A

a fortiori :
cu atat mai mult.
a posteriori :
in urma experientei. Antonimul lui a priori
Ab alio expectes, alteri quod feceris :
Asteapta de la altul, ce i-ai facut tu lui.
ab hinc :
de acum inainte.
ab initio :
de la inceput.
ab origine :
de la origine.
ab Urbe condita(a.u.c.) :
de la intemeierea Romei. Formula care indica numararea anilor de la
intemeierea Romei ( 753 i.Hr. ).
Abusus non tollit usum :
Abuul nu exclude folosinta.
Acta est fabula! :
!iesa a fost "ucata# (formula care anunta sfarsitul unei repreentatii in teatrul
antic).
ad acta :
(de pus) la dosar.
ad calendas graecas :
la calendele grecesti. $xpresie folosita de imparatul %cta&ianus la adresa
datornicilor rai platnici, grecii nea&and denumirea de 'alendae . $xpresii
similare( la )*fantu-Asteapta+, la )pastele cailor+.
,
ad hoc :
pentru aceasta (in acest scop).
Ad impossibilia nemo obligatur :
-imeni nu poate fi obligat sa faca imposibilul.
ad interim :
pro&ioriu (pana una alta).
ad litteram (ad litt.) :
exact pana la ultima litera. Asa cum citim cu&antul, fara a tine seama de
context. .n traduceri( cu&ant cu cu&ant. /e ex.( un citat ad litteram
Ad multos annos :
0a multi ani.
ad rem :
la obiect. Fara ocolisuri, direct la c1estiunea in discutie
Advocatus diaboli :
a&ocatul dia&olului. 2itulatura oficiala data de !apa 3enedict al 4.5-lea este
ad&ocatus in omnibus causis beatificationum si era numele prelatului care
a&ea sarcina de a informa despre calitatile si defectele defunctului propus
spre beatificare sau canoniare.
age, si quid agis! :
fa, daca faci ce&a#.
Alma mater :
6ama nutritoare (expresie prin care se intelege 7ni&ersitatea).
amantium irae :
supararile indragostitilor. 8earta intre indragostiti, ce&a trecator, nedemn de
atentie.
Amicus Plato, sed magis amica veritas :
6i-e prieten !laton, dar mai prieten mi-e ade&arul.
Amor vincit omnia :
/ragostea in&inge totul.
9
anno :
in anul.
annus mirabilis :
anul minune.
ante meridiem (a.m.) :
ante meridian. !ana in pran
Aquila non capit muscas :
5ulturul nu prinde muste.
argumentum ad absurdum :
argumentare la absurd. 6etoda care demonstreaa falsitatea unei ipotee
prin absurditatea concluiei. *inonime( reductio ad absurdum sau deductio
ad absurdum
Ars longa, vita brevis :
Arta este lunga, &iata este scurta.
Artem non odit nisi ignarus :
-umai ignorantul uraste arta.
Audaces, fortuna uvat (!irgiliu) :
*oarta fa&orieaa pe indraneti.
Audiatur et altera pars ("eneca) :
*a fie ascultata si cealalta parte.
Auri sacra fames (!irgiliu) :
3lestemata foame de aur#
Aut #aesar, aut nihil (#e$ar %orgia) :
*au 8ear, sau nimic.
Ave #&sar morituri te salutant :
*al&e 8ear, cei sortiti mortii te saluta.
3
a mundo conditio :
de la facerea lumii.
a priori :
inainte de experienta. 2ermen care alaturi de antonimul sau, a posteriori , s-a
impus in filosofie, in logica - demonstratio a priori , de la efect la caua.
:ant lanseaa sensul de cunoastere a priori, independenta de experienta.
ab antiquo :
din &ec1ime.
ab hodierno :
de ai inainte.
ab irato :
dintr-o pornire de manie, la manie.
ab ovo :
de la ou.
Absentem l&dit, qui cum ebrio litigat :
8el care se cearta cu un beti& raneste un absent.
Ab'ssus ab'ssum invocat :
!rapastia c1eama prapastie (cu alte cu&inte o greseala atrage dupa sine o alta
greseala).
Acta, non verba! :
Fapte, nu &orbe#
Ad augusta per angusta :
!e calea ingusta (dificila), la reultate grandioase.
Ad calendas graecas (soluturos) :
(5or plati) la ;calendele; grecesti, adica niciodata (calendarul grec nu a&ea
calende).
<
ad hominem :
referitor la persoana. Argumentum ad 1ominem , eroare logica care consta in
atacarea caracterului unei persoane cu care suntem in disputa, in loc de a
ataca argumentatia sa.
ad infinitum :
pana la infinit.
ad libitum (ad lib.) :
dupa dorinta. 2ermen care arata ca durata masurii &a fi aleasa de executant
dupa placul sau. .n opere filosofice apare cu sens figurat
Ad maorem (ei gloriam :
!entru cea mai mare glorie a lui /umneeu
ad personam :
la persoana. 8alificati& dat unui act prin care o persoana obtine pri&ilegii
netransmisibile
Ad unum omnes :
2oti ca unul.
Aegroto dum anima est, spes est :
8at timp bolna&ul sufla, mai este speranta.
Alea iacta est (#aesar) :
=arul este aruncat (riscul este acceptat). /esi frec&ent citat sub forma
aceasta, citatul este gresit. Forma corecta a citatului este .acta alea est.
alter ego :
alt eu. !oate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici
in conceptii sau o alta constiinta a personalitatii.
Amicus certus in re incerta cernitur (#icero) :
Ade&aratul prieten la ne&oie se cunoaste.
Amor patri& nostra lex :
.ubirea patriei este legea noastra.
5
anni currentis (A.c.) :
anul curent (in curs).
anno (omini (A.(.) :
in anul /omnului. Anul considerat a incepe de la nasterea lui Hristos, dupa
calculele calugarului /ion>sius $xiguus.
ante #hristum (a.#hr.) :
inainte de 8ristos
Ante mortem nemo beatus :
?nainte de moarte nu este nimeni fericit.
Arcus nimium tensus rumpitur :
Arcul prea incordat se rupe.
argumentum baculum :
argumentul batului.
ars poetica :
arta poeiei. 2itlul unei scrisori a lui Horatiu adresata unor prieteni si care
continea sfaturi pentru tinerii poeti.
Asinus asinorum in s&cula s&culorum :
6agarul magarilor, in &eacul &eacurilor.
Audi, vidi, sile! :
Asculta, pri&este si taci#
Aurea mediocritas ()oratiu) :
Aurita este calea de mi"loc.
aut * aut :
ori, ori.
Aut vincere, aut mori! :
%ri in&ingem, ori murim#
@
Ave +aria :
salut, 6aria. .nceputul unui imn de preamarire a Fecioarei 6aria. /in anul
,39@, !apa .oan al 44..-lea impune credinciosilor sa-l recite de trei ori pe
i.
%
%arba non facit philosophum (Plutarh) :
3arba (singura) nu te face filosof.
beati possidentes :
fericitii posesori. $xpresie glumeata a "uristilor.
%ellum omnium contra omnes (,homas )obbes) :
Raboiul tuturora impotri&a tuturor (starea omenirii inainte de organiarea
socetatii).
bene merenti :
celui ce binemerita. /ecoratie romana infiintata in ,A7@ pentru merite in
domeniul culturii nationale.
%ona diagnosis, bona curatio :
3un diagnostic, bun leac.
%ona valetudo melior est quam maxim& diviti& :
*anatatea buna este mai &aloroasa decat cea mai mare a&ere.
brutto :
greutate bruta.
%eati pauperes spiritu :
Fericiti cei saraci cu du1ul.
%eatus, qui prodest, quibus potest :
Fericit este cel care se face util prin a"utorul dat.
%ene diagnoscitur, bene curatur :
8ine pune un diagnostic bun, &indeca bine.
7
%is dat, qui cito dat (Publilius "'rus) :
8ine da rapid, da de doua ori.
%ona fide :
/e buna credinta.
%onum vinum laetificat cor hominis :
5inul bun in&eseleste inima omului.
#
caput mundi :
capitala lumii. $pitet acordat orasului Roma.
#asus belli :
8a de raboi (situatie in care un stat se &ede constrans sa declare raboi
altui stat).
#ave ne cadas! :
.a seama sa nu cai# (in cortegiile triumfale la romani, in spatele
in&ingatorului, se afla un scla&, care-i spunea aceste cu&inte, a&ertisment
impotri&a trufiei).
#eterum censeo #arthaginem esse delendam (#ato cel %atran) :
*i totusi consider ca trebuie sa distrugem 8artagina.
#irculus vitiosus :
8erc &icios.
concedo :
consimt.
#onditio sine qua non :
8onditia necesara.
#onsuetudinis vis magna est :
Forta obiceiului este mare.
#ontra vim mortis non est medicamen in hortis :
?mpotri&a puterii mortii, nu exista leac in gradina.
A
copia verborum :
7surinta, bogatie in exprimare.
corpus delicti :
corpul delict. /o&ada materiala a faptei.
#redo quia absurdum (,ertullian) :
8red, pentru ca este absurd (8rede si nu cerceta#).
#ui bono- (#assius) :
8ui ii este a&anta"osB (la anc1etarea unui act criminal, pentru descoperirea
culpabilului) (&ei si 8ui prodestB).
#uique suum :
Fiecaruia al sau.
cum laude (
cu laude. 8u distinctie. /iploma uni&ersitara.
#ura, ut valeas :
Ai gri"a de tine.
#arpe diem ()oratiu) :
2raieste-ti iua (indemn de a trai intens clipa preenta, singura certa).
#ave canem :
!aeste-te de caine (atentie, caine#).
#aveant consules ne quid detrimenti reipublicae capiat! :
8onsulii sa ia masuri ca republicii sa nu i se aduca &reun pre"udiciu#
(formula rostita in *enatul Roman, prin care consulii erau in&estiti cu puteri
discretionare in momentele de mare prime"die).
#ibi condimentum esse fames (#icero) :
Foamea este condiment pentru orice mancare.
#ogito, ergo sum ((escartes) :
Candesc, deci exist (celebra tea care exprima, in forma concentrata,
caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteiene, proclamand
totodata drept ade&ar indubitabil D do&ada a existentei D gandirea).
E
#oncordia civium murus urbium :
Armonia dintre cetateni, este idul oraselor.
confer (cf.) :
compara.
#onsuetudo quasi altera natura (est) (#icero) :
%biceiul este alta natura (a doua natura).
#ontraria contrariis curantur :
8ontrariile (medicamentele cu efecte contrarii) &indeca manifestarile
(simptomele) contrarii (3aa terapiei clasice, allopate).
#oram populo (publico) :
?n public, pe fata.
credo quia absurdum :
cred pentru ca e absurd. Aforism deri&at de la 2ertulian , este cert pentru ca
este imposibil ( credo Fuia impossibile ).
credo ut intelligam :
cred pentru ca sa pot intelege. .dee-c1eie formulata de Augustin din Hippona
.
#ui prodest- :
8ui folosesteB (&ei si 8ui bonoB).
#uius regio, eius religio :
Religia stapanului, religia supusului.
#um grano salis (Plinius cel %atran)
cu un graunte de sare, utiliata in sensul ironic ;ade&arul nu se spune cu&ant
cu cu&ant;.
cum tempore (c.t.) :
,G< ora dupa timpul dat (sfertul de ora academic).
#urriculum vitae :
cursul &ietii. (Auto)biografie.
,H
(
datum (dat.) :
data.
(e gustibus et coloribus, non disputandum ("eneca) :
Custurile si culorile nu se discuta.
(e mortuis nil nisi bene :
/espre cei morti (&orbeste) numai de bine.
(e omnibus dubitandum est :
2otul trebuie pus sub semnul indoielii.
(ei gratia :
prin 1arul lui /umneeu. Formula folosita in titulatura episcopilor iar mai
tariu in titulatura !apei.
(eo gratias! :
*a multumim /omnului#
(ictum meum pactum :
8u&antul meu este pact.
(iem perdidi!
+Am pierdut o i#+ sau I.nca o i pierduta#+ sunt cu&intele cu care obiJnuia
sK-Ji Lnc1eie iua LmpKratul roman 2itus(7E-A, d. 81r.), cMnd constata cK n-a
realiat nici o acNiune folositoare. Faptul ni-l relateaK istoricul *uetoniu Ln
5iaNa lui 2itus, LmpKratul care a&ea ambiNia sK de&inK Ifilantropul
uni&ersului;. .ntr-o searK, la masK, amintindu-Ji cK Ln iua aceea nu fKcuse
nici un bine nimKnui, a exclamat aceste cu&inte( IAmici, diem perdidi;, care
de atunci a de&enit de&ia lui 2itus.
(ifficile est satiram non scribere (.uvenal) :
$ greu sa nu scrii satire (in anumite impre"urari).
(o (tibi), ut des :
?ti dau (ce&a), pentru ca si tu sa-mi dai.
,,
doctor ((r.) :
doctor.
doctor uris ((r.ur.) :
doctor in /rept
doctor philosophiae ((r.phil.) :
doctor in Filosofie
doctor rerum politicarum ((r.rer.pol.) :
doctor in *tiinte politice
(octus cum libro :
*a&ant cu cartea.
(ominus vobiscum! :
/umneeu cu &oi#
(ubito ergo cogito, cogito ergo sum :
6a indoiesc, deci cugetO cuget, deci exist.
(um ferrum candet, tundendum :
3ate fierul cat e cald#
(uobus ligitandibus tertius gaudet :
8and doi se cearta, al treilea se bucura (castiga).
(ura necessitas :
-ecesitate dura.
de facto :
de fapt.
de ure :
de drept.

,9
de novo :
facut nou.
(ecet imperatorem stantem mori :
7n imparat se cu&ine sa moara in picioare (maxima atribuita imparatului
roman 5espasian si semnifica infruntarea demna a destinului).
deleatur (del.) :
indeparteaa, sterge (la corecturi).
(eux ex machina :
=eul iesind din masinarie (simbolic( omul in&ingand sistemul).
(ictum, factum :
=is si facut.
(ivide et impera (sau (ivide ut regnes) :
/ebina si stapaneste.
(ocendo discimus :
?n&atand pe altii, in&atam si noi.
doctor honoris causa ((r.h.c.) :
doctor de onoare.
doctor medicinae ((r.med.) :
doctor in 6edicina
doctor rerum naturalium ((.rer.nat.) :
doctor in *tiinte naturale
doctor theologiae ((r.theol.) :
doctor in 2eologie
(omi suae quilibet rex :
0a el acasa, oricine e rege.
(oscendo discimus :
?n&atand pe altii, in&atam si noi (prin transmitere, cunostintele noastre se
consolideaa, se imbogatesc).
,3
(ulce et decorum est pro patria mori ()oratiu) :
$ste dulce si frumos sa mori pentru patrie.
(um spiro, spero :
8at timp respir, sper.
(ura lex, sed lex :
0egea e dura, dar e lege.
/
/ fructu arbor cognoscitur :
Arborele se cunoaste dupa fructe.
/dere oportet, ut vivas, non vivere ut edas (#icero) :
2rebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci.
/usdem farinae :
8ei de aceeasi teapa ()mPme farineI, )mPme pateI).
ens causa sui :
existent prin sine insusi.
erga omnes :
fata de toti. Adresat tuturor, fara discriminare
/rgo bibamus! (0oethe) :
/eci, sa bem#
/ritis sicut deus scientes bonum et malum :
5eti fi asemenea lui /umneeu cunoscand binele si raul.
/s duobus malis minus est eligendum :
/in doua rele, alege pe cel mai putin rau.
/sse quam videri malim :
!refer sa fiu, decat sa par.
,<
et caetera :
(etc.). si celelalte, si asa mai departe.
/t tu, %rute- (#aesar) :
*i tu, (fiul meu) 3rutusB
ex abrupto :
deodata, brusc. !rocedeu retoric, o expunere fara introducere, direct la
c1estiune.
/x auribus sognoscitur asinus :
6agarul se cunoaste dupa urec1i.
/x nihilo, nihil (1ucretiu) :
/in nimic, nu se creeaa nimic.
/x ossibus ultor :
/in mormant se ridica rabunatorul.
ex tempore :
pe data. .mediat, pe loc, fara pregatire prealabila.
/xceptis excipiendis :
$xceptand ce este de exceptat.
exempli causa :
(gratia) (e.c.) sau (e.g.). pentru exemplificare.
expressis verbis :
cu cu&inte clare. .n termeni clari si autentici. $xpresie folosita de "uristi.
/cce )omo :
.ata %mul. $xclamatia lui !ilat aratand multimii pe .isus cu coroana de spini
pe cap.
/go sum qui sum :
$u sunt cel ce sunt.
emeritus (em.) :
emeritat, pensionat.
,5
eo ipso :
tocmai de aceea.
ergo :
deci. .n limba" scolastic preceda concluia unui rationament logic. ( cogito
ergo sum )
/ripitur persona, manet res :
!ersoana piere, lucrul ramane (opera supra&ietuieste intotdeauna creatorului
ei).
/rrare humanum est sed perseverare diabolicum ("eneca) :
A gresi e omenesc, dar a perse&era (in greseli) este diabolic.
esse est percipi :
a fi inseamna a fi perceput. Formula aplicata de Ceorge 3er'ele> lucrurilor
sensibile.
/st modus in rebus ()oratiu) :
$ste o masura in lucruri.
/t in Arcadia ego :
*i eu am trait in Arcadia. Acesta este epigraful unui tablou celebru al
pictorului france -icolas !oussin. Arcadia legendara este tinutul &ietii
idilice, patriar1ale. $xpresia marturiseste nostalgia dupa o fericire pierduta.
/tiamsi omnes, sed non ego :
81iar daca toti, eu nu.
ex aequo :
in mod egal. 8ota cu&enita din impartirea in mod egal.
ex libris meis :
din cartile mele. Formula pe care unii o folosesc sa o scrie pe cartile din
biblioteca.
/x oriente lux :
0umina &ine de la rasarit.
,@
ex silentio :
din tacere. 2ragerea concluiei din tacerea ad&ersarului.
/xceptio confirmat regulam :
$xceptia confirma regula.
/xegi monumentum aere perennius ()oratiu) :
Am inaltat un monument mai durabil ca bronul.
/xperientia est optima rerum magistra :
$xperienta este in toate lucrurile cel mai bun in&atator.
/xtra ecclesiam nulla salus :
-u exista mantuire in afara bisericii.
2
2acile dictu, difficile factu :
7sor de is, greu de facut.
2ames est optimus coquus :
Foamea e cel mai bun bucatar.
2elix, cui potuit rerum cognoscere causas (!irgiliu) :
Fericit cel ce poate cunoaste caua (ascunsa) a lucrurilor.
2iat ustitia, et pereat mundus (.ohannes +anlius) :
*a se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea.
2iat voluntas tua! :
Faca-se &oia ta#
2lagrante delicto :
?n flagrant delict.
folio :
pagina.
2ortuna multis dat nimium, satis nulli (+artial) :
-orocul da multora prea mult, nu satura insa pe nimeni.
,7
2ugit irreparabile tempus (!irgiliu) :
2recerea timpului este ire&ersibila.
2ama nihil est celerius (3vidiu) :
-imic nu este mai rapid ca &onul.
favente linguis! :
paiti-&a limbile#. Formula de cult a preotilor romani, liniste, nu tulburati
solemnitatea# .
2estina lente :
Crabeste-te incet#
2iat lux! :
*a se faca lumina#
2inis coronat opus :
*farsitul incoroneaa opera.
2luctuat nec mergitur :
$ guduit, dar nu se scufunda.
2ortes fortuna uvat sau Audaces fortuna uvat :
-orocul fa&orieaa pe cel puternicGcura"os.
2rustra laborat, qui omnibus placere studet :
/egeaba te ostenesti sa fi tuturor pe plac.
furor poeticus :
delirul poetic. *tarea poetului in momentul creatiei.
0
0audeamus igitur :
*a ne bucuram, deci (cantec studentesc).
0ravissimum est imperium consuetudinis :
$ste foarte gra&a puterea obisnuintei.
,A
0utta cavat lapidem, non vi, sed s&pe cadendo (3vidiu) :
*tropul face o gaura in piatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata.
0loria victis! :
Clorie &ictimei# (&ei si 5Q &ictis#).
grosso modo :
in linii mari.
)
)abemus papam! :
A&em papa#
)abent sua fata libelli (,erentianus +aurus) :
8artile isi au destinul lor.
)annibal ad portas :
Hannibal inaintea portilor (pericol iminent#).
hic et nunc! :
aici si acum#.
)ic 4hodus, hic salta :
Aici e R1odos, aici sari# (cu intelesul in&itatiei de a-si do&edi pe loc
aptitudinile)
)odie mihi, cras tibi :
Ai pentru mine, maine pentru tine (nimeni nu e ferit de lo&iturile soartei).
)omo homini lupus (est) (Plaut) :
%mul este un lup pentru om.
)omo proponit, sed (eus disponit :
%mul propune, /umneeu dispune.
)oneste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere :
2raieste cinstit, nu &atama pe nimeni, da fiecaruia ceea ce-i apartine.
,E
horribile dictu :
ingroitor de spus.
)oc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas (.uvenal) :
Asa &reau, asa ordon, &ointa sa fie in ser&iciul ratiunii (;pentru ratiune;)
)omines quo plura habent, eo ampliora cupiunt (.ustinian) :
%mul, cu cat are mai mult, cu atat isi doreste si mai mult.
)omo naturaliter animal sociale :
%mul prin natura este un animal social.
)omo sum, humani nihil a me alienum puto (,erentiu) :
%m sunt si nimic din cele omenesti nu-mi este strain.
honoris causa :
onorific.
huus anni (h.a.) :
in acest an.
.
5acta alea est (#aesar) :
=arul este aruncat (riscul este acceptat).
id est (i.e.) :
adica.
ignorabimus :
nu &om sti. Formula care exprima doctrina agnosticismului , pusa in
circulatie de germanul $mile /u 3ois-Re>mond in ,A79.
5gnorantia iuris nocet :
.gnorarea "ustitiei dauneaa.
5gnoti nulla cupido :
-ecunoscutul nu tenteaa.
9H
in abstracto :
in abstract. Facind abstarctie de la realitate sau de la o situatie concreta.
5n dubio pro reo :
?n ca de dubiu, (deciie) in fa&oarea acuatului.
in extremis :
in ultimele momente. .n ultimul moment, cind nu se mai poate altfel.
5n hoc signo vinces :
8u acest semn &ei in&inge.
in infinitum :
la nesfarsit.
5n medio stat virtus :
5irtutea este (totdeauna) la mi"loc.
in nuce :
intr-o nuca. 8omprimat pina la a putea incapea intr-o coa"a de nuca. .n
miniatura, in forma redusa.
in propria persona :
in persoana.
in situ :
la locul (originar). /espre monumentele ar1eologice, asa cum au fost gasite
pe teren, nu cum apar in mueu intr-o aseare artificiala.
in statu nascendi :
in stare de nastere. Formula folosita in limba"ul alc1imistilor medie&aliO
precesul obtinerii unei substante este in cus.
in vitro :
in sticla. .n eprubeta, in laborator.
5ncredibile dictu :
.ncredibil de is.
9,
5nter malleum et incudem :
?ntre ciocan si nico&ala.
ipse fecit (i.f.) :
facut singur. Fara a"utor
ipso facto :
prin insusi faptul. $xpresie folosita in argumentari si se refera la raportul de
implicatie intre doua fapte. 5ei eo ipso .
5s fecit, cui prodest :
Facut de cel care profita de el.
5urare (urare) in verba magistri :
Rura pe cu&intele unui profesor.
ibidem (ib.) :
tot acolo.
idem (id.) :
acelasi, la fel.
5gnoramus et ignorabimus :
-u stim si nu &om sti (niciodata).
5gnorantia legem non excusat :
.gnoranta nu scua incalcarea legii.
imago mundi :
imaginea lumii. 5ec1e denumire a 1artilor si descrierilor geografice care
dadeau o imagine a lumii cunoscute de atunci.
in contumaciam :
in absenta.
in extenso :
pe larg. Formula care arata ca o anumita expunere a fost reprodusa in
intregime.
99
in flagranti :
asupra faptului.
in illo tempore :
in acea &reme. 2ermen consacrat de 6ircea $liade pentru a denumi timpul
mitic (6arele 2imp) in care eii au creat lumea.
in medias res :
in mi"locul lucrurilor. Formula care pro&ine de la Horatiu in Ars poetica
adresindu-se tinerilor scriitori. .n esenta, in mie.
in memoriam :
in memoria. $c1i&alent cu ;in memoria lui...;, referindu-se la reamintirea
sau in onoarea unei persoane decedate.
5n patria natus non est propheta vocatus :
-imeni nu este profet in tara lui.
5n saecula saeculorum :
?n &eacul &eacurilor.
in spe :
(este) de asteptat. .n perspecti&a, dupa cum se spera, probabil, posibil.
5n vino veritas :
Ade&arul este in &in.
incognito :
fara sa fie cunoscut. Fara sa se stie cine este. *e foloseste mai ales in
expresii ca )a calatori incognito + referindu-se la calatoria sub nume ficti&.
5nter arma silent leges (musae) (#icero) :
?n timpul raboiului, legile (muele) tac.
ipse dixit :
asa a spus el. Raspunsul dat de ele&ii lui !itagora , cind cu ocaia
expunerilor publice erau intrebati de ce este asa. .n&ocarea autoritatii in
materie ( argumentum ad &erecunndiam ).
93
5psi :
.nsusi magistrul (persoana cu autoritate) a spus#
5racundiam qui vincit, hostem superat maximum :
8el ce-si stapaneste mania, in&inge pe cel mai mare dusman.
5unctis (unctis) viribus :
7nirea face forta. .
.esus 6a$arenus 4ex .udaeorum (5.6.4.5) :
.isus din -aaret Regele .udeilor.
.us est art boni et aequi :
Rustitia este arta binelui si dreptatii.
.ustitia nihil expetit praemii (#icero) :
/reptatea nu asteapta rasplata.
1
1abor omnia vincit improbus (!irgiliu) :
% munca perse&erenta in&inge orice.
1apis philosophorum :
!iatra filoofala (cu a"utorul careia orice metal ar putea fi transformat in
aur).
liber (lib.) :
cartea.
licentia poetica :
licenta poetica. /reptul poetului de a folosi mi"loace specifice de redare.
loco citato (l.c.) :
la locul citat.
1ongum iter est per praecepta, breve et efficax exempla ("eneca) :
0ung este drumul cu reguli, scurt si eficient prin exemple.
9<
1upus pilum mutat, non mentem :
0upu-si sc1imba parul, dar nara&ul, ba#
1aborare est orare :
0ucrul este ruga.
1ex neminem cogit ad impossibila :
0egea nu constrange pe nimeni sa faca imposibilul.
1ibertas est potestas faciendi id quod ure licet :
0ibertatea inseamna sa poti face ceea ce iti permite legea.
liquor (liq.) :
lic1id.
loco tipico :
la locul tipic, obisnuit.
lupus in fabula :
lupul in po&estire. /icton ec1i&alent cu pro&erbul )&orbeam de lup si lupul
la usa+.
+
+agister ludi :
?n&atatorul scolii. 6aestrul absolut al ;"ocului; (deJi rKdKcina lud, Ln latinK,
poate trimite Ji la ;JcoalK;, la un ;maestru al iniNierilor paideice;, cum ar
&eni).
manu propria (m.pr.) :
cu propria mana. Formula pentru a confirma autenticitatea semnaturii.
+argaritas ante porcos :
(-u dati) margaritare porcilor.
mea culpa :
din &ina mea. Formula canonica de marturisire. Astai, formula prin care se
cere scue, autocritica.
95
+emento mori :
Adu-ti aminte ca &ei muri.
+ens agitat molem (!irgiliu) :
6intea agita (misca) masele.
mensis currentis (m.c.) :
in luna in curs.
minimum (min.) :
minimal
modus ponens :
mod care afirma. Rationament conform caruia( daca p , atunci F . /ar p .
/eci, F .
+odus vivendi :
6od de a trai.
+ortuo leoni et lepores insultant :
!e leul mort il insulta c1iar si iepurii.
multum in parvo :
mult in putin. !recept al lui !itagora ( )nu spuneti putin in multe cu&inte, ci
mult in putine cu&inte+.
+utatis mutandis :
*c1imband ce este de sc1imbat.
+agna cum laude :
8u deosebita lauda, distinctie (mentiune pe diplomele de doctorat).
+anus manum lavat :
6ana spala mana (% mana spala pe alta).
maximum (max.) :
maximal.
+edicus curat, natura sanat :
6edicul ingri"este, natura insanatoseste.
9@
+endacem memorem esse oportet (7uintilian) :
6incinosul trebuie sa aiba memorie buna.
+ens sana in corpore sano (.uvenal) :
6inte sanatoasa in corp sanatos.
+inima de malis :
/in atatea rele (alege) pe cel mai putin rau.
modus operandi :
mod de a actiona. 2erminologie scolastica . Astai, folosit pentru a descrie
metode ale infractorilor.
modus tollens :
mod care neaga. Rationament conform caruia( daca p , atunci F . /ar nu F .
/eci, nu p .
+ors ultima ratio :
6oartea este ratiunea finala.
+ulti sunt vocati, pauci vero electi :
6ulti c1emati, putini alesi.
+ultum, non multa :
6ult, nu multe (?n sensul de( ;6ai bine putin si bun, decat mult si prost;).
6
6ascuntur poetae, fiunt oratores (#icero) :
!oetii se nasc, oratorii se formeaa.
6atura non facit saltus (1inn8) :
-atura nu face salturi.
6e quid nimis :
-imic mai mult.
6ec )ercules contra plures :
-u este un Hercule cine lupta cu o droaie.
97
6emo ante mortem beatus est (3vidiu) :
-imeni nu e fericit inainte de a muri.
6ihil est in intellectu, quod non fuerit prius in sensu (,oma de Aquino) :
-imic nu este in minte, care sa nu fi fost mai intai in simturi.
6ihil novi sub sole :
-imic nou sub soare.
6ihil sine (eo :
-imic fara /umneeu.
6il nocere! :
(8el putin) sa nu daunei in niciun ca (pacientului).
nolens, volens :
&rind, ne&rind. 7neori intalnit sub forma &olens nolens sau aut nolens aut
&olens . $xprima sentimentul necesitatii.
6oli me tangere! :
-u ma atinge#
6omen est omen (Plautus) :
-umele este un semn pre&estitor.
6on decet :
-u este permis (sau( -u se face).
non liquet :
nu este clar. $xpresie folosita de "uristi si exprima insuficienta probelor.
-eclaritate, nesiguranta ideilor.
6on omnia possumus omnes :
-imeni nu poate face orice.
non sequitur :
nu decurge. $xpresie folosita atunci cind concluia este gresita, falsa.
9A
6on vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum :
-u &esmantul (1aina) face pe om, ci omul &esmantul (1aina).
6osce te ipsum (et nosces universum et deos) :
8unoaste-te pe tine insuti (si &ei cunoaste uni&ersul si eii) (pro&erb preluat
de la greci).
nuda veritas :
ade&arul gol.
6ulla est medicina sine lingua latina :
-u e medicina fara limba latina.
6unc est bibendum ()oratiu) :
Acum e momentul sa bem (sa sarbatorim ce&a).
6atura abhorret a vacuo :
-atura are oroare de &id.
6aturalia non sunt turpia :
(-ecesitatile) naturale nu sunt rusinoase.
ne quid nimis! :
nimic prea mult. .nscriptie la intrarea in templul lui Apollo din /elp1i.
5ersiunea latina este a lui 2erentiu .
nec plus ultra :
si nu mai mult dincolo. !ina aici( dincolo nu se mai poate# .nscriptie care
indica sfirsitul pamintului. Formula initiala ne plus ultra a fost &ec1ea de&ia
a *paniei. *e foloseste si cu sensul de performanta maxima, record sporti&,
capitol care inc1eie o lucrare, specialist de maxima competenta.
netto (ntto.) :
netto (greutate neta).
6ihil lacrima citius arescit :
-imic nu usuca mai repede ca o lacrima.
6ihil obstat :
-imic nu sta impotri&a.
9E
6ihil sine numini :
-imic fara dorinta.
6il tam difficile est, quin quaerendo investigari possiet (,erentiu) :
-imic nu este atat de greu, incat sa nu poata fi clarificat prin cercetare.
6olens,volens :
5rand, ne&rand#
noli turbare circulos meos :
nu tulbura cercurile mele. 8u&intele lui Ar1imede adresate unui soldat
roman a"uns in *iracuia. Ar1imede studia niste figuri geometrice desenate
pe nisip iar soldatul le-a stricat.
6omina (sunt) odiosa :
$&ocarea numelui pro&oaca neplaceri.
6on licet bovi, quod licet .ovi :
-u este permis boului (oricui), ceea ce este permis lui Ruppiter.
6on multa, sed multum :
-u multe, ci mult (;6ai bine putin si bun, decat mult si prost;).
6on schol&, sed vit& discimus ("eneca) :
-u in&atam pentru scoala, ci pentru &iata.
6on ut edam vivo, sed ut vivam edo :
-u traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc.
6ondum amabam, et amare amabam :
-u am iubit, c1iar daca am in&atat sa iubesc.
nota bene (6.%.) :
ia aminte#.
6ulla dies sine linea (Plinius cel %atran) :
*a nu treaca o i fara un rand (scris).
3H
6ulla poena sine lege :
-icio pedeapsa in afara legii.
6ulla res tam necessaria est quam medicina :
-imic nu e mai necesar ca medicina.
3
3 tempora, o mores! (#icero) :
8e &remuri, ce mora&uri#
obiter dicta :
in treacat spuse. Afirmatii baate pe impresie si exprimate in treacat.
3dero si potero si non inventius te amabo :
2e &oi uri daca &oi putea, daca nu fara sa &reau, te &oi iubi.
3mnia mea mecum porto (#icero) :
!ort cu mine tot ce e al meu. 5ersiunea latina a raspunsului pe care l-ar fi dat
filooful 3ias concetatenilor sai, mirati ca paraseste cetatea asediata de
!ersi, fara sa-si ia nimic cu el (spiritul constituie unica bogatie a inteleptului,
un bun care-l insoteste peste tot).
3ptimum medicamentum quies est :
8el mai bun medicament este odi1na.
3ra et labora :
Roaga-te si lucreaa (de&ia calugarilor benedictini).
obiit (ob.) :
este mort.
3culi plus vident quam oculus :
6ai multi oc1i &ad mai mult decat unul singur.
3mnes homines sibi sanitatem cupiunt, s&pe autem omnia, qu&
valetudini contraria sunt, faciunt :
2oti oamenii &or sa aiba sanatate, dar adesea fac totul in contra ei.
3,
3mnia vincit amor (et nos cedamus amori) (!irgiliu) :
.ubirea in&inge orice (si noi ne plecam puterii sale).
3mnium rerum homo mensura est :
%mul este masura tuturor lucrurilor.
opus (op.) :
opera.
P
Pacta sunt servanda :
Acordurile trebuie respectate.
Panem et circenses (dare) (.uvenal) :
(/ati poporului) paine si "ocuri (circ).
Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus ()oratiu) :
(*e muncesc) muntii in c1inurile facerii si se naste un soarece ridicol, (;6ult
gomot pentru nimic;).
Pater Patriae :
!arintele patriei. 2itlu de onoare acordat oamenilor politici cu merite
deosebite. !rimul care l-a primit a fost 8icero .
Pauca, sed bona :
!utine, dar bune (nu cantitatea, ci calitatea conteaa).
Pax 4omana :
!acea Romana. !acea impusa de stapanirea romana. !arafrae( !ax Hispana,
!ax Cermanica, !ax 3ritannica, !ax Americana .
Pecunia non olet (!espasian) :
3anii n-au miros.
per definitionem :
prin definitie. Reiese din definitia insasi
per pedes (apostolorum) :
pe "os (ca apostolii). .n latina clasica, corect este pedibus .
39
Per scientiam ad salutem &groti :
*a &indeci boala prin stiinta.
persona (non) grata :
persoana (ne)agreata. 2ermen folosit in diplomatie despre un cetatean strain
pe care gu&ernul unei tari nu-l agreaa din caua actelor politice sau a
conceptiilor sale. .n &orbirea curenta, expresia poate fi utiliata cand o
persoana care a aparut intr-o societate oarecare, nu este bine&enita, fiind
considerata )non grata+, care nu este agreata, incomoda.
Philosophia ancilla theologiae (Petrus (amianus) :
Filosofia este ser&itoarea teologiei.
Plenus venter non studet libenter :
% burta plina nu iubeste studiul.
pollice verso :
cu degetul intors. 8u degetul mare intors spre arena . Cest folosit la luptele
de gladiatori, prin care publicul cerea ca in&insul sa fie omorat.
Post cenam non stare, sed mille passus meare :
*a nu stai dupa cina, ci sa mergi pe "os o mila.
post factum :
dupa fapta. 7lterior, dupa consumarea faptului
Post hoc non est propter hoc :
/upa asta, nu e din caua asta (a considera simpla succesiune a
e&enimentelor drept caualitate).
post mortem :
dupa moarte.
praeter propter (p.ptr.) :
aproximati&. Aproximati&, mai mult sau mai putin.
Pr&venire melius est quam curare :
A pre&eni, e mai usor decat a trata.
33
Primum non nocere :
?n primul rand nu dauna.
Primus inter pares :
!rimul intre egali.
pro centum (p.c.) :
la suta.
Pro rege saepe9 pro patria semper :
!entru rege adeseaO pentru patrie totdeauna.
Prosit :
*a fie de bine.
panem et circenses :
paine si circ. $xpresie considerata ca pro&enind de la poetul latin /ecimus
Ru&enalis, care se lamenta adresandu-se unui prieten, de decaderea poporului
roman.
pari passu :
in pas egal.
pater familias :
tatal familei. .n dreptul roman, tatal era stapanul absolut al familiei, singurul
care dispunea de toate drepturile ci&ile.
Pater, peccavi! :
2ata, am gresit#. Formula traditionala pentru marturisirea greselilor in
3iserica 8atolica .
Pax melior est quam iustissimum bellum :
!acea e mai buna decat cel mai "ust raboi.
Pax vobiscum! :
!ace &oua#
Per aspera ad astra :
!e cai aspre, pana la stele.
3<
per excellentiam :
prin excelenta. .n mod deosebit, cu distinctie. *e foloseste si &ersiunea
francea par ecellence .
per procura (p.p.) :
cu procura, imputernicire.
perpetuum mobile :
mobil perpetuu. 2ermen muical. *e refera, de asemenea, si la un aparat
mecanic care produce o miscare perpetua, alimentata de ea insasi, fara
alimentare din afara ei.
petitio principii :
re&enirea la inceput. Rationament eronat, care porneste de la o premisa
nedemonstrata anteriorO trebuie re&enit la punctul de plecare. A fost semnalat
de Aristotel .
Pia mater :
6ama cucernica.
Plures crapula quam gladius perdidit :
3etia ia mai multe &ieti ca spada.
Pontifex +aximus (P.+.) :
!apa, 6arele !ontif.
Post #hristum (natum) (p.#hr.) :
dupa (nasterea lui) 8ristos
post festum :
dupa sarbatoare. /upa ce s-a terminat ceremonia.
post meridianum (p.m.) :
dupa pran. !ost meridian. (&. ante meridiem )
Potius mori quam foedari :
6ai bine moartea decat deonoarea.
Pr&sente medico nihil nocet :
8and doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau.
35
prima facie :
la prima &edere.
Primum vivere, deinde philosophari :
6ai intai traieste si pe urma filosofeaa.
pro anno (p.a.) :
anual.
pro forma :
de forma.
pro tempore :
pentru un timp. /e durata conditionata.
7
7uad non est in actis non est in mundo :
8eea ce nu este in acte, nu este pe lume (axioma "uridica potri&it careia un
lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent).
7uandoque bonus dormitat )omerus ()oratiu) :
81iar si bunul Homer mai doarme cateodata (in sensul( 81iar si un scriitor
de geniu nu este totdeauna el insusi).
qui pro quo :
cine&a drept altcine&a. 8onfuie intre persoane. !entru confuie intre
lucruri, fapte etc. se foloseste Fuid pro Fuo .
7ui scribit, bis legit :
8ine scrie, citeste de doua ori.
7uid novi- :
8e&a nouB
7uidquid agis, prudenter agas, et respice finem ! :
%rice ai face, fa cu prudenta, fara sa ti se taie respiratia la sfarsit.
3@
7uisque est faber suae fortunae :
Fiecare este artianul propriului destin.
quod erat demonstrandum (7./.(.) :
ceea ce era de demonstrat. Formula traditionala care inc1eie demonstratiile
de geometrie.
7uod medicina aliis, aliis est acre venenum :
6edicamentul unuia, este &eninul altuia.
7uot capita, tot sensus :
8ate capete, atatea pareri.
7ualis autem homo ipse esset, talem esse eius orationem (#icero) :
%mul se cunoaste dupa felul cum &orbeste.
7ui habet aures audiendi, audiat :
8ine are urec1i de auit, sa auda.
7ui rogat, non errat :
8ine intreaba, nu greseste (sau ;?ncercarea moarte n-are;).
7ui tacet, consentire videtur :
8ine tace, e de-acord.
7uid sit futurum cras, fuge quaerere ()oratiu) :
-u intreba ce &a aduce iua de maine.
7uidquid discis, tibi discis :
%rice ai in&ata, in&eti pentru tine.
quo vadis- :
unde mergiB. 8onform unei legende, *fantul !etru care fugea de persecutiile
imparatului -ero, il intalneste pe .isus, care murise de 3H de ani si il intreaba
Suo &adis, /omineB $xpresia s-a raspandit prin romanul Suo &adis al lui
H.*ien'ieTic.
7uod licet 5ovis, non licet bovis :
-u tot ce-i este permis lui Rupiter ii este permis si unui bou (oricui).
37
7uod scripsi, scripsi! :
8eea ce am scris, am scris#
7uot licet 5ovi not licet vobi :
8e e permis lui Rupiter nu este permis si &oua.
4
rara avis :
pasare rara. Raritate, lucru rar.
recipe (4p.) :
primeste#. .nceputul unei retete medicale
redde caesari quae sunt caesaris, et quae sunt dei deo :
da 8earului cele ce sunt ale 8earului si lui /umneeu cele ce sunt ale lui
/umneeu.
4epetitio mater studiorum est :
Repetitia este mama in&ataturii
res comunis :
lucru comun.
restitutio in integrum :
restabilire in intregime. Repunerea unei persoane in intreaga posesie de
dinaintea unui act anulat.
4oma die uno non aedificata est :
Roma nu a fost cladita intr-o i
ratio sufficiens :
ratiune suficienta. 8oncept introdus in logica formala de 0eibni .
4edde #aesari quae sunt #aesaris et quae (ei (eo :
/a 8earului (imparatului) ce-i al 8earului si lui /umneeu ce-i al lui
/umneeu
regis ad exemplum :
dupa al regelui exemplu.
3A
4equiescat in pace! :
%di1neasca-se in pace#
res nullius :
lucrul nimanui. 8ategorie de bunuri care, in dreptul roman, puteau fi insusite
de primul &enit.
4idendo castigat mores :
!rin ras se corecteaa mora&urile
"
"alus &groti suprema lex :
*anatatea pacientului, lege suprema.
salva venia :
cu ingaduinta.
sapienti sat :
desteptului i-a"unge. .ndica faptul ca omul inteligent intelege din doua
&orbe, fara lungi explicatii.
"emper idem :
6ereu acelasi
"enatus populus que 4omanus (".P.7.4.) :
*enatul si poporul roman. Formula care figura in antetul decretelor
senatoriale.
sequentes (seqq.) :
urmatoarele.
"i tacuisses, philosophus mansisses (%oetius) :
/aca taceai, filosof ramaneai
"i vis pacem, para iustitiam :
/aca &rei pace, instaureaa dreptatea
3E
"imilia similibus curantur :
8ele asemanatoare &indeca (lucruri) asemanatoare ( principiul 1omeopatiei)
"ine ira et studio (,acit) :
Fara ura si partinire
sine loco (s.l.) :
fara specificarea locului.
sine qua non (s.q.n.) :
fara de care nu se poate.
"it tibi terra levis! :
*a-ti fie tarana usoara#
status in statu :
stat in stat.
"ub specie aeternitatis (%aruch "pino$a) :
*ub semnul eternitatii
sublata causam tollitur effectus :
suprimand caua, dispare efectul. !re&edere din I/reptul Roman+, care
consfinteste ideea conform careia nu exista efect fara caua.
summum bonum :
binele suprem. 8ea mai mare fericire pe care o pot a&ea oamenii. 2ermen
folosit in filosofie , notiune introdusa de Aristotel .
"upplex 1ibellus !alachorum :
scrisoare cu doleantele &ala1ilor. 6emoriu inaintat /ietei in ,7E9.
"utor, nec ultra crepidam! :
cimare, nu Upri&iV deasupra sandalelor#. %bser&atie sarcastica rostita de
Rulius 8aesar , cand cimarul care ii lua masuri pentru o perec1e de sandale,
a ridicat uimit pri&irea spre el, la auul unei &orbe ce nu ii era adresata.
"alus populi suprema lex esto :
3unastarea poporului sa fie legea suprema.
<H
salvo errore (s.e.) :
excluand eroarea.
"&pe morborum gravium exitus incerti sunt :
*oarta persoanelor gra& bolna&e este adesea necunoscuta.
semper in motu :
mereu in miscare. /upa filosoful Anaximene din 6ilet, atribut al aerului,
care era principiu al existentei.
sequens (seq.) :
in cele ce urmeaa.
"ervum pecus! :
%aie ser&ila# 2urma slugarnica#
"i vis pacem, para bellum (!egetius) :
/aca &rei pace, pregateste-te pentru raboi.
"ic transit gloria mundi (Patricius) :
Asa trece gloria lumii.
"ine die :
Fara termen,niciodata.
"ine labore non erit panis in ore :
Fara munca nu mananci paine (;8ine nu munceste, nu mananca#;)
sine nomine (s.n.) :
fara nume.
sine tempore (s.t.) :
punctual (fara sfertul de ora academic).
sit venia verbo (s.v.v.) :
fie ingaduit cu&antul.
<,
status quo :
in starea in care. Forma completa este status Fuo ante sau status Fuo prius .
2ermen din lima"ul diplomatic cu a"utorul caruia se precieaa, de exemplu,
dorinta de mentinere a situatiei existente, inainte de ibucnirea unui conflict.
"ublata causa, tollitur effectus :
?ndepartata caua, dispare efectul.
sui generis :
in felul sau. 7n fel deosebit.
"ummum us, summa inuria :
8u cat sunt mai multe legi, cu atat mai multa nedreptate.
"ustine et abstine :
*uporta (toate relele) si abtine-te (de la placeri)
,
,abula rasa :
A nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut.
,arde venientibus ossa :
!entru cei care &in tariu, (raman doar) oasele.
terminus a quo :
momentul de la care....
,erra incognita (t.i.) :
pamant necunoscut. 2ermen folosit de na&igatorii portug1ei si olandei
pentru pamanturile neexplorate.
,estis unus, testis nullus :
7n singur martor este ca si cum n-ar fi niciunul.
,imeo (anaos et dona ferrentes (!irgiliu) :
6a tem de greci, c1iar cand aduc ofrande (eilor).
,rahit sua quemque voluptas :
Fiecare cu tentatia lui.
<9
tu quoque, mi fili- :
si tu, fiul meuB. 8u&intele spuse de 8ear cand il areste pe 3rutus printre
asasinii sai.
tale, quale :
asa cum este. -esc1imbat, fara modificari.
,empora mutantur et nos mutamur in illis :
2impurile se sc1imba, si noi cu ele.
,erra deserta :
pamant nelocuit. 2ermen folosit de &ec1ii geografi.
,ertium non datur :
% a treia (solutie) nu exista. !rincipiul tertului exclus.
theatrum mundi :
teatrul lumii.
,imeo lectorem unius libri :
6a tem de cititorul unei singure carti (unilateral).
,res faciunt collegium (+arcellus) :
2rei (membri) sunt necesari pentru a forma o uniune (asociatie).
,unica proprior pallio est (Plautus) :
8amasa este mai aproape de corp decat 1aina
U
Ubi bene, ibi patria (#icero) :
7nde-i bine, acolo este patria.
Ubi tu 0aius, ibi ego 0aia :
7nde esti tu Caius, acolo &oi fi eu, Caia.
Una hirundo non facit ver :
% randunica nu face prima&ara
<3
unguibus et rostro :
cu g1earele si cu ciocul. /e&ia orasului A&ignon, Franta
urbi et orbi :
Romei si lumii. Formula folosita la in&estirea papei.
Ut ameris, amabilis esto (3vidiu :
Fii amabil si &ei fi iubit
Ut pictura poesis! ()oratiu) :
!oeia sa fie ca pictura#
Ut sis nocte levis, sit cena brevis :
/aca &rei sa dormi bine, mananca de&reme.
Uti, non abuti :
7eaa (foloseste-te), dar nu abua.
Ubi concordia, ibi victoria :
7nde este armonie, este si &ictorie.
ultima ratio :
ultimul argument. .n timpul regelui 0udo&ic al 4.5-lea pe tunurile
frantuesti era inscriptionat ultima ratio regum .
una voce :
o singura &oce. 0a unison.
Unum castigabis, centum emendabis :
/aca reprimi o greseala, corectei o suta.
Usus magister est optimus :
Folosirea profesorilor este cea mai buna (conduita).
ut infra :
ca mai "os.
Ut sementem feceris, ita metes (#icero) :
8um ai semanat, asa &ei culege.
<<
ut supra :
ca mai sus.
!
!ade mecum :
5ino cu mine.
!anitas vanitatum, omnia vanitas :
/esertaciunea desertaciunilor, totul este desertaciune.
!& victis! (,itus 1ivius) :
5ai de cei in&insi#
!eni, vidi, vici (#aesar) :
Am &enit, am &aut, am in&ins.
!erba docent, exempla trahunt :
5orbele te in&ata, exemplele te calauesc.
!eritas odium paret :
Ade&arul pro&oaca ura.
veto! :
ma opun#. Formula cu care tribunii plebei respingeau decretele senatului
roman. Familiar are sens de intericere, opunere la o actiune.
vice versa :
in&ers. *c1imband ordinea.
vide supra (v.s.) :
&ei mai sus.
!itam impendere vero (.uvenal) :
*a-ti dai &iata pentru ade&ar.
vivat, crescat, floreat! :
traiasca, creasca si infloreasca#. 7rare folosita intre studentii &ec1ilor
uni&ersitati apusene.
<5
!ox populi, vox (ei :
5ocea poporului, &ocea lui /umneeu.
vae victis! :
&ai de in&insi#. $xclamatie atribuita lui 3rennus, capetenia galilor, in timp ce
cantarea aurul oferit de romani.
varia :
di&erse.
veni, vidi, vici :
am &enit, am &aut, am in&ins. 8u&inte cu care 8ear anunta &ictoria de la
=ela, <7 i.Hr.
venia legendi, docendi :
recunoasterea capacitatii de a preda, de a tine prelegeri (la uni&ersitate, dupa
obtinerea docentei).
!erba volant, scripta manent :
5orbele boara, scrisul ramane.
vertatur, verte (vert.) :
intoarce pe partea cealalta. (de ex.( pagina).
via sacra :
calea sfanta. *trada principala in Roma antica. Ceneraliat, se foloseste
pentru strada principala a unui oras.
vide infer (v.i.) :
&ei mai "os.
!ita brevis, ars longa ("eneca) :
5iata este scurta, arta (are durata) lunga.
viva vox :
&iu grai. Auit direct de la &orbitor.
!ox clamantis in deserto :
5ocea celui care striga in pustiu
<@
!ulnerant omnes, ultima necat :
2oate (orele) ranesc, ultima ucide.
<7