Universitatea

Alexandru Ioan Cuza

din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
In clipa n care ai luat o decizie, providenta pune si ea
umrul. Din hotrrile luate decurge o serie ntreag de
evenimente, ce aduc cu sine tot felul de situatii,
ntlniri si ajutoare materiale neprevzute care te
avantajeaz si la care nimeni nu ar fi visat ca si vor
iesi n cale. Orice lucru pe care-l poti face sau pe care
visezi s-l faci, f-l. Indrzneala cuprinde n ea geniul,
puterea si magia. Incepe s faci acel lucru chiar acum
J.W.Goethe
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul, ca si definitie primar, reuneste toate
aspectele legate de nfiintarea si dezvoltarea afacerilor si
presupune un mod specific de a gndi si actiona
caracterizat prin identificarea si valorificarea oportunittilor
de afaceri.
Etimologic vorbind, termenul antreprenor, este destul de
putin utilizat astzi, n Romnia, att n literatura de
specialitate ct si n limbajul comun. In general, este
preferat termenul ntreprinztor, motiv pentru care cele
dou notiuni sunt folosite cu ntelesuri comune.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul nu inseamna neaparat firme cu sute de
angajati si milioane de euro cifra de afaceri. De fapt, de
cele mai multe ori, nu inseamna deloc asta.
Antreprenoriatul nu presupune neaparat timp liber si bani
venind gramada. Ba chiar, de multe ori, inseamna mai
multa munca decat un angajat si mai putini bani decat
salariul mediu pe economie. Iar asta se intampla fiindca a fi
antreprenor inseamna, printre altele, a avea un vis, o tinta.
Iar ca sa ajungi acolo (ai impresia ca) ai putea face orice.
Inclusiv sa investesti 90% din timp si bani si sa iti asumi
riscuri.
In majoritatea cazurilor, antreprenorii nu obtin finantari
pentru a-si lansa un start-up. Si nici nu au banii necesari.
Pornesc de la zero si singurul lucru pe care il pot vinde si
exploata e o viziune, un vis, o proiectie. Iar ca sa poti vinde
asta, trebuie ca mai intai tu sa crezi in acel vis.
Andrei Rosca, coordonatorul proiectului online bookblog.ro
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Daca te astepti ca cei din jurul tau sa creada ca vei reusi
ai nimerit in lumea gresita. Ai ceva de demonstrat iar asta e
unul dintre punctele in care oratoria nu ajuta prea mult.
Uneori e nevoie de luni si ani de munca pentru ca cineva
sa observe macar ceea ce faci. Calitatea inseamna a face
totul cum trebuie, atunci cand nimeni nu se uita (H.Ford).
Iar la inceput nu se uita nici naibii. In stransa legatura cu
asta, cineva dadea o definitie a PR-ului acum cateva zeci
de ani: PR-ul inseamna a face ceva exceptional si a vorbi
despre asta. Mare atentie la topica! Fa ceva extraordinar
si abia dup-aia vorbeste despre ceea ce ai facut.
Antreprenoriatul e un drum, nu o destinatie. Nu
momentul in care ajungi la destinatie va arata cat de bun
esti ci ceea ce faci pe drum.
Andrei Rosca, coordonatorul proiectului online bookblog.ro
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Banii firmei nu sunt banii tai. Banii tai sunt tangibili, poti
sa iti iei grisine sau ipoduri sau masini. Banii firmei sunt
numere. Nu au reprezentare in obiecte pentru tine. Au
reprezentare in timpul pe care il cumperi cu ei: sa te poti
extinde, sa fi responsabil cu dorintele oamenilor, sa poti sa
tii corabia in vremurile mai putin bune.
Antreprenorul nu lucreaza un numar de ore. Nu poate
scapa de probleme.
Uneori iei o hotarare care afecteaza negativ oamenii. Poti
fi considerat ca esti un om rau. Dar daca nu te bucuri de
ea, si simti ca a fost cea mai buna solutie intr-o situatie
delicata, si daca ai remuscari si te intrebi cum puteai sa faci
ca sa fie si mai bine, atunci e ok.
Antreprenor e persoana care fura topul de hartie de
acasa ca sa il aduca la munca.
Antreprenor e persoana care munceste 80 de ore pe
saptamana pentru el ca sa nu munceasca 40 de ore pentru
altcineva, pe aceiasi bani.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.2 Esti pregatit sa devii intreprinzator?
7 principii pe care ar trebui sa le stie oricine inainte de a-si
deschide propria afacere:
Eu sunt singurul responsabil pentru urmarirea
obiectivelor mele
Nu exista esec, exista doar rezultate
Lucrurile nu se imbunatatesc din intamplare, ci
numai in urma intreprinderii actiunilor adecvate
Munca este cea care trebuie sa ne faca placere
Nu exista succes de lunga durata fara sacrificii
Oamenii reprezinta resursa noastra cea mai
importanta
Daca reusim sa dam celorlalti ceea ce doresc si au
nevoie, atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim si avem
nevoie
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
Lipsa planificarii si a unui minim studiu de fezabilitate
este prima greseala careia ii cad victime tinerii
antreprenori.
A doua greseala majora o reprezinta tratarea superficiala
a responsabilitatilor legale asumate pe parcursul afacerii,
atata de catre asociati cat si de catre administratorul
afacerii, precum si lipsa de inters sau neclaritatea in
privinta responsabilitatilor, a implicatiilor si optiunilor
actionarilor.
Aroganta: convingerea ferma ca nu are nevoie de ajutor il
poate face pe tanarul antreprenor sa intre intr-un cerc
vicios: nu intreaba la timp (cel mai adesea pe contabil sau
avocat), apoi regreta ca nu a facut-o, nu ii este usor sa
recunoasca faptul ca a gresit si evita sa isi repare greseala.
Ofertarea ineficace: de multe ori antreprenorul aflat la
inceput de drum este nerabdator si accepta cu greu
dimensiunea afacerii sale si faptul ca succesul nu apare din
primele zile. Multi se demoraliazeaza dupa cateva incercari
nereusite.
1.3 Cele mai frecvente greseli in deschiderea unei
afaceri...
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
1. Antreprenoriat/ Antreprenor
Slabiciunea fortei de vanzare: de cele mai multe ori,
vitorul antreprenor nu are capacitatea financiara, stiinta sau
rabdarea sa investeasca in pregatirea si echiparea
minimala aunei forte de vanzari care sa il reprezinte. Cu
putina atentie, al va putea gasi formula optima pentru
alcatuirea si instruirea unei echipe puternice.
Insuficienta preocuparii pentru marketing: investitiile in
promovare pot fi foarte mari sau foarte mici, insa rezultatele
vor exista intotdeauna. Un marketer bun va sti intotdeauna
sa recomande investitii profitabile in marketing.
Slaba cunoastere a pietei, a concurentei, a clientilor si
a nevoilor acestora, precum si aplicarea unui management
intuitiv, fara obiective si strategii foarte clare pe termen
mediu si scurt.
Dependenta de un singur client: acest lucru limiteaza
drastic puterea de negociere a antreprenorului si instaleaza
o relatie de tipul cauza-efect intre situatia financiara a
clientului sau comenzile acestuia si supravietuirea firmei.
Se recomanda existenta acel putin 2 conturi majore si un
maxim de 35% din cifra de afaceri pentru suma facturata
de un singur client.
1.3 Cele mai frecvente greseli in deschiderea unei
afaceri...
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
In procesul conducerii intreprinderilor se intalnesc zilnic,
situatii care impun conducatorilor acestora sa analizeze,
conform unei conceptii directoare, deciziile fundamentale,
necesar a fi adoptate, pentru a mentine in viata
intreprinderea si daca este posibil sa o si dezvolte.
Orice intreprindere care a reusit sa se mentina si sa se
dezvolte, indeplineste, in mod necesar, o functie
economica, atat pentru clientii care au apelat la produsele
sau serviciile sale, cat si pentru ea insisi, conditie fara de
care intreprinderea nu poate sa existe, caci sanctiunea
pietei va interveni si ea va disparea ruinata, pentru motivul
ca a consumat resurse pe care nu a fost capabila sa le
incorporeze in preturile produselor sau serviciilor sale.
Instrumentul care faciliteaza conducerea intreprinderii
realizarea acestui deziderat este Planul de afaceri, iar
modul in care acest lucru se concretizeaza este diferit: in
unele firme conducerea identifica numai performantele ce
trebuie atinse, lasand o mare parte libertate personalului
operativ in realizarea diferitelor afaceri, iar in altele,
obiectivele sunt definite in mod precis si operational.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
Primul lucru pe care trebuie s-l fac o persoan dup ce a
luat decizia de implicare n afaceri l constituie identificarea
unor idei posibile de afaceri din care s rezulte oportuniti
viabile. O oportunitate atractiv i bine definit reprezint
piatra de temelie a unei afaceri de succes.
Este deosebit de important s se fac distincie ntre
idee i oportunitate. Oportunitatea n sens
antreprenorial este o idee care poate fi transformat
ntr-o afacere. Ea are calitatea de a fi atractiv,
durabil, de actualitate i se are n vedere un produs
sau serviciu care creeaz sau adaug valoare
cumprtorului sau utilizatorului final. Practic, aciunea
de elaborare a studiului de fezabilitate are menirea de a
transforma ideea de afaceri n oportunitate.
Exist o mare varietate de surse de idei de afaceri.
ntreprinztorul va trebui s determine care dintre aceste
idei are un potenial comercial suficient pentru a deveni
nucleul noii afaceri.
Exist dou mari categorii de surse de idei noi de afaceri:
tendinele macroeconomice de evoluie i conjunctura
microeconomic.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.1 Tendinele macroeconomice de evoluie
a. Tendinele demografice. Demografia studiaz
caracteristicile populaiei. Din punct de vedere al
oportunitilor de afaceri, un interes deosebit l
reprezint studiul segmentelor populaiei, adic al
diferitelor categorii de populaie, dup vrsta, sex,
educaie etc. Cel mai semnificativ criteriu de
segmentare n iniierea afacerilor l reprezint vrsta.
b. Tendinele sociale. Dintre tendinele sociale din care
pot rezulta oportuniti de afaceri mai importante sunt
modificarea structurii familiei, modificarea preferinelor
religioase, schimbarea modelelor de coabitare datorit
SIDA, creterea interesului pentru mediul nconjurtor.
n ultimul timp se pune un accent deosebit pe
respectarea, reluarea i preluarea unor tradiii i
obiceiuri.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.1 Tendinele macroeconomice de evoluie
c. Tendinele tehnologice. Cele mai notabile tendine
tehnologice se refer la folosirea calculatoarelor i n
special la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele,
pota electronic nu erau cunoscute foarte bine cu
civa ani n urm. Cuptoarele cu microunde tind s
schimbe modul de a gti. Modalitile de nregistrare a
muzicii s-au schimbat de dou ori n ultimii 20 de ani.
d. Tendinele n afaceri. Una dintre tendinele mai
recente n afaceri este colaborarea marilor firme cu
ntreprinderile mici i mijlocii pentru realizarea unor
produse sau prestarea de servicii.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
a. Experiena precedent n munc. Cele mai multe
idei de afaceri provin din experiena dobndit anterior
de ntreprinztori. Cercetrile arat c n tehnologia de
vrf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale
firmelor n care au lucrat ntreprinztorii. Experiena
anterioar este considerat un adevrat blockstarter
pentru ntreprinztor, deoarece ea reprezint punctul
de plecare n afaceri al ntreprinztorului.
b. Hobiuri i vocaii. Transformarea unei pasiuni ntr-o
afacere este o alternativ de afaceri demn de luat n
considerare. n acest caz, cu siguran,
ntreprinztorul va face un lucru cu pasiune i pe care
l cunoate foarte bine. Se consider ns c
asemenea afaceri nu au ntotdeauna succes. Ele se
limiteaz la produse care pot fi uor finanate i
realizate de o singur persoan. Cele mai multe dintre
aceste produse sunt realizate cu migal, pentru scopul
personal al inventatorului, care se gndete ulterior c
i alii vor avea aceleai preferine ca i el i va putea
ncepe astfel o afacere.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
c. Contacte sociale. Relaiile sociale joac, de regul,
un rol deosebit de important n nfiinarea de noi firme.
Uneori ele au chiar funcia de generare a unor noi idei
de afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale se
dezvolt din relaiile de serviciu. Astfel, clienii pot
furniza idei foarte valoroase privind introducerea unui
nou produs sau serviciu. Distribuitorii pot oferi
informaii utile privind calitile i defectele produselor
i mbuntirile ce pot fi aduse. Prin analizarea atent
a produselor oferite de concureni se poate ajunge la o
idee de produs mai performant.
d. Constatri personale. Uneori observarea direct a
unei nevoi de cu zi poate deveni o surs de inspiraie
pentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C.
Gillete, de exemplu, i-a venit ideea aparatului de
brbierit cu senzori brbierindu-se. Desigur, multe alte
persoane ar fi putut-o face nainte. n aceast aciune
ns primul pas l constituie recunoaterea nevoii i
dup aceea gsirea unei soluii.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
e. Cercetri proprii deliberate. Dei n mod normal
ntreprinztorul ar trebui s caute sistematic idei noi,
realitatea arat c ideile de afaceri apar mai frecvent
cu totul ntmpltor. Totui, procesul n sine de cutare
persistent a ideilor poate duce la apariia de idei noi.
Studiile de creativitate arat c descoperirile apar n
cele mai neateptate momente, ns numai dup ce
persoana respectiv a depus un efort struitor, uneori
descurajant pentru gsirea rspunsului la problem.
f. Instituii de cercetare. Numeroase institute de
cercetare i universiti realizeaz cercetri n cele mai
diverse domenii. ntreprinztorul poate cumpra
patentul unei invenii.
g. Internet. Prin Internet se pot obine alte surse
valoroase de idei de afaceri. Se poate, desigur, folosi
i un cuvnt cheie sau un domeniu de cercetare pentru
a cuta pe Web informaii privind o zon de interes
anume.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.1 Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definit
nti conceptul de afacere. O definiie a acestui concept,
ar putea fi: intenia unei persoane (fizice sau juridice) de a
face/ a ntreprinde anumite activiti n scopul obinerii unui
profit.
Planul de afaceri este un instrument indispensabil
intreprinzatorilor ce construiesc o afacere sau cauta
parteneri, managerilor ce propun proiecte altor persoane
sau institutii de finantare, institutiilor ce gestioneaza fonduri
pentru proiecte de investitii, gestionarilor de proiecte in
cadrul asa-numitelor incubatoare de afaceri, etc. El
reflecta proiecte de investitii din toate domeniile de
activitate.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
un antreprenor, care i asum contient anumite riscuri
i dorete s obin un anumit profit;
mai multe activiti care consum resurse i care
genereaz profit (ideea de afacere);
un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul
de afaceri).
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la
fel. i deasemenea nu exist formule magice pentru
elaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuie
s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv i extrem de
practic. Anumite aspecte tipice este bine s fie atinse n
elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora,
ntreprinztorul demonstreaz c are o percepie global
asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att cele
tehnice ct i cele financiare sau de resurse umane.
Demonstreaz mediului exterior (dar i celui interior) c
stpnete situaia.
Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul
unui plan de afaceri sunt:
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea
curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii financiare
g. Anexe
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Totul
pleac de la viziune. Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie gasit
rspunsul la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i
profit ?
Cum vrea antreprenorul s arate produsele/serviciile lui ?
Exist deja un model sau un prototip?
Cine vor fi clienii?
Exist o ofert comparabil pe pia?
Cum vede afacerea peste 5 ani. Trebuiesc fixate
obiective cuantificabile!
Care este punctul tare care l determin s cread c va
avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la
problemele mai sus menionate?
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea
curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege
afacerea n sine, afacerea din prezent.
Managerul sau viitorul manager ar trebuie s-i pun
ntrebri de genul:
Ce experien practic aduce n afacere?
De ce cunotine teoretice dispune?
Ce referine poate prezenta?
Este familia acestuia dispus s-l sprijine?
Dispune de mijloace financiare pentru a ntreine familia
n perioada dificil de nceput a afacerii?
Dispune de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea?
Dispune de aport n natur pentru a sprijini afacerea?
Unde se va localiza sediul organizaiei?
De ci angajai este nevoie?
Ce calificri trebuie s aib angajaii?
Ce nivel de salarizare trebuie prevzut?
Se pot gsi pe piaa muncii specializrile necesare?
Exista o schi a structurii organizatorice ?
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
c. Analiza pieei
Este important s se rspund la ntrebri referitoare la:
Clienii firmei:
Cine sunt clienii firmei? Firme sau persoane fizice? Cum
se poate segmenta piaa firmei? Cum este piaa potenial
mprit din punct de vedere geografic? Ct de mare este
volumul pieei poteniale? Exist un plan de aciune pentru
atragerea clienilor?
Concurena:
Ce se tie despre concuren? Ci angajai are
concurena? Ce for de vnzare are? Ce cote de pia are
concurena? Ce avantaje competitive are comparativ cu
noua firm nfiinat? Ce strategii de pre are concurena?
Dar strategii de comunicare/reclam?
Piaa:
Cum se apreciez c vor evolua vnzrile? Care este
prognoza cererii?
Politici de marketing:
Exist o strategie de produs? Este stabilit o politic de
distribuie? Exist o politic de pre i condiii de plat?
Exist o politic de imagine, de comunicare cu piaa?
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
d. Analiza costurilor de operare
Nu trebuie s se uite costurile legate de:
nfiinarea firmei: Autorizaii, nscrierea n Registrul
Comerului.
Costuri curente: Materii prime, Materiale consumabile,
materiale auxiliare, Impozite i taxe locale
Servicii externe: Contabilitate, Consultan fiscal,
Consultan juridic, Consultan n management,
Consultan IT, Consultant PR,
Costuri de spaiu: Spaiu de birouri, Spaiu de producie,
Spaiu de vnzri, Spaiu de depozitare; Cheltuieli de
nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare,
ap/canal, gunoi; Costuri cu echipamentele, Reparaii,
ntreinere
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Impozite i taxe
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la
nceputul unei noi activiti. i, de cele mai multe ori, o
nou activitate presupune o investiie nou. A diminua sau
a ignora aspecte conexe investiiei (de. ex. infrastructura
de utiliti) sau de a o supradimensiona nejustificat
(introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux)
sunt greeli frecvente care ridic imediat semne de
ntrebare (justificate) n mintea acionarilor, partenerilor,
finanatorilor.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
f. Proiecii financiare
Proieciile financiare nu sunt altceva dect
anticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare ale
afacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematice
viitoare ale bilanului, contului de profit i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-flow) pe baza crora se
calculeaz eventual i anumite rate de profitabilitate a
afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de
mai sus. Aceste puncte furnizeaz datele de intrare n
modelul matematic i dac aceste date sunt eronate,
rezultatele modelului matematic al proieciilor financiare nu
poate fi dect tot eronat i deci complet inutil.
Evident c nu pot fi propuse formate-cadru, limitative,
pentru planul de afaceri. ns n cazul anumitor programe
de finanare pot fi puse la dispoziia solicitanilor formate
cadru specifice.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Un plan de afaceri trebuie sa fie ca un material de reclama
si de sustinere a vanzarii unei companii si chiar o forma
mai directa, organizata si sustinuta cu detalii, realist in
privinta problemelor si obstacolelor, cu solutii de depasire a
cestora. Pentru a-si atinge scopurile propuse, un plan de
afaceri presupune:
Prezentarea intentiilor firmei pentru viitorul apropiat si mai
in delungat;
Evidentierea scopurilor si certitudinea indeplinirii lor;
Demonstrarea faptului ca realizarea planului va satisface
asteptarile celor interesati.
Deoarece numarul cerintelor si ofertelor de finantare sau al
altor tipuri de suport din afara se extinde, planul de afaceri
devine o unealta indispensabila firmei pentru a putea
beneficia de support din afara firmei.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Finantarea bancara. Bancile, in mod traditional, nu au
cerut, formal, planuri de afaceri de la solicitantii de
imprumuturi, bazandu-si increderea pe rapoartele
anterioare si actuale privind activitatea economico-
financiara a afirmei solicitante de credite.
Investitia de capital. Investitorii particulari de capital si alte
firme similare nu vor lua in considerare acordarea
sprijinului finnaciar unei firme care nu prezinta un plan de
afaceri scris si credibil.
Aliantele strategice. Astfel de aranjamente au devenit tot
mai obisnuite in ultimii ani. Pentru firmele in crestere,
aranjamentul, cel mai adesea, include o combinatie de
sprijin financiar si acces la canale de distributie bine
consolidate. Efortul comun poate sa dureze trei ani, sau
mai mult.
Fuzionarile. O firma de marime medie cauta tot mai mult
calea fuzionarii care sa constituie un mijloc de expansiune
si pentru aceasta are tot mai multa nevoie de planul de
afaceri.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Relatiile cu clientii si distribuitorii. Pentru firme de
marime medie, castigarea, in calitatea de client, a unei
firme mari, sau dobandirea unui angajament din partea
uneui distribuitor important, pot fi evenimente de importanta
egala.
In alta ordine de idei, un plan de afaceri este un
instrument important pentru management. El da
posibilitatea managementului sa planificencresterea firmei
si sa anticipeze schimbarile ei structurale. Conducerile
firmelor mici si medii argumenteaza uneori ca este inutil sa
scrie un Plan de afaceri pentru cva se schimba foarte rapid
situatia pietei si planul se perimeaza.
Cel mai importanta lucru este, poate, acela ca planul de
afaceri mobilizeaza si obliga intregul management la
indeplinirea acelorasi deziderate.
Un plan de afaceri scris poate fi un document important si
pentru firme cu sedii si activitati multiple. Managementul
poate dirija elaborarea planului de afaceri spre a fi cat mai
cert in privinta atingerii, pe termen lung, a scopurilor firmei
in ceea ce priveste piata si rezultatele finnaciare.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.1 Prezentarea planului de afaceri
Planul de afaceri este un produs ca oricare altul. Ca orice
produs, pentru a fi bine vandut trebuie s aib un ambalaj
corespunztor, o imagine ce vinde coninutul. Ceea ce
putem spune cu sigurant este c nu exist un mod de
prezentare i un coninut standard. Ins, conform prerii
destinatarilor planurilor de afaceri, unele modele dau mai
bine decat altele.
Planul de afaceri
Form
Fond
Calitatea informaiei Fiabilitate
Confidenialitate
Exhaustivitate
De redactare De susinere
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.2 Calitatea informaiei prezentate
Din punct de vedere al caracteristicilor calitative ale
informaiilor cuprinse in planul de afaceri, un rol important
este atribuit confidenialitii, fiabilitii i exhaustivitii
acestora.
Nu exist o regul scris, ins fiecare entitate economic
are propriiie ei norme in privina confidenialitii, fiabilitii
i exhaustivittii datelor care se comunic in exterior.
Calitatea informaiei este asigurat de: confidenialitate,
fiabilitate i exhaustivitate.
Confidenialitatea planului de afaceri
Dei in comunitatea finanatorilor instituionali se
subinelege confidenialitatea informaiiior primite de la
clieni, muli intreprinztori se tem s divulge informaii
confideniale (detalii tehnice, strategice etc.) chiar i
investitorilor poteniali.
Probleme precum fixarea limitelor de dezvluire a
informaiei, gradul de detaliere, pericolul scurgerii
informaiei critice ctre concureni sunt inerente in
procesul de elaborare al planului.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.2 Calitatea informaiei prezentate
Fiabilitatea i exhaustivitatea unui plan de afaceri
Fiabilitatea informaiilor furnizate este o condiie esenial.
Numai faptele evidente i bine stabilite trebuie prezentate.
Bineineles, planul implic si ipoteze, estimri, previziuni -
ins acestea trebuie prezentate ca atare, precizand sursele
fiecrei informaii folosite.
Spre deosebire de documentele contabile, nu exist norme
care sa reglementeze nivelul confidenialitii sau fiabilitii
informafllor din coninutul planului de afaceri. Totui,
aceste informaii sunt dezvluite sub premisa sinceritii i
rigurozitii depline. Orice investitor care poate considera
c a fost inelat cu informaii crora le poate contesta
sinceritatea va avea tendinta sa se intoarc impotriva celui
care i-a inelat increderea.
Pentru a ajuta finanatorul s-i formeze o opinie asupra
afacerii, planul de afaceri poate cuprinde i informaii care,
dei nu se coreleaz imediat ci proiectul, sunt utile
destinatarului.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.3 Maniera de redactare i susinere a planului de afaceri
In pregtirea planului este bine s avei in vedere
urmtoarele reguli:
pregtii-v temeinic inainte de susinerea planului,
revizuii toate detaliile sale;
sprijinii-v prezentarea cu elemente vizuale (planuri,
grafice etc.);
explicai i Ia nevoie aprai-v ideea de afaceri,
produsul, piaa si inclinaia firmei dumneavoastr pentru
respectiva afacere,
ascultai comentariile i obieciile comisiei cu politee. E
bine s fii receptiv, ins evitai s ajungei in situaia de a
prea c avei prea multe Iipsuri in plan;
afisai o inut i o prezentare de om de afaceri, stpan
pe sine, care poate s obin profiturile anticipate;
nu uitai acele mici trucuri ce v fac un interlocutor plcut
i interesant: contact vizual cu interlocutorul, intonaie a
discursului, entuziasm, un Iimbaj aI corpului pozitiv etc.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Dup finalizarea sa, planul de afaceri devine el insui o
marf i ca orice marf, presupune un marketing adecvat.
E greit s presupunei c odat realizat un plan competitiv
acesta se va vinde" singur. Ai parcurs numai o etap in
indeplinirea scopului dumneavoastr, Urmeaz o a doua,
ceI puin Ia fel de important deoarece, susinand una din
ideile de cptai ale planificrii afacerilor, degeaba
producei dac nu suntei in stare s vindei. Multe sunt
cazurile in care planuri de afaceri competitive esueaz ca
urmare a unei valorificri inadecvate.
Strategia de promovare a planului de afaceri are Ia origini
intrebri de genul:
Cui ii trimit planul meu de afaceri?
Vor fi mai muli destinatari?
Cine trebuie s realizeze contactul iniial? Cine va
continua discuiile?
Cu ce probleme se pot conft unta ace~ti interlocutori pe
parcursul discuiilor?
Cu cine trebuie s negociai pentru stabilirea unei
inelegeri?
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Strategia de promovare a planului de afaceri e definit de
urmtoarele elemente:
Destinatarii planului de afaceri;
Momentul contactrii;
Interlocutoril
Confidenialitatea informaiilor furnizate;
Negocierea.
Destinatarii
In linii mari, destinatarii poteniali sunt aceia identificai de
realizatorul planului ca avand aptitudinile si resursele
necesare implicrii in proiect. Totusi, ar fi bine s tii dac
finanatorul respectiv a avut experiene negative cu genul
dumneavoastr de afaceri. Dac da - atunci probabil va
trebui s cutai i ali destinatari ai planului. Intrebare care
apare in acest moment in mintea intreprinztorului este
dac trebuie s trimit planul unuia sau mai multor
destinatari in aceIasi timp?
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Momentul contactrii
Acesta se refer de fapt Ia momentul din viaa afacerii/
proiectului in care intreprinztorul contacteaz potenialul
finanator. Alegerea momentului propice este in strans
Iegtur cu resursele financiare de care dispune
intreprinztorul. Cu cat proiectul se consolideaz mai mult
cu atat creste valoarea sa si Iibertatea de negocierea
intreprinztorului. Un proiect e mai puin atrgtor in stadiul
conceptual si documentar decat in stadiul de definire a
prototipului, ca s nu mai vorbim de existena unei
experiene care s argumenteze fezabilitatea sa.
Interlocutorii
Orice intreprinztor ar vrea s vorbeasc cu omul din
varful piramidei", cu persoana care ia decizia final
pentru a economisi timp i pentru a depune toate eforturiie
in convingerea acestuia.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Cine susine proiectul, cine reprezint expeditorul
planului in discuiile cu finanatorul?
Acest rol poate fi asumat fie de intreprinztorul respectiv,
fie de unul sau mai muli membri ai echipei de conducere.
Poate fi inclus i un consultant extern ce a participat Ia
intocmirea planului.
Confidentialitatea informatiilor furnizate
Presupunand c in redactarea planului de afaceri ai gsit
echilibrul optim intre suficiena informaiei i riscul de
pierdere a confidenialitii, in cadrul negocierilor I
intalnirilor intre pri vor fi dezvluite informaii cu caracter
confidenial pe care suntei indreptii s cerei s fie
tratate ca atare.
Negocierea
Dac planul de afaceri capteaz atenia destinatarului,
atunci acesta va avea cu dumneavoastr ceI puin o
intrevedere, o intalnire direct. Nici un finanator nu va lua o
decizie de finanare numai pe baza planului de afaceri
prezentat, fr a-l cunoaste pe cel cruia ii va imprumuta
banii sau pe care il va avea drept partener in afaceri.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
O mare parte a planurilor de afaceri examinate de
finantatori esueaz Iamentabil nu datorit caracterului
afacerilor respective, ci datorit modului in care
ntreprinztorii intocmesc i-i prezint proiectele de
investiii.
Pentru a v avertiza in aceast privin, vom detalia cateva
din cele mai frecvente greeli cuprinse in planurile de
afaceri propuse de intreprinztori. Stiind ceea ce nu trebuie
s facei, vei evita capcanele in care aIii au czut deja;
astfel, vei nva din experiena celor care nu au primit
fonduri pentru proiectele Ior. Principalele erori frecvent
ntalnite intr-un plan de afaceri se pot grupa pe trei
categorii:
1. Erori de abordare general (strategie);
2. Erori Iegate de form;
3. Erori provocate de Iips de pruden si obiectivitate
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
1. Erori de abordare general (strategie):
S presupunei c examinatorul cunoaste subiectul
prezentat - muli intreprinztori i ntocmesc cererile de
finanare pornind de la premisa c examinatorul cunoate
compania in cauz, situaia i evoluia industriei in care
activeaz aceasta.
S credei c mrimea industriei sau pieei pe care
evoluai va impresiona finantatorul -- datele statistice nu au
nimic in comun cu situaia dumneavoastr particular.
S v trebuiasc o vesnicie pentru a ajunge Ia subiect-
multe planuri sunt pline de idei Iipsite de importan i de
lucruri irelevante.
S uitati scopul unui plan de afaceri -- amintii-v c
scopul acestuia nu este de a face vanzri prin pot, ci de
a obine o intrevedere.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
2. Erori Iegate de form
S utilizati o exprimare prea tehnicist -- nu presupunei
niciodat c cititorul va inelege abrevierile sau termenii
tehnici mentionati de dumneavoastr.
S utilizati o expunere prea succint -- nu suntei in
situaia de a prezenta un CV pentru interviul de angajare.
Explicai-v trecutul in termeni pertinenti si favorabili.
Artai cum experiena acumulat va contribui Ia succesul
afacerii.
S fii plictisitor i confuz - un plan de afaceri trebuie s
fie accesibil. Trebuie s fie convingtor, usor de citit, s
prezinte faptele intr-un mod plcut. Asta nu inseamn s
cuprind glume in fiecare paragraf, ci s fie Ia obiect,
inteligibil, frazele succedandu-se armonios in conturarea
ideilor dorite.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
3. Erori provocate de lipsa de pruden i obiectivitate
S euai in incercarea de a arta cum vei produce bani-
intreprinzatorii in cutare de fonduri uit c finanatorii ii
doresc dou Iucruri: s nu-si piard banii i s sporeasc
numrul Ior.
S punei prea mult accent pe produs/serviciu- produsele
sau serviciile nu fac bani.
S folositi previziunl fr sens- proieciile fcute trebuie
s fie pertinente nu la nivel de an, nu la nivel de trimestru,
ci la nivel de lun.
S nu demonstrai cum vei folosi sumele cerute- dac
vrei s fii finanat trebuie s justificai intreaga sum pe
care o vei primi.
S nu reuii s v vindei" ideea in Sinteza lucrrii- avei
numai cateva minute s captai atenia cititorului i locul in
care putei s-o facei este prima seciune a planului.
S inducei in eroare cititorul- nu v ferii de ceea ce s-a
intamplat in trecut cu afacerea dumneavoastr.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
Esecurile unor afaceri in derulare efectiv se explic, de
asemenea, prin comiterea unor erori, cum ar fi:
1. Erori de strategie;
2. Erori de management;
3. Erori provocate de Iipsa de prudent i obiectivitate.
1. Erori de strategie
Demararea afacerii fr unui studiu de fezabilitate / plan
de afaceri
Scopurile i oblectivele stabilite sunt prea generale sau
nu sunt rezonabile
Intreprinztorul nu este total dedicat afacerii (are un alt
job, in afara afacerii)
Nu exist o cerere a clienilor pentru tipul respectiv de
produs - Serviciul este cea mai grav greseal ce-o poate
comite un intreprinztor in momentul in care aloc resurse
pentru crearea unei afaceri; piaa este cea dicteaz
comportamentul oamenilor de afaceri i nu invers.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
2. Erori de management
Intreprinztorul nu are experien in afacerea respectiv-
incercarea de a lansa o afacere numai pe baza ideii c
pare atractiv i c sunt fonduri disponibile pentru
finanarea ei duce Ia faliment
lntreprinztorul nu intuieste potentialele pericole i
slbiciuni ale afacerii- acest dezavantaj poate fi minimizat
prin intocmirea unei analize SWOT
Incercarea de a desfsura prea multe afaceri cu prea
puin capital
Apelare exagerat la achiziiile pe baz de credit
Lipsa unui sistem de eviden contabil adecvat care s
semna Iizeze din timp pericolele poteniale
Confuzia liberttii de a avea propria afacere cu Iibertatea
de a proceda dup pofta inimii.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
3. Erori provocate de Iipsa de pruden i obiectivitate
Subevaluarea costurilor bunurilor i serviciilor necesare
Lipsa de pruden in estimarea timpului necesar pentru a
intra pe piaa respectiv
Insuficiena capitalului de pornire - incercarea dea porni si
de a alimenta" apoi in timpul mersului este des intalnit in
randul intreprinztorilor nerbdtori si totodat, extrem de
riscant
Excesul de capital de pornire i Iipsa de grij in alocarea
acestuia
Imprumutarea banilor fr a analiza cand i cum vor fi
rambursai
lnexistena unor rezerve de siguran pentru cheltuielile
neateptate i evenimente neprevzute
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului de
afaceri
Recomandrile finale pentru intocmirea unui plan de
afaceri se pot grupa astfel:
1. Recomandri ce in de strategia de planificare
2. Recomandri ce in de atitudinea i comportamentul
intreprinztorului
3. Recomandri ce in de procesul de planificare
1. Recomandri ce in de strategia de planificare
Definii-v clar ideea de afacere i fii in msur s o
prezentai succint i convingtor
Inainte de a porni la aciune, fcei-v o evaluare
financiar proprie
Examinai-v obiectivele afacerii i obiectivele personale
Nu uitai c obiectivul dumneavoastr principal este
utilizarea eficient a capitaluluI l mai ales c scopul
afacerii este generarea profitului
Gandii-v cum vei finanta afacerea Ia inceput i pe
parcurs
Testai pertinena afacerii - ce o va propulsa i cum vei
face acest lucru
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului de
afaceri
2. Recomandri ce in de atitudinea i comportamentul
intreprinztorului
Fii gata s investii timp, s respectal o disciplin, s
parcurgei un proces continuu de invtare, s rezistai
frustrrilor inerente
Realizai o cercetare de pia competitiv incluzand
produsele, preurile, promoia, advertising-ul, distribuia,
calitatea, service-ul i nu uitai factorii exogeni ce v
influeneaz afacerea
lnvai din experiena unor afaceri similare, apelai Ia
consultani profesionisti, la agenii guvernamentale
Examinai-v propriile aptitudini, punctele forte i cele
slabe i angajai pentru a v completa aptitudinile nu pentru
a le duplica
Asigurai-v c angajaii tiu ce se ateapt de la ei
Monitorizai afacerea i fii vigilent fa de industria in
care activati
Pstrai Iegturile cu comunitatea de afaceri de care
aparinei
Alocai 3-4 ore / sptman pentru analiza i planificarea
afacerii
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului de
afaceri
3. Recomandri ce in de procesul de planificare
Facei o analiz a produsului/serviciului oferit
ldentificati-v clienii poteniali, nevoile lor
Planificati modul in care clienii vor cumpra de la
dumneavoastra
Avei grij ca seciunea financiar a planului i seciunea
de marketing s fie complete, deoarece aceste dou
componente ale planului demonstreaz abilitile
dumneavoastr antreprenoriale i profunzimea analizei
afacerii
Previzionai principalii indicatori de care va depinde
existena afacerii in cauz
Intocmii previziuni realiste
Stabilii un plan operaional anual pe care s-l revizuii i
s-l imbunatatiti lunar
Creai profile pentru produselel/ serviciile dumneavoastr,
clienii i pieele vizate
Abordati cu atenie problema stocurilor
Gestionai cu pruden capitalul disponibil
Dezvoltai o serie de Instrumente de promovare
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?
3.1 nregistrarea firmei i pornirea afacerii (prestarea
primelor servicii sau producerea primelor bunuri)
Pregtirea dosarului de nregistrare i autorizare
Verificarea i/sau rezervarea firmei i/sau emblemei;
Pregtirea actelor doveditoare pentru sediu;
Redactarea declaraiei pe proprie rspundere pentru
nregistrare;
Obinerea autorizaiei emise de administraia public
local;
Redactarea actului constitutiv;
Depunerea capitalului social;
Acordarea mputernicirii;
Redactarea declaraiei de avere;
Pregtirea actelor privind activitatea comercial
anterioar;
Depunerea specimenului de semnatur;
Depunerea garaniei de ctre administratori;
Pregtirea copiilor de pe actele constatatoare ale
operaiunilor ncheiate n contul societii comerciale;
Redactarea contractului de administrare;
Pregtirea copiilor de pe actele de identitate;
Pregatirea actului de nregistrare a fondatorilor persoane
juridice;
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?
3.2 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare
n Registrul Comerului i de autorizarea funcionrii
unui PFA
Carte de identitate sau paaport
Document care s ateste drepturile de folosin asupra
sediului profesional, precum contractul de vnzare
cumprare, etc.
Declaraie pe propria rspundere care s ateste
ndeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute de
legislaia special n domeniul sanitar, sanitar veterinar,
protecia mediului i protecia muncii
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut,
potrivit unor prevederi legale speciale
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest experiena profesional, dac este cazul
Dovada verificrii disponibilitii i rezervrii firmei
Specimenul de semntur conform prevederilor art. 18
din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului
Documente care atest pregtirea sau experiena
profesional
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?
3.3 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare
n Registrul Comerului i de autorizare a funcionrii
intreprinderii individuale
Carte de identitate sau paaport al titularului ntreprinderii
individuale
Document care s ateste drepturile de folosin asupra
sediului profesional, precum i contract de nchiriere,
comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare
cumprare, etc.
Declaraie pe propria rspundere care s ateste
ndeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute de
legislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar,
proteciei mediului i proteciei muncii;
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut,
potrivit unor prevederi legale speciale;
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest experiena profesional, dac este cazul;
Dovada verificrii disponibilitii rezervrii firmei;
Specimenul de semntur conform prevederilor art. 18
din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;
Documente care atest pregtirea sau experiena
profesional
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?
3.4 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare
n Registrul Comerului i autorizare a funcionrii
ntreprinderii familiale
Carte de identitate sau paaport al fiecrui membru
Document care s ateste drepturile de folosin asupra
sediului profesional, precum contract de nchiriere,
comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare
cumprare, etc.
Declaraie pe propria rspundere a reprezentantului, care
s ateste ndeplinirea condiiilor legale de funcionare
prevzute de legislaia special din domeniul sanitar,
sanitar-veterinar, protecia mediului i protecia muncii;
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut,
potrivit unro prevederi legale speciale;
Fotocopii certificate olograf de pe documentele care
atest experiena profesional, dac este cazul;
Acordul de constituire i procur special, prevzute la
art. 29;
Dovada verificrii disponibilitii i rezervrii firmei;
Specimenul de semntur conform prevederilor art. 18
din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;
Documente care atest pregtirea sau experiena
profesional
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Compania (cine, ce, unde, cand)
La acest punct se evideniaz urmtorii parametri:
Datele de contact i identificare
Logo-ul intreprinderii
Obiectul principal de activitate
Obiecte secundare de activitate
Structura capitalului social
Administratorii societii
Informaii referitoare la locul desfurrii activitii
societii
Istoria intreprinderii
La acest punct se evideniaz urmtoarele aspecte: anul
nfiinrii societii, modalitatea de constituire i evoluia
tuturor parametrilor menionai la punctul anterior, de la
momentul nfiinrii societii pn la momentul curent.
Aceste informaii se regsesc n Actul Constitutiv al
societii mpreun cu modificarile i completrile ulterioare
i n Certificatul Constatator emis de ctre Registrul
Comerului.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Activitatecurenta
Descrierea produselor/serviciilor/lucrrilor oferite
Se enumer toate produsele/ serviciile/ lucrrile pe care
societatea le ofer i se detaliaz fiecare dintre acestea
Schema fluxului tehnologic
Pentru detalierea celor de mai sus, este necesar
descrierea modalitii de obinere a produsului, materializ
ntr-o schem a fluxului tehnologic de producie, dac
vorbim despre o firm productoare sau descrierea
modalitii de prestare a serviciului/ realizare a lucrrii,
materializ ntr-o schem a fluxului tehnologic de prestare/
realizare, dac vorbim despre o firm de servicii sau
lucrri.
Caliti/avantaje ale produselor/serviciilor/lucrarilor oferite
fa de cele ale competitorilor
Acest aspect trebuie tratat n strns corelare cu Punctele
tari evideniate la punctul de Analiz SWOT
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Managementul intreprinderii
In afacere
n ceea ce privete managementul afacerii, trebuie facut
pentru nceput o imagine global, anume, se evideniaz
departamentele componente mpreun cu subordonarea
fa de departamentul de conducere.
Resursele umane implicate
Resursele umane implicate n afacere sunt menionate
succint (ca numr) n organigram i in mod detaliat in
statul de funcii. Modalitatea de subordonare este
reprezentat n organigram i detaliat n Regulamentul
de Ordine i Funcionare.
Resursele financiareimplicate
Resursele financiare implicate n afacere fundamenteaz
sustenabilitatea financiar a societii i implicit a
proiectului de investiii.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Tehnologia utilizata
Se prezint bunurile tangibile (echipamente i utilaje) i
cele intangibile (soft-uri i licene) utilizate n producerea/
prestarea/ realizarea produselor/ serviciilor/ lucrrilor i
cum anume intervin acestea n cadrul fluxului tehnologic
prezentat anterior.
Materii prime utilizate
Se prezint materiile prime, inclusiv agregatele, dac este
cazul, utilizate n producerea/ prestarea/ realizarea
produselor/ serviciilor/ lucrrilor i cum anume intervin
acestea n cadrul fluxului tehnologic prezentat anterior.
Utiliti necesare
Se prezint utilitile necesare n producerea/ prestarea/
realizarea produselor/ serviciilor/ lucrrilor i cum anume
intervin acestea n cadrul fluxului tehnologic prezentat
anterior.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Furnizori (materii prime i utiliti)
Se enumer furnizorii de materii prime. In situaia n care
exist furnizori agreai, se evideniaz acest lucru,
deoarece poate scoate n eviden mai multe aspecte: fie o
relaie de parteneriat de lung durat, fie calitate mult peste
medie necesar procesului tehnologic sau dorit, fie
monopol de pia.
Descrierea proiectului de investitie
Descrierea produsului/serviciului/lucrrii ce face obiectul
investiiei caracteristici
Materii prime utilizate n dezvoltarea acestuia/acesteia
Utiliti necesare n dezvoltarea acestuia/acesteia
Modul n care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate n
dezvoltarea acestuia/acesteia
Descrierea produselor/serviciilor/lucrarilor viitoare oferite
si planificarea dezvoltarii acestora
Bugetul total al investiiei
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Localizarea pieei
Piaa int reprezint gruparea din populaie care are un
set de trsturi comune, ce o deosebete de restul
populaiei.
Identificarea pieei int i identificarea nevoilor i
constrngerilor pieei n ntmpinarea crora
produsul/serviciul/lucrarea va veni, reprezint cheia
succesului investiiei propuse (att la nivel de afacere, ct
i la nivel de proiect de investiie).
Identificarea segmentului de pia se va realiza prin:
Segmentarea propriu zis a pieei int
Motivaia clientului
Trendul pieei
Piaa int este actuit din indivizi, care se pot mpri n
persoane juridice i persoane fizice.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Fixarea segementelor pieei int va ine cont de
urmtoarele reguli limitative:
Comensurabilitatea estimarea numrului de clieni
cuprini ntr-un segment de pia
Accesibilitatea posibilitatea de a ajunge cu oferta la
clienii respectivi
Mrimea satisfctoare mrimea segmentului trebuie
s fie suficient de mare
Disponibilitatea dorina clienilor de a cheltui o sum de
bani pentru intrarea n posesie a ceea ce firma ofer
Alegerea segementelor pieei int va ine cont de
urmtoarele recomandri:
Mrimea i creterea fiecrui segment
Atractivitatea structural
Compatibilitatea cu resursele i obiectivele firmei
Motivaia clientului (aici trebuie inut cont de faptul ca
clienii nu cumpr produse, ei achiziioneaz soluii
pentru problemele lor)
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Clienii existeni
se enumer clienii existeni dup tipurile acestora, dup
tipurile produselor/serviciilor/lucrrilor pe care le doresc i
se evideniaz
Clienii poteniali; Comportamentul potenialilor clieni
n funcie de natura ofertei pe care societatea o pregtete,
de nevoile i constrngerile identificate (care pot fi aceleai
sau nou aprute) i de msura n care acestea pot fi
satisfcute cu oferta n lucru, putem vorbi despre
achiziionarea de:
Produse/servicii/lucrri de acelai tip, dar mbuntite
Produse/servicii/lucrri noi
Concurena existent pe pia
Mediul concurenial poate fi analizat n funcie de
urmtoarele aspecte cheie:
Gradul de concuren
Surse de concuren viitoare
Bariere de intrare pe pia
Alte influene
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Mrimea pieei i prognoza cererii
Prognoza cererii reiese din studiile de pia realizate n
vederea fundamentrii necesitii produsului/ serviciului/
lucrrii pe care societatea l poate oferi.
Planul de marketing
Planul de marketing reprezint mijlocul de implementare a
strategiei de marketing alese.
Planul de marketing ca parte component a unui plan de
afaceri:
Identific i materializeaz strategia de ndeplinire a
scopurilor i obiectivelor companiei
Identific resursele financiare, materiale i umane
necesare
Se axeaz pe o viziune pe termen lung i se coreleaz cu
planul de marketing anterior
Este nsoit de scenarii alternative i aciuni de marketing
aferente acestora
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Definirea riscurilor
Referitor la riscuri, putem face urmtoarele afirmaii:
reprezint posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, de a
avea de nfruntat un necaz sau de a avea de suportat o
pagub (DEX)
genereaz crize care pot influena funcionarea normal a
proiectului
sunt determinate de totalitatea cauzelor care conduc la
ntrzieri sau nerealizri n cadrul proiectelor
sunt direct proporional cu complexitatea proiectului
Factori ce determina riscurile identificarea i analiza
acestora
identificarea riscurilor
analiza riscurilor
gestionarea riscurilor
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Identificarea riscurilor
Factori pe care nu-i putem influena
Factori pe care ii putem influena
Factori care rspund unor constrngeri cunoscute
Factori care rspund unor constrngeri necunoscute
Analiza riscurilor
metode calitative
metode cantitative
Clasificareariscurilor
n funcie de natura lor:
Riscul de pia
Riscul tehnologic
Riscul fabricaiei
Riscul economic
Riscul schimbului valutar
Riscul creterii costurilor de fabricaie
Riscul investiional
Riscul social
Riscul juridic
Riscurile ecologice
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Clasificareariscurilor
n funcie de natura lor criterii ce se pot msura n limite de
evaluare:
riscurile pure, riscurile speculative, riscuri dinamice,
riscuri statice, riscuri globale, riscuri pariale, riscuri
ndeprtate, riscuri de conjunctur, riscuri accidentale,
riscuri statistice, riscuri minore, riscuri majore.
Gestionarea riscurilor
msuri ofensive (A1. tratarea riscului, B1. evitarea
riscului)
msuri defensive (A2. asigurarea i B2. asumarea
riscului)
Dou metode consacrate de analiz a riscului
I. Metoda variantelor optimist i pesimist
II. Metoda analizei de sensibilitate
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
Obiectivelestrategiei de marketing
Strategia de marketing, sau conduita organizatiei in
vederea atingerii anumitor obiective, este definita de
literatura de specialitate a domeniului printe altele si ca un
ansamblu de actiuni prin care organizatia intentioneaza
sa-si atinga obiectivele stabilite, prin luarea unor
decizii, prin care sa se raspunda cel putin la
urmatoarele intrebari ale marketingului: pentru cine ?,
ce ?, cat ?, cand ?, cum ?, unde ?, la ce pret ?, de cine
?, de ce?.
Exista 3 tipuri de strategii de marketing care au in
vedere aspecte ce tin de cei patru P din cadrului mixului
de marketing (produs, pret, promovare (publicitate) si
plasare distributie));
strategii defensive (de aparare), si
trategii ofensive (de atac) si
strategii de dezvoltare.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
In conceperea strategiei de marketing si de promovare
trebuie sa se tina cont de urmatorii factori strategici:
segmentele pietei tinta pentru fiecare categorie de
produse/servicii/lucrri oferite,
caracteristicile clientilor potentiali si
previzionarile privind cererea pentru fiecare tip de
produs/serviciu/lucrare oferit in intervalul de timpluat in
discutie.
Strategii de pia i Politici de promovare
Strategiile si politicile de promovare se implementeaza prin
mixul de marketing si planul de actiune.
Mixul de marketing
Mixul de marketing poate fi caracterizat de cei patru P:
Produs/ serviciu/ lucrare
Pret
Promovare (publicitate) si
Plasare (distributie)
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
Planul de aciune
Politica de produs stabileste in primul rnd natura
produsului/serviciului/lucrrii ce va fi oferit i piaa pe care
se va intra.
Politica de pre (strategia de pre i poziia competitiv) - se
recomanda realizarea periodica de studii de piata, ale
comportamentului de cumparare si consum ale clientilor,
pentru a cunoaste perceptia acestora despre activitatile
organizate, ca gen, moment, pret - maxim pe care l-ar
oferi si minim sub care s-ar indoi de calitatea
produselor/serviciilor/lucrarilor - determinandu-se astfel
pretul psihologic pentru segmentul respectiv, adica acel
pret, la care procentul clientilor potentiali din segmentul
respectiv ar fi maxim.
Exista multe tipuri de strategii si tactici privind preturile:
politici de acaparare (skimming policies), si
politici de penetrare (penetration policies)
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.1 Necesitatea si utilizatorii analizei financiare
Parte component a analizei economico-financiare, analiza
financiar este inclus n categoria analizelor cu scop
special, care a aprut i s-a dezvoltat mai ales n ultimii 20
de ani i se afl ntr-o evoluie permanent. Printre factorii
care au impus i stimulat dezvoltarea i perfecionarea
analizei financiare pot fi amintii: dezvoltarea societilor pe
aciuni; creterea rolului bncilor i instituiilor financiare n
economie.
Evoluia analizei financiare vizeaz adaptarea obiectivelor
sale cerinelor diverilor utilizatori n funcie de aspectele
specifice domeniului de interes.
Finalitatea analizei financiare se concretizeaz n
diagnosticuli financiar, parte distinct a diagnosticului
economico-financiar, orientat n special spre funciunea
financiar-contabil a ntreprinderii.
Din aprecierea analistului financiar va decurge atracia
terilor pentru relaii comerciale sau plasamente ctre
ntreprinderile studiate.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.2 Diagnosticul financiar instrument al analizei financiare
Analiza financiar folosete instrumente i mijloace
specifice adaptate scopului urmrit i conduce la
diagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-
financiar, alturi de diagnosticul contabil, fiind orientat n
special spre rentabilitatea i riscurile ntreprinderii.
Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare,
procedeaz n acelai mod, avnd cteva obiective
generale:
1) Evidenierea disfuncionalitilor sau elementelor
nefavorabile n situaia financiar i a performanelor
ntreprinderii;
2) Identificarea cauzelor dificultilor prezente sau viitoare
ale ntreprinderii;
3) Prezentarea perspectivelor de evoluie a ntreprinderii i
propunerea unor aciuni de ntreprins pentru ameliorarea
sau redresarea situaiei.
diagnosticul financiar este orientat spre utilizatori i
vizeaz msurarea rentabilitii capitalurilor investite i
a riscurilor, condiiile de realizare a echilibrelor
financiare i autonomia, urmnd decizii majore:
ntreprinderea i ntrerupe activitatea, i redefinete
strategia sau politica pe termen scurt.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.3 Sursele de date si informatii ale analizei financiare
O analiz financiar efectuat n scopul realizrii unui
diagnostic financiar, care s permit adoptarea unor decizii
i stabilirea unor previziuni financiare se bazeaz n primul
rnd pe de date i informaii provenite din situaiile
financiare ale ntreprinderii, dar nu se poate limita doar la
acestea.
Analiza financiar nu poate pleca dect de la documentele
reprezentative ale imaginii fidele a ntreprinderii prezentat
partenerilor interni i externi.
Situaiile financiare anuale utilizate n diagnosticul
financiar ofer date i informaii pentru dou abordri
specifice:
1) Analiza-diagnostic a performanelor i riscurilor pe
baza contului de rezultat;
2) Analiza-diagnostic a situaiei financiare pe baza
bilanului.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.4 Metodele si procedeele analizei financiare
Analiza financiar, ca studiu sistematic i metodic al
informaiilor contabile i financiare privind ntreprinderea
pentru a-i cunoate situaia financiar i a-i nelege
evoluia, folosete, n cadrul metodologiei generale
prezentate n capitolul I, o serie de instrumente i mijloace
specifice adaptate scopului urmrit de utilizatorul intern sau
extern al diagnosticului financiar.
Analizele comparative n timp pun n eviden abaterea
indicatorilor fa de un criteriu de referin, ale cror cauze
trebuie cunoscute, ceea ce impune efecturea unor analize
factoriale i structurale. n acest scop, se utilizez
procedee de cuantificare a influenei factorilor (substituia
n lan, metoda balanier, metoda soldului, .a).
Atingerea obiectivelor analizei financiare n vederea
elaborrii diagnosticului financiar care vizeaz n special
performanele (rentabilitatea) i riscurile impune efectuarea
unor analize complexe structurale i factoriale- prin
utilizarea combinat a mai multor procedee i tehnici de
analiz multicriterial i multifactorial.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.5 Etapele analizei financiare
Efecturea unei analize financiare ample care s conduc la
un diagnostic financiar complet presupune parcurgerea mai
multor etape:
1) Etapa preliminar
2) Examinarea situaiei financiare
3) Formularea diagnosticului financiar
n sintez se vor prezenta punctele tari i punctele slabe,
aa cum au rezultat din analiza efectuat.
Rezultatele analizei financiare vor fi valorificate diferit, n
funcie de utilizator, dar n general, se va cuta rspuns la
ntrebri de natur financiar, economic, fiscal, juridic.
O atenie special se va acorda aspectelor de natur
financiar, cum ar fi cererea de credite pe termen scurt i
lung, achiziia de aciuni, emiterea de noi aciuni, noi
investiii, sau din contra, dezinvestirea.
Rezultatele analizei financiare se vor utiliza pentru
formularea de ipoteze care trebuie s se bazeze pe
informaii economice, financiare, monetare diverse.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar
8.2.1 Date de intrare ale planului financiar prognoza
veniturilor si cheltuielilor
Proieciile financiare nu sunt altceva dect
anticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare ale
afacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematice
viitoare ale bilanului, contului de profit i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-flow) pe baza crora se
calculeaz eventual i anumite rate de profitabilitate a
afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele prezentate in
cadrul capitolului introductiv. Aceste puncte furnizeaz
datele de intrare n modelul matematic i dac aceste date
sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor
financiare nu poate fi dect tot eronat i deci complet inutil.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea
aspectelor tehnologice, economice i manageriale ale
activitii curente. Demonstreaz c se nelege fluxul
tehnologic, c se tie de ce infrastructur de utiliti e
nevoie, ci oameni trebuie s se angajeze i n ce
structur trebuie s fie dispui.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar
8.2.2 Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii -
flux de numerar previziuni
Capacitatea de autofinanare (CAF), numit i marj brut
de autofinanare, este un sold rezidual de flux semnificativ
pentru ntreprindere, care se obine ca o diferen ntre
fluxurile de intrare i fluxurile de ieire generate de
operaiunile curente de gestiune care las la dispoziia
ntreprinderii resurse proprii ce rmn disponibile pentru
finanarea diverselor necesiti: rezultatul exerciiului dup
impozitare i cheltuielile care nu au antrenat pli
(amortizri, provizioane), dup deducerea sumelor
corespunztoare participrii salariailor la profit acordate n
condiiile legii.
Capacitatea de autofinanare servete la determinarea
unor rate financiare de performan i pentru calculul unui
alt sold rezidual important pentru ntreprindere:
autofinanarea.
Autofinanarea (AF) constituie partea din capacitatea de
autofinanare care rmne la dispoziia ntreprinderii dup
deducerea dividendelor distribuite.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar
8.2.3 Analiza rentabilitatii financiare proiectia contului de
profit si pierdere
Rentabilitatea este categoria economic prin care se
exprim capacitatea ntreprinderii de a obine profit, ceea
ce reflect performana acesteia. Obiectivul major al
ntreprinderii este att mrirea averii participanilor la viaa
ntreprinderii (acionari, salariai, creditori, stat), ct i
creterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltri.
Realizarea acestui obiectiv este condiionat de
desfurarea unei activiti rentabile, care s permit
remunerarea factorilor de producie i a capitalurilor
utilizate, indiferent de provenien.
Analiza rentabilitii se realizez pe baza datelor din contul
de rezultat Profit i pierdere, situaie financiar anual
redactat n termeni de flux, care cuprinde ansamblul
fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogiei plecnd
de la ansamblul cheltuielilor i veniturilor. Soldul net al
contului (creditor sau debitor) reflect performana
ntreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuri
viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar
8.2.4 Analiza situatiei financiare bilantul contabil
Criteriile de clasament al activelor i pasivelor bilanului
difer n funcie de scopul urmrit n analiz i de utilizator,
ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele)
de bilan cu prezentare tabelar cum ar fi: bilanul financiar,
bilanul funcional, bilanul pool de fonds(ansamblul
resurselor) .a.
Studiul bilanului trebuie efectuat dup repartizarea
rezultatului i trebuie s nceap cu examinarea structurii
pasivului i a structurii activului.
n acest scop se dovedete deosebit de util bilanul
financiar, elaborat n optic patrimonial, care constituie
suportul analizei financiare tradiionale ce are ca finalitate
descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei
evaluri patrimoniale care poate interesa att proprietarii,
ct i creditorii. n msura n care creditorii utilizeaz un
asemenea studiu, se procedeaz la o analiz financiar
extern, ce vizeaz recuperarea capitalurilor investite mai
ales n cazul lichidrii ntreprinderii.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar
8.2.5 Indicatori financiari
Reglementrile romneti impun ntocmirea principalilor
indicatori economico-financiari, document prezentat
sistematic n cadrul situaiilor financiare anuale, care
cuprinde o sintez a ratelor de bilan cu urmtoarea baterie
de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate
II. Indicatori de risc
III. Indicatori de activitate
IV. Indicatori de profitabilitate
In concluzie, pe baza datelor obinute din proieciile
efectuate se vor calcula indicatorii financiari care vor
releva, necesitatea finanrii nerambursabile sau nu,
sustenabilitatea i viabilitatea investiiei propuse.
Universitatea
Alexandru Ioan Cuza
din Iai
Concluzii
Misterul situatiilor financiare nu este chiar atat de greu de
penetrat. Este crucial sa le cunoasteti sufficient de mult
pentru a le utilize bine si sa stiti cum le vor utiliza si evalua
examinatorii planului de afaceri.
In timp ce restul planului contribuie la intelegerea
fundamental a afacerii in sine, performantele financiare
servesc interesul final, vizand atat examinatorul , cat si
intreprinzatorul. Aici investitorul descopera la ce nivel al
castigurilor se poate astepta, iar creditorul cunoaste
capabilitatea debitorului de a se achita de obligatii.
In multe privinte planul financiar reprezinta cea mai putin
flexibila parte a planului de afaceri. Indiferent de tipul
afacerii sunt o serie de sabloane ce trebuie respectate.
Este necesara prezentarea unor anumite informatii intr-o
maniera conventional, aceasta abordare conventional
asigurand comparabilitatea afacerii in timp si in spatiu.
Gradul de detaliere a informatiei variaza de la caz la caz in
functie de anumite circumstante, dar niciodata nu trebuie
sa coboare sub o limita bine definite.
Programul Operaional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Editorul materialului: SC Avensa Consulting SRL, Flavius Trniceriu
Data publicrii: 01.07.2010
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia
oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei