Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihaela Orfanu, Grigore Gafencu
Mihaela Orfanu, Grigore Gafencu
GafencU
30 ian. 189230 ian. 1957
Dupa demisia din fruntea Ministerului Afacerilor Straine, este numit ambasador al
Romaniei la Moscova, fiind al treilea plenipotentiar dupa Edmond Ciuntu, Al.
Davidescu, in URSS, dupa reluare relatiilor diplomatice in 1934. In aceasta
misiune grea s-a straduit sa apere interesele tarii, pana la izbucnirea razboiului
germano-sovietic in 22 iunie 1941.
A urmat extradarea. Dupa o scurta sedere in tara,se stabileste in Elvetia, la
Geneva, unde continua sa lupte pentru tara si pentru lamurirea Apusului asupra
telurilor urmarite de URSS.
In timpul Conferintei de Pace de la Paris, din 1946, Grigore Gafencu, impreuna cu
alti oameni politici romani din exil a supus Conferintei doua memorii, infatisand
drepturile Romaniei si s-a straduit, prin intinsele contacte personale pe care le
avea in lumea politica si diplomatica, sa lamureasca reprezentatii apuseni asupra
drepturilor si adevaratelor interese ale poporului roman.
A fost presedinte al Uniunii Europene a Federalistilor, membru al conducerii in
Miscarea Europeana, Uniunea Pan Europeana, Comitetului National Roman.
A muncit cu ravna pana in ultimul moment al vietii, la 30 ianuarie 1957.
Ziarul Romanul, organ la Ligii Romanilor Liberi, i-a dedicat lui Grigore Gafencu
numarul din februarie-iulie 1957.
Asa l-a numit Nicolae Iorga in 1940, cand, neimpartasind noua orientare in
politica externa a tarii impusa de regele Carol al-II-lea, si-a dat demisia din
funtea diplomatiei romanesti. Grigore Gafencu si-a insusit cu mandrie aceasta
caracterizare a marelui istoric si s-a comportat ca un soldat in timpul misiunii la
Moscova. La 24 iunie, in cadrul ultimei intrevederi pe care a avut-o cu V.M.
Molotov, ministrul de externe sovietic, Grigore Gafencu i-a declarat demnitarului
sovietic: Nu pot avea fata de evenimentele de azi, pe care numai istoria le va
putea judeca, decat o atitudine de diplomat, adica de soldat al tarii mele.
Soldat s-a considerat si a actionat ca un luptator in slujba tarii si pentru binele ei
dupa 1941, in anii in care s-a aflat departe de tara. Astfel, in anii razboiului il
gasim in Elvetia, pastrad legatura atat cu Guvernul Roman, cat si cu opozitia, dand
si unora si altora informatii si sfaturi extrem de valoroase, care aveau drept scop
salvarea tarii.
La sfarsitul razboiului, in anii 1945-1947, Grigore Gafencu impreuna cu alti
membri ai exilului romanesc , a desfasurat o intensa activitate pentru apararea
cauzei romanesti, suplinind in acest fel ceea ce delegatia oficiala a tarii nu putea
sau nu dorea sa sustina. Prin numeroasele memorii inaintate , ei au aparat
independenta, suveranitatea si integritatea tarii, au reevaluat contributia Armatei
Romane la victoria finala si au sustinut dreptul Romaniei de a primi statulul de
cobeligerant.
In toamna anului 1950, impreuna cu alti fosti membri ai Comitetului National Roman si
alte personaje ale exilului romanesc, Grigore Gafencu pune bazele unei noi organizatii:
Liga Romanilor Liberi. Curand, va parasi Liga, dar va contiuna sa activeze in cadrul
exiluilui romanesc, mentinand totodata stranse legaturi cu diverse organizatii, asociatii,
grupuri ale diasporei romanesti in cautarea unei baze largi si credibile de actiune
comuna.
Prin statut, liga i definea activitatea n modul urmtor:
"Liga Romnilor Liberi are drept scop s lupte pentru liberarea Patriei de sub jugul strin
i tirania comunist i pentru restabilitea unei Romnii independente, ntregite,
democratice i constituional monarhice.
n acest scop liga se va strdui:
a.- s nmnuncheze, ntr-un spirit de frie i strns colaborare, pe toi romnii care
sunt cluzii de principiile definite n acest Statut, coordonnd activitatea lor nchinat
aprrii drepturilor neamului romnesc i dezvluirii nelegiuirilor comise n Romnia de
ctre Rusia Sovietic.
b.- s apere drepturile i interesele romnilor pribegi n faa forurilor competente i s
sprijine aciunile de ajutorare a refugiailor.
c.- s sprijine manifestrile culturale romneti i pregtirea unor elemente folositoare
refacerii rii.
d.- s stabileasc i s ntrein legturi de colaborare cu toate organizaiile de romni
liberi, n msura n care acestea au obiective i principii compatibile cu ale Ligii.
e.- s stabileasc i s ntrein legturi de prietenie i de colaborare cu organizaiile
asemntoare, formate din refugiaii aparinnd celorlalte naionaliti aflate sub tirania
sovietic."
Apusul unit si asezat din nou in fata unei incercari rusesti de a schimba sirul
intamplarilor, are de ales calea ce mai potrivita pentru a trage folos din
aceasta incercare. Daca Malenkov vorbeste de pace, e fiindca nu se simte
tare. Lumea libera pe care o infrunta e prea intinsa si prea unita. URSS-ul
doreste un ragaz.
Apusul se poate invoi, cum au facut Napoleon si Hitler, ca sa stea la
tocmeala, sa jertfeasca principiile si pe cei slabi, sa incheie o pace de
compromis. Peste cateva luni razboiul va izbucni, mai crancen ca niciodata.
Apusul poate, de asemenea, amintindu-si binefacerile tratatului din Paris,sa
ramana puternic si unit, deslusind conditiile precise pentru incheierea unei
paci de ordine si de drept. Nu e calea poate cea mai scurta, nici cea mai
usoara. E singura insa care duce la tel, adica la o pace adevarata, statornica
si dreapta. E calea pe care Apusul a si ales-o, asteptand desfasurarea
ofensivei domnului Malenkov si a tovarasilor sai.
Bucuria cea mai mare mi-a fost data insa la intoarcerea mea la
1973Danemarca,
Irlanda,
Regatul Unit.
1995-Austria,
Finlanda,
Suedia.
1981Grecia
2004-
Cipru, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Cehia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria.
1986Portugalia,
Spania
2007-Romania,
Bulgaria
Grigore Gafencu
Acela care va vorbeste priveste ca o cinste
deosebita a vietii sale faptul ca a avut parte
sa ia cuvantul, la acea sedinta solemna (
Congresul din Haga ) , ca sa expuna
nazuintele tarilor din rasaritul european.