ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE FINANE, ASIGURRI, BNCI I BURSE DE VALORI

PERFORMANA BUGETAR N SUEDIA








Bucureti
2013

PERFORMANTA BUGETARA IN SUEDIA

Autori : Cruceru Diana
Salimi Mitra
Genoveva da Costa Lupedia
FABBV,anul II
seria A, grupa 1520


Introducere

Conceptul de performanta bugetara este insotit de o istorie ampla, asociat cu reformele Statelor Unite
din 1950. Performanta unui buget este cea care prezinta scopurile si obiectivele pentru care se solicita fonduri,
costurile programelor propuse pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, si datele cantitative masurand
indeplinirea si performanta muncii in fiecare program (U.S. Bureau of the Budget).
In acest proiect vom incerca sa deslusim conceptul de performanta bugetara prin prezentarea unor
cazuri concrete dintr-o tara membra a Uniunii Europene. Exista mai multe abordari privind performanta
bugetara, mai multe viziuni cu privire la economia unei tari. Am luat drept exemplu Suedia, tara pe care vom
incerca sa o analizam atat din punct de vedere bugetar, cat si al performantei insusite pe plan national si
international.


Abstract:

Bugetul de stat este o componenta fundamentalabugetului general consolidat si o ramura
importanta a finantelor.
Bugetul de stat, cunoscut si sub numele de bugetul public, reprezinta in sine un act, un
document sub forma unei balante in care se colecteaza sumele de bani puse la dispozitia
statului, sursele de provenienta, dar si directiile lor de utilizare.
Performana bugetar reprezint capacitatea/aptitudinea unei administraii sau instituii
publice de a-i procura resursele ntr-o manier economic i de a utiliza aceste resurse ntr-o
manier eficace n scopul obinerii rezultatului dorit.
Bugetele locale servesc pentru distribuirea resurselor comunitare in concordanta cu
necesitatile comunitatii. Administratia Publica Locala, confruntata, pe de o parte, cu
constrangeri fiscal dure, iar pe de alta parte cu numarul tot mai mare de cereri pentru servicii
publice locale de calitate si diverse, discuta, experimenteaza si implementeaza noi modalitati
bugetare. Rolul bugetelor locale si al documentelor bugetare s-a schimbat semnificativ in
decursul ultimelor doua decenii. Bugetul local este perceput mai mult ca un instrument de
promovare a responsabilitatii si a eficientei Administratiei Publice Locale, decat un simplu
mijloc de alocare a resurselor si de control a cheltuielilor. Bugetele locale au evoluat de la
intrumente de planificare si control financiar la instrumente de masurare a performantei,
management si disciplina fiscala.

Cuvinte-cheie: performanta bugetara, Suedia, management de performanta

Performanta bugetara in Suedia

1. Pe plan national

1.1.Introducere

In majoritatea tarilor UE au avut loc reforme bugetare, in special dupa cel de-al Doilea
Razboi Mondial, eveniment istoric ce a adus o serie de schimbari inclusiv pe plan
financiar si economic. In Sudia, Parlamentul detine puterea suprema, in fara caruia
Guvernul acorde informatii si rapoarte privind intreaga totalitate a domeniilor de
activitate.




1.2.Despre sistemul administrative

In Suedia, ministerele pregatesc diferite tipuri de afaceri guvernamentale, fiecare
avand gradul sau de responsabilitate, guvernul fiind autoritatea capabila sa decida cu
privire la buget. Guvernul suedez este format din 12 ministere, alaturi de Biroul
Primului Ministru si de dedicat Problemelor Administrative.
Guvernul este singurul autorizat sa decida. In ciuda rolului important al
ministerelor cu putere de decizie acordata prin intermediul legilor sau ordonantelor,
sau al agentiilor guvernamentale ce realizeaza obiective politice si activitati supuse
controlului de management al performantei, tot Guvernul ramane cel ce are ultimul
cuvant de spus.
Aici, sarcinile si obiectivele sunt stabilite, se aloca fonduri pentru diverse
actiuni si se asteapta rezultate de la Birourile Guvernamentale si agentii. Desi are
autoritate, Parlamentul ramane insa cheia fara de care economia nu ar putea
functiona. Propunerile sunt prezentate in proiectul de buget, iar Parlamentul este cel
care ia decizia finala cu privire la veniturile si cheltuielile tarii.

1.3.Manifestarea performantei bugetare in Suedia

In propunerea bugetara pentru 1988/1989, s-a adoptat o schimbare radicala cu privire
la administrarea activitatilor guvernamentale. Propunerea prevedea realocarea
continua a resurselor din activitati deja existente catre altele cu o prioritate mai
ridicata. Aici, se pune accent pe controlul economic, reprezentand forma
predominanta de supraveghere in administrare, impreuna cu managementul si
controlul informational. Desi conceptul nu este definit in Actul Bugetului, acesta
prezinta doua subpuncte : managementul de performanta si controlul financiar.
- Prin managementul de performanta intelegem un sistem de control prin care
se implica alegerea obiectivelor pentru organizatii si activitati, colectarea
informatiilor legate de performanta intr-un mod sistematic, analizarea si
evaluarea rezultatelor in conformitate cu obiectivele stipulate; Am ilustrat in
Figura 1 o comparatie a performantei manageriale manifestate in tari
dezvoltate ale lumii, unde Suedia detine controlul la dezvoltarea operatiunilor
de management.
- Controlul financiar este folosit pentru a stabili cadrele organizatiilor
economice, consumul de resurse, incluzand creditele, cadrele de investitii,
imprumuturile, etc;














Figura 1.

Cele mai multe obiective pot fi privite ca indicatori de eficienta, in timp ce obiectivele la nivel
de ramura de activitate sunt, in principiu, exclusiv de performanta.
In Suedia, de remarcat este faptul ca obiectivele propuse legate de performanta
bugetara sunt stabilite din timp si aplicate la momentul oportun, cand sunt acceptate de
Parlament. In principal acestea vizeaza eficientizarea managementului de performanta.
Continutul final al proiectului de buget, sub forma unor rapoarte, este prezentat in fata
Parlamentului, guvernul utilizand informatiile referitoare la performanta pentru a urmari
ativitatea agentiilor si pentru a face recomandari cu privire la eficientizarea acesteia. De aici
ne dam seama ca performanta bugetara este strans legata de procesul bugetar, fiecare an
venind cu propuneri noi pentru Parlament, atat cu privire la politica cat si cu privire la alte
domenii de activitate. Astfel, Suedia este tara in care managementul performantei este folosit
atat ca un instrument pentru procesul bugetar, cat si ca o modalitate de dontrol a agentiilor
Guvernului.

1.4.Obiective - exemple de adoptare a performantei
Domeniul 89/7852 al transporturilor are ca obiective asigurarea unui transport
corespunzator pentru cetateni, pentru comert si industrie pe intreg teritoriul tarii, transport
eficient din punct de vedere socio-economic si durabil pe termen lung. Acest obiectiv este
insa impartit in trei sub-obiective care se refera la accesibilitatea sistemelor de transport, la
calitatea si securitatea acestuia, la protejarea mediului, precum si la contributii necesare
dezvoltarii regionale. Aceste sub-obiective constituie baza pentru alte obiective mult mai
detaliate de a caror indeplinire raspund agentiile aferente. Unul dintre obiectivele
Administratiei Naitonale a Drumurilor pentru anul 2007 a fost de a pune in aplicare masuri
eficiente pentru siguranta rutiera n reteaua de drumuri nationale, care ar duce la o reducere a
numarului de accidente rutiere i a deceselor, cu cel putin 20%.
Un al exemplu este legat de domeniul maritim. Aici se urmareste transporturilor cu
costuri mai reduse si un grad mult mai scazut de poluare.

Figura 2.
Imbunatatirea
performantei bugetare

2
Shea, R.J., Perfomance Budgeting n the United States, p. 62-71, OECD Journal on Budgeting, 2008


2. Pe plan international
Progresul in Suedia a continuat peste perioada de reforma, beneficiind de carde
institutionale solide, utilizari multiple ale instrumentelor economice si planuri semnificative
cu privire la ramura legislativa (e.g. The Environmental Code). Influenta legilor UE asupra
statului a crescut. Astazi, problemele prioritare sunt identificare in 15 obiective pe termen
lung, strategice si de calitate, printre care : o buna calitate a apelor subterane, un mediu marin
echilibrat, agricultura variata, etc.
Suedia a obtinut o serie de rezultate benefice la mai multe ramuri ce privesc obiective
interne si internationale. Ofera o prioritate ridicata dezvoltarii nationale in Europa si la nivel
global. A adoptat o srategie nationala de dezvoltare in 2002, care ajuta elementele de
guvernamant sa treaca de la aspiratie la implementare. A continuat sa joace un rol activ in
cooperarea internationala pentru protectia mediului la nivel global si European. Totodata, este
una dintre putinele tari membre a OECD
1
ce doreste sa-si imbunatateasca cooperarea
internationala si sa aiba rezultate semnificative asupra comitetelor aferente. Desi au fost
folosite cu succes o serie de instrumente economice cu scopul de a se adapta la noul climat
politic, Suedia nu foloseste sistematic analiza economica pentru a adopta cele mai favorabile
alegeri in functie de cost.
Programul OECD presupune pentru acest stat, pentru o buna dezvoltare a performantei
bugetare cu efecte la nivel international, dintre care se precizeaza urmatoarele:
Adoptarea si implementarea unei strategii maritime la nivel national, luarea de
masuri viitoare pentru reducerea nitrogenului pe Marea Baltica(conform tintei
HELCOM
2
din 2005) si crearea unui program pentru colectarea resturilor navale.
In cadrul programului de protectie nationala la nivel climatic, se acorda prioritate
celor mai eficiente instrumente cu costuri reduse pentru a promova conservarea
energiei si utilizarea surselor regenerabile de energie ( ex. industria energiei
electrice, consumul de turba)

Incepand cu anul 2002, programele bugetare sunt evaluate prin oferirea unui rating, n anul
2007 fiind evaluate 1.004 programe. In urma evaluarii s-a constatat faptul ca 89% din
programe au drept scop atingerea obiectivelor, 82% din programe reusesc sa atinga
obiectivele, prin 73% din programe se msoar eficiena, activitate relativ nou pentru
programele guvernamentale, 70% sunt de imbunatatirea eficientei anuale, iar 55% din
programe se afla in imposibilitatea de a demonstra ca rezultatele lor s-au imbunatatit global.


1
Organisation for Economic Co-operation and Development

2
Baltic Marine Environment Protection Commission
Concluzii:
Desi problemele bugetare difera ca magnitudine, complexitate si metode de rezolvare,
in urma reformelor intreprinse s-a ajuns la concluzia ca rezultatele sunt influentate de
structura intregului proces bugetar si de modul de realizare a obiectivelor. Se pune accent pe
reforma institutionala pentru performante durabile, astfel ca in anul 2007, Suedia a intregistrat
un excedent de PIB de 3,7% si o limita sub cea inflationista manifestata in restul UE.
Dupa cum rezulta din grafice, inflatia la sfarsitul anului 2008 a avut o evilutia
ascendenta importanta fata de anii precedent, crestere justificabila daca ne gandim la recenta
criza economica instalata la nivel mondial care a afectat, in proportii diferite, toate statele
lumii.

Figura 3. Inflatia manifestata in Suedia comparativ cu UE, perioada 1999-2008

http://www.slideshare.net/alix2009/suedia

Figura 4. Rata inflatiei manifestata in Suedia comparativ cu UE, perioada 1999-2008

http://www.slideshare.net/alix2009/suedia




Bibliografie:
1. Moteanu, T., Gyrgy, A.,- Buget i Trezorerie Public, Studii de caz comentate,
Ed.Universitar, Bucureti, 2005
2. OECD JOURNAL ON BUDGETING VOLUME 8 No. 1 ISSN 1608-7143
OECD 2008 3
3. www.oecd.org, Organisation for Economic Co-operation and Development
4. www.oecd.org, ENVIRONMENTAL PERFORMANCE REVIEW OF SWEDEN
5. http://mpra.ub.uni-muenchen.de, Performance budgeting: selected international
experiences and some lessons for Slovenia, Experiences of Performance Budgeting in
OECD countries, Sweden
6. www.imf.org , From Program to Performance Budgetingugetara
7. www.regielive.ro, Performanta bugetara
8. www.bci.md, Bugetarea pe baza de performanta
9. www.slideshare.net, Suedia