Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apendicita Curs 9
Apendicita Curs 9
Curs 9
Apendicita acuta
Reprezinta inflamatia apendicelui cecal si este cea mai frecventa cauza de abdomen acut
la copil.
Factori favorizanti:
1.bogatia de tesut limfatic a apendicelui este amigdala abdomenului.
2.pozitia descendenta si aspectul unui fund de sac al unui segment de tub digestiv cu
lumen redus , care poate fi obstruat de coproliti ducand la exacerbarea florei .
3.inflamatiile acute sau cronice ale regiunii ileo-cecale
4.verminozele in special oxiurii si ascarizii.
Factor determinant exacerbarea patogenitatii florei microbiene a tubului digestiv ,
care produce o inflamatie numai a mucoasei sau a intregului perete apendicular.
Forme clinice :
1.apendicita catarala sau congestiva in care leziunea inflamatorie domina la nivelul
mucoasei, muscularo-seroasa este infliltrata,intens congestionata, cu desen vascular bine
diferentiat.
2.apendicita acuta flegmonoasa leziunile sunt mai accentuate, seromusculara este
acoperita cu depozite albicioase leucocite distruse.
3.apendicita gangrenoasa distrugerile peretelui apendicular sunt mai accentuate.
Apendicita cronica este de doua tipuri : scleroatrofica si sclerohipertrofica ; se
diagnosticheaza mult mai greu.
Simptomatologie clinica:
La prima categorie 0 -3 ani , in plina perioada de sanatate , copilul devine agitat, plange
,este febril (39-40C) ; abdomenul se meteorizeaza, varsa , are scaune diareice.
La palparea abdomenului se evidentiaza o sensibilitate difuza , un oarecare grad
de rezistenta al peretelui, dar nu contractura , cu flexarea coapsei drepte pe abdomen in
timpul manevrei. Tuseul rectal bimanual evidentiaza sensibilitatea fundului de sac
Douglas , iar in formele cu localizare descendenta , se palpeaza apendicul coafat de
epiploon sau inconjurat de anse intestinale. Dgn. diferential se face cu otite,pneumopatii,
enterocolite.La baieti poate fi si o vaginalita purulenta unilaterala in hemiscrotul drept
sau stang ajunge puroi in urma unor infectii.
La restul grupelor (3-7 ani si >7ani) simptomatologia se apropie de cea a
adultului.Se manifesta prin durere la palpare in fosa iliaca , aparare , contractura
musculara. Semnele clasice de localizare sunt in punctele MacBurney , Lantz, trigonul
Iacobovici , semn Blumberg , semnul tusei.
Diagnostic diferential cu :
1.bolile contagioase care dau dureri abdominale
2.adenoamigdalele
3.pneumopatiile drepte
4.colica biliara (rar) , litiaze
5.hepatita
6.purpura reumatoida
7.div.Meckel
8.adenopatiile iliace interne
9.invaginatia intestinala
10.colici premenstruale (la varste mai mari)
Examene paraclinice : echo . Rx
Plastronul apendicular se palpeaza ca o tumora dura,fixa,fara delimitare
precisa,moderat sensibila la palpare.
Tratamentul este chirurgical.Consta in apendicectomie , control pentru div.Meckel si
observarea starii ovarului.
Complicatiile :
-spre exitus (in urma abcesului)
-supuratii parietale , cicatrici inestetice, eventratii , evisceratii.
-peritonita de a 5-a zi dupa operatia de apendicita cronica
Patologia de canal peritoneo-vaginal
1.Hernia inghino-scrotala
2.Hidrocel comunicant (baieti)
3.Chist de cordon spermatic
4.Hernia inghino-labiala
5.Chist de canal Nuck (fetite)
In luna a 6-a , 7-a de viata intrauterina , acest canal se transforma intr-un cordon
fibros prin alipirea peretilor si inchiderea inelelor Ramonede.O hipoplazie , intarziere in
crestere poate determina persistenta in continuare a canalului peritoneo-vaginal ,
respectiv peritoneo-labial la fetite.
Hernia inghino-scrotala este o malformatie congenitala datorata persistentei
canalului peritoneo-vaginal.Prin acest canal se pot angaja anse intestinale subtiri, intestin
gros , apendice, div.Meckel (hernie Littre) , epiploon , ovar , apendice inflamat .
Orificiul de herniere e mai larg , nu exista pericolul strangularii si se pot reduce
mai usor.Cand orificiul este ingust , se scurge doar lichid prin acest canal si care se va
acumula in scrot , ducand la hidrocel.Daca lichidul se opreste intre 2 elemente ale
cordonului =>chist de cordon cu/fara comunicare.
Dupa lungimea canalului in care se angajeaza se pot numi :
- properitoneale
- interstitiale,
- funiculare
- scrotale
Sunt mai frecvente la baieti , mai cu seama la prematuri si in special pe partea
dreapta.Pot fi insa si bilateral.
Prin reducere manuala vom aprecia si continutul ; in cazul in care reducerea
herniei se face cu zgomot hidroaeric , in canalul inghinal se afla ansa intestinala; in caz
contrar , epiploon. In cazul herniei incoercibile continutul herniar intra si iese usor .
mucoasa rectala si o parte din zona dilatata.Efectueaza apoi o sutura intre grefon si
canalul anal.
Megacolon idiopatic
Se mai numeste si megarect.Etiopatologie (Duhamel) :
1.aganglionoza joasa pe canalul ano-rectal
2.un traiect fistulos in cadrul unei malformatii inalte ano-rectale
3.surse psihogene
Debutul simptomatologiei la 1 an, prin constipatie.Copilul are scaun la 1-3 zile ,
apetitul e normal.La tuseul rectal , ampula rectala e plina de materii fecale.La copilul mai
mare fecalele stagneaza mai mult in rect , devenind fecaloame. Deasupra lor incepe
fermentatia fecalelor nou formate se elimina la exterior pe langa fecalom , sub forma unei
pseudodiarei encomprezis.
In megacolonul psihogen copilul are reflex de defecatie si de deschidere a
sfincterului .In cel malformativ - reflexul e prezent insa fara cel de defecatie . In malf.
Joase nu exista nici unui din cele doua reflexe.
Diagnostic diferential cu :
- constipatii habituale
- megacolon Hirschprung forma benigna ,
- megacolon simptomatic.
Megacolon simptomatic
Apare secundar unor malformatii anorectale ca :
1.stenoza ano-rectala prin diafragm incomplet
2.alte malformatii ano-rectale operate
3.stenoze ano-rectale dupa procese inflamatorii vindecate printr-o scleroza
4.teratoame sacrococcigiene
5.meningocele cu dezvoltare anterioare.
Scaunul este de calibru redus, cantitativ putin.Rectul supraiacent creste in
dimensiuni.Diagnosticul diferential se face cu alte tipuri de teratoame.
Malformatii congenitale ano-rectale
Mecanismul patogenic consta in tulburarea dezvoltarii embriogenetice normale a
polului caudal al embrionului.Se produce fie o mezodermizare in exces a membranei
cloacale , fie o dezvoltare incompleta a canalului ano-rectal , fie o persistenta a canalului
cloacal.
Calsificarea :
1. cu comunicare la exterior
2. fara comunicare la exterior
3. inalte
4. joase
Mai importante sunt :
1.imperforatia anala
2.agenezie anala sau atrezie anala / atrezie anorectala .Sunt malformatii fara comunicare
cu exteriorul . Comunicarea se poate face prin traiect fistulos spre alte formatiuni :
perineu (baza scrotului si comisura vulvara la 1) ; pentru atrezia anala la fel ; atreziile
ano-rectale se deschid in vagin , uretra, vezica.
3.Stenoze anoerectale prin diafragm complet/incomplet determina megacolon
secundar ; acumulare de tesut fibroscleros intre rect si anus.
4.Fistule congenitale cu rect si anus normal recto-vestibulare , recto-vaginale.
5.Duplicatiile de rect deschidere la perineu , vulva, baza scrotului.
Imperforatia anala e cea mai putin grava.Orificiul anal este absent , in locul sau
fiind o mb. transparenta prin care se vede meconiu indeosebi in timpul efortului de plans.
pliurile radiare sunt prezente,deci sfincter extern bine dezvoltat.Tratamentul se face prin
proctoplastie.
Agenezia anala orificiul anal este absent, in locul sau exista o ampernta
tegumentara maronia , cu pliuri radiare in jur; depresiunea perianala este
prezenta;Tratamentul proctoplastie.
Atrezia ano-rectala ischioanele sunt foarte apropiate , nu mai exista depresiunea
perineala ; amprenta maronie este foarte estompata ; pliul tegumentar mediu perineal nu
mai prezinta ingrosarea de mai sus.Tratamentul colostomie.
Ex. radiologic se face dupa 18-24h pentru a se acumula aer in tubul digestiv
(diferenta intre agenezia anala si cea anorectala) . Rx se face cu copilul tinut cu capul in
jos.Se aplica un corp metalic pe perineu si se aproximeaza distanta intre aer si
corp.Daca nu exista fistule , se intervine urgent.Fistulele rectovaginale si rectovestibulare
se evidentiaza si se extirpa mai tarziu.
Duplicatii de rect sunt cel mai frecvent oarbe interne ; nu comunica cu rectul .
La exterior se deschid la perineu , vulva si vagin.Orificiul extern e vizibil cel mai
adesea.Prin el se elimina o secretie purulenta,galbuie.Traiectul se evidentiaza prin
introducerea de substanta de contrast.Tratamentul se extirpa.