Ele reprezint expresia cea mai concret a activitii turistice.

Aceasta a cunoscut
o dezvoltare mare n a II-a jumtate a sec. XX (conform OMT,4 mld oameni
cltoresc in afara reedinei).Cea mai mare parte din activitatea turistic revine
turismului intern a crui dezvoltare difer de la o ar la alta.Acesta are vechi
tradiii n Europa Central (Elveia,Austria,Germania,etc), Europa Meridional
(Italia,Spania), Europa Occidental (Frana,Marea Britanie),n Japonia,SUA,etc.


Turismul internaional reprezint deplasarea i cltoria unor persoane n afara
granielor pt recreere,destindere,cunoatere. S-a dezvoltat pe seama evoluiei
social-economice generale, a democratizrii relaiilor dintre state,a ridicrii
nivelului de civilizaie. Activitatea n acest domeniu a nceput din perioada
interbelic prin nfiinarea Uniunii Internaionale a Organizaiei Oficiale de
Turism (UIOOT-1925) cu sediul la Geneva. Ulterior ea a devenit Oraganizaia
Mondial a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid. Turismul internaional e
specific n special rilor dezvoltate. Amploarea cea mai mare se desfaoar ntre
rile Europei, ntre Europa i America de Nord i ntre America de Nord i
Central. Activitatea turistic internaional se analizeaz pe baza unor indicatori
ce exprim cel mai fidel intensitatea,cantitatea i calitatea turismului.Aceti
indicatori sunt:
- nr turitilor strini (stabilit de nr vizelor la frontiere sau nr sejururilor)
- veniturile anuale (exprimate n $ SUA)

Cele mai ridicate fluxuri internaionale (80% din sosiri) se realizeaz n Europa de
Vest,America de Nord,noile ri industrializate ale Asiei. Cererea turistic
internaional se caracterizeaz prin mari inegaliti i printr-o orientare
preponderent ctre rile dezvoltate.rile n curs de dezvoltare sunt n progres la
acest capitol,ele reprezentnd o treime.


De asemenea se remarc tendina de cretere a sosirilor,dar cu o evoluie
diferit.Astfel,ntre anii 1975-1997,sosirile au crescut de peste 3 ori n Asia de
Est i zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sus ce a nregistrat o cretere de
doar 3 procente (0.70% - 0.73 %).rile europene deineau n 1997 60.4 % din
sosirile turitilor internaionali.Pe Glob sosirile au crescut de la 222 mil.(1975) la
455 mil.(1990) i la 475 mil.(1997).

Odat cu fluxurile turistice s-a modificat i preponderena tipului de
transport.Astfel cererea pt transport aerian crete n detrimentul celui rutier sau
feroviar. Un alt capitol care a evoluat e reprezentat de ncasrile din turism.


n cazul destinaiilor turitilor,Europa se afl pe primul loc cu sosiri de 60.46 %
din total i ncasri de 52.82 %,mai mici dect ale Asiei de Est i zonei
Pacificului.Africa i Asia de Sud au sosiri i ncasri reduse.Pe primele locuri la
ncasri se situeaz SUA,Frana,Italia,Germania i Canada.

Contribuia turismului internaional la economia rilor receptoare de turiti strini
variaz n funcie de regiunea geografic a lumii.De aceea el are un rol
determinant n Marea Caraibilor i n Europa Meridional.Astfel,se remarc
ponderea ncasrilor din turism fa de cele din export:24.9 % - pt rile din Marea
Caraibilor,la 19 % - America de Nord,18 % - Europa Meridional,3.5 % - Africa
de Vest,1% - Europa Estic, 5.5 % - Europa Vestic,7.8 % - America de Nord.

Cererea turistica este impulsionata de factori ca: motivatiile turistice, cum sunt:
tratamentul, mbogatirea nivelului de cunostinte, sportul, vnatoarea, vizitele la
rude sau la prieteni, ntlniri sau congrese, afaceri, distractii si agrement etc;
existenta timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor
personale si partea destinata pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivatii
turistice.
Oferta turistica depinde de posibilitatile unei zone sau tari si anume de: conditiile
naturale (relief, clima, flora, fauna etc); valorile istorice si culturale, constituite
din vestigii istorice, obiceiuri si folclor; constructii industriale si culturale, care
prezinta interes pentru turisti; baza materiala: unitati de cazare, de alimentatie,
mijloace si cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.

1. Dupa natura social-economica:
a) factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile si
modificarile acestora; preturile si tarifele; oferta turistica;
b) factori tehnici - performantele mijloacelor de transport; tehnologiile n
constructii; parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea si timpul liber;
d) factori demografici - evolutia numerica a populatiei; modificarea duratei
medii a vietii; structura pe sexe, grupe de vrsta si socio-profesionala;
e) factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire; setea de
cultura; dorinta de cunoastere; caracterul individului; temperamentul; moda
etc.;
f) factori organizatorici - formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati n
turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.




2. Dupa durata n timp a actiunii lor:
a) factori de influenta permanenta - cresterea timpului liber; modificarea veniturilor;
miscarea naturala si migratorie a populatiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice si convulsiile
sociale; confruntarile armate locale si regionale; catastrofe naturale, conditiile
meteorologice precare etc.
3. Dupa importanta n determinarea fenomenului turistic:
a) factori primari - oferta turistica; veniturile populatiei; timpul liber; miscarile
populatiei;
b) factori secundari - cooperarea internationala, facilitatile de viza sau alte masuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare s.a.


4. Dupa natura provenientei si sensul interventiei:
a) factori exogeni - sporul natural al populatiei (care sta la baza cresterii numarului
turistilor potentiali), cresterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului;
cresterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporita a populatiei, ca urmare a
motorizarii s.a.
b) factori endogeni - varietatea continutului activitatii turistice, lansarea de noi si tot
mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite;
ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism s.a.

5. Dupa profilul de marketing:
a) factori ai cererii turistice - veniturile populatiei; urbanizarea; timpul liber;
dinamica-evolutiei populatiei;
b) factori ai ofertei - diversitatea si calitatea serviciilor; costul prestatiilor; nivelul de
pregatire si structura fortei de munca etc.
Turismul Romniei a fost puternic influentat de ideologiile si personalitatea liderilor
din tarile comuniste. Prea putina atentie a fost acordata dezvoltarii turismului n
imediata perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial, iar cnd sectorul ofertelor
turistice a luat nastere, turismul Romniei a avut foarte putin de oferit.




n momentul de fata, Romnia este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta,
dar nainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu i confera o pozitie
concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unui program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiune cu care
Romnia s-a confruntat dupa perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a
economiei romnesti si a societatii, dar mai ales fara o privatizare a acestui sector si fara
un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romnia sa
devina o atractie importanta a turismului international.
Asupra turismului n-au actionat intotdeauna numai factori favorabili. De-a lungul
anilor, in functie de conjunctura economica si politica internationala s-au manifestat
si o serie de factori nefavorabili, care au restrictionat fluxurile turistice interne si
internationale. Redam mai jos cativa factori de acest gen :
-diferite confruntari militare care au paralizat circuitele turistice pe arii
geografice extinse
-o serie de calamitati naturale
-conditiile metereologice nefavorabile
-cresterea costului vietii, indeosebi in perioadele de criza
-caracterul limitat al unor resurse turistice disponibile,care poate sa
restrictioneze oferta.Dupa cum se stie, unele destinatii turistice sunt mai atractive,
altele nu.
-capacitatea de suport al unor statiuni sau zone geografice. Depasirea
acesteia poate sa aduca daune inacceptabile mediului natural, sau sa provoace o
reactie de respingere din partea populatiei locale

Pentru analiza mai aprofundat a legturii i interdependenei dintre
fenomenele economico-sociale, metodele statistice elementare sunt adeseori
insuficiente. De aceea, analiza legturilor dintre factorii care determin
creterea activitii de turism poate fi realizat cu ajutorul METODELOR
ECONOMETRICE.
Legturile dintre fenomenele economice de mas se caracterizeaz prin faptul
c un fenomen sau altul variaz sub influena unui complex de factori, dintre
care unii au o importan esenial, iar alii o importan secundar.
Determinnd factorii care influeneaz cel mai puternic evoluia fenomenului
analizat, se pot elabora i aplica msuri practice pentru asigurarea condiiilor
optime de dezvoltare a acestuia, pentru intensificarea influenei factorilor
pozitivi i pentru eliminarea sau atenuarea influenei factorilor nefavorabili.
- Existenta unor restrangeri administrative si sanitare ( complicarea
formalitatilor de trecere a frontierei in cazul anumitor tari ,obligativitatea
vaccinarii pentru a vizita anumite zone etc.pot descuraja multe persoane care
ar dori sa calatoreasca in scopuri turistice)
-De asemenea unele constrangeri apar si pentru cei ce calatoresc cu
mijloacele auto,legate de starea tehnia a mijlocului de transport , documentele ce
trebuie prezentate la iesirea din tara.
-Prezenta unor standarde inferioare ale infrastructurii de ecces spre
anumite destinatii turistice.De exemplu ,calitatea drumurilor,lipsa autostrazilor
si aeroporturilor,absenta retelelor de comunicatii etc.
-Calitatea inferiora a serviciilor turistice oferite,indeosebi a celor de
cazare si alimentatie,care afecteaza gravrelatia pret-calitate confortul turistului.
-Lipsa de cunostinte si infoematii de care fiecare turist are absoluta
nevoie inainte de a intreprinde o calatorie.Acest fapt mareste doza de
nesiguranta si limitele riscului pe care turistul este dispus sa si-l asume,ceea
ceafecteaza decizia lui de a cumpara sau nu anumite servicii turistice.





Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizeaz comunicarea,
schimbul de idei, de informaii, stimulnd lrgirea orizontului cultural cu efect asupra
formrii intelectuale.
Una dintre cele mai importante funcii ale turismului const n rolul su reconfortant,
n calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitii de munc a populaiei, att
prin formele de odihn, ct i prin formele de tratamente balneo-medicale.
Totodat, turismul reprezint un mijloc de educaie, de ridicare a nivelului de
instruire, de cultur i civilizaie a oamenilor.
In cee ce priveste impactul turismului asupra procesului cresterii economice si
pe un plan mai larg asupra dezvoltarii economice,economistii au avut si
continua sa aiba pareri diferite.Incercand o sinteza a cestor puncte de
vedere,putem desprinde cel putin trei opinii mai importante: -tendinta
unor autori de a neglija contributia turismului la dezvoltarea economica sau in
cel mai bun caz de a privi cu oarecare rezerva
-tendinta altora de a exagera locul si rolul
turismului in economia unor tari, considerandu-l singurul mijloc de iesire din
subdezvoltare
-in fine,trebuie remarcata pozitia
moderata a celor mai multi analisti economici,care atribuie turismului locul ce
I se cuvine in cadrul sectorului tertiar,adica cel al serviciilor, fara a-l propulsa
pe primu loc si fara a-I scoate in evidenta calitati iesite din comun.


Ultimul punct de vedere ni se pare a fi mult mai
realist spre deosebire de primele doua care apartin
unor perioade istorice depasite si modele de
dezvoltare abandonate.Facand abstractie de
particularitatile fiecarei aconomii,de conditiile
concrete in care fiecare tara este chemata sa-si
gospodareasca resursele disponibile,vom putea
desprinde cateva elemente constitutive ale
modelului de dezvoltare economica in cadrul
caruia turismul reprezinta una din piesele de
rezistenta.



Aadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci i la
satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei cltorii devine o
aventur a cunoaterii; la fiecare pas mori i invingi de bucurie, ineditul te face s
renati, natura te renal pe soclul fiecrei zile, martor la propriul miracol.
Rspunznd unor cerine de ordin social, turismul se afirm i ca un important mijloc
de utilizare a timpului liber. Evoluia contemporan a economiei mondiale este
caracterizat de tendina de cretere a timpului liber.

Cu toate c are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are i o contribuie aparte la
realizarea valorii adugate. Avnd ca specific consumul mare de munc vie, de inteligen
i creativitate, turismul particip la crearea valorii adugate ntr-o msur mai mare dect
alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antreneaz i stimuleaz producia din alte domenii. Studiile de
specialitate au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte
de nevoile turismului.
Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri.
Astfel, necesitatea de adaptare a activitii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai
complexe ale turitilor determin apariia unor activiti specifice de agrement,
transport pe cablu.




n primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanei de pli, calculat ca sum
ntre soldurile operaiunilor cu bunuri i servicii, veniturile nregistrate i transferurile curente
de bani din strintate, a nregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult dect anul trecut.
Tendina este totui de descretere a deficitului, cum dup primele trei luni ale anului curent
dezechilibrul era superior cu 85% fa de primul trimestru al anului 2004. Schimburile
comerciale n primele patru luni nregistreaz un dezechilibru n favoarea importurilor de 1,8
miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult dect n perioada similar din 2004.
Sectorul Serviciilor a nregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un
maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. n
domeniul serviciilor turistice a fost nregistrat un excedent de 20 milioane de euro.
Potrivit datelor remise de BNR, datoria extern pe termen mediu i lung a crescut cu
14,2% fa de finele anului trecut, pn la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta,
peste jumatate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria extern public i public
garantat. n primele patru luni ale anului curent, romnii din strintate au trimis n ar
897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult dect n perioada corespunztoare a
anului trecut.
Dup toate probabilitile, cltoriile turistice
spre destinaii tot mai ndeprtate (n alte ri
dect cele vecine) i vizitarea a dou-trei ri n
timpul unei singure vacane, tind s devin
caracteristice pentru circulaia turistic viitoare.
Ca rezultat, turismul va contribui din ce n ce mai
mult la sensibilizarea fiinei umane fa de
realitile din locurile vizitate, la cultivarea unui
climat de ntelegere reciproc ntre popoare,
tocmai prin fora de convingere de care este
capabil. Prin natura sa intim, turismul este o
negaie a conflictelor politice, o antitez a
rzboiului .
Dac privim activitatea turistic ca pe una de
producie, cu intrri i ieiri, se observ c
aceasta presupune exploatarea unei game
variate de resurse, cele naturale avnd un rol
fundamental. n consecin, turismul exercit
influen asupra mediului i componentelor
sale.
Tot n plan socio-economic, dar i politic,
trebuie amintit rolul deosebit de important al
turismului n intensificarea i diversificarea
legturilor ntre naiuni pe plan mondial. ntr-
adevr, alturi de comerul propriu-zis,
turismul internaional tinde s devin una din
formele principale de legatur dintre oameni
situai pe continente diferite .
Pe lnga toate acestea, turismul reprezint i o cale (n unele
cazuri chiar singura) de valorificare superioar a tuturor
categoriilor de resurse i n special a celor naturale:
frumuseea peisajelor, calitile curative ale apelor minerale
sau termale, condiiile de clim.
Exist ri care realizeaz pn la 80% din PIB (I-le Maldive) din
activitatea turistic, dar i ri cu o economie dezvoltat (Frana
7.3% PIB, Elveia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale
activitii turistice n PIB. Fa de aceast situaie, n Romnia,
turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.
1

Una dintre cele mai importante funcii ale
turismului const n rolul su reconfortant, n
calitatea sa de a contribui la regenerarea
capacitii de munc a populaiei, att prin
formele de odihn, ct i prin formele de
tratamente balneo-medicale. Totodat, turismul
reprezint un mijloc de educaie, de ridicare a
nivelului de instruire, de cultur i civilizaie a
oamenilor. Dac privim activitatea turistic ca
pe una de producie, cu intrri i ieiri, se
observ c aceasta presupune exploatarea unei
game variate de resurse, cele naturale avnd un
rol fundamental. n consecin, turismul
exercit influen asupra mediului i
componentelor sale.
n ansamblul unei economii naionale, turismul
acioneaz ca un element dinamizator al
sistemului economic global, el presupunnd o
cerere specific de bunuri i servicii, cerere
care antreneaz o cretere n sfera produciei
acestora. De asemenea, cererea turistic
determin o adaptare a ofertei, care se
materializeaz n dezvoltarea structurilor
turistice i indirect n stimularea produciei
ramurilor participante la: construirea i
realizarea de noi mijloace de transport,
instalaii de agrement pentru sporturi de iarn,
nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce
astfel, la un semnificativ spor de producie
Tot n plan socio-economic, dar i politic, trebuie
amintit rolul deosebit de important al turismului n
intensificarea i diversificarea legturilor ntre
naiuni pe plan mondial. ntr-adevr, alturi de
comerul propriu-zis, turismul internaional tinde s
devin una din formele principale de legtur dintre
oameni situai pe continente diferite.
Pe lng consecinele economice, turismul are i o
profund semnificaie socio-uman. El acioneaz,
prin natura sa, att asupra turitilor n mod direct, ct
i asupra populaiei din zonele vizitate. De asemenea,
efectele turismului se rsfrng i asupra calitii
mediului, a utilizrii timpului liber i nu n ultimul
rnd asupra legturilor dintre naiuni.


Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute
dect pentru beneficiile sociale si mbunatatirea calitatii vietii.
Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului
liber.
Cresterea importante Internetului ca mijloc de promovare si vnzare.
Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin oferirea unei
game largi de atractii si facilitati ntr-o zona relativ compacta.
Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de
calatorii intraregionale.
Cresterea rapida a numarului de low cost airlines" va avea ca efect cresterea calatoriilor
intraregionale.

Evoluia, att a turismului, ct i a turismului
internaional se caracterizeaz, la nivel
mondial, printr-o tendin de cretere datorit
influenei factorilor economici, demografici,
politici, sociali. Turismul internaional are, n
aceast situaie, cea mai important cretere
datorit dorinei oamenilor de a vizita alte ri,
de a cunoate alte civilizaii, obiceiuri dar i
datorit progresului tehnic nregistrat n
domeniul transporturilor, progres care permite
cltorii mai rapide i mai confortabile pe
distane din ce n ce mai lungi.

Evoluia turismului internaional se poate
aprecia prin aciunea a doi indicatori:
sosirile/plecrile de turiti i
ncasrile/cheltuielile din turismul
internaional.
Se observ o cretere accentuat a
turismului internaional n anii '60 i '70,
urmat de o ncetinire a ritmului de
cretere.
Repartizarea sosirilor internaionale pe
regiuni geografice confirm poziia de
lider a Europei (717 milioane), urmat de
Asia de Est i Pacific (397 milioane) i de
continentul american (282 milioane).
Urmeaz Africa, Orientul Apropiat i sudul
Asiei.
Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin nghitirea" operatorilor de
dimensiuni medii lasnd marii operatori si micii operatori specializati sa deserveasca piata.
In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului persoanelor n vrsta, a
ratei divorturilor, a familiilor monoparentale si a casatoriilor la vrste mai naintate si a
respectului fata de natura.
Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europeni.
Aceste previziuni, att cele de natura economica, ct si cele psiho - sociologice sunt necesare
pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerintelor pietei.
Bibliografie:
1. Cristureanu, C., Economia i politica
turismului internaional, Editura Abeona,
Bucureti, 1992;
2. Michaud, J.L., Tourisme. Chance pour
lconomie, risque pour les socits?, P.U.F., Paris,
1992;
3. Minciu, R., Economia turismului,
Editura Uranus, Bucureti, 2002.
4. Vellas, Fr., Turismul. Tendine i previziuni,
Editura Walforth, Bucureti, 1995;
5. Vellas, Fr., Le tourisme mondial, Editura
Economic, Paris, 1996;
6. Vellas, Fr., Economie et politique du tourisme
international, Editura Economic, Paris, 1995;
7. ***WTO, Tourism Market Trends, 2001;
8. ***Turismul mileniului III n revista Tribuna
economic nr. 6/2000.