Bugetul Uniunii Europene

Scurt istoric

Instituit prin Tratatul de la Roma (Tratatul Comunitatii Economice Europene - CEE,
1957), care afirma cu claritate principiul solidaritatii financiare, bugetul niunii
Europene a!ea la origine o dimensiune redusa, principalele sale c"eltuieli fiind destinate
politicii agricole comune (#$C)% &iantarea acestui buget se facea, la inceputul
constructiei europene, din doua resurse proprii'
o prele!ari (ta(ele) la importurile de produse agricole din spatiul e(tra-
comunitar
o drepturile !amale (ta(e) la impoturile de produse manufacturate din afara
Comunitatii Europene
)umele obtinute erau suficiente pentru acoperirea necesitatilor de finantare comuna%
*a sfarsitul anilor +7, au aparut primele tensiuni intre membrii CEE, cu pri!ire la
reparti-area bugetului comun, generate de trei factori'
1% liberali-area sc"imburilor comerciale internationale in cadrul .$TT, care
au dus la reducerea ta(elor !amale
/% aparitia e(cedentelor in productia agricola europeana si, implicit,
reducerea importurilor de produse agricole, deci diminuarea prele!arilor la
bugetul niunii
0% prima e(tindere a CEE, cu aderarea 1anemarcei, Irlandei si 2arii 3ritanii
- ultima a!and atunci a agricultura modesta dar fiind un importator de produse
agricole din -ona Common4ealt"-ului (in principal din $ustralia si 5oua
6eelanda), ceea ce facea ca prele!arile de ta(e din importurile agricole britanice
sa fie mai mari decat cele de la ceilalti parteneri europeni, fara insa ca 2area
3ritanie sa beneficie-i la acelasi ni!el de alocarile din bugetul comunitar%
#entru a suplini insuficienta resurselor proprii traditionale (ta(ele !amale si prele!ariel
din importuirle agricole), la sfarsitul anilor +7, au fost create alte doua surse de finantare
europeana'
o prele!arile din T7$
o contributiile din #I3-ul national al fiecarui stat membru%
Contributia din #I3 a crescut sensibil incepand cu sfarsitul anilor +8, si repre-inta
asta-i aproape trei sferturi din reteta bugetului european%
1iferenta dintre cuantumul platilor reali-ate catre bugetul european si cel al banilor
primiti prin fonduri marc"ea-a faptul daca un stat este contributor net (plateste mai mult
decat primeste) sau beneficiar net (primeste mai mult decat plateste)% In conte(tul
socului petrolier din anii +8,, gu!ernul conser!ator britanic a decis sa adopte o politica
de restabilire a ec"ilibrului bugetar prin reducerea contributiei sale la bugetul european%
#entru prima data, un data un stat membru al Comunitatii Europene punea desc"is in
discutie principiul solidaritatii financiare si isi calcula propria contributie neta, iar
premierul 2argaret T"atc"er lansa celebra fra-a' 9I 4ant m: mone: bac;<9, amenintand
ca daca nu !a obtine satisfactie !a parali-a functionarea Comunitatii (la acea !reme
domina regula !otului cu unanimitate)% #entru a e!ita cri-a, Consiliul European de la
&ontainebleau (198=) a acceptat ca o parte din coti-atia britanica la bugetul comunitar
sa fie returnata - acest 9cec britanic9 fiins cunoscut sub denumirea de rabat% #rincipalii
contributori la aceasta restitutie financiara erau atunci &ranta si .ermania% 1aca in 198=
#I3-ul britanic pe locuitor era de 85> din media comunitara, asta-i insa el este de
11,>% moti! pentru care cuantumul acestuia a fost restrans%
&inantarea prin contributii nationale din T7$ si #I3 constituie asta-i cele mai
importante surse la reteta bugetului comunitar% Contributia #I3 a repre-entat in anul
/,,5 peste 7,> din totalul !eniturilor la bugetul E, se calculea-a astfel' in fiecare an
se stabilesc retetele de !enituri si c"eltuieli ale niunii, iar soldul ramas de acoperit
dupa calcularea !eniturilor din celelalte trei surse
(ta(e !amale, prele!ari agricole si T7$) se imparte intre toate statele membre sub forma
unui procent unic din #I3% Contributiile din #I3 sunt inscrise in proiectele de bugete
nationale !otate de catre parlamentele fiecarui stat membru si !arsate apoi de gu!erne la
bugetul E% 1e remarcat ce, in ultimii ani, gu!ernele au supraestimat in mod constant
!arsamintele pe care anuntau ce le fac la bugetul comunitar, in timp ce Comisia
Europeana a facut eforturi pentru situarea c"eltuielilor sub !aloarea creditelor
pre!a-ute, pentru a da imaginea unui bun gestionar al banului public% In aceste conditii,
un procent mergand pana la 1,> din contributiile nationale alocate E au fost returnate
in fiecare an catre bugetele nationale%
? alta preci-are importanta se refera la faptul ca, in ultimii ani, calculul
contributiilor nationale la bugetul E ne se mai face raportat la #I3 ci la 753% $ceasta
pentru ca, in ca-ul economiilor foarte desc"ise, #I3 si 753 pot sa difere sensibil (este,
de e(emplu, ca-ul *u(emburgului si al Irlandei, al caror #I3@locuitor este net superior
mediei comunitare, in timp ce 753-ul se situea-a la ni!elul mediei E, ecartul fiind
datorat !eniturilor !arsate re-identilor din state non-comunitare)
Caracteristicile bugetului niunii Europene sunt urmatoarele'
o Este, in mare masura, consacrat agriculturii si de-!oltarii rurale deoarece politica
agricola comuna este singura politica comunitara transferata in intregime la
ni!el comunitar%
o In comparatie cu alte bugete publice, c"eltuielile pentru in!estitii sunt superioare
celor curente, administrati!e%
o )pre deosebire de bugetele statelor nationale, bugetul niunii Europene nu poate
fi deficitar% Toate c"eltuielile trebuie acoperite de !enituri conform unui sistem
con!enit de statele membre si ratificat de parlamentele nationale%
o Comisia Europeana este responsabila, din punct de !edere politic, de e(ecutia
bugetului si pregateste fiecare buget anual% Totusi, este gestionat in proportie de
8,> la ni!el national, de aceea #arlamentul insista ca si gu!ernele nationale sa
fie responsabile pentru modul in care sunt c"eltuite fondurile in propriile lor tari%
#rincipiile elaborarii bugetului niunii Europene sunt urmatoarele'
1% Principiul unitatii - toate !eniturile si c"eltuielile sunt incluse intr-un singur
document
/% Principiul universalitatii - toate !eniturile si c"eltuielile intra in intregime in
buget, !eniturile dintr-o anumita sursa nu se aloca unei anumite surse%
0% Principiul anualitatii - operatiunile bugetare se refera la fiecare an financiar% )unt
pre!a-ute si obligatii multianuale, dar cu defalcarea pe fiecare an a acestora%
=% Principiul echilibrului - bugetul estimat este obligatoriu in ec"ilibru% $stfel, se
finantea-a politici doar in limitele !eniturilor din buget% In alcatuirea bugetului
niunii Europene se pleaca de la stabilirea !eniturilor si apoi a modului in care
acestea !or fi c"eltuite, nu se formulea-a politici se apoi sa se caute resurse
pentru finantarea acestora%
5% Principiul specificitatii - in actul bugetar trebuie sa se preci-e-e e(act fiecare
suma de unde pro!ine si in ce scop este folosita%
Structura bugetului Uniunii Europene

Ca orice buget, si cel european este constituit din !enituri si c"eltuieli%
3uget
7enituri C"eltuieli
1% #rele!ari (ta(e) la importul
de produse agricole, plus
ta(e asupra -a"arului si a
isogluco-ei (asupra firmelor
care prelucrea-a -a"arul)
/% Ta(e din tariful !amal
comun
1 C"eltuieli administrati!e
/ C"eltuieli de finantarea
politicilor comunitare
&E?.$ A &ondul
European de ?rientare de
?rientare si .arantare
$gricola
0% T7$

&onduri structurale si
actiuni regionale
Educatie, tineret,
calificare profesionala,
cultura, aspecte sociale
(ocuparea fortei de
munca) si sanatate publica
Energie, securitate
nucleara si mediu
Cercetare si de-!oltare
te"nologica
$ctiuni e(terne (actiuni
umanitare, actiuni in
fa!oarea democratiei si
drepturilor omului)
#olitica e(terna si
securitate comuna


Bugetul Uniunii Europene pe 2008
3ugetul pe /,,8 a generat foarte multe de-bateri la ni!el european datorita faptului ca
pentru prima data in istorie suma alocata cresterii sustenabile depaseste cuantumul celei
alocate agriculturii, sector caruia ii re!enea prin traditie cel mai mare procent din
!enituri%
2ai Bos pre-int reparti-area !eniturilor si c"eltuielilor din cadrul e(ercitiului bugetar
/,,8'

7enituri C"eltuieli