Evolutionismul

Evolutionismul este primul curent prin care antropologia se va defini ca stiinta

sociala n a doua jumatate a secolului XIX, reprezentnd momentul
autonomizarii discursului antropologic ca discurs distinct ce are un obiect precis:
"omul primitiv" si societatea sa.

Conceptual "evolutionism" si are originea n Iluminism, de unde provine
caracterul lui antireligios si secularizant. Este enuntat pentru prima data la
orbona n !"#$ de catre %ac&ues 'urgot ntr(o conferinta ce trata "stadiile
dezvoltarii socio(economice si intelectuale ale umanitatii". 'urgot identifica trei
stadii ale dezvoltarii materiale incipiente cele de vnator, pastor si agricultor si
trei stadii spirituale stadiul religiei, al metafizicii si al stiintei.
)roblema "evolutiei" cunoaste nsa un traseu remarcabil n stiintele naturii din
prima jumatate a secolului XIX, n forma opozitiei dintre "transformism" si
"fi*ism" +opozitie care este formulata si azi ca "evolutionism contra
creationism",. )roblema care anima dezbaterea privea modul de clasificare a
speciilor, iar opozitia dintre grupurile de gnditori e*prima, fara ndoiala, un
e*emplu clasic de sc-imbare de paradigma, n sensul lui '-omas .u-n.
/amarc0 si, ulterior, 1ar2in reprezentantii noii paradigme demit ncrederea n
conceptele finaliste, afirmate ndeosebi de /inn3 si Cuvier, concepte care
fundamentau clasificarea plantelor si animalelor conform unui sens anterior,
prestabilit, al ordinii lumii. )na la /amarc0 era un fapt general acceptat ca n
fiecare organism actioneaza o forta vitala care este g-idata de un scop
predeterminat. )rincipiului finalitatii i se va opune cel al cauzalitatii +o rasturnare
de accent a mostenirii aristotelice dinspre cauza finala catre cauza eficienta,,
respectiv un principiu ce presupune o transformare continua si indefinita. 4n alta
forma, controversa ia urmatorul aspect: ce e*ista n primul rnd, specia sau
individul5 /amarc0 adopta fata de aceasta ntrebare pozitia unui realism
gnoseologic: "speciile" sunt simple conventii umane6 n fapt nu e*ista n sens
ontologic dect indivizi determinati, supusi unor transformari continue. 1oua
dintre sustinerile transformismului au rupt nsa decisiv cu traditia metafizica din
stiintele naturii: !. )ostularea genezei spontane a vietii, prin transformarea
materiei nensufletite n materie vie un proces continuu, care se produce n
permanenta. )rin aceasta teza se rupe cu urmele revelatiei crestine din stiintele
naturii: procesul generarii vietii nu mai este blocat cndva "la nceputul lumii". 7.
8oi specii se nasc mereu prin transformarea celor vec-i sub actiunea diferitilor
factori de mediu si ca adaptare la acestia teza ce demite teoria "fi*itatii", a
creatiei originare a unui numar finit si imobil de specii.
C-arles 1ar2in va duce mai departe aceste sustineri, care devin e*plicit
revolutionare o data cu punerea problemei spinoase a descendentei omului. Cu
"9riginea speciilor" lucrare ce apare n !:;$ 1ar2in aduce o modificare
importanta n problema selectiei naturale. )relund o idee din "Eseuri asupra
principiilor populatiei" +!"$:,, lucrarea economistului englez '-omas <. =alt-us
n care acesta inventaria "pericolele" cresterii numerice a populatiilor pentru
supravietuirea speciei umane +reiternd de fapt o viziune -obbsiana asupra
societatii,, 1ar2in va considera ca agentul principal al transformarii speciilor nu
e adaptarea ci "lupta pentru supravietuire" +struggle for life,. )entru ca n fiecare
generatie supravietuieste cel mai apt, se creeaza de la sine grupuri de
organisme asemanatoare. Interesul nostru pentru aceasta teza vizeaza
utilizarea ei ulterioara n teoriile rasiste de la sfrsitul secolului XIX.
Ca urmare a acestor meditatii si inovatii din biologie va apare un curent filozofic
evolutionist, reprezentat n special de >erbert pencer. ?cesta trece metodic
tema evolutionismului prin ntreg spectrul filozofic, plecnd de la "primele
principii" din lucrarea cu acelasi titlu, n care si propune sa fundamenteze
ontologic teoria, continund cu ")rincipiile biologiei", ")rincipiile sociologiei" si
nc-eind cu ")rincipiile moralei, stiintei si esteticii". 1e interes pentru
antropologie ramn consideratiile din ")rincipiile sociologiei" +lucrare masiva
publicata n !:@A n patru volume, si locul n care a dat cea mai e*tinsa
dezvoltarea asupra evolutionismului,.
Bara ndoiala, una dintre noutatile semnificative propuse de pencer este
definitia societatii. ?ceasta e vazuta ca "grup de oameni n care indivizi diferiti
din punct de vedere al descendentei coopereaza". Esential pentru pencer este
faptul ca desi este alcatuita din unitati independente, societatea presupune n
acelasi timp o e*istenta unitara, o entitate +idee preluata ulterior de 1ur0-eim,.
Este o entitate n sensul ca are o "viata proprie", este asemenea unui organism
viu si presupune o crestere continua. )e masura ce se dezvolta, aceasta si
complica structura, iar elementele ei devin din ce n ce mai solidare. ?ceasta
miscare este n acord cu principiul de ma*ima generalitate al evolutiei, formulat
simplu ca "trecere de la omogen la eterogen". )e seama acestui principiu,
pencer caracterizeaza societatea primitiva ca fiind asemanatoare
organismelor simple, n care masa ce le alcatuieste este nediferentiata,
omogena. ?semeni organismelor primare, continua analogia, diviziunea ei nu i(
ar pune n primejdie viata.
1aca prin aceste sustineri, ce situeaza societatile primitive undeva jos pe scara
evolutiei societatii umane, pencer desc-ide un orizont pentru evolutionismul
antropologic, tot el, ntelegnd societatea prin analogia organismului, va furniza
modelul societal ce va fi implicat n functionalism: "Ca si la organismele vii (
scrie pencer ( diferentierea progresiva a gruparilor sociale ce alcatuiesc
societatea este nsotita de o diferentiere progresiva a functiilor sociale. Bunctiile
sociale, ca si cele organice, nu sunt numai diferite, ci sunt unite n asa c-ip
nct sa se faca reciproc posibile. ?jutorul acesta reciproc are ca rezultat
dependenta mutuala a partilor nauntrul gruparilor sociale evoluate, ca si
nauntrul organismelor vii ajunse la un grad oarecare de evolutie". 1iversi factori
influenteaza, dupa pencer, evolutia unei societati, ntre care factori e*terni
precum climatul, flora, fauna si factori interni, ntre care sunt considerate
trasaturile fizice si sufletesti ca si sentimentele dominante. 4nsa factorul principal
ce determina agregarea sociala este considerat de pencer ca fiind "nevoia de
cooperare". 4n functie de aceasta, unele societati sunt considerate "primitive",
aflate la baza unei scari ierar-ice a dezvoltarii. 4n cazul acestora, frica ar fi
sentimentul dominant, si ea determina cooperarea. Brica fata de cei vii
determina aparitia "guvernamntului ceremonial si politic", n timp ce frica de cei
morti determina "guvernamntul religios".
pencer a fost un gnditor care a influentat masiv gndirea secolului XIX. 1aca
nu este foarte clar cum si n ce masura a influentat antropologia incipienta, stim
n sc-imb cu certitudine ca a determinat ideile despre societate care vor alcatui
la sfrsitul secolului XIX corpusul sociologiei franceze. pencer a pus n
miscare o paradigma cea evolutionista care a influentat ntreaga miscare de
idei europeana. 4n aceasta paradigma si(a aflat suportul ideatic si antropologia
sociala, care n =area Critanie se va institutionaliza ca disciplina academica
prin Ed2ard Curnett 'Dlor si %ames Brazer.
4nainte de a detalia contributia celor doi gnditori, o conte*tualizare, c-iar daca
sumara, a situatiei globale si a locului ocupat n ea de civilizatia occidentala se
impune.
'rebuie subliniat ca n momentul nasterii antropologiei ca stiinta epoca marilor
descoperiri geografice se nc-eiase iar lumea era pe cale de a deveni n
ntregime o colonie europeana. 1iferite forme europene de colonialism se
instalasera pe tot globul: spaniolii si portug-ezii colonizasera ?merica Centrala
si ?merica de ud, englezii ?merica de 8ord, India si ?ustralia, olandezii
monopolizasera comertul cu ?r-ipelagul Indonezian, francezii ocupau ?frica de
8ord, )olinezia, etc. 4n termeni geografici, militari si comerciali -arta lumii nu
mai prezenta "pete albe" semnificative. Cu o notabila e*ceptie nsa: oamenii
care locuiau aceste teritorii, populatii ce trebuiau integrate ordinii cosmice
europene si conceptiilor europene despre om. e cerea cu urgenta o noua
conceptie care sa nlocuiasca marturiile sporadice ale calatorilor si misionarilor,
sa elimine definitiv vec-ea convingere despre popoarele primitive ca
descendente din neamul lui >am, fiul ratacitor al lui 8oe conceptie nca n uz n
secolul XIX si care sa ofere administratiilor coloniale un instrument stiintific
pentru rationalizarea coloniilor. 'ot n seria sc-imbarilor pe plan european
trebuie amintita revolutia industriala, care, declansata n secolul XEIII, face
vizibil, un secol mai trziu, att progresul material ct si cu limitele ei de clasa
sociala ( emanciparea de masa, anuntata de Iluminism.
8u trebuie sa mire prea mult, prin urmare, ca prima imagine moderna despre
"societatile primitive" va fi aceea a unor societati situate la un stadiu primar al
dezvoltarii socioculturale: primitivii sunt vazuti ca "stramosii vii", fiind localizati la
un stadiu fata de care civilizatiile reprezinta distantari progresive si care, printr(o
ndrumare nteleapta, pot fi scosi din "primitivism". Esenta acestei proto(teorii a
dezvoltarii asuma faptul ca omul are un singur destin: acela de a trece prin
stadiile succesive ale salbaticiei, barbariei si civilizatiei. c-ema evolutiei este
uniliniara6 destinul umanitatii este unul singur, acela de a traversa diferite stadii
de civilizatie pentru a atinge stadiul civilizatiei occidentale. ?cest universalism
eurocentric pozitioneaza civilizatiile globului conform unei sc-eme cognitive
care n termeni geografici se defineste prin opozitia centru(periferie, iar n
termeni istorici prin opozitia evoluat(neevoluat. )rin aceste opozitii se
legitimeaza actiunea coloniala ( diferite civilizatii ne(europene trebuie
constrnse, spre binele lor, sa adopte institutii, sisteme politice, te-nologii si
c-iar valori de provenienta occidentala. 'enacitatea acestei sc-eme cognitive
se va regasi n diferite viziuni ulterioare asupra lumii si istoriei: n mar*ism, teorii
ale sistemului global + la autori precum =andel, Fallerstein, Folf,, teorii ale
dezvoltarii, etc. )rimitivii sunt, n aceasta sc-ema geografico(istorica "la
marginea e*trema": ei se afla la limitele lumii civilizate si "n afara" istoriei. unt
populatii despre care se asuma ca nu au istorie, n sensul ca nu au atins stadiu
n care istoria primeste un sens, iar principala marturie este lipsa unui
patrimoniu istoric, care n cazul civilizatiilor se obiectiveaza n diferite forme
+scriere, cladiri publice, orase, etc.,. ensul studierii lor, pentru evolutionisti,
este doar indirect cunoasterea modului n care societatile lor functioneaza si a
culturii lor specifice, ct asumnd clasificarea lor ca "relicve vii" ce dau seama
de un trecut ndepartat ntelegerea mai bine a propriului trecut, a originilor
socio(culturale n termeni absoluti. ?ltfel spus, evolutionistii privesc catre
primitivi cu o anumita "vointa de necunoastere", cum o numeste Boucault:
primitivii nu intereseaza ca atare, n sensul unei umanitati alternative, ci ca
prezente "fosile" ce confirma o sc-ema istorica.
Ed2ard Curnett 'Dlor +!:G7 !$!",, va fi titularul primei catedre de antropologie
din =area Critanie +9*ford,, pe care o ocupa n !:$@.
'Dlor ia contact cu populatii primitive nca de tnar, desi ntr(un mod mai
degraba accidental: revenindu(si la 7G de ani n urma unei boli este ndrumat
sa(si petreaca convalescenta n Caraibe. 4n Cuba ntlneste un etnograf amator,
>enrD C-ristD, care(l antreneaza ntr(o e*peditie de sase luni n =e*ic, dupa
care viziteaza si sudul tatelor Hnite. E*perientele acestei e*peditii, n speta
contactul cu populatiile ntlnite, se concretizeaza la nceput ntr(un jurnal de
calatorie: Anahuac, or Mexico and the Mexicans, Ancient and Modern +!:@!,.
Iece ani mai trziu produce lucrarea considerata de multi "actul de nastere" al
antropologiei sociale +Primitive Culture. Researches into the Development of
Civilization, Philosophy, Religion, Art and Culture, !:"!,, lucrare a carei
principal merit este punerea n termeni noi a raportului dintre religie si magie.
Ce e nou este ca desi, asemenea contemporanilor, 'Dlor presupune ca
"primitivii" se afla undeva foarte jos pe scara evolutiei, acest lucru nu nseamna
ca ei nu poseda o religie. 'Dlor demonteaza ideea ca numai religiile clasice sunt
religii n adevaratul sens al cuvntului. 9rice credinta n fiinte spirituale, crede
'Dlor, are acest statut. )rincipiul mai general sub care sta aceasta asumptie
este acela ca e*ista o identitate a spiritului uman, prin care se admite ca toti
oamenii, primitivi sau civilizati, g!ndesc si se comporta dupa aceleasi legi. 'ot
'Dlor este cel care pune bazele animismului teorie pe care se fundamenteaza
ntregul sau sistem. ?nimismul este n primul rnd o "doctrina a sufletului"
+credinta n autonomia sufletului si ntr(o viata viitoare,, e*tinsa apoi la credinta
n "fiintele spirituale n general" +credinta n divinitati spirituale si n spiritele
subordonate lor,. ?ceasta credinta are doua surse: e*istenta mortii si enigma
viziunilor care apar n vise. 4n stadiul primitiv al religiei aceasta credinta nu
vizeaza doar oamenii ci, prin analogie, si animalele si plantele. ?nalogia merge
adesea si mai departe, catre obiectele lipsite de viata iar , la limita, apare
presupunerea ca ntreaga natura este animata. ?ceasta credinta cunoaste
diferite grade de evolutie: sufletele mortilor devin la nceput entitati autonome iar
apoi trec ntr(o evolutie uniliniara la stadiul de "spirite" +demoni, eroi,, pentru ca
ulterior sa se metamorfozeze n zeitati si n cele din urma n zeul creator, n
ntregime independent si atotputernic. )unnd problema religiei n termeni
evolutionisti, 'Dlor este printre primi gnditori care o e*plica n termeni pur laici
+Beuerbac- a privit(o naintea lui ca mistificare iar 1ur0-eim, dupa el, o va
reduce la societate,. Implicnd notiunea de "supravietuiri" +survivals, forme de
religiozitate ancestrale, prezente n religiile contemporane , 'Dlor aduce un
argument puternic n privinta necesitatii studierii "primitivilor" pentru o mai buna
ntelegere a "umanitatii civilizate". 1in animismul primitiv, crede 'Dlor, s(au
desprins istoric doua doctrine: cea a transmigrarii sufletului, ce supravietuieste
n religiile evoluate ale popoarelor civilizate din ?sia, si cea a e*istentei
independente a sufletului dupa moartea corpului, "doctrina ce supravietuieste n
cea mai evoluata religie a popoarelor civilizate de azi, n crestinism"+ Primitive
Culture, !:"G, vol II, p. $(!!,.
'ot lui 'Dlor i datoram primele reflectii asupra magiei, a rolului ei n raport cu
religia si n general n raport cu dorinta omului de a comunica sau manipula
fortele de natura spirituala. Ca si consecinta a doctrinei animiste doua atitudini
dominante s(ar fi conturat: a. )rima se bazeaza pe presupunerea ca fiintele
spirituale pot afecta si controla lumea naturala si deci si destinul oamenilor
credinta materializata n rituri si ritualuri de mbunare a lor. 1in aceasta credinta
a dependentei oamenilor de fiintele spirituale s(au nascut religiile, care au
unificat practicile de cstigare a bunavointei zeilor. b. Cea de(a doua atitudine
"specifica celor mai de jos stadii ale civilizatiei si raselor cele mai inferioare" e
reprezentata de credinta ca oamenii pot controla att fortele de natura spirituala
ct si pe cele de natura materiala, iar aceasta credinta este cunoscuta sub
numele de "magie". =agia, afirma 'Dlor, sta pe presupunerea ca nsusirile
lucrurilor si persoanelor se transmit prin contactul unor parti din ele. C-iar
cunoasterea numelui sau a imaginii unei persoane aduce dupa sine posedarea
ei. =ai general, asemanarea produce asemanare, ca n cazul credintei ca
ploaia poate fi provocata prin varsarea de apa, gradina produce roade daca e
cultivata de o femeie fertila, etc. =agia este, dupa 'Dlor, principalul mijloc de
stapnire a naturii n cazul primitivilor, iar rolul ei scade n raport direct cu gradul
de evolutie al unei societati.
%ames Brazer +!:;# !$#!, a fost principalul discipol al lui 'Dlor, ale carui idei
evolutioniste le(a dus mai departe. 4nsa, fara ndoiala, nu teoria a fost punctul
sau tare, ct mai degraba acribia si minutiozitatea +specifice primului sau interes
academic: limbile clasice, cu care a inventariat si descris un material etnografic
enorm propriu(zis, cam tot ce fuse raportat n termeni etnografici pna la el.
Brazer nu manifesta un interes deosebit pentru teorie6 este interesat mai mult
de fapte. 1ealtfel, considera teoriile ca " accesorii de care putem agata faptele",
astfel nct el preia teoria lui Brazer ca simplu cadru pentru ambitiosul sau
proiect de sinteza a problemei religiilor umanitatii. 9 prima evaluare este data n
lucrarea "'otemism si e*ogamie" +!$!A,, n care interog-eaza n special
raportul dintre totem si tabu. ?ici Brazer reia o perspectiva evolutionista mai
vec-e, care etapizeaza umanitatea dupa vrstele magiei, religiei si stiintei. /a
fel si teoria "supravietuirilor": c-iar daca este anterioara religiilor, magia nu
dispare n noul stadiu, si asta pentru ca indivizii nu ar poseda aceleasi abilitati
progresiste. Ca urmare, rudimente ale magiei supravietuiesc si n cele mai
evoluate societati. C-iar daca aceste sustineri par astazi prafuite ele au avut un
rol important pentru noua stiinta sociala, si anume acela ca au permis privirea
religiei si a magiei ntr(o noua perspectiva: sistemele religioase ncep sa fie
privite ca productii istorice, independent de considerente asupra "veridicitatii"
lor, pe de(o parte, si ca sisteme cognitive prin care oamenii interpreteaza
e*perienta, pe de alta parte.
4ncepnd din !$!A, Brazer se dedica cu totul unui proiect gigantic, o ncercare
de sinteza a tuturor cunostintelor timpului sau n materie de mituri, credinte si
rituri. <ezultatul proiectului ( lucrarea "he #olden $ought (, la care a lucrat fara
ntrerupere pna n !$G;, va fi o vasta fresca n treisprezece volume, o opera
care a impus, mai mult dect oricare alta, antropologia n cultura occidentala.
C-iar o sumara lista a celor care si(au gasit n aceasta opera inspiratia este
relevanta: .ipling, 'ennDson, )ound, Jeats, %oDce, '. Elliot, Fittgenstein. Breud
a fost de asemenea influentat de ea, relund din punct de vedere psi-analitic
teme frazeriene +n special n "otem si "a%u, Moise si monoteismul, Angoasa n
civilizatie,. C-iar daca elementele teoretice prezente n Creanga de Aur au palit
destul de repede, lucrarea a reprezentat un reper obligatoriu, cataliznd
eforturile critice si interpretative ale antropologilor. /ucrarii i se poate aloca cu
greu o unitate de structura. Investigatia pleaca de la ncercarea de a elucida un
ritual amintit de Eirgiliu n Eneida n legatura cu preotul sanctuarului 1ianei din
?ricia, care veg-ea asupra templului cu sabia mereu scoasa. )entru a e*plica
nsa un fapt singular, Brazer se aventureaza n studii de mitologie, religie si
magie n care sunt adunate, comparate si interpretate o suma covrsitoare de
date etnografice din Europa, ?frica, ?sia, ?merica, =elanezia, )olinezia si
?ustralia.
1e o deosebita atentie s(a bucurat analiza facuta de Brazer magiei. El concepe
magia ca o "falsa stiinta" care se bazeaza pe implicarea conceptului de
"simpatie"+lucrurile actioneaza unul asupra altuia la distanta printr(o secreta
simpatie,. Clasica ramne distinctia pe care Brazer o face ntre "magia prin
similaritate", sau "-omeopatica", si "magia prin contagiune. =agia -omeopatica
functioneaza pe presupozitia ca asemanatorul produce asemanator +v. si 'Dlor,:
actiunea asupra unui simulacru va produce acelasi efect si asupra originalului
sau referentului. =agia prin contagiune, n sc-imb, se bazeaza pe credinta ca
partea este ntotdeauna n contact cu ntregul, o actiune asupra partii +n speta
reziduuri corporale, influentnd ntregul dupa dorinta celui ce practica ritualul
magic.
4n tatele Hnite teoria evolutionista va urma o dezvoltare relativ diferita, n
sensul ca procesul de evolutie nu este urmarit att n linia unui "progres al
spiritului" ct n cea a organizarii sociale.
/e2is >enrD =organ +!:!:(!::!, va dezvolta astfel teoria evolutiei
concentrndu(se asupra clasificarii si compararii sistemelor de rudenie.
)rincipala sa teza este aceea ca familia a evoluat de(a lungul istoriei
parcurgnd diferite stadii ascendente: de la relatiile primitive bazate pe
"promiscuitate" +un loc comun pentru gndirea moralista a secolului XIX,, prin
poliandrie si apoi prin poliginie catre familia monogama patriar-ala. 1ezvoltnd
studii ntinse pe cazul indienilor iroc-ezi, =organ va descrie detaliat diferite
sisteme particulare de nrudire, iar pe seama acestora va distinge ntre doua
forme dominante: sistemul descriptiv +bazat pe "casatoria de grup",, specific
"-oardelor", si sistemul clasificator +n care sunt precizate reguli comple*e ale
incestului,, acesta din urma fiind temelia organizarii n clanuri. Ceea ce este
semnificativ n opera lui =organ este tentativa de a distinge societatile n functie
de structurarea rudeniei. El va pune astfel bazele unui nou domeniu, care va
deveni unul dintre cmpurile clasice ale interogatiei antropologice: cel al
sistemelor parentale. 'eza sa dupa care societatile primitive sunt organizate pe
baza nrudirii, n timp ce doar cele civilizate presupun fundamente politice va
face o lunga cariera n antropologia politica ( si nu numai. Este notorie influenta
pe care scrierile sale, n special Ancient &ociety, le(au avut asupra lui =ar*,
care vroia la un moment dat sa(i dedice c-iar Capitalul, ca si asupra lui Engels,
a carui 'rigine a familiei, proprietatii si statului se bazeaza n buna masura pe
evolutionismul social al lui =organ.
Concluzii
Evolutionismul este curentul n care discursul stiintific despre om, n calitate de
fiinta sociala si culturala, primeste o unitate discursiva, devine o "paradigma",
permitnd legitimarea disciplinei ca fiind una de sine statatoare si relativ
independenta de alte stiinte sociale. 'ot evolutionismului i se datoreaza
structurarea cmpului de interes a disciplinei, a marilor ramuri, teme si
concepte: religia, magia, tabuul, sistemele de rudenie, functia si raportul
functional, etc.
Cibliografie
)etrescu, 8icolae ( Primitivii, EBE, Cluj, 7AA!
8egulescu, ).). #eneza formelor culturii, Keorgescu 1alafras, Cucuresti, !$G#
Evans()ric-ard, E.E. Anthropologie &ociale, )aDot, )aris,!$;A
=urdoc0, Keorge ). Culture and &ociety, HniversitD of )ittsburg- )ress,
)ittsburg-, !$@;
Braser, %ames Creanga de aur, C)', Cucuresti,!$@;