Tehnica imobilizarilor gipsate

la copil
Timisoara
Octombrie 2012

Fracturile
Fracturile se definesc prin intreruperea
continuitatii osoase ca urmare a actiunii
unui agent vulnerant
Apar ca urmare a unui dezechilibru intre
rezistenta si solicitarile mecanice.
Mecanism direct/ indirect/ smulgeri - soc
direct - traumatisme de mare/ mica
energie/ spontane traumatisme pe os
normal/ patologic/ de stress

Anatomie patologica
Localizare: diafiza, epifiza, metafiza.
Pot cuprinde si mai multe segmente: fracturi epimetafizo-diafizare; metafizo-diafizare.
Fractura/ dezlipire epifizara, leziuni asociate,
fracturi complete/incomplete, deplasare, traiect,
fragmente, fracturi articulare/ extraarticulare,
fracturi inchise/ deschise, clasificari.
Deplasarea se poate face spre lateral
(translatie), prin angulatie, prin incalecarea
fragmentelor, prin decalaj (specific fracturilor
antebratului), deplasare complexa

Diagnosticul
Se pune pe semne de probabilitate si
semne de certitudine.
Primele sunt: durere, echimoza,
deformarea sau scurtarea regiunii,
impotenta functionala.
Semnele de certitudine sunt: mobilitate
anormala, crepitatia osoasa, intreruperea
continuitatii osoase, netransmiterea
miscarii.

Evolutia fracturilor

Este reprezentata de formarea calusului:

impact (hematom);
inflamatorie - proliferare fibroblasti -> tesut
granulatie;
calus moale - condroid + osteoid;
calus dur - osificare encondrala;
remodelare - formarea structurii Haversiene

Evolutia fracturilor

Examinarea radiologica

Obligatoriu 2 incidente
Descrierea trebuie sa cuprinda: osul
afectat, sediul,traiectul fracturii,
deplasarea, stabilitatea fragmentelor,
prezenta unei fracturi pe os patologic

Complicatii
Complicatiile sunt generale si locale
Cele generale pot fi imediate (soc traumatic, soc
hemoragic) si tardive (pulmonare, urinare,
metabolice, circulatorii, escare).
Complicatiile locale pot fi si ele imediate
(hemoragie, deschidere, vasculare, nervoase,
interpozitii) si tardive (calus vicios, intarzierea de
consolidare, pseudartroza, osteoporoza, osificari
heterotope, osteita, atrofia musculara, redoarea
articulara).

Tratamentul fracturilor
Cuprinde trei etape:
reducerea (tractiune in ax si manipulare in focar),
imobilizarea si
recuperearea

Traiecte de fractura

Clasificarea Salter

Fractura in lemn verde

Fractura tasare

Fractura tasare

Tipuri de deplasare

Fractura deschisa

Tratament

Ortopedic reducerea si imobilizarea

fracturilor prin mijloace nesngernde
Chirurgical reducere sngernda,
imobilizare chirurgicala prin osteosinteza

Aparatele gipsate
Istoric
Gipsul a fost prima data utilizat n lumea islamica
la sfrsitul sec. X, fiind aplicat direct pe piele
Trupele lui Napoleon aduc aceasta tehnica n
Europa
Mathijsen, medic militar olandez si Pirogov chirurg
rus mpart paternitatea realizarii aparatelor
gipsate din fesi de tifon impregnate cu praf de
gips, udate n momentul utilizarii

Aparate gipsate
Gipsul = semihidrat de sulfat de calciu - o varietate de
sulfat de calciu care, n amestec cu o cantitate suficienta
de apa, formeaza o pasta care se ntareste n cteva
minute-CaSO4(H2O)1/2
Acesta este asociat cu solventi organici si depozitat pe
fesi cu lungimi de 2-3 m si largimi de la 5 la 60 cm
n functie de tip, priza se realizeaza ntre 100 sec si 5
min, iar uscarea ntre 30 si 48 de ore
Aparatul gipsat nu se aplica direct pe piele

Obiectivele imobilizarii
Mentinerea reducerii si imobilizarea pna la
consolidare a unei fracturi - tratate
ortopedic/complementar unei interventii
chirurgicale - sau corectia unor diformitati
Obtinerea unei fixari semi-rigide, cu evitarea
complicatiilor cutanate si a celor legate de
cresterea presiunii in segmentul imobilizat
Rezultatele sunt dependente de tehnica, nefiind
foarte predictibile

Criterii de eficienta
Sa nu fie prea strns, dar nici prea larg
Sa depaseasca articulatiile proximala si distala fracturii
indiferent de forma care se da aparatului gipsat
Sa respecte pozitia functionala a articulatiilor, pozitie care sa
asigure reluarea mobilitatii articulare n conditii optime dupa
redoarea post-imobilizare
Sa fie solid, dar n acelasi timp usor si, totodata, realizat
estetic
Sa fie supravegheat atent n primele 24-48 ore si n zilele
urmatoare pentru a decela o eventuala tulburare vasculara,
nervoasa sau trofica, ca n sdr. de compartiment (dureri
intense neameliorate de analgezice, parestezii, edem),
Sa protejeze reliefurile osoase si formatiunile vasculonervoase
Sa fie mentinut timp suficient, n concordanta cu tipul de
fractura si conduita terapeutica decisa

Materiale de osteosinteza

suruburile:

placile:

tije Kuntscher (cilindru incomplete) sau tije elastic Rush sau Ender
aliniera fragmentelor si mentinerea lungimii
fracture diafizare medie cu tije Kuntscher si proximale sau distal cu tije Kuntscher zavorate
farcturile trohanteriene cu tije Ender

os prin hobanaj

realizeaza compresiune intre fragmente

sunt fixate cu suruburi, sunt pretensionate; placi cu autocompresie (DCS)
necesita o larga expunere a focarului de fractura, devascularizeaza fragmentele; preia solicitarile
la care este expus osul; dezvolta un calus primar angiogen; trebuiesc extrase

centromedulara:

mentinerea fragmentelor unei fracture epifizare, sau reduse

exemple: de corticala, de spongie, pt fracturile scafoidului, maleolar, de corticala autorodant

in fracturile cu forte puternice de tractiune

dupa imobilizarea cu 2 brose paralele, hobanul este alcatuit dintr-o sarma care trece pe sub
capetele superioare ale broselor si se incriciseaza in 8 pe fata ext a osului

fixatorul extern

in fracturile deschise tip III si fracture cominutive

fise filetate sau brose Kirschner care se fixeaza in fragmentele osoase la distanta de fractura,
trecand prin tegument sanatos

Sfaturi utile

Membrul imobilizat trebuie inut ridicat primele zile dup

traumatism sau dupa intervenia chirurgical
Aparatul gipsat trebuie meninut uscat
Evitarea deplasarilor
ntreinerea tonusului musculaturii segmentului imobilizat
Consultul medical de urgent n cazul apariiei unor
semne alarmante sau a deteriorrii gipsului

Avantajele imobilizarii gipsate

Uurina realizrii
Costul redus
Tolerana bun
Porozitatea permite aerarea pielii
Rare fenomene alergice

n tratamentul fracturilor

Neinvaziv
Risc infecios redus
Calitatea mecanic a calusului
Retuurile sunt posibile prin gipsotomie n cazul reducerii imperfecte
Absena cicatricii

Dezavantaje

Disconfortul, prin imobilizarea articulaiei supra

i subiacente
Riscul trombembolic
Imprecizia reducerii ortopedice
Imprecizia mentinerii ei
Radiotransparena heterogen face dificil
supravegherea radiologic

Complicatiile utilizarii gipsului

Pierderea reducerii
Redoare articulara dup ndepartarea gipsului
Sindrom algoneurodistrofic
Cutanate (escare, necroze)
Maladie trombembolic
Nervoase
Vasculare (sindrom de compartiment)

Membrul superior

1.Aparatul gipsat toraco-brahial

2.Aparatul gipsat brahio-antebrahial (n
realitate brahio+palmar)
3.Aparatul gipsat antebrahio-palmar

Membrul inferior

1.Aparatul gipsat pelvi-podal

2.Aparatul gipsat femuro-podal
3.Aparatul gipsat femuro-gambier (burlan gipsat)
4.Cizma gipsat (cruro-podal)
5.Gheata (botina) gipsat

Aparatul gipsat brahio-antebrahio-palmar

AG brahio-palmar: se ntinde de la limita
inferioar a axilei pn la pliul palmar inferior;
este indicat n fracturile de cot, antebra,
extremitate dorsal a radiusului, scafoid
AG antebrahio-palmar: se ntinde de la 4 cm
inferior de plica cotului pn la pliul palmar
inferior i articulaiile metacarpo-falangiene; este
indicat n fracturile de metacarpiene, carpiene
Se aplica pe strat subtire de vata

Aparatul gipsat toraco-brahial

Aplicabilitate:
Fracturi scapul, extremitii superioare sau diafizei
humerale
Imobilizare:
braul la 45-60 abducie i 30 anteducie;
cotul n flexie la 90
antebraul n poziie indiferent/de semipronaie;
pumnul n flexie dorsal 10(poziie neutr)
cu articulaiile metacarpo-falangiene libere.

Aparatul gipsat brahio-palmar

Aplicabilitate:
fracturi palet humeral, cap radial,
capitulum humeral, fracturi de olecran
fr deplasare, luxaii de cot, fracturi
fr deplasare ale antebraului.
Imobilizare:
Cotul se imobilizeaz n flexie de 90 cu vat mbibat n talc la
nivelul pliului de flexie (derularea feilor n forma cifrei 8)
Antebraul n semipronaie
Pumnul se imobilizeaz n general ntr-o poziie de flexie dorsal de
10

Aparatul gipsat antebrahio-palmar

Aplicabilitate:
fracturi stabile ale epifizei distale a radiusului,
fracturi ale oaselor carpiene (cu excepia fracturii de scafoid),
entorse ale pumnului, tenosinovite ale extensorilor sau flexorilor
degetelor
Imobilizare:
Proximal gipsul se ntinde pn n apropierea pliului de flexie a
cotului (la 2 laturi de deget), iar distal pn la pliul deflexie
metacarpo-falangian (palmar) i pn la capetele metacarpienelor
(dorsal),oprindu-se pe police n jurul capului primului metacarpian,
fr a imobiliza articulaia metacarpo-falangian care rmne liber
Articulaia pumnului este, n general, nflexie dorsal de 10
Excepie face fractura de epifiz distal radial)

Bandajul Dessault

fracturile scapulei
fracturile 1/3 int si ext clavicula
fracturile humerusului proximal
luxatia acromio claviculara
luxatia scapula humerala

Aparatul gipsat pelvi-podal

Aplicabilitate:
Este utilizat la copii, ,chirurgia oldului, osteoartrit old
Imobilizare:
oldul i genunchiul se imobilizeaz de obicei n uoar flexie (5-10).
Acest tip de aparat este dificil de aplicat: bolnavul trebuie aezat pe mas
ortopedic, iar gipsul trebuie ntrit cu mai multe atele (cel puin dou: una
anterioara i alta posterioar) pentru a rezista solicitrilor de flexie sau
extensie ale coapsei i gambei; peste aceste atele se ruleaz faa gipsat
nspica n 3- 6 straturi pentru a asigura rezistena la flexia oldului pe bazin.
Aparatul gipsat cuprinde i baza toracelui; el este bine mulat pe crestele
iliace, trohanter, rotul i coboar cuprinznd piciorul meninut la un unghi
drept, cu degetele ramnnd libere

Aparatul gipsat femuro podal

Aplicabilitate:
tratamentul fracturilor de gamb indiferent de sediu
(diafizare, bimaleolare), imobilizarea postoperatorie dup intervenii
pentru leziuni osoase, tendinoase, articulare ale mb. inf.
Imobilizare:
genunchiul se imobilizeaz n flexie de 5-10, iar piciorul n unghi de 90
fa de axul gambei.
Proximal gipsul urc pn la nivelul marelui trohanter, distal cobornd
pn la vrful piciorului.
Duce relativ frecvent la redoare, tulburri trofice i amiotrofie ! ! !

Cizma gipsat

Aplicabilitate:
tratamentul ortopedic al fracturilor maleolei fibulare, entorsele
gleznei, fracturile oaselor tarsiene (calcaneu, astragal,scafoid)
n cazul rupturii de tendon ahilian glezna este imobilizat n flexie
plantar maxim
Imobilizare
Aparatul gipsat va cuprinde gamba de la nivelul tuberozitii
anterioare a tibiei,
glezna i piciorul flectat la unghi drept
n anumite situaii se aplic cizma gipsat de mers.

Coloana vertebrala

Exist o mare varietate de corsete gipsate care se

aplic pentru coloana vertebral n funcie de:
de tipul leziunii (fractur,TBC,scolioz- cifoz)
de localizare

Coloana vertebrala
Corsetul cu 3 puncte desprijin tip Boehler (pe
manubriul sternal, simfiza pubian i sacru),
este indicat n fracturile coloanei dorso-lombare
cu tasare anterioar a corpilor vertebrali
n leziunile coloanei toracale superioare, acest
corset este necesar a se ridica pn la nivelul
mandibulei - corset cu guler ofieresc Medici

Coloana vertebrala
Corsetul gipsat tip Minerva (cu sprijin pe torace/umeri,
peregiunea occipital i submandibular), cu indicaie n
fracturile coloanei cervicale, care impun imobilizarea
toracelui i a capului, lasa liber regiunea facial
Se muleaz pe coloana cervical n hiperextensie
necesar reducerii fracturii!
n cazurile mai simple, doar cu elongarea coloanei
cervicale, care necesit o imobilizare mai puin ferm,
poate fi folosit i gulerul Schanz, confecionat din ghips
i material plastic.

Aparatul gipsat de elongaie tip

Stagnara

cu indicaie n tratamentul ortopedic al

scoliozelor sau cifo-scoliozelor cu o
curbur de peste > 30

Patul gipsat n tratamentul ortopedic al tuberculozei

vertebrale

Bolnavul este aezat n decubit ventral.

Peste regiunea dorsal, pn la jumtatea coapselor se aplic un
strat subire de vat sau o bucat de tricou de dimensiunea
respectiv, care la rndul ei se acoper cu una sau dou straturi de
tifon moale.
Peste acestea se ntind 10-12 straturi de fei late gipsate pn la
obinerea unui strat gipsat uniform, care se modeleaz bine pe
partea dorsal atoracelui, a gtului i a capului i se extinde pe
lateral pn la jumtatea toracelui.

Gips sau materiale sintetice???

Rasinile
suport sintetic realizat din fibre de poliester impregnate cu rasina
poliuretanica, ce polimerizeaza la contactul cu apa
Avantaje: greutate redusa, rezistenta crescuta,
radiotransparenta,posibilitate de uscare in cazul contactului
accidental cu apa
Dezavantaje:
realizare mai dificila, cost crescut, lipsa de aerare apielii, retusurile
nu sunt posibile, degajarea de vapori deisocianat in timpul
polimerizarii poate duce la reactii alergice
Alte materiale sintetice
materiale termomaleabile (polipropilen,PMMA, sticla acrilica), spume
expandabile (spuma de poliuretan)