Curs de

Microeconomie
1
Cuprinsul
1. Teoria economic n sistenul tiinelor economice. Obiectul de studiu al teoriei
economice.........................................................................................................3
2.Metode de cercetare utilizate n cadrul teoriei economice.........................................4
3.Componentele de baz ale activitii economice nevoi i resurse! esena i
clasi"icri...........................................................................................................#
4.$unurile i serviciile ca rezultat ale activitii economice! esena i clasi"icri.............%
#.&le'erea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului
alternativ...............(
%.)istemul economic!esenta*tipuri*caracteristici........................................................+
(.,elatiile si tipurile de proprietate.-mportanta de"inirii drepturilor de proprietate...........
+.-nstitutiile ca /re'uli de 0oc1 in cadrul sistemului economic.....................................12
..3iata!4senta56unctii5Tipuri.................................................................................1
2
12.Cererea si le'ea cererii.6actorii care in"luientiaza modi"icarea cererii.....................14
11.4lasticitatea cererii si tipurile ei........................................................................1#
12.O"erta .6unctia o"ertei.7e'ea o"ertei.6actorii care in"luienteaza modi"icarea
o"ertei...1#
13. 4lasticitatea o"ertei si tipurile ei.......................................................................1%
14. -nteractiunea cererii si a o"ertei. Mecanismul de "ormare si modi". a ec8ilibrului
pietii................................................................................................................1
(
1%.9tilitatea totala si mar'inala.7e'ea utilitatii mar'inale descrescinde.4c8ilibru
consumatorului in abordarea cardinalista..............................................................1(
1(. 3re"erinele consumatorului i curbele de indi"eren caracteristice lor..................1(
1+. 7inia bu'etului i modi"icrile ei. 4c8ilibrul consumatorului n abordarea
ordinalist........................................................................................................1+
1.. 3roducia* "actorii de producie i "uncia de producie........................................1.
22. 3rodusul total* mediu i mar'inal al "actorului de producie variabil. 7e'ea
randamentelor neproporionale...........................................................................1.
21.3roductia pe termen lun'. -zocuantele si caracteristicile lor..................................22
22. 7inia izocost!caracteristici si modi"icare. 4c8ilibrul producatorului.........................22
23. Costul de productie!esenta si "actori de in"luenta. Costul contabil si economic.......22
24. Costul total* mediu* mar'inal! evolutie si
importanta..........................................21
2#. 4volutia costului de productie pe termen lun'. 4conomii si dezeconomii de scara...21
2%. 3ro"itul! esenta* tipuri* modalitati de
ma0orare...................................................22
2(. Concurenta! esenta* metode* tipuri*
importanta.................................................24
2+. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta per"ecta......................................2%
2.. Caracteristicile si modelul pietei de monopol.....................................................2%
32. Caracteristicile si modelele strate'ice de comportament pe piata oli'opolistic........2(
31. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.............................2+
32. Cererea si o"erta pe piata muncii* "actorii de
in"luienta........................................2+
33. )alariul! esen* tipuri* "actorii de in"luien......................................................2+
34.,enta "unciara si renta economica. 3lata de arenda si pretul pamintului.................32
3#. Cererea si o"erta pe piata capitalului. :obinda...................................................31
2
1. Teoria economic n sistenul tiinelor economice. Obiectul de studiu
al teoriei economice.
tiina economic studiaz realiti cu caracter dublu: att obiective, ct i subiective. n
antichitate ideile economice erau formulate i integrate n alte sisteme de gndire. Abia
n sec. 1 ele se de!rind de alte tiine, constituind o tiin a!arte. "niial, tiina
economic avea denumirea de #economie !olitic$, ns tre!tat de la ea nce! s se
de!rind tiine autonome%statistica, contab., mar&eting'.Acestea se constitue n
#sistemul tiinelor economice$, unde economia !olitic ocu! un loc central. (eoria
economic este doar una din tiinele economice.
Clasificarea tiinelor economice:
;<tiintele economice "undamentale%economia !olitic, microeconomia, macroeconomia'
)<tiintele economice "uncionale %statistica, contabilitatea, finanele i creditul, relaii
economice internaionlae'
)<tiintele economice Concrete %economia: industriei, agriculturii, nvmntului,
comerului, trans!ortului'
) <tiintele economice istorice %doctrinele economice, istoria economiei naionale i
mondiale'
)<tiintele economice de frontier %geografia economic, econometria, cibernetica
economic'
(eoria economic constituie baza teoretic i metodologic !entru celelalte tiine
economice, elaboreaz instrumentul de cercetare economic, formuleaza categoriile,
legile i tendinele !rinci!ale n dezvoltarea activitii economice. Anume aceast tiin
servete dre!t temelie !entru elaborarea !oliticii economice !romovate de stat.
"n secolelle 1*1+, denumirea de #economie !olitica$ este recunoscuta si utilizat de
ctre re!rezentanii tuturor colilor i doctrinelor economice.
cola clasic:
"ondator*Adam ,mith
opinia* banii trebuie nvestii in urma economisirii lor-
,ezultat*au a!rut noi clase de oameni.
coala marxist :
"ondator*.. /ae0-
opinia*relaia dintre clase n !rocesul de !roducie-
rezultat*e0!loatarea unora de ctre alii, a!ar divergene dintre ri ca rezultat a
e0!loatrii, a!ar revolte.
cola naionalist:
"ondator*1list-
opinia*cile de dezvoltare a naiunilor subdezvoltate, stimularea
!roduciei autohtoni.
,ezultat*a!ar revolte i conflicte !e !lan internaional.
n linii generale, noiunile de #economie !olitic$, #econimics$, #teorie economic$,
#economie$ !ot fi folosite ca sinonime, ns totui sunt unele deosebiri de coninut ntre
ele.
(eoria economica este com!us din 2 com!artemente de baz, doua !ri organice a
unui ntreg:
Microeconomie%fondator A. /arshall' studiaz:com!ortamentul !roducatorului i
consumatorului, analiza !ieii cu formele ei !rinci!ale, !rocesul de formarea !reurilor
3
!e diferite !iei, !rocesul de re!artiie a veniturilor ntre !rinci!alii actori n !rocesul de
!roducie.
Macroeconomie%fondator*/. .ezness' studiaz economia naional ca un tot ntreg.
Analizeaz caracterul i !ers!ectivele dezvoltrii economice, fluctuaiile economice,
creterea economic, balana de !li.
3elelalte 2 com!ortimente ale (.4. mai !uin im!ortante sunt:
Mazoeconomia*analizeaz com!artimentele sistemelor economice naionale cum ar fi
ramurile acesteia, sectoarele activitii economice,as!ectul regional al dezvoltrii
economice.
Mondoeconomiastudiaz interde!endena dintre economiile naionale i economia
mondial.
5in !unct de vedere al modului de atrata viaa economica deosebim:
Economie pozitiv* are ca obiect studierea vieii reale i e0!licarea cauzelor diferitelor
fenomene economice, acestea servind dre!t temei a unor legiti, i!oteze i tendine.
Economie normativ*arat ce ar trebui s fie ntre!rinz !entru ca situaia rela sa
devin mai bun.
6unciile Teoriei 4conomice sunt!
cognitiv
metodologic
!ractic,
instructiv*educatv.

2.Metode de cercetare utilizate n cadrul teoriei economice

Metoda totalitatea mi6loacelor, instrumentelor folosite de o tiin oarecare !entru a
studia lumea ncon6urtoare, a sistematiza fa!tele i a le e0!une sub form de categorii
tiinifice, legi, tendine i modele.
7rinci!alele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:
Metoda abstraciei tiinifice* !rocedeu !rin care fenomenul cercetat este 8curat$
de fa!te i trsturi mai !uin im!ortante, a6ungindu*se astfel la nucleul acestuia.
/etoda dat scoate n relief trsturile caracteristice, dominante !entru fenomenul
cercetat. ,unt definite as!ectele eseniale ale vieii economice, numite #categorii
economice$%banii, !rofit, buget, marfa , ca!ital'.
Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a6utorul analizei fenomenul su!us
cercetrii e descom!us n com!onentele sale, fiecare !arte fiind analizat com!le0. 7rin
sintez, elementele analizate se!arat sunt reunite, reconstituindu*se ntregul,
cunoscndu*se de6a elementul*cheie i schindu*se tendinele dominante n evoluia
fenomenului cercetat.
Metoda istoric* !ornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric:
a!are, se dezvolt, a!oi dis!are sau se transform n altceva.
Metoda logic* fenomenul e re!rodus doar !rin ceea ce acesta are mai im!ortant, mai
esenial.
Metoda analizei cantitative i calitative*evaluarea mrimilor economice n uniti
naturale i n e0!resie bneasc, a!oi cutarea modalitii de transformare a cantitii
n calitate.
4
Metdelarea economico-matematic *re!roducerea schematic a unui sistem liniar,
alctuit din mrimi variabile, care !ermite elaborarea unor scenarii de evoluie a
acestora i alegerea variante o!timale.
/ai e0ist metode ca:
Metoda teoretic
Metoda anologiei
Experimentul economic.
!.Componentele de baz ale acti"itii economice ne"oi i resurse: esena i
clasi#icri.
Nevoile umane*nite cerine, nite necesiti obiective %subiective' ale indivizilor i
societii de a
!oseda i a folosi anumite bunuri, du! destinaia acestora.
n funcie de caracterul tridimensional al e0istenei umane nevoile sunt clasificate n:
9evoi fiziologice* de hran, mbrcminte, locuin etc.
9evoi sociale* satisfcute !rin comunicare, !rin !artici!area la viaa socil.
9evoi s!iritual*!sihologice*nevoi de a se instrui, de dragoste, de a se informa.
A. /aslo: !ro!une ca nevoile umane s fie sistamatizate sub forma unei !iramide. "n
!artea de 6os sunt situate nevoile cele mai elementare, iar n vrf cele s!irirule,
as!iraiile oamenilor.
5u! gradul de com!le0itate, detreminate de nivelul dezvoltrii economice i culturale
nevoile sunt:
"nferioare sau de baz %hrana, a!a'.
,u!erioare sau com!le0e %studii,cunotine'.
(rstura !rinci!al a nevoilor este caracterul lor nelimitat. 9umrul nevoilor crete
odat cu dezvoltarea societii*le$ea creterii ne"oilor umane.
esursele economice*totalitaatea elementelor naturale, umane, financiare,
informaionle i tehnologice atrase i utilizate !entru !roducerea bunurilor necesare
satisfacerii nevoilor umane.
3lasificarea resurselor:
;esurse !rimare %create de natur'
a';es. umane*!o!ulaia din !unct de vedere cantitativ, calitativ, structural: numr,
calificare etc.
b';es. naturale* fondul financiar, !durile, a!ele, zcmintele minerale.
;esurse derivate %acumulate, create de om'
a';es. materiale* ca!ital tehnic sub form de maini, utila6e, construcii, sisteme de
trans!ort
b';es. financiare* de care dis!une !o!ulaia, statul i ntre!rinderile.
c' ;es. inovaionale* cunotine e0!erien, tehnologii.
d' ;es. informaionale*ce !ermit agenilor econ. s cunoasc realitatea,s ia decizii, s
acioneze.
(rstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat.
5
%e$ea raritiira!ortul dintre resurse i nevoi%tensiunea dintre nevoile care cresc
ntruna i resursele care sunt limitate i rare'.
&.'unurile i ser"iciile ca rezultat ale acti"itii economice: esena i
clasi#icri.
!unurile economice: <rice entitate, rezultat al aciunii umane, destinat s satisfac o
nevoie economic dat
Clasi#icare:
du! origine:
bunuri libere = nu sunt rezultat al aciunii umane, nu au costuri de !rocurare
bunuri economice = sunt rezultat al aciunii umane, au costuri de !rocurare
du! modul de circulaie:
bunuri marf = trec de la !roductor la consumator !rin !ia
bunuri non*marf = trec de la !roductor la consumator fr intermedierea !ieei
du! sco!ul consumului:
bunuri finale = sunt destinate consumului final %bunuri de consum'
bunuri intermediare = sunt destinate consumului !roductiv %bunuri de echi!ament sau de
investiii'
du! sectorul economic n care sunt !roduse:
bunuri !ublice = sunt destinate satisfacerii nevoilor economice !ublice %colective'
bunuri !rivate = sunt destinate satisfacerii nevoilor economice !rivate %individuale'
du! tangibilitate:
bunuri = sunt substaniale %tangibile' : momentul !roducerii lor difer de momentul
consumului
servicii = sunt non*substaniale : momentul !roducerii lor coincide cu momentul
consumului
Trsturile bunurilor economice:
sunt rezultat al aciunii (acti"itii) umane
sunt utile
sunt disponibile (accesibile)
sunt rare
*aritatea: !ro!rietatea unui bun %sau resurs economic' de a fi insuficient%' n ra!ort
cu nevoia sau nevoile economice generatoare
;aritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul %resursa' asociat%'
+cti"itatea economic:ansamblul de aciuni umane, individuale sau socializate,
destinate s obin bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice
,orme ale acti"itii economice:
du! forma de !ro!rietate asu!ra bunurilor intermediare utilizate:
activiti economice !rivate = !roduc bunuri i servicii !rivate %individuale'
activiti economice !ublice = !roduc bunuri i servicii !ublice %colective'
du! gradul de !relucrare a bunurilor de consum:
sectorul !rimar: bunurile economice au un grad de !relucrare !rimar, inci!ient
sectorul secundar: bunurile economice au un grad de !relucrare su!erior
sectorul teriar: bunurile economice a!ar e0clusiv sub forma serviciilor
du! trans!arena n ra!ort cu contabilitatea naional:
activiti economice oficiale: sunt contabilizabile de ctre autoritatea !ublic
!roductoare de mrfuri: agenii economici !ro!riu*zii
!roductoare de bunuri economice non*marf: economia casnic %gos!odrii'
activiti economice subterane: sca! contabilizrii autoritii !ublice
6
-.+le$erea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului
alternati".
(ensiunea dintre nevoi si resurse !une in fata oricarei !ersoane !roblema
alegerii:alegerea acelor combinatii si variante de folosire a resurselor care ar !ermite
satisfacerea unui nr cit mai mare de nevoi cu un nr cit mai mic de resurse.
7roblema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestore constituie !roblema
fundamentala a economiei.
<menirea este !usa in situatia sa ras!unda la > intrebari !rinci!ale care ii indeamna sa
faca o alegere ce ar !ermite sa faca o alegere c ear !ermite economisirea si folosirea
cit mai eficienta a resurselor rare:
1'$ce si cit de !rodus?$*determina alocarea si realocarea resurselor la !roducerea
diverselor bunuri
2'$cum de !rodus?$*determina modul de combinare a resurselor economice
>'$!entru cine de !rodus?$*determina segmental de consumatori !t care sunt !roduse
bunurile.
1acind o alegere in favoarea unei variante oarecare,individual, renunta la alte variante !e
care le considera mai !utin acce!tabile sacrificindu*le.5eci,cind alegi 8ceva$ ,automat
renunti la 8altceva$.3ea mai buna varianta la care se renunta este costul de
oportunitate"alternativ#,ceea ce re!rezinta valoarea celei mai bune din sansele
sacrificate cind se face o alegere oarecare.3ostul de o!ortunitate com!ara cea mai
mare 8!ierdere$ dintre variantele sacrificate cu 8cistigul$ alegerii facute.
Acest cost ii !ermite intre!rinzatorului sa se orienteze s!re afacerea care i*ar adduce cel
mai mare !rofit. (otodata acest cost !ermite de a determina limita !ina la care ar fi
rentabila s!orirea volumului de !roductie.
../istemul economic:esenta0tipuri0caracteristici
,istemul economic re!rezinta o modalitate s!ecifica de utilizare a resurselor economice
rare,de !rganizare a !rocesului de !roductie si de trecere a bunurilor create la
consumator.
,istemele economice se deosebesc du!a urmatoarele criterii:
1'forma !redominanta a !ro!rietetii asu!ra resurselor si rezultatelor actului de
!roducere-
2'sco!ul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare-
>'modul de stabilire a relatiilor dintre !artici!antii la activitatea economica-
@'caracterul motivarii atingerii unor !erformante mai inalte-
3lasificate du!a aceste criterii,e0ista urmatoarele ti!uri de sisteme economice:
$.sistemul economiei naturale"traditional#
4conomia naturala re!rezinta o forma de organizare a activitatii economice,in care
bunurile !roduse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se a!ela
la schimb.4conomia naturala este un sAstem economic inchis.
Ba un anumit nivel al dezvoltarii sale,economia naturala a devenit o !iedica in calea
dezvoltarii economiei,asta ducind la transformarea ei intr*o economie !roducatoare de
marfuri, numita 8economie de schimb$,in care chiar de la ince!ut sunt !roduse !t
vinzare.
3onditiile care au generat trecerea tre!tata la economia de schimb:
7
1'diviziunea sociala a muncii%s!ecializarea agentilor economici in crearea unor bunuri
destinate vinzarii sau schimbului,numite$marfa$'
2'autonomia si inde!endenta economica a agentilor economici,%bazata !e !ro!rietatea
!rivate,adica !oti folosi resursele dis!onibile du!a bunul*!lac
>'a!aritia !ietei ca loc de intilnire a !roducatorilor si vinzatorilor ca loc unde se face
schimbul sau vinzarea*cum!ararea
@'monetizarea economiei%a!aritia si im!unerea monedei in calitate de instrument de
intermediere a sachimburilor economice si de a!reciere a !retului bunurilor destinate
vinzarii*cum!ararii'.
%.sistemul economiei de piata
4conomia de !iata constituie o trea!ta su!erioara a economiei de schimb,altfel s!us,o
economie de schimb evoluata.
(rasaturile sistemului economic de !iata:
1'!re!onderenta !ro!rietatii !rivate
2'economia este decentralizata%toate deciziile economico*financiare sunt luate in mod
nemi6locit de catre agentii economici,care isi asuma toate riscurile'.
>'centrul activitatii economice si !rinci!iul regulator al acesteia este !iata
concurentiala%!rin mecanismul cererii si ofertei,!iata determina asortimentul,calitatea
si cantitatea !rodusului ce urmeaza sa fie !rodus.'
@'ma0imizarea !rofitului%!rofitul este forta motrice a activitatii economice./arimea
!rofitului ce !oate fi obtinuta este nelimitata,ceea ce*i tine !e intre!rinzatori intr*o
!ermanenta cautare,inovare,de lu!ta de concurenta'
C'!returile la marea ma6oritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza liber%in
urma negocierilor dintre vinzatori si cum!aratori'
D'agentii economici se afla intr*o stare de concurenta !ermanenta.
&.sistem economic de comanda"centralizat#
4conomia de comanda%economia socialista sau !lanificata' are dre!t trasatura definitorie
fa!tul ca statul,in calitatea sa de unic !ro!rietar al !rinci!alelor resurse
economice,gestioneaza de unul singur atit !roductia,cit si schimbul si re!artitia
bunurilor si serviciilor.
"n economiile de comanda li!seste libertatea de alegere a !roducatorului si
consumatorului,!recum si res!onsabilitatea !ersonala !t activitatea desfasurata.
1.*elatiile si tipurile de proprietate. 2mportanta de#inirii drepturilor de
proprietate.
5in !unct de vedere economic,!ro!rietatea re!rezinta ansamblul relatiilor dintre
oameni,in legatura cu insusire,!osedarea resurselor utilizate in activitatea economica si
a rezultatelor acestei activitati.
,ensul 6uridic al cuv.$!ro!rietate$ se reduce la dre!turile de !ro!rietate,adica dre!tul de
a sta!ini bunul in interes !ro!riu-dre!tul de folosinta-dre!tul de dis!ozitie,s.a.
"ntrucit sensurile economic si 6uridic ale !ro!rietatii merg mina*n mina,se constata ca:
7ro!rietatea re!rezinta totalitatea ra!orturilor dintre membrii societatii cu !rivire la
insusirea bunurilor e0istentein societate,ra!orturi reglementate de acte 6uridice sau
norme sociale.
7ro!rietatea se !rezinta sub forma unitatii si inter*conditionarii elementelor sale de
baza:obiectul si subiectul !ro!rietatii.
8
<biectul !ro!rietatii il !ot constitui bunurile materiale si imateriale%e0:informatiile',atit
sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice%o cladire,un lot de
!amint,utila6ul,automobile,s.a'
,ubiectii !ro!rietatii sunt !osesorii obiectelor !rorietatii si ei !ot fi:a'!ersoanele
fizice%indivizii,mena6ele',b'!ersoanele 6uridice.c'diferite organizatii%nationale sau
internationale',d'statul
'ipurile formelor de proprietate
a'!ro!rietatea !rivate%!articulara',care !oate fi:individuala,individual*asociativa,!rivate
de familie,!rivat*asociativa.7ro!rietatea !rivata !oate fi bazata !e munca individuala
sau !e cea salariata.
b'!ro!rietatea !ublica%8de stat$',cunoasta asemenea forme ca:!ro!rietatea
administratiei centrale si !ro!rietatea administratiei locale%8!ro!rietatea munici!ala$'
c'!ro!rietatea mi0ta.Acest ti! de !ro!rietata combina,in diferite !ro!ortii,!ro!rietatea
!rivate cu cea !ublica,iar in unele cazuri !ro!rietatea nationala cu cea
internationala.7ro!rietatea mi0ta !oate fi:!rivat*!ublica nationala,!rivat*!ublica
multinationala.
"n sistemul economiei de !iata loculcentral a!artine !ro!rietatilor !rivate.Astfel,EF*CG
din 7"H*ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul !ro!rietatilor !rivate.5esi in !ro!ortii
diferite%1F*CFG',!ro!rietatea !ublica e !rezenta astazi in toate tarile lumii.
7ro!rietatea !rivate este temelia libertatii economice.
3.2nstitutiile ca 4re$uli de 5oc6 in cadrul sistemului economic.
,tiinta economica contem!orana acorda o atentie tot mai mare institutiilor,care 6oaca un
rol crescind in viata societetii.
(nstitutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil,care im!un oamenilor un
com!ortament oarecare obligatoriu."nstitutiile au fost create !t a stabili o anumita
ordine in activitatea oamenilor.
"nstitutiile !ot fi formale%oficiale',de e0:constitutia unei tari,religia,legislatia- si
neformale%informale',de e0:traditiile,obiceiurile,instinctele.
Ineori institutiile sunt confundate cu organizatiile.5aca organizatia re!rezinta un
colectiv,un ansamblu de indivizi,institutia constituie totalitatea legilor si regulilor care
determina interactiunea intre oameni.
"n general,toate institutiile modeleaza com!ortamentul uman in atingerea anumitor
obiective.
(nstitutiile formale
3ele mai cunoscute institutii formale sunt:statul,biserica,!ro!rietatea,!iata.
;eligia.
In cunoscut !arado0 s!une ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o
diminuare a !erformantelor economice:in acelasi tim! tocmai religia se afla in originea
celor mai multe din reusitele economice.Astfel,e0ce!tionalele succese economice
obtinute de 4uro!a <ccidentala se datoreaza,in cea mai mare !arte,reformei religioase
din sec.JK"*lea de catre Buther si 3alvin.$;eforma$ a contribuit la incura6area vesnicei
dorintei a omului de a se !rico!si,de a aduna bogatii,astfel !unind baza unei crestere
economice fara !recedent.In filozof din Lrecia Antica, a s!us ca cea mai !lacuta
ocu!atia omului este 8"mbogatirea$.$;eforma$6ustifica aceasta dorinta omului de a se
imbogati.Astfel,avutia adunata de unele !ersonae alese de 3el de sus trebuie sa
9
contribuie la !ros!eritatea societatii.;eligia reformata s!une ca numai o astfel de
utilizare a bogatiei este in cuviintata de 5umnezeu,care asigurindu*i omului de afaceri
succesul economic, ii da de inteles ca du!a moarte,va nimeri direct in rai.
7rintr*o asemenea tamalcire a cartilor sfinte,biserica !rotestanta a incura6at un
com!ortament favorabil activitatii economice, a stimulat dezvoltarea antre!renoriatului.
(nstitutiile informale
"nstitutiele informale sunt: instinctul !aternitatii curiozitatea ,necesitatea de
auto!erfectiune.aceste sunt !ro!rii tuturor tarilor si !o!oarelor.Altele,cum ar fi
traditiile,obiceiurilor,limba,ritualurile cumunitare
%nuntile,botezurile,inmormintarile,',sunt !ro!rii doar unor !o!oare sau unui gru! de
!o!oare inrudite.
"n economia de !iata,forta motrice a activitatii economice este ma0imizarea
!rofitului.5ar,unul din mobilele activitatii economice sunt si institutiile informale.
"nstitutii !ro!rii moldovenilor cum ar fi 8de a fi in rind cu lumea$,$de a nu se face de ris
$reglementeaza conduita omului si in viata economica, motivindu*l sa atinga un anumit
8standard$,recunoscut de cei din 6ur .
"n general,stiinta economica contem!orana a reusit sa elaboreza mecanisme care fac
!osibila 8masurarea$ a!ortului fiecarei institutii informale si formale la cresterea si
dezvoltarea economica.
)roprietatea ca institutie
5in !unct de vedere economic,!ro!rietatea re!rezinta ansamblul relatiilor dintre
oameni,in legatura cu insusire,!osedarea resurselor utilizate in activitatea economica si
a rezultatelor acestei activitati.
,ensul 6uridic al cuv.$!ro!rietate$ se reduce la dre!turile de !ro!rietate,adica dre!tul de
a sta!ini bunul in interes !ro!riu-dre!tul de folosinta-dre!tul de dis!ozitie,s.a.
"ntrucit sensurile economic si 6uridic ale !ro!rietatii merg mina*n mina,se constata ca:
7ro!rietatea re!rezinta totalitatea ra!orturilor dintre membrii societatii cu !rivire la
insusirea bunurilor e0istentein societate,ra!orturi reglementate de acte 6uridice sau
norme sociale.
7ro!rietatea se !rezinta sub forma unitatii si inter*conditionarii elementelor sale de
baza:obiectul si subiectul !ro!rietatii.
<biectul !ro!rietatii il !ot constitui bunurile materiale si imateriale%e0:informatiile',atit
sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice%o cladire,un lot de
!amint,utila6ul,automobile,s.a'
,ubiectii !ro!rietatii sunt !osesorii obiectelor !rorietatii si ei !ot fi:a'!ersoanele
fizice%indivizii,mena6ele',b'!ersoanele 6uridice.c'diferite organizatii%nationale sau
internationale',d'statul
(i!urile formelor de !ro!rietate
a'!ro!rietatea !rivate%!articulara',care !oate fi:individuala,individual*asociativa,!rivate
de familie,!rivat*asociativa.7ro!rietatea !rivata !oate fi bazata !e munca individuala
sau !e cea salariata.
b'!ro!rietatea !ublica%8de stat$',cunoasta asemenea forme ca:!ro!rietatea
administratiei centrale si !ro!rietatea administratiei locale%8!ro!rietatea munici!ala$'
c'!ro!rietatea mi0ta.Acest ti! de !ro!rietata combina,in diferite !ro!ortii,!ro!rietatea
!rivate cu cea !ublica,iar in unele cazuri !ro!rietatea nationala cu cea
internationala.7ro!rietatea mi0ta !oate fi:!rivat*!ublica nationala,!rivat*!ublica
multinationala.
10
"n sistemul economiei de !iata loculcentral a!artine !ro!rietatilor !rivate.Astfel,EF*CG
din 7"H*ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul !ro!rietatilor !rivate.5esi in !ro!ortii
diferite%1F*CFG',!ro!rietatea !ublica e !rezenta astazi in toate tarile lumii.
7ro!rietatea !rivate este temelia libertatii economice
7.8iata:9senta:,unctii:Tipuri.
7iata este astazi institutia centrala a economiei de !ita,nucleul acesteia,institutie in
cadrul careia se incheaga toata activitatea economica.
7iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare*cum!arare dintr*un anumit s!atiu
geografic.
"n sens ingust, !iata !oate fi definita dre!t locul unde se confrunta cererea si oferta de
bunuri,servicii si ca!italuri.
87iata,scrie cunoscutul economist austriac 1riedrich MaAec&,nu !roduce bunuri,ci doar
transmite informatia des!re acestea.$
*unctiile pietei:
$.*unctia de intermediere
.7iata ii !une fata in fata !e !roducatori si consumatori,!e vinzatori si !e
cum!aratori,facind astfel !osibil schimbul.4a ofera consumatorului !osibilitatea de a
alege !roducatorul o!tim din !unctul de vedere al !retului,calitatii,modelului ales
etc.Aceeasi !osibilitate de alegere " se ofera si vinzatorului.
%.*unctia de reglementare
.A!aruta initial ca o !unte de legatura intre !roducatori si consumatori,tre!tat,!iata
devine !rinci!alul mecanism de reglementare a vietii economice.4a inde!lineste rolul
unei 8miini invizibile$,care du!a cum s!unea A.,mith ii 8im!inge$ !e agentii economici
individuali sa actioneze in conformitate cu interesul general,determinind !roducatorii sa
confectioneze bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat.
&.*unctia de formare a pretului
.5esi cheltuielile individuale !entru !roducerea si desfacerea aceluiasi bun sint
diferite,!iata stabileste un !ret unic,!ret care cores!unde cheltuielilor socialmente
necesare !entru confectionarea bunului.
+.*unctia de informare.
7rin 6ocul liber al ratei !rofitului si al ratei dobinzii,!iata ofera agentilor economici
informatia necesara des!re mersul afacerilor in diferite domenii de
activitate.7iata$trimite$semnale !roducatorilor des!re !rodusele ce urmeaza a fi
confectionate,des!re calitatea si volumul lor,des!re !ofiturile ce !ot fi obtinute.
,.*unctia de diferientiere a producatorilor.7
iata ii imbogateste !e invingatorii in lu!ta de concurenta si,in acelasi
tim!,!enalizeaza,!ina la falimentare,intre!rinderile necom!etitive."n acelasi fel,!iata
stimuleaza reducerea cheltuielilor de !roductie,a!licarea noilor masini si
tehnologii,s!orirea eficientei !roductiei."m!use de concurenta,inter!rinderile isi
imbogatesc activitatea fara incetare,iar !osturile de ras!undere sint !use !ersoanele
cele mai com!etente.
9ivelul !returilor,salariilor ,!recum si multi alti !arametri ai activitatii economice ,sint
reglementati !e de o !arte,de !iata.iar !e de alta !arte de stat.
11
'ipurile pietei
1.:in punctul vedere al nivelului de maturitate*al modului de acces la piata*e=ista!
a'piata nedezvoltata,cu relatii accidentale si cu o !ondere insemnata a relatiilor de
barter%troc',adica de schimb du!a shema:marfa*marfa-
b'piata libera"clasica#-la care are acces orice vinzator si cum!arator.Aceasta !iata
intruneste urmatoarele trasaturi:e0istenta unui numar insemnat de !artici!anti la
relatiile de schimb,atit !roducatori cit si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de
!roductie-stabilirea !returilor in mod s!ontan-li!sa mono!olului si a altor forme de
dominatie a vietii economice-
c'piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mi0te,unde statul intervine
in sco!ul 8cori6arii$unor deficiente ale !ietei ,!rogramind dezvoltarea economica si
restibuind o !arte im!ortanta a !rodusului intern brut in conformitate cu anumite
obiective sociale,!olitice si economice.Accesul la o asemenea !iata necesita detinerea
unor autorizatii s!eciale ,eliberate de autoritatile statului.
2.:in punctul de vedere al obiectului tanzactilor*pietele pot "i imparitite in!
N!iata bunurilor de consum-
N!iata ca!italului-
N!iata muncii-
N!iata !amintului si a resurselor natural-
N!iata hirtiilor de valoare si a valutei-
N!iata resurselor informationale-
N!iata !roduselor cultural*artistice-
N!iata tehnologiilor si !atentelor-
N!iata monetara de credit-
3.:upa criteriul e=tinderii 'eo'ra"ice*piata poate "i!
Nlocala-
Nregional%in cadrul unei tari sau unui gru! de tari'
Nnationala-
Nmondiala.
4.:upa masura in care se mani"esta concurenta*piata se imparte in!
N!iata cu concurenta !erfecta si !ura-
N!iata de mono!ol-
N!iata cu concurenta im!erfect-
N!iata mi0ta.
1;.Cererea si le$ea cererii.,actorii care in#luientiaza modi#icarea cererii.
12
Cererea re!rezinta cantitatea dintr*un anumit bun !e care consumatorul doreste si
!oate sa o cum!ere intr*un anumit interval de tim!,la un anumit nivel al a!retului.
Asemeni bunurilor care se im!art in bunuri substituibile ,com!lementare sau
derivate,cerea la rindul ei !oate fi:
a'cerere !entru bunurile substituibile,adica cerea !entru bunuri care satisfac aceleasi
nevoi.
b'cerere !entru bunuri com!lementare,cerere !entru bunuri care se folosesc im!reuna.
c'cerere derivate%e0:cererea !entru faina este deeterminata de cerera !entru !ine'.
3ererea !oate fi :
a'individuala %cantitatea dintr*un bun !e care un consummator este decis sa o
cum!ere,dis!unind si de mi6loacele banesti cores!unzatoare'-
b'totala sau de !iata%suma cererii tuturor cum!aratorilor de !e !iata bunuluui res!ectiv'.
/arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,!retul cererii,functia sau
factorii cererii.
.egea cererii
Begea cererii e0!rima ra!ortul de interde!endenta dintre modificarea !retului unitar al
unui !rodus si schimbarea cantitatii cerute.< data cu cresterea !retului la un bun
,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o scadere a !retului
genereaza tendinta de s!orire a cantitatii cerute.
3u alte cuvinte , atunci cind !returile scad, cum!aratorul tinde sa !rocure mai multe
marfuri,iar atunci cind !returile cresc,cererea scade.
40ce!tii sunt:
bunurile Liffen
Hunurile Keblen
*actorii care influenteaza modificarea cererii:
1./odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor-
2.,chimbarea !referintelor consumatorilor sub influienta modei sau a !ublicitatii-
>./odificarea !retului la bunurile substituibile si la cele co!lementare-
@.,chimbarea antici!atii-or consumatorilor !rivind evolutia !ietei-
C./odificarea numarului si a structurii consumatorilor .5e e0em!lu reducerea natalitatii
determina o reducere a cererii de imbracaminte !entru co!ii,iar imbatrinirea !o!ulatiei
s!oreste cerea de medicamente si asistenta sociala.
3el de al doilea factor im!ortant %du!a !ret' care determina com!ortamentul cererii
este venitul.5aca insa in ra!ort cu cresterea !retului cererea se afla in !ozitie
descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.
11.9lasticitatea cererii si tipurile ei.
/odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al
cererii sau,altfel s!us,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea !retului sau a
altor factori,se numeste elasticitatea cererii.
4lasticitatea cererii se calasifica in:
elasticitatea la !ret
13
elasticitatea la venit
elasticitatea incrucisata
4lasticitatea cererii fata de !ret ,de e0em!lu,se masoara !rin ra!ortul modificarii
!rocentuale a cantitatii cerute dintr*un bun ca ras!uns la modificarea !rocentuala a
!retului acestuia.4lasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in
sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cum!arate fata de variatiile !retului la
!rodusul res!ective sau fata de alte conditii ale cererii.
"n functie de masura sensibilitatii fata de modificarea !retului,cererea !oate fi :
a'elastic,
b'inelastica%rigida'
c' cu elasticitatea unitara
d'!erfect elastica
e' !erfect inelastica
3ererea elastica e0ista atunci cind modificarea !retului conditioneaza modificarea
cererii.5e e0em!lu ,daca !retul unui bun creste cu 2FG, cantitatea ceruta !oate sa
scada cu >FG sau cu 2FG."n cazul cererii rigide sau inelastice insa%lucru ce se intim!la
de obicei,cu bunurile de !rima necessitate,cum ar fi !iinea ,chibriturile ,vesela ,sarea',o
data cu cresterea sau micsorarea !retului,cerea la aceste bunuri ramine a!ro0imativ
acceasi, rigida.3erea cu elasticitate unitara e0ista atunci cind !retul si cantitatea ceruta
se modifica cu acelasi !rocent.
12.O#erta .,unctia o#ertei.%e$ea o#ertei.,actorii care in#luienteaza modi#icarea
o#ertei.
<ferta re!rezinta cantitatea de !roduse !e care vinzatori sint dis!usi sa o vinda, intr*o
!erioada de tim! ,la un anumit nivel al !retului.
3antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita !e
!iata.,!re deosebire de cerere ,de!endent ofertei de !ret este directa ,altfel s!us ,cu
cit !retul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.
"nterde!endenta dintre schimbarea !retului si modificarea cantitatii de bunuri oferite
constituie continutul legii ofertei.3resterea !retului conditioneaza crestera cantitatii
oferitesi invers.
<ferta !oate fi:
a' individuala%cantitatea de bunuri !e care un !roducator este dis!us sa o vinda la un
!ret anumit'
b' totala sau de !iata%totalitatea ofertelor individuale'.
1actorul !rinci!al care determina schimbarea ofertei este !retul.3u cit !retul creste ,cu
atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare
*actorii de influenta:
1.!retul-
2.costul de !roductie,care ,de e0em!lu, !oate fi redus in urma utilizarii unor noi
tehnologii.4l !oate sa creasca din cauza s!oririi !retului la resursele limitate.5aca
costul de !roductie se va reduce, atunci oferta !entru bunurile res!ective se va mari. ,i
invers, cind costul de !roductie va creste , oferta se va reduce.
>.9umarul de ofertanti, adica numarul firmelor care !roduc acelasi bun."esirea !e !iata a
noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de !rOt.
@.,chimbarea !retului la alte bunuri, fa!t care va conditiona trecerea resurselor la alte
domenii de activitate !rin !lecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la
reducerea ofertei.
14
C.7olitica fiscal si subsidiile./a6oritatea im!ozitului !e !rofit si a altor ta0e !rovoaca o
reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la s!orirea ofertei."n cazul in care
statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incura6eaza cresterea
ofertei.
D.3alamitatile natural si social*!olitice.3alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta,
cutremurele de !amint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea
ofertei.3onditiile social*!olitice !ot fi favorabile cresterii ofertei%stabilitate !olitica, de
e0em!lu' sau defavorabile %schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de 6oc'
E. Antici!area !returilor
1!. 9lasticitatea o#ertei si tipurile ei.
4lasticitatea ofertei re!rezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori ,
mai ales la variatiile !retului. 4a se masoara !rin coeficientul elasticitatii ofertei %4 '
4lasticitatea ofertei este de mai multe ti!uri:
) unitara*cind oferta se modifica %creste' in aceasi masura cu modificarea %cresterea'
!retului.
) elastica*cind s!orirea ofertei o de!aseste !e cea a !retului.
) inelastica*oferta bunului creste intr*o masura mai mica decit s!orirea !retului lui.
7erfect inelastica
*actorii care determina elasticitatea sunt:
)costul !roductiei* cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.
)gradul de substituire* daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea
ofertei.
)!osibilitatile de stocare a bunurilor* elasticitatea creste daca !osibilitatile de stocare
sunt mari.
)!erioada de tim! de la modificarea !retului.
1&. 2nteractiunea cererii si a o#ertei. Mecanismul de #ormare si modi#. a
ec<ilibrului pietii.
Analizind cererea si oferta, !recum si !retul, care este factorul !rinci!al care le
determina !e ambele, observam fa!tul ca ele toate se afla intr*o interde!endenta. Atit
cererea, cit si oferta determina marimea !retului, ba chiar mai mult: 7retul de !iata se
stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.
7e !iata se inregistreaza ba un e0ces de cerere, ba e0ces de oferta. "nsa in urma
sugestiilor cum!aratorilor si vinzatorilor cu !rivire la !retul unui bun, si in urma
contra!unerii cererei si a ofertei !recum si a 8!retului dorit$ se stabileste un !ret de
echilibru, sau i se mai s!une !retul de !iata, ce urmeaza a*i satisface !e cum!aratori si
vinzatori.
7retul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr*un bun este egala cu
cantitatea oferita. /ai sunt si alti factori care !artici!a la formarea !retului de
!iata,cum ar fi:concurenta,!olitica economica a statului.
1-.2mplicatiile statului in mecanismul #ormarii preturilor.
15
1..=tilitatea totala si mar$inala.%e$ea utilitatii mar$inale
descrescinde.9c<ilibru consumatorului in abordarea cardinalista.
Itilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare.
Itilitatea marginala re!rezinta satisfactia su!limentara care se obtine la consumarea
unei unitati su!limentare dintr*un bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale
vom obtine utilitatea totala.
7rinci!iul utilitatii marginale descrescinde,sau legea "*a a lui Losen consta in
urmatoarele: cu cit consumul dintr*un bun oarecare este mai mare, cu atit utilitatea
unitatilor su!limentare de bun consumate este mai mica.3u alte cuvinte,!e masura ce
cantitatea consumata dintr*un bun s!oreste, utilitatea marginala tinde sa descreasca.
Begea a ""*a a lui Losen, des!re echilibrul consumatorului in abordarea cardinalista
!ostuleaza:
3onsumatorul v*a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale im!artite la !ret,
sa devina !Pu diferite bunuri, egale.
11. 8re#erinele consumatorului i curbele de indi#eren caracteristice
lor.
1actorii care modeleaz com!ortamentul consumatorului:
)/rimea veniturilor de care dis!une %bugetul consumatorului'
)9ivelul !reurilor
)(radiiile
)Lusturile i !referinele
)/ediul economico*social
9evoile consumatorului sunt nelimitate, !e cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea
el este obligat s aleag , sa !rocure acele bunuri i n asemenea combinaii care i*ar
aduce o satisfacie ma0imal. 3onsumatorul msoar indirect utilitatea fiecrui bun,
!rin !rioritatea ce o acord unui sau altui bun. 4l clasific bunurile n ordinea
!referinelor sale. 5atorita constrngerii bugetare i a nivelului !reurilor, consumatorul
are !osibilitatea s stabileasc o anumit ordine de !referin a bunurilor ce urmeaz
s le !rocure, !recum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora.
Curba de indi"eren >de izoutilitate?
3urba de indiferen constituie o re!rezentare grafic a ansamblului de combinaii de
bunuri i servicii de la care consumatorul atea!t s obin aceeai utilitate total,
adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta re!rezint mulimea combinaiilor a dou
bunuri !e care consumatorul le consider echivalente, deoarece i aduce aceeai
satisfacie, adic aceeai utilitate.
(otalitatea curbelor de indiferen care !ot e0ista !entru un consumator i care descriu
!referinele acestuia !entru anumite #couri$ de consum constituie #harta de
indiferen$.
13. %inia bu$etului i modi#icrile ei. 9c<ilibrul consumatorului n
abordarea ordinalist.
5orinele i !referinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:
)Kenitul dis!onibil, destinat consumului
)4voluia !reurilor bunurilor i serviciilor
16
;estriciile economice im!use alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su,
!recum i de nivelul !reurilor, re!rezint constrQngerea bugetar.
Binia bugetului re!rezint totalitatea combinaiilor !osibile de alegere ale consumatorului
n limita bugetului dis!onibil %cantitatea ma0imal de bunuri care !oate fi cum!rat
cu venitul dis!onibil i la !reurile e0istente'.
070RA7AS"
7anta liniei bugetului reflect ra!ortul de substituie a bunurilor n funcie de !reurile lor.
Abordarea ordinalist a evalurii utilitii:
1. A0ioma ierarhizrii = ca!acitatea consumatorului de a ordona !referinele sale %ATH'
2. A0ioma tranzitivitii = ca!acitatea consumatorului de a transfera !referinele de la
un bun la altul.%ATHT3, AT3'
>. A0ioma nonsaietii = consumatorii !refer o cantitate mai mare de bunuri unei
cantiti mai mici.
Ec/ilibrul consumatorului
3onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat !osibil. 5in cauza
constrngerii bugetare, el nu !oate atinge acest obiectiv. 4chilibrul consumatorului este
echilibrul dintre venitul acestuia i combinaia o!tim, care se stabilete n !unctul n
care curba de indiferen este tangent cu drea!ta bugetar.
/;, S 70P7A = ecuaia echilibrului consumatorului n abordarea ordinalist, /;, = !anta
curbei de indiferen, 70P7A = !anta liniei bugetului
17. 8roducia0 #actorii de producie i #uncia de producie.
1actorii de !roducie tradiionali %!arial substituibili i com!lementari':
* 7mnt 9 = cel mai limitat i durabil factor de !roducie
* /unca B = cel mai activ i costisitor factor de !roducie
* 3a!italul . = cel mai eterogen factor de !roducie
)3a!ital fi0 = se utilizeaz !e un tim! ndelungat i se uzeaz
)3a!ital circulant = se utilizeaz ntr*un singur ciclu de !roducie
3ombinarea factorilor de !roducie re!rezint un anumit mod de unire, de corelare a
acestora, att sub as!ect cantitativ, ct i structural*calitativ, n sco!ul !roducerii de
bunuri i servicii.
1uncia de !roducie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri !rodus i combinarea, n
diferite !ro!orii, a factorilor necesari !entru obinerea acestei !roducii. 1uncia de
!roducie indic nivelul ma0im de !roducie care !oate fi obinut n urma diferitelor
combinrii ale factorilor de !roducie.
2;. 8rodusul total0 mediu i mar$inal al #actorului de producie "ariabil.
%e$ea randamentelor neproporionale.
7erioadele !rocesului de !roducie:
)7erioada scurt = un factor este variabil, ceilali sunt fici
)7erioada lung = ambii factori sunt variabili
"ndicatorii !roduciei !e termen scurt:
)7rodusul total %(7B'= cantitatea de bunuri !rodus ntr*o !erioad de tim!
)7rodusul marginal %/7B' = cantitatea su!limentar de bunuri !rodus de o unitate
su!limentar a factorului muncii %/7BSU(7BPUB'
17
)7rodusul mediu %A7B' = cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii
%A7BS(7BPB'
.egea randamentelor neproporionale sti!uleaz c dac vom mri !rogresiv
utilizarea unui factor oarecare, n tim! ce alii vor rmne constani, !rodusul marginal
al factorului variabil va fi ne!ro!orional = la nce!ut va crete, a!oi va atinge un !unct
de stabilitate, du! care va descrete.
Concluzii!
)7e termen scurt volumul de !roducie este limitat n cretere
)Bimita creterii volumului de !roducie este determinat de aciunea legii randamentului
descresctor. 5ac un factor de !roducie crete, iar cellalt rmne stabil, !rodusul
marginal i mediu de la un anumit moment nce! s scad.
)7rodusul mediu este ma0imal cnd se egaleaz cu !rodusul marginal.
21.8roductia pe termen lun$. 2zocuantele si caracteristicile lor
7e termen lung toti factorii de !roductie !ot deveni variabili, adica !ot fi modificati. "n
acest caz, !oate avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest
lucru se intim!la din cauza ca, sub influenta noilor tehnologii, tehnici si a evolutiei
!returilor, intre!rinzatorul schimba mereu ra!ortul dintre factorii de !roductie si
inlocuieste un factor de !roductie cu altul, mai !roductive, mai ieftin, mai modern.
,ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr*un factor de !roductie
!rintr*o cantitate din alt factor de !roductie. 4a !oate avea loc intre factorul munca si
ca!ital %1F muncitori inlocuiti de o masina, care face integral lucrul acestora'- intre
factor. natura si ca!ital sau intre diferite elemente com!onente ale aceluiasi factor de
!roductie%inlocuirea unui utila6 cu altul etc'. !entru a obtine acelasi nivel de !roductie,
!roducatorul !oate combina si substitui factorii de !roductie in !ro!ortii diferite.
3ombinatia a doi factori de !roductie care asigura acelasi nivel de !roductie se numeste
izocuanta.
(zocuanta este o re!rezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de
!rod., la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.
3aracteristicile acestei izocuante sint:
* /ultitudinea variantelor de consum a factor. de !roductie determina e0istenta
multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor.
* "zocuantele !lasate la drea!ta semnifica o cantitate mai mare a factor. de !roductie
utilizati si !rin urmare un volum mai mare de !roductie.
* "zocuantele nu se intersecteaza.
* 7anta izocuantelor este negativa.
* 7anta izocuantelor reflecta ra!ortul de schimb al factor. de !roductie, acest ra!ort se
numeste rata marginala de substitutie tehnologica.
22. %inia izocost:caracteristici si modi#icare. 9c<ilibrul producatorului
Binia izocost este cantitatea ma0imala de factori de !roductie ce !oate fi cum!arata in
limita anumitor cheltuieli.%BN7lR.N7&S(3'
18
7anta liniei izocost reflecta ra!ortul de substitutie a factor. de !roductie reiesind din
!returile la ele.
9este !unctul de echilibru a !roductorului.Acest !unct reflectegalitatea !osibilitilor
tehnologice i economice ale !roducerii bunurilor.Acest !unct de !e linia izocost devine
tangent cu una din izocoante.
2!. Costul de productie:esenta si #actori de in#luenta. Costul contabil si
economic.
Costul de productie* totalitatea cheltuielilor in e0!resie monetara, !e care !roducatorul
le efectueaza !Pu fabricarea si vinzarea bunurilor economice. 4ste e0!resia baneasca a
factor. de !roductie necesari !Pu !roducerea si comercializarea acestor bunuri si
servicii. 3ostul de !roductie este egal cu cu cheltuielile de !roductie
5in !unct de vedere al modului de calcul, costurile se im!art in cost contabil si
economic.
Costul contabil* cheltuielile !e care le face intre!rinderea !Pu achizitioanarea factor. de
!roductie de la alti agenti economici, adica costurile e0!licite, !recum si amortizarea,
care face !arte din costurile im!licite.
Costul economic- cu!rinde costul e0!licit si cheltuielile factorilor !ro!rii %costurile
im!licite', dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi !amintul si
cladirile care a!artin intre!rinderii date, consumul de munca al !ro!rietarului, dobinzile
ce se cuvin !Pu folosirea ca!italului !ro!riu.
2&. Costul total0 mediu0 mar$inal: e"olutie si importanta.
3ostul total %(3' sint cheltuielile su!ortate in vederea !roducerea unei cantitati date de
bunuri. Acest cost cu!rinde costul fi0 si variabil. 1luctuatiile costului total re!roduc
evolutia costului variabil: (3S (13R(K3. 7e termen scurt, (3 se schimba in functie de
de modificarea costului variabil (3S (13R f%V'.
3ostul mediu %A3' sint cheltuielile su!ortate !entru !roducerea unui singur bun.
A3S(3PV. 4l !oate fi fi0 sau variabil. 3ostul mediu difera de la o !erioada la alta in
functie de mai multi factori, dar in !rimul rind in functie de dimensiunile intre!rinderii.
"n evolutia sa costul fi0 mediu se reduce !e masura ce volumul !roductiei fizice creste.
3ostul mediu variabil insa !e masura ce volumul !roductiei creste, scade tre!tat, !ina
la un anumit nivel, a!oi ince!e sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile
este conditionata de actiunea legii randamentelor ne!ro!ortionale.
3ostul marginal %/3' sint cheluielile su!limentare in vederea !roducerii unui bun
su!limentar. 4l se determina !rin ra!ortul dintre cresterea costului total si cresterea
!roductiei.
/3S W (3PW V. 3ostul marginal de!inde doar de costul variabil, intrucit costul fi0 ramine
acelasi. 7e termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta !erioada de
reducere, du!a care creste intruna.
2-. 9"olutia costului de productie pe termen lun$. 9conomii si
dezeconomii de scara.
19
7e termen lung toti factori de !roductie sunt variabili. "n acest caz intre!rinzatorul
urmeaza sa faca fata unor noi !robleme:
a' determinarea unor !ro!ortii o!time in combinarea factorilor de !roductie
b' gasirea dimensiunii o!timale a intre!rinderii
c'$neadmiterea$ cresterea costului unitar fde !roductie.
Aceasta !recautie e ganerata de fa!tul ca !e termen lung evolutia costurilor e su!usa:
a'efectului economiilor de scara
b'efectului dezeconomiilor de scara.
Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu !e termen lung in
urma cresterii dimensiunilor intre!rinderii siPsau a volumului de !roductie.
4conomiile de scara se obtin in urma !roductiei la scara mare conditionata de
modificarea taliai intre!rinderii siPsau de folosirea unor noi utila6e si tehnologii de
fabricatie. 4conomiile de scara sunt !osibile doar in cadrul unor intre!rinderi ce dis!un
de ca!acitati de !roductie mari si foarte mari. 4conomiile de scara sint rezultatul unui
sir intreg de factori, de o natura deo!otriva tehnica si financiara. Astfel, in cazul s!oririi
volumului !roductiei, are loc a!rofundarea a s!ecializarii, fa!t ce contribuie la
cresterea indeminarii muncitorilor, !recum si la cresterea !osibilitatilor de folosire a
unor utila6e mai moderne si mai !roductive. "n cazul intre!rinderilor mari, se !rocura
cantitati insemnate de materie !rima, combustibil si echi!ament si are loc o reducere a
!returilor de achizitie, fa!t care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. /ai mult,
marile intre!rinderi !ot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica,
reducind si !e aceaste cale nivelul costurilor. 4conomiile de scara se obtin la nivelul
intre!rinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. <ricum ele nu !ot
fi obtinute !rintr*o s!orirea fara limita a !roductiei. Ba un moment dat, odata cu
cresterea volumului !roductiei, costurile ince! a creste mai re!ede decit cantitatile
!roduse. Bocul economiilor de scara il ocu!a dezeconomiile de scara.
0ezeconomiile de scara, ce e0!rima o situatie in care costul mediu !e termen lung
creste !e masura cresterii !roductiei, sint si ele generate de mai multi factori. "nainte
de toate, atunci cind dimensiunile intre!einderii de!asesc anumite limite, a!ar
dificultati manageriale, intre!rinderea fiind gestionata tot mai ineficient. In !ersonal
administrativ numeros trebuie in !ermanenta su!us controalelor fa!t ce mareste
cheltuielele legate de munca. 7e de alta !arte, o intre!rindere mare se ada!teaza mult
mai greu la schimbarile !ietei si se re!rofileaza odata cu modificarea cererii. Aceasta
im!re6urare genereza o ma6orare a riscurilor si a !ierderilor, ceea ce contribuie la
marirea costului mediu si la reducerea ca!acitatii com!etitive a intre!rinderii. 7entru
de!asirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de
#dimensiunea o!timala a intre!rinerii$, criteriul de baza de identificare a acestor
dimendiuni fiind dinamica costului unitar.
2.. 8ro#itul: esenta0 tipuri0 modalitati de ma5orare.
Esenta:
)rofitul constituie diferenta ce a!are in caAul in care incasarile totale sint mai mari deict
costul total. 7rofitul, este , astfel un cistig obtinut de !ersoanele care organizeeaza si
20
desfasoara o activitate economica, adica o activitate de !roducere si comercialiAare a
bunurilor si serviciilor.
7rofitul se !oate determina in felul urmator: 7r S K* 3 unde:
7r*!rofit- K*venitul total al firmeii sau incasari totale- 3*costul total.
/ercantelistii care au acordat o atentie deosebita !roblemei avutiei unei tari si a
izvoarelor acesteia, considerau ca !rofitul este un venit care se creeaza doar in
activitatile de comert e0terior. 1iziocratii lanseaAa ceva mai tirziu o noua teorie, !otrivit
careia !rofitul este un sur!lus de valoare !este valoarea avansata, !este cheltuielele
efevctuate care este un dar al naturii si e0ista numai in agricultura. 4nglezul Adam
,mith considera ca !rofitul este un venit generat de !ro!rietate, dar care are la temelia
sa munca ne!latita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie.
1rancezul X*H. ,aA sustinea idea ca !rofitul e o forma s!eciala a salariului care e
insusita de intre!rinzator !entru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati
economice. .arl /ar0 considera ca !rofitul e un venit insusit de catre !ro!rietarul
ca!italului in mod ilegal, deoarece acesta este creat !rin e0!loatare, !rin munca
ne!latita a muincitorilor. "n teoria economica contem!orana !redomina o!inia !otrivit
careia !rofitul este o recom!ensa, o ras!lata !entru activitatea antre!renoriala, !entru
calitatile deosebite ale intre!rinAatorului de a inova, de a gestiona reusit o afacere, dar
mai ales de a infrunta riscul.
'ipuri
5u!a criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii !rofitului , acesta
este format din 2 com!onente:
a'!rofit normal
b' !rofit su!ernormal sau !rofit economic.
3ostul e0!licit sau contabil !resu!une !lati in afara intre!rinderii. 7entru munca
!ro!rietarului, !entru amortizarea utila6ului si cladirilor intre!rinderea nu efectueaza
!lati. "n acest fel, chiar si in cazul in care bunurile !roduse se comercializeaza la !retul
ce cores!unde ca marime cu costul de !roductie, intre!rinzatorul obtine un venit
oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste !rofit
normal. "nsa in cazul in care intre!rinzatorul nu dis!une de nici un factor de !roductie
si este obligat sa*i inchirieze de la alte !ersoane, el va !utea obtine doar un !rofit
su!ernormal. 5aca insa intre!rinzatorul este !ro!rietarul factorilor de !roductie folositi
de intre!rindere la fabricarea de bunuri, atunci el va !utea obtine si un su!er!rofit, si
un !rofit normal. 5eorece in cele mai multe cazuri intre!rinzatorul este si !ro!tietarul,
el va obtine un !rofit total numit si #contabil$.
7e linga acestea mai e0ista si alte forme de !rofit cum ar fi:
7rofit legitim*cel obtinut in conditii normale, cu res!ectarea legislatiei in vigoare.
7rofit nelegitim*obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:eschivarea de la
!lata im!ozitelor, afaceri ilicite, contrabanda, #umflarea costurilor$etc.
7rofit de mono!ol*obtinut de intre!rinderile care detin o !ozitie dominante de !iata si !ot
influenta !returile in sensul cresterii lor, fa!t care le asigura unele !rofituri mai mari.
5eobicei, !osibilitatile insusirii unor !rofituri de mono!ol un tim! indelungat sunt
limitate de stat.
7rofit brut*diferenta dintre incasari totale, nai e0act cifra de afaceri, si costul total.
21
7rofitul net*acea !arte a !rofitului brut ce ramine la dis!ozitia intre!rinderii du!a
achitarea im!ozitelor si a diferitelor ta0e.
21. Concurenta: esenta0 metode0 tipuri0 importanta.
9senta
Concurenta*o rivalitate, o lu!ta, o confruntare !ermanenta dinre agentii economici
!entru atragerea de !artea lor a clientilor si obtinerea, !e aceasta cale, a unui !rofit cit
mai mare !osibil. 3oncurenta re!rezinta un ti!, un model deosebit de com!ortament al
agentilor economici. 1iind o lu!ta, o com!etitie, o intrecere intre !artici!antii la
!rocesul de !roductie, ea ii im!arte !e acestea in nvingatori si invinsi, im!unindu*i !e
toti sa lu!te !entru a obtine acces la cele mai avant6oase conditii de !roducere si
desfacere a marfurilor. "n acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice,
motorul !rogresului.
Metode
"n functie de !rinci!alele instrumente folosite concurenta se !oate realiza !rin:
1'!ret
2'!rodus
>'calitate
@'forme de vinzare si servicii !restate du!a vinzare.
Tipuri
"n functie de instrumentele folodite de res!ectarea legislatiei si a normelor morale
concurenta !oate fi:
Concurenta loiala>sau corecta?se desfasoara intr*un cadru, egal, deschis, in
conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acce!tate de
societate.
Concurenta neloiala>sau incorecta?atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele
morle ale societatii.
"n functie de factorii cum ar fi: numarul si !uterea economica a vinzatorilor si a
cum!aratorilor !artici!anti la shimb- gradul de mobilitate al factorilor de !roductie si
trans!arenta a !ietei- nivelul general de dezvoltare a tarii- !recum si functionalitate a
!ietei, e0ista 2 ti!uri de concurenta:
a' concurenta !erfecta%!ura'-
b'concurenta im!erfeta
"n functie de forma concurentei se desting 2 !iete concurentiale:
a'!iata cu concurenta !erfecta
b'!iata cu concurenta im!erfecta
7iata cu concurenta im!erfecta care cores!unde cel mai mult realitailor economice , se
!rezinta sub urmatoarele forme:mono!olistica, de oligo!ol, de oligo!son, de mono!ol
absolut, de mono!son:
22
Criterii de

diferentiere
Tipuri
de piete si de
concurenta
Nr. de
cumpa
rator
i
Nr. de
vinzat
ori
ccesu! !a
piata
Natura
produse!or
1.
Concurenta
perfecta
"oarte
mu!ti
"oarte
mu!ti
Ne!imitat #mo$ene
Concurenta
monopo!istic
a
%u!ti %u!ti Ne!imitat &tero$ene
#!i$opo! mu!ti putini 'imitat
pentru
ofertanti

Nediferentia
te sau
diferentiate
2.
#!i$opson putini "oarte
mu!ti
'imitat
pentru
cumparato
ri

Nediferentia
te sau
diferentiate
%onopo!
a(so!ut
"oarte
mu!ti
)nu! *estrins sau
comp!et
(!ocat
pentru
ofertanti
)nicate
%onopson )nu! "oarte
mu!ti
*estrins sau
comp!et
(!ocat
pentru
cumparato
ri
omo$ene
23
23. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta per#ecta
40ista !e o !iata care reuneste urmatoarele C trasaturi:
1tomicitatea pietei*e0istenta unui nr mare de vinzatori si cum!aratori !e !iata astfel
incit nici unul din ei in mod individual, nu dis!une de !uterea de a e0ercita o oarecare
influenta asu!ra !retului.
2mogenitatea bunurilor*intre!rinderea livreaza !roduse !e care cum!aratorii le
considera relativ identice si substituibile. "n acest caz, cum!aratorul nu e motivat sa
!refere acelasi !rodus de la un alt vinzator.
.ibera intrare pe piata*!iata e libere si oricine !oate sa intre si sa iasa de !e ea fara
nici un fel de restrictii, fie acestea !roducatori sau cum!aratori.
Mobilitatea factorilor de productie*!osibilitatea acestor de a se de!lasa liber si in
orice moment de !e !iata unui !rodus !e !iata altuia, iar !roducatorii !ot gasi liber si
nelimitat ca!ital si forta de munca !entru a efectua aceasta trecere.
'ransparenta pietei-atit !roducatorii cit si consumatorii dis!un de toata informatia cu
!rivire la cerere, oferta si !returi. 9umai in asemenea caz cum!aratorul !oate obtine
cel mai bun !rodus la cel mai bun !ret.
7iata cu o concurenta !erfecta are o sumedenie de !rioritati. 4a asigura in !ermanenta o
reducere a !returilor si o s!orire a calitatii !roduselor. Anume din aceste considerente
!ietele cu concurenta !erfecta sunt !retutindeni in lume a!arate de catre stat. "nsa in
ciuda acestui fa!t in realitate domina concurenta im!erfecta, cea !erfecta fiind doar un
model teoretic, mai mult intilnit in carti.
27. Caracteristicile si modelul pietei de monopol
8iata de monopol* este o !iata la nivelul unei ramuri %subramuri' sau chiar al unui
singur !rodus !e care oferta unui bun este asigurata de un singur !roducator.
/ono!olul este contrariu concurentei. 7iata !oate fi dominata atit de !roducator cit si de
cum!arator.3ind domina oferta unei intre!rinderi, atunci ea se afla in situatie de
monopol, iar cind domina cererea* de monopson.
Monopolul absolut e0ista acolo unde avem un !roducator si un consumator.
"n cazul !ietei de mono!ol intre!rinderea*mono!olist are !osibilitatea de a modifica:
volumul si !retul !roductiei !e !iata. "n urma fi0arii !retului de !iata care in cazul
acestui ti! de !iata este mai inalt, !ermite obtinerea unui !rofit mai mare, numit 8!rofit
de mono!ol$.
40ista urmatoarele forme de mono!ol:
24
1.Monopolul natural !revede e0!loatarea resurselor naturale:!etrolul,a!ele minerale
etc.
2.Monopolul inovatorului !revede !roducerea si comercializarea unui !rodus nou, de
calitate inalta. 4ste un mono!ol tem!orar care sfirseste la a!aritia !e !iata a aceluiasi
!rodus de alt !roducator.
3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara !revede utilizarea unor factori
tem!orari care !ermit !roducerea si comercializarea bunului dat la un !ret mai mic.
4.Monopolul prin alianta* !revede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele
intre!rinderi cu !rivire la marinea !returilor,la im!artirea !ietelor de desfacere. 4ste
socotit ilegal.
#.Monopolul le'al !revede acordarea de catre stat a unor dre!turi e0clusive de a
!roduce si comercializa un anumit bun.
1actorii ce limiteaza mono!olul:
Begislatia antimono!olului.
/arimea cererii
Biberalizarea comertului e0terior
7osibilitatea comercializarii bunurilor substituibile
!;. Caracteristicile si modelele strate$ice de comportament pe piata
oli$opolistica
Oli$opolul* este o situatie ce e0ista !e !iata unei ramuri sau subramuri, in care un
numar redus de intre!rinderi controleaza !roducerea si comercializarea unui bun
oarecare. < !iata este considerata oligo!olista daca in ea activeaza mai mult de 2
intre!rinderi si mai !utin de 2F.
<ligo!olul e0ista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,!roducerea de
avioane,calculatoare etc.
(rasaturile !ietei oligo!oliste:
N3oncurenta redusa
N"nterde!endenta deciziilor luate de intre!rinderi, adica orice decizie influienteaza si !e
celelalte intre!rinderi.
7e !iata oligo!olista intr!rinderile incerca sa evite modificare !returilor, deoarece
concurentii vor face acelasi lucru !entru a nu*si !ierde clientii si aria de influienta.
Astfel intre!rinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a*i
domina, sau a coo!era cu ei.
!1. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.
25
8iata cu concurenta monopolistica este o !iata in care se inregistreaza un numar
mare de intre!rinderi, dar care !rin diferentierea !roduselor oferite, isi creaza o
clientela fidela. Acest ti! de !iata se refera mai mult la ramuri ca: !roducerea
automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
(rasaturile de baza ale !ietei mono!olistice:
1. 7rezenta !e !iata a mai multor agenti economici care activeaza inde!endent
unul de altul.
2. Bi!sa barierelor de acces !e !iata
>. Hunurile !roduse de diferite intre!rinderi sunt diferentiate si deci fiecare
intre!rindere isi stabileste singura !retul bunului sau.
!2. Cererea si o#erta pe piata muncii0 #actorii de in#luienta.
8iata muncii* re!rezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu oferta
de munca. Aici are loc negocierile intre cum!aratorul si vinzatorul fortei de munca.
7iata muncii se afla intr*o strinsa interde!endenta cu celelalte !iete, caci cererea de
munca din !artea intre!rinderilor de!inde de cererea mena6elor de bunuri si servicii.
Aceasta interde!endenta se manifesta !rin fa!tul ca veniturile !e care le obtin !oserii
de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii.
7articularitatile ei:
Are un grad ridicat de rigiditate
4 o !iata cu cncurenta !erfecta
4ste mai organizata si mai reglementata decit alte !iti
< influentare deosebita in formarea !returilor au negocierile dintre salriati si !atron.
!!. /alariul: esen0 tipuri0 #actorii de in#luien
3alariul re!rezint !reul la care se vinde i se cum!r factorul munc,
remunerarea muncii de!use de !osesorul forei de munc.
3lasificarea salariului:
)alariul nominal = suma de bani !e care o !rimete salariatul !entru
munca de!us. 1actorii ce influeneaz mrimea acestuia sunt: gradul de
dezvoltare economic a rii, ra!ortul dintre cererea i oferta de munc,
mobilitatea forei de munc.
)alariul real = cantitatea de bunuri i servicii care !oate fi cum!rat la
un moment dat cu salariul nominal %!uterea de cum!rare a salariului nominal'.
/rimea salariului real este determinat de mrimea salariului nominal i de nivelul
!reurilor, de nivelul im!ozitelor, de !uterea de cum!rare a banilor
,;S,9P"7, ,; = salariul real, ,9 = salariul nominal, "7 = indicele !reurilor
o )alariul colectiv = re!rezint o cot !rocentual din beneficiul
ntre!rinderii acordat tuturor anga6ailor !entru !artici!area la obinerea acestuia
o )alariul social = beneficiaz gru!urile sociale care se confrunt cu cu
anumite !robleme sociale i economice %de e0. li!sa de venituri, venituri foarte
mici, oma6, accidente de munc'
26
- )alariul brut = suma de bani ce se cuvine anga6atului sub form de
salariu i su!orturi salariale %s!or de vechime, de folosirea limbilor strine'
- )alariul net = re!rezint acea !arte !e care o ncaseaz anga6atul
de6a du! reinerea %!lata' im!ozitului !e salariu i a altor !li
6ormele de salarizare constituie modalitile %instrumentele' cu a6utorul crora se
stabilete mrimea i dinamica salariilor individuale, adic a acelei !ri din
!rodusul muncii care revine anga6ailor. 1ormele de salarizare determin ra!ortul
dintre mrimea rezultatelor muncii i !artea din ea ce revine salariatului.
1ormele de salarizare:
,alarizarea !e unitate de tim! sau n regie = stabilete mrimea
salariului n funcie de durata muncii. ,e utilizeaz acolo unde se face un lucru
neomogen, com!le0 i greu de normat %funcionarii de stat, medicii, !rofesorii'
,alarizarea n acord sau cu bucata %!e o!eraii' = !resu!une
remunerarea muncii n funcie de cantitatea de bunuri !rodus, de activitile i
o!eraiunile efectuate. (i!uri de salarizare n acord:
- Acord individual
- Acord colectiv %n cadrul unei echi!e'
- Acord global %n cadrul ntregii uniti economice'
,alarizarea mi0t = mbinare a celorlalte dou forme de salarizare,
!resu!unnd realizarea unor cantiti !recise de munc ntr*o unitate de tim!.
7iaa muncii este constituit din urmtoarele segmente:
- ,egmentul !rimar = locurile de munc ce !ot fi ocu!ate doar de s!ecialitii cu
studii su!erioare
- ,egmentul secundar = locurile de munc ce nu cer o calificare s!ecial sau un nivel
nalt de instruire
-
1actorii ce determin cererea de munc:
9ivelul salariului
7roductivitatea muncii
3ererea de bunuri i servicii
1actorii ce determin oferta de munc:
9umrul !o!ulaiei a!te de munc
9ivelul de calificare a !o!ulaiei
Krsta minim de munc i vrsta de ieire la !ensie
Alegerea !o!ulaiei ntre munc i odihn
1actorii ce determin mrimea salariului:
;a!ortul cerere*ofert
,tatul
7atronatele
,indicatele
3ostul vieii
27
!&.*enta #unciara si renta economica. 8lata de arenda si pretul
pamintului.
enta este venitul !e care il obtine !osesorul unui factor de !roductie dis!onibil in
cantitati limitate si oferta caruia este rigida. ;enta este un sur!lus !este venitul
normal.
;enta funciara sau renta !amintului ramine forma !rinci!ala de renta. 4a e0ista ca:
)renta absoluta*un venit !e care il obtine !osesorul de !amint indiferent de
fertilitatea si am!lasarea solului.
)renta diferentiata* este obtinuta de !ro!rietarii celor mai fertile soluri.
)renta de am!lasament* aici se studiaza a!ro!ierea terenului de !iata de desfacere
)renta de mono!ol*este obtinuta de !osesorii terenurilor ce !oseda calitati unice.
3retul pamintului re!rezinta suma de bani !latita de catre cum!arator vinzatorului
acestuia !entru obtinerea dre!turilor de !ro!rietate asu!ra terenului res!ectiv.
1actorul !rinci!al in determinarea !retului terenului este venitul care !oate fi obtinut
!rin utilizarea acestuia.
/ai e0ista si alti factori:
)marimea si evolutia rentei* adica venitul care !oate fi obtinut !rin e0!loatarea
terenului.
)rata dobinzii bancare* modificarea careia este invers !ro!ortionalal cu !retul
!amintului, adica daca creste rata, !retul !amintului scade,deoarece oamenii vor
!refera sa*si de!una banii la banca !entru a scoate !rofit.
)cererea si oferta de !amint*oferta de !amint fiind limitata, !retul va fi influientat
de cererea acestuia.
)cererea si oferta de !roduse agricole* cresterea cererii la !rodusele agricole va
genera cresterea !retului !amintului, si invers.
)!osibilitatile de folosire alternativa a !amintului* daca terenul dat !oate fi folosit
!entru cultivarea !roduselor agricole cit si in constructii atunci !retul lui va fi mai
ridicat.
40ista o formula !rin care se !oate calcula !retul !amintului:
7!S %; P dY ' N1FFG
7!*!retul !amintului
;* marimea arendei anuale
dY* rata anuala a dobinzii
28
!-. Cererea si o#erta pe piata capitalului. >obinda
0obinda =venit !e care il insuseste !ro!rietarul ca!italului banesc ca recom!ensa
!entru suma de bani im!rumutata. "n sens mai larg e un venit ce revine
!ro!rietarului oricarui ca!ital antrenat in activitatea economica, indeferent daca
acesta aeste im!rumutat sau a!artine intre!rinzatorului res!ectiv.
;ata dobinzii se calculeaza ca ra!ortul !rocentual dintre masa dobinzii si ca!italul
im!rumutat.
/arimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori, dar cel mai im!ortant
ra!orte e dintre oferta si cerere de ca!ital.
2ferta de capital. ,ursele ca!italului de im!rumut sunt:
1',ume de bani tem!orar dis!onibile ca:
Hanii ce se acumuleaza tre!tat si urmeaza a fi utilizati !entru inlocuirea
ca!italului fi0.
Hanii destinati !latii salariilor, dar dis!onibili in rastim!ul dintre comercializare si
!lata sal.
< !arte a !rofitului destinate modernizarii sau largirii !roductiei.
2'4conomiile mana6elor
>'Hanii !ro!rietarilor ca!italului de im!rumut*bancherilor
@'4conomiile guvernului
3u cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de ca!ital de im!rumut e mai mare.
Cererea de capital de imprumut e0!rima nevoia de bani si vine din !artea
urmatorilor !artici!anti ai vietii economice:
1. "ntre!rinderile, ce au nevoie de im!rumuturi !entru aface investitii destinate
modernizarii sau largirii a!aratului !roductiv, !entru !lata salariilor.
2. /ena6ele, ce recurg la im!rumut !entru !rocurarea obiectelor de folosinta
indelungata*case de locuit, automobile, televizoare, mobila etc.
>. "nstitutii administrative !ublice, care sunt nevoite sa recurga la im!rumut in
conditii in care veniturile !ublice sunt inferioare cheltuielilor.
3u cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare.
29