respectiv caii, alearga cu
cea mai mare viteza. Tempo-ul scenei este maxim iar al montajului mi-
nim, deoarece la inceputul secventei se vor,1asa planurile mailungi, pen-
tru ca spectatorul sa poata localiza actlunea, sa pista'in in-
tregime sau stadionul in toata complexitatea lui etc. Spre final, se va
apela la un montaj accelerat, ca:r:e va accentua tensiunea dramatidi. Tre-
buie sa atragem atentia ca tempo-ul alergarii concurentilor nu s-a schim-
bat in mod obiectiv, cu toate ca eel a montajului a crescut considerabil.
Lupta finala este aratata printr-o multitudine de primplanuri care par a
analiza detalia vizual fiecare Scena a capatat astfel un ritro
remarcabil. Durata imaginilor montate tine in timp real mai mult decit
durata alergarii, cu toate di spectatorului, dat9rita ritmului creat, i se
va parea mai scurta, intervenind iluzia timpului reprezentat in film.
Un montaj rapid, aplicat unei scene de calm, va aparea
abrupt sacadat neplacut de ceea ce denota ca tempo-ul este in
functie de continutul emotional al secventei respective. Spectatorul, din
instinct, cere un montaj dinamic, pentru a secna emotionanta, palpitanta,
dorind mute privi:r:ea cu repeziciune de la un detaliu la altul, inte-
grindu-se actiunii printr-o participare febrila. Daca monteurul filmului
nu a anticipat, prin arta lui, aceste imp!11suri, exact in momentul adec-
vat, scena va deveni greoaie, lenta, se va impotmoli, diminuind conside-
rabil emotia spectatorului.
Se poate intimpla ca 0 secventa sa se deruleze rapid in fata .oahilor
sa dea senzatia de plictiseaUi monotonie sau dimpo-
triva, sa se intr-o lenta dar intensa sa tina vie
atentia 'spectatorului. Uneori 0 .scena compusa din. cadre scurte pare
mai lunga decit 0 alta scena, alcatuitii din planuri mult mcti lungi. Fie-
care imagine contine 0 narapune proprie" eeea ce necesita 0 examinare
atenUi !li profunda, deoarece un cadru va comunica intregul continut
112
ifitr-tin interval foarte seu1't iar altul Val avea nevoie de un timp mai
indelungat. Rezulta ca arice plan t1'ebuie mentinut pe eo1'an 0 du1'ata
suficient de lunga, spte a-l?i putea t1'ansmite mesajul l?i a fi inteligibil.
Un insert, de exemplu, va capiHa lunglmea necesanl ca sa poata fi
cHit in intregime de ditre" un 'spectator mediu. Reducerea acestui inter-
val inseamna eliminarea partial a a informatiei l?i"dimpot1'iva, daca. textul
este p1'ea mult pe ecran, 5e va na!?te 0 senzatie de plictiseaHi l?i de
nerabdare, ochiul eerind sa apara mai 1'epede urmatorul cadru. S-a re-
marcat di un plan general trebuie lal>at mai lung, pentru a permite spec-
tatoI'Ului vada in intregitne, s<\-i cuprinda sensuI, sa-i" identifice ac-
tiunea. Un plan apropiat poate fi mentinut pe ecran un timp mai scu1't
caci i!?i adreseaza mesajul mult mai direct l?i mai repede. Un plan detaliu
transmlte semnificatia cel mai rapid, deci poate fi montat scurt de
tot. Bin ca in aceasta privinta nu exista nid un fel de reguli sau
legi rigide. La asamblarea unei secve:nte, manteurul, pentru a-i atribui
un ritm corespunzato1', trebuie sa tina I seama de ca1'acteristicile particu-
lare :lle fiecarui cadru anume de dimensiunea imaginii, de continuiul
sau, de de mi!?care pe care 0 cuprinde" l?i de context. Pentru a
erea impresia ca 0 secventa se intr-un ritm rapid se reco-
manc1a sa fiQ montate dt mai multa !imagini de incadraturi dimensiuni
diferite ale fragment de aetiune.;tcontinuii. Este deosebit de im-
portant ea montajul sa se efeetueze. conform ritmului povestirii cit rit-
mului dinauntrul cadrelor. ,Daca 0 scena este jucata intr-un tempo lent,
ritmul exterior trebuie sa se armon1zeze eu aeesta, monteurul respectind
ritmul jocului actorilo1'. In eaz contrar, poate apllrea un ritm fals eu un
asp>ect neplacut neprofesional. Trebuie sa at1'agem atentia ea aceasta
problema este foarte eomplicata delieata, intrueit existi1 exceptii, iar
determinarea lungimii unui plan deplnde de 0 serie de factori dar in spe-
cial de aprecierea subiectiva a monteurului.. Portiunile unde la turnare
s-au strecurat unele pot fi inloeuite eu planuri din alte unghiuri
de vedere sau cu un inserat abU, ori cu trecerea unOI' cuvinte pe
cadrul 'tlrmator. Montar.ea imaginilor intr-o relatie ritmicll apropiata este
problem unoI' variatii extrem de fine, 'abia pe1'oeptibile, ale lungimii,
tradusa indurata. Un factor de care trebuie Sat sa tina seama este con-
textul. Un plan care prezinta spectato1'ului un fapt nea!?teptat sau foarte
important trebuie mentinut pe un timp mai indelungat decit un
altul care repe,ta 0 actiune deja cunpscuta Sall' prezinta 0 insemnatate
mihora in trama eVenimentelor.
In '"intunericul eapinei de montaj' se eu miiiestrie !?i mi-
gala intregul ritm al fllmului, aceasta "muzica a cihematografului". Vrem
sa amintitn anumitetevidente fundamenfule anume. ea noi flU sesizam de
fapt decit raporturilel diferentele; ded "diseontinuitatea". Nu exista
ritm in mod efectiv decit prin discontinuitJate in discontinuitate; cu
toate ca senzatia .este a unei Glesfa!';>urari continue, exact ca la cinema,
unde continuitatea este determinata de catre 0 secie discontinua
de imagini statice. Cicero spunea (aeum 2000 de ani) ca in piditurile care
cad noi putern simti u-l1,ritm, pentru cli eiXista intervale intre ele, dar in
fluviul care curge, nu acest lucru. Ritmul nu se poate din
8 - Montajul de film
113
eea ce este continuu. Relatiile de durata sau intensitate creeaza prin
c1 insclc 0 ", ,,0 idee de mi!1care intre parti", "perioade sau pro-
portiile considerate". Ritmul este, prin esenta, dinamic, fi.ind influentatin
mai mare masura de raportul calitatii dedt de cel al cantitatii. Se poate
vorbi de Un ritm spatial datorita faptului ca'formele .&tatice determina,
prin raportul dintre ele, 0 anume in mintea observatorului. Ima-
ginea filmica pretinde la rindul ei participarea sufleteasca
a spectatorului. Ritmul cinematografic fiind resimtit prima oara datorita
montajului, s-a ajuns la concluzia ca acest ritm Ii apartine lui. Montajul
filmul dar in acela!?i timp el define!ite proportiile temporale
ale planurilor !ii secventelor, adica lungimea lor relativa. Intr-adevar,
doua planuri de lungime, adidi de durata reala, pot da
impresia unei duratemai multsau mai putin marl, infunctie de dinamis-
mul continutului !ii de caracterul estetic (cadru, compozitie) propriu fie.,
coaruia: Pentru 0 actiune, cum ar fi batalia gheturHor din Alek-
sandr Nevski (Eisenstein), un plan de ansamblu contine mai mulai mi!?-
care dedt un plan apropiat, dar aceasta poate f:.i mai intens re-
simtitaintr-unplan mediu.
In consecinta, daea planul de ansamblu arc lungime eu cel
apropiat, el va da impresia ca este mai lung, pentru ea este mai putin
intens. Dar dadi, princantitatca de mi!icari variate pe care Ie contine, el
va retine mai mult atentia, deci un timp de perceptie mai mare, atunci
el va parea mai scurt. De 0 maniera generaUi, dar cu conditia sa nu fie
inteleasa ca 0 regula ci numai ca 0 indicatie - problema fiind infinit de
variabila - putem spune ca la 0 lung,ime egala, un plan de ansamblu
dinamic pare mai scurt dedt un primplan dinamic. Dar acesta din urma
pare mai scurt dedt un plan general I static care la rindul sau pare mai
scurt dedt un primplan static. Altfel spus: cu cit continutul este mai
dLnamic cadrul este mai l,arg, cu atlt planul pare mai scurt, !iar cu cit
continutul este mai static !?i cu cit cadrul este mai ingust, eu aUt planul
pare mai lung. Daea vrem sa obtinem cu ajutorul acestor planuri 0 im-
presle de durata echivalenta,artrebui sa acordamdeexemplu 20secunde
ansamblului dinamic (plan-general) 14s primplanului dinamic; 10s pla-
nului general static 6s planului de detaliu imobil. Bineinteles ca nu
este yorba de a obtine durate egale ci proportionale interesului !?i sem-
nificarii continutului. Ritmul cinematografic nu reprezinta niciodata 0
structura abstracta supusa unorlegi formalesauunOI' principii aplicabile
orldirei alte opere, ci dimpotriva el este 0 structura determinata in mod
imperios de catre tema. De exemplu pentru crearea unui ritm deosebit,
filmul "Dacia" (realizat de Adina G. Obrocea) contine peste 500 de cadre.
Numai prin mi!icarea sa, prin mobilitatea epica, dramatica sau psi-
hologidi, cadenta care sustine actiunea poate fi perceputa ca adevarat
ritm. In'caz contrar, nu ramine dedt 0 forma goala, lipsita de continut,
fara nici un efect, pe care nimic nu 0 poate justifica. Relatiile temporale
afirma relatiilede sens saude valoare, dar nu Ie determina. Aceasta con-
stituie diferenta esentiala cu ritmul muzical unde durata !ii relatiile de
durata slnt continuturi semnificative prin ele insele referindu-se doar la
\esatura sonora care Ie produce. Un numar destul de mare de impresii
114
sonore par sa se scurga in mod considerabil mai repede dedt 2-3 5U-
nete de intensitate calitate, la 0 vitezainmod obiectiv egaIa de
succesiune. 0 seriesonorascurgindu-sedestul de rapid,pare a avea 0 in-
tensitate mAritii; un singur sunet intens are intotdeauna tendinta, atunci
dnd el este inserat intr-o serie de impresii sonore mai slabe, sa produca
unei temporale; in general timpul care il urmeaza
pare lungit. Schimbarile de plan nu sint impuse prin isocrone, dar
unitatea temporaHi este asigurata de viteza constanta a celor 24 imagini
pe secunda. Este 0 uniforma care regleaza continuitatea fireasca
a totodata unitatea ritmidi a filmului. Evident este vorba de
a macanica, cum e masura - nu de tempo-ul determinat de
insa!1i opera de arta, prin intermediul montajului. Putem ded eonsidera
"metru",in cinema aceasta valoare traductibila in metrice. 1 se-
cunda= 24 imagini (fotograme) = 456 mm. Aeeasta a aparut a
data cu cinematograful sonor, in timpul "filmului mut" fiind de 16 ima-
gini pe secunda. S-a ajuns la 24 fotogramejs, datorlta necesitatilor de
inregistrare sonora. Un film mut proiectat in aeeste noi apare
desfigurat, producindu-se 0 distorsie de rHm ca la un disc cu
33 ture pus la 45 ture. Ca sa vedem un film mut trebuie sa-l proiectam
la luinormala. I
Nutrebuiesa uitam ca filmulmutne-alasatmadcapodopere. Mon-
tajul remarcabil al Potemkin" ne ofera 0 galerie de rit-
muri, tempo-uri, cadente. Intilnim "allegro" "andante" "scherzo"!
Ideal este atunci dnd ritmul exterior se imbina armonios cu eel interior
:ji dndexista 0 dozare binegindita, atitintrecadrecit intre
dinauntrul planului contribuie la expresivitatea ritmica a
montajului. Acest ritm intern al planurilor este subliniat !ii de muzica,
aIt factor important de punere in valoare a ritmului filmic in virtutea
principiilor audiovizuale. Compozitia imaginii joaca fii ea un rollanuan-
tarea "ritmului plastic", de pilda, in "Ivan eel Groaznic", liniile alambi-
cate, supraincarcate, din scena banehetului, in "Aleksandr Nevski".
schema chinuiHi pentru teutoni. contrastind eu calmul liniilor armatei
Liniile orizontale ale peisajelor ale orizonturilor ma-
rine aduc pardi 0 oarecare !ji solemnitate echilibrului ritmic al
filmulUJi. Un raport tainic leaga ritmurile artistice de cele organice, ritmul
fiind defapt esentavietH.
Racordul reprezinta un procedeu dinsfera montajului. caruia
se realizeaza juxtapunerea dintre doua cadre sau ce se succed
inlogica filmului.
Un film se compune din reunirea unui mare numar de porpuni in-
registrate in locurile cele mai diferite intr-o ordine care nu are ni i 0
115
legatura CU normala a evenimentelor ee f:igureaza in see-
nari . Pe de alta parterarta einematografica este,bazata pe care
combina elemerrte din. realitate eu 0 indrazneata fantezista
aJtitnpului eu 0 prezenta simultana in spatiu, uneari maL mult dedt
,urprinzataare. Realizatorii trebuie sa prevada eu grija un intreg ansam-
blu de efecte vizuale si sonore destinate sa ereeze 0 impresie clara de
eontinuitate, atit cit !ii' logica, intre taate'fragmentele ee consti-
tuie filmn!. Existii multe pelicule in care cronologia a!ia
cum deeurg ele in viata, mil este ,Peloc respectata. S-p. vorbit la "timp"
.i "spaViu" de6pre aceastalproblema atitde specificajcelei de-a 7-a arte.
Piocedeele de-. 'legatura intre planuri sint diferite, dar privite din
unghiul{fe a1 montajulu1i ar putea fi considerate ca 0 punctuatil
cinematbgrafica. Robert Bataille eonsidera ca punctuatia cinematogra-
fica este ansatnblul procedeelor optice de legatura care au drept scop
sa dea 0 clarit'ate mai mare perceptiei secventelor !ii a grupurilar de
se Anumite efeete de disparitie !ii aparltie a imaginilor au fost
clasificat . dreptl corepOI1dente pentru virgula punct !li virguHi, punet
final etc./Clasificarea.aceasta favea
l
de la burv inceput ceva arbitral' in
alegerea conventiomtla 1:1 unor raeorduri eorespunzind cu anumite semne
din seriere !ii in timp eeva artificial in aplicarea ei. Nu esta deci
neeesar
J
a e taca 0 paralela'precisa intre semnele de punetuatie tipo-
grafid f?i tacbrdurile optica,- intrucit alegerea uneia sau alteia dintre
aceste1legaturi nu are cat'acterul obligatoriu allunui semn de
Se poate totu!?i lua in considerare un anumit minim de punctuatie cine-
matografica, adica electareaJunOr racol'duri optice corespunzatoare di-
Viziuhii laL'bitrare in scenariul filmat. Din eele enuntate, rezulta ea nu
exista '0 eorespondentii exaeta intre punctuatia scrisa eea cinernato-
grafidi. Aceasta din UI'tna are legile ei spediiee. Trecerile de la plan la
plan !?i tlef'la 0 secventa la alta trebuie faeute cu'maiestrie, in fel
ca spedtatoruI sa aiba impresia di filmuI este turnat de la inceput pina
la dintr-un singur cadru. Punetuatia nu trebuie sa atraga aten-
tia, neavind voi sa fie pereeputA ca atare. Ea are menirea de a-conferi
pelieulei cursivitate, fluiditate, continuitate. Pl'ocedeul obil1nuit de tre-
cere de 1a iin eadru la altul in interiorul unei seevente este taietura de
montaj, oare creeazaimpresiaea imagine a fost inloeuita instantaneude
urmatoarea. Imbinarea laolalta a unor bucati de pelicula de lungimi mai
mid sau mai mari este 0 metoda earacteristiea filmului. Romancierul
poate obtine aceleafji efecte eu ajutorul descrierilor sueesive. La rindul
lor, muzicianul, poetul dramaturgul dispun de aIte mijloaee specifice
pentrua ereavariatiuni intempp-u1arteilor.
Urmarind filmu1, spectatoru1 nu taieturile dintre diferi-
tele planuri in care se divide la filmare fiecare seeventa. Spectacolul ci-
nematograficeste perceput ca 0 aetiune jI1eintrerupta, eu toate ca imagi-
nile care tree rapid l'e ecran sint imagini 'net separate, atit in timp cit
fji in spatiu. Racordurile sint justifreate in primu1 rind ea parte inte-
a operei de aHa' din punet de, vedere estetic, prin necesi-
tatea unita i op.erei Cl1eate, !?i psihologic, pTi1]{ obligatia de a-I face pe
116
spectator, sa inteleaga pe. Unele
tranzitii srnt fondate direct pe componentll estetlcl al uuagmll, lar altele
sint co dition,aj:e de 0 asemiinare de"natura psihologica" eeea ce inseamna
ca legatura mai degraba intele'asa pecit perceputa
Racordtirilestetice ' !,
o :p 'ma categorie amplaude "tl'anzitie pe oap.,alogie de
ordin estetic in care acest tkrmen(are un inteles !'ii" un sens Bestul de
I 1")
largo . I
Aceste I' corduri se refera la legaturile dintre 'pf,anuri avind
ca factor comun plastica, dinamica imaginii). I J
- Continut material (element c6mun al imagini).
Intre doua persoane sau dou& obiecte date, se $.ase Ite deci p iden-
titate, 0 analogie sau sil1}ilitudine formala, f4ndafhentm,d; explicind
justificind ,apropierea 1m' in pehii spe'ctatoru)ui. Acest de tranzitie
este l destul'de frecvent. 0 analogie pe continut in-
tilnim in filmur "Splendoarea familiei Amberson", este
realizata prin intermediul unei serisori care trece d.in
f
mlinile 'pedlto-
rului in cl:He aie destinatarului: De i filniJI rOlhanesc"Cine
Iasa" (Gh. Tureu), rindurile ,serise de' Lrevistei
nine, ajung, printr-un raeord, direct} in posesia de red1t tie, care
ineearca sa toate pro15 emele ala sexu1ui' frumos. tn
aceste doua eXj'!n1ple scrisoarea a reprezentat asemanarea, ,de eontinut
material. In "Vinatoarea tragidi". an logia ihtl;e un'trenulJ 0
gal:nitura aCIeva 'ata eonstituie De Sanfis pretextul u
In fata unui joc mecanic. macheta a unui traseu de Fopn,Jra I, George,
irnpreuna eu Dudu, fiul telecomenzilEl' ewe action,eaza mi-
cile automobile. De la aceasta se treee 1a autocrosul internatio-
nal unde tatal. Ia volanul unei mal1ini de curse, sfideaza legile fizicii
("Racolarea"). Filmel istorice de mare anveJ;gura folosesc 'neorl racor-
dul dintre cimpul de lupta in miniatura !'ii eel din realitate. Racordul
poate fi accentuat l1i printr-o devansare a elementului' sonor. De pilda.
in "B6udu", se trece brusc de la 0 gravura reprezenhnd un soldat "eu
goarna, care anunta inceperea batclliei, la 0 o1'Chestrl1 de cartier,
sunetul incepind chiar de pe starnpa. , .
- Compozitia structurp,Ui. Asemanar:ea cOQtinutului struc-
tural al imaginilor deter11lina 0 a Equal subgrupa. In, ilmul
cunoscutil in casa", un cadru LOUl"cat, aplepat
deasupra unui sertar in care cauta febril, es e legat ell sillleta ,identica
a UriUl ziari&t sarind peste 0 bariera. Un racord E!xat pe similitudinea
compozitiei interne a cadrului intilnim in Iqlia" unde
imaginea unui jet de vin izbucnind butoi este inlocuita cu !'iU-
voiul satenilor de la 0 serbare populara.
1 _ Asemanarea din cadrele juxtapuse. 0, -a treia su.bgrupa
poate fi caracterizata printr-o analogie de continut dinamic bazata pe
- traiectoriile - identice efectuate de uneJe persona3e sau
obiectc. Tl'anzitiilc de acestr fel slnt frccven,te, fUnd d l1W11ite "in
ceea ce inseamna ca cele doua planuri si 1t legate in cursul
117
unei deplasari similare a doua elemente mobile. In "Mahalaua", se trece
de la cizma unui ostal? mort, azvirlita afara din tranl?ee, la cea aruncata
intr-un morman de ditre un cizmar. Andrei boxeaza indracit; deodata
observa ca adversarul lui - Golemul - poarta cizme. Imaginea urma-
toare ne dezvaluie cizmele lustruite impecabil ale nazistului Gebauer,
pal?ind in noroiul lagarului, fara sa se murdareasca ("Ringul").
Racordul poate fi efectuat l?i in timpul mil?carii unui singur per-
sonaj in doua momente succesive. De exemplu: un functional' inchide
u!?a biroului l?i 0 deschide - in fotograma aUiturata - pe cea a caseL In
"La nord prin nord-vest", eroul' 0 scoate din prapasne pe 0 tinara femeie
fii 0 in cUl?eta vagonului de dormit. Mil?carea este lina l?i continua,
datorita unui racord impecabil care de fapt sfideaza timpul l?i spatiul.
"Lantul" ne-a prezentat nenumarate racorduii izbutite intre urmaritori
cei doi fugari ("negrul" l?i .,albul"). Picioarele politil?tiloralergind erau
perfect racordate de cele ale evadatilor. Conditia este ca in interiorul
cadrului viteza de deplasare a personajelor sa fie aceeal?i, pentru ca
carea sa fie fluida. Copitele cailor in galop ai haiducilor !?i ai arnautilor,
in "Razbunarea haiducilor", erau racordate pe prineipiul analogiei I de
continut dinamic. Tranzitiile pot crea l?i un raport de cauzalitate fictiva.
Personajul Rafa din "Moartea unui eiclist", intr-un acces de furie, az-
virle 0 stlclA, dar geamul izbit - ce cade in tandari, se afla cu totul in
alta parte l?i anume Ia universitate, unde se consuma 0 drama de alta
natura. Filmul romfmesc "Ringul" prezinta multe racorduri de acest gen
care dau povestirii ritm, evitind introducerile fii inchelerile greoaie in-
utile. De exemplu, secventa 27 (Ring-subsol-Iagar). Gebauer: "Decittimp
ma antrenez eu cu tine"? Andrei: "Stati sa vad, Herr Untersturmfuhrer...
Am inceput in aprilie deei aprilie una...mai doua, iunie, iulie, august
cinci... septembrie f;ia ... Secventa 28 (Ringul din eirc). Arbitrul nu-
mara: ...Secventa 29 (Ringul din subsol). Gebauer: "In f;iase
luni nu te-ai bAtut niciodata cum ai fi vrut". Datorita acestor lega-
turi care pastreaza doar miezul evenimentului, se creeaza 0 incordare
crescindA, care-ltinepe spectatorintr-ocontinuatensiune.
Racordud psihologice
A doua mare categorie cuprinde tranzitiile bazate pe motive psiho-
Iogice, cee? ce inseamna ca analogia care justifica apropierea nu reiese
direct din plastica imaginii, racordul fiind construit de mintea spectato-
rului. Din acest gen de legaturi fac parte in primul rind tranzitiile cele
mai elementare axate pe privire, folosite la af;ia':'zisul "cimp l?icontra-
cimp". in conversatiile dintredoua: 'personaje prezeritate alternativ;'
Fiecare plan arata ceea ce vedea, incerca sau trebuia sa vadc1 per-
sonajul sau persQnajele din planul precedent. Esenta acestor racorduri
este gindirea spectatorului, care este informat asupra unoI' elemente ale
actiunii necunoscute eroilor din film. In ,.Sciuseia". politil?tii, care VOl'
sa afIe cu orice pret anumite date de Ia un baiat, il fac sa creada ca ami-
cuI lui este maltratat. Pe fata disperata a copilului se aud tipete lovi-
turi iar aparatul panorameaza dezvaluind adevarata sursa a acestor su-
nete. Ajutorul politistului urla in timp ce boxeaza un 'Sac. Se trece la
118
planul baietelului care, crezind ca prietenul lui este chinuit, nu mai
poate rezista Ded numai spectato,rului i s-a aratat ceea ce
eroul ar fi trebuit sa vadii pentru a domina situatia. Dacii se extinde
notiunea de "privire", se ajunge la "gindire", adica la atentia inten-
tia mentaUi. Ceea ce personajul sa vada este lucrul la care se
spre care proiecteaza ,gindirea, pe dnd ceea ce ar trebui
sa vadii este ceva care i1 Exista prin urmare un raport de ordin
psihologic, perceput qe spectatori, IIi aceastii relatie evidenta motiveaza
absenta unei tranzitii materiale, exprimata printr-un racord de imagine
sausunet.Opunereade planuri mentaleintrepersonaj f?i elementullacare
se nu are nevoie de explicatii, fiind imediatinteleasa de specta-
tor. De fapt, traiectorla mentala este factorul de baza in legatura de 01'-
din psihologic.
Racorduri nominale
Tranzitiile pe care Ie-am eonsiderat "nominale" aleatuiese 0 alta
categorie de racorduri axate, pe juxtapunereaa doua imagini, dintre care
una irididi Un loc, 0 epoca, un obiect, 0 persoana etc. iar cealalta dezva-
luie ceea ce a fost "numit" (de unde denumireade "tranzitii nominale").
In "Atlanda", marinarul spune sotiei lui: "Merg eu tine la papa Dudule,
la circiuma Celor Patru-Natiuni". replicii deschide 0 imagine
corespunzatoare celor spuse, prezentind loealul despre care era Yorba.
Prima imagine a filmului istoric "Vlad Tepe'i" ne ca ne aflam
in anul 1456, dnd Tara Romaneasca, slabita de lupte pentru domnie...
parea 0 prada in calea cucerltorului...Cadrul urmator se des-
chide pe un peisaj stincos, undeva in munti, la hotarul Transil-
vaniei.
o buna parte din revenirile mintale in trecut sint aduse pe ecran
prin desemnarea epocii respective. Tranzitiile prin intermediul unui 0-
biect se intilnesc deseori. Harnidi gospodari ai "colectivei" solicita un
tractor nou, iar cadrul urmator Ie indepline!?te dorinta aratind "obiectul
visat" ("Toamna bobocilor"). (M. Moldovan). Legaturile dintre planu'ri
se mai pot efectua prin evocarea unui nume. Bunicul in agonie din "Co-
piii din Hiroshima" dore!?te sa-l albA pe nepotel linga el, 'ii-l cheama, iar
in pIanul urmator i1 vedem pe baiat ocrotit adapostit de institutoarea
sa.
Racorduridegindlre
o ultima categorie de tranzitii se bazeaza pe asemanarea continu-
tului de idei. Raportul intre cele doua planuri este stabilit de gindirea
unui personaj sau a spectatorului. Mark Donskoi, in "A'ia s-a dillt ote-
luI", ne arata irttr-o scena ce se petrece in Ucralna anului 1918, cum un
elev ofiter contrarevolutionar i1 denunta nemtilor pe un baiat care I-a
ajutat pe un prizonier din sa evadeze. Cadrulurmatorpre-
zintcl un grupde tineri revolutionari rizind in hohote de 0 glumaspusala
adresa inamicului. Aceste risete sint montate pe ambele imagini" anume
sunetul de izbucnire in hohot lncepe de pe scenR denunt111ui, pentru a
crea josnicia acestl1i act de tradare. Crearea unui Taport de cauzalitate
119
fictiva simbolidi incWi interven\ia rationamentu1ui spectatoru1ui sau
a1 unui personaj din film. Nicolae GolescuAntreaba: "Frate Balcescule,
tu mai ceva in afara de arme?" BAlcescu Ii raspunde taios: "Da, mai
... Armele!". Imaginea, legata direct pe'idee, ne arata "Cimpia Fi-
1aretului", cu multimea adunata cu armele ce urmeaza a fi impartite
C,1848"). Ecranul este un loc minunat de'intilnire intre gindirea crea-
torului ceaa spectatorului. .
Factori Beterminantiin8sigurareaeontinuita!ii .fluiditatii
.
Filmul poate fi compa1'at cu u mozaic a1 carui "tot" artistic este
l'ezultatul imbinarii unei multitudiniJie particele cpmponente. Prin forta
sa, montajul construieflte opella cinematografica din sute de fragmente,
insuflindu-i: continuitate, fluiditate, inteligibilitate, ritm, dramatism etc.
Int1'-o echipa de filmare, secreta1'a de platou se ocupa de racorduri, pI'e-
venind neconcordantele in joc, imbrckaminte, gestuI'i, recuzita" aranja-
mentul decorului, machiaj, coafura, expresia fetei".iluminare, ritmul de-
plasarii, sensul mersului etc.'Evitarea'inadyertenteloT in timpul turnarii
ofera posibilitatea de a se gasi 1a montajsolutiidtmai variate I','i
de racord. A I'ealiza 0 trecereflnida inseanina a .reuni doua cadre in al','a
fel ca tranzitia sa nu cveeze un saltperceptibil, spectatoTul avind iluzia
di vede 0 actiune continua. DacaI eroinaiese din casa, imbracata intr-o
rochie I','i ajunge in stTada intr-un taior verde, racorrlul vafi evi-
dent inacceptabi+.0 scena filmata.din mai multe unghiuri trebuie sa
aibaacelal','i decor actorii pe citeste posibilsa pastreze pozitii
sa respecte dialogul stabilit dinainte.Dacaunpersonaj incepedeexem
plu sa deschida 0 Uf;ia, intr-uh.cadru, trebuie continuata in pla-
nul urmator exact din momentul in care a fost preluata. Monteurul asi-
gura fluiditatea respectin,d gestul din viata. paca se elimina 0 frac-
tiune a tTecindu-se de la abia deschisa la ea inchisa, atunci
se produce un neplacut, ,,0 De asemenea, daca cele doua
bUditi de pelicula sint reunite,in. fel indt0 portiune a actiunii sa se
repete in ambele cadre, efectul va fi nefiresc, c;a 0 mil','care reluata. Re-
zulta cape,parcursu,l unei mil','car,i -exista 0 fotogrami! ideaUi, unde "foar-
fecele poetic" trebuie sa intervina pentru ca senzatia de continuitate sa
fie perfecta.
Dar sa nu uitam ca maniera de montaj este tot aUt de individuaUi
ca scrisul. In fond, nu existcl 'legi nici generate nidprecise de mon-
taj. Chiar daca ne referim la saritura peste ax ..:.-. dE!plasarea aparatului
printr-o- rotire de '180 grade:'-7- lacadrele'filmate din'directii strict
opuse care teoretic se leaga "dur", la' contrastul insuficient intredimen-
iunile iinaginilor, trebule sa recunoa!;>tem ca !;>i de laacestereguli existA
exceptii dintre care unele reu!?ite !?i qriginale.Rezultatul racordurilor
efectuate de monteur depinde de simtul, ingeniozitatea, experienta, ta-
lentul acestuia. Vom incerca sa dam citeva repere pentru realiza-
rea unui racord de buna calitate in vederea evitarii "saltului" sau "sa-
riturii" provocate de o. discontinuitate' in actiune, naratiune, in-
terpretare, iluminare decor, costume, joc etc. Un montaj este corectdnd,
in proiectie 0 cena este obiectiv construita din mai multe bUditi,
120
spectatorul are impresia ca una singura trece pe ecran. Aceasta condi-
tie, sa-i zicem empirica, poate fi explicata teoretic prin afirmatia ca baza
montajului 0 constituie postulatul continuitatii (de actiune, de mi!jcare,
de spatiu, timp" HumiD-are etc.). De la 0 incadratura la alta se poate trece,
din punct de vedere tehnic, in diverse moduri (fondu de inchidere des-
chidere, fOl)du inlantuit, supraimpresiunea, voleul, irisul, neclaritatea
etc.) ,dC\.:t;' cel mai simplu !ji direct este '"taietura". "Taietura .este transfor-
marea .instantanee a unei bucati in urmatoarea" (Spottiswoode). Aceasta
se obtine, aa cum e aratat in fig. IV.l, taind sfir!jitul primei incadraturi,
apoi taind inceputul celei de-a doua lipindu-Ie pe amindoua in ordine
succesiva. 0 taietura treee pe ecran eu 0 viteza apreciabila ,aeeasta
transformare are loc in decurst}l unei fractiuni de secunda, astfel incit
spectatorul imediat 0 corelatie intre cele doua incadraturi. In
al doilea 'plan pot sa existe acele elemente pe care primul cadru le-a
sugerat sa .,pot sa nu existe' obtinindu-se astfel un efect de suspans in
povesth;e. Pot fi insa!ji doua elemente compuse dete'rminate in prima
incadratura, repetate in a doua, dar filmate pin unghiuri diferite. Pen-
tru spectator, schimbarea inseamna in mod practic scoate-
rea ei .din desfa!jurarE;.a _realaa timpului. La inceputul cinematografului,
lip,irea dlferitelor fragmente de pelicula nu avea nici un fel de functie
artlstica. Daqa vizionam primele filme, putem remarca cu ca se
trecea.de Ila un cadru la altul atunci cind se epujzau toate posibi-
litatile de filmare in acela!ji decor. P.rimele indicii de montaj au aparut
o datl\ cu na!jter,ea prilinpianUlui, care ipeI1In"tea urmaT'itrea mimicii sau
observarea mai detaliata a unui personaj. Este amuzant faptul ca specta.:.
torii, vazind incadratura pina la briu sau la genunchi, strigau "Unde-s
picioarele?". Datorita racordului, montajul constituie un procedeu ori-
ginal de expunere a printr-o deplasare rapida dintr-un loc
'Inceputu\ celui de-al
doilea plan
o 00000000 0000 00,00 00
0000 Dooool]
rrcmentul cE montaj
(tcieturu )
Fig. IV.. Tliieturi)e executate in planurile ce se vo!' juxtapullc.
121
in altul. De asemenea, el a permis a analiza mai atenta a unui evem-
ment anumit, a dat posibilitatea de a se sublinia principalul, de a se rea-
liza tensiuni emotionale, sensuri semnificatii. Nu putem uita
cordurile artistice ale lui Eisenstein, care construia filmele intr-o pro-
gresie ritmica, din secvente scurte contFastante, cu salturi fulgeratoare
l'ji une<'.lri cu a imbinare paradoxala a imaginilor. Maniera in care poate fi
construit un spectacol, cu ajutorul trecerilor de montaj, ofera posibili-
tati pe care nu Ie are nici a alta arta nici ochiul omenesc.
Racordul creeaza posibilitatea de a condensa la maximum eveni-
mentele, de a Ie face pregnante, multilaterale, de a Ie observa din di-
verse unghiuri, de a Ie accentua, diminua analiza. Gindirea'prin mon-
taj este legata de originalitatea felului de a vedea lumea. Intr-un film
ca "Crucil'jatorul Potemkin", aparatul de fiImat constituie un mijloc de
obse;rvare cinematografica, imposibil de conceput la un ochi bbiectiv l'ji
indiferent. La imbinarea a doua planuri trebuie sa tinem Seama de unii
factori care ajuta la reul'jita acestei operatii de montaj. In primul rind,
la baza unei amiJrutite succesiuni de cadre webuie sa existe a idee.
tarea unor imagini poate dezvolta sau modifica ideea, nemaivorbind de
plasarea lor, care este deosebit de insemnata, caci semnificatia uruiplan
e. te in functie de locul pe care il ocupa. Daca in primulcadru un cotJil
plinge iarin al doilea, vedem a femeie cu privirea-indreptata spre el,
deducem cEi ea se va duce sa-l consoleze. Daca repeUim ambele imagini
apare un nou sentiment: acela alindiferentei. Sa presupunem ca a secre-
tara intreabEi cind pot fi primite persoanele din anticamera.
Daca fiecare imagine a celui ce al'jteapta este intercalata alte cadre,
rezulta doaraidee de calm. In schimb,daca femeia, barbatul,batrinul,ti-
narapereche etc. adidi toateplanurilecelotvenitiinaudientasintmontate
laolalta. deci petoti acel'jti oameninerabdiitori' saIi se rezolve
problemele, apare a noua senzatie anume de nepasare fata de solici-
tanti. Daca plan este montat de doua sau chiar de trei ori, atunci
tensiunea crel'jte l'ji ideea de birocratism incepe sa pluteasca in aero Fac-
torul esential in construlrea unei continuitati explicite este ideea care
reprezinta coloana vertrebrala a filmului l'ji care larindul ei este puternic
influentata de ordinea cadrelor, de lungimea lor, de repetarea unoI' ima-
gini de tranzitii fluide etc.
Pentru mentinerea unei fluiditiiti cit mai perfecte in evolutia con-
tinuitatii filmului, este bine totUl'ji sa se aiba in vedere unele .,reguli"
sau"principii"generale,carenusintbiitutein cuie,darcare inmajoritatea
cazurilor 11 ajuta pe monteur la efectuarea unor racorduri
Mentinereasenzatieidedirectie(racoi'd dedirectie)
Pentru obtinerea unei continuitati clare, trebuie ca mil'jcarile per-
sonajelor care intra sau ies din cadru sa pastreze a directie constanta.
Daca actorul merge in interiorul cadrului de la dreapta la stinga, iel'jind
din imagine prin stinga, el in mod obligatoriu va intra in cadrul urma-
tor prin dreapta. $i invers: parasirea cadrului de catre un element pe
partea dreapta impliC';l intl'oducerea lui pe stinga in imaginea ce urmeaza
a fi racordata. Daca povestireanecesita ca actorul sa se intoarca in timpul
122
Fig. IVI2. unui racord de dirccpe.
mersului, atunci 'aceasta schimbare de sens trebuie neaparat aratata sau
sugerata.
Urma,rind 0 actiune rapida, compusa din planuri scurte nume-
roase, cum ar fi de pilda 0 cursa de formula unu, 0 coborire pe schiuri,
un concurs hipic, yom remarca sublinierea accentuarea senzatiei de
unitate continuitate, datorita respectarii sensului de deplasare a su-
biectului, cate de exempllll, daca va intra pe dreapta, va pe stinga.
In. fig. IV2, a schiorul intra inimagine pe partea dreapta a cadrului. In
b,eltraverseaza ecranulde la dreapta la stinga. In c, eliese din imagine
pe latura stinga a cadrului. In d, patrunde in planul urmator pe dreapta
deci pe partea opusa celei pe unde a ie!?it in planul ant rior. In e, schio-
rulexecutaunviraj puternicinfatapriviriiatentea spectatorului,schim-
bind directia mi'1dirii, astfel cll in f constatam ca el imaginea
pe. partea dreapta, urmind sa intre in planul alaturat prin \stinga. Ra-
cordul de directie joaca un 1'01 important in filmele de aventuri, cum ar
"western-mile", unde sensul deplasarii schimbarile de directie
sintfidelobserv8lte, ,pell'tru ca spectatorulsapaJrticipe ou sufletui "la gudi
la intlmplarile palpitante pline de suspans.. urmiiritbrii
tree intotdeauna pe drumuri, in scopul de a putea fi determi-
nata distanta dintre.vinat vinator, marindu-se astfel tensiunea drama-
ticaa actiunii.
Bineintelles ca nu esIte vonba mHllai de persoanle, ci de tot ce poate
insemna 0 troidi in galop filmata ie!?ind din cadru pe dreapta
va fi racordata'cu imaginea in care intra pe stinga. La scenele de luptii
trebuie vegheat cu maTe grija ca taberele dU!i'mane sa fie indreptate in-
tr-o anume directie. Daca armata domnitorului $tefan cel Mare inain-
123
teaza de la stinga la dreapta, atunei cea a turcilor u:t:meaza sa deschida
focul de la dreapta la stinga. Intotdeauna cind doua 'puteri opuse sint.,
pre:renl:Jate pe earan trebuie Sltabilita impresia de docnd:rre in'tre ele,
este obligatoriu sa fie mentinut darsensul de deplasare a fiecareia. Tre-
buie evitata senzatia ca 0 armata care ataca se transforma bruse intr-una
care fuge, spectatorul neIllaiintelegind cine se retrage cine inainteaza.
ocalea!1ca filmata din mal multe unghiuri poate fi montata de a!1a ma-
niera incH sa nu ne putemface0 ideeclaraasupradirectiei in care se de-
plaseaza !ji nki daca ea merge ffnainte sa'll se 111'toarce. Imbinarea unor
cadre duce uneori la rezultate eu totul Montajulpoate sain-
tensifice sau sa distruga sa sublinieze sau sa anihileze carac-
terul ei progresiv. Daca se filmeaza de pilda trupe/in..retragere !1i trupe
in atac, luate aproximativ in gen de planuri, cu fata spre aparat,
la legarea acestor cadre poate aparea impre!;ia unei e intilnire,
de paralelism dar nicidecum de urmarire. Doua persoane care in reali-
tate alearga una catre alta, filmate obiectiv in doua incadraturi, dife-
rite, montate una dupa alta, "se intilnesc" pe ecran daea sint in unghiuri
eorespondente l?i se "urmarese" daca sint filmate in "contracimp". Tre-
buie sa amintim ca, pentru a expritna 0 aetiune eu multiple aspeete dar
distantate in timp l?i spatiu, se recomanda 0 cit mai bogata 1?i variata
alternare a sensurilor de deplasare.De,pilda: un turneu international
poate fi sugerat printr-o serie de imagini reprezentind trenuri 1?i ma!jini
in diverse.direetii. In acest eaz planurile.pot.fi .racordateod prin' tAle:'
turadirectaori prin "inlantuiri".
Pastrarea unei continuitati e1::plicite necesita respectarea in linii
mari a racordului de directie, care asigura fluiditatea mi!jearii. Treeerea
de la a la b in fig. IV.3 este plae\1ta, deoareoe mentine. privirea in ace-
la!ji sens. Dadiimaginea a este lipitacu a(atunci se.produceun deta-
greabil, datoiita faptului ca personajul s-a intors. data $i flira
nici 0 motivare eu 180. Acest raeord nu este acceptabill?i inplus creeaza
confuzii, alterind totodata linia armonioasa aIfluiditatii continuitatii.
Racord de privire J! .
I
Cind se imbina planurile1a luasa de montai, tr:ebuiersa se tina cont
de sensul de privire al person.ajelor dar. 1?i al spectatorului.precum
elementul principail,al oompoziti<ei imaginJii,. anume de' d<iTectia
sau concentra1'ea compozitiona.la .intr.-o anumita parte 'B,.,'cadruluL .Com-
pozitia poate fi statidi sau dinamica, frontala adin diagonalsi'ea poate
atrage atentia spectatorului in partea.stingasau.dreapta a.'cadiului, od
in'centru poatede asemenea indrepta.pi-ivireaspectatorului.int1'..oanu,.
mita directie sau intr-un anumit ptUlct. Problemele compoziti:ei'secven-
telor invecinate, ale ciocnirii dintre impulsurile compozitiodaleinterne
cuprinse in cadre sint deosebit de importante la efectua1'ea racordurl1or.
Doi inte1'locutori fata in fata, al caror dialog fiind important este' nece-
sar sa-i vedem in primplan, trebuie filmati in diagonale OpUS8; caci nU
4
mai in aeest caz se va produce 0 intilnire a privirilor. Daca'oamenii VOl'
fi prezentati alaturi, adica unul dupa celiHalt, pl'ivirile- lor nu'se vor'in-
tilni. Daca se VOl' filma planuri in diagonale identice, p1'otagoni
9
tii VOl'
124
Fig. IV.3.HacIIl'd dircc\ie Pl':ip t1'9ce)'ea personajului dintl'-un 'adl'll In aUul.
I .
privi intr-o parte, rial' llU ullul spre celalalt. Pentru a se ob?ne efectul
de ciocnire, comunicare, a. actiuni, eel moo indicat este montajul in
sensuri care se intretaie, adica planuri filmate in diagonale de
directii opuse (asemenea oadre par a fi eorespondente). Aceasta eompo-
zitie in diagonala, care in m:ajoritatea cazurilor este disimulata, eontri-
buie la reu11it3.J imbinarii cadl'elor. 0 scena pe prezinta 0 masa lunga de
banehet 11i in ambele parti sint oaspeti. Rindul de musafiri din
partea ilatenalii. stlljlga ya putea ,fi IT,lontat cu reei din p:airtea dreapta eu
conditia ca aceste sa: fie filmate dinspre partea frontala a mesei,
aparatu1 rotindu-se la schimbarea, cadruLui eu maximum 90 grade, pen-
tru a se r/=laliza diagonale convergente, care VOl' reda perfect topografia
mcsei s.i pOl' perroite eJeetul,de eomunicare intre comeseni. Doua per-
soan se apropie, una ge alta venind din dreapta respectiv stinga ima-
ginii. Se intilne se 1a 0 masa unde ineep sa diseute. De 1a bun
in,eeput s-a tinut seama de sensurile de dep1asare pentru ca racordul de
priviri sa poata fi respectat. Acest cuplu va fi filmat pe metoda planu-
rilor incrucil?ate sau mai bine zis in "dmp eontracimp". Este de 1'e-
marcat ea amindoi interpretti smt in cadru, dintre care rind pe
rind unul este vazut din fata iar ceHilalt in privirile lor in-
tilnindu-se. Aparatul trebuie. sa ramina pe parte a
tilor..Plan\ll 9\1 . morsa nuial.la.dreapta va corespunde planului eu a-
125.
morsa celuilalt la stinga se VOl' racorda foarte bine caci directia de
privire este coreeta. Este bine ca planurile aUiturate sa fie filmate eu a-
paratul situat la distanta de subiect, pentru 0 echilibrare a in-
eadraturilor. Important este ca interlocutorii aiba locul, unul in
stinga imaginii iar oelalaitin dreapta ei, pentro raoordul de privire al
spectatorului. Urmarind euplul care s-a la 0 masa pe 0 terasa
de vara observam ca baiatul este in dreapta ecranului fata in stinga.
La sehimbarea de plan, deci trecind de la "cimp" la "contracimp", ochii
in mod instinetiv pastreaza dtrectie de privire, dorind sa-I
gaseasea pe tineri plasati in mod similar pesuprafata eeranului. Cu alte
cuvinte, baiatul Vclzut din.amorsa sa fie tot in dreapta imaginii, iar fata
de data aceasta vazuUi din fata sa se afle ca inainte pe partea stinga
a eadrului. In planul anterior tinarul era filmat in fel incit ii ve-
deamehiipul, iar partener;a lui era in "amorsii". Figura IVA este grai-
toare. Dacii aparatul de filmat trece de
cealalta parte a liniei imaginare ce i-ar
uni pe interlocutori, rezultatul este nega-
tiv,ajungindu-se la nedorita "siiritudi
peste ax". In acest caz "nefericit", tre-
cerea nu va mai fi explicita, deoareee di-
rectia privlrii actorului va fi inversatii.
Nerespectarea obligatiei de a mentine 0
senzatie precisa a directiei creeaza con-
fuzii, putind duce la 0 completa denatu-
rare a scenei; nu se mai cine se ga-
"la dreapta", cine "la stinga", cine
incotro se uita; oamenii care stau
de yorba VOl' avea capul intors ca
nii "Contracimpul"
in mod irezistibil in spectator con!?tiinta
existentei aparatului de filmat, deoarece
este psihologic inclinat sa identifice pozi.
tia prin intermediul elementelor din ima-
gine.
Racordul de privire trebuie sa tina
cont de unghiul filmarii de amploarea
subiectului in coordonatele
Haiducul Pintea ajuns em a lui ceata in
virful muntelui se opre!?te coboara
privirea in vale. Planul urmator va fi un
plonjeu puternic ca sa corespunda direc-
tiei de privire a eroului. In caz contrar,
se calca legea racordului de privire. Pro-
tagonista din ,,0 lumina la etajul zece"
ridica ochii spre blocul inaIt in care
Imaginea ariitind cliidirea noua
Fig. IV.4. RacordUl'ile de privire a cu schele este filmata dintr-un unghi su-
doua personnje. biectiv in eontraplonjeu (racursiu). Aceste
126
doua cadre se vor lega fluid, avind 1n vedere respectarea racordului de
prlvirc.
Marimea compozitia cadrului - raportul intre planuri
Pentru meptinerea unei continuW'iti cit mai clare a unei fluidi-
t,W perfecte trebuie sa se tina seama de dimensiunea compozitia ima-
ginii. 0 diferenta prea mica in compozitia cadrului, 0 apropiere a
aparatului sau 0 insuficienta schimbare a directiei de filmare este resim-
tiHi pe ecran ca 0 "saritura" neplacuta. 0 schimbare mai accentuata a un-
ghiului de filmare, 0 apropiere sau 0 indepartare mai brusca dau rezul-
tate bune la racordu i, cad montajul prefera contrastul de unghi,de ma-
rime (incadratura), de directie, de continut etc.
Daca se filmeaza fata unui actor apoi profilul sau chiar ceafa,
aceste cadre VOl' putea fi montate impreuna, datorita contrastului. Daca
un cadru este filmat in plan meqiu'fii apoi se deplaseaza aparatul ori
personajul cu un pas, sau daca obiectivul de 40 mm este schimbat cu
unul de 50 mm, aceste doua cadre, delii filmate din aceea!?i directie, nu
se VOl' putea lega deoarece in loc sa simta 0 schimbare a punctului de
vedere, spectatorul va avea impresia unei "satituri", a unei tresaflitri bl'u-
tale a cadrului, contrastul fiind insuficient. 0 imagine face loc altei ima-
gini ca urmare a unei transformari logice din interiorul secventei sau
datorita unei tensiuni emotionale care cere 0 subliniere sau 0 detaliere.
In cazul acesta cea mai brusca schimbare a punctului de vedere va pare
cu totul fireasca. Dimpotriva, daca intreruperea unui plan cu altul nu e
determinat de ratiuni dramatice, atunci aparitia noului cadru, fiind ne-
justificata, racordul oridt de indeminatic ar fi facut, ramine inutil ne-
firesc. Fiecare trecere trebuie sa marcheze un element nou, deci trebuie
sa existe un motiv pentru care atentia spectatorului sa se transfere de la
o imagine la alta. Pentru fluiditatea tranzitiei este necesar ca dimensiu-
nile sa fie net diferita adidi sa existe un contrast
bine marcat intre cele doua planuri ce urmeaza a fi legate. Daca de la un
plan mediu al eroului, se trece la un plan apropiat care este filmat din-
tr-un unghi diferit, unghiul acestei schimbari trebuie sa fie, considera-
bU'marcat; de pilda, pentru a fi cit mai clar, aparatul trebuie la
90
0
fata de pozitia lui anterioara. Rezultate bune se obtin prin in-
loculrea oblectivului de 50 mm cu care a fost turnat primul plan, cu un
obiectiv de 75 mm, adica cu un unghi de filmare mult mai restrins, pen-
tru 11u,marea celui de-al doilea plan. Studiind fig. IV.5 observam ca tre-
cerea de la a la b modifidi prea putin dimensiunile imaginii, adica con-
trastul dintre aceste incadraturi este insuficient pentru a asigura 0 tre-
cere fluida. In schimb, se poate realiza un racord bun intre planudle a
C, <,\vind in vedere contrastul distinct dintre imagini. Revenind la tran",
zitia a-b compozitia ambelor cadre fiind asemanatoare, particularitatea
dramatica care ar motiva taietura de montaj devine minora, racordul
pierzindu-$i aUt sensul dramatic cit fluiditatea.
127.
Fig. IV.5. Trecerile dinn'e dirrriletncadratm'i.
Valoarea expresiva a cadntlui .
S-a amintit mai inainte ca motivul pentru care se schimba incadra-
tura este dat in mod esential de schimbarea valorii expresive a imaginii
care poate varia din multe motive. In primul rind trebuie tinut seama
de scaderea naturala organica a interesului pe care il suscita in spec-
tator, care dupa ce a urcat rapid la 0 valoare maxima, imediat dupa ce
incadratura apare pe ecran, apoi dupa 0 anumita curba emo-
tionala, pina la valorile cele mai mici. Fragmentul de peli ula trebuie
taiat in incadratura substituita de urmatoarea mai inainte ca acest inte-
res sau valoare emotionaHi subiectiva sa' ajunga sa se anuleze complet,
sau mai rau, sa capete valori negative. Monteurul va trebui sa inter-
.vina cu tiiietura exact in momentul cind intreg complexul ,de factori
emotionali ai incadraturii vor incepe sa alunece pe panta descendeJ;lta a
valorii expresive. Ochiul omenesc nu sa analizeze integral toate
elementele prezentate de cadrul cinematografic, el se comporta in fata
figurilor de pe ecran ca in fata imaginilor vietii reate: face din ele 0 sin-
tezii cu aUt mai vie cu cit sint mai semnificative elemen-
tele pe plimba. privirea adica cu cit sintImai capabile'sa-i atraga
atentia, cu atit mai pina la plictiseaHi saturatie. cu cit
cadru ramine mai mult timp pe ecran. 0 valorificare exacta completA
a elementelor cadrului cinematografic s-ar putea face numai daca "toate
128
puncte1e ecranu1ui ar didea succesiv sub viziunea directa a ochiu1ui ceea
ce practic nu este posibiL Analiza vizua1a a ecranu1ui este cu atit mai
extinsa cu cit este plai mare pa,rtea din suprafata acestuia care este cu-
prinsa in zona de atentie. J
Mutarea mecanica a zonei de atentie a spectatoru1ui asupra obiec-
tu111i filmarii il determina pe monteur sa execute racordu1 tinind seama
de mi!1carea figurilor care se afla in centrul acelei zone. "Saritura" de
montaj cum este denumita in limbajul practic, poate fi determinata de 0
vizibila discontinuitate in mi!1carea figurilor ca !1i de alti multipli factori:
(directie, lumina, ritm interior, decor, costume, expresie, elemente so-
nore) dar nu va fi neglijat faptul ea "saritura" mai apare la deplasarea
discontinua pe ecran a eentrului de atentie de la 0 bueata 1a alta ca ur-
mare a unei pozitii diferite a obiectului principal al filmarii, pe supra-
fata ecranului. Daca obiectuJ filmarii nu se schimba, va fi neces<;lr ca
mi!1carea continua a zonei de atentie pe acel obiect, sa curga lin peste
racord, fara discontinuitate. In cazu1 cind in a doua incadratura obiectul
fiJ.mlarii este ,divens, sa se aceasta diversi-
tate obligind atentia speetatorului sa se mute in alta zona a ecranului
care se afla de obicei intr-un punct simetric prece,dentului. Doua inca-
draturi succesive 'pot fi dJeil1um!ite "reducerea" sau "anarirea" celeilalte
dnd aparatul de filmat da impresia. ca nu !1i-a mutat pozitia ci !Uumai
amploarea dmpului.
Taietura de montaj poate fi determinata !1i de mi!1carea elemente-
lor pe ecran dnd aeeasta duce la o. modificare sau la un dezechilibru a1
existente inceput in i cadratura intre aeele elemente.
Racordul de culoare, tonalitate, atmosfera
La unirea cadrelor, monteW'ul va fi atent ca lumina, culoarea, to-
nalitatea sa fie factori determinanti in obtinerea fluiditatii !1i continui-
tatii in a!1a fel ca spectatorul sa uite ca filmul este alcatuit din bucatele.
o diferenta chiar mica intre valorile luminii !1i umbrei in doua cadre in-
vecinate va produce un !10C vizua1 neplacut. Imaginile VOl' fi imbinate !1i
armonizate in functie de tonalitate, de directia luminii, de garna c01oris-
tica. Daca un care predomina tonurile intunecate este legat de 0
imagine mai deschisa va apare 0 intrerupere in linia fluiditatii din cauza
discordantei detonalitate !1i luminozitate. La imbinarea cadrelor filmate
in exterlor eu filmate in J.nterior trebuie de asemenea sa se tina sea-
rna de tonalitate. In interionil aceleia!1i secvente nu trebuie introduse
cadre care sa contrasteze prin tonalitate, lumina, culoare, cu planurile
anterioare 'lji '})Osterio:are. Dadi monteurul 0 unitate ;;i 0 desfa-
ljurare lina a povestirii, aceste ljocuri puternice vor fi neavenite lji extrem
de dezagreabile. directia luminii, marimea lji pozitia umbrelor au un
1'01 de jucat la efectuarea tranzitiilor de montaj. 0 problema delicata 0
ridici racordul de culoare. Paleta coloristica a unei imagini trebuie sa se
armonizeze cu cea a imaginii adiacente. In cazul ,cind cadre in tonuri
deschise alterneaza cu cadre in tonuri inchise, trecerea devine dura lji
trebuie gasit un mijloc de atenuare a trecerii. Sa ne imaginam 0 padure
filmata in plan general undeva departe 0 fetita intr-o rodhie de cu-
Montajul de film -
129
loare inchisa. Dadi acest cadru este bi-usc intrerupt cu un plan apropiat
al fetei 'imbracata an cu10ri foar1Je deschise, altunci, ~ i ea'8!pii,ruse ~ i in
planulgeneral precedentse vacrea lamontaj 0 senzatie de !joc dincauza
incalcarii racordului de tonalitate a culorii
l
Este preferabil ca pe ecran sa
nu se succeada planuri a caror dominante cromatice nu fac casa buna.
Fondu-ul simplu sau inlfmtuit poate fi uneori salvator in cazuri critice.
In timpul filmarii, trebuie sa se vegheze ca axa de lumina !ji raportul
umbra-lumina sa nu fie substantial modificate. Unitatea de tonalitate cit
!ji imbinarea armonioasa a unor culori contribuie la fluiditatea tranzi-
tiilor !ji la 0 derulare estetica a secventelor ce compun intregul film.
La schimbarea de unghi trebuie mentinuta arnbianta !ji tonalitatea
generala evitindu-se nuante sau pete de culoare care ar face 0 neta dis-
cordanta. Directia sursei de lumina cit !ji a umbrelor trebuie !ji earespec-
tata pentru reu!jita raeordului. In cursul filmarii este necesar sa se tina
seama de luminozitatea din cadru !ji de tonalitatea cadrelor, precum!ji de
madifiroarea lUIITIinii l?i a tonaili!ta'tii ,in fulItJeiriorol pi]all'uI1i1lior. Sa presupu-
nem ca se turneaza pe platou unde decorul reprezinta 0 sala eleganta cu
mobilier de stejar bruno Pe acest fond se profileaza 0 serle de personaje
din veacul alXVIII-lea. Unul dintre invitati are un veston albastru. Daca
in eadrul alatu!rat se insista rasupra acestei petr"SOane, pata de albastru'
va rupe gama anterioara de,culori'provocind la rindul ei un a!ja-zis ,,!joc
de culoare" (care poate fi pozitiv saunegativinfunctie de situa\ie). Unele
secvente se filmeaza ziua, altele noaptea sau pe soare, ploaie, ninsoare
etc. Este de:Ira Sllne inteles di aceSl1Je raoorduri fie VIOr Irespecta, caci nu ne
,imaginam 0 persoanaiel?ind din casa zilla in amiaza !ji ajungind pe strada
in intuneri'cul nopVll'. Chiar pe cliCllcheta leste indicat daca tumarea a
avut loc ziua sau noaptea, aceasta folosind in spe,cial laboratorului pen-
tru conditiile de prelucrare. Sa zicem ca 0 scenase petrece vara la mare
intr-un interior luminat conform unei dimineti insorite. Este yorba de
un decor pe platou cu surse artificiale de lumina. Grupulvesel de tineri
aflati in vila se indreapta spre ie!jire. Aid intervine taietura care leaga
planul de interior eu cel de exterior care a fost filmat la un'mare in-
terval de tirnJP. Aoost al dollea cadru va ltrebuisa IillidepliniOOSCcl condi-
tiilede l'llmIDoziltate, tonalitJateetc., penrlJruaputeafiai}latur8't imaginii din
interior. 0 atmosferasumbra nupoate fi legata direct de una straluci-
toare. Aceasta tranzitie dad! nu este motivata dramatic, intrerupe flui-
ditatea, provocind 0 reactie negativa in spectator, datorita discordantei.
Raeordde,expresie,de joeaetorieese
Un alt element determinant laefectuarea unei legaturi este x p r ~
sivitatea actorului respectiv al chipului !ji jocului sau. De exemplu: ur-
marim in plan de ansamblu.izbq.cnirea unui scandal intre sot !ji sotie: fe-
tele lor sint crispate !ji furioase. La trecerea in prim plan remarcam cft
au cu totul alta expresie. Nici urma de incrincenare sau priviri dU!jma-
noase. Un asemenea racord care nu tine seama de continuitatea de ex-
presie a interpretilor nu are voie sa vada lumina ecranului. Pe parcursul
tumarii unui film chiar daca unele cadre sint filmate la marl intervale
de timp, trebuie urmarita cu minutiozitate expresia aetorului mai ales
130
in imaginile ce VOl' fi aHiturate in final la masa de montaj. Un personaj
primel1te 0,veste buna l1i fata lui radiaza de bucurie, ochii
incintati. Scena este filmata in plan general, dar monteurul pe buna
dreptate vrea sa intervina cu un plan mai apropiat, tocmai pent.ru ca
spectatorul sa citeasca mai bine expresia de bucurie pe fata eroulUl. Dar
iata ca din pacate la filmare nu s-a tinut cont de racordul de joe l1
i
in
primplan expresia de pe chipul actorului nu mai este aceea!li ca in ima-
ginea precedenta. Montajul are posibilitatea de a dezvalui cu precizie
spectatorului cele mai subtile nuante de joe ale actorului. cu conditia ca
racordul de exp,resie sa fie respectat. Vorbind de interpreti este necesar
sa amintim importantaracordului de machiaj, coafura, ce trebuie urmarit
custrictete lafilmare.
Racordderitmininteriorulimaginii
Un factor asemenea important pentru mentinerea continuitatii
explicite l1i a fluiditatii, i1 constituie ritmul din inte.riorul cadrului care
trebuie sa corespunda cu cel al planurilor invecinate. De pilda, eroul
merge pe parcursul citorva cadre succesive care VOl' fi montate im-
preuna. Incetinirea sau accelerarea mersului sau VOT fi filmate in func-
tie de sd11ema finala de montaj l1i in functie de ordinea chiar de du-
rata planurilor.In caz contrar, materialul nu se poate imbina in condi-
tii bune, dind unei senzatii de intrerupere nedorita a continui-
tatii fluiditatii echivalenta unei linii Prin montarea planurilor
se creeaza un anumit ritm exterior care nu trebuie rupt de ritmul din
interior-ul cadrului deoarece impreuna ele imprima ritmul general al
filmului. Un om care iese din imagine alergind nu poate intra in urma-
toarea imagine cuun pas domol. Sanuuitam ca U'iieturile se fac la foto-
grama, deci la a 24-a parle din secWl1ld'a! Pentru 0 rtlrieoere fireasdi es'te
obligatoriu sa existe un racord. de tempo l1i ritm al actiunilor din inte-
riorulcadrelor.
Racordde. costum,decor, recuzitii
AUt decorul" costumele cit l1i recuzita contribuie la crearea clima-
tului filmului. In cinematografie conceptul de decor cuprmde aUt peisa-
jele; naturale cit l1i constructiile facute de mina omului pe platourile din
sotudio sau [n alI.te lOOUIri de fillmare fie an interior, file [n aer liber. Vor-
bind despre raeorduri, importartt este ca linia continuitatii sa nu fie in-
trerupta de "sarituri" de decor, costum sau recuzita. Orice schimbare
aacestor elemente la impreunarea a doua imagini creaza l10curi inadmi-
sibile. Fundalul din spatele actorilor cu toate accesoriile sale va trebui
sa fie identic in planurile alaturate de montaj. 0 tinara imbracata intr-o
rochie rOl1ie, tinind un pachet mare in mimi, urca in tren. Planul urma-
tor 0 aratacum intra in compartiment. Spre surprinderea noastra fata
areunItaior dial' pachetulmare din planul an!terior s-a trensformat
vecinate va produce un I10C vizual neplacut. Imaginile VOl' fi imbinate !li
intr-unul mic. Deci aceste doua cadre din cauza incalcarii racordului de
costuml1i recuzita, nu se potlega. La filmare trebuie 0 atentie deose-
bita pentru mentinerea locului exact a fiecarui obiect atunci cind dra-
131
maturgia 0 cere. 0 persoana singura in decor sta intr-un fotolHl
Prima imagine este 'Un plan de ans-amblu, deci S!pectJatorul a in-
registrat toate detaliile incaperii. A doilea cad.ru 0 pe eroina tot
in loc adincita in lectura. Decorul, costumul intregul arsenal
de. recuzita trebuie sa fie identic ca cel din imaginea precedenta. Este
recomandabil sa se faca fotografii de racord mai ales pentru filmarile
Gare sint distantate in timp spatiu.
decorul natural creaza probleme de racord. Pomii in floare de la
inceputul unei scene ce se desfa!joara intr-o dimineata insorita de pri-
mavara nu se pot lega in interiorul secvente de verde1e intens
a1 verii sau de ruginiu! toamnei.
Racordul de
Acest gen de racord reprezinta concordanta unei mi!jcari efectuate
1a unui plan, cu aceea!ji mi11care executata la inceputul urmato-
rului plan. Trecerea de la 0 imagine la alta trebuie sa fie cit mai fluida
pentru ca speetatorul sa nU-!ji dea seama ca (aparent continua)
este alcatuita din fragmente. Conditia de baza pentru legarea cadrelor pe
mi!jcare, il constituie asemanarea gesturilor exeeutate de actori in irnagi-
nile invecinate. Daca intr-un plan actorul i!ji ia palaria din cuier cu mina
dreapta iar in al doilea plan continua gestul' palaria pe cap
cu mina stinga, este evident ca racordul nu va fi nid fluid !ji nici firesc,
ci mai degraba bun de aruncat la "eo!j". Un alt factor important este vi-
teza de deplasare, care nu trebuie sa difere in eadrele ee urmeaza a fi
unite. La filmare mi!jcarea este intr-adins reluata ea sa se poata gasi !ji
la un plan !ji la celaIalt, fotograma ideala de leg4tura care sa dea senza-
tia unei perfecte continuitati. La prima vedere s-ar parea ca un racord
corect trebuie sa distribuie mi!jcarea in mod egal de 0 parte l?i de alta a
lipiturii. Dar atentie! Teoria l?i practica au demonstrat ea nu este.
Insistind asupra faptului ca fiecare raeord i!ji ereeaza propriile legi dupa
o serle de criterii, indraznim sa reeomandam ca n\.li este bine ea
mi11carea sa fie taiata la jumatate, ci sa se intrerupa primul cadru in
momentul dnd mi!jcarea abia a inceput, lasindu-se astfel eea mai mare
parte posibila din ea in eadrul al doiJea. Intr-un plan apropiat,.. 0 conver-
satie se incheie 11i una din persoane, se ridica de pe seaun pentru a se
indrepta spre u!}a. In cadrul urmMor, care este un plan de ansamblu, n
vedem pe actor (continuind mi11carea din punctul unde 0 lasase), mergind
catre u!ja, deschizind-o plecind. La filmare gestul de ridicare de pe seaun
a fost facut in ambele cadre. Monteurul va lasa inceputul in
planul apropiat !ji continuarea in planul de ansamblu. Racordul va avea
lac in momentul dnd persoana schiteaza gestul de seulare, iar ochiul
omenesc urmarind in mod automat instinetiv
nu va remarea trecerea de la 0 imagine la alta, implinindu-se astfel dezi-
deratul continuitatii. Lucrurile se compliea daca rididndu-se de pe scaun,
persoana i!ji ia cu 0 mina pardesiul servieta eu eealalta mina paIaria
si umbrela. Va fi nevoie ca in planul urmator, toate aceste gesturi sa fie
;eluate cit mai asemanator (ca traiectorie, viteza, ordine). Exista eazuri
dnd doua imagini pot fi legate in a!ja fel incH actiunea sa pad eon.tinuA"
eu foate ca--in-realitate a fost eliminatA'o parte a Un bMat cu
un buchet de flori aleatga, departindu-se de aparat, catre treptele unei
-scari apartinind casei unde fata pe care el 0 Aparatul
este situatin spatele interpretului care fuge deci pe directia "axei" (fig.
lV: 6, a). Acest plan general dureaza pina in clipa in care tinarul pune
piciorul pe prima- treapta. Pentru cadr!Jl urm1itor, aparatul. va fi mutat
pe partea laterala a scarilor, cu 0 schimbare de unghi de 90. In acest
planmaiapropiat (fig. IV. 6, b), tinarulestevazutdin suindseara.
Un racordcorectpresupune punereain concordanta a celordouacadre in
fel ca a doua imaginesa preia personajuluidinpunctul unde
a fosttaiataprimaimagine. Seconstatainsa ca pentruritmul emotional al
scenei este preferabil sa se elimine 0 portiune de Dupa aparitia
primului cadru pe ecran, spectatorul dorinta tinarului de a
ajunge cit mai repede pe treptele ce-l due la iubita lui, fapt care-l de-
termina pe monteur sa taie substantial din drumul pareurs pina la eapa-
tul scarilor: Topografic vorbind, personajul nostru face un salt de la
punctul y la punctul z avind in vedere ca distanta y-z elnu 0 mai par-
curge, omitindu-se astfel intentionat citiva metri. In fig. IV. 6, A prima
pozitie a apatatului este notatA cu liaractorul aflat eu spatele la aparat
din punctulx ea sa ajunga in z, la primele trepte ale sdirii. La
filmare, personajul a fugit pe toata distanta x-z, efectuind in plus
citiva pe scara. Pozitia urmatoare a aparatului este indicata in fig.
Fig:. IV.6. Trecerileprin eliminare de actiune.
,
/
,
.
A
,

"
'. z ,... -
, ....,.
.
.. y
... 11\1
'. . :
\ :
\ .
. ,
\ .
,- .
. , "
o "
'"
. i
,- .
\ .
,
, .
")( ,..
I 'w}
133
IV. 6, A cu II 0 cu 90
0
fata .de locul initial. 'In
fig. IV. 6, b, actorul, vazut de profil, suie toate treptele. Analizind ma-
terialulfilmat, monteurulsimte ca este maibine, pentru dra-
matica, sa taie primul cadru in punctuLy din fig. IV. 6, A !?i sa-l lege
direct cu fotograma unde talpa tinarului urmeaza sa atinga treapta scarii
fig. IV. 6, b. Acest exemplu denota"clar ca,exista cazuri in care, in favoa,.
rea tensiJmii dramatice, ritmuluiJ;ii flujditatit este J1ecomandabil ca un
fragment din actiune sa fie elimmat. Orice r.upere a unui element ce
creeaza imaginea artistica: spatiu, limp, actiune,este prQvocata cu b\lna
!'jtiinta, prin montaj, pentru a se obpne 0 emotionq1li !?i un m.oment
semnificativ in vederea sublinierii secvente,din desfa!;iurarea filmu-
lui.
Trecerea de la un plan la altul efectuata de monteur recompune
continuitatea unui gest, intentie, gind, sentiment, restabilind ofluiditate
estetica !'ji 0 unitate spatiala. Din exemplul aratat mai sus, deducem ea
un plan trebuie sa dureze exact timpul necesar exprimarii lui. Este cazul
planului "a" din fig. IV.6, carea fost taiatin'Punctul y dinfig. IV.6, A.
Daca acest cadru ar fi persistat peste timpul'necesar semnificatiei sale,
atunci sigur ar fi parut prea lung, datorita timpilor morti. Schimbarea
planurilor este asoclata asimilatli actiunilor psihologice ale personaje-
lor filmului prin care ea poate determina interesul pe caredrama trebuie
sa-lsuscite inspectator. Uneori, pentrumentinereafluiditatii este necesar
ca mi!?carea din cadru sa fie partial repetata. La prima vedere, aceasta
afirmatie pare surprinzatoare.
Sa ne imaginam ca eroul nostru deschide 0 in plan mediu !;ii
continua aceasta intr-un plan foarte general. Un racord corect
va da senzatia ca 0 portiune din gest. Explicatia este urmatoarea:
spectatorul fHnd supus unei mari schimbari de dimensiune a cadrului,
are nevoie de un timp (fractiuni de secunda) pentru adapta privirea,
pierzind astfel dteva fotograme de la inceptul celei de-a doua imagini.
Continuitatea va fi aslgurata numai daca racordul va fiefectuat pe prin-
cipiul reluarii U!?a care incepe sa se deschida in primul cadru
trebuie sa se redeschida intr-un al doilea plan. Racordul bun este eel
motivat pe plan dramatic, deoarece i1 obliga pe spectator sa gindeasca 1?i
sa reactioneze neincetat. Continuitatea filmica nu poate aparea in mintea
spectatorului dedt printr-un act al memoriei imediate, fara de care nid
o perceptie nu este posibila, dar numai aceasta calitate a ochiului uman
nu este deajuns, fiind necesara 0 persistenta a intimplarilor pentru ca
.filmul sa devina un act emotional. Dadi efectele montajului se bazeaza
pe fenomene de perceptie, este evident ca ordinea planurilor unui film,
deci montajul in esenta, exprima forme estetice care atesHi forta sa dra-
matidi artistica. Opera cinematografica cuprinde 0 succesiune de eve-
nimente organizate de montaj in fel, ca prin descoperirea lor secventa
cu secventa, ele sa se integreze in forma unei povestiri. Continuitatea
unui film este asigurata de fluiditatea racordurilor care reprezinta lian-
tul sutelor de planuri componente. Locul taieturii decis de catre monteur
are 0 importanta in prezentarea unoI' evenimente succesive
134
care sa reveleze etape noi ale actiunii in momentele dramatice cele mai
adecvate reprezentative. Daca retinem in mod clar ca un planeste mai
lung sau mai scurt decit precedentul, aceasta este in masura in care noi
sesizam in interiorulacestui plan 0 actiunemailungasaumaiscurtii.1n-
tervine aici in mod evident 0 problemii crucialii: pentru speetatorul rupt
de subtilitatile limbajului filmic, un plan epuizeaza mesajul acolo
unde pentru un alt spectator mai avizat, 0 durata mai scurtii ar fi sufi-
cienta. Monteurul trebuie sa tina cont de acest factor la determinarea
racordurilor la stabilirea lungimilor aUt a cadrelor cit a secventelor.
Este cert faptul ca la ora actuala, forma filmica ne-a sa gindim,
sa percepem, sa analizam sa sintetizam mult mai repede. Montajul nu
trebuie sa echivaleze numai eu 0 comunicare de idei, ci trebuie sii stir-
neasea participarea emotivii a spectatorului, printr-o selectie a amiinunte-
lor esentiale, a unor gesturi sau intimplari semnificative puse inevidentii
prin natura racordului. Continuitatea dramatieii a filmului este asiguratii
in mod special de racordurile fiicute in pIina eliminindu-se, pe
cit posibil, "timpii morti". 0 problema delicata dificiHi este aprecierea
subiectivii a portiunii de unde trebuie efectuatii tii1,etura, adicii
"momentul de montaj". Un racord in estompeazii discontinuita-
tea planurilor, prin unitatea organicii a gestului. Trecerile personajelor
dintr-o indipere intr-alta necesitii in cele mai (nlulte eazuri filmarea sce-
nei in douii etape separate, urmind a se imbina cadrele intr-o mi!?care
continuii. Cele mai imperceptibile fluide legaturi care nu intre-
rup actiunea continua a personajelor, se obtin prinmontajul "in
Sii consideram ca prima imagine dintr-un racord in este un plan
mijlociu in care personajul vine in fata oglinzii incepe lege cra-
vata. A doua imagine este un plan apropiat in care actorul continua
lege cravata satisfiieut. Cind doua planuriseaUituraeste
necesar sa-se filmeze de la un cadru la altul. In cursul filmarii
primei imagini, actorul leaga cravata termina s-o lege, iarin timpul
tUTnarii celei de-a doua imagini, personajul nostru ineepe din nou
lege cravata, dupa care i!?i continua joeul. Urmiirind actiunea actorului,
trebuie filmat nu numai fragmentul necesar pentru racordul respeetiv ci
"rezerva" lui, adicii sfir!?itul gestului din cadrul precedent ineeputul
gestului din cadrul ulterior. Numai astfel se creeaza pentru montaj,
sibilitatea de a lega portiunile in mi!?care, realizindu-se 0 tranzitie fluida.
Daca aetorii nu vor reproduce eu exaetitate aceste ale jocului
de: la'oimagine la alta, racordul in va avea de suferit. De aseme-
nea" trebuie sa se tina seama de tempo-ul !?i ritmul mi!?ciirllor de aparat
cit'!?i de eel din interiorul cadrelor ee vor fi juxtapuse. Planurile filmate
din mi!?care, oddt de perfecte ar fi, considerate separat, nu se vor lega
bine decit daea exista 0 armonie !?i 0 corelatie intre ritmul tempo-ul
mi!?ciirilor lor. Siianalizam un racord de mi!?care: 0 Uniira stii la 0 masii
pe care se afla 0 de cafea. Fata se apleacii inainte, prinde eea!?ca
eu mina dreapta, 0 duce lagura bea. Scena a fost filmata din trei un-
ghiuri principale !?i anume: primplan, plan mediu !?i plan general - fig.
135
,,----,I
Fig. IV. 7. Obtinerea unui racord de
IV. 7. Sa studiem mai intH treeerea de la primplan la plan mediu. Exista
un momentpremergator mi!?ciirii miinii !?i inelinarii eapului dnd 0 seurta
privire in jos dezviHuie dorinta fetei de a ridica Este bine ca
primplanul sa fie taiat dupa ee actrita i!?i eoboara oehii, pentruea efeetul
intentiei ei sa fie vazut in urmatoarea ineadratura. In felul acesta, este
justificata aparitia pe eeran a planului mediu euprinzind apleearea ditre
obiect !?i tot restul gestului de a ridica duce la gura eea!?ca cu cafea.
Schimbarea planului apropiat eu planul mediu va fi binevenita, intrudt
in primplan din cauza dimensiunii cadrului, aetiunea raminea in "off"
(in afara imaginiii)./In cazul tranzitiei de la plan general la plan mediu,
mi!?carea poate demara din planul general, adica apuearea iar
tinuarea gestului sa fie urmarita in planul mediu. ea deua fa:i:e
distinete ale ini!?dirii sint aratate ineadrediferite.fara aintrerupe e1,lrsul
fluiditatii. 0 aWi sQlutie arfi efectuarea raeordului iIi unuI diritre
tele de pe aseenderita oridescendenta a bratului, unde poate
fi ga-sita 0 pereche defotogrameJ"gemene'Ccaresairideplineasca roriditiile
optime pentru fluiditatii. Trecerea de la planmediu la
plan impliea tot un raeord pe mi!?care anume: majoritatea actiunii .5e
vaeonsuma in planul mediu, intirziindu..,se introducerea planului.apro-
piat pina in momentu1 in care mina va intra in cadru. Racordul este
tivat avind in vedere ca primplanul este montat in momentul dnd in
prima fotograma de dupa lipitura; mina patrunde in imagine, eontinuind
gestul de a duee la buze cea!?ca din care 0 vedem pe tinara fata sorbind
o inghititura. Introducerea primplanului mai este justificata prin fap-
136
tul ca elementele semnificative ale actiunii precum l'ii expresiia interpretei
pot fi urmarite mai Marirea cit l'ii micl'iorarea incadraturii se
intimpla de fapt in timp ce obiectul filmarii este in mlil'icare dar sa nu
uitam ca mil'icarea se traduce II). spatiu l'ii viceversa spatiul in
Schimbarea pe ecran a dimensilirtii imaginii creeaza 0 senzatie de
care, din cauza suprafetei diferite pe care a ocupat-o figura in cele doua
incadraturi. Primplanul reprezirita unul dintre cele mai tipice elemente
expresive ale filmului pentru ca este 0 izolare caracteristica a figurilor
in timp l'ii in spatiu. Orice incadratura contine in sine flCeasta posibilUate
in dependenta de alte elemente date sau nu intre limiltele sale. Prim-
planul este acel mod al incadraturii care ofera cele mai multe posibilitati
de racord deoarece in el sint reduse numeric la minimum elementele
din interiorul imaginii. 0 atentie deosebita trebuie avuta la legarea mil'i-
car-ilor de aparat (panoramice, transfocari, travling-uri etc.) pentru ca
succesiunea planurilor sa fie armonioasa adica sa nu ;intrerupii linia con-
tinuitatii fluide. Racordul in mi!?care trebuie efectuat in fel indt
spectatorul sa nu observe "mina" montajuluJi. De exemplu: cadrul este
ocupat de perechi care danseaza. Intr-un anumit moment un cuplu in-
virtindu-se, se apropie pina ce ceafa parteneruluJi acopera obiectivul.
Indepartindu-se in ritm muzical printr-un procedeu invers, dan-
satorul in pas de vals deschide cadrul aflindu-se in aIt decor l'ii insotit
de 0 alta persoana. In acest caz cele doua incadraturi racordate pe par-
cursul unei sint analoage in ceea ce privel'ite directia l'ii sensul
filmarii. Ill- momentul de montaj ce racordeazii un contracimp de acest
gen, se condenseaza in mod ideal timpul folosit de actor ca sa "traver-
seze" aparatul de filmat. Taietura va fi executata la limita vizibilitatii in
ambele planuri adica in punctele in care fotogramele din cauza apro-
pierii exceslve a interpretului devin negre estompind total imaginea prin
obturarea obiectivului.
Intrarea l'ii din cadru pe axa aparatului pot fi. asemuite eu
fondu-ul. de' deschidere !?i respectiv de inchidere, actorul aflindu-se prac-
tic in afara cimpului vizual eliberat de legile riguroase ale spatiului !?i
timpului. .Trebuie retinuta ideea ca timpul care se scurge in exteriorul
incadraturii nu este perceput in mod direct de spectator, fHnd limitat de
poSibilitateasubiectiva a unei evaluAri aproximative. Un tren venind pe
"axa" eatre spectatorpinace aeopera intreg eeranul, da senzatia ea trete
partea .ceaJalta.a .. aparatului .de filmat. parca"traversindu-I" dadi. in
m:m.atoarea incadratura reapar.e,deta!?indu..:se. tot dintr.:.o obtu,rare 0: obiec-
ti\iutul. La Un asemenea.gen>de -Fa'c'ord in mOhteur'ul: va trebui
sa:Jaseintre :rele: dOlla fragmerite de :ri1ontaj, 0 serre defotogramenegre
. ;: " . I' ": . I (J '1 I Ii' t I : ,r i: J j ; I ;; !, ; ! I I ; I.!:.. :
tlmpul n.ece5ar. ajunge
iil.imaginea-..juxtapusa. Aceasta dUrata va ii proportionaHi cu viteza: $1
lungirriea g(irnituriLTranzitia se poate executa:' . ... ...-'.
- pc personnel sau a obicctului in cele doua incadnitud'
. . ) t
-:; pe mi!,?carea aparatului de fihnat in ambele planuri;
- pe unui personaj sau element in prima si pe
aceea a aparatului in a doua; .
137
Fig. IV.8. Raeord de in cazul filmiirii unui ob,ieet eu doua aparate.
- pe aparatului de fHmat in primul eadru pe aeeea a
persoanei sau a obieetului din urmatorul eadru.
"Momentul de montaj" adica loeul taieturii este dictat in genere de
factori subieetivi, mai darspus de talentul, intuitia, experienta, exigenta,
minutiozitatea rabdarea de exeeptie a monteurului. Sutele de racorduri
se pot imparti in grupuri eu destinatii diferite cad imbinarile de cadre
ereeaza dezvolta idei in interiorul seeventelor dar intre ele!. Trece-
rea cit mai dibaee de la 0 seeventa la alta joadi un rol importantin ar-
monia arhiteeturaHi a filmului. Structuraunei fraze de montaj e eastrofa
unui poem.
. Sa analizam aeum urmatoarea situatie. Presupunem doua camere
dind una in alta 0 persoana trecind din sufragerie in dormitor. Aceasta
seena este filmata simultan eu doua aparate sincrone, plasate in punctele
A B (fig. IV. 8), aetorul deplasindu-se din x pina in y pe traiectoria
indicata in desen. Se obtin doua benzi de imagine de lungime,
reprezeptind drumul parcurs de protagonist dintr-o incapere in alta.
Logic.ar fi ea raeordul efectuat in orice pereehe de fotograme identice,
sa iasa perfect..Praetica ne demonstreaza di 0 astfel de legatura, de fapt
din punet de vedere teotetie, creeaza senzatia de reluare a. ...
earii. Motivele sint de ordin strict Pentru racordului
trebuie eliminate in dreptu11ipiturii unnumarde fotograme. Nu se pot
enunta reguli categorice in montaj, dar indraznim sa spunem ea
laun.racord in mi!;icare este recomandabil sa se suprime de1aun plan la
altul, un anume numar de imagini eu atit mai mare eu cit eele dQua
unghiuri de vedere sint mai indepartate mai rapida.
In cinema eonteaza mai mult eeea ee pereepem decit ceea ce-vedem.
In filmul "Pacific 231" realizatorul, la un moment dat, propune ea
bielei loeomotivei sa fie asemanatoare loviturilor puternice
de berbee date in eilindru. Indiferent de viteza de
138
dute-vino ale bielei sint riguros'izocrone.Peritruobtineiea efeCtuluidorit
se tri!]eaza, executindu-se Hiieturi de montaj. Acum ochiul percepeclar
mi!]dirile violente date.de biela oind inainteaza,.in timp ce drumul ei de
ihtQarcere, se 'deruleaza normal. Laprimavedere s-ar parea ca. a fost
prescurtata mi!]carea de retragere. Dar este exact:invers! Loviturile pu-
ternice percepute de spectator nid nu mai exista practic pe pelicula. Cu
aIte cuvinte, ma!]ina efectueaza intr-o secunda patru trasee de dute-vino.
Aceasta inseamna trei fotograme pentru un "dus" !]i trei pentru "intors".
Eliminind lamontaj cele trei imagini de inaintare a bielei pentru a pastra
doar pe celelalte trei de inapoiere, se obtine un ,,!]oc" creat de saritura
instantanee de la pozitia extrem "spate" la pozitia extrem "fata". Impre-
sia de percutie violenta nici nu exista in imagine cad drumul de "du-
cere" a disparut sub taietura "foarfecelui poetic" pe care pe buna drep-
tate 11 putem numi foarfece creator. Vrem in treacat sa amintim ca ele-
mentele coloanei sonore: dialog, zgomote', ambianta, muzica au !]i ele cia':'
rul de a indulci racordurile, contribuind la mentinerea continuitatii prin
functia lor de liant al :p.umeroaselor fragmente de imagini ce compun
filmul. ' ,... . .
Planul de legatura
De multeori, eu toate dorturile, cu toate combinatiile incercate',
doua imagini nu "vor" in ruptul capului sa fie montate impreuna. Cau-
zele.sint multip,le: iluminarea diferita, un plan mai intunecat, aItul mai
luminos, dimensiunile, compozitia, directia, jocul actorilor, ritmul mi!]ca-
dietc. nu corespund !]i in consecinta bucatile respective nu se pot lega.
In asemenea situatii, mqnteurul recurge la 0 "diversiune" pe care 0 in-
troduce intre cadrele cupricina. Aceasta imagine salvatoare este numita
plan racord sau de legatura conform functiei pe care 0 Po-
ve.stirea dnemptografica rezuma !;Ii concentreaza actiunea reala adica
pastre?za. partile esentiale eliminindu-Ie pe cele mai nesemnificative. To-
tU$i, uneori, doua fragmente importante neindeplinind conditiile necesare
nu se pot uni, ceea ce duce la 0 intrerupere gravaa continuWitii. Atunci
se face apeI.la planul de legatura care corecteaza grel?ala reu!]ind sa
imbunatiiteasca linia de montaj a secventei respective. Se 'pot intercala
astfel detalii, imagini neutre sau'cadre cu actoriaJ1ati la' lqcul:actiunii 0
sau in alta, parte angrenati inlr-o intimplare'paraleHi
stnictura'dramatidi. Datorita plimului rac0rd se restabile!]te fluiditatea
ideea.::decOnti:p.uitate care altfel .sa'fie intienipta.Sa
presupunem 0 scena-cuofamilie carese sa. plce lei,gara.
In nu s':'au respectat uI)ele legi elementare pentru
cadrelor ce compun.aceastasecveil1a.Dii1'fericire:pe
tou,se ca'pentru un'coeficient de sigurant{sa 'Se traga:"phi::'
illiri de racord",salvatOare'"'ciemulte 01'01. In.cazul nostru a 'fost"mmatun
ceas de perete aratind diferite ore. valizele, sotH au 0 discutie
in.contradictoTiu.. de privire nu se potrivesc, deci cadrele nu
se pot lega, fapt pentru care monteurul intercaleaza planul cu pendula.
Interventia este ta, cad scena a capatat un sens mai precis, ceasul
[39
judnd ehiar un rol dramatic: sotH nu mai isprayesc cu cearta iar timpuI
zboara. j
Studiind racordul in mod amanuntit, pe toate fatetele sale, putem
trage concluzia ca importanta lui este avind in vedere ca el,
in ultima instanta, reprezinta articulatia filmului.
Elipsa in literatura este 0 figura, de stiI', ce se drept sub-
intelegerea intr-un context a unuia sau mai multor cuvinte omise. Sensul
cucvintului este de "lipsa", "omisiune" din grecescul "eleipsis".
In a arta prin elipsa, se intelege suprimarea unor elemente din
imagine sau coloana sonora care reprezinta portiuni din actiunea filmului
care nu sint absolut necesare pentru intelegerea comunicarii unei idei
emise de creator, spectatorului.' Exemplul eel mai cunoscut este acela
cind avem de filmat un personaj care urea 0 scadi ajungind la capatul
ei, trebuie sa desehida 0 Daca am ,filma intreaga scena de la ince-
put pina la sfir!?it, ar rezulta un cadru lung, plictisitor care nu spune
nimic. Aceasta filmare se rezolva in mod simplu din doua planuri: In
primul cadru sint aratati doar citiva pa!?i facuti pe scara, apoi se trece
prin Uiietura directa, la a doua imagine in momentul cind persoana apasa
pe clanta u!?ii. Elipsa, prin eliminarea unei parti, creeaza un gol in suc-
cesiunea actiunii in timp, provocind spectatorului un obligindu-l
astfel sa depuna un efort in plus !?i deei 0 participare mult mai activa.
Putem spune ca arta cinematografica este 0 arta a elipsei, iar principiul
filmului este sugestia. Intre elipsa temporalitate exista 0 relatie intima,
cad fiecare elipsa reprezinta 0 scurtare a duratei. In exprimarea cine-
matografica, elipsa joaca deci un rol primordial. Filmul se bazeaza pe 0
elipsa permanenta prin faptul ca este un limbaj al hnaginilor dotate cu
o natura 0 forta deosebita. $tim ca simbolul reprezinta 0 imagine ,care
pi-in ea insa!?i poate insemna mai mult dedt arata, iar cinematogniful
tocmai prin faptul di ar putea face vizibil orlce, este adesea obligat sa se
limiteze 1a 0 sugestie. Aceasta obligatie departe de, a fi 0 constr,ingere,
constituie dimpotriva 0 superioritate unul dinsecretele puterii
pr'iniatoare ,'a filmu:lui. Exemplul eel mai vechi de elipsa il gasim ,jptr-un
film danez turnat in anu11911. Pe bolta unui eire, in timpuluriui, ,salt
spectaculos, 0 trapezista impinsa de ,gelozie i1 lasa pe partenerul. ei sa
cada, razbunindu-se astfel pe infidelitatea lui. Elipsa este aici folosita
subtil' an\ime in loc sa vedem toaHi tragedia mortale, urma-
rim leganarea trapezului gol.
Elipsa este deei eel mai eficient element al compozitiei cinematogra-
fice. Suprimind parti neesentiale din actiune sau dintr-un dialog, elipsa
il obliga pe spectator la un fel de salt, ea ii impune 0 scurtatura in dru-
140
mul lui, intensifidi astfel atentia. Atunci dnd elipsa elimina 0 parte
considerabWi a unui "tot" creind un "gol" in succesiwlea temporaHi, ea
provoaca un .,,!joc" in mintea spectatorului. Aceasta discontinuitate di-
namidi este 0 sursa de satisfactie artistica pentru omul elevat caci ceea
ce nu este aratat ci doar sugerat da friu liber imaginatiei. Este adevarat.
ca elipsa pretinde spectatorului un efort mai sustinut. De indata ce a
7-a a.-rtA a prins conhiriiri mal predse, creatorH fn mod thesc au recurs
la concisiune, la 0 economie dramatica. Marele Chaplin dezbracat
arta sa de 0 haina prea greoaie, sa utilizeze in mod remarcabil alu-
zia sau elipsa astfel sa se faca in mod universal inteles. In
filmul lui "Opinia publica", atunci cind eroiI).a este parasita, doar refle-
xele ferestrelor luminate ale vagoanelor marcheaza plecarea unui tren
pe care nici nu-l vedem. Cu cit elipsele, prin eliminarile de timp spa-
\\.u.,'lo-r i\. ma\. \no.-razne\e, cu aut mmu\ va cll}tiga 'in sobrie'tate \n
putere dramatica. Spectatorul trebuie sa restabileasca, sa ceea
ee aparent povestirii, sa aprecieze unda de ironie a unei intentii,
subintelesul euprins in suecesiunea voit trunchiata. Uneori omisiunea
unui moment dramatic continind fapte esentiale are ea scop sublinierea
contrastului. . .
In filmul "Groapa cu eroina, prada unei crize de panica,
s-a refugiat, baricadindu-se intr-o toaleta. Vedem scena in care doctorii
infirmierele 0 asalteaza, ca imediat in pIanul urmator sa 0 regasim
pe fata, supusii' unui teribil tratament terapeutic. Intelegem, pe data, tot
lantul evenimentelor ce s-au petrecut de la un cadru la altul, nefiind ded
nevoie sa fie nid aratate nid explicate. Deducem, de ca
starea sanAtatii ei s-a inrautatit. Deoarece ecranul poate arata "orice",
fiind dotat un extraordinar coeficient de realitate, cin'e'astul poate
trebuie sa apeleze la aluzie sa fadi tot posibilul sa fie cit mai bine
inteles de public. Realitatea inconjuratoare fUnd analizata, descompusa
apoi reconstituita de eatre montaj. Deseoperirea elipsei marcheaza un
pas important in progresul limbajului cinematografic. Elipsa creeaza posi-
bilitatea de evocare conctsa, dind cinematografului 0 extraordinara putere
de sugestie.. th filmul inspirat din povestea "Vampirul din Diisseldorf",
Fritz Lang ni-l arata pe monstru (interpretat de Peter apropiin-
q.u-se de 0 fetita careia Ii cumpara un balon Dupa cUeva secunde,
vedem balonul inaltindu-se spre cer. Pricepem imediat ca fetita a fost
furata. Elipsa a sugerat in mod abil rapirea copilului de catre vampir.
"AI treilea Om" (Reed) este titlul unui film unde ne intilnim de aseme-
nea cu elipse. De pilda, in scena dnd Holly Martins vede intr-un spital
copii otraviti de medicamente falsificate, observam ca nid 0 clipa nu
apar bietii copii, d numai reactiile de pe fata protagonistului Joseph
Cotten, care inspAimintat aceasta priveli!jte cumplita.
Este adevarat ca elipsa pretinde spectatorului un efort sustinut de
atentie. Trebuie sa mentionam ca elipsele apar nu numai in filme dar
in literatura teatru, caci atunci cind este yorba de activitate .artistica
intervine obligatoriu notiunea de optiune. Cinematograful alege
tele J1ecesare Ie aranjeaza intr-o ordine artistidi pentrlt a crea onere
141
de valoarc: Realizatorul trlaza din viata, ad-ica din masa faptelor reale,
acele momente precise care i se par mai.potrivite datorita earacterului
lor semnificativ. Toate acestea sint inregistratepe pelieula eu ajutorul
aparatului de filmat, iar dirijarea !?i asamblarea lor intr-o suita citmai
interesanta !?i atragatoare este realizata de montaj. Sensul reiese din
insa!)i aeeasta succesiune. Deci elipsa 'are rolul de a suprima din actiune
fragmentele de realitate care sint inutile !?i care nu sint dotate eu'tortii
dramatica. Notiunea de elipsa este strins legata de eea de decupaj -
operatieanalitica prin definitie. Deeupajuttrebuie sa elimlne timpii slabi
!?i nesemnificativi ai aetiunii prezentate. Montajul fiind 0 operatie sin-
tetica !?i eomplementara decupajului, continua munca acestuia, minuind
eu dibacie $i cu spirit creator notiunea de elipsa. Prin intermediul mon-
tajului, speetatorul afla intelege, simte lucruri care nu sint vizibile sau
sesizabile direct, in nici una din imaginile proiectate pe ecran. Publicul
a evoluat, dobindind 0 cultura vizuala mai rafinatit EI a invatat sa
observe:cele'mai neinsemnate detalii, celemai vagi aluzii, teu!?indsa Ie
interpreteze !?i sa Ie asocieze. Sa presupunemurmatoarele planuri:
- Silueta unei persoane se furi!?eaza ie!?ind dintr-o cladire.
- 0 u!?a sedeschide lentdescoperind 0 ineapererava!?ita.
'- In prim-plan, 0 dirade singe se prelinge pe muchia unei mobile.
. Aceste cadre, datorita montajulul eliptic, SIrit suficiente !?i grai-
foare cad ne-am dat seama de tot ce s-apututintimpla. N-a fost nevoie
sa fie 'aratate nici ineaierarea, nici erima, nici victima, deoarece filmul
prin sugerari !?i evodiri a declan!?at in. con!?tiinta noastra fp serie de
reprezentari intermediare. In filmul romanesc "Haiducii" eroul nostru.
o pe Anita, iubita lui, dupa care in planul urmator nvedem
calarind ca vijelia in fruntea cetei lui de haiduci pentru a aduce drep-
tate taranilor !?i telor asupriti. Elipsa consta. aici din eliminarea unor
actiuni lipsite de importanta deci nesemnificative !?i anume drumul pro-
tagonistului pina la u!?a; desehiderea inchiderea'acesteia, mersul pina
la grajd ca sa-!?i ia calul, incaleeatul, plecarea, intilnirea cu fieeare
haidue in parte; formarea grupului etc. A fost mult maio interesant pen-
tru densitatea naratiuniisa se treaca prin montaj direct de la sarutul de
despartire,Ia galopul deslantuitil} goanadupalibertate Trebuie
sa se tina cont ea prin.folosirea elipsei nt,l se suprime ci,lmva vreun.
fragment" important pentru actiune. Exista caiuri cirid genul filmului
cere 0 atmosfera de plietiseala, lincezeala, lipsa de preaeupari, H!?teptare.
In general scurgerea lenta a timpului nu face apel lei aceasta figura de
sh!. Elipsa paate crea a gama intreaga de sentimentein functie de madul
cuin a fast folosita in deeursul actiunii.' In ":aitmuri ale ora!?ului",
zarul Sueksdorff ne arata intr-a secventa cum doi tineri se intilnese in
timpul unei plai de vara. Fata tine in mihaa p\asa. In planul urmator n
vedem.pe un marinar batrin incercind in van sa prinda In
eadru Ii zarim pe tineri intr-un colt al ecranului. Searadnd pescarul
se reintoarce aeasa de-a lungul cheiului, observam intrecere, pIasa uitata
de catre fata. Aeeasta elipsa delicata este plina desensibilitate !?i de
umor avind menirea de ajuta pespeetatbrsa se integreze eu u!?urinta
in'atmosfera filmului facinda-l receptiv la tema intilnirii dintre cei doi
142
tineri. Urieori eliipsa poate avea 0 valoare umorisHea; atenuind mini-
malizind eu un fel de clnism dezlnvolt, un eveniment tragic.
Filmele politiste, in majoritatea cazurilor, ne dezvaluie doar la final
identitatea criminalului. Pentru crearea starU de tensiune 0 serle
elemente ale actiunii ramin necunoscute spectatorului care urmare!?te
astfel,'filmul cu_mai multa curlozitate !?i interes. In "AI treilea om" (film
citat mai inalnte) portarul fUnd pe punctul de a revela adevarul
indreapta brusc prlivire catre oblectlv, figura lui reflectind spaima, la
vederea unui personaj pe care realizatorul nu ni-l arata, dar deducem
prezenta unui individ avind intentia de a-I lichida pe acesta pentru a-I
reduce la tacere. Putem considera aceste elipse ca fiind subiective, spre
deosebire de cele obiective unde numai spectatorului Ii sint ascunse
unele elemente ale- actiunii. Erolna din remarcabilul film "Scurta intil-
nire" dlva!?ita de plecarea omului drag, in drumul ei, cu trenul spre
casa este deranjata de 0 vecina vorbareata din compartiment. Un
prim-plan 0 arata pe femeie trancanind dar incetul cu incetul, vorbele
diispar !?i sint inlocuite de monologul protagonistei (Laura). In acest caz,
elipsa a devenit subiectiva, deoarece pe eroina filmului n-o interesau
citu!?i de putin birfelile individei. 0 elipsa subiectiva intilnim !?i In
unde !?eful unui grup de soldati polonezi i!?i pune mina la
urechi)nemaiputind sa suporte zgomotul infernal al luptei ce are loc la
castel:.In coloana sonora se instaleaza dintr-o data- "linl!?tea". Elipsa
subiectiva presupune,-ded, identificarea spectatorului cu un personaj din
film. Putem da exemple de ellpsa din filmele romane!?ti. In "Vlad
Tepe!?", se trece de la 0 secventa de interior pe replica: "Rinduiti o!?tile"
la 0 scena de exterior numita "Trecatoare in munti" care ne dezvaluie
un drum ingust, strAjuit de stinci unde galopeaza mica oaste a lui Vlad
f{)rmata din tarani calari, inarma, eu sabli suliti. Observam ca n-au _
mai fost aratate toate pregatirile in vederea bataliei nid gruparea
oastei fidele domnitorului tarii. Elipsa a fost utilizata pentru el'iminarea
timpilor inutili dintre momentul dnd VIad ordona sa fie rinduite
clipa in care imaginea ne arata grupul de razboinici trecind
muntii. In filmul "La rascrucea marilor furtuni" intilnim 0 serie de
elipse. Sa ne amintim de secventa nr. 55: ,,0 saUl mare la palat" care
incepe eu un plan de sus, foarte plonjat. Lumina unor: sfe!?n'ice ne dez"-
vaIuie un eatafalc- pe care sint doua sicrie marl cu cite trei
morvi inauntru !?i un sicriu stingher in care zace Zamfir. BaIcescu- se
apleaca se in genunchi in fata sicriului lui Zamfir
"Iarta-ma frate, iarta-ma..." Printr-un montaj care elipsa,
in fotograma urmatoare n vedem pe BaIcescu alaturi de Golescu, diUi-
rind noaptea pe 0 potedi strajuita de 0 parte de alta de grine coapte.
Cei doi dilareti opresc caii. Au ajuns la unor drumurL
Nicolae BaIcescu Ii spune prietenului sau: "Tara este singura mea dra-
goste Arapila, intelegi? .. Dupa aceasta secventa denumita in decupaj
"Drum prJntre cimpuri de grine", trecem iar eu ajutorul elipsei, direct
la "Sala tronului" unde 0 atmosfera inearcata. Intregul guvern
este acolo, iar B81ceseu declara ea: "Nune raminededtealea reilstentel".
Elipsa are deci rolul de a inlatura timpii morti pentru a da actiunii mai
143
multa tensiune densitate. Uneori aparatul de filmat se substituie privirii
Unele elipse se folosesc datorita unoI' ratiuni de ordin
social. Exista scene care nu sint aratate pe ecran, d doar sugerate. De
pilda, rani ingrozitoare, torturi, violente, dureri terlbile, accidente
oribile, omoruri etc. Metodele de atenuare ale unoI' astfel de fapte sint
diverse yom analiza cUeva dintre ele. 0 scena de duritate poate fi
sugerata aratindu-se expresia de pe fetele martorilor. De exemplu: In
"Vlad fetele incremenite de oroare ale boierilor dezvaIUlie tra-'
gerea in teapa a unor tradatori de tari!. De multe oli clipa tragica a
mortii este evitata, fiind oglindita in privirile pline de durere a celor
din jUl'. 0 alta metoda este inlocuirea printr-un detaliu a evenimentului
care face obiectul expriimarii eliptice. De piIda, intr-o lupta inver!iunaUi
corp la corp este sufident sa vedem 0 mina care se deschide !ii lasa sa-i
scape un pumnal, pentru ca sa ne dam seama di individul a' fost injun-
ghiat de adversar. DetaHul unor ochi care devin dintr-Q datil fixi, tdideaza
moartea personajului fara a mai fi nevoie sa se arate scena lunga .
&inistra a agoniei. In "Vinatoarea tragica" un plan detaliu al manetei,
folosind la conectarea cu un dmp minat, aratil cum ea recade incet,
antrenata de mina victimei. 0 alta metoda de a nu impresiona spectatorul
cu s.cene de violenta, este mascarea integ:r:ala sau partiala a aetiunii cu
ajutorul unui element din decor. De exemplu, 0 tncaierare poate avea
loc in spatele unei draperii sau a uned intredeschise. In filmul "eu
miinile curate" (S. Nicolaescu) s-a realizat 0 urmarire tensionata cu
numeroase schimburi de focuri de revolver indaratw unoI' liizi dintr-un
dep-ozit. Imaginea directa mai poate fi inlocwita de umbra ei pentruea
provocat spectatorului sa fie atenuat. Este preferabil ,ca scenele
duritate sa fie dezyaluite indirect !ii anume prin siluetele per-
sonajelor in "contra luminii" sau proieetate pe diverse suprafete. Ima-
ginea evenimentului poate fi prezentata uneori deformatA de dltre 0
oglinda sau obiecte cu suprafete curbe.. ti reflexele unoI' lumini pe
chipul eroilor din film, poate sugera 0 actiune care nu este aratata in
mod dJrect. Sa presupunem ca un personaj intra intr-o sala de cinema.
Nu este nevoie sa se arate ecranul unde este filmul, este
sufident sa se vada pe fata'actorwui jocul de lumini provocat de schiril
barea plamirilor. Desfa!iurarea unei actiuni pe care realizatorul nu
direct, poate fi totu!ii' urmarita de spectator prlin oglindirea
ei dintr-o, apa, intr-un geam in Ientile de ochelari etc. .
. Sa nu uitam sa amintim eli 0 imagine poate fi evocata cu ajutorul co-
loanel sonore. 0 femeie este nevoita sa treaca noaptea printr-o padure. De-
odal-a Ii apare in cale un grup de banditi care 0 ataca. In loc sa vedem con-
tinuarea scenei, auzim -ppetele stridente ale unei pasari speriate. Elementul
sonor a inlocuit imaginea. Na!iterile care in marea majoritate a cazurilor nu
sint aratate in film, determina recurgerea la elipsa prin evocari g<'more.
De exemplu: In filmul "Universitatile mele" Gorki, tinaI', vede pe malul
marii 0 femeie care na!ite. Strigiitul ei se transforma intr-o muzica. emo,
tionanta iar imaginea reprezinta valuri inspumate lovindll-se de s1lJl-
dIe tarmului.. Ac:tul na!jiterii mai' paate fi sugerat de primul scincet al
144
pruncului. Un aU exemplu d el1Pf upde imaginea este inlocuita prin-
tr-un element sonar este urmatorul: In "Ringul" pe
. care 0 vclzusem pina acum umilita, spalind podelele lagarului, este obli-
gata sa d.anseze}p nazi!?ti. Este un dramatic "cintec de
lebada". In finalu1-'sE!cvenfei, in ritmul din ce in 'ce mai nervos al dansu-
lui, fata executa piruete din'ce in ce mai rapide, margelele Ilasucindu-i-se
in jur,ul gitului. Comanda tul r1eatnt Gefiauer se rididi rinjind sadic. Un
plan Ii cuprinde in' incad' atura sa pe ambii: caHiul 1$i victima. Perlele
se l!1virtesc tot mai strins ca un lat" amenintator. Vmbra nazistului acopera
sil eta fraglla a bal inei. Pri.virea a fetei pardi presimte peri-
colul. Imaginea thhlnedi Intr-un fond prevestitor de rele. Un strigat
sft!?ietor sUfte i:leznodiHniJ;ltul. 1
,An.umite 1 dar sint In unele filme,
aliiturate, pentru a pune in valoare datorita puterii lor de sugestie, 0
intreaga ae evdn mente 'direct pe ecran. In "Laura",
Otto preminger a grupat
J
JUai multe caraeteristice, eu seopul d
a arata reu!?ita tin.ere\ ,d rapida ei aseensiune profesionaliL
Pentru tlne( te1nporale, plarlurile au fost inlan-
tuite !?i de tin laitrpotiv
Elipsa,,repr.ezcntind 0 red\+ccre a duratei, este freevent fOlosita in
seurt metraje de toate genurile: sportive etc.),
dar mai ales in a1 carui specific este condensarea
maxima a ac\iunii. [tn povc:'?tlrti filml,llui, elipsa poate interveni
pentru a elimilila unele de mai pondere insemnatatc.
Celebrul fUm "Otqello" realizat in 1952 este construit pe a serie de sincope
elipse car da!! 0, tensiune putere
dramatica, 2;buciumat de re'\{elatia aparentei infidelitati a Desde-
monei, alearga prin. castel, dat spectatorului nu i se arata mo-
mentuJ care el e prabul?este la pamint. Orson Wells utilizeaza elipsa
in mod stralucJt fii iata ca
1
pe eer.an apar 0 serie de planuri filmate in
"racursi" (CQ pasari intr-un zbor agitat l?i ale unor
personaje aflJrt& terasele qe sus.. Unghiul de vedere este al eroulul
cazu,t pe spate iI!. gradi.na I a palatului. Aceste cadre produc 0
ciudata rup.tura ! naraMWlii., creind un efect surprinzator..
Acest. film, alaturi l?i; deF.alte capodoperl::: qiHE;matografice, eonstituie unul
dintre cele exemple dialectiva vizuala, comunicata de
un'montaj elipt,ic de e)<ceptie .car.e poate fi comparat cu procedeele de
stH eele mai mooerne 'scriitori eontemporani. iDatorita mon-
tajului' 'eliptic, spectai\5r.u1ui i :Se ofera esenta ac\iunH, fapt care Ii tine
incordat;1 atentia', Ii e Ii intensifica parmciparea la
il1Ulreg aeestei figurd de stil cere 0 mare
maiestrie pentrlf ca 'opera ,de farta sa m,l-l?i piarda echilibrul !?i armonia.
Elipsa, prin valoatea sa dramatica <poetica, confera filmului un mod
aparte de exis'ten'tA de in timp l?i spatiu, 'integrindu-se in
ampla subtiJa sintaJl?iha :mPnt jului. A arta este pe drept cuvint
o arta -a elipsei.. 1 ::>i.
Montajul de film 10 -
il4Ci
6. METAFORA
I ,.
Metafora este figw'a de stH pl'in se trece de la semnificatia
obil?nuita a 'Wlui cuvint sau a unei expresii 0 pita semnificatie pe
care cuvintulsauepresianu0 potaveadecitinvirtuteaunei comparatii
subintelese. Originea acestui cuvint se trage din grecescul ;,metaph6ra"
care inseamna transport, strimutare in sens propriu !li transfer in sens
figurat. Metafora rezulta deci dintr-o comparatie subinteleasa prin sub-'
stituirea cuvintului - obiect de comparape eu cuvintul - imagine. A
numi in mod metaforic "luna regina noptii" inseamna a exprima concis
rezultatul comparatiei dintre luna 0 regina. Cind se despre
"lumina spiritului", 1 de lumina este inteles metaforic adica la
figurat, caci lumina inI propriu reprezinta cu totul altceva (Lu-
crurile fizice, palpabile devin vizibile datorita luminii). Cuvintul de care
ne servim in metafora este luat intr-un sens diferit de cel propriu.
MetaJora poate 0 functie filozofidi, psihologica estetica. Aceasta
din urma vizind indeosebi rolul sensibilator al metaforei, puterea ei de
a da expresie anumitQl' sentimente ale "eului" !li de a ilustra felul spe-
cific incare realizatorul'Operei de arta, indilferenrt de fOmlerea ei, resi'mte
lumea. Modul de expresie metaforic este considerat un mijloc poetic de
asimilal'e a lumii. Intr-o acceptiune l?i mai larga in filozofia culturii,
metafol'u este invocata in definirea ins8!li a culturii implicit a omului.
Rezulta ca puterea sugestiva a metaforei sluje!lte arta. Metafora
este un element al limbajului artistic, al celui poetic prin axcelenta,
care, dupa cum am se obtine pe temeiul 'Wlei comparatii subin':'
telese printr-o substitutie cu mai multe variante. Daca inI'etoridi, meta..
fora consta schimbarea semnifica\iei unui cuvint intr-o alta semni-
fkatie, care fill mni e81'l!!:pundg noglui (lllvint d@dt in
comparatii care apare in mintea noastlrs, in cinemaoografle, metafora
reprezinta alaturarea prin intermediulmontajului a douaimagini a carol'
luxtapunere sau confruntare da unui psihologic in fiinta
spectatorulu1. .5copul rnetatorel este de a fnlc:sni mai pro-
f'Wlda a unui gind sau mesaj pe care creatorul operei de arta vrea sa
ni-l comunice. Trebuie sA precizam c4 prima dintre cele doua imagini
in C'A'I.urU(}r di\\ d(}memul a<'.\\,unii,
constituind un element al in schimb
J
:<!(!s de-s dous imagine
care de fapt dii na!?tere metaforei, capata valoare sens,numai in lega-
turA eu imaginea dintii. Acest a1 doilea cadru poatle aparpne respectivei
povestiri cinematografice, dar poate fi 'Wl element strain de acpunea
filmului. Semnificatia filmica nu depinde niciodata sau mai bine .zis
rareori de 0 imagine izolata, ci de 0 relatie intre imagini, adicA de d
explicare in sensul cel mai larg al cuvintului. Orice imagine chiar
cea mai oarecare este incarcata de un anumit sens inainte de interventia
celei mai elementare eombinapi in vederea unei eventuale semnificapi.
Datorita proprietatHor aparte ale imaginii filmice, putem afirma ca
aceasta intra eu spectatorul intr-o relatie dialectica !?i intr-un complex
1.46
afecti\1\ intelectual. Un film poate fi inteles in functie de nivelul de
sensibilitate, inteligenta, cultura., imaginatie etc. a persoanei
care-I vizloneaza. Semnificaiia finala aI unei imagini proiectata pe ecran
depinde aurt de dorinta reaaizatorului de a transmite 0 idee, cit de
puterea de captare a spectatorului. Semnificatia imaginii cinematogra-
fice este puternic influentata de juxtapunerea ei eu 0 alta imagine, fapt
demonstratcu prisosinta de eatre metafora.
Metaforele pot avea valori semnifieatii de profunde,
intime!ii complexe. La unprimnivel sesitueaza:
Metaforele de ordin plastic se cladesc pe un efect de asemanare
sau de contrast, pe baza unei analogii de tonalitate sau structura p i-
hologici'i, intr-un continut cu semnificatie reprezentativ8. De exemplu,
in filmul "Cu privire la Nisa", fata unei femei in virsta, destul
de putin favorizata de natura cu un aspect "intepat", este urmata de
imaginea unui strut, avind un aer solemn, demn !ii ofensat. In s-a
calit Qtelul", Donski()i a plasat, dupa un plan arMind vaei imbarcate
intr-un tren, obrazul bucalat vesel al unui soldat german, iar dupa
cadrul reprezentind ni!ite capre, a pus imaginea unul alt neamt de data
aceasta; eu barhuta, pretentios !ii afeetat. Observam ci obiectul compa-
ratiei este constituit in general din unul sau mai multi oameni, adica
factorul uman, iar termenul .de comparatie dintr-un animal, obiect sau
din natura etc. De exemplu: contrapunerea imaginii unui copi-
lal? eu planul unei ape molcome. ,Metafora comica se
0 analogie de mi!icare l?i de stqlcturii. Sa presupunem ci prlmul
cadru ne arata pe muncitorii uI}ei fabrici de filaturi, pufnind in bohote
lar al doilea plan reprezinUi un mecanism care se mitel sacadat pe ver-
licala, dind senzatia di ride l?i el. Aceasta ar fi 0 aseml1nare structu-
rala. De friea politiei, 0 femeie evadeaza dintr-o casa rau famata.
Ajunsa in holul de la iel?ire, imaginea este taiata urmlnd un detaliu cu
piciorul ridicat al statuii ce se afla in aeea incapere. Ciocnirea dintre
eele doua cadre bazate pe similitudinea hazuL Planul
eu femeia alergind, pus alaturi de piciorul statui! (parea el in fuga),
creeaza 0 metafor9 comica. .
MetaforeJe dramatice pot fi plasate la un nivel superior cici ele
se implica mal mult in actiune, facilitind intelegerea !n profunzime a
scenariului l?i constituind, in timp, un element explicativ. Filmul
"Greva", prima cinematografica a lui Eisenstein, contine un
exemplu impresionant de metafom dramatica. Un plan cu muncitori
impu!?cati de tari!iti este urmat de imagini cumplite de abator cu ani-
male injunghiate. Metaforele dramatice au fost utilizate in mod freeven
in filmul mut aparind din ce in cemairarin peliculele. sonore de lung
metraj. 1n seena in care mama sta in trista lunga veghe
linga trupul neinsufletit al sotului ei, Pudovkin insereazi un prim-plan
eu apa picurind rar intr-un vas. Aceasta metafora din filmul "Mama"
sugereaza spectatorului scurgerea anevoioasa a clipelor n asemenea im-
prejurari dureroase. In filmul de scurt metraj "Vox Marls" realizat de
i"idina Georgescu-Obroeea l?i Cristian Amza" disparitia tinlrului pescar
care pleadl in largul marii salveze este sugerala printr-un
147
I
val puternie zdrbbinduse de stinci. Exista de asemenea, doua imagini
aliiturate anume: prima fiind un'pIal), general eu barea pesearului
zATindtl-se c,f un pUllet roic pierdut la 0 izontin puterea infinitului, iar
a doua un detaliu cu () floare de mac frlnta de vinturile naprazniee
decIan!?ate in timptil fuctunii',?i {1 nalffragiului, reprezentind de fapt
destim::), trngic.ai.eroului. dramatica S'-<a nascu.t astfel prin jux I
tapunerea aeestor cadre dintre care al doilea, introdus arbitral' demon-
taj, e te parent.train de aetiune. Aeeasta maniera ne duee au gindul
Ia montajul atraetiilor, specific cinemall()grafului sovietic mut. Ceea ce
vedem 1'e eeran are atlum sens, fUnd in genel'al, Iji de
o careaparedatotitil unui proc
n
mintal.
etafora ideologies intar .te cele spuse mai sus deoarece ea S8
adr eaz8 con!?tiintei, sugerind a luare de atitudine in fata problemelor
majore flamirtta cleta ea in ultima intreaga lume. Opera
:nem tog afiea a lui Clfaplin abunda in metafore !?i in aeest sens gmin-
tim secventa de i traducere a filmului "Timpuri noi" prezentind ima-
ginea e oi sa 'j;t'leudi gardi.Jl, 'l.lIlmatll de pianul
eu gloatll . Ind dintl1-un tunel de me1:rott. Montajul in filmele lui
Eispnstein., cuprind O' gam.a' vast,\ l:li ffnibtiHi de relaW, m('nitii sa ....
Eom !?i sainterpr tcZ'e realitatea mai ales sa dezvaluie speetatorului
oonflicieIe launtriee eel mai'Jproftmde. Ne vom referi la fiimul "Oe-
tombrie" undeEisenstein u,rmal'itrnu atit relatarea unul episod istoric
it semnifieat;ia.. ub tratului saw ideologic, llustrind Juarea puterii de
J(et;enski . dietatur:t lui in perioada imediat urmatoare revolut1ei
din :I. 17, pdnto. erie, de imagil'li eu eameter satine. De xemplu,
suita- de adre oe-i arata pe guvernului provizoriu ureind mindru
o monumentala a Palatului de larna, este alternata eu lmaginil
(1 ale unoI' statui tinind in miini ghirlande de flori,
Ungl1iul. e film' e da nnzatia '.di &tatuia este toemai pe punetul sa
p a' unpe lui Kel'enski. Aeesta ajunge in fata u!?i1or bogat
amamentate ce duc. cake aJiantamentele personale ale tarului. In acest
moment esteinter lat un plan eu un paun tanto!? ee se rasuce!?t
resfira coada. Putin mai tirziu, putem urmari scena cind Kerenski cu
eapul p)e . . d, oa mina in jilletci, urei noet
Deodata, ,eeran. ate 0 pe Napoleon in aeeea!?i
atitp.liine. cum;a.naUzeflZa Pudovkin seena din "Mama", cind Pavel
in qelul;i nde eMe, intemnitat n bilet prin care afla ca va fi
Problema era cum sa se exprime filmic bucuria lui. "Daea
a!? fiJf'lIl\at pur !?i simplu un chip iradiind de bucurie a1' fi ceva
banal fam sen . De aeeea arat joeul nex:vos al miinilor 'Ii 1n prlmplan
jumatatea inferioara a obrazului, cu un zimbet de-abia schitat. Aceste
caclr"e a.lternez eu alte imagini ,'- un piriu umflat de topirea zape-
zilOT, joeul I'azelor de soare e se fring in apa, pasarile ee se bAlacesc
in satului in rele din. urme, un eopil care ride. Unind aceste
imagini amgas' 0 f rma propiee pentI:u exprimarea bucuriei prizonie-
Reaetia ,personajuliui a fast pusa ded in eVidenta prin eorelarea
u .alte elemente. din viaa.. :Metafora a ajutat la stabilirea unei rela'tii
emoPe> ail. mUl. din lDehisoare ren8.!?terea 1Jumu1,tuoasa a ..naturii
46
o data cu revenirea prip;laverii. Filmul."Mama" 0,tripla meta-
fora plasti<;a dramatica-ide010gica carelconstituie coloana er-,
tebrala &. acestei capodopere. Griffith utilizeazel . ,etaora
demonstrind cum lantul cadrelor filmului, nu rePFezin1:a imaginilor
din care este alcatuita asociatia, ci evoca, le dindu-le
o anumita directie. G iffith intr-unul 4in filmele sale ilustreaza. astfel,
distrugerea reputatiei unei persoql)e.. la t tip,ogrqfia unui
ziar mondial .(;:u sale pornite la atac,'.Unpratiinii gazetele cu
gloanteloI:. Umleaza chipul lnspaiam rtat al
momat abil intre.planurile de rotativa. Pe banda rulanta publicatijle se
napustesc spre noi intr-un torent Apare din ,nou .imaginea
victimei nlmicita, invinsa, zacind parca merta sub puterea zdrobitoare
a cilindriloli. Filmul i1 pe spectatorrSpre sentimente
care UU sint exprilllate sau arcUate direct pe eq:an. Dataritii anatogiei
suge).'ate de lnoI:\taj, metafora a prins vi#ta.. ly1etafora nu rezida iTl
cuvinte od in imagini i;jolate, ci asocierea lor p4tii figu-
rile de stU :1int intotdeauna rezultatul gip,dirli filnci
c
de,natura rationala
imaginativa. Intr-o pelicula documentara urmarirn un regiment de
soldati plini de'elan tineresc, pornind la lupta. C rul ala,turat ne dez-
monnintele U1l1jUi dmitir. JuxltalpUllera plan1;Jll"il9r:< eaza un
semnal de pace impotriva ab&urditiitii .atroce a razR9iulu'. lmaginile
alaturate ereazel un puternic in inima spectatoruhii in
lui idee a carei notiune eu lUll-lt cad'ul actiunii
care .in final implica 0 intreaga conceptie asuprCl con-
temporane ale lumii' Moptajul functip sa metafohca imagini
inedite, stabilinsI asociatii de,idei, opozitii sall l.elatii de cauzalitate ell
ensuri profunde. Contactul imaginilor intre ele jntr-unfilm
procesul asociativ al semnifieatiilor reciproce. Paolo Pasolini'e de parere
ea "Ol'iee lucru" eonceput omeneaseapQ?te,fi asemuit eu
"orieare alt lueru" de,oarece nimic, nu poate rezista' fortei 'unifiCatoare
a metaforei. Filmul organizind pefjceptia noastra vtzuala '0 anu-
mita dispunere a elementelok ne obliga sa ra:tionam deoarece
el nu poate pe eCJan rati0l1amentul oateprinde
contur din juxtapunerea unor elemente De exernplu,
eeea ee se spune poate furniza un contrast metaforlc eu ceea ce se vede,
Filmul ne determina sa comparam ql\?ia cu'realitatea, t)aca pe eeran
vedem oameni eautind prin !f1i auiim 0 voce tntrE!bhld:' "Ai
eules trandafirii din poienlle insonte..."?, cee ce'ne mpresioneaza
este contrastul intre realitatea din imagine!;li iluzia verbala. In
general elementul sonar are rolul de a sublinia semnifioatia con'tinutului
vizual. Metafora ia clnd s8,exprime 0 im-
presie sau idee prill dualismul interaetiunea imagine-sunet indi-
ferent daca aceasta are 1oc in inteiorul pldru sftu ,prin apro-
pierea a qOU8 imagini. Metafol'a se poate baza in primul r"nd,B. q folo-
sil1e a eolaanei adica pe sunete rpd\lse realmepte de
fiinte] sau obieetele d,in imagine. L.'}. ace.t nv,]
,
St
I.
tul
valoare de contrapunct in rapa t cu, imagin a acordind -se eu a spr
149
a-i sublinia sensu!. Astfel, gifiielile unei persoane in stare de mare tul-
burare sint reliefate de zgomotul analog al unei locomotive. punetul
poate dobindi in unele situatii 0 valoare de "contrast". De exemplu, in
"Casa cea mare", un gl up de prizonieri, .adunati intr-o capela, trec)
armele din mina in mina in timp ce se aude replica "Sa nu ucizi".
Folosirea unor sunete in mod non-realist da unor metafore
mai inedite. In "Miracol la Milano", vorbele celol' doi inver-
cautind smulga unul altuia proprietatea asupra unor tere-
nuri, se transforma treptat in latraturl. Utilizarea non-realista a sune-
tului poate determina metafore cu un caracter comic: Rene Clair supra-
pune fluieraturile provenind de la un .meci imaginar de rugby peste 0
bataie intre doi barbati care se cearta pentru un veston ("MiHonul").
llT\ hazliu oarecum analog s-a obtinut in "Idila pe plaja", unde
imaginea unui tinar sarind din groapa in groapa, pentru a ajunge la
iubita lui, fara a fi reperat de mama acesteia, este sonorizata printr-un
de zgomote de explozii In clipa dnd
nefericitul este zarit de privirea furioasa a viitoarei soacre, auzim
in coloana sonora rafala "necrutatoare" a unei mitraliere. Exemplele
date evidentiaza forta potentiala a montajului verbal-descriptiv adica
interpatrunderea dintre sunet imagine, considerata drept parte com-
ponenta a limbajului cinematografic. Montajul coreleaza intreaga 01'-
chestratie sonora eu toate fluctuatiile imaginii filmice. Exista cazuri
dnd metafora verbala nu poate fi tradusa in termeni vizuali. Atunci
transpunerea cinematografica apeleaza la contradictia dintre 5unet
i,magine pentru a sublinia ironia sau a scoate in evidenta ideile poetice
filozofice. In "Hamlet" intensitatea morala a gindirii eroului expri-
mata prin celebrul lui monolog contrasteaza cu imaginile reflectind
putreziciunea depravarea ce domneau 1a curtea regaHi. Metaforele
cinematografice prind substanta atunci dnd sint folosite ca un comen-
tariu al realitatii. In concluzie, metafora implidi doua elemente care
sint juxtapuse prin intermediul montajului care se influenteaza reci-
proc unul fiind termenul de comparatie -iar celalalt obiectul compara-
tieL Acesta din unni se refe-ra in special la faotx>rnl uman care de fapt
ne intereseaza in cea mai mare masura. Sensul al metaforei se
degaja din confruntarea celor doua elemente alaturate. Prima imagine
instaureaza in spectatorului 0 anume stare sufleteasca 0
anume tensiune mintala care sint dIrect proportionale cu ideea suge-
rata de pelicula respectiva. Cind pe ecran apare a doua imagin..e, ne
simtim dintr-o data implicati in actiune eu mult mai multa intensitate,
curiozitate interes. Metafora are puterea de a crea 0 tensiune psiho-
logidi in fiinta spectatorului care poate astfel pAtrunde intelege mqi
profund gindul mesajul lansat de realizator. Aceasta figura de stil
este punfea necesanl, singura in stare sa lege, sa imbine "reprezentarea"
"expresia". Un invatat din vechea Indie afirma cl'i figurilor
de stil" constituie una din legHe de baza ale dramaturgiei, iar noi ne
permitem sa adaugam: a celei de-a artl1.
150
Simbolul, are orlgmea in cuvintul grecesc."sumb616n",
este un semn" in limitele unei conventii determinate, sa
transmitA aluziv 0' aI),umita cantitate de informatie. Imaginatia este
solicitata sa eompleteze eu elemente nol, referinta incompleta despre
lumea din jur proprie tuturor simbolurilor. In literatura arta putem
eonsidera simbolul ea un procedeu expresiv prin care se sugereaza 0
idee sau 0 stare sufleteasea care 0 serie de reprezentari.
Putern, de aselmenea, spune despre simbol di este un 'tJot: semn, obiect,
figura, imagine etc. care reprezinta indirect, in mod conventional au
in virtutea unei corespondente analogice, un obiect, 0 fiinta, 0 notiune,
o idee, 0 insuliire, un sentiment etc. De exemplu, se zice: "Ciinele este
simbolul fidelitatii". Utilizarea simbolului in a arta rezida in
recurgerea la 0 imagine capabila sa sugereze spectatorului, mai mult
decit i-ar putea oferi transmite simpla perceptie a continutului apa-
rent. Trebuie sa precizam ca imaginea filmica presupune doua feluri de
continuturi anume q:!l explicit sau aparent, care este receptionat in
mod direct rapid, cel implicit sau latent care ajunge la spectator
prin intermediul sensului simbolic sau prin alta figura de stH cinema-
tografica. Gama destul de larga de interpretare a unei pelicule, consta
in faptul ca oriceeveniment, gest, reaUtate etc., este intr-o anume
masurcl simbol sau,cum se mai spune "semn". Deci folosirea simbolului
in film se face prin introducerea unui semn care 0 fiinta,
gest;, eveniment, oblect etc., sau prin crearea unei semnificatii secun-
dare care ia datorlta unei constructii arbitrare a imaginii apa-
rind astfel 0 noua dimensiune expresiva. Semnificatia secundara apare
numai datorita unul proces minta!. Imaginea unei pasari to zbor poate
simboliza mai multe lucruri in functie de locul pe care-l ocupa in con-
tetxul actiunii dar in functie de puterea{de captare ealitatea de
interpretare a speetatorului. Deci pasarea poate reprezenta ideea de
libertate, de inaltare, de puritate, de asemenea poate fi simbolul pacii,
al fericirii etc. Simbolul rezida in imagini care fae parte din actiune
care pe linga semnificatia lor direeta, .slnt dotate cu 0 valenta mai
largadar matprofunda.
. .Remarcam ca simbolul propriu-zis nu ia ea metafora,
dm Juxtapunerea a doua lmaglni, cl se degaja din insa!?i substanta
imaginii filmice, bineinteles gtndlta in acest scop. Filmul mut a fo-
losit frecvent rnetafQra simbolul, fapt firesc avind in vedere ca
absenta coloanei sonore necesita fjguri de stH pentru a inlesni inte-
legerea acpunii. Sirnbolul se poate obtlne in cinematografie, prin di-
verse De exemplu, prin compozitia insa!?i a imaginii in
care s-au aUiturat aspecte din realitate care prin confruntarea
lor dau. unui anumlt sens eu rezOnanta mai vasta mai
"forte". 0 prima subgrupa va cupl'inde simboluri bazatC' pc un con-
trapunct intre un personaj sau alt element al actiunii ,i decorul
151
care el se Astfel, ip. 'film,I rQmanesc ,,0 mica intimplare"
(Gheorghe Turcu), protagonistul Marcel Anghelescu cumpara, cu
mad sacrificii, un motor pentru taiat lemne care din pacate ia foe,
explodeaza, raminind inutilizabil. Cadrul urmator este compus ast-
fel: In plan apropiat, urmarim'InotdfUI}rasIde inr!ghr, Acea ta scena
a fost profilata pe un cimitir plasat in plan mai Simbo
luI ia din paralela intre'elementul acti"urrii (motorul) !?i deco-
rul (cimitiruil). Motorul intruchipa f initial rposibilitatea de
existenta a acestui taran sarman, ste mort este dus
pardl Ia roapa, Procesiunea s ,gerata, de ,magarul car trage
clupa ei motorul decedat, iar ideea de ir).!l1ormintare reiese din ima-
ginea cimi1;irului aflata<-tot in callru: neci sperantele
nurile de viitor a.Ie tn . "Bles-
tematul" protagomstul pnve!?te mtr..:o vl1;tma
r
!?l capul,.1U1 se'supra-
pune,pe un de ,Ace t' '. l.draj 'simboJ1.zeaza cu vi-
goare, nebunii:l-, . ;
p!ul dat ar parte. dm,tlPlJ-]Tde a Imagmu
cmd personaJui este Ituat hifata unui dec()r. ph, prbcedeu,analog
lntilnim intr-un cadru,din'"Cppii,i i;:Hh, , Watele tinere\
J
fete invalivde, rs6rCi , e!.pr-::,
supunea ca va ramme fata batnna, 5,e :v'f: ,manta tin, ClrtStlt
curajos. Cei doi interlocutor!' sint,prqiectar ,un' aetor
reprezentlnd suprafata ilri:ei., ap , ,de u!?oare, su-
gerind atmosfera de fericire. degajatac;le,cl:Gest moment dnel
baiatul camunica vestea cea" buna ,111 f
r
s6,ra,ljii. 'Sa'amin-:
tim !?i un efect puternic din,,Mantal.la"" u!1de
torul .J..attuada micul' intr\-'1chi);:>at de CaI-:'
nine, agitindu':se g sticu.lind cu lui ,s rijita rH:licoia 1'n
fata unei splendide; [resce qil)'
terii, Pina aid am dat exemBle', o.y' Rtppoziti'e simbQlica a' imaginii
care se realizeaza prin suprapunerefl perwrajului pe un decor.
lata acum cazul unei incaqJ;aturi 'simbolice CU, un el;ement de
decor sau un obiect. In "Stigmatlil ,raului""'urmijri}l1 cum un per:sonaj
i!?i pune taeticos manu!?a, mina' Jjiindu-i profiJatL ',chipul indiv'-
dului pe care n va sugrugw Tala 0 de expresiva:
:;;i cu sens simbolic. In "Lihia' generaIa" Marta vine
sa roage. pe un vecin bogat sa-I cal arat. Ceafa
enorma, diforma masiva- a va'futului 'este filmatii 'i11 i'rigr plan)n
timp ce adaua' ,cupata 'd,e' silUg{a firavil:
timida a fetei care cere ull' Un'exemp1U dl:!' cadraj 'und per-
sonajul intra in relatie ell u 'obie ,e gaStmin u,nde aman-
tul se t6t joaca 'eu un brici, suprap s!1n' pe-rspectivii pe gitul satieL
Alt tip de simbol sonsta di'n contrapuncWi' actiuni in
interiorul aceleia!?i imagini. Un astfel de in "Hra-
paretii" atunci dnd in timptil ',nuntii.TflPei, cD. 'l\lflC Te'agus' pe fe)
reastra deschisa putem" urinari un 'convOl funebrti trecirid pe strada,
simbol al e!lecului acestel destihate''l1nei' morti jalnice, Prima
secventa a filmului "Cetateanul Kan'e" -descoper-a printr-o ,mi:;;cal'e de
152
aparat 0 inscriptie ,,'Ill'ecerea sin'lbolizind neputinta de a in-
tra in sfera intima a "Eului" uman. .
Simbolul se poate dintr-o actiune vizuala imbinata cu
un 'element sonor. Sunetulr poate fi conceput in cazul acesta ca un
"contrapunct", acordindu-s'e direct eu 11 tonalitatea psihologica cu
sensul imaginii. In "Germania anului zeto", "imaginea ne dezvaluie la
Berlin ruinele cancelariei Reich-ului nazist, iar in coloana sonora au-
zim discursul lui HitHer adresindu-se poporului german, caruia Ii fa-
gaduia fericffe pace. In l\Manon", Ciouzot 0 arata pe eroina apro-
piindu-se de Des Grieux pe platforma dintre vagoanele trenului unde
acesta venise dupa crimei, iar fluieratul locomotivei zgo-
motul asurzitor al trenului impiedidi sa se auda dia10gul dintre ei,
eonstituind (lin fel de contrapunct fata de violenta pasiunii lor.
In timpul limei spargeri, un hot da peste corpul insingerat al
unui om ucis !?i ramine mut de spaima, iar peste imaginea cadavrului
se aude urletul all ciinelui stapinului omorit (Noaptea vo-
luptatii). Filmul romrlesc "Ringul" ne ptezintii urmatoarea scena: pc
peronul garii, nazi!;ltii imping in vagoane ca pt! n1$te vitle tin grup de
clvili. 0 imagine ne aratii cum uri soldat smu]ge bestial un copil din
bratele mameL In clipa cind 'deschide gura, auzimsuieratul
prelung strident al Iocori1oth*el; suriet care a, preluatr strigatul de
durere !?i disperare a mameL Am remarcat in exemplele date ca feno-
menul sonor combinat eu lact!unea vizualii genereaza un simbol care
!?tim ca este deoseb!t de valoros din punctu'l de vedere al limbajului
filmic. '
"La un nivel 'Superior de abstractizare se ajunge'prin forma cea
mai lnteresanta !?i eea mai pura a simbolului. Ne referim la 0 imagine
care are un rol de sine StAtAtOF in povestire care Ia prima vedere
nu pare sa contina nici 0 implicatie neevidentii dar a carei substanta
capata dincolo de seinnificatia indicata, un sens mal larg mai pro-
fund ale cArei valori diverse trebuie precizate. La fel ca in cazul me-
taforelor S8 'vor deosebiItt-e! mari categorii de simbolurl', aid nu
se poate formula nidI 0 pretentle lla 0 delimifure strietA. In primul
rind existA simboluri plastice adicii acele cadre in eare mi!?carea unui
obiect sau structura imaginii sint.capabile sa evoce un gest de un alt
ordin sau-sa sugereze 0 impl'esie ori un sentiment.In "Simfonia pas-
torala" in momentulrdeschiderii 1,l!?ii modul cum hirtiile raVa!?ite prin
inc!pere zboarA, parcA na'lJcite in toate direetiile, simbolizeaza fuga fe-
tel. Iutkevlci n fllmeaza pe Othello printre plasete pescanilor pentru a
simboliza strarea sufleteasca a er'oului framintat neincetat de gelozie
l?l prins in capcanele re'i. unei scrumiere poate insemna pur
l?i simplu semnificatia acestuiJ'obiect, dar prin "fenomenuL implicarii",
aceastA scrumiera. tn care. mucurile se aduna, poate simboliza scurge-
rea timpului. Intr-un aIt context poate"'sugera senzatia de plictiseala.
enervare etc. In simbol dec! "semnu1" este perceptibil in
mod mai evident. In filmul Potemkin" asistam ]a
volta marinarilor in cursul careia ofiterii au fost aruncati in mare,
printre ei dr. Smirndv. Urmeaza apoi un gros-plan.al lornionului
153
degajel sentimentul fricii !iii al Antonioni a j.9nglat cu "fac-
torul culoare" in creatiile lui cum cu,'. fi ,in. "Qe!?ertul ,ro!?u" nde '1 a
l'epictat decorurile "naturale in qllori sub' eHtive sau a!?p.-
zise "false" pentru a obtine efecte psihologice1i" r emnificati 'e, In
"Alexandru (Ur!iiianu), MolJiovei illJrn'
in purpuriu, simbolizind singele vlnjat pentru tarii. .a tro-
nului. Simbolul poate apela !?i la care de, muIte .ori I se a-,
corda mai bine ell subiectul filmului. ,Teme ca razpoiul, vio-
lenta, moartea, groaza nu au nevoie de Guloare,. In din, a-
dincuri" !iii ,.,Pe malul sting al Dunarii Albastre", sqmele de razboi
sint tratate in alb-negru, Culorile pastelate pot interveni in schimb
pentru a simboliza 0 stare de bucurie, optimism, sufleteasdi.
Amintim cel !?i decorul joaca uneori un 1'01 sim9-olic contribuind
la crearea atmosferei psihologice a dram i. Qnul din cfl1e mal ve-
tite !?i surprinzatoare deQoruri il reprezinta cel din "Cabinetul oc-
torului Caligarl", (Wiene), care prin excentricitatea sa simbolizeaza
perfect unghiul de vedere al unui nebun. I I
I Trebuie precizat ca filmul de animatie .abunda il1l figuri de. til
cum ar fi metafora, !71 simbolul jntrucit in aeestdqmeniu reali
rul poate eu. ufiurinta dea friu libel' imaginatiei. Un li!xemplu
emoponant gasim in ,Scurta istorie" de IIqn PopesCl.l,-GopO,) unde 0-
muletul planteaza 0 floare pe Cl;upniversului 1
de pace, infratire, fericire, Simbolul, este 9 Ogura. e, u pu-
teri nelimitate in exprimarea \}nor idel. C8J'e cClg ul actit.!nii
care iel?ind din limitele ecranului pot deven' cele mai fl'umo<\5e ,9i.
generoase mesaje pentru intreaga omen.ire, I
In acest capitol{ 'VOl' Ii descrise etapele procesului tehnologic
de montare a filmelor raIizate in studiourile cinematografice.
la prima veoere 'el pare destul de ',complicat,
de 0 din artistic !?i tehnic de montane> ale filmelor duc la respeetar a
acestor "tape tehnologice:) fara de care, calitatea lucrarilor ar lasa
dc. dorit.
J ,) I', 1.1 J,. f I'f h .
DesIgur pentru amaton acest fJaragra este m or latIv m 010-
mentul de fa\a, deoarece co tehnice existente in cinec1uburi,
nu permit in Ii lphb'lrea Cll punet a tehnologiei descrise Olai
jos. Ilfsa pentni tirziu, )cind 'vo avea acces la folosirea unul uti-
laj Fore J?unzator, Jva constitui 0 sursa de inspiratie, prin adoptarea
aGelor pih:ti ale procesului, care VOl' fi mai de preluat si ap1i-
.).1 r
cat. . J - J J , '
Procesul tehnologic al montajului, incepe din perioada de
. ILa zil?i de lucru, echipa, de filmare trimite Ia
,abonatprul de preluc,r;are a materialul tras, uI}de urmeaza
p fi pevelop,at copiat. Se copiaza numai acele duble care sint soco-
tite de
r
cAtre regi2;9r apte de a :;;i care sint tr-ecute in jurna-
luI zilnic de filmare al echipei. '
, _ $e obtlne astfEJI 0 cppie pozitiva, denumita copie de lucru. in
acela::;i timp" se copi{lza <;orespunzafor dublelor "llese pe banda
magnetjdi 35 sau 16 mm.,..(faza A din fig. V.1, v.
(,Intreg material, care apar,e in ordinea filmarii se preda
monteurului L filmului-t impreuna eu 0 copie a jurnalului de filmare
in care sint notate toate echipei din tiOlpuI filmarii (nu-
marul cadrelorr, cadrele tbune de copiat sau indicatii directe pentru
monte 't). .
'I I
Fi
c
\ V.2. Clachcla folosita In pCfltl'lI sineroni11l'c imaginii ell sunctu .
de lucru
IrroginQ
,

..... v-r
banda
magnrlloo
o
o
c
c
D
o
o
Deci mqntew'ul copia de lucru !?i benzile magnetice
ell sunetul corespunzator cadrului respectiv.
Pentl'u 0 mai buna si sincronizare a materialului
imagine-sIDlet se ' denumitI clacheta (fig. V.2)
care e te confectionat din lemn se compune din doua parF:
- 0 parte fixa pe care se serie eu titlul filmului, numa-
rul cadrului prevazut in decupaj, numarul dublei precum daca fil-
marea s-a efeetuat noaptea sau ziua, numele regizorului !?i operato-
rului. I
- 0 parte mobiUi care se poate roti in jurul unei bahlmale.
Partea mobila ea pJrtea inferioara a eelei fixe cuprind un desen
eu dungi oblice vopsite in1 alb !?i negru. Aeeasta face ca momentul
lovirii oelor 2 parti (fixa mobila) sa poata fi detectat in ima-
gine.
Inaintea ineepedi filmarii, regizorul eomanda "motor", se
pornesc apar-?tul de inregisvarea sunetului !?i aparatul de luat ve-
deri. La a doua eomanda "claeheta"J secretara de platou introduce in
cadl'll claeheta ,cu partea mobila desfacuta. Anunta repede numarul
cadrului !?i al dublei !1i love!1te cele doua parti. Punctul de impact
din imagine sunetul proo.us de lovirea) cLachetei inregistrat pe
banda de sunet, reprezinta locul de sinaronism Al benzilor de ima.,.
gine !?i sunet. Acest loc trebuie identifieat in timpul operatiunilor teh,..
158
I
n0logice, ~ cum va fi aratat mai departe. In fig. V.2 sint ariitate
pozitiile desehisa :;;i completa inchisa ee Val' apareastf.el in imagine
~ copia) 'de Jiueru, iar sunetul captat de microfon se' va inregistra pe
banda magnetlca. I
Monteurul sincronizeaza imaginea Cll sunetul,' adica Ie pun in
paralel, astfel ca atunci va fi proiectat filmul, sunetul sa reproduca
exact mi!?carea buzelor aetorilor. De aceea, el identifica in pl'imul
rind datele clachetei de pe copia, de lucru. Locurile de incepere a
sincronismului sint' notate cu litera X ~ marcheaza (j fotograma.
Reamintim ca pe copia de lucru vom gasi 0 serie de lotograme cu
imaginea clachetei. Va. fi insemnat numai loeul unde cele doua parti
ale clachetei se intilnesc. Linga semnul X se scrie pe copia de lucru
imaginea, n'umarul eadtului :;;i al dublei.
Mal departe, monteurul trece la despartirea materialului pe ca-
dre, taind copia de lucru primita de la laborator, in functie de nece-
sitatea punerii in ordine a imaginii.
Apoi toate cadrele in ordinea numerelor cresditoare se lipe c
cap Ia cap, tinind cont de numerele de ordine din decupaj :;;i inscm-
narile din jurnalul de filmare (fraza B din fig. V.l). Bobinei de ima-
gine astfel obtinuta i se liPe!?te Ia inceput un start de amestec!?i a
bucata de pelicuHi neagra,la sfir!?it !?i este pusa intr-o cutie de film
pe capacul careid se va scrie data !?i "Bobina 1 de ales".
I
In acest timp la sectia sunet, se transpun doua sunete ale ma-
terialului filmat in ziua respeetiva (numai pentru priza direda de
sunet). Unul pe banda magnetica de 35 mm :;;i este destinat Iucrului
Ia montaj, iar altul constituie banda mama, care se pastreaza penttu
mixaj $i este transpusa ~ banda magnetica de 17,5 mm. Daea este
banda ghid, se transpune numai pe banda magnetica de 35 mm.
Apoi ambele pelieule magnetiee sint numerotate, eu ajutorul u-
nei ma:;;ini speciale de numerotat astfel indt cele doua pelicule au
tot timpul aeelea!?i numere. Reamintim ca sint numerotate numai in-
registdirile luate in priza direeta, nu ~ banda ghid.
Se desparte bobina de unet, in funetie de numiirul claehetC'i
ce se aude in inregistrare, lucru ce se executa fie pe a masa de mon-
taj, fie intr-o sincronizeuza cu cap magnetic de redare. Se noteaza
tot cu litera X locul unde se aude poenitura claehetei care formeaza
startul cadrului pe banda magnetica de sunet.
Ope 'atiunea urmatoare este a sincronizare a imaginii cu sune-
tul (faza C din fig. V.l) ce se executa cu ajutorul unui dispozitiv
denumit sincronizenza. Se deschide sincronizeuza :;;i se pune in tam-
burul dintat pelicula de imagine ~ cea de sunet cu semnele X unul
in dreptul celuilalt. Vom avea grija ca la ineeputul bobinei de su-
net sa montam Un start de amestec, identic cu cel al imaginE. Dadi
nu avem starturi tip, atunci punem doua pelieule de blanc pe care
notam startul de incareare, adica punctul de pornire simultan a ee-
lor doua bobine. Aceste doua starturi marcate pe imagine :;;i pe su-
net, vor servi la incarcarea in aparatul de proiectie. La capatul role-
159
lor se vor scrie: titlul filmului, numaru1 rolei !?i daca este imagine
sau sunet. . , i . J
Apoi capeteJe bhincurilor se introduc in rolele receptoare ale
sincronizeuzei. Se incepe rularea bobinelor. Cind semnele cu derma-
tograf de pe claheta tree prin sincronizElllZa se controleaza din nOll,
daca ele sint corecte, apoi se ruleaza p'na la dublei. Se atrage
atentia cii taieturile benzii magnetice, sa se faca oblic (apro-
ximativ la 45) pentru a se evita aparitia unoI' pocnituri in timpul
trecc::rii lipiturii peste capul de redare al magnetofonului. J r
La sHrl?itul dublei, dupa ce se aude pe banda magnetica. "stop"
(spus de regizor in timpul filmarii)" se ,marchea?a un punet> de ta-
iere pe linie, atlt pe imagine cit pe sunet (fig. V.3).
Se incardi cadrul urmator, urmarind ea semnele X de pe ima-
gine !?i sunet sa, fie iT). perfecta concordanta-. Se deruleaza in s'ncro-
nizeuza, pina ce s - ajunge lla '\ laiere a duble.' Aici
se poate taia lipi prima dubla de eea *-a dOlia. ,
In aeest moment, ambele duble sint sincl'qne. $i se continua
pina ee se termin[\ toate cadre1e din primita de lu laboI'a-
toJ .
. Tn fig. V.3 c.te in care celc doua
benzi de jos slnt ale primei dubIe, 1a carer se renunta la pelicula a-
flata in partea stlnga, care linia d. sf!rf?h conform sem-
nului de taier'. BenziJe 'superloal'" sint ale ceh:'i dc-a doua dubIe,
l'enuntindu-se ]a portiun a aflata in dreapta scmnului de taierc.
Astfel se obtin, daua babine, una 'de imagine f?i una de sunet.
Fiecal'e cadru d imagine s noteaza pe margine eu X, Sf'
I I
mCQput.ul ce\ej
de a douo duble a
bQnzii rrogneHcQ
I
mceputul cQ\Qi tIQ
a douo duble a co-
piQi dl2 lucru
sfirsltul benzii ...J..h--..-.........,..&..,.,......,.,..,-;-......
primei
dublQ
rfanual J
...... .... a smcr6nlieuzel
'\
puncte dl2 tdierQ t
S.p stQrtll\ de imagine!'ji 5unet.:-.pentru prima dubld
I
7,8 start;u de imopine !;i sunef pentru a doua dub19 f-
Fig. V.3. SincronizQl'ea copici'derlnoJu Q imaginil eu sun'Ctul corespunzlitor.
160
l}i se 'Ilumeroteaza de la 1 la ntimarul corespunzator lungimii cadru-
lui. Anco!?a este necesara pentr declam;area dispoziUvului de l)ume-
r,ctare. ) I
Materialul, este asUel pregatit pentru proiectie, la, care asisUi
regizorul, monteurul, operat0rul de. imagine eel de sunet. Aid are
alegerea celor mai ibune duble ce vor intra in film, aut din punct
de vedere al interpretarii ,a actorilor, cit !?i al calitatii teh-
nico-artistice a imaginii .l?i sunetului. I
Monteurul in 'prealabU un caiet de alegere a du-
blelor ce va cuprinde 1JI1I!rlatoarele rubrici:
- numarul ,comenzii de laboratoq
- ziua primirii materialului;
- numarul bobinei de alegere;
- cadre1ein omine cresdndi cuprinse in liecare bobina.
Dedublarea matedailului (faza d din fig, V.I) constA in opera-
tiunea de scoat.ete din bobina a d\lblelor' nealese de imagine su-
net, operatiune ce se ..exeeuta Jin jsintronizEmza. Dublele ce se scot
se claseaza se noteaza intr-un dosar, apoi ele sint puse intr-o cu-
.tie pe. care se scde, numarul cadrelor ce se aflj in interior (notate
de la numarul 1 la 10 ere.).
Abia acum incepe aperatiunea de montaj al materialului ales
(faza e din fig. V.I). Este yorba bineinteles de un prim montaj, pe
care putem sa-l numim monta} brut. in aceasta faza de lucru se
elimina clachetele !1i portiuni.le de final ce cantin pe imagine voa-
luri, iar pe sumet comenzile de stop.
Daca prirriul cadru contine 0 actiune, se marcheaza punctul in
care incepe actiunea Sa i luam ca axemplu un plan, In care intr-un
birou se afla mai multe personaje. La inceputul scenei ele stau ne-
mi!?cate, . pina lee' regizorul ,da comanda pe incepere a In.
acel moment, un personaj se indreapta spre un birou, aitul
la telefon !fi un al treilea intra Marcam eu un creion derma-
tograf fotograma precisa tn caFe] incepe adica deplasarea
primului personaj spre birou. Marcam pe stinet acest moment.
Aeum trebuie sa' gasim un loc, unde sa executam taietura de
a scenei, avind grija fii de .cerintele coloanei sonore. E bine ca
in faza de prim montaj, sa. lasam planurilemailungi.ln oriee caz
putem efectua taietura la incetarea actiunii. Pentru aeeasta,..ne uitam
!?i in decupaj vedem ca eel de-al treilea pers,onaj intra pe se
indreapta spre biroului. Ii dii ceva. apoi parase!?te incaperea.
Unde este bine 'sa execo.tiim taietura, dupae (61, preda !?efului ceea
ce. are de cia., sau dupa ce iese ,din cadru? Aceasta depinde de ca-
dtele urmatoare. Dad secventaeste. izolata atunci este If>ine de ta-
iat dupace' personajul iese' din cadru. cDaca este 0 seeventi compusa
din mai multe planuri, atunci cadrul poate fi taiat in timpul actiu-
nii....in care caz este foarte eficienta, avind jIlj v.edere racor-
dul dinamic cu planul urmator.
,: Daca doua adiacente;' au fost din acela!?i
punct, atund.. vSlcordul .dintre ele este foarte lli:QSt s,i yom avea 0 "sa
11 - Montajul de film
rllur''", In ...t eu lrebule d lntre oel.. dou.l t-.dre uti plan
de .qltllrA. o.tfl mm'"n un l;1Ir, ..-.e. \""Ilira ellil biM
IiIe UK'll" In lorul \lode pkiOllrele lint lnt...., po:d\le
an_dnd un ptek)r. nil ltinil Itw:i pAmlntul (cam 1-2 fbtoIrame
lnaInu.), I...oeilialtpoCllIcI de p6rhl pln'dnlul.
51 et decuJllltul prwede fllinal'N WIlli .--J
a".. _,*,"e .. Un captit .1 .Irutl, II'IIII"&tnd pe Un IfOClUIr 1Ji dl6pare
1a ceillait c:apll, lrednd InN pe U'OI\IIOf. lAte fl*1lt ,reu ...
juKtap\lllltm _Ie dQUII planuM, d_..- In pode(!k' VI II-
pInII. 0 Illl1Ultle nftUllturali ea .. cum Pi.' Wi ...UD
aop61 1& ceI..... '. Pentnl .. aupltnl __\8, Ie ' .......paonul de le-
,ilwi, CllN1 va ..Ilmlna Ill*' de conUnultate .. .. .,....0
juri1l.I1w-alA.
In IIlIII -.dacl Intrt ...dauA plMurl
\Inall..=-.1 .......'Srivl dlnu--o alta .. -andlli-(ca... c:um
K \InIlIrt __-.wIdin&t-G tn alta .. iWWlt .wad Ie ...
.........(I COIltlnWUo1lll .tid.... c. A.,..... I'UiI ploe UII
p.a..""p,,bu, MilalpMl?""01 C. mert,.II 19 'er.
de kwllW'fo lubkIII ..""- Ia
t ...
Puleln __ _tetIeM oe ftde ........ IldkI
pblnurl ...blecdft.
la. 1M die -Uta Illl1 ..plNlurl de Ie....
: t lIIII1 aeusre G an ....Plofoa nn-...fa1ll ...
NIl.. I8l\ll '-:wtlkJI.. de. .:;1_de ....-.i
'*ld..-blt ttl!. ..o.DKA ...._ de
a.. Iodi dnd.'"_ pt I de A+ tL ale
pi .) _ .-.eCII peu , '''tlrI'' ..dlficM, 4!
,phol I 0...pol k*IIld_aplb, doMpN ClOre: _ ".
..tilIa h'fl;fand"W.., e..-;.......
NIl 1rtl'b.tIot ..Ill.. olIn ..t cu........t'I'I ptlo-potle'__
Will,...dum- ......
DIlpl...!DIJIItlIJ, _lM5ololba1 ....vir" ..., ...... ...poll-
__ ' Ie
"Sol-::-;,' ..
- ";;";;eO;";.' _
__ CIO 11 ".$ ';
_I.,r' de ..........
Sa laojwtol chI.' Va .......... t- ...," bADdl IhidJ
ill .., Iscan..bP'KUsJturi de P ill I"'" \imp-_ Pi .. ,
.Iludl bsDdl' ,..deU,o .."m _ " IT........ *' ....,....
cu _ .' t!r1lI- .tNt!Wl ..P.8" Fe (Wi! .,
-
Se IftooI ..opers\i:l poaw.-l--.. IPS.) __Ie 1I'f1l!'ctlle_
Inu- Allaped-'
Sol I::c:arol I. p:<lIscpe lK:dde bandl ,told
daUl dlnue te. Aol!eIlle ....
,n
posibilitatea unor proiectii non srop. In magnetofonul sincron se In-
careA bucia de banda magnetica virgina, fdlosiJnd sistem.
Toate buclele se in.carca pe startul' de pornire, ,in afad de buchl
banda magnetica care se inoarca la lipitunlY
r In sala deinregistrare, actortii care pOSitsincronizeaza sint plasati
in fata unui mrcrofon, unmiirind imaginea .'?i ascultind, in difuzoruJ
de oontrol, textuil. spus la fihnare.
Dupa un numar de repetitii, textul fiind invatat, aperatoru9. de su-
net intrerupe auditia din saJI'a, ,treclnd pe inregistrare, in care timp
echipa farmata din regizor, monteur operator de sunei controleaza
sV;1CJ1onismul dintre' buzelor de pe \Cran !ji
sunetul inregistrat. Pe banda de sunet se inregistreaza 'ii docul pe cifra
2 din mijloc a startului de P.S.
.' AiWlci oind se ooru;idera inregistrarea cit mai eorecta se contro-
leaza in proiectie caliJtatea inregistr!IiIi. Daca inregistrarea este buna
se anunta numartrl. buclei titlUll mmu[ui !ji se :tJrece la urmatoarea
buell.
Se descarea cele trei bude din aparate !ji se desfac lipiturile. Dupa
terminarea ziJ.ei de postsincron, la montaj se lipesc tbuclele de banda
magneti:ca Iinregistrate in ordinea efectuarii lor. Dupa ee au fost lipite,
se transpun pe b di m nebicii de 35 mm, peml'\l montaj pozitiv !ji pe
17,5 mOl pen:ta"ll montaj magnetic. Cele doua benzi sint numerotJalte
perfect sineron.
Buo1Je!le de imagine stint reirutroduse in bobine dupii irularorarea
starturilor de P.S. Se noteaza locul clocului 2 care evident va cAdea
pe dinaintea locului de unde a foot scoasa bucia. Banda mag-
de 35 ,mm continind P.S.-urile este in'iiratii pe clocurile fiecarei
bude in pat:te. Urmeaza 0 operntie ffi'igaloasa de sinoronizare a imaginE
cu sunetlll P.S. Acest lucru necesita uneori sincronizari partiale pentru
a face ca sunettrl sa oorespunda exact imagini'i. Fiecare portiune sin--
cronizata este .notata eu un semn de sincron pe imagine pe banda
.....,x I ,
magnet h:Jil. .
Dupa efectuareasincronismtrlui pentru intregul act, bobina de
imagine !1i cea de sint in.caI'lOaitein slincronizeuza conform
semnel1or, benzile de p.s. siinttaiate 'ii lilpi'1le in benzi1e de dialog. In
sala de proiectd.e se verWca apoi exactitatea sincroni'smul'lli.
lmpirtirea pe acte se face tinind seama de urmatorii factori:
- lungimea bobinei sa nu depa!jeasca 280 m;
- rnuzica sa nu fliba de suferit prin trecerea in actul urmator a
unoI' imagini Hustrate cu aceea!1i fraza muzIDala;
- secventele cu ambiant;l mai pregnanta sa nu fie impartite.
Ideal este ea aote1or SIii corespunda sen.mpei de punet
drama.tic.
In aoeasta perioada oompoz,itorul 1!1i poate cronometra exact por-
tiunile decise de a fi sus1inute prin De fapt oompozitorul a
vizionat in preaiabil il1ltregu'l ftiJJm intr-un montaj rprimar 'pentru a-!?i
da seCllll.la de oareHterul general al filmului' !ji de' ,secventele ce necesita
muzica.
163
Finisarea montajului fiind execu!b(ltil, se 'dil aSltfel cursiiVitJatelnara-
tiunii dnemarografioe. pelkuia de imagine ee cad in im-
pul montajului, He chiar I;>i oiteva fo'tograme, sint dasate pe cadre
trecute fie intr-un oaiet special, fie' setise pe capaeulJ! cutiei. -unde s
men,tioneaza dirui cadru au apartinUft. Ele pfu;trolte pina la termi-
narea filmului, adica la aparitia oopiei standard (faza g.rdin fig. V.I).
Dupa aeeste operatiuni bobinele de imagine se dau 1a monitatl ne-,
gativ, pentru scoaterea numel'elor, de peroratie in vederea ope-
ratilUnii de montare a nega,tivului. Benzile de sunet se de'll qa sectia su-
net, pentru montar,ea dialogului pe benzile de 17,5 mrn care inca de la
ineeput au fOSit numeTo1late in eu benzile magnetioe 35 mm.
Dupa numerele tipanite fie executa fidel-benzile de mixaj. (
In aeest montaj avem dialogul care montat p= 2-3 se-
parate (deoarece pot aparea situatii,cind 2-3. personaje VlOrbesC aproa-
pe simultan) b8ll1da de imagine defini15.<vait'ii. I
l}rmeaza a monta acum celllallJ1Je elemente ale ooloanei .sanore
anume muzica zgo'Il1iotelJ.e. J
2. TEHNOLOGIA
Montajul benzmlOT de sunet se poate executa in patbru feluri (fig.
V. 4): ) f
- se mon1Jeaza suneml COre5ipUml.:aror imagini respeictive. EI ihcepe
se rtiermina cOIl1comHent ICU imiaginea benzile 'fiind Miate in
punrct. Un astfel de montaj este denumitt de aSQuitare ,tfig. V. 4.. a);
COdN 1
o
o
cadru 2 0
o
o
a
b
c
Fig. VA. Modalitatile de montare a sunetului: )
/I - cele douA benz1 sint tllate in acela$l punct; b - sunetul este tlHat pe un plan de
legi1tura; c - sunetul este prelung1t; d - sunetul este in avans.
J.64
- dadi cele doua'cadre montate se afla U;n plan de legatura,
taietUlI"a sunetului se ;poate face poe aeest plan, Hira a derahja continui-
tatea m:ontaj'l.ll1ut In. caz: mOThtajul este denumljJt prin prelungirea
sunetului pe ttn plande (fig. V. 4, b)
- se t;rece.J sunetul initial corespunzaiJolT cadrului 1 pina la un
anumitpundde pe ceadeJil doua imagLne. Aoeasta,tehntcaeste realizata
pentru accentuarea aaJJlmi,tei siltuatii, ca de exemplu, oind dorim sa con-
cer,rtram atentia spectatorului asupra UJnei anumite pilrti dintr-un dia-
log. Acest montJaj este qunoscut suh denum!irea de montaj eu sunet
prelungit (fLg. V. 4, c); .
- uItimul caz este eel in care sunetu'! precede.imaginea eores-
puilzatoare lui', folosit tin spediJall clnd tIorim sa prevedem 0 actiune, 0
stare de lUOI'!Url, sa pregatim spectarorol pentru In aoe st caz
montaju estedenumiteusooetJ ih avans (fig. V-4 d).
Pentru treoerea de la un sunet [a ,al'tul se pot fo'1.\osi doua metode:
- sunetul se determina'pe uLtima fdtograma a eaclrului oorespun-
zator, iar sunebu'l urmator ineepe prin lipitura, odata eu prima foto-
gramaa ceilui de-al-doil.eacadru;
- sunetele se montef\Za pe 2-3 benzli. Primll'l 'Sunet este lasat
mai lung cu eel putin 24 fotograme !?i este mofl.t.at pe banda 1. eel de-al
doilea su.nelt ineepe mal deo1t imaginea sa eorespunzatoare !?i
este montat pe banda 2. In aeest cat trecerea de 1]a un la aItul se
faCe. prin irilantuire '[lietionind eele 2 atenuatoare de cale ale pupitrului
de mixaj.
Intructit Drusca a unui sunet demnjeaza este bine ca aceas-
ta sa se pt'odiuca progresiv, in care s.cop s'une'bulr este montat
mai devreme dedt imaginea eu eel putin 24 fotograme. In timpul opera-
tiuniide mixaj,sedeschi'de[entatenuatorul ciHi
Inregistrarea montareacomentariului
Sint genuri del
filme
1a care este nooesar de adaugat un eomenta-
riu. Pentru aC'easta dupa oe tex'tuJ este seris, el este-controlat, He in
pl'Oiectie, fie la m8lsa de montaj !?i oorectat astfel 'ea sa nu
lungimea imaginii. Este bine sa se tina seama din practiea, ea pentru
o ciltire norimalA pe 1 m peliJaula de 8 mlm, se pot inre?isira 64 silabe,
1ar pentru 8 mm SlUiper, 58 silabe (in ambele eazuri pentru vitza de
proieetie de 16,9 fotograme/s). PentrU 1 m de pei}icuUi Ie 16 mm la 0
viteza de pl'oie<iie de 24 fotograme/s se pot inregistra 23 silabe.
InlTegistrarea comentariului se poate exeoUitaprin doua metode:
- se inregisrtrfaza eomental'iul separat, fara proieetia imaginii,
Hicindu-se pauza intre diferitele lui fraze. Apoi fraza eu frazil este mon-
tata pe. imagineaoorespunzatoare. Dupa montaj se eontroleaza in pro-
ieetie daea eomentariul cade exact pe imaginea dorita. In eaz contral'
el ste ajustat pina ee va fi coredt. este prea scurt.
atunci va trebui, fie sAinceapa mai tirziu, fie ('a fram sa fieimpartita
in doua piirti, acO'lo uncle sepoate face aoest Iueru, fara sa se deterio-
reze sensul eomentariul!Ui. In acest caz, Se introduce magnetica"
165
o
o
o
o
m.a:ico
o ,
----0
I
bandcl sanoro
dQ muzica
oele doua propozitU, de '0 lungime oorespunzitoare' decalArirl nece-
sare a COJnieptariuiw;
- se inregist1rlelaz4 oomentariul, proieoMnd imaghrea, Jar
urmirind pe ecran filmull, textul acollo unde s-a(stabiJIit in prea-
labti. Crainicuil' trebuie sa cunoasca momenltiellein care intervinte, mo-
mente care de obicei it sint indicate pnlntr-un semnal 1Jurninos. Metoda
este larg folosita, In caz de gr:.'?ealll tnregistrarea trebuie reiuat! de
]a inceput. Problema se simiplifica, dad in do1lalre avem 0 installalle de)
proiectie care poate merge sincron inainte inapo!.
Montarea muzicii
Dupi incheierea mlontajului irnaginii, pIiJDclpa!1ll realizatori stabt
[esc detafileaza lCaraC'terul muzicii pentru flecare secvent! in parte,
in functie de necesitati'le dramaturgice ale fYmului. Portiunile din ima-
gine care urmeaza sa aiba aoompaniament muZilcal, smt oronometrate
cu eX8'ctitate, iar datele obtinute .slint transmise compozitorUllui muzicil,
daca avem de-'a face cu muzioa originaJIa.
Dupa 'inreglstrarea Iffiuz,icli origina'1e sau alegerea bucatuor de mru-
zica din fonoteca sau de pe 8n1.limlite disctl!ri, imaginea es.te incarcata in
masa de montaj imp:reuna cu benzille magnetlce ce cantin rnuztca cores-
punzatoare secventei respective. . .
Se .in'Cepe sincronizat1ea muzioii en imaginea se 'marcheazli pel
cele doua benz'i, cuvenitele semne X de sincron loou!l de tliiere de la
bucatii muziiCa[e (<fi'g. V.' 5). In vederea efec:turlUi 'tlUeturilor
caple lucru '
lmaginQ


u
-ucru
,
I I
,
,
cadru
2
t
ca:1ru
3
'--
Fig. V.5.' Pl'ocesu) tehnologlc al montAI'll muzicit.
166
fn banda de muzic! ,aoeasta se incare! in slfncronizeuzA in par-aIel eu
imaginea mCmJtatA, in lBil1a fel inclt sl ooinelda sernoe!I.e de sincron
marcate la masa de ill101llflaj. Dele dooa benzi apoi se deroleazl in paralel
pin!. se ajunge /m dreptutl primului seInn de tA1ebura de tla sfir!fltul bu-
citii de m:I\'\lzioA. In aoest loe este ta1'atl banda de muzilOl $1 lie lipe!ite 0
de )(pelI.lcula fO'tog1rafirca montat'A ou luciul spre capul f
. r
. Benzile se deruleaza ,in eoniilnuare pin! se ajunge la eel de-al
doilee semn de sincr-on pentru banda de imagine ,?lmuz'ica. In alCest 10
peli'Cula de este taiata s1 este lipita iJa semn'l11 de sincron 181 celei
de-a doua buiOOti de 'ffiIuzic!. 8!ia se continua p1n! 118 coplei
de lueru iilnagine. . r
\ Astfel S'e ob1ine 0 bandA de muzica in care "bulcatHe de muzidi
stntt, monJtate perfect smcron cu f!maginea, tar In portiunile ce nu sint
SIA aoompanlament mutircal, sint inlterc;'llate bucati de
pelicuHi de .
De obicei se mon'teaZa doua sau mar multe ben:ti de muzfca pen-
iru a U!?U1"la operatiftmea sau'suprapuneri de muzidl.
! Muzica mat poate fi montati !?l direct pe masa de montaj. nemai-
fUnd necesare 'operatiunile de lrucni ou ajutorulJ! Slhoroni'zeuzel. In acest
eaz ooeratiuni1e siIllt areleasi, cu singura deooeblre C'! dupa sincroni-
zare, benziae de muzica slut' ttiate direct pe mesa de mon1Jaj lipite eu
bucati de de .
Pina diml dneama'torii VOl" 1Ja dlspozltie mese de montaj cu
ajutorul sa poa'M sincroniza cit mal bine ben71ile de- S'Unet, ei
vor sa continue luerul pe magnetofoone de 6,35 mIn a!?8 cum se
iJ.u01'e8Za in ,pre'zenlt folosind urmAtdarea tehrro'logie pe magnerofoane
sJtereo: I
- se proieoteaza fiilmul in oare timp per pima 4 de exemplu, se
inregi5treaza 0 banda de 'lucru, in care este desertsa im.aghlea arnAnun-
tit, maroindu-se mdmlentul in care s'a Intervina sunetul respec-
tiv locul unde trebuie sa se ,termine. Acest mcro este neoesar pentru
,a putea recunoa!?ite portiunea de HIm Ifi mal ales durtlita;
- dupA ce s-a terminat aoeasta operatiune, ineepe mlOIl.tarea sune-
nemaiaV'tnd nevote de prolleCt1almaginii!. Indica'tiliJ.e de pe pista de
lucru aSOU'ltbatein case!, sau un dlfuzor de control, VOl' ajuta sa se inre-
gi-streze bu.oota cu bUICatA, toatA
J
murzica fiB'muIlW,;
. - pe pista a doua stere<>, se lnregistt.reaza cea de-a dO'lla .banda
de sunelt (tot muzica sau zgomote) pista de lucru. Dae! !?i
aeeasta 6and! are nevoie de Jndlcatit de I'UIOI'U, aces'tiea se V'Or tnregi,Sltra
pe un alt r'epetnndu-'Se opemtiuniile ar!tate mal sus;'
. - benzlflede sunet astfel obtlnurte sint alrnestecate cu ajutorul
unui pupitru de mlxaj.
r
Montarea zgomotelor
Zgomotelle care se mont'eazi In f11m stnt de 1lrei felrurl:
- de ambianll de vocl, ca de exempt'll urale, arnbianta
de de bar, de eUlrise etc,;
167
- ,zgomotele 'sincrt>rie care' ge, ,realizea;z;a, 'Prill' >postsincr-onlt'are' pe
imagine intr-un studio speCial " ' ,.-
-:- ctrIesein l?i amblanta
loculul de fllmare, prectmn 0 serle de SlInete Specifice precum neche-
zat de cal, orcltlinii de curte, clntat dE! zgomot de tractor etc. '
Pentru prima de zgorilo1;e, ':s.e fac 'bUcle la fel c? laP.s;
de dialog l?i se inregistreaza un grop .de persoanoe care executa
oe dorim obtinem. Buclele se in studio de P.S.
dial'og folosioo tel1nologie'" < , '
Dupa, ele siht 'monta obtine, I' 0,:
de zgomote separata de a:mbianta-vobi.' Aces,te sUiIiete trans'T
pun pe 0 altA banda, magnetic! l?i .Ilicl nu se cl la' montaj ,
se benzile, originate pe s.,Q,
Zgamotele sincrone (inchld<eri'" deschider:i de lupte cu' salilii,
dideri de obiecte, telef.on etc.) se' ini-egistreaza pe aote intr-o sala de'
postsincron zgomote" dotaU ..special !!'lcestn,Ii scop., In aeeastl' sala se ana
tot felnl de, recuzite ce ajuta lei realizarea zgomqtelor, ca de, exemplu:
pardoSle!i diferite pentru inregistrarea de nisip, asfallt, 'par-
chet etc, Aceste zgomote' sint realizate de 0 I el::hipa spedalizatA iI}' acest
domeniu. " , ;. ..
Zgomotele s'eparate, fHm'lllui f.onotedi ,sau ,in-
regiS'trate in timpul iHmadi si'nrt: copiate coo'monteaza in,- maga de
montaj prin sinaroniza're rdguroasa eu ilmagJinea.
l1:ehnologic 'asiemaIia!tQr ce:lui de rcall'izare a benz1lor dc.
muzica este anlttalt in fig. V.B.
Copia de lucru imagine, este inditcata in masa de montaj se
incepe sincronizarea eu benzile ee contin zgomote, marcindu-se pe cele
doua benzi semnele X de sinCt'on 8i eel de 1a tenminarea zgo-
motelar. .' n' ' I
Taimudle in banda de lor iri paralel cu
ginea, se efeotueaza aa leI Ca Ja 'IlJuzidi eu ajutoru1 Sincronizeuzei, prin
intercalaTe pelicU'IA fotografioa ce formeaza li!1i tea in din.:.
tre zgomote. . ", . , ': ",
Zgom'dtle1'e ca tle de' loyitud
rite etc. trebuie sa cadi'i exact pe .0, imagine;' 'care trebuie.,
mareat cu precizie i<oeuI unde moot8:t:, ',', ,,', .
Sa luam 'un exemphi de fdUll 'allese mQutate zgo-
motele pentru a asigv.ra unui cadrti, , ' ,."
Sa presupunem, ca ;;lID intr.-un)'laj .de cale
executa operaUunile ,de " vagon C'U f'\jutIQr
u
I unei
macarale. ,
Primul ,cadm Site film8lt in plan general elementelle com-
ponente apar sebLtndare. Apoi imaginea rprezinHi 0 transfoeaW! pe un
vagon de marfa !?i un' carnion apropie de rampa de descsrcat-e.
In cadrull urmaror, apare bratul; unei maoarale, care (ie-scares din ca-
rnion un utllaj pentru a-I incarca in vagon.'" ,-'
168
----0
o
zgomott
o mCl'ltate
2
o
Caple lueru
Banda sonora
Imagino
do zgomote
Fig. V.6. Pl'occsuJ tchlloJogic al Jrtonturii zgolllolclor.
cadru
2
1.11
cadru
3

bonzi\e do
zgomote.
p. S.
Inragistrarv
zgomote
S.C
cadru
1
'l'rebuie sa 11ezol vam 'totuil numai prin s'Unetc autenticc. Int1ii. pen-
tm a asi,gu:m atmosfera de lucl'U va fi neoesapa '0 banda de ambiantii
generala dintr--o gara de marfurl de voci a care lucreaza.
In cadrul gen.eroil, irebuie sa se auda in de<partare ca:miomrl. care se
apropie de rampa !?i macara. Pe masupa ce cadl"'U1 devine lll1ai ingust,
aCelSlte zgomote devin ,r,nai pregnante ('efect ce se obtine in tilll1pul mixa-
I jului). Ele trebuie sa fie montate petrei-patru benzi separate rezul-
tatul final, trebuie sa respecte exact imaginii (0 banda este
cu ambianta genera1a a garii, 0 alta a vocHor mundtorilior ce lucreaza,
.&. banda cu camionul ce se apropie a patra banda zgomotul macaralei).
Lind cami,OII1u! is-a opri't, sunetul maCTa:1ei care se aUide tot timpul in
Jianul doi va in intensiltate. Cind apar in imagine detalii de ma-
cara ca de exemplu manetele de comanda ce actioneaza mersul ei, se VOl'
.manta zgomote'le ooresrpunzMJOare. In timp Ce auzim zgomot de macara
care lUiCl'Ieaza ,oel al utHajulu'i care in yagon, pu:tem auzi ca-
mionull depa'ntJindu-se, de!?i s-ar putea sa nu-l avem in imagine (sunet
I in off). In totacest timp, pentruca 'SiU!lleitul sa nu fie monoton, putem
auzi fluieraturi de locomotiva, trenUiri care tree etc. DUipa ce vom mixa,
vaapareaunsunetoomplex', care pareautentic.
In cazul in care avem nevoie de un zgomat de fond sau 0 ambianta
(hoI de aeropOl'lt, ploaie, mel'S de etc.) noll este eoonomic sa trans-
punem Un sunet pe 0 lungime mare, care sa acopere intrega frecventa.
169
Se montea-
za
muzicaca
ceadepc
banda 1.11
cu efectde
difuzor
(decal atcu
trei- fotogra-
urmli)
Muzlcl
folk deca-
lata cu 3
fotogramc
Muzid.
rockdeea-
latiicu3
fotograme
Muzlca
valsuIul,
decalatA eu
3fotograme
Sunete de
instrumente
muzlcale
montateIn
pauza de
muzlci
(acorduri
deInstru-
mente)
PARTlTURA DE MIXAJ A FILllULUI
Act"
Secvcnta D 1 D2 )(1 )(2 )(3
Clasa. Andreiolera Dialog
7m garoafe loanei
Andrei +
loana +
un coleg
Venirea
Dialog
14m profesoarei
profesoara
("hoscel'l) elevi
"Isosccl" Replici
biletul profesoara
44 m ancheteazii cine e elevi
Sfinxul
Discutia
loanei cuAlexandru
20 m In pare, pe band!,
lonna pllngc
170
..DECLARAT1&.DE DRAGOSTE"
Xf Amb 1 Amb2 Z 1 Z2 PSZ 1 PSZ2 PSZ 3
-I
Ambian-
'/
Pa,l, Pa,ipe

ta afarA
seb1l1t pe elasa
peeuloar I
bAnel, euloar
fo,netealete
Ambian-
til peeu-
-
loarcare
sepoto-
le,te
I 1
Pa,1"Isoseel"Fo,net
Rldiearea,I bilet,
a,ezareaele- eaiete
vllortn
baneA
Ambian- Ambian- .Jocullui Sirutiri
tapare tA eufo,- Alexandru discrete
pasarele netde euobrajli
(luat din frunze
I I'
(onolcea)
(zgomole
dinfouo-
leeA)
Rumoare Rumoare
,istriga- rlsete,
teelevi plan
Aplauze Rumoare
bal
Pa,1multi-
me,I pa,1
de dans
Aplauze
sinerone
Deelan-
,arlapa-
ratefoto
In plan geneJ"al
aproplat
Aplauze
Muziea
tangoulul
decalatA
eu 3 10-
tograme
171
.IIABTITURA DE
SCcventa D 1 11 1 :M2 :M3
Alexandru spre
11m easa seara.
Intelefon
19m Culoar spital
- discutieeumum
Curte
19m AlexandruvineIII
fuga cu..pI'ajiturile
Alcxandm oCcra
Hcplici
1!) 1Il priijiluri loanci
Alexfindm
]sosccl Ii surprindc
Hcplici
i duccla direcpc
Alc"landru
+Isosccl
I
Pentm aceasta, s'e traIllSlplIDe sunetJul pe 0 bueati1 de banda de
lungime mai milca, din care se ",onrfectioneazA 0 bucHi. aVem
grija ,ca bacla sa nu ,oontina nici un s'llfilet care sa iasa in evidoota. De
la un zgomot de stradaevitfun saap8'!"a lin bude' sunete de
claxon Sa'll voci. ,Locu] unde\se va Hpi buda <trebuie sa oontina acele8l?i
nivele de inregistrare, pentr'll a nu avea sarituri, adka sa avem un ra-,
cord perrfect de sunet. I I '
Dura ce se termina de montat toate elementele sunetului (dialog,
muzka, zgomote, bude), se 0 parttitJura de mixaj care indica
opcratorului de sunet locul unde incepe se termina 'IJ1?. sunet pe
fi care banda. La fel se indica cum incepe se termina un sunet
(bruse, mat sau in amestec cu a:Lte benzi). De obiJcei, foaia realizeaza
la masa de mOnJtaj, indidndu-se metmjul la fiecare aparitie sau dispa-
ri tie de Junet.
172
IflXAJ ( ntinuare)
M4 Amb 1 A1nb2
Ambian-
til elevl
ele
aud In
clasi
Ambian-
ti elevi
carese
audIn
clasi
care
sedes-
chide
seInchide
Operatorul de su:net trebuie sa stabileasca IIlivelele necesare fie-
cAmi element al lucru ce se realizeaza prin dE'se repetitii.
Intabelestearatata0 demixaj.
Partitura este divizatA in Prima cok>ana este rezerva1a
continutului imaginii, doua coloane peritru dialog (D
1I
D2l. patru pentru
rnuzica (M, M2 M
3
M.), doulpenl\;ro ambtan18 (Amb" Amb2J, trei de zgo-
mate (Z" Z2 Z3J 1lreII. pentro posotsincroane zgomote (PSZ" PSZz, PSZ
3
).
Prima secven1A 0 oonstiJtuie sala de clast. Andrei ofelia Ioanei ()
garoafi. Elevii s1nt la rec:reatiel. dupA ce a sunat dopot;elul de
fntrare. Pe banda D, i8nt,m<>nttate replicile Pe banda Amb, se
afiA 0 :rurnoare flcutA de cemalti colegi !=!levl: replilci. rfsete. chicoteli.
Ambian1i8. ca dialog:ul, au fast tnregistrate ,m sala de postsincron. Pen-
tro mal m'U!llb1 verididit8lte, 'pe banda Z, s-a montat () ambianta de elevi
in recreatie (illll"egimratii 118 0 f?OOaM) care are oolul de a d'a atmosfera
173
unui culoar de Iiceu. Coloana SIOnQr8. a fost completata cu zgomote tn-
regis1trate in. sala de postsin.cron zgomote (PSZ
h
PSZ
3
) anume
pa!?ii elevilor, bancHor, rf'o!?net de-carti. I ., ;. I
In con:tinuarea secventei, :0 Viooem pe I profesoara de
poreclita de elevi "Is,oseel", intrlnd Fe banpa D, S1nlt replicUe
actorilor, pe banda Amb1 eleviIdr; lin sala de PS
u\'d\oR, 1., \)'di(\'d PS'L,
elevilor i [or rrn baneL Secventa cOntinua 1neeputul orei !?i
anoheta pe care0 face profesoa,ra, dupa ce gase11te,biletul. ,
La ,secventa "Pare", itervine discutia'diintre Ioana !?i A1exandru.
Pe benzile Z1 Z2 sint monta1Je dou'a fonduri distincte cu ambianta de
parc, inregistralteinnatUlI'a. I il I I
Secventa "Oonoursul de dans" a ddic6t. unele probletne speciale
pentru coloana sonora. ConcursuiJ. .5-a tinut intr-Q mare, eu sute de
participanti, in 'care funetiona 0 statie de amplificare pentru. muzica 11
i
diferlte anunturi. Penltru a da autentici:tate rnai mare sunetului, repli-
cUe muzitaau 'fost inregistrate din noo., prin redletrea [or de un diiu-
zor. Penlbru a da senzatia de saLa mare, dialogul a fost montat pe doua
benzi (D
1
!?i D
2
), sunetJul direct pe D, lar suneMinregistrat prin difuzor
pe Th. Deoarecein viata detoate zi'lele, sune1luI'datde 5'tatia de ampli-
ficare se aU'de iintirzialt fataIde ICeI1 direct, la Icele doua benzi au
fast decalarte ou 4-5fotogram.e. 11
La fel proceda1t cu muzica, La care d'ecalajuB. a fost doar de
3 fotograme.
Sa anaiizam aoum partiturade mixaj aJ. acestei secvente. Pe banda
D, s-au montat toate replicile actodror, inclusiN din fata microfo-
nului. Pe banda D2 s-au montat numai acele rep1'i.d care trebulie sa se
auda !?i in difuZJorul1 statiei de 'OOllpIificare. Ele, s-au montat dewJ.at,
cum am mai mMat, urmind ,ea iniimipU[ operathmlii de mixaj sa se 5ta-
bileascaun,paporlt oonvenabildie nivelintreoele doU'A bend.
In ceea .ce prive!?lte muzka, SIe observa ca IbUICatile muzicale s[nt
intlrerupte"brusc de unui apar,at fotografic, dUJp8. care incepe-
o a'lta buoata muzkala. In ti.n:wul aparitiei.s,unetululi aJparatului foto, 1a
mixaj se inchide 'bruSc primamuzka se' rea depe banda M2.
MuzkaICU efeodt de difuzor este [ncareata, ca dilaloguL, pe a doua
banda, deoalaita eu 3 flOtogl'8lIllefata ,priqa banda (benziie M3 M
4
).
Pe banda M
3
s-au IitllQIltat(muzid'i.[e cu efedt de difuror, perrtnu muzidl.e
afl.pe banda M" iar pe Ibanda M
4
de cele
afIa,te pe bpndaM2. . I ." , E: .. I
In'Pri'Wn\a amoi:ant;ek}r ..a\l l\n:regi'btrat \\'\ de d'G-
ua genuri,1?1 anume 0 ambianva Plan apropiat 111 una in pIan general.
pentru a obtine efectul dorit, dat fiin(ilspatiul larg In careJse petrece
acpunea(reP!iIci, SltrigMe, rUlffiOare, risete .
In ceea ICe benzile.de baqda Z1 contine aplaUze
.copiate din fOl1'oteea, iar Z2 rwmoare getneraliiJuatta dintr-Q sala de bal:
174
Benzile de zgomote contin: pe PSZ, de mul\lme
de dans, pe PSZ2 aplauze in plan apropiat, iar pe banda PSZ
3
zgomotele
aparatului foto.
Astfel, munea operatorului de sunet este mult in vederea
executiirdi unui mixaj de buna calitate tehnico-artistica.
1 I)
Mi ,X8JU
Mixajul consta in dozarea in proportiile necesare a elementelor
constitutive ale coloanei sonore a filmului (dialog, muzici:i, zgomote,
efecte), cu ajutorul unui pupitru de mixaj (fig. V.7).
Mixajul reprezinta operatiunea finala de sonorizare a unw film.
In timpW mixajului, este scos in evidenta sunetul eel mai important,
in funetie de eontinutul cadrului cinematografie, pastrind tot timpul in
planul 'al doilea sunetele seeundare impletind intr-un aeela!?i plan
sonor, muziea filmului eu aeeentele de efeete zgomote, pentru a
realiza unitatea sunetului'cu imaginea.
Citeodata este nevoie ea din benzile primare sa seoatem in eva-
denta unele sunete ihstrumente pentru a da oriee sens dorim, episo-
dului respectiv. Prin mixaj se pot eoneentra intr-un eadru diferite sunete
in acela!?i loc timp, ueru ce nu se afla in natura.
Banda de dialog trebuie uniformizata din punet de vedere al carac-
teristicii de freeventa, lueru
J
ce se executa inregistrlnp-o din nou, inainte
de mixaj prin folosirea I atenuatoarelor filtrelor de corectie aflate pe
pupitrul de mixaj. .
175
Mixajuf sunetului trebuie respecte treireguli practice:
Regula pdstrlirii inteligibilitiitii dialogului. Operatiuneademixaj
reclama ca nivelul muzicii sau zgomotelor sa fie scilzut in locurileunde
avem dialog, pentru d. cea mai importanta'conditie, aceea ca sunetul sa
fie inteles de spectatori, consta in pastrarea inteligibilitatii dialogului.
Aceasta depinde nu numai de proportia nivelelor, dar !'ji de coincidenta
anumitor frecvente din cele trei benzi de sunet. De exemplu, dadi in
anumite portiuni dialogul alie foarte muhe frecvente joase, iar muzica
e aude in registrul de jos, rezolvarea se face numai pl1in folosirea unoI'
filtre, care sa elimine frecventele joase 1 una din benzi (de obicei la
dialog). . I
La mixaj, trebuie sa avem nivelele de modulatie in aport cu
efeciul ce dorlm sa-l obtinem: dialogul in plan de prezentc1 trebuie sa
aiba 50-60% procent de modulaVie, iar !'joapta nu mai putin de 200/
G

Muziea va fl sub dialog eu un nivel mai mic, apiirind intr-un plan
secundaI'. In pauza dintre dialoguri, se va evitalridicarea nivelului ffiU-
zieii, automat in prim plan. TrebU\ie avut in vedere, frazei
muzicale, astfel incitsanu se creeze un dezechilibru al planurilorsonore.
Nu trebuie sa cre!'jtem !'ji sa descre!1tem nivelul muzicii la fiecare,fraza a
textului. frazei vprbite trebuie sa corespund,a ml!1carii frazei
muzieale. 0 oprire a textului pe un descrescendo muzical, lasa 0 impresie
neplacuta, la ascultare. Cind muzica este activa !1i j9flca l' luI unui per-
sonaj, ritmul sale E\ste in functie de cadenta sa. Problema
mJixajului este 0 problema de dozaj, ritm !'ji sincronism.
- Regula celoT mai putini factori sonori. Urechea omeneasca nu
poate percepe concomitent mai mult de trei sunete, ceea este echivalent
in cazul fi ui sonar cu prezenta dialoj{ului, unui zgo .
Acestea arhisuficiente pentru a exprima ce idee d . .
Cu totul exceptional, se poate admite, in uri blne detennin ,
un al patrulea sunet (de obicei un al doilea zgomot), dar nu mai mult de
atit.
- Regula pCistrarii dinamicilor egale. Se refera la faptul ca fac-
toru! sonar s ndar trebui mentinut la un ni cel mult egal cu eel
de bad, oD' -ie astfel un mixaj omogen pu'net de e at
respectArii echilibrului ilor son F are element, a un
nivel mai mult saum.ai pu:tin afectat la mixaj, poa ttt!'t'e dintr-un an
departat intr-un plan de prezentc1. 'Ceea ce devine 0 . atoriu este ca1a
mi j sA existe el plan sonor em,. t realitatetn: niPtiJ, fU-
maril.
In tim operatiunii de mixaj,
cinematogr fice executA 0 registrare, pcin amestecul DUmai al muzidi
zgomotelor, pe 0 bandA magnetici denumita "banda
necesara in vederea executirii mixajelor in alta limba deex"t cea origi-
nall(dublaj).
DupA ce operatiunea de mixaj a fast executati, copia de lueru a
imaginii se trlmite 1a montaj negativ, iar banda magnetica ce cuprinde
mixajul este data la transpunere pe peliculi negativ de sunet. Dupa
dcveloparea negativului de sunet !'ji montarea .negativului de imagine,
176
se copiaza cele doua negative se obtine 0 copie pozitiva standard, adica
copia ce contine pe 0 pelicuUi imaginea sunetul corespunzator.
Aceasta poate fi folosita la proiectie in salile de cinema.
Mixajul este 0 operatiune tehnica de creatie foarte dificila.
Din pacate, conditiile tehnice existente ale cineamatorilor, nu per-
mit realizarea de coloane sonore complexe, elaborate ci pur simplu
suprapuneri ale celor trei elemente sonore: comentariu, muzica even-
tual zgomote. In aceste conditii nu se poate realiza sincronismul perfect
intre dialog imagine.
Cineamatorii folosesc la mixaj doua magnetofoane de 6,35 m de
pe care redau elementele sonore primare, iar mixajul se realizeaza pe
un al treilea magnetofon. Este dar ca sincronismul apare cu totul aproxi-
mativ deoarece pornirile celor trei magnetofoane nu pot Ifi actJionate
concomitent cu pornirea aparatului de proiectie. In timp motoa-
rele de antrenare ale instalatiilor sint monofazice deci asincrone.
Intr-un v:iitor nu prea indepartat credem ca cineamatorii VOl' trebui
sa aiba la dispozitie 0 instalatie de mixaj, conceputa in felul urmator:
Aparatul de proiecti.e APT 5 sau 6 sa fie antrenat de un motor
,sincron trifazat, astfel incH sa poata actiona mecanic (prin axul de antre-
nare al aparatului de proiectie care va fi scos in afara) trei dispozitive
simple de redare magnetica a sunetului. Aceste dispozitive denumite
film-fonografe VOl' fi folosite pentru redarea benzilor de 16 mm montate,
ce VOl' cuprinde comentariul, muzica zgomotele.
Aparatul de proiectie poate merge inainte inapoi pentru reluari
de mixaje. Mixajul se inregistreaza tot pe aparatul de proiectie, pe pista
magnetica laterala a copiei pozitive.
In fig. V.8 este aratat schematic procesu1 tehno1ogic pentru obti-
nerea copiei standard cu pista magnetica.
Dadi filmarea se executa pe pelicu1a negativa, atunci dupa ea se
executa 0 copie de lucru, care se monteaza se obtine Hstfe1 copia pozi-
tiva montata. Cu ajutoru1 acestei imagini, se realizeaza, cum s-a
aratat mai sus, banda de muzica, de zgomote de comentariu, care VOl'
fi necesare mixajului. Dupa aceasta copie pozitiva se executa montajul
negativ, care prin copiere produce 0 copie pozitiva fara lipituri. Copiei
pozitive obtinute i se pista magnetica cu ea se trece la mixaj.
Rezu1tatul mixaju1ui se inregistreaza in aparatu1 de proiectie APT,
care poseda dispozitivele necesare acestei operatiuni.
Daca filmarea se executa pe 0 pelicu1a reversibila, este ,bine sa se
traga 0 copie de 1ucru tot pe pelicu1a reversibila, care sa fie fo1osWi 1a
montaj. Apai, etapele tehno1ogice sint ca la pelicula negativa,
cu deosebirea ca montaju1 negativ se va executa pe pelicu1a reversibila
folosita la filmare, dupa care se trage 0 copie tot pe reversibil pe care
se va pista magnetica. Daca nu se va putea copia pelieu1a rever-
sibila folosita la filmare, atunci va fi montata cu foarte mare atentie,
deoarece aceasta in final va deveni copie standard. Pe ea se va
pista magnetica se va executa mixajul. Aceasta prezinta dezavantajul
ca este 0 copie Cll lipituri, producind inconvenientele pe care intim-
pina in prezent cineamatorii in timpu1 proiectiei.
12 - Montajul de film
177

poziflvO
lipire P'lstd
rro:;Jneticci
montaj
"!II"'"' I

,r
.

I
>':" or 1negatlv
I
Irevl2r'5Ibd
lucru monm) r
I
mont at
imagine naga r>J unaglne
montojul
muzicii
monto)ul
zgomotelor

I
nQgativ
I
DO nda magnet 1
:'...-lCU zgomote (
_ <. (
I---- ! ,"
banda magnet KO
cu cromic
Fig. V.S. Procesul tehno)ogic a) mixaje)or
filmarci
tran spunerl2
muzica din
fonotecO
trnnspUI'lQrt2
zgomote
I
crnlnlculUl
I
reversibill
3. SEMNE DE PUNCTUATIE CINEMATOGRAFICA $1 TEHNOLOGIA
REALIZARIl UNOR TRUCAJE OPTICE
La fel ca :'ji scriltorul, reallzatorulde film are ladispozi1ie un numar
oarecare de semne de punctua1ie, cum sint virgula, punetul, punct :'ji
virgula etc. Pentru a marca aceste semne, in limbajul cinematografic se
folosesc imagini trucate care avizeaza spectatorul ca momentul respectiv
are 0 anumita semnificatie in desfa:'jurarea nara1iunii filmului. Imaginile
cinematografice trucate, folosite destul de des in film, pot fi categorisite
astfel:
Trucaje elementare
- Realizatc cu ajutorul mecanismului aparatului de luat vederi :'ji
anume:
- mi:'jcare incetinitaob1inuta in timpulproiec1iei;
accelerata ob1inuta in timpul proiec1iei;
filmarea cadru cu cadru;
stop aparat;
inlan1uire;
- supraimpresiune;
- mersulinapoi.
- Realizate prin modificarea formei imaginii:
- folosirea contra
- folosirea irisului;
- folosirea :'jtergerii (voleului).
- Realizate prinmodificarea calita1ii imaginii:
- folosirea filtrelor (0 lamela transparenta colorata., cu
paralele, care are ca efect modificarea redarii fotografice a imaginii);
- folosirea rasterului;
- folosirea fondu-ului (intunecare).
Trucaje combinate, realizate prin:
expunerimultiple;
voleu sau cortina inlan1uita;
- inHintuire;
- oglinzi;
- prisme (care fae sadedubleze imaginea unui obiect);
transparen1a;
- machete.
In cele ce urmeaza, ne yom opri doar asupra trucajelor simple,
realizate in vederea sublinierii punctajului cinematografic. Celelalte mij-
loace aratate in tabelul de mai sus sint descrise detaliat in cartea ing.
A. Marin "Trucaje cinematografice", aparuta in Editura Tehnica.
Intunecarea (fondu)
Fondu-uleste de doua felud:
- de inchidere;
179
- - de deschidere.
FOl1du-ul de illchidcre consUi in disparitia imaginii de pe intreaga
suprafata a fotogl'Clmel, pina ce ecranul se intuneca complet. El anunta
unui capitol sau al unei secvente cinematograflce !?i ne lasa sa
intelegem di s-a scurs 0 perioada importanta a duratei din punct de
vcdere temporal sau psihologic. Este in fond ca 0 pauza muzicala, mult
mai armonioasa mai fericit integrata in desfa!?urarea filmului dedt
pagina alba a unei carti sau caderea cortinei in teatru.
Fondu-ul de deschidere consta in aparitia treptata din ncgru a
imaginii pe eCran. El sugereaza inceputul unui alt capitol sau secventa a
fllmului. De oblcei, se monteaza in continuarea celui de inchidere.
Aceste procedee se pot realiza:
cu ajutorul aparatului de filmat;
- prin contratiparea imaginii copiere optica;
- prin mljloace de laborator.
Fondu-urile realizate cu ajutorul aparatului de fihnat sint cele
mai bune din punct de vedere al calitatii fotografice a negativului.ln
acest caz, aparatul de filmat trebuie sa fie inzestrat cu obturator variabil,
care 5e inchide sau deschide automat, prin actionarea lui de catre siste-
mul de ant1'ena1'e al peliculei. Se mai poate realiza fondu-ul !?i cu aju-
torul dlaf1'agmei obiectivului, care poate fi inchisa sau deschisa manual,
cu 0 viteza determlnata de lungimea ce dorim (sa aiba efectul optic.
Efectul va fi numai daca diferenta de diametru al o1'ificiilor dia-
fragmei corespunzatoare cNor doua limite se intinde pe cel putin 3-4
indici de diafragma.
T1'ebuie multa atentie bine gindit dinainte locul unde incepe
se termina fondu-ul, pentru ca, 0 {data filmul expus, nu mai putem
actiona cu nimic asupra imaginii. De aceea, in studiourile profesioniste,
se prefedi cea de-a doua metoda, in care se :poate stabili cu precizie locul
!:li lungimea fondu-ului, dupa efectuarea montajului pozitiv. In acest
scop, negativul respectivului plan, este copiat pe un interpozitiv. Acesta
este incarcat in aparatul de proiectie al ma!1inii optice de copiat. In
aparatul de luat vederi al ma!?inii se incarca un internegativ neexpus
alh-negru sau color.
Citeva cuvinte despre optica de copiat. Ea este folosita la
realizarea de imagini fotografice secundare (adica un transfer de ima-
gine de la aparatul de proiectie la cel de filmare). Motoarele de antre-
nare ale aparatelor (de proiectie !1i de filmare) asigura functionarea lor
sinfazata, pornirea sau oprirea sincrona precum mersul lor cu frec-
vente egale sau diferite.
Dupa incarca1'ea aparatelor eu pelieula, se ineepe filmarea la
momentul hotarit de echipa de filmare pentru inceperea fondu-ului, se
eomanda inehiderea obturatorului aparatului de luat vederi. Cind acesta
s-a inchis eomplet, aparatul de eopiat optic se Pentru fondu-ul
de deschidere se eopierea eu obturatorul inchis se ajunge
automat la deschiderea lui normala.
180

In fig. V.9 este aratata
grafie schema unui fondu.
De aitfeI, monteurul
~
pozitiv mareheaza pe eopia
de lueru initiaia inceputul i
sflr!?itul fondu-uIui, eumare
=
exactitate (marcarea se face
eu un fir de ata verde prin-
sa de perforatia peliculei
pentru ineeput, :'ji eu una de
ata rOfjie pentrusflrfjitul fon-
du-ului). :::I
Dupa eontratipul rea- J -""
lizat, se executa 0 copie de .s
lucru care se monteaza in
'2
0
copia pozitiva montahi, dupa
ce a fost mai inm vizionata
in proiectie, pentru a stabili
daca corespunde din punct
de vedere tehnic.
Montajul negatlv, va
monta in negativul filmului
contratipul realizat.
Cea de-a treia metoda
de realizare a fondu-urilor,
L
este cea ehimica, prin care
se actioneaza direct asupra
negativului, prin slabirea ~
treptataa imaginii.
In acest caz, negativul
se scufunda fotograma eu 1
fotograma intr-o solutie de
slabire pentrunegativelealb-
~
~
~
~
~
Pazrtiv
negru sau intr-una de deco- Fig. V.9. Schema unui fondu.
lorare uniforma a straturilor
pentru cele color. Operatiunea se executa eu ajutorul dispozitivului aratat
in fig. V.10, format dintr-un cilindru de sticla eu solutia de slabit, in
care este introdus negativul, ee are la capatul lui 0 greutate de intindere.
Folosind un eronometru, se stabilefjte prin probe, durata de tratare pen-
tru fiecare fotograma in parte.
InHintuirea
InUintuirea eonsta in treeerea de Ia un plan de imagine la altul prin
~ t e r g e r e primei imagini coneomitent eu apadtia celei de-a doua. Un
timp, eele doua imagini se suprapunfji se va.d impreuna ptlla dnd ramtne
numai eca de-a doua.ea semn de punctuatie, inlantuirea sugereaza ea
181
cu so-
pcltcula-t-__I
cele doua cadre cinematogra-
fice del?i se petrec in locuri
l?i perioade diferite, sint le-
gate dramaturgic prin conti-
nutullor.
Inlantuirea poate dura
de exemplu numai doua se-
cunde l?i se limiteaza la 0
forma rapida de tranzitie.
Poate dura mai mult (4-5 s)
l?i ne comunica in acest caz
ideea de trecere sau alune-
care a unei imagini catre
alta. In sine, inlantuirea com-
porta calitati pretioase: tie:'
cerile brul?te mai mult sau
mai putin brutale, ale unui
roman sau din teatru, sint
inlocuite in cinema cu 0 tran-
vas
zitie care se topel?te, vedem
l\iie J?Qntru
o imagine care dispare se

evaporeaza in mod insen:-
sibil sintem catre ima-
ginea urmatoare. Aceasta a-
lunecare intelectuala plas-
tica poate dobindi 0 nuanta
Fig. V.10. Dispozitiv pentru l'ealizul'ca (ondll-lIfiJor
mult maiprollUntata, fapt
chimice.
pentru care realizatorul este
preocupat sa stabileasca un
raport estetic intre doua imagml care se VOl' acoperi. De exemplu, in
filmul Van Gogh" a lui Alain Resnais, ochiul pictorului ne apare de
foarte aproape, marit exagerat de mult prin inlantuire devine 0 floare
a soarelui.
Inlantuirea a fost mult timp folosita in procedeul de naratiune
"intoarecere in trecut" (flash-back).
Desigur ca nu pot fi stabilite reguli precise privind momentul
dnd trebuie sa se foloseasca 0 inlantuire. In general, trecerea de la un
loc la altul complet diferit, fie ca pozitie, fie ca dramaturgie, poatefi
realizata in special cu ajutorul inlantuirii. Daca de exemplu vrem sa
trecem de la 0 secventa petrecuta intr-o sufragerie la 0 secventa care
se afla intr-un parc cu oameni care se plimba, se prefera 0 inlantuire
intre cele doua secvente.
Daca un anumit personaj, insa, apare in doua planuri consecutive,
putem realiza trecerea prin taietura directa. Daca personaj il
vedem lucrind la birou, iar in planul urmator suind pe munte" legatura
dintre planuri trebuie realizata printr-o inlantuire. Daca intre planuri
am introduce 0 vedere generala a muntelui cu multi oameni urdnd,
atunci trecerea se poate face direct.
182
Inlantuirea poate fi utilizata l?i pentru a sugera scurgerea timpului,
ca de exemplu, foile unui calendar ce indica luna Mai, peste imaginea
calendar ce luna Decembrie.
Pentru a intelege mai bine realizarea unei inH\ntuiri, sa privim
fig. V.ll. Acest gen de trecere poate fi obtinut prin doua metode:
- cu ajutorulaparatuluideluatvederi;
- cuajutorulcopiedi optice prin'contratipare.
In primul caz pe aparatele de filmare ce au aceasta posibilitate -
deci cu obturator va'riabil - se comanda inchiderea obturatorului pro-
gresiv (punctul A din grafic) aparatul oprindu-se dupa lungimea do-
rita pentru inlantuire (in cazul nostru punctulB, deci dupa 2 m). Aceasta
este operatiunea folosita pentru realizarea unui fondu de inchidere.
Obturatorul aparatului de filmare fiind inchis, se comanda derularea
peliculei inapoi cu 2 m care va fi oprita in locul de unde va incepe
inlantuirea (punctul C). Aparatul este' pregatit pentru cea de-a doua
filmare. Se comanda deschiderea obturatorului, care in punctul D din
graficva asiguraexpunerea normala a imaginii.
Inlantuirile realizate prin acest procedeu sint de foarte buna cali-
tate, deoareceele se imprimadirectpenegativ.
Trebuie insa foarte multa atentie la realizarea inlantuirilor, cad
cea mai mica la manipularea aparatului, la expunerea uneia
din cele doua imagini sau a lungimii trucajului, luc,rarea trebuie luata
de la inceput.
Realizarea inlantuirii cu ajutorul copierii optice face sa dispara
acestultiminconvenientamintit.
Cele doua planurisintmai intii contl'atipate.
Se incarca in aparatul de proiectie interpozitivul primului cadru
(al celui care dispare de pe ecran), ia1' in aparatul de filmare, materialul
neexpus. Se repeta operatiunea ca cea de executare a unui fondu de
inchidere, in punctul A comandindu-se inchiderea treptata a obturato-
r;'
"0


l51/,Q

:g100
0
80
60
"0
ti
40

Of mu aclr
Ii.
D a cI en

\
I
\ I
\ I
'If
-
/
/ \
I \
c/
, B
2 3 4 5 6 7 fl 9 10
melri de
ptliclJlo
Fig. V.11. Graficul de realizare a unci
183
rului care e inchis complet in B. Se descardi primul interpozitiv se
inca1'ca cel de-al doilea, ia1' aparatul de luat vederi este dat inapoi pe
o lungime a peliculei de 2 m" pina :in locul unde a inceput fondu-ul
de inchidere (punctul C). Se efectueaza acum 0 ope1'atie similara fon-
du-ului de deschidere, oopiindu-se imaginea a doua C de
inceput D de sfi1'l?it a expunerii).
Supraimpresiunea
Supraimpresiunea reprezinta suprapunerea pe 0 lungime
de pelicula a doua sau mai multe imagini, pentru obtinerea unoI' anu-
mite efecte. De obicei ele sint realizate mai ales de catre cineamatori
prin filmare directa. Trebuie insa 0 anumita experienta, in ceea ce pri-
expunerile celor doua cadre ce se VOl' suprapune, astfel incit
densitatile acestorasapoata fi distinse corectinproiectie.
Supraimpresiunea se poate folosi atunci cind avem de-a face cu
cvocari, sugestii sau cind dorim saintarimsenzatiarealizata princontopi.:.
rea mai multor elemente reunindu-le intr-o singura imagine. Astfel, zgo-
motul trepidant al unuimare poate fi imaginat printr-o supraimpre-
siunc in care sint amesteeate imagini de multime, instrumente
muziealc etc., toate impletite cu d mare fantezie (0 trompeta eeumple
aproape tot eeranul, un perforator care pare sa sparga un autobuz etc.).
Un alt efect obtinut de suptaimpreshme este dedublarea unui per-
sonaj care poate fi anltat in acela!?i timp mobil imobil. Aceasta poate
fi folosita la ilustra1'ea unui vis: eel ce doarme ramine lungit, in timp
ce dublura: sa se se scoala din pat merge prin camera. Prima
imagine estc filmata in decorul natural, iar cea de-a doua poate
fi realizata intr-un decor gol, Hira mobile
\ E_-..,.-_-l{1 aeeesorii. Personajul din vis va parea cii trece
t ., . peste masa scaunele a carol" imagine a fost
realizata de prima expunere. Aparatul de luat
l
..... ?2 vederi va trebui sa aiba absblut po-
zitie pentruambele expunerisuecesive.
13 Supraimpresiunea poate concretiza un
gind, 0 obsesie in care caz cea de-a doua ex-
t )4 punere va fi realizata pe un fond negI'U, su-
\ prapunindu-se astfel detafiat fata de decorul
) primei imagini.
\5 Pentru a marca pe pelicula locul unde
1 6 artrebui amplasatedifeI'lte efecte optice(fondu,
-=:::::::::::c: ( inlantuiI'i, suprapuneri etc.) se fac unele semne
Fig. V.12. SCIllUC utilizatc la care sint de fapt standardizate. Astfel in fig.
montaj: V12 sint aratate acest semne, lucru ce consti-
1 - t:\iClllrtl, sc elimlntl par-
tuie indicatii pentru laborator, serviciul de tI'u-
tea din dreapta a imaglnll
caje saumontajulnegativ.
sau sunetului; 2 - tAieturA.
c climinll partea din stlnga
a imagillil sau sunetului; 3 -
Genericul
un se tine seama de semn; 4 -
fondu de deschidere pc lungi-
Primele imagini ale filmului trebuie sa
mea ar'.'llatti: 5 - fondu de
cuprinda titlul sau, care trebuie sa se integreze
lnchidcl'e PC lungimca arutatii:
6 - inlllntllirc.
in conceptia generala de tratare a naratiunii
184
cinematografice, cel putin prin stilul literelor, compozitia grafidi mergind
chiar pina la supraimpresionarea cuvintelor pe primele imagini ale fil-
melor sau pe un trucaj originaL
Pentru a realiza genericul trebuie precizie, rabdare, inventivitate
!?i fantezie.
Cadrajul titlurilor trebuie sa fie foarte precis, deoarece un titlu
prost cadrat, neclar sau greu de citit este respins de spectatori. Dispo-
zitive simple permit de a centra riguros obiectivul in raport cu aceto-
fanul sau cartonul pe care se afla scrise literele. In conditii de cinea-
matori se prefera 0 mica truca verticala, deoarece se poate a!?eza in
cadru, 0 carte ale carei pagini se intorc un document sau litere decu-
patecarese potgrupasaudispersa.
Redactarea textului trebuie sa fie cit mai concisa. Textele VOl' fi
scurte, explicite fara literaturade prisos.
Daca nu avem in cineclub un pictor pantru realizare artistica a
literelor, se pot gasi alte mijloace: litere taiate in lemn, metal, Ifetru,
plutasau litere gen Ietraset.
Se poate folosi un !?ablon cu care sa desenam litere eu goa!?a de
euloare alba pe un acetofan transparent, a!?ezat pe un fond negru. Din
contra literele negre pe fond alb dau rar un efect fericit, suprafata alba
a fondului produce0 aureolaasupraacestorlitere.
Cind titlurile sint suprapuse pe primele imagini ale filmului, avem
mijlocul cel mai elocvent pentru a \Solicita atentia spectatorului !?i a-I
introduce in atmosfera filmului in timp ce el cite!?te genericul. Acest
gen de generic este mai greu de realizat de catre amatori, deoarece in
timpul filmarilor nu sint stabilite !?i scrise cartoanele. Cu toate acestea,
amatorii filmeazii fondul primelor imagini ale filmului, tinind seama
la expunerea initiala de faptul ca va urma 0 supraimpresiune. Bobina
filmata, este pastrata nedevelopata pina la s i r ~ i t Aceasta bobina este
incarcata in aparatul de filmat care e montat pe 0 mica truca !?i se
VOl' filma pe rind cartoanele genericului. Este recomandabil ca prima
fotograma a filmului sa fie marcata eventual cu creion dermatograf in
fereastra de expunere, prin de!?urubarea obiectivului.
Se atrage atentia ca imaginea ce formeaza fondul sa fie u!?or sub-
expusa, astfel ca literele titlurilor sa se deta!?eze pe griuri suficient de
dense.
Pen:tru executarea titl'urillOir se pot folosi foarte multe mijloace.
Se pot trasa titlurile pe nisipulunei plaje, unde un val Ie !?terge, pe
zapada sau pe geam aburit. Se pot grava pe un lemn sau pe gelatina
unei placi fotografice, sau pot apare in;urma unei pensule ce Ie scrie etc.
Sadam citeva exemplede realizarepracticaa gene'ricelor.
Titluri crescatoare in care literele se apropie marindu-!?i dimen-
siunea in cadrul ecranului depa!?indu-l (fig. V.13). Realizarea cea mai
simpla se poate face cu ajutorul transfocatorului in mel'S continuu, pe
o durata ce corespundetimpului de lectura.
Acest efect poate fi efectuat pe'0 truca, in care aparatul poate fi
apropiat de cartonul eu titlud. Filmarea se va efectua cadru cu cadru.
De exemplu, daea timpul de lectura !?i durata de apropiere este de 20 s,
185
ENERGIA
e:::::.s:::::."::
r :

'. s
I:,
1

.
.:\-
<
........f,
..............
Fig. V.14. Filmarea unui ge-
Fig. V.15. Filmarea unui
neric cu aparitia treptata a
generic care se formeazii
titlului.
dintl'-o masa compacta.
Ia frecventa de 24 fotograme/s VOl' trebui impresionate 24X20=480 fo;'
tograme.
Titluri ce se scriu singure, adidi aeele ce apar pe ecran euvint
Cll euvint sau litera eu litera. Filmarea se va face cadru eu eadru. Titlu-
rile pot fi confeetionate cu litere deeupate, in ea:,re eaz VOl' fi
pe carton litera eu litera. Daea literele sint desenate pe un fond negru,
putem Ia filmare sa Ie descoperim treptat cu ajutorul unei negre
(fig. V.14).
Un titIu original foIosit in special pent,ru "Sfirl?it" poate fi realizat
Cll ajutorul unoI' granule mid negresau albe (alice de vinatoare sau
boabe de o1'ez), ell care yom serie cuvlntuI respectiv pe un platou. Se
foloseflte Iilmarca inversa. Se filmeaza titlurile cadru cu cadru, avlnd
grija ca dupa fiecare imagine sa doeanim platoul pe care se afla
186
granulele pentru ca acestea sa se deplaseze cite putin. La sfir:;;it titlul
este inlocuit cu 0 suprafata cu pete albe sau negre impra:;;tiate uniform
(fig. V.14). La proiectie, yom vedea cum titlul se ,formeaza treptat, ca
in final sa formeze cuvintul dorit.
Pentru a obtine titluri in relief se confectioneaza litere decupate
gao'ase ce sint a:;;ezate pe un fond de culoare :;;i iluminata
dintr-o parte ca sa creeze 0 umbra pentru fiecare litera (fig. V.16).
Titluri pe fond rotitor. Fondul ales, de exemplu 0 spirala este
a:;;ezat pe platanul unui picup, care se rote:;;te. Literele VOl' fi desenate
pe 0 foaie de celuloid presata intre doua placi de sticla :;;i intreg ansam-
blul se monteaza deasupra fondului mobil ca in fig. V.17.
Titluri in fUiciiri. Desenam titlul pe 0 bucata de hirtie careia Ii
dam foc. Filmam cu aparatul rasturnat (deci filmare inversa) :;;i la pro-
iectie yom vedea intIi lacarile :;;i din ele cum se na:;;te titluL
Daca titlurile sint pictate cu ulei pe 0 placa de sticla care este
cufundata in apa, prin tulburarea apei titlul dispare.
Mijloacele de realizare a genericelor filmelor profesioniste sint
mai complicate de obicei se contratipeaza fondul :;;i titlurile, iar cu
ma:;;ina de copiat optic se efectueaza suprapunerea titlurilor, a:;;a cum
se vede in fig. V.18.
In concluzie, un film incepe cu titlul sau. Acesta trebuie realizat
in eoncordanta cu tratarea. subiectului intregului film de catre regizor.
EI constituie cartea de vizita a filmului. Spectatorul trebuie sa simta
prin acest semn, prima clipire a ochilor sai, care trebuie sa-l transpuna
intr-o anumita stare de spirit, pregiitindu-l astfel pentru ceea ce va
viziona in continuare.
(voleul)
t;)tergerea consta in inlocuirea unei imagini cu 0 alta formind fie
linii care inainteaza pe suprafata fotogramei, fie anumite forme de cor-
puri, .care fac s'a apara 0 noua imagine conoomitent eu disparitia primei
imagini. Schimbarea celor doua planuri, creaza spectatorului senzatia
unei pauze in desfa:;;urarea dramaturgica a filmului.
Voleurile se executa fie prin copiere pe calea folosirii in acest
scop a unoI' fie direct pe cele doua capete ale negativelor ce se
ce\utcid
cu filelJ"i
/#
"'""'ll'""""" "'"ZZI geam
W#hZW/ffhW#"#M0"'h'A geYn
, ford.
dllscfls
Fig. V.16. Filmarea unoI' titluri in relief.
IH7
Fig. V.17. FiJmurca unoI' til/uri
pe fond I'otitor.
l'legativul

fondului tltlurl
1
!coPiere
copiel"Q
(avonda
fondului
j
copre

Fig. V.1B. Executal'ca genel'icului in condipi pl'ufesiuniste.
lipesc, prin utilizarea unoI' dispozitive speciale care asigura executarea .
ell mare precizie a formelor geometrke respectil\ne. LipiJrea intre cele
doua planuri, trebuie sa se efectueze in pozitia de mijloc a formei geo-
metrice aflata in
In fig. V.19 este aratata schema ,unui voleu, care 0 linie
de
eu ajutorul copierii optice se realizeaza in doi timpi ea
inlantuirile eu deosebirea ea in lac sa se actioneze asupra deschiderii
obturatorului( care ramine constanta) se actioneazi'i asupra unoI' ma!7ti
intreobiectivul aparatuluidefilmat eel de proieetie.
In primul timp, masca acopera treptat drumul razelor de lumina
ee tree spre pelicula neexpusa retinind 0 parte din ce in ee mai mare
a primeiimagini pinace 0 complet.
In al doilea timp, masea se retrage progresiv cea de-a doua
imagine apare din ce in ce mai mult pina ce ocupa intreaga suprafatc1
a eadmlui. Masca trebuie sa funetioneze astfel, ineit in eursul celei de-a
188

.......
doua expuneri sa fie impresionata numai
acea suprafatci a fotogramelor de pe ma-
terialul virgin care nu a fost atinsa de

[]
[]
luminaintimpulprimeiexpuneri.
Redam in fig. V20 citeva modaliUiti
de realizarea efectului de
D

Schimbarea de directie lii de ritm al

De multe ori avem nevoie de litere
care se scriu sau se singure, sau re-
faceri de care nu se pot obtine

m
decit prin inversa a aparatului
deluatvederi.
Pentrua realiza inversa pe
m
ceran eu ajutorul aparatului de filmare,
sintdouaposibilitati:
D

n
- filmareacumel'S inversalpelicu-
lei,
- filmare eu aparatul rasturnat la

180
0
ca in fig. V.21.
Prin ambele metode se obtine un
negativ, care poate fi utilizat direct in
montaj negativ. Cel mai clasic exemplu

n
este eel obtinut prin accidentarea unui
personaj de catre un automobil. Persona-
jul respectiv este sub roWe auto-
mobilului. La un semnal automobilul por-
inapoi cu viteza iar personajul se
scoala fuge cuspatele. Filmindu-seprin
unul dintre cele doua metode" la proiec-
R:Jzihv
tie va aparea un veritabil accident auto.
Fig. V.19. Realizarea unui voleu.
Cind trucajul de inversare se
cutaprinrasturnareaeu180
0
a aparatului,
atunci pelicula trece prin fereastra de expunere tot in sensul direct.
Efectul de inversare se obtine prin montaj: planurile filmate cu apara-
tul rasturnat se lipesc cu adica prima fotograma lipita la sfIr-
cadrului anterior, reprezinta ultima fotograma a planului filmat
cuaparatulr<lsturnat (fig. V.22).
Facem remarca ca acest gende filmare este posibil numai pentru
formatul de 16 mm cu doua rinduri de perforatii, altfel la proieetie ar
trebui montata pelicula eu sportul ditre eciran nu cu emulsia, cum
se
$i eu ajutorul copierii optiee, se poate obtine efectul de schim-
barea directiei prin deplasarea a eelor doua pelieule
dinaparatuldeproieetieIili eeldefilmare.
NC2gat\v
189







Fig. V.20. Diferite modnlitilp de realizare a eCeetllllli de
-
Fig. V.21. Montarea apa-
Fig. V.22. Filmarea eu aparatul rasturnat. Ordinea
ratului de filmatrasturnat
imaginilorIafilmare 1, 2, 3, 4, Ia proieetie4, 3, 2, 1.
eu 180.
Proiectia unei imagini cinematografice cu 0 alta frecventa dedt
cea cu care a fost filmata, produce 0 schimbare de ritm. Efectul este
ell atit mai vizibil, cu cit diferenta dintre cele doua frecvente este mai
mare.
Daca frecventa de filmareeste mai mare dedtcea normala (80-100
imagini/secunda), la proiectie se va observa 0 incetinire a (ra-
lanti). Pentrustudii cu caracter se poate filma cu sute de mii
de fotograme/s, dar acestea sint cazuri cu totul din comun care eel'
folosirea unorinstalatii speciale.
Daca frecventa de filmare este mai mica dec1t cea (8-
10 fotograme/s) peecran se accelereaza.
In cazul cind filmarea :;e executa cadru cu cadru se pot obtine
efecte foarte interesante ca de exemplu" deschiderea unei flori sau
terea unei plante.
Cele doua efecte de schimbare a ritmului se pot obtine
cu ajutorul copierii optice, deoarece exista posibilitatea ca aparatlll
de proiectiesameargacuvitezediferitl fatade cel defilmare.
Pentru obtinerea efectului de incetinire, fiecare fotograma de pe
materialuloriginalsecopiazadecitevaoripepelicllli'i.
Pentm accelerare, imaginea primara este copiata pe pelicula vir-
gina sarind 1-2-5 fotograme, dupa dorinta, deci frecventa de pro-
iectie, la copiere, esteunmultiplu alcelei defilmare.
Tot prin copiere optiea se realizeaza stop cadrul. Pentru aceasta
aparatul de proiectie merge normal, pina la 0 anumita fotograma pe
care se este filmata in continuare de aparatul de filmat. Re-
petarea fotogramei se executa de atitea od, cit este nevoie in scopuri
de montaj.
Stop de aparat
Acest trucaj, a fost descoperit din intimplare de Georges Me!iE$,
care filmind in piata operei din Paris a observat la pl'Oiectie ca un
omnibuz se transforma brusc intr-un dric. Cercetind cauza, s-a putut
folosi intensunnoutrucaj care a fost denumitstopde aparat.
Azi procedeul se la fel ca pe timpul lui Melies. Se fil-
meaza cadrul pina in momentul disparitiei sau aparitiei personajului
sau a unor obiecte. In acest moment, toata lumea ramine in
cadru, se aparatul, care nu se din locul sau, sint
din cadru cei ce trebuie sa dispara se reia filmarea.. La montaj,
se elimina fotogramele ce contin imaginile statice intre cele doua faze
alefilmarii efectulobtinutestedestulde eficace.
Multiplicari deformarideimagine
Daca in fata obiectivului aparatului de luat vederi, un sis-
tern de Ientile sau lateral a unor oglinzi, se realizeaza multiplicari de
imagine.
In fig. V.23 sint aratate unele Ientile ce produc acest efect. Aee-
imagini deformate se pot obtine prin filmarea eu ajutorul unor
191

411L.


Fig. V.23. MulUplicill'i dc imaginc.
suprafete reflectante, ca oglinzi, apa, capace de roti auto etc.
$i prin copiere optica, se poate obtine acelea!?i efecte, prin a!?e-
zal'ea, intre obiectivele aparatelor de filmat !?i proiectie, a diferite sis-
teme de prisme, Ientile etc.
4. TEHNOLOGIA MONTARII NEGATIVULUI DE IMAGINE
Montajul negativ cIasic
Aceasta operatiune se executa de fapt in cadrul laboratorului de
prelucrare a peliculei !?i cere 0 mare atentie pentru manipularea nega-
tivelor care nu trebuie zgiriate, murdarite sau deteriorate.
Montarea negativului de imagine consta in identificarea din copia
de lucru a cadrelor !?i dublelor care au fost folosite in film, cautarea lor
in cutiile de negative, controlul calitatii lor !?i montarea cap la cap in
ordinea !?i lungimea prevazuta in copia pozitiva.
Procesul tehnologic (aratat in fig.. V.24) cuprinde fazele urmatoare:
Mai intii, la un derulator, se examineaza copia de lucru montata.
In urma vizionarii, se intocme!?te caietul de montaj al negativului, care
va cuprinde:
- numerele cadrelor !?i ale dublelor care se afla scrise cu tU!?
pe marginea filmului;
- Jlumerele de perforatie (feet) copiate de pe negativ in copia
de lucru (fig. V.25);
- locurile in care se VOl' intercala trucajele !?i genericele in cazul
cind lipsesc. Ele sint marcate cu semne speciale aflate pe copia de
lucru.
Operatia urmatoare consta in cautarea cadrelor in filmoteca in
care sint depozitate negativele, conform caietului de montaj negativ.
De altfel, negativele sint pastrate in cutii metalice pe a carol' eticheta
sint mentionate cadrele !?i dublele filmate.
Dupa ce au fost alese !?i controlate sa corespunda celor din copia
pozitiva, sint intr-un ['as,tel de lemn in ,ocdinlea monrtata in
copia de lucru.
192
..'
. ,
Fig. v.is.. Numercle de perforapc aflate pe marglnea peliculel.
13 - Montajul de film
Abia acum incepe adevaratul montaj at ne-
gativului. Se pleaca de la ideea ca negativul mon-
tat trebuie sa corespunda la perfectie copiei de
lucru, adica fiecare fotograma' din negativ trebuie
sa fie corespunzatoare celei din poiitiv.
1n vederea acestei operatii, se Sill-
cronizeuza cu doua benzi. Operatiunile tehnolo-
gice de sincronizare sint efectuate astfel:
- Se incarca in sincronizeuza copia de lu-
cru, montata pe banda din afara. Pe rola recp-
toare a benzii, aflata spre monteur, se bobineaza
10-20 m pelicula blanc cadrata (pelicuHi ce are
pe marginea perforatiilor semne despartitoare de
fotograme). .
- Se deruleaza ambele pelicule, pina ce in
blocul sincron apare semnul X de start. Se no-
teazii !?i pe pelicula blanc acest semn de sincro-
nism !?i se deruleaza in continuare ambele peli-
cule p:na ce apare prima fotograma din copia de
lueru. Dupa semnul X, se noteaza cu tU!? datele
bobinei (titIul filmului, numarul actului, negativ
imagine).
- Se ia din rastel primul cadru de nega-
tlv i se verifica corespondenta datelor cu copia
de lucru !?i se determina cu precizie fotograma
cu care incepe cadrul se taienegativul lasin-
du-se doua perforatii in plus pentru agrafare!?i
lipire. Se agrafeaza cu pelicula blanc aflata pe
banda dinspre monteur.
- Se deruleaza in continuare cele doua
pelicule, pina ce in copia 'pozitiva apare ultima
fotograma a cadrului
- Se taie negativul, avind grlja sa lasam
acelea!?i doua fotograme in plus pentru agrafare
!?i lipire, dupa care se continua operatiunile pen-
tru cel de-al doilea plan. Astfel, se agrafeaza unele
dupa altele, toate planurile pina la bo-
binei. In urma acestei operatii VOl' aparea intr-o
singura b<;>bina negativele tuturor cadrelor in 01'-
dinea lungimea. prevazuta in copia de lucru.
copla de tueru
moMata
I
vhionaroa \0 daru-
kiter a coplQi de
tucru
I
intocmil"QJ caietului
do montaj 01 nQ-
lXItivulul
r
alegerQQ nQl}Jtlvelcr
corespumlitoare
din fIlmoteca
I
asezarea nQgat
wlor In rast:ele
I
Isincronizama copiei
da lucru cu nega.
I tivele alasa
I
executarea lipi':u-
rHor
nagat ivulUt
I
ionaraa bo-
bini't.lor de etalonaj
I
nagativ dQ
gino montat
Fig. V.24. Procesul tehno-
logic al montlirii negative-
lor de imagine.
- La sfir!?itul bobinei de negativ se monteaza 0 pelicula blanc.
- Urmatoarea operatiune tehnologica este cea a lipiturilor. In
acest scop, pe rind sint scoase agrafele !?i lipiturile se executa cu aju-
torul unei prese de lipit de calitate superioara. iLipiturilor Ii se cere 0
mare !?i ele fiind executate cu de acetona.
Nu trebuie sa existe prea multa de Iipitura, pentru ca aceasta ar
aparea in copia pozitiva dupa de copiere. De asemenea, din
acelea!?i considerente Iipiturii trebuie sa fie suficient 4e mica.
Cu aceasta ocazie, se elimina lasate.din timpul sincronizarii.
Lipiturilenuse vorexecutainnici uncazcubandaadeziva, deoarece
acestgendelipituras-arvedeaintimpulcopiajului.
Pentru filmul color, 0 data cu negativul de se
neaza 11i de etalonaj. In timpul sincronizarii din fiecare cadru
de negativ se scot 7-8fotograme (de obicei de la sfir!?itul cadrului) care
se monteaza in ordinea din copia de lucru !?i sint lipite cap la cap cu
de banda adeziva. Deci fiecare bobina de negativ montat are
11i 0 necesara de etalonare. Prima etalonare, in
laborator, se executa proin copierea dupa care prinvizionare se
fac corecturile pentru bobina mare de negativ. Cu acest sistem se fac
mari economii de pelicula pozitiv color.
Astfel se un negativ montat pe 0 singura pelicula, care este
identica cu copia delucrulipitura cu lipitura.
Pentru filmul de 16 mm sint !?i alte metode de a monta negativul:
- procedeulAB;
- procedeul "tabla de !?ah".
MontajulnegativtipAD
Primul cadru al filmului se monteaza pe 0 bobinii a negativului.
Dadi cadrul al doilea nu are nimic special, el se monteaza pe aceea!?i
bobinii in continuare. Dar dacii dorim sa supraimpresionam cadrul
1 cu cadrul 2, atunci cadrul 2 va fi montat pe a douabobina de negativ.
Pe lungimea cadrului 2, pe prima bobina se va monta pelicula expusa
!?i developatii (opadi). Cadrul urmator 3 se va afla in prima bobina, iar
pelicula opaca 0 va completa pe cea de-a doua. A!?a se continua pina la
sfiqit. Se vor deoi doua negative, astfel ca la copierea lor succe-
siva in aparatul de copiat, va rezulta 0 copie unica, identic! eu copia de
lucru11i cusuprapunerlledeimagine de care avemnevoie.
In fig. V.26 este aratat un exemplu de asemenea montaj. Sapresu-
punem di intre cadrul 1 !?i cadrul 2 avem 0 inlantuire pe 0 lungime de
40 fotograme. Ded, pentru a obtine acest efect optic, sint necesare cite
20 fotograme in fiecare directie, pornind de la centrul efectului.
Laboratorul, cind va produce copii pornind de la aceste negative,
va incepe a,tenuarea treptata a expunerii primului cadru de pe prima
1194

. I I b
l

Ie
I
-.... I L..-

I 20 I I
I --"eocI w-- I
I I
'I
a a 11
B cadrul 2 codrul4
Fig. V.26. Montaj negativ tip AB.
bobina COrespunzator punctului b, pina in punctul c (fig. V.26), unde nu
va mai aparea aceasta imagine. Cind se va copia bobina a doua de nega-
tiv, se va face 0 amplificare a expunerii plecind de la 0 (punctul b) la
maximum (punctul c), in copie aparind acum imaginea cadrului 2.
Acest sistem, se aplica in special la copierea filmului reversibil.
Cadrele de imagine tree de la 0 bobina la alta ori de cite od este nece-
sara 0 intunecaresau0 inHintuire.
Laboratorului trebuie sa i se trimita 0 nota foarte exacta cu efec-
tele optice pecare dorim sa Ie avem lungimeafiecarui efect. De exem-
plu, in punctul aflat la 100-m de la startse va incepe pe bobina A un
efect de intunecare pe 30 fotograme, iar pe bobina B din tntune-
care, pe lungime. La inceputul fiedirei bobine se indica startul
se precizeaza daca e bobinaA sauB. Dadi dorim sa realizam generieul
direct din copiere, atunci pe 0 bobina se monteazafondul, iar pecealalta
titlurile. De exemplu, daca vrem sa obtinem un generic in care trecerile
de la un cadru la aItul sa se faca cu ajutorul inlAntuirilor, va trebui sa
montlm patru bobine de negativ, doua pentru imaginea de fond doua
pentrutitlurl, cain fig. V.27.
La fiecare bobinA se monteaza starturi se lipesc blancuri! acolo
unde este necesar. Blancurile trebuie sa fie opace, pentru ca sa opreasca
lumina nedorita. Pelicula cu titluri trebuie astfel filmata, ineit sa se
obtina titluri albe pe fond negru. Astfel, literele in copie vor aparea tot
albe (copia flind executatape reversibil).
Cele patrubenzimontatevorarataastfe!:
- Banda A, cu materialul original al fondului primului titlu al
celulde-altreilea.
- Banda B, cu materialul orlg,inal al fondului celul de-a! doilea
tltlu.
- Banda C, cu materialul original al primului celul de-a!treilea
tltlu.
- Banda D, cu materialul original al celu! de-al dollea titIu.
Fondurlle titlurile se monteaza pe cele patru benzi, la distantele
corespunzatoare, pentru a putea obtine efectele scontate, adica suprapu-
195
negohv de
o
t1tlufl 2
metraju[
26
ml
22
m
12ffl
Fig. V.27. Montaj, negativ pe mal multe benzC
neri sau inHintuiri de imagin1. II) acest scop in laborator se' da comanda
ca banda A sa fie copiata in suprapunere cu banda C de lao 'distanta
0-12 pl. De aici (corespunzator punctelor cia' din figura), operatiu-
nea'de inlantuire ale benzilor A, C' cu' benzile B, D. Astfel, se va indica.
cii la distanta de 13 In de la ineeputul benzilor va,fi mijloeul inlantulrii
(notat figura ell' x x' x" x'''). La distanta de 14 m, noua imagin,e va fi
eO,mplet desehisa in punetele b' b'" !1i complet inehisa in punetele, b
b". Pina la distanta de 26 m va fi, benzilor E! eu D, pina
in punctele c c', unde ineepe 0 noua inUintuire al earui, mijloc va fi la
27 m in punetele y y' y" y'''. In punetele d d' d" d'" aflate la 28 m de
termina inlantu1rea se incepe 0 noua suprapunere pina la sfir-
1?ltul bobjnei. .... .
Principalul avantaj al acestuj proeedeu consta in faptul ea materia-,
luI original sta la baza eopiei I?i nu U!l duplleat, care" va trebui sa, fie
realizat in prealabil, pentru a obtine efeetele dorite. ,De aceea, eopiile VOl'
fl de buna calitate. ' . .
. Daea se luereaza pe pelicuUi negativ, deoarece literele vo1":i in- capie
pe fond negru,. in negativ VOl' aparea .inversate, neg1'e pe' foner tran-
sparent. Daca copiem acest negativ, attinci imaginea va fi nedorit expusa,
deoareee lumina va trece prin partile transparente. in'
folosirea unui negativ ce va contine supraimpresionarea executata prea:-:,
labi1. In acest caz se va produce 0 copie cu granulatie fina a fondului
nericului, iar titlurile se filmeaza pe pelicula negativa. Se exe,cuta 0 eopie
Cll contrast mare a titlurilor. eu eele doua pozitive, laboratorul rea-
196
lizaJHlprahnpresiunea (a titlurilor'cuceaafondului), obtinindu-se astfel
negativul genericului, care poate fi montat direct in bobina de negativ.
Montajulnegativtip"tablade!lah"
P!"ocedeul este asemanator celui AB, cu diferenta ca schimbarea se
face de la un cadru la altul, nu ntimai la aparitia efectelor optice.
.", In fig. V. 28 este arAtat principiul acestui procedeu. Primul cadru
este montatpe bobina A, [ar eel de-al doilea pe bobina B. La sfir!?itul
fiedirui cadruse monteaza pelicula opaca de lungimea cadrului aflat pe
cealalta bobina. $i a!?a se executA pina la sfir!?it intregul montaj negativ.
Acest procedeu elimina un mare neajuns, care apare atunci cind
avem negativul montat pe 0 singura bobina !?i anume aparitia in copia
pozitiv a unei iniialbe datoriUi lipiturilor.
In fig. V.28, ttecerileslnt ddlrecte in afara de trecerea de la cadrul
3 lacadrul 4, careseface prininlantuire,aplicind procedeuldeja amintit.
Observatii generale: Trebuieacordata 0 foarte mareatentielamani-
pularea negativului, sincronizeuza !?i derulatorul trebuie sa fie bine cu-
ratite de praf. Monteurul negativ trebuie sa poarte intotdeauna manu!?i
alba de pinza. Semnele !acute cu creionul dermatograf, trebuie sa apara
numai pe marginea fUmului.
Lipituriletrebuiesa fie corect !?i ingrijitexecutate.
. " Solutia de lipit trebuie sa fie proaspata !?i nu trebuie sa Se scurga
pe pelicula negativa.
.Ma!?inuta de lipit trebuie sa fie bine reglata, sa execute tiiieturile
corecte !?i sa fie curaHi in permanenta.
Montajulnegativuluidesunet
Este ceva mai simplu decit montarea negativului de imagine !?i el
consta in stabilirea !?i marcarea startului de inceput, necesar asigurarii
sine-l'onismului dintre imagine !?i sunet !?i a acelui de sfir!?it care atesta
finalul bobinei.
Pentru.marcarea startului de ineeput, se deruleaza negativul de
sunet pina ce se observa modulatiile docului inregistrat in timpul mixa-
jului. Semnalul se intinde pe lungimea unei fotograme !?i este notat eu
literaX (fig. V. 29).
BoblnclA

I I I I I I
I I I --I I.----- I
Boblno B! : I I
..... _.....
eodrul 2 codru\ 4
Fig. V.28. Montaj negativ In sistem "TablA de
197
Dupa trasarea startului se scriu pe" negativul de sunet titlul. filmu-
lui, numarul actului, negativ sunet. - _ ., _ _ _.
Se deruleaza negativul pina la unde avem modulatla
lului final al bobinei. 1;)i acesta este marcat cu semnul X.
Dupa marcarea starturilor la bobinele montate de imagIne sup,et,
se lipese starturile speciale de eopiere la inceputul bobinelor.
Aeeste ultimele starturi realizeaza decalajul de 21 fotograme pe fUmul
de 35 mm 26 fotograme pentru filmul de 16 riun. Aceasta e neeesai
pentru redarea sincrona in aparatele de proiectie a imaginii eu sunetul.
5. TEHNOLOGIA MONTARII FII:MELOIfl>E AMATORI
Procesul tehnologic de montaj al filmelor de amatori, este mult
simplificat fata de cel profesionist. Aeeasta, se in' primul rind
mijloacelor tehnice ce sint la dispozitia amatorUor: In timp, dispar
anumite faze care nu mai sint necesare. Trebuie sa tinem seama ea de
foarte multe ori, regizorul unui film de amatori este una aceea!1i per-
soani'i eu operatorul !1i monteurul !1i in consecintii, nu se mai pune pro-
blema unei colaborari strict neeesare ca cea ee exista in filmul profesio-
nist.
Sa trecem aeum in revista principalelc etape tehnologice, cum
este aditat in fig. V. 30.
semn de
start '
c
c
c
c
c
c
o
o
Fig. V.29. Starturile negativului de sunet.
198
o
D
Dupa terminarea developarii, materialul este vi-
zionat pentru a se nota cadrele corecte !?i cele cu de-
fectiuni. Ordinea cadrelor este determinata de ordinea
filmarilor !?i nu ae ordinea prevazuta in scenariul re-
gizoral. .
Este de recomandat sa se foloseasca clacheta, iar
"in lipsa ei, cel putin 0 simpla hirtie pe care se VOl'
scrle numerele deordinedindecupaj.
Rolulprimei proiectii este acela de a nota cadrele
care nu-s necesare !?i cele cu defectiuni. Sint pastrate
insa dublele. Este de aceea necesar a seviziona in pro-
iectie intreg materialul de mai multe ori. In timpul
proiectiei se intocme!?te 0 list! de montaj, in care se

trece numarul de ordine al cadrelor (determinat cum
cadrelor
am mai spus de ordinea filmarilor sau de succesiunea
lor in proiectie), scurta descriere a cadrului !?i numa-
rul cadrului de decupaj (care se ia fie de pe dacheta,
fie dinmemoria celor ce aufilmat).
In timpul !?i dupa proiectie se face operatiunea
de alegere a planurilor. Prima apreciere a calitatii pla-
'nurilor este subiectiva. Numai dnd planurile sint
zate in ordine fireasca, se pot face aprecieri din punct
de vedere artistic !?i-de montaj.
Apoi, realizatorul 0 prima varianta de
montaj pe foaia de montaj care poate sau nu sa cores-
punda cu decupajul. El noteaza atunci ordinea cadrelor
dupa dorinta sa. De exemplu, daca primul cadrude pe
lista de montaj se afla in pozitia 10, el trece in drep-
tul acestui cadru cifra 1, !?i astfel noteaza incontinuare
toate cadrele filmului pina la terminarea intregului
material.
Dupa aceasta, se trece ladespartirea materialului
pe cadre, folosindu-se, in acest scop, co!?ul de montaj
(a se vedea descrierea lui in cap. VI).
Cui!?oarele aflate pe cadrulco!?ului de montaj sint
numerotate, daca nu sint, se Duc!ti de hirtie
curiumere de ordine. Dupa ce filmul este taiat, fiecare
cadrueste lanumarulcorespunzatordinco!?ul de
rriontaj, fie conforni numerelor date din scenariul re-
gizoral, fie dupa cele date la dorinta realizatorului. In
ceea ce dublele ele pot fi fie la numarul corespunzator,
fie.separat in partea dreapta a intr-o anumita ordine, notata pe
biletele. Aceste duble.sint pastrate pina la terminarea definitiva a mon-
tajului pentru0 eventualafolosire.
Dupa ce_Jntregul material a fost despartit pe toate
cadrele alesesint lipiteinordinea fireasca a desfa!?urarii filmului, incon-
vfzionarea In
prol'ectie
Fig. V.30;- Procesul
tehnologic de mon-
taj al fiImelor de
amatori.
199
formitate ell conceptia regizoraUi. Be recomanda caaceste lipituri sA fie
efectuate cu ba,nda adezivA. . .
Acest material se vizioneaza de 2-3 ori in proiectie, notindu-se toate
trecerile intre cadre, racordurile potrivite sau. oriee schimbare de planuri
ce se intentioneaza a se efectua in vederea imbunlWitirii filmului.
Dupa aceasta noua'proiectie, deja farpiliarizaH cu imaginile.filmu-
lui, se poate discerne mai bine ce este bun, ce este rau, se pot repera
punctele cele mai reu!?ite de racord de la un plan la altu!' Montajulva
fi cu atit mai reu!?it cu cit realizatorul va cunoa!?te mai bine toate imagi-
nile viitorului film.
Be trece din nOll 'la masa de montaj !?i abia acum se ,executA fini-
sarea filmului care presupune gasirea fiecarui racord potrivit, sau intro:"
ducerea unor planuri de legatura stabilirea. unui ritm adecvat planu-
rilor cinematografice rrlOntate in film. Este 0 munca migaloasa, care cere
de multe ori reveniri asupra HHeturilor" efectuate !?i chiar a succesiunii
planurilor, astfel incH sa se asigurefilmului 0 continuitate in
rea ideii de baza a regizorului. Aceasta lucrare presupUne 0 noua mundi
de creatie, fata de care decupajul ne 'apare ca Un proiect. .
Racordurile planurile de legatura trebuie gindite realizate incA
din timpul filmarii, iar lungimea planurilor coloana sonora trebuie sa
fie concepute din 'timpul montajuluJ. Intre decupaj montaj exista deci
o legatura reciproca in sensul une' reviziuni a montajului prin decupaj
a unei definitivari a decupajului prin montaj.
Prin montaj se sa se redea succesiunea logica a faze! r
actiunii pe ecran, cum se intimpla in viata de toate zilele,
dnd creierul comandii privirii, pentru fiecare faza, momentul, distanta
unghiul de observare.
Pudovkin in cal-tea sa "Despre arta filmului" da un exemplu clasic
de montaj cronologic.
"Un om A sta linga peretele unei case, in timp ce un altulB se
strecoara prin portita. A intoarce capul, B se A scoate un obiect
arata lui B, atitindu-l. B pumnii, se
asupra lui A. In acest moment la fereastra dela etaj apare chipul unei
femei care striga: Militia! Adversarii 0 iau lafuga in directii diferite".
Avem de-a face cu o.unitate de" tin1p, de ac1iune de loc.
Putem filma acest episod in doua feluri:' . ... ..
- eel mai simplJleste de a filma diptr:-un...sillgut loc .rietntrerupt,
intreaga actiune l8:tn.ceput pina lao . ".. .
- Pudovkin propune 5) film.areapropiata dE! .incare 11n
observator aflat inimprejurimi obs.ervA actiunea intr.;.o cro.-
nologica cum este aratat mai jos. .
Plariul 1 Este observat A care intoarce capul
Planul 2 Incotro se uitii el. Privirea noastra aceastA
directie vede pe B care tocmai intra pe pcirtita
Planul 3 Reactia lui A dnd n vede pe B. Piivirea noastra, se
indreapta spre A care seoate un obiect arileninta
cu el
200
Planul 4 - Reactia lui B. Privirea noastra se indreapta din nou
spre B care se asupra lui A
PIanul 5 - Privirea noastra cuprinde pe cei doi care incep sa se
bata
Planul 6 - Un tipat se aude de undeva de sus. Ne ridicam pri-
virea !?i se vede la etaj 0 femeie care striga
Planul 7 - Coborim privirea sa vedem ce se intimpla cu cei doi,
care fug in directii diferite.
Planurile vor fi luate separat, intii filmindu-se toate cadrele in care
actioneaza A,apoi cele ale lui B, separat femeia apoi planurile cu cei
doi impreuna.
S-ar putea filma prin combinarea a doua planuri neintrerupte, care
apoi la montaj sint Hiiate intercalate planurile prevazute in decupaj
tinind seama de elementele de racord. Metoda e putin mai complicata,
dar destul de. eficienta. Astfel planul 1 se poate filma 0 data cu planul 3
s-ar prezenta astfel: A intoarce capul - racord - A arata obiectul.
Planul 2, impreuna cu 4, ar arata astfel dupa filmare: B se strecoara pe
portita se uita la A - racord - stringe pumnii - racord - sare furios.
Acest gen de filmare de montaj in planuri scurte permite reali-
zatorului sa creeze 0 unitate de timp, de loc de actiune. Astfel planu-
rile pot fi filmate in zile diferite, dar in locuri diferite, trebuie insa
sa anticlpam acest spatiu timp cinematografic, altul dedt cel real.
In timpul montajului, este bine sa se faca taietura pe 0 lungime
mai mare a racordului, ca apoi, dupa verificarea in proiectie, sa se exe-
cute mai precis.
In caz, trebuie pastrate -toate cazaturile de pelicula pina la
filmului, chiar daca este yorba doar de dteva fotograme. Acestea
oevinmai necesare, daea dorim sa corectam 0 lipitura sau sa schimbam
planurile intre ele. Daca se lucreaza pe pelicula reversibila, reparatiile
sintde nerecomandat. Ele se executa cu sucees pe 0 copie pozitiva.
Nu trebuie sa uitiim ea aproape 100 de ani de cinematografie au
educat ochiul reflexiile de perceptie ale spectatorului. 0 imagine poate
fi repede' identificata, descifrata, deQareee ea prezinta 0 viziune iutere-
santa sau Jm lnf res dramatlc care retine atEmtia. Sintregretate' dispari-
tiileprea rapide aunor imagini; care at fi putut sa fie impusa atentiei
specHi.t'o"rtiluL: . '. -.' . . '; 1. ." .. '. .' ....
. j)e Cl-ltfe)J sHn punet de vedere a1. psihologiei montajulul ca- al
estetid.i montajUlui, amatotul. se cu profesionisttil. "
Spechitorul a dobindit 'acum pereeperea timpului cinematograflc,
adlY\ite raeursiurile plQnjeurile. 0 idee doar sugerata este inteleasa, fara
a i nevoie de a insista asupra ei, notiunile de timp spatiu se supun
unor limite admise de toti. I
Nu trebuie exager.at eu ideea ca filmtil realizat poate fi neinteles
de public, dar nici nu trebuJe suprainearcat eu treceri sofisticate, de multe
ori inutile. CUeva imagini bine gindite alese pot rezuma 0 actiune, un
episod.
VI
UTILAJE $1 DISPOZITIVEFOLOSITE INCURSUL
OPERAJIUNILOR DE MONTAJ
In vederea realizarii montajului filmelor sint necesare 0 serie de
utilaje dispozitive, de exemplu:
- vizioneza;
- masa de montaj;
- sincronizeuza;
- derulatorul;
- aparatul de proiectie;
- de montaj;
- de lipit pelicula.
Toate aceste utilaje siut dispuse intr-o indipere denumitii cabina de
montaj, care poate avea aspectul aratat in fig. VI. l.
Aceste utilaje trebuie sa fie astfel montate indt procesul tehnologic
sa nu sufere dnd se trece de la 0 operatiune la alta. In primul rind, se
cere 0 ordine perfecta in cabina. Toate materialele trebuie depozitate in
cutii, pe a caror eticheta sa fie mentionate cadrele sau bucatile din cadre
ce se gasesc in interiorul lor. Cutiile trebuie depozitate in rafturi !ii vor
fi numerotate pentru a fi de gasit.
Lumina in cabina trebuie sa cada lateral pe masa de montaj sau vi-
zioneuza. Daea lumina cade din spate, poate face ca proiectia pe ecran sA
apara foarte slaba. Daca lumina cade din fata, monteurul va fi totdeauna
orbit de ea nu va mai putea observa cu atentie ecranul. In cazul in
care nu avem alta posibilitate, va trebui sa montam 0 perdea nea-
gra la ferestre. .
Sincronizeuza aratata in' fig. VI. 1 este la fereastra, iar ling!
ea se instaleaza de dizaturi de pelicula. Aceasta dispunere este 10-
gica, deoarece monteurul trebuie uneori sa priveasca la unele fotograme
din film, ceea ce 0 face cu uitindu-se la ele prin transparent'la
lumina soarelui. La dreapta sincronizeuzei se afla masa de montaj, in
locul cel mai adecvat, llnga ea aflindu-se 0 masuta pentru de lipit
uneori se afla chiar pe masa de montaj, unde este mai la
indemina monteurului) de montaj. Aceasta dispunere este co-
moda, pentru a nu fi nevoiti sa umblam prin toata cabina pentru 0 lipi-
tura.
202
o
sincronizeuzO
mOsuta priru
mo!?ina de lIprl

montaj
(]
mosO
montaj
derubtor
D
vizlonezo
masu\a
pentru

de lrpit
Fig. VI.1. Amplasamentul utilajelor lntr-o cabilla de montaj.
Linga derulator, se afla vizioneuza, a!?ezata pe 0 masa, cu
de lipit alaturi.
Citeva rafturi completeaza mabilierul cabinei.
Pentru a avea conditii de lucru optime (in cabina S6 lucreaza multe
are in se recamanda 2-3 scaune-taburet cu inaltime variabiHi.
Desigur, in functie de spatiul avut Ia dispazitie, se paate arganiza
-f1i-un-alt-amplasament al utilajelar, exemplul dat fiind daar ilustrativ.
Aceasta consta din cUeva role, 0 sursa de lumina, un sistern optie
adecvat un ecran unic de proiectie de 10-12 em. Vizianeza este de
obicei pe 0 masa pe care sint montate doua brate de derulare a
filmului. Pelieula este antrenata manual, fie eu ajutorul derulatorului,
fie tragind de pelicula eu mina. Datorita actionarii manuale, practic nu e
posibil sa cronametram lungimea planului. Amatorii care folosese frec-
vent acest utilaj, dupa ce lipese planurile cap la cap, vizioneaza filmul
in proiectie de cUeva od, pentru da seama de ritm deci de lun-
gimea planurilor. .
203
5
Fig. VI.2. Prlnclplul de functionare a vlzionezel:
1 - rolA ghidare; 2 - tambUr dintat; 3 - prismA rotitoare; 4, 5, 6 - oglinzi; 7- ecran
de prolectle.
cum este ariHat in fig. VI. 2, filmul trece pe deasupra a doua
role de ghidare 1-2,cea de-a doua fUnd de fapt un tambur dintat, care
0 prisma rotltoare 3 sltuata sub portita filmului. Prin film este
trimis catre prlsma un fasclcul de lumina, care cu ajutorul a trei oglinzi
4-5-6 arglntate la suprafata, reflecta imaginea pe un ecran din sticla
mata 7.
Sursa de lumina (un bee de proiectie) este montata intr-un
care poate fi rldicat cu mina, pentru a permite accesul la filmul din
portlta. .
Prin deplasarea filmulul, acesta actioneaza tamburui dintat, care la
rindulsau prisma astfelproduce lavizionareimagini
pe ecran.
Unele vizioneze au un dispozitiv (partea stinga a fig. VI. 2) ce
marcheaza un semn pe 0 fotograma, stabilind locul unde putem sa
taiem pelicula saefectuam schimbarea planului (fig. VI. 3).
In fig. VI. 4 este aratat aspectul unei vizioneze.
In fotografie apar !1i doua
nute de lipit, una eu banda adeziva
altaeu solutie.
Fig. VI.3. Dispozitiv de marcare a
fotogramelor.
Este 0 instalatie de proieetie a
imaginil de redare a sunetulul, de
204
Fig. VIA. Aspectul unei vizioneze cu de lipit pelicula.
mlel dimensiuni care poate fi montata in orice inca-pere, cum s-a
aratat1a deserierea eabinei de montaj. .
Masa de montaj trebuie sa ofere urmatoarele posibilitati:
- sa vizioneze sa aseulte operativ, imagini !1i sunete in eonditii
ealitativ bune; .
- sa poata proiecta !1i uuzi eel putin 0 pelicula de imagine !?i 1-2
pelieule magnetiee de sunet;
- sa poata proieeta auzi orice pelieula la dorinta;
- sa mearga eu viteza standard stabilita de normele internationale
-24 imaginils; ;
- sa aiba posibilitatea de a se opri la fotograma pentru neeesWi-
tile de montaj de rulare derulare eu viteze variind intre 2-240 ima-
gini/s;
- sa aiba aeecs w;;or la fereastra de proieetie !1i capete magnetiee,
in vederea marcarii pelieulelor de imagine sunet, cu creionul c1erma-
tograf;
- sa aiba 0 tensiune de intindere midi in pclieula, astfel incH sa
nu provoace deformarea pelieulelor.
Masele de montaj pot fi orizontale sauverticale.
Cele mai folosite sint eele orizontale, preferate de rcalizatori din
eauza eomoditatiiin exploatare.
Elemai pot fi:
- eli doua pelieule, deci cu patru platane, un canal pentru,imagine
unul pentru sunet;
. - cu t1'ei sau pat1'u pelieule, dintre care una de imagine, ia1' 2-3
de sunet.
205
La mesele de montaj deplasarea peliculei se face in mod continuu;
compensarea mi!jcarii acesteia a fost rezolvata pe alta cale decit cea cu-
noscuta clasic. Spre deosebire de aparatele de proiectie unde se folose!jte
sistemul crucii de Malta, aici sint utilizate compensatoarele optice, care
sint compuse din prisme cu 12-24 fete paralele doua cite doua, Ientile
dispuse pe 0 montudi circular! sau oglinzi aliezate pe fetele unor polie-
dri de diferite forme. Acestor compensatoare, Ii se imprimi 0 mi'ieare
de rotatie, astfel sineronizata cu viteza de deplasare a pellculei incit pe
ecran s! aparli 0 imagine fid, eu 0 stabilitate buni, bine definiti, clara,
incit monteurul sa poata observa eu u!jurinta oriee mi'icare a persona-
jelor, ehiar l'ji mil'jcarea buzelor invederea unei bune sineronizliri eu su-
netul respectiv.
Avantajele acestor sisteme fata de.cele c1asice sint urmitoarele:
- la vitezele mid ale peliculei, nuapar pilpiirile caracteristice;
- dispunde 0 gam!maredeviteze;
- au posibilitatea de a merge inainte sau inapoi fara neeesitatea
unordispozitivespeciale- deeuplaj;
- funetionare silentioasa.
In fig. VI.5, este aratati schema lumino-optica de proiectie a unei
mese de montaj. Sursaluminoasa 1 trlimite razele de lumina prineonden-
sorul 2, prin prisma 3, prin canalul filmului 4, unde se afla pelicula de
vizionat. Imaginea filmului moduleaza intensitatea fluxului de lumina
conform densWitilor fotografice, care trece prin-blocul de eompensare 5,
obiectivul de proiectie 6, apoi reflectata de oglinzile 7-11, ajunge pe
ecranulsemitransparent12.
Ca sursa de lumina se folosesc lampi cu incandescenta de ciclu io-
dinic eu puteri pinala 200 W.
Pentru a evita suprainealzirea peliculei, asigurindu-i'acesteia tem-
peraturi admisibile, mai ales dnd ea stationeaza in fata ferestrei de pro-
iectie, se folosesc Ientile !ji oglinzi reci sau filtre caloriee, intre
sursade lumina!ji film, ee opresc radiatiile de caIdura.
Fig. VI.5. Schema lumlno-opticA a unei mese de montaj:
J - sursa de luminA; 2- condensor; S - prismA; 4- canaluJ filmului; 5 -
optic prismatic; 6 - obiectiv; 7-JJ - ogllnzi: 12 - ecran de proieetie.
206
11
-1."
I
r ' .
T
i
~
~ ~ ~ q
+
I ""
i
8 D -
,-
I ...... ~ . ",,,,'"
",'-
Fig. VI.6. Schema de Incurcare a benzilor pe 0 lDasa de montaj:
1- pel1cula de imagine; 2,:1 - pel1culele de sunet; 4 - rOle ce-:>i pot schlmba lnll.ltlmea
funetle de dlmenslunea pellculel; 5 - compensator optic; 6, 7 - capete magnetlce de redare ;
B - pel1cula comag sau comopt; 9 - cap de redare combinat optic - magnetic; 10 - vOlantl
oentru unifo1'IDizarea viteze1 de denlasare a. sune:t.ullll: .II. - ecran de orolectle
Schema de indircare a benzilor pe 0 masa de montaj este aditata
in fig. VI. 6.
Pelicula de imagine dupa ce trece printr-o serie de role intinza-
toare, prin fat a compensatorului optic 5 este pe un platan:
Denzile de sunet 2-3,trec ele printr-o serie de roleintinzatoare,
apoi peste rolele cu presor 4 pot schimba inaltimea in functie de
dimensiunea peliculei (16 sau 35 mm), dispozitivele de uniformizare a vi-
tezei 10 prin fata capului magnetic de redare 6-7.Apoi sint
pe platanele respective.
Pelicula standard de tip comag saucomopt 8, are un traseu separat
flind trccuta prin fata capului de redare combinat optic magnetic 9.
Mesele de montaj sint echipate cu un lant electroacustic pentru 0
bW1a redare a sunetului (amplificatoare de redare optic magnetic cu
filtre atenuatoare corespunzatoare cu difuzoare de control).
Fig. VI.7. Masll de montajcu 6 platane:
1- chela de contact: 2- lampa de prolectle; 3 - buton pentru pornlrea ampllflcatorului
de redare: 4- lampa de Imaglnl; 5 - dlspozitiv pentru asigurarea clarltAtil Imaglnll: 6-
derulator rapid: 7 - slstemul de pedale ce comandA mersul lnalnte; B - dlspozltiv de men
Inapol; 1/ - dlspozltiv cu vltezA; 10 - atenuantorul :;;1 corectllle ampllficatorulul; 11,
12 - comanda lAmpll de llumlnare a blatulul roesel.
208
In eonditiile de amatori se pot eupla la aeeste mese, magnetofoane
de 6,35 mm, care sa redea anumite sunete sau muziei, u!iurindu-se alege-
rea materialelor in concordanta eu imaginea ce se vede pe ecran.
In fig. VI. 7 este aratata 0 masa de montaj eu 6 platane, in car
dupa ee este rotlta eheia. de contact 1, se aplica tensiune mesei.
Dupa aeeea se pot incarca benzile de imagine ;;i sunet la starturile res-
pective conform eHemei de indireare.
Se cupleaza l<Upa de proiectie 2 !}i amplificatorul,3. Pornirea mesei
se poate actiona prin butoane aflate chiar pe masa (pornire sincron,
stop, derulare). Pentru viteza de 3 fotQgrame/s sau de 50 fotograme/s se
apasa pe butonul corespunzator direetiei de deplasare cu viteza normata,
apoi pe butonul ce indica viteza nominala. - .
Mas(l poseda ;;i comanda vitezelor eu ajutorul pedalelor de picior 7.
Pedala stinga !?i dreapta 8 folosesc pentru deplasarea mesei inainte !?i
inapoi cu viteza normala. Pedala din centru 9 este pentru derulare rapida
cit timp este ata. In partea inferioara a sistemului eu pedale se afla
doua butoane, folosite pentru intinderea benzilor dupa oprirea mesei.
Butoanele 10 servesc la modifiearea intensitliW sunetului !?i a co-
reetiilor necesare. .
r 1
In fata monteurului, pc masii, se afla un sistem de deealare a benzii
de sunet fata de ,cea de imagine preeum !?i 0 regletii care cite!?te pe un
cadru special, nlfmarul de fotograme decalate, in vederea u!?urarii opera-
tiunii de sirrcroniz'e. .. r
Lampa de iluminare a supTafetei mesei este aprinsa eu ajutorul bu-
tonului 11, iar cu butonul 12 se comaridA aeeastA lampA sa function ze
continuu sau numai clnd masa este cuplatiipe stop.
Claritatea irnaginii se fixeazii cu ajutorul pirghiei 5. Pentru a
rebobinarea planurilor aflate in montaj, se poate folosi derulatorul rapid 6.
SINCRONIZEUZA
Dupa cum arata !?i denumirea, este dispozitivul care ajuta la sin-
eronizarea imaginii eu sunetul sineron, pe baza semnelor de sincronizare
depistate .!?i, la mo?tajul
pentru smeromsmulUl (cOlncldentel) dmtre copla de lueru !?l
riegativulplanului.
Sincronizeuza este compusa dintr-un sistem de derulare vertical cu
2-4 trasee paralelJ !ji un sistem de sineronlzare montat la mijlocul me-
sei intre bobinele debitoare eele reeeptoare.
Sistemul de sineronizareeste eompus din 2-4 tamburl dintati, fie-
ca-re pelieula eu perforaWle cite 0 de dinti. Presarea
peliculelor l'lcest ltambuf este ,8sigurata de nilite role presoare care
14 - Montajul de fl1m
209
Fig. VI.8. Sincronizcuzll cu douli benzl:
1, 2, - rolele debltoare; 3, 4 - rolele receptoare; 5 - blocul slncron; 6 - dlspozltlv de rulare.
calca pe marginile exterioare alE; perforatiilor. eu aeest sistem, deplasa-
rca peliculelor se face eoneomitent !?i absolut sineron, la per-

In fig. VI. 8 este aditata 0 sineronizeuza cu doua benzi, In care 1-2
sint rolele debitoare, 3-4 rblele receptoMre 5 p'locul sincron eu tamburi
. d' + +" I I
IntUtl. . I
Dad\ slnt' sincronizate dou! !?1 apoi trec\Jte prin tamburii
eu rolele presoare bloeate, ele vor ramine sineronizate,
in ce sens !iii de cite ori s-ar roti tamburii.
Sincronizeuzele sint ac ionate numai manual, in care scop in par-
tea dreap ase afla un bra de rulare 6, prevazut eu un reductor.
Dnele modele de sincronizeuze sint preyazute eu mici eapete mag-
netice, la tamlWfii amplificatoare de redare cu.difuzor
Astfel, 1 put sunetele inregistrate pe benzile magnetice.
210
Pe masa sincronizeuzei este operata 0 taietura in care se monteaza
un bec un eam mat, cu ajutorul carora se pot observa fotogramele.
DERULATORUL
Derulatoarele sint necesare pentru a putea intoarce filmele cu in-
ceputul, sau alte operapuni auxiliare. Ele constau in doul platane pentru
rolele de film, situate 1 cele doua extremitap ale 'tIlei mes'e"
Derulatoarele sint de doua feluri: orizontale verticale.
Derulatorul rizontal se pentru ca platanele pe care se
filmul sint iz tale (fig. VI. 9). Acest tip de derulator este deo-
sebit de uti! pentru de ea peliculelor, atit la montaj pozitiv cit la
eel negativ, unde este nevoie de 0 fo e mare atentie. El se compune din
platanul debitor, aflat in stinga fotografiei fig. VI. 9, cel receptor, aflat in
dreapta, maneta de rotire manual! !?i maneta de actionare electric! a de-
rulatorului. Intre cele 2 platane se afla 0 metreuzA care masoara lungimea
peliculelor ce trece prin derulator.
Derulatorul vertical, are platanele montate vertical (fig. VI. 10).
El rpoate fi actilonat in spedal manual sCopuri ca
eel orizont41.
Fig. V1.9. Derul:Hor orizontal.
21l
APARATE DE PROIECTIE FOLOSITE LA MONTAJ
Sint cineamatori, care neavind alta posibilitate iolosese aparatcle
de proiectie in opera iunile de m()ntaj. Ei sint Jutatt 'de faptul (a tipu-
rile de apal'8t 16-5 fabririrle de lOR pot zneq{e Ina e, inapoi !:Ii
stop. Cu aceste performanle, aparatul de 1 nu ate inlo-
cui ma de IIll()llltaj. Aparatul de este absohlit a1' 'in
special etapele apropiate de montaj.ul final. Se in: taj 0
singur fotograma poa fi f 1m ta, intr e repre-
zinta u om care aIeargl in lted, paate avea pi rul a intr-o
fotogra iar eel fng in dhnitoarea. De aceea in opera1iunile de
montaj, lucrat cu un dispozitiv care sa opreasca eu precizie de
o foto farA dificultate, prezenUnd fotograma potrivlta la mo-
mentul dorit, in locul eel mai accesibil. aeeasta nu 0 poate face dedt
masa de montaj.
Se va descrie aeum aparatul de proieclie APT-16-5, larg folosit
de cineamatorii din tara Doestrl aUt pentru sonorizare, partial pentru
montaj, cit !ji pentru proiecpile fllmelo
Aparatul de proiectie ,are urmltoarele functiund:
- proieclia imaginilor pe ecran normal !?i i!at;
- redarea optica !li magneticll. a sunetului;
- pombilitatea de Icuplare la unele surse de tensiune de audio frec-
venta ea de ex. picup, magnetofon, mierofon;
212
- inregi,str'ar,e prnn inregi!Strarilor al1lterioare
de pebanda,sa'll prinsUprapunerepeoallta ihJregistrare (Trick);
- men;' inaJnte'!1i 1napoi cufrecventa de 24 imagini/s;
- derulareapeli'culei inapoi;
- oprireapel!iool:ei pefotograma (stop cadru).
Aspectul aparatului PT 16-5 este aratat in fig. VI.1l. Carac-
teristicileluisi'llturmatJoarele:
- flux nominal util:
-in nOI1mal 300[1m;
- inregfme<lO.JJ.omic min. 200 1m;
- peI'formantele deredareafonograrnelor magnetic.'e:
- dinamiclimin. 40 dB;
- caradterisltica de frecventa 125-10000Hz eu aba,teri + 3dB;
- ooeficientdedis1l<)rsiuni neliniare1a 1000 Hz:
. - max. 3%laputereade de 12 W;
- max. 20;0 [aputereade de 1 W;
- greutatetotB14 (apar8lt + valizacudifuzoare 32,5 kg). ,
Dispozitivul de redare magnetic-optic este aratat in fig. VI.12,
in care lampa de ton 1, trimi1te rB.Z1 le de lumina prin micr60biedtivul 2,
pe fotodioda 3 reproduidnd a.stfel sunetuloptic.
, I In figura 'SIte maroht capU'1 magnetic un've!1Sal 5 (de redare
inregistra'te) pentru bperatiunille die inregistrare Tedare magnetioa a
sunetu1u!i. r
" Apa de proi'ectie APT 16-5 eSite prevazut'00 utmatoarele
anexe': '
- obiedtive sferiloe cu dis
1
t,an1a focaHi de 50, 65 75 mm;
- un dli'spozi1tiv anamorfotic pentoru proiectie pe ecran tip Recti-
..---A 220 V
mascop;
213
Fig. V1.12. Dispoziliv de rcdul"c magnetic-optic al aparaluluL de pro\ectle APT-t6-5:
1 - lampil de sunet; 2 microobiectiv; 3 - fotQdiodA; - cap magnetic de !;tergere; 5-
cap magnetic universal. .
- Jampa de imagine tip mcandespent(15qW 12 y);
- Iampadeton6 W, 6V; . I
- fotodiiooa tip 1 PP : jtl: t
. --capmagnetic universal (altternativ pe<I;lItrl,l inr,!,!gistl[are fii redare)
ell impedanta de 78018, 1000 Hz pentru pi;>ta laterala pe film sau pe
banda (latimea Inirefierului 5 mm, lungimea Intreri
'
eru\I'lli'2,2 'rom); .
-ramPlificator necesar funetiUor aparatului de proiectie mentio-
nate pentru amplifiearea de putere (putere efectiva 15 W)
redarii sunetului in Surslle exterioare de semnal -audio tre-
buiesa indeplineascaurmatoarelecondi?i: r J
- microfon, impedanta 600 0, tensiune de 3 mV;.
- pkup, magnetofon impedanta 100 0, tnsiune 200 mV.
Schema amplificatorului este aratata in fig. VI.13 (v..planl?a).
Motorul de antrenare este de tip asincron monofazat 50 Hz-
220 V-45W-2800 ture/minuteu pornireprincondensator.
Schemaeileotridi de pri,ncipiu este aratata in fig. VI. 14:
Aparatu'l de proiectie, cum esieeehipatt, poate fifolosiUa mixa-
rea filmelor de amatori atunci dnd se luc,reaza cu peliicula de 16 mm cu
pista latera:li depusa lInga imagine. As-tiel, 0 data eu pro'lectia imaginii,
se poate inregistra in paralel comentariulciJtit :J.a mlcrofon l?i.muzica re-
data de unmagnetofon eu banda de 6,35 m'sa'll picup. .
Acestea sint oonfectionate din fier sau lemn,captu!1ite cu sad de
pinzA albA. Deasupra se un eadru, pe care sint montate
cuie de care pot fi agatate planurHe de film. Aeest utilaj este absolut
necesar, in special 1a inceputul mOl1'tarii dnd Itrebuie despartiie
214
Fig."\'1.14. Schemaeleclrici(- anR,ralu!ui, de proiecpc APT-16-5.
oopiile de film in p1anuri separate. P1anuri[e s1nt agitate intl'-o anurnita
ordineineuielededeasupracO!1ului (fig.VI.15), fiind numerotatecorespun-
zator conform decupajului, aUt pe pelicula cit !?i pe cuiul de pe de
IllQntaj.
Dupa ce a fost exeeutata 0 taietura, par,tea ce nu a foot folosita este
pusa intr-un alt co!l, pentruckaturi. El poate fi confectionat
1a fel sau din pe care se afll montMe cuie.
Sint numerol:alte a<td'rt cAziiturlle (ICll1 fiII.vmar ,pe care i-a avut pla-
nuldin care a foot taiat) cit cuiele.
o probilema po8Jtle mali putin ibnpoI1tanta la prima vedere, dar eu
urmari inceeace calitateaproiectieifilmului realizat;0 constituie
lipiturUe fillhlului.
In cinematografie se utilizeaza doua metode de lipire a filmului:
- CIl1 bandaadeziva(scotch);
- ell 0 solutiedeUpit.
LipHurille 'CU bandti ade4va slnt renlizate eu unei
de lipit speciaHi, a!1a eum e ariHat in fig. VI.16. Ea se compune din levie-
215
pentnJ
fil m
,..r.
Fig. VI.16. de lipit en banda adezivi:
1 - levierul eu poansoane; Z - eutltul de PeIleula; 3 - rolA eu bandA adezivA; ,._
eorpul maslnU.
rul eu poansoanele de tiHere a perforatiei 1, etJititul de taiat pelieula 2,
rola de band!adeziva 3 eorpul pe eare se monrt:eazA pelicula
ce trebuie tMaJb1 Mpitta 4. .... J
Fazele de llPire a pelkulei ffint Uiflfficltoarele: I
In prima 1az! A se plaseaza buema de film pe ooI1pU1 ma!?inei eu
punctul in care se a se executa :t:aietura la marginea din dreapta.
Se ooboara cutitull care va taia filmul. Se ad'l1ce pvin dreapta, eea de-a
doua pelicula Ia oore :se executa operatie de tt\iere.
In a doua faza B, se adue cele oua pe:licule ce urmeaza a fi lipite,
inmijlocul de lipit perforatiHe in dintii corespunza-
tori ariati pe QQJ''PUI
In a treia faza C, se aeopeta ambele aapete ale peliculelor cu banda
adeziva. . I.
. In IllitlmaIjaza D, se levierol se apasa cu putere
astf.eI tnott ea sA :taie pAftile benzli adezive ce aratimea pelioulei
l?i a pract1ioa trl j perforatii de dimensiunea telor aflate pe film.
La lipitu i e efeetuate eu bandaadeziva, nu se plerde nici 0 foto-
grama. ceea c _rezlnta un avantaj, a!?a cum am ariHat mal sus,
cele doua buc!ti de mm slnJt tAiate cap la cap, incH el se
ating dar nu se supmpun.
l!)eoarece IlltpLtUJrlle cu banda adeziva siJ1lt ceva mai g'r0l'!se qecit 00-
lela!lte, apar unele !,noonvenientre, la aeele aparate de i:>roiectie, care au
Rrlfele de trectiune rna! scurtre. Datotita, acesltui lucru in tlmpul proiectiei
imaginea sare din perforatii ila Mai premnta un inconvenient-
prin aceea ca in mimp banda adeziva se intinde ooea se provoaca 0 ma-
rire a pasului perforatiei. Se prefera insa aceSit gen de Upilbur! in timpul
operatiurrllor de montJaj, deoarece este foarte cornod hlCIU rapid de
realizat.
La aoost gen de lipi!l'e, ttrebuie aleas! banda adeziva fabricata spe-
sCfJP, lipitura sa r>rintr:o masa 'de
monta] l?i ehiar 5n apa:ratUl de pl"diectle (in care soop Upiturlle se reco-
pe paI'!tJe banda
fie '.' ._ - _' ..
.' unei Iipituri, trebii,w 'oontroJat dad. 11-
f.ast bfne taiate, iar oan'da adeztva d}lpa ta-
i,ere, nu astupl pedoratla filmului. . 1 co
de maJll4ti! baroa l:lc1ez)va :trebuie totdea-
una pte partea :lucfoasa a pelicu[ei, n'l1 pe emulsie. ( r
. r mfig. VI. 117, este ad.'tata 0 de IJ.ipit au solutie care se com-
pune din levierul 1 din dreapta, levierul 2 din stlnga, embele rabatabHe
oompuse din doua pArti, partea snperibaro. 3 pafll!ea inferioara 4
amtwiQua qe un C\rC 5. J?!rtile. inferioa.re servesc ca wport al pe-
liculet ,a' f\ lipita. In oontipuare se a1'llii cutiwl 6 de razu-
Upitru-rJi corpul ma!?inii 7. <
. 'i In prima faz! A se 0 bucata de fihn in partea din dreapta
a levierului. . ,
217
Fig. VI.17. Mafina de lipit eu solutie:
1 - levierul din 2 - levierul din stinga; 3 - partea a levlere1or; .-
partea iliferioara a levierelor; 5 - are de prindere; 6 - cutlt de tAiere; 1 - corpul
In faza ul'ma,1ioare B, se coboara partea superioara a [ev,ierolui din
dreapta se eoboadi partea infetloarA levierului din stinga care taie
fHmul pe levierul dinS'ttnga. I.tt r > I r "
In faza C se ridJiea levieruB. din dre8IRta tn
pal'tea st!ingl. .. .. ... 11 . ., .
. In.faza D se coboarA din nOll :lJevi ll"Ul din dfeaJpt'a pentru a tAia
fUmul inpaI"tea sfjngA. . I' ') J
In faza E se rldia1 lev:ierul din dreapta se eurAtii ell par-
tea din. srtJnga a Se aplica so}uiia de Upit pe poriiuriea din
stingaa peUcu
l
1ei. 'II
In ultima fazA G se eoboara lev'ieroi din dreapta pen;tm a vel'll in
contact cu solutia. Se 10-20 s, se partile superioare
ale levierelor se oontroleaz8 Jipitura. Cantit8Jtea''de s.olutie pe
pelicula, no trebuie sa fie pl'ea mare, 'CAdi aJtunci s-a1' in'unde pe film,
[uar'ucesevaobS'erva in timpu:l proiectiei. ..,
218
Solutia de Upit se recomanda sa fie eompusa din:
- aeeton! 45 m1
- acid aootie glacial 30 ml ul
- ami1 aoetat 10 ml
- 10 em de film inflamabil de 16 mm, curatit cu apa calda de
emulsie, tiiiat marunt dizolvat in solutia de-mai sus. .
Numai prima bucata de film are emulsie rasa pe 0 parle a lipiturii.
Pe cea de-a doua bucata de film emulsia nu este curatata caci astfel ar apa-
rea la lipi'tudi 0 dl1.llI1ga ,transpa1renta care s-ar observa' neplacut lin pro-
lectie, de aceea :Li:piJrea pentru a doua pelicula se face pe suport (partea
lucioasa). Dezavantajul lipiturii eu solutieconsta in acela ca se elimina
o fotograma din film.
Se pdt executa doul genuri de lipituri: normala !?i ingus!1A.
In fig. VI. 18 stnt aratale ambele feluri de lipituri.
In lipLtura nonnala, deoareoe suprafata de aclezJmne eS'te mai mare.
ea este mai de observat, dar eslte mai rezistenrta. In lipitura invizibila
mai ingusta, rezistenta e5
l
te mai mica, insa nu se observa in proiectie
Stnl de, dflllamri
.$ ,rnrUlUr


Aanurile se aseaza cu
I emulS'j in' sus
coo D
Se toie capetele ce trebuie
Plan a Plan b
[jUi'O
Se nizlie cQP.6tul plan a si
QL;reo
l
se aeopero eu solutre .
L0 [oi 0 C
Dc:J
eele doud qle
Linia de separore a imagil}ilor
se petree unE;li! pelle eselolte
aflO pe axa perforqtiel
I
,
I
1
2
Fig. VI.18. Melode de lipire a filmului de 16 mm cu solutie:
1 - lipltura clasica; 2 - lIpitura InvizJblla.
219
Pentru 0 proieetie de caliltate se prefeta 0' lipitudi1 mgusta. 'dar bine
reaUzata. Lirnila de separare a imagini10r se afla pe ,ax -perforatiilor.
Trebuie avuta atentie ea solutia sa -fi deoa-
reoe ea pierde in timp proprietatHe, dl Hpitt 1n!eblaie mereu
CllLratati de buditiile straine de fihn. ae flp pe ea. Stiolu1;a eu solu-
tie trebuie imediat astupata' duparefoctJua:r:ea unei deoare'Ce este
ill'?Ol', vola,.tilA. ) I I
r Lipiturile eu solutie, peptr}l origil)a]e,
in af<=j.!1 pp;el'atiunilor deyffion1Jaj. J
J
I <.. r J
Pelku'1a dnematJogtfafi'Cii constituie marterialul de bazii in produc\ia
de filIne; ea din materira[elor fotJos:en:sibi'lie, adica
C Ie actiunea produc, transfom ari cMmk-e in oompo-
nenta emu,I.siei fpt gralfice.
. Pelicul!ele ,in It;nari catrgorii:,
Pelicule alb-negru I
I
Aoestea (-"ontij un sing'llr sitralt fotrisensibil care in u .rna ex'punerii
prelucl'arii forupeaz'a alb-negru, neg,3\tiva.
( . In 1 estJ reprezentata schematic structura peliculei alb-negru.
Stratul de elnuls'ile 1 con:sd:a in general din!tr-o dispersie de cris-
tale del halogenura de ,arrgint mtr-un mediu ooloikial-gelatinos. Proprie-
tatile fotografke aleehlUlsiei depind de compozitia stmotura granu-
1elor fo,tografice (,cristale mioroscdpioe de halogenura de argin,t de for-
ma unor mid exagonale) ,de foqna lor. 11 I
Pentro a ,as'igura stra1:Ju).ui ell'lY1sie suportt deci
de a impi,edka deSiprinderea ei in til1l1pul prelucriirii se 8p'lica UIJl strat
liant, oonstituit dinttr 'un ptrat de gelatina tanata 2. SUWrttuI con-
0 banda elaSti'ca transparenta avind grosimea de 0,13-0,18 rom.
La incepurtW cinemapografiei, el era I din celuloj.d, care se
cqmpun,ea di:r,l. 800/0 'au U!ll plastifiant 20%. El pre-
z,enta inconveniell'tJull ca era foarbe inflamabii <!}i deci in ex-
ploatare. Din palUza aCesltJui pericol, a f'ost au t1mpul inloouit Ctl un nou
Fig. VII.1- straturilol' la 0 pellculii alb-negru:
I 1 -.strat de 2 -. l1ant: 3.' - suport: 4 stfoat antlhaIo.

'ttgll.t
tip de suport neinflamabil. Acesta
contine acetat sau triacetat de ce-
luloza, iar ca plastifiant in locul
camforului, organici ca
fosfatul de trifenil. In ultimul
timp a fost realizat un nou su-
port pe baza de poliester care se
prin rezistenta me-
canica foarte mare stabilitate
buna a dimensiunilor geometrice.
IgH
1
IgH
z
""lgH Ultlmul strat este eel denumit an-
tihalo. Rolul acestui strat consta
.Fig. VH.2. Cllrha caraclcristicll n IHlliculc. in diminua cit mai mult forma-
rea acestor aureole care apar da-
torita reflexiei !?i difuziei luminii in straturile peliculei. In unele cazuri
chiarsuportulcare are 0 culoaredegri neutruconduce laabsorbirea unei
mari cantWiti de lumina.
'StTatlurile aniiha
1
l'O sint indepiiI'ltaJte an tiJmpul prelucrarii fara a
afecta proprietatea emrulsiei. Penrtru 'a apara SiUprafata emulsiei de zgi-
rie-rori exterioare se apllica un strat protector antiabrazivI ,format din
gelatina mai dllJI'ii. La fel, p.en1tru a pr:eintimpinl3 produce-rea descarca-
rHor oit !?i a onduliirii suportului in ,tirmpul uscarii, pc
parteadorsalaasupor:tJuluiseaplicaunstmtsulj>tire ,de Iac.
Daea Teprezentiim grafic dependenta dintre D (densiJtatea imaginii
developate).!?i logarvtmul expunerii H, se ootine curba D-f (lg H), denu-
mUa cUiflba caracreris:tica a emulsiei'fotografice respeotive (fig. VII. 2).
. E:x;punerea H lt1e'prezintii dintr:e iluI11inar:e E, exprimatii in
timpull. de expunere"t", bxprimatin;;eoun,.de: 1
H=Et.
Peaoeastii.curba se distingpa1riJ. regiuni: r
- AB, regiunea de subexpunere, in care dens]tatea D variaza pu-
tinpe maSiUra e:x;pwnerea cre!1te; )
--!.. Be, regiune de proportionaliitate acur"bei, in')care densitatea
v-ari'azii proportionalcu:liogaritmul expunerii. Eareprezinta0 'linie dreapta.
l-=lgHz-IgH" repr1ezirilt! lati,tudinea fotografidA
- CD} regiunea de suprapunere, :caraclerizata prin ac-eea ea densi-
.tateavariazil incetou expunerii.
-l. DE, '1iegiunea de solarizare in care densitaitea seade de!?i expu-
nerea
In partea inferioara a curbei caraeteristica, observam ca din punc-
tul A in jos, densitatea opticA este constanta nu depinde de marimea
expunerii. Aceaslta se noteaza cu Do 1?i este ,denumiJtii densitate de vaal
(innegrirea strotului fotoS'ensibil care UIl1 a fast supus luminii inainte
de developare). I
Curba caracteristica se traseaza pentru fiecare material in parte,
supunind materialui la <0 serie de expuneri in trepte. Dupa developare
222
se obtine 0 suocesiune de plaje cudensitati de inegrire diferite. C::u-
noscind deI\.sit4tHe plajelor valorile expuneri1lor, c\lri)a reiese in sis-
temul cOOl'donate D 19H.
1n pra.cticA ,,epte se efeotlueaza j automat ..W1 aparat
denumit sensitometru, dar imaginea expune.rHor suooesive este denu-
mita sensi1:Jograma. '
eu ei putem determina sensibHitaiea pelicuJei S fae-
toml de contraslll y.
SensibUitabi fptografica 5e prin inversul ex-
punerii miima.4l date unJUi strat ,fotografic pentl'l1 a obtine dupa prelu-
cratre p densitate de i:p.egrilre minimala, masUi:abila, deasupra voalului.
, Sensi9'Nillaif:Je.<;l, se drfine!ite Plrm relatia =
.j,t ( I
I, 11
m
, ..
Decl. S depinde de modllli in care se, ge'termina eX!punerea IIUnl-
mala 1;Imtn (K=:i1qnstanta). tIl;} aceasta consta diferenta dintre nor-
mele iexiste:nJte iii 'prezent 'in 1ume. Dintre celemail eunoscute
t _ I J
Sliq,t : I { ()
- Criteriul punetului de inflexiune a1 ,curbei caracterisHec, adop-
tat de sistemul If\ aee;:;,t pragu'l de sensibililtate' este va-
loarea eX'Puner!i oare da cea mai mk:A densitate dea-
supra voalului. este determinata cu ajutorul sensitometru-
lui s.i este data de treptei care prj'oduce. densitate
viz:ibilii deasupra vos-lu.ilui de fiIIm. r
, ' - gradjentuilui fraet;i<m:ar 91 indieerui de expunere
adopta:t de ASA (S.U.A.) BSI (Anglia). In accSit sistem s-a adaptat me-
toda ce expunerea care produce < 0 densitat fixa deasupra
in 00 da1e,sIe developare.
"If
Ho '
I l
Nu eDsta 0 metbda praotica caire sa permita 0 ttecere u!iOara de
la un sistem la altu
l
l)de unitate. De aceea, S-8U creat tatJele care permit
aceste transforfilarl. J I
Dupa destinatie, peliculele alb-negru au sensibiliblti spectrale di-
ferite !?i se pot clasifica astfel: ,
- nesensibilizate. avlnd sensibilitatea spectrala caracteristica halo-
genilor de argint in zona indigo a spectrului pina la A=520 mm. Din
aceasta categorie fae pozitlve alb-negru, negativele de
sunet precum unele pelicule de cOntratipare;
- ortocromatice, avind 0 sensibilltate spectrala pina la A=
=580 mm;
- pancromatice. eu 0 sensibilitate in intreg spectrul vizibil pma
1a 1-=660 mm. Din aeeasta eategorie fae ,parte 'negativele(Ie imagine
precum !ii unele pelicule de contratipare;
- infracromatice1,>pina la ),-750 mm, fiind rar utilizate ca
gativ de imagine !1i num1ai in cazuri speciale.
223
11 Pelicule cQlor i .,
Aceste pE:!licule au trei traturi fotosensibile difel;en\iate' speet'rar,
in care in urma expunerii !?i prelucrarii se foPmeaza 0 imagirie in: culori.
Ele slnt 'sensibile la intreg specttu de frecverlta. Cele tref 'straturi sint
sensibile1a 0 anumita culoare (albastru, verde, ;ro!?u).
Structurapeliculeiq>lor estearatatainfig. VII.3.
- Suportui 7 este acela!Ji 'ca la alb-rlegtu,
aplicate cele trei straturi de emulsie. " .
......- Stratul superior 4-"'este dintr;-o emulsie- fotosensibila pe
baz' de halogelturi de argiJ;lt . substarita: de'natuTB: organi: fi dire va
pt duce la
l
developare unJcolo!,a t galben. P1. t strat este la
treimea de spectru ce contine cuI area albastru va rezulta deve-
lopare, culoareagalben complementararadiatiiloralbastre.
- Stratul 5 contine tot h'alogenura de a,rgint 0 substanta care
dupa developare va genera un colorant purpuriu, complemental' treimii
dihspectIi.ll vizibil, culoareverde: r.. I
...:-. Sf atul 6 estc impresfonat de ale spectrului vizi-
bi! !'ii emulsia lui va contine' tot halogemtlraIde argint b substantcl cai:e'
prin developare da un colorant verde-albastrui, complementara culorii
rOHU. , . j " '
. n afan'i d aceste stl'at1..1ri de emulsii, e is'ta citeV'a substr'rituti:'
- Substraiul 1,1 aflat intre' straturile 4 5, este' xtI.erh deisub-
th'e din argint coloidal earl:! constituie un filtru galben pentr J '{lop i
treimea aibastI1a a spectruiui c a' aetionat' supra,. stratului' 4. n abo..
senta substratului 1, lumina patrunzind in straturile urmatoare 15 !'!?i 6
!?i 'impresionindu-Ie (cad ele prezinta in aflJrll de( verde
rO!Ju !;ii pentru albastru) ar produce de'naturari ale echiiibtul i culorii.
, - Substratilrile 2 3 sint antihalo, avihd functie ca I?i
'
.r
filmele alb-negru. In cazul filmelor l'evetsibile,I I sel gas apH t ii'J.-
tre,stratul 6 !?i suportul 7 (notat aUl2 in igura), iar in cazul filmelor ne-
gativ-pozitiv se afla ca !?i la filmele alb-negru pe spatele suportului (no-
tatCll3infigura). . J I /
) Cele 3 stratUrl color (albastru., verd , a q.lrbele caracteristice
care nu se Suprapun decit pe 0 portiun mica. 'De foto-
J, .. '
11
18
au
224
grafidi este mult mai mica decit la pelicula alb-negru. 0 expunere in
afara zonei liniare duce la! 0 debalansare a culorilor producind 0 domi-
nanta. De aceea, la filmare trebuie data 0 foorte mare atentie la expu-
nere. La fel trebuie avut grija pentru obtinerea unui contrast satisfaca-
tor de mare care nu se mai poate realiza prin iluminare ci, cu ajutorul
eulorilor "calde" (galben, portQCaliu, a celor "red" (al-
bastru, verde, violet) saturate nesaturate.
Peliculele negatlv-color au in general balansul optim de sensibi-
litate la culoare ,realizat pentru iluminare cu lc1mpi cu incandescenta
(3 200 K). La utilizare pe lumina de zi se un filtru de corecpe
ce se monteazA in fata obiectivului in timpul filmiirii l'ji care modificii
componenta spectrala a luminii de zi, aducind-o in concordanta cu cea
pentru care este balansata pelicula.
In acest scop, pentru negativele ORWO-eOLOR se folosellte fil-
trul K 14 iar pentru negativele Eastman-Color, filtrul Wratten 85.
Slnt unele fab.rid care produc diferenpat negative color pentru lu-
minA incandescentc1 pentru lumina de zi. In acest caz folosirea filtre-
lor nu mai este necesara. Pentru reducerea distorsiunilor in redarea cu-
10rHor, negativele color moderne sint prevazute cu de cO,rectie
incorporate in straturiie de emulsie cromatica 4 5.
Pelitule negativ de Imagine alb-negru color
Caracteristicile, acestor pelicu1e slnt urmatoarele:
- sensibilitate ridicata la lumina, variind de la 15-27 DIN;
- sensibilitate spectrala in oatA zona vizibliA a spectrulul;
- latitudine fotograficA mare.
- factor de contrast y scazut.. avind in general valoarea 0,65;
Peliculele alb-negru color se folosesc la filmarea ima-
ginilor in cele mai variate conditii de iluminare. datoritA sensibilitc1plor
mari care s-au realizat.
Pent,ru negativele alb-negru, se folosesc revelatori de contrast sca-
zut, egalizatori cu un continut redus de KBr, iar pentru cele color, re-
velatorl specia1i.
.In ijibelul 5 sint: date lcaracteristicile principale ale unor tipurl de
peliculA mai mult folosite.
J
Pelic1JJe negativ de .unet
Canoeter.isticile principale ale acestor pelicule sint:
- facto,r de contrast foarte ridicat y 3;
- putere rezolvanUi mare obpnutA pe calea unui antihalo special;
- granu\atie foarte fina;
- sensibllitate la lumina mica 5_6 DIN numai in zona al-
bastra a spectrului.
15 - Montajul de i,Um
225
Se folosesc la inregistrarea fonogramei optice pentru ne-
gativelor de sunet in vederea copierii lor qi obtinerea copiei standard.
Datorita contrastului ridieat calitatii lorde a da 0 buna definitie
imaginilor in linii sint folosite pe seara larga la executarea unoI' lu-
crarispeciale catitluri, texte, generice, diferite etc. )
Preluc.rarea negativelor de sunet se face in revelatori de mare can'"
trastcuun relativ ridieatde KBr.
Peliculepozitive alb-negru color J.
Cara<;teristicile acestor peliculesint:
.r- factor decontrastridicat y >2,5;,
- densitate de voal foarte,redusa;
- putererezolvanta mare;
- gr3flulatiefina;
- sensibilitate redusa, ceIe alb-negru numai in zona indigo a spec-
trului, dar cele color diferenpata pestratq,ri, in concordantcl cumaximele
transmisiilor spectrale a coloranWor corespllnzatori din negativele color.
Peliculele pozitive color trebuie sa aipa coeficienpi de contrast ai
celor trei egali sau apropiati ca valori deoarece in procesele de
prelucrarenuse poateinterveniasupraacestorfactod.
Tipurile mai noi depelicule pozitive colorauinversateordineastra-
turilor de emttlsie (din gpa devin pag. Aceste pelic111e se numesc cu
straturi au0 putererezolvantamultmaibuna.
Se fabrica pelicule pozitive color reve.rsibile folosite in special
pentruobtinereade copiideformatingm;,t.
PelictJIe decontratiparealb-negruf cOlpr
Caracteristicileprincipalesint:
- factorul de contrast diferentiat functie de tipul peliculei (dup
pozitiv y =1:4-2; dup negativ y =O,6'!""O,7, interpbzitiv intemegativ
colorr =1-1,1) ;
I1 J
- putere .foarte mare;
- granulatie foarte fina;
- sensibilitate scazuta iar sensibilitate spectrala fie n.umai in zona
indigo a spectrului sau in toate zonele Vizibile{peliculele de cpntratipare
pancromatice), fie sensibilitate zonaHi pe stratu,ri (peliculele
de contratipare color). Peliculeie de contratipare color pentrU proC!edeul
interpozitiv-internegativ sint prevazute cu m8fti de corectie
Pentru procedeul reversibil de contratipare color se fabricl p ticule spe-
cialedupreversibile color.
In tabelul 14 sint date caracteristicile unor tipuri pe peIicule de
contratipare.
226
3. DIMENSIUNILE PEUCUCELOR $1 FORMATELE IMAGINII
Aceste dimensiuni au 0 foarte mare importanta pentru a putea trece
in bune conditii prin aparatele de luat vederi, montaj, proiectie lii de pre-
lucrare. Cele mai importante care de altfel au fost standardizate sint:
Uitimea pelicutef, dimensiunile, pozitia lii pasul perforatiilor.
Din aeest punet de vedere peliculele shit:
- pelicule de format lat;
- pelicule de format normal;
- pelicule de format ingust.
Peliculele de format lat sint acelea a carol' latime este mai mare
dedt 35 mm. Cele mal frecvent folosite sint de 55 mm, 65 mm
70 mm. Aceste superformate au aparut in legatura cu dezvaltarea noilor
sisteme de cinematograf panoramic, Todd AO, cinemascop 55 etc.
I Pelictilil de format normal este cea a carei latime este de 35 mm.
Acesta este formatul de referinta, deoareee este exclusiv folosit de pra--

ModaUtatea de exprimare artistica este subordonata dimensiunilor
cadrului ciriematografic a carui dimensiuni sint in raportul 1,375 : l.
In fig. VII.4 smt ate dimensiunile geometrice ale peliculei de
35 mm, inclusiv a imaginii
Formatul eel mai folosit de amatori este eel ingust adic4 acele pe-
licule care au latime sub 35 mm. Cele ma' utilizate sint peliculele de
16 tnm, 16 mm Super, 8 mm, 8 mm Super. De altfel, pelicula de 16 mm
este folosita larg lii de ditre in televiziune.
Acest format are avantajul ca necesita aparatura mai mai
maleabila, iar calitatea imaginii a ajuns la paritate cu cea a formatului
de 35 mm.
02tafiul
Fig, VU:4, Dimensiunile fotogramei' a peliculei de 35 rom.
227
Formatul de 16 nun se prezinta in doua variante:
- eu doua rinduri de perforatii (deci fara pista de sunet);
- cu un singur rind de perfo;ratii, eu pista de sunet optic sau
magnetic.
Ip. fig. VII.5 sint prezentate dimensiunilepeliculei qe 16 mm
fotogramei pentru cele doua variante.
In ultimul timp, a aparut 0 varianta a formatelor de 1 mm
16 mm Super. Acest nou format incearca sa inlol;uiasdi complet
tul de 35 mm cu cadrul cinematografic clasic 3,4 (1 : 1,375) nu este
standardizat. J
Formatul de 8 mm a derivat din formatul de 16 mm; perforat spe-
cial, se fabrica in variahtele simphi 8 sau 2 8, eli sau fara pista mag-
netica de sunet. t
In fig. sint aratate dimensiunea peliculei JptogJ,'amei de
8 mm. Comparind fig. VII.5 eu fig. VII. 6, se observa c6 dimensiunile
perforatiilor cit distanta lor fata de imaginea filrnului sint identice
atit la formatul 16 mm cit la 8 mm. Singura diferenta consta in pasul
care la 8 mm este de 2 ori mai mic decit la 16 mm.
In mod curent cineamatorii !olosese la iilmare varianta 2X8, uti-
lizind aparate de luat vederi eu canalul de 16 mm. cum se arata in
fig. VII.7, filmarea se efectueaza In doua faze. Se inregistreaza un rind
de fotograme de 8 mm, fig. VII.7, a apoi bobina se invers in apa-
rat se inregistreaza cel de-al doilea dnd de fotograme, fig. VII.7,t b.
a: b1 q12mm


DetarlUl
Fig. VII.6. DimeDliunile fotogramei ljl pellculel de 16 mm.
228
.-..
~
)
I
-0
lo
~ c
s
21
20
9
l.
19 Q
18
6
17
(j,
16
LI
15
'I
14
EI
-0
c
c
c
c ,..1..0
c
c
Ie
0
0 c
0
c
c c
0 0
c
0
0 0
c
~
Detaliul Pl/rfcra\1Qi
b
Fig. VII.6. Dimensiunile fo- Fig. VII.7. Succesiunea operatiunilor de filmare
togramei ~ i a peliculei de S ~ i tUcre a pcliculei de 2xS mm.
mm.
Dupa developare filmul este taiat in doua (fig. VII. 7, c) obtinindu-se
astfelfilmul de8mmcareurmeazaa fi montatlii proiectat.
o varianta a formatului de 8 mm este 8 mm Super care ~ i el este
fabricatca 1X8Supersau 2X8Super.
Aliia cum e aratat in fig. VII.8 dimensiunile perforatiilor sint mai
inguste dedt la eel de 8 mm. De aceea, cadrul cinematografic este mai
mareapropiindu-sede eel de 16 mm.
Marirea suprafetei utile a fotogramei in
dauna latimii perforatiei a fost posibila datorWi
utilizarii unoI' suporturi mai rezistente folosite
in prezent. Datorita proieetiei mai mari f?i de
buna calitate acest format incepe sa fie utilizat
~ i de profesionif?ti realizindu-se fUme ~ i casete
pentru f?coli !}i universitati in seopuri didactice.
t i ~
EfJJ
C is
l
~ 2/,
E
'(
c 0
23
'7
c 22
S
0
c
21
0
9
c
Xl
0
l.
c 0
o 19
Q
c
~ 1&
6
0
17 Ol
c 0
16 II
la
0
15 ,I
c
0
14
EI
M
0
.....
c
4. OBTINEREA COPIILOR POZITIVE
Cineamatorii au doua posibilWiti de lucru
Fig. VII.S. DimensiuniIe
eu pelieula de imagine, fie folosind pelieula ne-
fotogramet ~ i a peliculei gativ a/n sau color, fie pelicula reversibila a/n
deS mm Super.
sau color. Fiecare dintre acestea prezinta avan-
229
taje dezavantaje. Oricum ar fi situatia, pentru a asigura 0 cople de
proiectie fara zgirieturi este recomandabil ca montajul s4 se lucreze pe
o cople nu pe original. ,
Originalul nu se recomanda a fi proiectat niciodata, pentru ca este
suficient sA fie rupt sau pentru ca defectul. sA fie lreparabil.
Dupa ce materialul a fost developat este neCesar sa se execute 0
copie, fie pozitiva in cazul cind pelicula trasa este negativ, fie pozitiv-re-
versibila in cazul cind pelicula filmata a fost reversibila.
In cazul cind se filmeaza pe pelicula negativ color se poate obtine
prin copiere 0 copie pozitiva color (vezi fig. VII.9). Aceasta copie, denu-
mita copie de lucru, este montata se obtine astfel Imaginea filmului.
Se sonorizeaza filmul. Dupa copia de lucru montata se monteaza nega-
tivul filrnat.
In cazul cind dorirn sa realizam copii de tiraj dupa negativul co-
lor rnontat se obtine un interpozltiv de 16 dupa care se trage un
dup negativ de 16 mm obtinindu-se astfel un nou negativ. "Dupa acesta
16mrn
pozitiv color
16mm
pnitiv color
16mm
copre poiltiv O/n
Fig. VII.9. Copiile de lucru pozitivc obtinute ctnd a fQ&t peliculA
negativ color.
230
se pot executa copiile pozitive de tiraj. In ultimul timp pentru a se im-
bunatilti caiitatea imaginilor dupa contratipare se f6losellte 0 pelicula re-
versibila color intermediate prin care se obtine direct un negativ color.
De asemenea, dupa negativul color se obtine 0 copie pozitiva a/n
care poate fi folosita cu succes la montaj fiind mai putin costisitoare.
Daca dorim dupa negativ color sa executam tirajul in a/n, se poate copia
pe un interpozitiv a/n, apoi prin copiere se obtine un dup negativ a/n
dupa care se pot trage copii standard a/no
Dupa negativul a/n fig. VIL10 se Roate obtine 0 copie de lue,ru po-
zitiva a/n care poate fi montata. La fel pentru tiraj se poate copia dupa
negativul montat pe un interpozitiv a/n apoi pe un dup negativ a/no Dupa
acest nou negativ se pot trage copiile de tiraj a/n.
Daci\ filmarea se efectueaza pe 'pelicula reversibila color (fig.
VILlI) se poate executa 0 copie color pe pelicula ,reversibila. Pentru ti-
Fig. VIL10. Copiile de lucru ~ pozitlve obtinute ctnd filmarea a fost efectuata pe pelicula
negativ alb-negro.
16m/m
rever 5"1 bl! CO ilr
Fig. Vn:l1. Copille de lucru ~ pozitlve obtinute cind flImarea fos(efectuata pc pelicula
rcvc1'8ibila color. r
231
16m/m
c:opie a/n pe
reverslbil
16m/m
reversibil DIn
Fig. VII.12. Coplile de lucru ~ pozitive o ~ t n u t ctndfilmarea a follt efectuatil pepelicuIIl
reversiblIll. alb-negru.
raj se poate trage un internegativ color ~ apoi copl1le pozitive. Pentru
montaj se poate trage 0 copie a/n pe pelicuIa reversibila, iar pentru ti-
rajul a/n se poate executa un internegativ a/n f?i apoi copiile pozitive.
In fine, daca filmarea se executa pe pelicula reversibila a/n (fig.
VII.12) se poate trage 0 copie a/n pe pelicula reve,rsibila iar pentru tiraj
se copiazapeuninternegativa/n obtinindu-seapoi copiile.
De aid se poate trage 0 concluzie f?i anume ca pe orice fel de peli-
cula s-ar lucra, pentru montaj este necesar sa se execute 0 copie, dupa
care trebuie sa se efectueze montajul negativului ce-l avem la dispozi-
tie. Numai af?a putem obtine 0 calitate corespunzatoare a filmului. De
aceea, este strict necesar ca cineamatorii sa aibe acces la un laborator
profesional unde sa se execute calitativ toate aceste operatiuni. In con-
ditii de amatodsm nu se poate realiza in prezent aceasta doleanta.
5. CONDITII DE PASTRARE A PELICULELOR NEEXPUSE
Peliculele neexpuse sint materiale foarte sensibile la variatii de
temperatura ~ umiditate, de aceea se cer a fi manipulate f?i depozitate
in conditii speciale, altfel pot aparea modificari importa te ale caracte-
risticilorfotografice. Aceste modifidiri sintdatorate:
- factorilor fizici (temperatura f?i umiditatea aerului din incapere);
- prezentei unoI'vapori de substantechimice sau gaze;
- durateitimpului dedepozitare.
Toateaceste elementeducla:
- 0 marireaccentuataa densitatilordevoal Do; ,
- sdiderea sensibilitatii;
- scadereafactorului de contrast;
- debalans al culorilor lapeliculele color.
Cele mai expuse sintpeliculelenegative~ reversibile.
232
Condi\iile de manipulare tl a peUculelor virgine sint
urmatoarele:
- peliculele se p4streazi In cuW metalice originale, etanl?ate eu
benzi adezive;
- la manipularea cutiilor trebuie evitate mecanice, lovi-
turile, rAs etc.;
- eutUle pot 1'1 una peste alta, in rafturi, In cantit<'iti de
max. 10 bucit,i
- in incaperile de depozitare nu trebuie sa patrunda lumina soa-
relui, vapori de substante chimice, gaze sau radia\ii.
Valorile temperaturii l?i umiditatii pentru peliculele ORWO se re-
comanda a fi urmatoarele:
La depozitare pina la 6 luni:
=12-15C
UreI =40-5t>o/0.
. depozitare peste 6 luni:
.... i. #
t
mGx
=10C
U,ee -40-50
0
/
0

Pentru peliculele Eastman Color, Fuj\. Azomurel?:

U rll =500/0.
Trebuie data 0 foarte mare aten\ie variatiilor brufite de tempera-
tura !ii umiditate ce apar mai ales cind cutiile eu pelieula sint luate din
locurile de depozitare l?i duse la locurile de filmare. In aceste 8iOOatii, cu-
tiile nu se desehid decit dacA sint lasate stea un timp in noile condi-
til, dupa care urmeaza a i folosite.
t IllI r
GLOSAR DE ,$1 PROCEDEE
TEHNOLOGICE SPECIFICE MONTAJULUI
J
AcJlunl paralele
Adaptarecinemato-
grafleA
AmorsA
Amorsa
Asnmblare
AparatdeIii mare
Aparatde profcene
lIoodadedialog
BandAghld
BandA de mlxa)
Bandade zgomote
Bandide mnzlea
BandaInternaJlonaln
. BandAmagnetieA
Blane
Boblnllade etalona)
Buclli
Caltinade lJIonta)
Cadrn clncmatografle
Procedeu de constructle naratlvll tn care a doull
actluni prezentatll shpultan.
Prelucrarea unel opere literare din caresll rezulteun scenariu
cinematografic.
Cadru cinematografic In careun personajsevededinspate, In
primplan, tn tlmp cepersonajul principal sevede din fata, In
planul secund.
Bucatllde'pelictl1AfirA imaginecareseata,azlllaeapetelebobi-
nelor de imaitlne sau unet, pentru poqiunilor de
tnceput 5f1Illt. .
Prima operatlune a montajulul, alegerea planurilor filmate
lipirealortntr-oordlneprovizorle,rcallztndu-semontajulbrut.
Utilaj eu ajutorul caruia seexecutA expunerea negatlvului de
imagine In timpul luArii de vederi.
Utilajcuaj!l.torulcAruia5eprdiecteazApeUR ecranpeliculapozi-
tivii ce contine lmagini fUmate. .
BandA magneticll primarA, pecaresegisesemontatetn eoncor-
dantA cu imaginea dialogurile filmului.
Bandadedlalog'lnregistratAlaf1Imareauneiseeventetnconditil
improprii prizei desonet de ealitate. J .
Bandamagnetiea destinatA mixajuluisunetului,continlndunul
dintre cele 3 elemente sonore ale filmului: muzlcll, dialog,
zgomote.
BandA magneticllpecaresegasescmontatezgomotelefllmului,
folosita Ia mixa]:
Banda magnetica pecarese gllsesc montate bucatile muzlcale
ce vor intra tn film, folosltA Ia mixaj.
BandA magneticll ee contine mixajul tuturor
sonorealefllmulul, Inafaradialogurilor comentariulul.
Purtlltor desunet magnetic.
PelicuilperloratAtransparentacesefoloseHelacopiideIucru,
negallv imagine, tnlocuindanumlteplanurieelipsesc.
Bobinll defilmeubucllti dinfiecareplanmontat(8 fotograme)
alenegativului color de imagine, neeesara etalonarii filmului.
BucaUi decopiedelucrudeimaginesaubanda magneticllavtnd
lipitc, ncecsara dcpostsincronizare
la mlxaj pentru ullumlte zgomote continue.
Incapere tn care se ana instalate toate utilajcle necesare
mootllril filmului.
Cea mai mici subdivlziune a actiunli filmului, reprezenUnd
imaglnileIuate de la pornlrea Ia oprlrea aparatului de filmat.
234
Di6pozltlvmecanicsanelectroniccaremarcheazl peimagine
suneteiementelenecesare pentrn identificarea cadrului sin-
cronizarea ilD/lginiicusunetnl.
Cloe ,...,
CololIDisODori
Commag
Comopt
-
Comentarlu
CoDtullp
(dup negativ)
Cople lavandA
(dup pozitiv)
Coplede luern
Contlnuitate -
:.,-_.......
-
dermatograf I -
,CopIe&tandard
Deasltate
Derulator
Deseaanlmat
DUoile
Dubla)
DublA
,DupUl'8re
DOp Deg_ttv color
pozltlvoolor
Ein11181e fotograflei
Eroo]81e
Efeete8oBOn ..:...
..
Eleete uptlt'e
}:talonare
Sunet de.curtA duratA. de1000Hz,redat deaparatul depro-
iectiesaumasademontaj.caremarcheazlstartulsunetnlni.In
proiectiapeecransevavedeaclachetaInchizlndu-se In
timp snnetnl clOCUlui.
Totalltateacomponentelorsonore (dialog, muzicA, zgomot)care
alcltuiesc sunetul filmului.
Copia pozitivA a filmnlui pe care se ana fonograma mag-
neUel core punzltoare.
Copia pozitivi a filmnlul pe care se ami fonograma opticA
corespunzAtoare.
Textvorbitcare fUmul, Inspecialeel documentar.
Negativ obtinnt dupA 0 copie pozitivA.
o eopie pozltivA speclala, eu grannlatie finA, efectnatA dupa
negativuloriginal,astfelcadnpA easlsereallze.euntontratip
negativ.
Copiepozitivafolosltl lamontajcare tragedirectdepenega-
ttvsaureversibil.
'freet-Iieuajutoru\monta)ulu\de launcadruIaaltuI,Urasari-
turA. cu altecuvlnte.curllvltate.
DlferentadintreparteaceamalluminatA cea malintunecatA
dintr-un cadru.
Crelonspecialfoloslt lap1arcareacopiei delucru Imaginesan
sunet.
CoplepozltivAafilmnlulcecontineatltsunetulcit Imaginea
destinatil. proiectiilor In sllile decinema.
MasurA a Inminii transmise de film.
Utilaj cese pentru derularea boblnelor de imagine
sunet ale rUmulnl.
Derulatorspeclalconeepntcarepermite parcurgercanelntrcrupta
a unei bncil.ti de fUm montatc In buclil. printr-nn aparat de
prolectle.
Gendefilm desennlcamljlocde IIi expresie
artisticll..
Distribntiaspatialil. a unuifascicol lumin06 careeste devlat In
multiple diJ;ectii.
Operatie tehnicli prin care dialogurile originale ale nnui film
slntinloenitecudialogurirostiteIn altA HmM.
Varlantelesuccesivealeunuicadrudefilm executatelafnmare.
Copierea matcriaJelor reverslbile pe alte materialereversibile.
Obtinerea unni nou negativcolor dupl 0 copiepozitivli color.
colorcugranulatie finA folositlpentruobtinerea dupne-
ptivcolor.
Disperslefoarte finli de micr,?cri tale de halogenurA de argint
Intr-un medin coloidal.
Dennmlreaacelei plrtiafIlmnlnlacoperitil.cusubstantesensibiJe
laluminA. EsteparteamalputlnlucioasA a filmului.
Suriet "cu particularltate deosebitA", inclus In coloana sonora
afUmulnl,cadeexemplueelececreeaz1iimpresiavocilauzitela
telefon, celeen ecou etc.
Efeetecxecutatcpcfilm casuprnill1presiulIl, fondu,
ete.
Proces tehnologic prin care se stabllesc conditiile optihle de
eolpiereanegaUVUlni deImaginecaresA asignre0 coplepozltiva
unltarA, fara diferente de densitate culoare lotre planurile
filmullij.
235
Expunere
Facerea eadnllul
Factorde contrast
Fereutrilelnematogra1lci
Film
FUm alb-negru
FUmeolor
FUmmagnetic
FUmmnt J
FUmare
FUmarecubandA ghld
Fllmareeuplay-back
(cu muzicA prelnregis-
tratA)
FUmarecuprlzAdlrectA
FUmarede exterior
Fllmareslncroni
FUmlonogral
Flash-back

Fondlldedeschidere
de lnchldere
Fondu de sunet
Fondu Inhlntllit
de sunet
Fonogrami
Fonograma optlei
(lotograllci)
Fonognma magnetlei
Formatul pellenlel
Fotognml
Generic

Imagine lotogra1lei
Imaglae oeaatlvi
I ...... pozltlvl
lumlnll &supra Itrdulul fotosenslbll al pellculel
dlntr-unaparatdeluatveaerllnt1mpulfilmArll.
consUndInselectarea,Idellmltarea In a zonel
corespunzAtOfU'ecaresicuprindA Imagineadefilm.
Gradlentul maxim al curbel earaeteristlce exprimat prin tan-
genta unghlulul fonnat dlnVe prelunglrea rectillnll a
curbel,Iaxaabclael.
- Decnpare caredeltmiteazlclmpullmaginU.Eapoate fHereastll
de expunere sau de prolectle.
Produsnl final al artel ,IIndustTlel cinematograflce.
- clnematograficA reaUzatA pe pellculA alb-negro.
- clnematOfP'aficA realizatA pe film color.
- PellculA prevlizutA cu plsti magnetlcll.
- Filmeee nn contln sunet.
- Opel'1ltle defotograliere a acttnnll unor personajesan oblecte.
- FilmarecuInregistrareasunetulutIn neeorespunziltoare.
Acestecadrevorfi postslncrontzate.
In acest caz, sunetul 'este Inreglstrat In prealabU separat. In
timpul filmAril, sunetu] Inregtstrat este redat prtn dlfuzoare,
taractortlmimeazA lonorA.
MetodA defllmare In caresunetu] este Inregistrat eoneomltent
eu Inreglstrarea Imaglnll.
- FilmareexecutatA In afaraplatoululstudloulul'.
- FllmareexecntatA0 datAenprtzadesunetcarevafl decalltate
,i deel fo]osIbiJii ]a montaj.
- Aparatpentruredareasunetu]ullnreglstratfiepepellcuJlImag-
neUeA, lieopUeA. J
o partea filmuluiestesltuataIntreeutfatldeaetlunea
prineipailL
- ElectopticcareeonstaIn ,I gradatAaImaglnil.
Aparitia gradata a imaginii, pornind de la negru.
gradatA a imaginiiplnA lanegru.
- sau disparitla a unul sunel.
- Marcheazatreeereadela0 seeventllaalta,tlmpIncareunsu-
uetesteatenuatpinA ee disparepeclndsunetulurmltorapBfe
ereselnd la maximum.
TotalitatearmodifleAriior caracterlatlcllor materlaJululporti-
torului de sunet, In corespondentA cu vartatUlesunetululIn
reglstrat. '.
- Estefonograma lacarepurtAtorul desuneteste0 pelleulAfoto.
gralicA. _
- Estefonogramalacarepurtlltorul desuneteste0 pelleul. mas
netid.
DlmenslunlJegeometrleececaraeterlzeazA pelteu1a, ,I
Inliltimeafotogramei, pasnlperfOratiel, dlmenslunlleperforatleJ
etc.
peJleulel eeeontble Imaglnea unelslngurefaze din
mItcarea obleetulul.
- Ansamblultltlurlloreeprezlntlifilmul numelereaUzatorilor.
- Cadru filmat ee euprinde numal eapuI, plnl sub bArbie, al
pcrsonajulul.
- Imaginelnreglatratll ,ifixatll peun material fotOlensibll prln
expunerelaluminA :,1 preluerarefotochimlcA.
- Unagine fotograflcicare are 0 repartitle inversA a pArtUor luml-
noase,iIntunecateInraportc 8nbleetul defilmat.
ImaginefotogratlcA careareaeeea,1 a pArtUor luml-
noase ,I Intuneeate eu aublectul fUmal.
236
I,Dter politi"
Iliteiaeglltl"
IDIAntnlre
loreglltrarea lIuDelulnl
Llol,te
Llpltur4
Has41tle moota)
II
Ha,IDA .eHplt111m
HID)
1l1,eare.eeelerati
MI..re n.etlnltl
Hoota)
HODta) magDetle
MODta) Det.tA..
MODta) .I......t
Monta) asoclatlv
",
HODta) brut
}{Qota) paralei
Neptlv-Imawlae
Neg.tl" sDDet
Nnmere lie
(
PellenlA elDematograileA
PellenlA reverslltUA
P'lleulA vlrwlnA
Perforalle
I
Plan elnematograflc
este0 copiepozitivA cugranulatiefoartefinatrasA depenega-
tivcle originale. '
Este0 coplenegativa, trasii depeun intcrpozitiv.
Procedeu de electoptic, prin care unui cadru dispare
treptat,concomitentcuaparipatreptataa Inceputuluiclldrului
urmlltor.
- Totalitatea operatiunilor tehblce care permit fixarea unui
semnal audio peunsuport, In vedereaconservtlrii redArii la
I dorlntA. .
BucatA de pellcu\A fotograficd montatd in bcnzile de mixllj
IntreportiunldebandA magneticA pccaresegiisesc inregistratc
dlaloguri, muzicli, zgomote.
Imblnareacap lacap a,douli bncllti depeliculll eubanda ade-
zlvli sausolutle de lIplt.
Utilaj ce dli pos ibilUatea vlzlonllrii ascultliril concomitente
sauseparate aImaginilor corespnnzlitoare,Invederea
real1zllrll In contlnuarea operatinnUor de montaj.
Dispozitlvdeelectuarealiplturilora donli pellcule.
Operatle carepermlteamestecullndilerlteproportiiaImaimul-
tor surse de sunet.
Procedeu prin care dlntr-un cadruse cu 0
vltezlimalmaredeclts-a Inreatitate.
Procedeuprincareml,careaeuprinsAIntr-uneadruse
cu 0 vltezli malmiddeclt In realltate.
Totalitatea operatiunilor de ansamblare a Intregulul material
flImat In Ideea de a aslgura 0 cursivltate a ldeii elaborate de
reglzor.
Operatle de ansamblare a benzllor magnetice contlnlnd ele-
mentelecomponentealesunetululinconformitatecu Imaginea.
OperatletehnologlcA deHpirecaplacap a negativulul de Ima-
gine, In ordlnea ,ilunglmea- -copiel de lucm.
EstennmontaJprinparaleUsm,bazatpesimultaneltatea strlctA
a donAsanmalmultoractlunljuxtapuse,prezentatealternativ,
,IcareIncelemaimultecazuriseIntllnesclasflqitulfilmului.
Montajul In care alternareaClldrelor trebuiesli sugereze0 aso-
clatie de idei.
PrimA ansamblarea nnnifilm, realizatA din bucatil.eselectio-
nate, Imblnate In ordinea prevAzuUi. In scenarlu.
Intercalareacadrelor a doui sau mal multe actluni In timpul
montajulnl, astfeLInclt dlferltelefragmente ale fieellrel scene
sA fieDl'ezentateIn mod paralel iar actlunile petreclndu-se la
diferlte intervale detimp.
PeUculil prelucratA ,imentatA, cuprinzlnd imaglnUe negative
destinate reallzArU copHlor pozitive ale contratipelor.
tnregistrare fotograflcA a mlxajulul filmulul In vederea obti-
nerll copiel standard.
NumerecesegAsesc Inscrlsepemargineafilmului la intervale
de1 ft = 0;30 m. imprlmatepematerialele ori-
ginale(negativ) ,1 vorIi J;eproduselafieeare
-. Material fotografic destinat InreglstrArli lmaglnll ,I sunetului
I filmelor.
- PelleulAalb-negrosaucolorcare,prlntr-oprelucrareadeevatii,
permiteohtinerea directl a unui pozitiv.
I - yellcnlA neexpusA lumlnll.
- OrlflcludeeupatpemarglneapeJiculei,ee latraetlunea
II ei. -
Notiune ce exprimA seara de reprezentare a omului In cadru.
237
Plan ansambln - Planul cinematogralic cel mai larg In care personajele nu se
mai disting. l
PlanulcinematograficIn carepersonajul apareIn cadr\\llilmat
plnd la genunchi. , '
I'lan lletnllll PlanulcinematograficIn careaparnumaidetalii ale unci fHnte
Plan Intrey
I'lan general
I'lan

PlllD de legiiturii
Plan-oontraplan
(cimp contra cimp)
Plan sonor
Pos ts Inel'onlure
Pcesii de 1I111t
Pl'oleclle dnematoyrnHca
Racord
Racursl (eonVa plonJeu)
Ral
Rltmnl
Sceollrlu
Scenarlll reglzoral
(deeupaJ)
SeeventA
Sepmay
SlocronlzeUZl1
Start de eoplere
Start de DlOntaJ
(sonorlzare)
Start de prolectle
Stop de aparat
Stop cadrn
sau obiect (0 mind, un ochi etc.).
Planulcinematografic In carepersonajul aparelilmattn.lntre-
gime.
PI'anul cinematbgrafic in carepersonaje(e aparca liiclnd parte
din ambianta generaill. A' '
Planul cinematografic In carepersonajele aparlihnateplna la
mijloc. ,
PlanulcinematogralicIncarepersonajeleaparliImatedeaproa,.-
pe,inclusivumArul.
Un cadru care prezintA <;eva dUerit de actiunea principabl.
Acestplanseintroduce douA cadrealeactiuniiprincipale.
Procedeu de filmace Incare oadrele slnt liImate din unghiuri
opusc - aprox. 180
0

Locul geometric al pozitiilor surseisonore pentru careseper-

cepeauditiv, la un microlon, 0 impresie de egalA distant/l.
Proces tehnologic cu ajutorul cAruia se inregistreazi dialo8Url
sau zgQmote corespunzlltoace unel imaginifilmate anterior.
Utilaj cu ajutoul cArula serealizeazll. operatlnntta de lipirea
peliculelcinematografice. '
Operatia deredace a filmate a sunetului cu niu-
toru) aparatului de proiectie.
Procedeu demontajcuajutorulciruiaseasigurll. legAtura artis-
tlcA dintredouA cadre.
Cadru obtinut prin de jos In sus. Apacatul de luat
vederi este amplasat ml\i jos declt Inli.ltimea subleotulul.,
rapidll. de panoramare a apacatului de lilmace.
Sncesiunea cadelor Inu--o secvent/l, determinlnd pe ecran 0:
anumita (normalA, lnceUnitA'sau acceleratA).
Proiectderealizareafilmului. EIse lntllne\ltesub douA forme
ccprezentlndstadiulcronologicdeelaborare:la
sau un foarte concis rezumat subiectului, \Ii apoi seenariul
literar, care eopovestire detahatii, a subiectuluililmului, In
scopulsugerAriistructuril \Ii atmosfereiacestuia.
DescrieredetaliatApe planuri secventealeactiunii,cuprinzlnd
toateindicatiile deordlntehnlc In vederea realizArllfilmulul.
Parte a unul film euprlnalnd totalitatea planurilor realizate
lntr-un anumit10e deflll\Ulre.
Sistem delnregistrare, tncarefonograma magneticA a filmulul
\Ii copialuipozltlviseaflA pebenz!separate,neces 'Undpentru
vizionare VJl utilAj special.
Utilaj folosit tn montaj. cu Jljutorul cAruia se sineroniZ6llZA
(seaduetnparalel)2- 4pelicule deimaginesauuna de Imagine
\Ii 2-4 de sunet.
BucatA depelicnliceseatli,azl[ la tnceputulf1eedrei bobinea
materialelor primare, in vederea coplerll.
Bucat! de peliculA cese ata\lazl[ la lnceputul copiei de lucru
'Ii al benzilor magnetlce de sunet.
BucatA de peliculA cese ata,az! de citrelaborator lacopiile
pozitive(lnalnte,Idupi>.pentrnlncArcareacorectA aaparatnlui
de prolectie. f
MetodA- de reaUzare din f1llnare a unor Imaginl trucate obll-
nmdu-se efecte de aparltie. dlsparitle. ",
Multlplicarea de un numAr de orta unei anumitefotograme a
filmului. '
238
Strat antlhato Estestratul aplicatpe0 fata a suportuluicareabsoarberadia-
tiileluminoaseccsereflecta desuport.
me
TUtu
Venlune dllblatl
Venhme orlglnalii

Voleu
Sllprapunerea pe0 aceea'ji Deliculii. a douasau maimulteima-
gini. .. ,., r
Material sells et\l'C apare la tnceptltul sau sHr!?itul filmului
'ii care cuprinde denumirea fiJmului, realizatorii, interpretii.
ESte acet film tn care dia-logurile slnt supuse In nlta limM
declt cea In care au fost fnmate initial.
Acel fihri [n pare dialogurile apar rostitc In I1mba folosita de
actor I, In tin,pul filmlirli.
Btilaj princarepontetrecenumai imaginca, folosit in scopuri
de montaj.
Elect cinematografic consttnd In tnlocuirea unci imagini prin
alta.
"
1. Tabel de transformare a metraJulul unul fUm de 35 16 mm to tlmp de
derulare la0 vitezlde24 fotolrame!s.
6ecundeIFotogrameI
1 24
2 48

72,
4 96
5 120
6 144
7
168
8
192
9 216
10 240
11 284
12 288
13 312
14 376
15 360
16 384
17
408
18 432
19 456
20 480
21 504
22 528
23 552
24 576
25
600
26 624
27 648
28
672
29 696
30 720
Metra!. Bl
35 Dlm 18 Dlal
0,456 0,182
Q,912 0,365
1,368 0,548
1,824 0,731
2,280
0,914
2,736 1,097
3,192 1,280
3,648 1,463
4,104 1,645
4,560 1,828
5,016 2,011
5,472
2,194
5,928 2,377
6,384 2,560
6,840 2,743
7,296
2,926
7,752
3,108
8,208
3,291
8,664
3,474
9,120 3,657
9,576
3,840
10,032 4,023
10,488 4,206
10,944 4,389
11,400 4,572
11,856 4,754
12,317 4,937
12,768
5,120
13,244 5,803
13,680 5,486
8ecuJa4eIFotoc
rame
I
[
31 744
32 768

L
I"
1>-
-
:
240
Metra!, m
31 mm 18mm

14,136 5,669
14,592 5,852
33'-
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
792
816
840
864
888
912
936
960
984
1,008
1,032
1,056
1,080
1,104
1,128
1,152
1,179
1,200
1,224
1,248
1,272
1,296
1,320
1,344
1,368
1,392
1,416
1,440
15,048 6,035
15,504 6,217
15,960 6,400
16,416 6,583
16,872 6,766
17,328 6,950
17,784 7,130
18,240 7,315
18,696 7,498
19,152 7,680
19,608 7,860
20,064 8,046
20,520 8,229
20,916 8,412
21,432 8,595
21,888 8,118
22,344 8,961
22,800 9,144
23,256 9,326
23,712 9,509
24,168 9,692
24,620 9,875
25,080 10,058
25,586 10,241 .
25,992 10,424
26,448 10,607
26,904 10,789
27,360 10,972
Minute
1
2
3
4
5
6
7
II
9
10
11
12
13
14
3.5
3.6
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Metraj, m
35 mm
27,36
54,72
82,08
109,44
136,80
164,16
191,52
218,88
246,24
273,60
:300,96
::128,82
355,68
383,04
410,40
437,76
405,12
492,48
519,84
547,20
574,56
601,92
629,28
656,74
684,20
711,36
738,72
766,08
793,44
820,80
16 mm
10,97
21,94
32,92
43,89
54,86
65,84
76,81
87,78
98,75
109,72
120,70
131,67
142,64
153,61
164,59
175,56
186,53
197,51
208,48
219,45
230,42
241,40
252,37
263,34
274,32
285,20
296,26
307,23
318,21
329,18
Minute
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
51
55
56
57
58
59
60
MetraJ, m
35 mm
16 mm
848,16 340,15
875,52 351,12
902,88 362,10
930,24 373,07
957,60 384,04
984,96 395,02
1012,32 405,99
1 ~ i 9 6 8 11(1,96
I067,lH 427,93
1094,40
438, !I 1
1121,76
149,88
1 149,12
460,85
1 176,18
171,83
1203,84 182,/:)O
1231,20
493,77
1258,56
504,74
1285,92
525,72
1318,28
528,69
1340,64 537,66
1368,00
548,64
1395,36
559,61
1422,72
570,58
1450,08
581,55
1477,44 592,53
1504,80
603,50
1532,16 614,47
1559,52
625,4-1
1586,88 636,42
1614,24
647,39
1641,60
658,36
Obs. 35 mm: 1 fotogramA 24fotogl'amc = 0,456 rn;
1 III = 52,63fotograme
= 19 mm;
16 mm: 1fotogramA = 24fotograme = 0,18288 m;
1 111 = 131,23fotograme.
=7,62mm;
Pentru formatul de 8 mm, la 24 fotograme/s se tnmultese
datele corespunzAtoare
formalului de 16 mm eu 2.
to -- Montajul de film
241
2. Tabel de transforma-
1'ea melrajuluiunui
Iilm de16 HUll tH limp
dederulare,Ia0 vitez:l
de16 fotograme/s.
1fotogl'llmu =7,62mm
1metIu =- 131,23foto-
gl'amc
SeclIude Folograme Metri
1 16 0,12
5 80 0,60
'8,' 131,23 1
10 160 1,22
16,1 262,5 2
20 :120 2,40
24,6 394 3
50 800 6,03
60 960 7,31
Minute
1,22 1312,3 10
~
2,03 1968,5 15
4,06 3937 30
~
8,12 7874 60
~
16,24 15748 120
13,48 31496 240
41 39~ 9 300
~ ~
Ore
1h
22min.
78 738 600
3. Tabel de transforma-
rea metl'ajuluiunul
film de8 Hun Intimp
dederula1'e, laviteza
de16f<Jtograme/s
1fotogramii = :1,81 mm
J II1ctrll =262fotogramc
Secunde Fotograme lIfctri
1 16 0,06
5 80 0,3{'
10 100 0,60
10,1
262 1,00
30
480 1,82
3:1
524 2,00
60 !lOll
3,65
Minute
2,44 2620 10
4,06
:1930'"15
8,12 7860 30
16,24 15720 60
32,48 :H 440 120
Ore
1h
5min.
4. Tabel de transformare
a metrajului unu! film
de8 mm Super in timp
de derulare, la viteza
de 16 fotogl'ame{s.
1fotograma = 4,22mm
1 mctru = 237fotogl'all1c
Secullde Fologralllc Melri
1 18 0,07
[)
90 0,:18
10 180 0,76
13 237 1,00
26
474 2,00
30 540 2,28
60 1080 4,56
Minute
2,12 2370 10
:3,18 3555 15
6,36 7110 30
13,12 14220 60
26,24 28440 120
52,48 56 880 240
5. principale ale ullor pelicule negative reversibile alb-negru color
Sen.lbilitatea
lumina Denumirea y
lumina dezi
Firma Sort Format incandescenU peliculel
recornandatA
.
AGFA
GEVAERT
t>:l

w IKODAK
Pelicule
sovietiee
NP 7 'p'
GEVAPAN 30
GEVAPAN 36
X
Double X
Tri X "
4X
.ti1
IKN 2
KN :,
.'
KN 4
UP 15
UP 22 22 125
,. I

UP 27 27 1
400
ORWOcolor

40
NC 3
125
I 27 I 400
20 80
25 250
;::: 80
- 250
I '0:', I 320
-,
500 -
35 16
100 23
300 25
I 15 I 25
I 22
I 27
20
25

,-

l;-'
-
16
23
25
15
22
27
17
I
I 125
I 400
80
250
6<1
200
320
400
35
100
300
25
125
400
lain 35 10
1
0
,65-0,70
INegativ pancromatic pentru fil-
Ia In 35 16
I
a/n
a/n
a III
a In
a!n
a/n
a/n
a/n
a In
a In
a I n
a In
color
-
35 16
35 16
35 Iii 16
35 16
35 16
35 16
35 Iii 16
35 16
35 16
16 2x8
16 2 x 8
16 2x8
35 16
mare universalil.
0,65-0,70 Negativpancromatic,pentrufil-
mari in conditii de iluminat
dificile. (reportajenoaptea etc).
0,65-0,70 Negativ pancromatic. Universal
1,
0,65-0,70 Negativpancromaticpentrucon-
ditii dlficile de it unllnare
c.
0,60-0,70 Negativ universal
0,60-0,70 Pentru conditii de iluminare
slabil.
0,60-0,70 Negativ pentru conditii dificile
de iluminare
0,60-0,70 -idem-
0,60 Negativpentrufilmariinexterior
0,65
,
Negativ universal
.l2
0,65 Negativpentrufilmari In condi-
tli de iluminare slaM
Reversibile pentru filmari la
" '""I< .....
lumina de zi
Reversibile pentru filmiirl de
r
l
interior
I.l,.. _ "
Reversibile pentru conditii de
iluminare slabll
0, 7O,1 Negativpentrufilmariculampii
incandescenta
La lumina de zi se
filtrul K 14
, -
I -,,,'J/
2x8 I
U':1
........
0 1
I
KODAK
IE:lslmancolor
tip 52 54
AZOMURE:;l ICinenegaliv
alb-negrll
CN-AN-Azopan
Pelicule
30 15
IDS 5
sovietice
LN 5
!I
:
ORWO
I UT 13 I- I- color
Ul 16 I 16 I 32 I =, h.- Icolor

I UK 14 16 32
Icolor

(I'TIC

I I

I
- UK 18 5f) color 18
....j.- ,,,,
-
... '

Pelicule
,
20 color 14 -:-k IT.O. 2
..,
:\
.
sovietice

T.O.3 I - I - I 14 I 20 I color
AZO-
IHCP-15 ........
_20 14 15 25 a/n

RCP-17 17 40 16 35 a/n
RCP-18 50 40 18 17 aln
RCP-21 100 20 21 80 aln
RCP-U . 24 200 22 125 n/n
2 3 .. 5 6 7 I 8
I I I I I I
.
- -
125 22
35 50 color
22 125 aln

color

l.il
15 30
Icolor
Idem, fillru Wrallen 85
Negaliv pancrornalic penlrufil-
mare universala
Negativ pentru filmari la lu-
mina zilei
INegativpentrufilmarilaluminli
incandescenta
Heversibil:'L Filmari la lumina
zilel (5 500
0
K/ granulatie fina
relie(eazll culoarea
IHeversibllii. La lumina bee in-
candescent se filtrul
albastru K -13
IReversibila pentru lumina arti-
ficiala 3200
0
K, finA.
La lumina zilel sefolose,te f1I
trul roz-portocaliu K 19
Reversibil pentru filmllri la
lumina artiflciala
,1Reverslblla pentru fllmare la
zilei
ReverslbllA pentru filmare Ia
lumina becurilor incandescente
ReversibiiA pentru fllmllri la
lumina zilei
- idem-
ReversibllA universala
Reverslblla universalA
Reversiblla pentru conditii de
iluminare slaba
35 16
35 16' ,
35 16
35 16
I16 2 x 8
I 16 2 x 8
I
16
16 2x8
16 2x8
I 16 2x8
16 2x8
16 2x8
16 2x8
16 2x8

0.65
0,65
i
0,60-0,70
I0,60-0,75
,_.
..--'.....

"'- .

......
(' , ..

t-- hl --
,If'

" ,
"",,,;,,;,,:,.,"

h'
(it Esteunfilm pancromatic de contrast mediu ,igranulatie fina. Suportul este din triacetat de celuloza. In tabelul 6 stnt
date conditiile de developarc ,isolutillenecesare.
Nr.
Operatia Timp
Temperatura,
Solutia
fazel C
1 Developare I 1 min 40s - 2 min30s 210,5 AD-74
2 Splilare
2 min30s
15
0
_21
0
3 tnalbire 2 min 30s 19-2e AB-102
4 Splilare
1min30s
15
0
_21
0
5 Clarificare 1 min30s 19
0
- 2e SD-130
6 SpllIare 1 min 30s
15
0
_21
0
7 I1uminare100 W
50 em 1min
8 DevelopareII 1 min30s 20
0
-2e AD 75
9 Spalare 1 min30s 15
0
-21
0
10 Fixare 3 min20s 19
0
-21
0
AF-lOJ
11 SpllIare 4min30s 15
0
-21
0
6. Condltll de prelucral'c a pellculelor re\"erslblle AZOUURE$
TOTAL timp 22 min
Revelator 1 AD-74
Metol
Sulfit ed sodiu (anh)
Hldrochinona
Bromurll de potasiu
Sulfocianurll. de potasiu
Hldroxld de sodiu
Intilbilor AB-I07
Bicromat ue potnsiu
Acid sulfuric (concentrai)
pH
Clariftcare SD-130
Sulfit de sodiu (aub)
pH=
Revelator II A D-7!j
Metol
Sulfit de so!!iu (aub)
Hidrocblnonll
13romurll. de potas!u
Hidroxld de sodiu
Fixator AF-IOI
Tiosulfat de sodiu (anb)
Sulfit de sodiu (anb)
Tetraborat de sodlu (borax)
Acid acetic"glacial
Alaun de potash!
pH=
Observalii
320g
7,5 g
30 g
20 ml
22,5 g
4,6-4,7
0,6 g
50 g
20 g
8g
7,5 g
20 g
pH= 12,9'--:13
19
50g
20 g
0,25g
15 g
pH= 12,3-12,4
9,5g
12 mI
=0,8-1
1. Plna In faza 4" inelusiv se va luera pe Intuneric sau cu !1ltru ORWO 108.
2. o l u ~ i a de fixare ponte fi InlocultA cu:
~ tiosulfat de sodiu (el"ist.) - 250 g
- metabisulfit de poiasiu - 40 g.
3. Se poate folosi ~ i pl'oeesul de prelucrare revel'sibil FORTEPAN.
245
AGEL Henry. Le cinema, Casterman, Paris, 1963.
ARISTARCO Guido. Cinematografia. [storia teoriilor filmului, Editura Meridiane,
1965. .. .
BALASZ Bela. "Arta filmului", Editura de Stat pentru Literatura Bucu-
1957.
BURDER J. "Tehnica montajului filmului de 16 mm", Oficiul de publicatii al
Radioteleviziunii Romane, 1975.
BURLACU V. "Tehnologia cinematograficii", Editura Didactica Pedago-
gica, 1974 f'
COLPI Henry. "Declinul artei montajului". In: "Caiet de documentare cinemato-
grafica" nr. 9, martie-aprllie, 1962.
EISENSTEIN S. M. "Articole alese", Cartea rusa, 1958.
EISENSTEIN S. M. "Montajul vertical". In: "Caiet de documentare cinematogra-
fica" nr. 8, august, 1965.
GODARD Jean Luc. "Montage, mon beau souci" tn "Caiet de documentare cine-
matografica" nr. 9, aprilie, 1962.
HUDSON R. "Arta monteurului, cum se creeaza vraja". In: "Caiet de documen-
tare cinematografidi"nr. 10, 1966.
IUTKEVICI S. "Montajul". In: "Caiet de documentare cinematografica" nr. 9,
martie-aprllie, 1962.
KULESOV L...Bazele regiei cinematografice", cap. IV, "Cadrul montajul". In:
"Caiet de documentare cinematografica" nr. 3, martie, 1964.
LAWSON John Howard. "Film $i creatie", Editura Meridiane, 1968.
LINDGREN Ernest. "Arta filmului" Editura Meridiane, 1969.
MARTIN M. "Limbajul cinematografic", Editura Meridiane, 1981.
MARTIN M. "Cinematograful modern - spectacol sau limbaj". In: "Caiet de docu-
mentare cinematografidi" nr. 13, noiembrie-decembrie 1962.
MARIN Al., MA1;iCA A. "Sonorizarea filmului de amatori", Editura Tehnica, Bucu-
1980.
MARIN AI. "Trucaje cinematografice", Editura Tehnica, 1983.
MARIN AI. "Tehnica filmului de la A la Z"" Editura JJlJJl..
MITRY Jean. "Esthetique et psihologie du Cinema", Editions Universi.tai.res Parls.,
1963.
NICOLAE 1. "Chimia fotograficii $i tehnologia prelucrarii peltculei", Editura
Didactica Pedagogica, 1973.
PUDOVKIN V. "Despre aJta filmulut", ESPLA, CarteaRusa, 1960.
REISZ K. "Tehnica mon'tajului cinematografic", Studioul Cinematografic Bucu-
1963.
246
RENOIR J. ,,0 noua conceptie despre montaj". In: "Caiet de documentare cine-
matograficii" nr. 9, martie-aprilie 1962.
SADOUL Georges. "Istoria cinematografului mondial", Editura Bucu-
1961.
"A $aptea arti'i". Scrieri despre arta filmului. vol. I-II, Editura Meridiane,
1966-1967.
Cartea tehnid\: Aparatul de proiectie transportabil tip APT 16-5 - lntre-
prinderea Optica Romana
Periodice
Anthologie du cinema
L'avant scene du cinema
- Cahiers du cinema
- Tryptique du cinema
Lei 18
Edlt:urll Tehnlcii