Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport Geneva - 200710164458906
Raport Geneva - 200710164458906
Pachetul legislativ in domeniul protectiei copilului reprezinta mai mult dect o ameliorare a unui
cadru legislativ dintr-un sector de activitate si reprezinta baza unui sistem modern, european, de
protectie a drepturilor tuturor copiilor, pe deplin armonizat cu tratatele internationale la care
Romnia este parte, in mod deosebit cu Conventia europeana privind drepturile omului si respectiv
Conventia ONU privind drepturile copilului.
Pentru a putea intelege noua legislatie romna, este necesar sa se mentioneze faptul ca aceasta a fost
conceputa astfel inct sa asigure un echilibru intre cerintele conventiilor internationale pe care toate
tarile Europene trebuie sa faca eforturi de a le respecta, si problemele specifice cu care s-a
confruntat Romnia in ultimii ani.
Incepnd de la 1 ianuarie 2005, autoritatea centrala in domeniu, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie s-a reorganizat ca Autoritate Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului ANPDC extinzndu-si aria de activitate, de la protectia copiilor aflati in dificultate, la
protectia si promovarea drepturilor tuturor copiilor.
Totodata are loc o separare a ramurii de protectie speciala a copilului de cea a adoptiei, in rndul
institutiilor romnesti ale administratiei centrale aparnd Oficiul Romn pentru Adoptii ca autoritate
centrala care gestioneaza aceasta problematica.
Aparitia acestui pachet legislativ a marcat o revizuire in profunzime a prevederilor legale existente
in aceasta arie de activitate pna in acel moment si a constituit trecerea de la reglementarea
protectiei copiilor lipsiti de ingrijirea parinteasca, la reglementari clare si coerente privind protectia
drepturilor tuturor copiilor.
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea
central al pachetului legislativ. Fundamentul acesteia
responsabili pentru cresterea, ingrijirea si dezvoltarea
sprijinul de care au nevoie din partea comunitatii
responsabilitatilor care le revin.
Aceasta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor
copilului stabilite prin Constitutie, in concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor
Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, si ale
celorlalte acte internationale in materie la care Romnia este parte.
Ea este conceputa special pentru a-i permite Romniei sa isi respecte obligatiile internationale, in
special cele stipulate in cele doua conventii internationale mentionate mai sus, nefiind asadar,
surprinzator faptul ca multe dintre prevederile acestei legi reflecta fidel prevederile incluse in
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului precum si cele incluse in Conventia Europeana
asupra Drepturilor Omului.
Prin intermediul acestei legi se pun practic bazele unui sistem care, inainte de toate, vizeaza toti
copiii Romniei, nu numai pe aceia care se afla in dificultate si pentru care se impune imediat o
masura de protectie din partea statului (prin autoritatile publice competente), ci si pe aceia care sunt
in propria familie, urmarind in principal tranzitia sistemului de protectie de la o perspectiva bazata
pe nevoi, la o perspectiva bazata pe drepturi.
In conformitate cu mentionatele reglementari, toate autoritatile publice, organizatiile nonguvernamentale, precum si persoanele fizice si persoanele juridice responsabile de protectia
copilului au obligatia de a respecta si garanta drepturile acestuia.
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului cuprinde in aria sa de
reglementare toti copiii, indiferent unde se afla acestia, in familie sau in sistemul de protectie, in
scoala sau deja pe piata muncii, in tara sau in strainatate, indiferent de situatia lor si fara nici o
discriminare, garantnd acestora exercitarea drepturilor lor, prevazute de Conventia ONU cu
privire la drepturile copilului. Totodata este accentuat rolul primordial al parintilor si familiei in
cresterea si educarea copilului si in subsidiar interventia autoritatilor statului in situatia in care
familia nu poate raspunde in mod corespunzator nevoilor copiilor.
Principiile fundamentale care au stat la baza initierii si ulterior, a finalizarii noului cadru legislativ
au fost:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminare;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor
parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor
copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul
dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinnd cont de vrsta si de gradul
sau de maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinnd cont de
originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;
j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul
reglementarilor din aceasta materie.
Consfintirea lor prin lege a insemnat stabilirea unui nou reper in ceea ce priveste grupul de
beneficiari careia aceasta lege i se adresa, facndu-se trecerea de la protectia copiilor aflati in
dificultate la toti copiii, dupa cum rezulta din cele ce urmeaza:
a) copiii cetateni romni aflati pe teritoriul Romniei;
b) copiii cetateni romni aflati in strainatate;
c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romniei;
d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile reglementarilor legale
privind statutul si regimul refugiatilor in Romnia;
e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romniei, in situatii de urgenta constatate, in conditiile
prezentei legi, de catre autoritatile publice romne competente.
In vederea intelegerii, abordarii si punerii in practica in mod unitar a principiilor si dispozitiilor
Legii nr. 272/2004, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a editat un Manual
de implementare al acestui act normativ.
Manualul este un instrument care poate fi utilizat de toti specialistii implicati in domeniul
drepturilor copilului, conform ariilor lor de competenta, si totodata informatiile cuprinse in aceasta
lucrare pot fi utile parintilor si copiilor, conducnd la o mai buna intelegere a drepturilor acestora si
a modalitatilor lor de promovare si protejare.
Tot pe linia preocuparilor constante ale autoritatilor statului romn in ceea ce priveste
reglementarea acestui domeniu, Guvernul Romniei a adoptat in anul 2005 Hotarrea de Guvern nr.
1058/2005 privind aprobarea Planului national de actiune pentru implementarea legislatiei in
5
A fost introdusa in toate scolile si liceele din Romnia disciplina optionala "Educatie
pentru Sanatate";
S-a creat reteaua de asistenta medicala comunitara; potrivit datelor furnizate de Ministerul
Sanatatii Publice, numarul de asistenti medicali comunitari a ajuns in 2006 la 905, iar
numarul de mediatori sanitari la 282. Se intentioneaza ca in 2007 numarul asistentilor
medicali comunitari sa ajunga la 2500, iar cel al mediatorilor sanitari la 350s
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si-a stabilit, ca prioritati pentru perioada
2006 2008 asigurarea egalitatii de sanse si cresterea participarii la educatie (optimizarea
transportului elevilor prin achizitionarea de microbuze scolare, asigurarea conditiilor
echitabile de igiena si educatie pentru sanatate in mediul rural), reforma educatiei timpurii (a
fost elaborata Strategia privind educatia timpurie, ca parte a Strategiei convergente privind
dezvoltarea timpurie a copilului);
A fost initiat procesul de adaptare a spatiilor (scoli, unitati medicale, alte institutii publice,
mijloace de transport in comun) pentru realizarea accesului copiilor cu handicap;
A fost reevaluata situatia copiilor care se aflau la data de 1 ianuarie 2005 in sistemul de
protectia copilului;
A fost semnata Conventia asupra relatiilor personale privind copiii, Strassbourg 2003;
Au fost transferate serviciile de zi infiintate de consiliile judetene, catre consiliile locale;
A fost elaborat un ghid care detaliaza modalitatile concrete de exercitare a dreptului
copilului adoptat de a-si cunoaste originile.
prin programul Phare 2003 au fost formati un numar de aproximativ 450 judecatori,
procurori si consilieri de probatiune);
A fost elaborat Ghidul metodologic pentru efectuarea vizitei anuale de catre magistrati in
serviciile publice sau private care au copii in plasament ca urmare a unei hotarri
judecatoresti (aprobat de plenul CSM in decembrie 2005);
Magistratii au realizat vizite in serviciile de protectia copilului, iar CSM-ul a elaborat un
raport pe anul 2006 (raportul a fost aprobat de plenul CSM in luna ianuarie 2007);
Consiliul Superior al Magistraturii a creat Comitetul de monitorizare a indeplinirii
obligatiilor ce revin Consiliului si instantelor judecatoresti in realizarea Planului national de
actiune privind protectia drepturilor copilului, inclusiv cele referitoare la efectuarea
vizitelor si organizeaza trimestrial intlniri ale acestuia;
Se organizeaza periodic intlniri intre DGASPC-uri si tribunale.
Obiectiv V - Identificarea nevoilor in materie de resurse, valorificarea celor existente si
favorizarea implementarii pachetului legislativ.
Rezultate obtinute:
personalul de conducere si alesii locali au fost informati, constientizati si sensibilizati cu
privire la problematica protectiei drepturilor copilului;
a fost constituit in cadrul ANPDC un compartiment responsabil cu formarea personalului;
a fost elaborat ghidul metodologic privind contractarea serviciilor;
a fost realizat primul studiu comprehensiv privind sistemul de asistenta maternala.
Procesul de descentralizare inceput in anii 90 este continuat si de catre noua legislatie prin
transferarea unor atributii si servicii de la nivel judetean la nivel local (la nivel de comune, orase,
municipii). Dincolo de interpretarea acestui demers drept un prilej menit sa intareasca si sa
responsabilizeze mai bine comunitatile locale, el reprezinta si o solutie destinata infiintarii si
diversificarii serviciilor pentru copil si familie ct mai aproape de domiciliul acestora.
In ceea ce-i priveste pe copiii aflati in situatie de risc de a fi separati de parintii lor, prevederile
legislative adoptate in 2004 pun accent pe prevenirea separarii copilului de familie. Astfel,
serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor le-a fost
instituita obligativitatea de a monitoriza si de a analiza situatia copiilor din raza lor administrativteritoriala, de a identifica si evalua situatiile de risc, precum si de a pregati documentatia pentru
acordarea de servicii si/sau prestatii necesare prevenirii separarii.
Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitarii drepturilor parintesti
trebuie precedate de furnizarea sistematica de servicii si prestatii prevazute de lege, cu accent pe
informarea adecvata a parintilor, pe consiliere sau mediere, furnizate in baza unui plan de servicii.
Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului de la nivel judetean, a cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala
pentru copil, numai atunci cnd, dupa acordarea serviciilor prevazute in plan, se ajunge la concluzia
ca nu mai este posibila mentinerea copilului alaturi de parintii sai.
Rolul vechii Comisii de Protectia Copilului, autoritatea cu atributiile si competentele cele mai
importante in materia protectiei drepturilor copilului, pe plan local, este acum diversificat si
completat cu interventia instantelor de judecata, in ceea ce priveste luarea unei decizii cu privire la
copil. Astfel responsabilitatea luarii deciziei separarii copilului de parintii sai nu mai este apanajul
exclusiv al acestei structuri, hotarrile de acest tip facnd acum obiectul unui demers in justitie a
carui finalitate este luarea unei astfel de decizii de catre instanta competenta, ca singura autoritate ce
poate decide separarea de parinti a unui copil.
8
Autoritatile au obligatia de a adopta masuri active pentru mentinerea contactului intre copil si
parinti pe toata durata plasamentului. Prioritatea institutiilor si a profesionistilor responsabili de
aplicarea si monitorizarea acestor masuri o reprezinta reintegrarea copilului in familie.
Lund in considerare cu prioritate interesul superior al copilului si pentru a evita efectele negative
ale institutionalizarii la o vrsta frageda, precum si efectele unei spitalizari prelungite, Romnia a
ales sa interzica plasarea copiilor sub vrsta de 2 ani in servicii de tip rezidential. Acest plasament
este permis doar in cazul in care copilul sufera de un handicap sever si este dependent de servicii
specializate de protectie de tip rezidential.
Problema specifica a copiilor care parasesc sistemul de protectie a copilului, care pot fi supusi
riscului de excluziune sociala este si ea abordata de noua lege. In vederea sprijinirii integrarii
tinerilor in societate si a dobndirii unui loc de munca, acestia pot beneficia de protectie speciala si
dupa implinirea vrstei de 18 ani, chiar si atunci cnd nu isi continua studiile, pe o perioada de doi
ani.
Noua legislatie acorda Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului competenta
generala de monitorizare, coordonare si control in domeniul protectiei si promovarii drepturilor
copilului preciznd totodata ca actele normative de referinta pentru activitatea Autoritatii sunt
Legea nr. 272/2004 si Conventia ONU cu privire la drepturile copilului.
Atributiile Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, prevazute de Legea nr.
272/2004 se completeaza cu cele din OUG nr. 12/2001 aprobata prin Legea nr. 252/2001 si
modificata prin Legea nr. 275/2004. Prin HGR nr. 1432/ 2004 au fost aprobate atributiile,
organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului este organizata numai la nivel central si
are atributii exclusiv in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului.
Prin continutul sau, art. 100 defineste noul obiect de activitate al Autoritatii Nationale pentru
Protectia Drepturilor Copilului
Daca activitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie era centrata aproape
exclusiv pe protectia si monitorizarea copilului aflat in dificultate, noua institutie are ca sarcina
principala monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor copilului in general.
Monitorizarea prevazuta la art. 100 nu se refera att la cazuri individuale de copii, ct si la activitati,
programe, proiecte, strategii, masuri, politici ale autoritatilor publice si organismelor private
autorizate care au ca obiect de activitate implementarea drepturilor copilului. De aceea, scopul
acestei monitorizari este de a determina autoritatile publice (executive, legislative si judecatoresti)
sa adopte toate masurile (administrative, legislative si de alta natura) necesare pentru a asigura
respectarea efectiva a drepturilor copilului (conditie a bunastarii), pe baza informatiilor, datelor,
studiilor si a propunerilor puse la dispozitia acestora de Autoritate.
Incepnd cu iulie 2006, la nivelul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului a fost
infiintata Directia de Monitorizare a Drepturilor Copilului al carei rol este acela de a realiza o
analiza a stadiului respectarii drepturilor tuturor copiilor din Romnia, in raport cu prevederile
legale in vigoare. Pornind de la premisa elaborarii pachetului legislativ intrat in vigoare la inceputul
anului 2005 in baza prevederilor Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, decizia
infiintarii unei structuri specializate care sa urmareasca acest aspect a avut la baza elaborarea unor
instrumente de analiza si colectare de date care sa aiba in vedere indicatori moderni si adaptati
noilor cerinte.
In vederea atingerii obiectivului propus s-a urmarit implicarea unui numar ct mai mare de structuri
abilitate a actiona in domeniul protectiei drepturilor copilului, ajungndu-se astfel la implicarea
serviciilor publice specializate, infiintate in baza legii 47/2006, la nivelul fiecarei unitati
administrativ teritoriale a tarii, astfel inct datele transmise spre autoritatea centrala sa oglindeasca
realitatea exacta existenta la nivelul fiecarei comunitati.
Dincolo de a reprezenta o simpla informare statistica asupra numarului de copii aflati in sistem,
noile instrumente de monitorizare elaborate reflecta o gama larga de aspecte ce cuprind detalii
referitoare la o serie de drepturi ale copilului cum ar fi dreptul la identitate, la sanatate, la timp liber
si recreere, etc, odata cu creionarea unui tablou complex al numarului si calitatii personalului care
lucreaza in acest domeniu, precum si cel al serviciilor disponibile beneficiarilor.
La nivelul ANPDC s-a continuat actualizarea si imbunatatirea bazei de date prin intermediul
sistemului informatic de colectare a datelor (Child Monitoring and Tracking Informatic System).
Baza de date CMTIS cuprinde doua module: modulul copil - care contine date referitoare la
cazurile deschise de copii aflate in evidenta Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului, in mod special copiii aflati in sistemul de protectie speciala si modulul personal - care
contine date despre personalul angajat in sistemul de protectie a copilului. In prezent este in lucru
un al treilea modul modulul costuri, al carui scop este sa redea o imagine clara a costurilor per
copil in functie de anumiti indicatori (pe o perioada, pe tip de serviciu).
Datele continute in fiecare modul permit:
- identificarea copilului, aflarea situatiei sale juridice, precum si istoricul copilului in
sistem.
- aflarea numarului, pregatirii si situatiei juridice a personalului angajat in sistem.
La nivelul administratorului ANPDC, sistemul CMTIS dispune de o functie de inregistrare a
intrarilor in sistem (log-in), functie care permite, de asemenea, vizualizarea datelor accesate de catre
utilizatori. Intrarea in sistem este permisa doar pe baza unui username si a unei parole de minimum
5 caractere, evidenta userilor si acordarea accesului fiind controlata exclusiv de ANPDC.
La sfrsitul lunii septembrie 2007 informatiile referitoare la copiii aflati in sistemul de protectie a
copiilor erau introduse in CMTIS in proportie de 91,55 %.
Colectarea si prelucrarea datelor continute in sistemul informatic de colectare a datelor CMTIS se
face in scopul realizarii imaginii de ansamblu a sistemului de protectie a copilului in Romnia si a
evolutiilor inregistrate de acesta, precum si pentru fundamentarea strategiilor si politicilor publice
initiate de ANPDC.
In aceasta perspectiva activitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului este
centrata pe monitorizarea si promovarea drepturilor copilului.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului dispune de o serie de instrumente care
ii confera autonomie in realizarea activitatii de coordonare:
-
Avizarea tuturor actelor normative care fac referire la oricare din drepturile copilului
prevazute in prezenta lege (art. 147);
Reglementarea expresa prin Legea nr. 272/2004 a unor parteneriate in vederea realizarii de
reglementari si activitati comune pentru protectia si promovarea drepturilor copilului.
Unul din instrumentele prin care Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului isi
realizeaza propria strategie dar si coordonarea activitatii in domeniul protectiei si promovarii
drepturilor copilului sunt programele de interes national.
Programele de interes national (PIN-uri) sunt menite sa contribuie la punerea in practica a
prevederilor noii legislatii din domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, precum si la
sustinerea autoritatilor administratiei locale in crearea/dezvoltarea serviciilor necesare pentru copii
si familii. Pentru derularea acestora ANPDC a alocat un buget de 14.026, 2 mii RON in anul 2005,
de 14.676 mii RON in anul 2006 si de 16.810 mii RON in anul 2007. Fundamentarea, elaborarea si
gestionarea PIN-urilor s-a realizat de catre ANPDC.
Inchiderea institutiilor cu o capacitate mai mare de 100 de locuri, care nu au fost restructurate pe
module de tip familial prin infiintarea de centre de plasament de tip familial - casute si apartamente
pentru copii, promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protectiei copilului si
monitorizarea respectarii drepturilor copilului, dezvoltarea retelei serviciilor sociale comunitare
pentru copil si familie si sustinerea familiilor aflate in criza in vederea prevenirii separarii copilului
de familia sa sunt cteva din programele de interes national implementate in ultimii trei ani.
Indeplinirea obiectivelor propuse de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului nu era posibila fara implementarea programelor cu finantare de la Uniunea Europeana.
Astfel, in perioada raportata au fost implementate urmatoarele programe:
Phare 2001 RO 0104.01 schema de granturi (buget 10,57 milioane EURO);
Phare 2002 2002/000-586.01.01 schema de granturi, componenta de asistenta tehnica
pentru monitorizarea proiectelor finantate prin schema de granturi si campania publica de
educatie cu privire la drepturile copilului Drepturile copiilor sunt lege ! (buget 14,8
milioane EURO, din care 3,7 milioane EURO contributie din partea Guvernului);
Proiectul de twinning light pentru elaborarea planului de actiune pentru implementarea
pachetului legislativ in domeniul protectiei drepturilor copilului (buget 150.000 EURO);
Proiectul de twinning light pentru evaluarea stadiului actual al retelei de asistenta
maternala in Romnia (buget 200.000 EURO);
Phare 2003 2003/005-551.01.01 campania de educatie privind drepturile copilului
(buget 3 milioane EURO).
Schemele de granturi au pus accentul pe inchiderea institutiilor rezidentiale de tip vechi si pe
crearea unor alternative de tip familial (asistenti maternali, case, apartamente). In paralele au fost
dezvoltate servicii menite sa contribuie la reintegrarea copiilor in familia naturala sau extinsa,
precum si la prevenirea separarii si a institutionalizarii copilului.
Prin proiectele finantate in cadrul schemelor de granturi PHARE 2001 si PHARE 2002 au fost
inchise 62 institutii de tip vechi si au fost date in folosinta 94 de case si 161 apartamente. Totodata,
au fost recrutati, formati si angajati 1424 de asistenti maternali. La acestea se mai adauga: 5 centre
maternale, 18 centre de zi, 11 centre de recuperare si 3 centre de primire in regim de urgenta.
Contractele au fost semnate in perioada iulie-noiembrie 2003 si au fost finalizate in perioada
ianuarie-septembrie 2005. Pentru inchiderea celor 36 de institutii s-au selectat, pregatit si atestat
1.100 asistenti maternali si s-au infiintat 151 de servicii. Peste 10000 de copii au beneficiat de
activitatile desfasurate pe parcursul implementarii proiectelor.
11
Pe lnga activitatea de control pe care o desfasoara (reglementata prin art. 7 al OUG nr. 12/2001)
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a efectuat o serie de inspectii privind
modul in care autoritatile publice precum si organismele private acreditate respecta standardele
obligatorii de calitate pentru serviciile destinate protectiei copilului (art. 116 din Legea nr. 272/
2004).
Prin exercitarea atributiilor de control Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
realizeaza apararea si promovarea drepturilor si libertatilor copilului prin instrumente specifice unei
autoritati guvernamentale (inclusiv prin aplicare de sanctiuni). Prin activitatea de control cu privire
la modul in care autoritatile publice sau organismele private respecta standardele minime obligatorii
(art. 116), Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) realizeaza si
apararea drepturilor copilului deoarece standardele sunt concepute tocmai pentru ca toate drepturile
copilului sa fie respectate.
Avocatul Poporului, denumirea constitutionala sub care este organizat si functioneaza, in Romnia,
ombudsmanul, este institutia creata cu scopul de a apara drepturile si libertatile omului in
raporturile acestuia cu autoritatile administratiei publice. Unul din domeniile de specializare al
activitatii Avocatului Poporului este drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor,
persoanelor cu handicap. Copiii au acces direct la Avocatul Poporului, iar unul dintre cei patru
adjuncti ai sai este responsabil, intre altele, si de problematica drepturilor copilului.
Functia si rolul Avocatului Poporului sunt stabilite prin Constitutia Romniei (art. 58, 59 si art. 60)
iar organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului sunt reglementate prin Legea nr.
35/1997 modificata si completata prin Legea 233/2004.
In anul 2004, au fost inregistrate 15 petitii referitoare la problemele copiilor si tinerilor, in contextul
urmatoarelor categorii de drepturi: dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 din Constitutia
Romniei); dreptul la ocrotirea sanatatii (art. 34 din Constitutia Romniei); dreptul la viata si la
integritate fizica si psihica (art. 22 din Constitutia Romniei); dreptul la protectie speciala a
persoanelor cu handicap (art. 50 din Constitutia Romniei); dreptul la invatatura (art. 32 din
Constitutia Romniei).
Petitionarii au semnalat unele dificultati in obtinerea sprijinului financiar alocat in baza Hotarrii
Guvernului nr. 1488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se
acorda elevilor in cadrul Programului Bani de liceu.
Referitor la aspectele sesizate, institutia Avocatul Poporului a intreprins demersuri la Directiile
Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, inspectoratele scolare judetene, Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
In anul 2005, au fost inregistrate 39 petitii referitoare la problemele copiilor si tinerilor, in contextul
urmatoarelor categorii de drepturi: dreptul la un nivel de trai decent; dreptul la viata si la integritate
fizica si psihica; dreptul privind protectia copiilor si a tinerilor; dreptul la ocrotirea sanatatii; dreptul
privind protectia persoanelor cu handicap; dreptul la invatatura si au fost efectuate 3 anchete.
Astfel, s-au adresat institutiei Avocatul Poporului asistenti maternali profesionisti, care au reclamat
masurile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului prin care copiii erau luati
nejustificat din grija asistentilor maternali profesionisti si incredintati familiilor naturale care traiesc
in conditii precare din punct de vedere material si care nu pot asigura conditii corespunzatoare
pentru cresterea, educarea si sanatatea copiilor.
12
Rolul consiliului local si al serviciului public de asistenta sociala in solutionarea pe plan local a
problemelor sociale depind de informarea corespunzatoare, implicarea si de initiativa primarului.
Atributiile de autoritate tutelara ale primarului viznd protectia copilului au fost deplasate catre
instanta judecatoreasca (atributiile de decizie), dar acesta isi pastreaza celelalte atributii potrivit
prevederilor din Codul Familiei.
Presedintele consiliului judetean/primarul sectorului asigura respectarea prevederilor Constitutiei,
punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romniei, a hotarrilor si ordonantelor
Guvernului, a hotarrilor consiliului judetean precum si a altor acte normative (art. 116 lit. a) Legea
nr. 215/2001, republicata);
Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rnd parintilor (art.
5 alin. (2) din Legea 272/2004), dar in subsidiar responsabilitatea este a colectivitatii locale din care
face parte copilul si familia sa (art. 5 alin. (3)- Legea 272/2004).
Prin aceeasi legislatie se stabileste obligatia pentru autoritatile administratiei publice locale de a
implica colectivitatea locala, stabilind totodata domeniile in care aceasta se implica:
-identificarea nevoilor comunitatii;
-solutionarea la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.
Colectivitatea locala intervine prin reprezentantii sai alesi (primar si consiliul local) dar consultarea
cetatenilor se poate realiza prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a
cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii (art. 3 alin. (3) din Legea administratiei publice
locale, nr. 215/2001, republicata).
Modalitatea concreta de implicare a colectivitatii locale in identificarea nevoilor comunitatii si
solutionarea pe plan local a problemelor sociale care privesc copiii este de a infiinta structuri
comunitare consultative.
Structurile comunitare consultative reprezinta o forma organizata si permanenta de participare a
comunitatii locale la solutionarea pe plan local a problemelor sociale care privesc copiii.
Au fost experimentate diferite forme de structuri comunitare dar modelul recomandat este cel al
consiliilor comunitare consultative.
Structura comunitara consultativa este formata din persoane reprezentative si influente din
comunitate. Ceea ce conteaza nu este att pregatirea profesionala ct mai ales prestigiul social si
moral, calitatea lor de lideri. Pot fi membri in structura comunitara consultativa: oameni de afaceri
locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti (art.103 alin. (2) al Legii 272/2004).
Dar in functie de specificul comunitatii pot fi membri: reprezentanti ai unor comunitati etnice,
mediatori sanitari, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale locale etc.
Aceasta este infiintata prin hotarre a consiliului local sau prin dispozitia primarului (art.103 alin.
(3) al Legii 272/2004). In actul de infiintare sunt nominalizate persoanele membre precum si scopul
pentru care acesta este creat: sprijinirea activitatii de asistenta sociala si protectia copilului.
Directiile generale de asistenta sociala si protectie a copilului au obligatia de a acorda asistenta
tehnica necesara pentru crearea si formarea structurilor comunitare consultative ca forma de sprijin
in activitatea de asistenta sociala si protectia copilului (art. 2 lit. c), pct. 3 din Regulamentul-cadru
14
Membrii comisiei au obligatia ca in deciziile pe care le iau sa urmareasca exclusiv interesul superior
al copilului.
15
Comisia este competenta sa decida masuri de protectie speciala numai daca exista acordul parintilor
precum si consimtamntul copilului care a implinit vrsta de 14 ani, exprimate in fata membrilor
comisiei.
De asemenea autoritatile locale precum si comunitatile locale au un rol activ in luarea masurilor de
protectie speciala a copilului.
Nu numai planul individualizat de protectie este obligatoriu, ci si planul de servicii precum si
punctul de vedere al structurilor comunitare consultative (HG nr. 1437 art. 9 alin. (7)).
Prin infiintarea directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului, ca institutie publica de
interes judetean, activitatea de asistenta sociala de la nivelul judetului se realizeaza intr-un cadru
unitar, coordonat, beneficiarii fiind abordati in contextul familiei si al comunitatii.
Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului are rolul de a asigura la nivel judetean
aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei,
persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap precum si a oricaror persoane
aflate in dificultate.
Totodata directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului este principalul furnizor de
servicii sociale specializate spre deosebire de serviciul public de asistenta sociala care este
principalul furnizor de servicii sociale cu caracter primar/preventiv.
Cu toate ca nu are competenta generala in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului
comparabila cu aceea a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, directia
generala de asistenta sociala si protectie a copilului actioneaza in principal in doua mari directii:
1. la nivel judetean:
- asigura serviciile de protectie speciala pentru copilul lipsit de ocrotirea parintilor sau care, in
propriul interes nu pot fi lasati in grija acestora si care presupun plasamentul copilului (plasament
in servicii de tip familial si plasament in servicii de tip rezidential);
- dezvolta servicii specializate de interes judetean pentru protectia copilului abuzat sau neglijat si a
copilului care savrseste fapte penale dar nu raspunde penal;
- are unele competente pentru protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict
armat; are competente precise pentru realizarea dreptului copilului la stabilirea si pastrarea
identitatii;
- verifica sesizarile in legatura cu cazurile de suspiciune de abuz impotriva copiilor.
2. la nivel local:
- coordoneaza metodologic activitatea de prevenire a separarii copiilor de parinti;
- asigura asistenta tehnica necesara pentru infiintarea si pregatirea structurilor comunitare
consultative.
Atunci cnd are informatii despre existenta unor situatii sau cazuri concrete de nerespectare/
incalcare a drepturilor copilului directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului, in
spiritul promovarii drepturilor copilului trebuie sa sesizeze autoritatile/structurile/serviciile
competente sa le solutioneze.
Prin hotarre a consiliului judetean/consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti se aproba
structura organizatorica, numarul de personal si finantarea directiei generale de asistenta sociala si
protectie a copilului avnd ca reper HG nr. 1434/2004 privind Regulamentul-cadru de organizare si
functionare a directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
16
In lumina noilor reglementari ale legii 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala apar
servicii noi cu atributii clar precizate al caror rol este sustinerea copilului si a familiei de o maniera
eficienta si in deplina cunostinta de cauza a particularitatilor fiecarui caz, astfel inct deciziile luate
sa isi atinga scopul propus. Este astfel reglementata aparitia Serviciului Public de Asistenta Sociala
la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale din tara.
Serviciul public de asistenta sociala se infiinteaza prin hotarre a consiliului local, iar atributiile in
domeniul protectiei copilului prevazute de art. 106 din Legea nr. 272/ 2004 se completeaza cu cele
in domeniul protectiei persoanelor adulte (art. 3 alin. 2 lit. b) din HG nr. 90/ 2003 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Ca urmare a schimbarilor aduse de Legea nr. 272/2004, in principal prin infiintarea la nivel judetean
a directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului si introducerea de noi obligatii pentru
autoritatile administratiei publice locale a fost nevoie si de reconsiderarea atributiilor serviciilor
publice de asistenta sociala de la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor in domeniul protectiei
copilului.
Potrivit prevederilor art. 12 din OG nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale, modificata prin OG nr.
86/2004, serviciul public de asistenta sociala este principalul furnizor de servicii sociale primare cu
scopul prioritar de sustinere a functionalitatii sociale a persoanei in mediul propriu de viata, familial
si comunitar. In perspectiva atributiilor pe care le are in domeniul protectiei copilului relevanta este
activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa.
Se face o distinctie foarte clara intre serviciile care presupun prevenirea separarii copiilor de parinti
(serviciile de zi) si serviciile de protectie speciala care presupun separarea copilului de parinti
(servicii de tip familial si rezidential).
Calitatea profesionala si instruirea de care beneficiaza specialistii care activeaza in domeniul
protectiei drepturilor copilului a reprezentat o prioritate a autoritatilor romne. Raportat la numarul
de unitati administrativ teritoriale ale Romniei, trimestrial sunt transmise catre ANPDC informatii
referitoare la numarul structurilor comunitare consultative, a serviciilor publice de asistenta sociala
dar si numarul angajatilor ce activeaza in cadrul acestor structuri, gradul lor de pregatire
profesionala de baza si continua.
Conform datelor centralizate la nivelul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,
incepnd cu anul 2007, prin intermediul Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectie a
Copilului de la nivelul primariilor, din totalul celor 3170 de unitati administrativ teritoriale doar in
546 de municipii, orase si comune erau infiintate servicii publice de asistenta sociala, in care erau
angajate 6625 de persoane, din care 21% au studii superioare de specialitate, 7 % au studii
postliceale si 72 % nu au studii de specialitate. Din totalul personalului angajat in SPAS, 628 de
persoane au participat in primul semestru al anului 2007 la cursuri de formare pe tema drepturilor
copilului.
Din numarul total al persoanelor cu atributii de asistenta sociala care lucreaza in unitati
administrativ teritoriale care nu au servicii publice de asistenta sociala infiintate (3642), din care
16 % au studii superioare de specialitate, 7 % au studii postliceale si 77 % nu au studii de
specialitate. Dintre acestea 1164 au participat in primul semestru al anului 2007 la cursuri de
formare pe tema drepturilor copilului.
17
In aceeasi perspectiva directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului are obligatia de a
promova alternativele de tip familial la protectia rezidentiala. (art. 2, lit. c) pct. 13 din HG nr.
1434/2004).
Prin Hotarrea nr. 1438/2004 a fost aprobat regulamentelor cadru de organizare si functionare a
serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa precum si a celor de protectie speciala a
copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai.
Hotarrea mentionata mai sus cuprinde urmatoarele 3 anexe:
- Regulament cadru de organizare a serviciilor de tip rezidential;
- Regulament cadru de organizare si functionare a serviciilor de zi;
- Regulament cadru de organizare si functionare a serviciilor de tip familial.
Cele 3 tipuri de servicii pot functiona numai pe baza licentei eliberate de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Articolul 108 din legea 272/2004 defineste rolul serviciilor de zi, iar art. 1 alin. (2) din Anexa nr. 2
a HG nr. 1438/2004 stabileste ca din categoria serviciilor de zi fac parte:
a) centrele de zi;
b) centrele de consiliere si sprijin pentru parinti;
c) centrele de asistenta si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;
d) serviciile de monitorizare, asistenta si sprijin a femeii gravide predispuse sa-si abandoneze
copilul.
Serviciile pot fi publice sau private. Cu toate ca serviciile de zi sunt de interes local totusi si
consiliul judetean poate infiinta astfel de servicii pentru copiii care beneficiaza de o masura de
protectie speciala.
Consiliile locale, prin hotarre, infiinteaza servicii de zi organizate ca unitati cu personalitate
juridica in timp ce serviciile de zi infiintate de consiliul judetean sau consiliul local de sector se
organizeaza ca unitati fara personalitate juridica fiind incluse in structura directiei generale de
asistenta sociala si protectie a copilului (art. 2, alin. (3) si alin. (4) din Anexa nr. 2 la HG nr.
1438/2004).
Beneficiarii serviciilor de zi sunt:
a) copiii si parintii carora li se acorda prestatii si servicii destinate prevenirii separarii lor;
b) copiii care au beneficiat de o masura de protectie speciala si au fost reintegrati in familie;
c) copiii care beneficiaza de o masura de protectie speciala;
d) parintii ai caror copii beneficiaza de o masura de protectie speciala;
e) copiii neinsotiti de parinti sau de alt reprezentant legal, care solicita o forma de protectie in
conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor.
Regulamentul cadru de organizare si functionare a serviciilor de zi se refera de asemenea la
structura organizatorica, categoriile de personal, conducerea serviciilor, atributiile personalului,
conditiile pentru ocuparea posturilor de conducere.
Accesul beneficiarilor la serviciile de zi se realizeaza pe baza planului de servicii sau dupa caz a
planului individualizat de protectie, prin dispozitia primarului/conducatorului persoanei juridice in
structura careia functioneaza serviciul.
18
Serviciile de zi pot functiona numai daca au obtinut licenta de functionare. Aceasta se acorda pe
baza indeplinirii standardelor minime obligatorii elaborate pentru astfel de servicii si aprobate prin
ordin al Secretarului de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Prin Ordinul nr. 24/ 2004 au fost aprobate Standardele minime obligatorii pentru centrele de zi iar
prin Ordinul nr. 25/ 2004 au fost aprobate Standardele minime obligatorii privind centrele de zi
pentru copiii cu dizabilitati.
Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii au fost
aprobate prin Ordinul nr. 88/ 2004.
Prin Ordinul nr. 14/2007 al Secretarului de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor
Copilului au fost aprobate Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde,
iar prin Ordinul nr. 132/ 2005 au fost aprobate standardele minime obligatorii privind serviciile
destinate protectiei copiilor strazii.
Obligatiile introduse pentru autoritatile administratiei publice locale si accentul pus pe dezvoltarea
serviciilor de interes local cu scopul de a preveni separarea copiilor de parinti si de comunitate
demonstreaza ca noua politica in domeniul protectiei copilului este orientata catre prevenirea
oricarei forme de plasament a copilului. Dupa ce ani de zile resurse materiale si umane au fost
concentrate pe dezvoltarea cu prioritate a plasamentului familial in momentul de fata atentia si
resursele se concentreaza pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai si dezvoltarea
serviciilor comunitare care sa favorizeze cresterea si ingrijirea copilului de catre parinti.
Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului si organismele private acreditate
organizeaza serviciile de tip familial drept compartimente distincte sau ca activitate prestata de un
compartiment cu mai multe atributii.
Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:
a) copiii fata de care a fost stabilita, in conditiile legii, incredintarea in vederea adoptiei;
b) copiii separati, temporar sau definitiv de parintii lor ca urmare a stabilirii in conditiile legii a
masurii plasamentului;
c) copiii pentru care a fost dispus in conditiile legii plasamentul in regim de urgenta;
d) tinerii care au implinit vrsta de 18 ani si care beneficiaza in conditiile legii de protectie speciala.
Importanta organizarii si dezvoltarii unor astfel de servicii este impusa si de prevederile art. 60 alin.
(1) din Legea nr. 272/ 2004, potrivit caruia plasamentul copilului care nu a implinit vrsta de 2 ani
poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva.
Prin Ordinul nr. 35/ 2003 au fost aprobate standardele minime obligatorii pentru asigurarea
protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a
acestor standarde.
Prin cea de a treia anexa a H.G. 1438/2004 este definit rolul serviciului de tip rezidential ca serviciu
de protectie speciala si se enumera serviciile care fac parte din aceasta categorie: centrele de
plasament, centrele de primire a copilului in regim de urgenta si centrele maternale. Serviciile
publice de tip rezidential, spre deosebire de cele private se organizeaza exclusiv in structura
directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
19
20
al femeii gravide predispuse sa isi abandoneze copilul) consiliile locale pot sa-si indeplineasca mai
bine obligatia de a preveni separarea copiilor de parinti.
Insa putine consilii locale comunale au infiintat/vor infiinta servicii de zi. Aceasta nu inseamna ca
in absenta lor, consiliile locale nu mai au obligatia de a asigura prevenirea separarii copilului de
parintii sai.
Evolutia dezvoltarii serviciilor de zi la nivel local nu poate fi prezentata, intruct abia incepnd cu
anul 2007 a fost creata la nivelul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului o baza
de date care cuprinde inclusiv serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, dezvoltate
la nivel local de comune, orase si municipii. Astfel, la 30.06.2007 existau 280 de servicii de
ingrijire de zi care functionau in subordinea consiliilor locale, care aveau ca beneficiari peste 11 000
copii.
In situatia in care la nivel local nu sunt suficiente resurse pentru organizarea unor servicii de zi,
acestea pot fi organizate si prin asociere. Consiliile locale au aceasta posibilitate si prin Legea nr.
215/2001 a administratiei publice locale, republicata, dar putine au pus-o in practica. Potrivit art. 15
din Legea nr. 215/2001, republicata, Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra
participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le
reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public
local ori dupa caz in conditiile legii.
De cele mai multe ori consiliile locale manifesta rezerve in ceea ce priveste infiintarea de servicii de
zi (de regula centre de zi) invocnd mai ales constrngeri de natura financiara. Pentru numeroase
consilii locale, in special din mediul rural, bugetul limitat este o realitate. Cu toate acestea, nevoia
serviciilor de zi se resimte tocmai in comunitatile sarace, unde nu exista locuri de munca si nici
perspectiva imbunatatirii situatiei. Acesta este motivul pentru care alin. (2) al art. 111 din Legea nr.
272/ 2004 a prevazut expres sprijinul care trebuie acordat de consiliul judetean prin:
- asigurarea finantarii infiintarii acestor servicii,
- asigurarea finantarii cu pna la 50% a cheltuielilor de functionare a acestora.
Pe de alta parte insa nu numai restrictiile de ordin financiar au impiedicat autoritatile locale sa
infiinteze servicii de interes local ci si lipsa de interes sau de informare.
De asemenea autoritatile locale inca prefera sa transfere catre judet spre solutionare cazurile sociale
in loc sa se implice activ si sa incerce identificarea unor solutii locale.
Copiii aflati in plasament (in serviciile de tip familial sau de tip rezidential) pot avea anumite nevoi
specifice care presupun accesul la o serie de alte servicii specializate (servicii de kinetoterapie,
logoterapie, consiliere, psihoterapie etc.) oferite in cadrul centrelor de zi/centrelor de recuperare.
De regula, consiliile judetene precum si directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului
doresc sa dezvolte serviciile de interes judetean care sa raspunda adecvat nevoilor identificate la
nivelul judetului. Ca si in situatia consiliilor locale, nici consiliile judetene nu au valorificat
suficient posibilitatea infiintarii unor servicii specializate pe baza asocierii.
Asocierea ar fi de luat in considerare mai ales pentru infiintarea serviciilor de tip rezidential
destinate copilului care a savrsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
Este vorba de centrele de orientare, supraveghere si sprijinire a reintegrarii sociale a copilului. In
sectorul public asocierea este posibila intre autoritatile administratiei publice locale si centrale care
21
prin lege au dreptul de a infiinta servicii publice, precum si intre acestea si organismele private
acreditate.
Desi sunt subiecte de drept privat, in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului
organismele private acreditate sunt obligate sa respecte prevederile Legii nr. 272/2004, precum si
legislatia secundara aprobata pentru executarea acesteia.
Daca consiliile locale pot organiza numai servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa iar
consiliile judetene, de regula, numai servicii de protectie speciala a copilului, organismele private
acreditate pot sa organizeze si sa dezvolte servicii in ambele domenii.
Ca si autoritatile administratiei publice locale si organismele private au nevoie de licenta pentru a
infiinta, organiza si dezvolta servicii in domeniul protectiei drepturilor copilului.
Deci, pe lnga acreditare - proces care se desfasoara sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei
si Egalitatii de Sanse (MMFES), organismele private care doresc sa ofere astfel de servicii trebuie
sa obtina licenta de functionare care se acorda de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
Daca acreditarea este obligatorie pentru toti furnizorii de servicii sociale indiferent de categoria de
beneficiari (copii sau adulti) licenta este necesara numai pentru acele organisme private care doresc
sa dezvolte serviciile pentru copii, prevazute in legea pentru protectia si promovarea drepturilor
copilului:
a) servicii de ingrijire de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidential.
Existenta acestui decalaj de dezvoltare si de calitate dar si specificul anumitor servicii pentru
protectia copilului determina necesitatea licentierii serviciilor.
Daca acreditarea priveste furnizorii de servicii (publici sau privati) licentierea priveste anumite
servicii in mod expres prevazute de lege (indiferent daca acestea sunt infiintate de autoritati publice
sau de organisme private acreditate):
- servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa;
- servicii de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor
sai.
Respectarea Standardelor minime obligatorii pentru serviciile de prevenire a separarii copilului de
familia sa si a celor destinate protectiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de parinti
este una dintre conditiile care trebuie respectata pentru obtinerea licentei de functionare.
II DEFINITIA COPILULUI
22
In sensul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, prin copil se intelege orice fiinta sub
vrsta de 18 ani, cu exceptia cazurilor cnd, in baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit
sub aceasta vrsta..
Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului reglementeaza acest concept
in sensul ca prin copil se intelege: persoana care nu a implinit vrsta de 18 ani si nu a dobndit
capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii, ceea ce demonstreaza ca definitia copilului din
legislatia romneasca este in acord cu prevederile Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului
In ceea ce priveste notiunea de copil raportata la prevederile legislative in materie civila capacitatea
de exercitiu si folosinta a acestuia este reglementata astfel:
a) Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este aptitudinea, generala si abstracta, a omului,
de a avea drepturi si obligatii (art. 5 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954).
b) Potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosinta incepe de la nasterea
persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute din
momentul conceptiei, insa numai daca el se naste viu. Continutul acestei capacitati este dat
de aptitudinea de a avea toate drepturile si obligatiile civile, cu exceptia celor oprite de lege.
c) Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este aptitudinea omului de a-si exercita drepturile
civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile (art. 5 alin.
(3) din decretul nr. 31/1954). Potrivit art. 11, nu au capacitate de exercitiu: minorul care nu
a implinit vrsta de 14 ani; persoana pusa sub interdictie. Pentru cei care nu au capacitatea
de exercitiu, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali. Articolul 9 prevede ca
Minorul care a implinit vrsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restrnsa. Actele
juridice ale minorului cu capacitate restrnsa se incheie de catre acesta cu incuviintarea
prealabila a parintilor sau a tutorelui. In fine, potrivit art. 8 din acelasi Decret nr. 31/1954,
capacitatea deplina de exercitiu incepe de la data cnd persoana devine majora. Persoana
devine majora la implinirea vrstei de 18 ani. Minorul care se casatoreste dobndeste prin
aceasta, capacitatea deplina de exercitiu.
Dreptul la vot este un drept universal recunoscut de catre Constitutia Romniei tuturor cetatenilor
Romniei fara nici un fel de deosebire. Momentul de la care acest drept poate fi exercitat de catre
cei in drept este implinirea vrstei de 18 ani pna in ziua alegerilor inclusiv (art. 36, Constitutia
Romniei).
Restrictii ale acestui drept exista numai in masura in care instanta hotaraste acest lucru, in
circumstante clar si expres enumerate de legea penala sau civila.
Dreptul la educatie este garantat tuturor cetatenilor romni, pentru toate nivelele si formele de
invatamnt, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta
politica sau religioasa.
Statul promoveaza principiile invatamntului democratic si garanteaza dreptul la educatie
diferentiata, pe baza pluralismului educational, in beneficiul individului si al intregii societati. (art.
6 din Legea invatamntului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare).
In Romnia, invatamntul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamntului de
10 clase, forma de zi, inceteaza la vrsta de 18 ani."
Conform prevederilor art. 18. - (1) din legea mai sus mentionata, Invatamntul prescolar se
organizeaza pentru copii in vrsta de 3-6/7 ani, in gradinite cu program normal, prelungit si
saptamnal.".
23
24
In ceea ce priveste inrolarea voluntara in fortele armate, Legea 446/2006 privind pregatirea
pentru aparare prevede la art. 56 ca pregatirea premilitara a tinerilor este organizata pe baza de
voluntariat, cu tineri apti din punct de vedere medical, care au implinit vrsta de 15 ani si pna la
incorporare.
Pregatirea premilitara a tinerilor este organizata si realizata de Ministerul Apararii Nationale si
Ministerul Internelor si Reformei Administrative. In acest scop, acestea colaboreaza cu Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu alte autoritati ale administratiei publice, precum si cu
organizatii neguvernamentale.
Aceasta se realizeaza in centre organizate pe lnga unitatile militare.
In anul 2006 si 2007, Ministerul Apararii Nationale si Autoritatea Nationala pentru Tineret au
organizat, in parteneriat, doua actiuni de pregatire premilitara cu tineri din licee.
Codul penal al Romniei prevede vis-a-vis de raspunderea penala a minorilor faptul ca cel care nu
a implinit inca vrsta de 14 ani nu raspunde penal (art. 113 alin. (1)).
Minorul care are vrsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savrsit fapta
cu discernamnt (art. 113, alin. (2)).
Minorul care a implinit vrsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii (art. 113, alin. (3)).
Fata de aceste aspecte prevederile Codului Penal al Romniei sunt foarte clare la art. 123, in a
statua faptul ca:
- Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmatoarele:
a) inchisoarea stricta de la 5 la 15 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa
detentiunii pe viata;
b) inchisoarea stricta de la 3 la 12 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa
detentiunii severe;
c) inchisoarea stricta intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute de lege pentru
infractiunea savrsita, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa inchisorii stricte, fara ca minimul
inchisorii stricte aplicabile minorului sa depaseasca 3 ani;
d) inchisoarea intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea
savrsita, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa inchisorii;
e) amenda sub forma zilelor-amenda, intre 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotita intre 50.000 lei
si 500.000 lei;
f) munca in folosul comunitatii, intre 50 si 250 de ore.
(2) Pedepsele aplicate minorului se executa in regimul prevazut in legea pentru executarea
pedepselor.
(3) Pedepsele complementare nu se aplica minorului.
(4) Condamnarile pronuntate pentru faptele savrsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati
sau decaderi.
Recrutarea obligatorie in fortele armate
Legea 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare prevede la art. 3 faptul ca serviciul
militar se indeplineste de catre cetatenii romni, barbati si femei, care au implinit vrsta de 18 ani,
in formele prevazute de lege.
In sensul legii mentionate cetatenii incorporabili sunt considerati cetatenii romni, barbati, cu
vrste cuprinse intre 20 si 35 de ani, care indeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, in
anumite situatii prevazute expres de lege.
25
Femeile pot indeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile in stare de
graviditate intrerup de drept indeplinirea serviciului militar.
Adoptarea legii 272/2004 a fost coroborata cu desfasurarea unor ample campanii de constientizare
al caror scop propus a fost acela de a-i informa pe toti aceia care lucreaza cu si pentru copii precum
si a celor implicati in educatia parintilor cu privire la drepturile copilului.
Astfel, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a desfasurat o campanie de
educatie privind drepturile copilului finantata de Uniunea Europeana prin intermediul programelor
PHARE 2002 si 2003, in vederea promovarii spiritului legii.
Prima parte a campaniei (Phare 2002), derulata din octombrie 2004 pna in martie 2006 sub
sloganul Drepturile copiilor sunt lege!, a fost structurata pe trei componente: campania de
informare pentru publicul larg, componenta de formare pentru grupuri profesionale si activitati
legate de mass-media nationala si internationala.
Campania de informare a fost lansata in luna octombrie 2005 si s-a adresat publicului larg prin
intermediul mass media (televiziune, radio, presa), urmarind o constientizare ct mai larga cu
privire la drepturile copiilor, in vederea unei mai bune respectari a acestora de catre cei din jur.
Mesajul sub care s-a desfasurat aceasta campanie a fost Nu fi complice la incalcarea acestor
drepturi si a reprezentat o incercare de a schimba mentalitati, atitudini si comportamente ale unor
categorii sociale extrem de diverse si cu o importanta bine definita in cadrul spectrului social al
societatii romnesti. Pornind de la premisa ca toate persoanele intra in contact cu copiii, fie ca
parinti, rude, vecini sau prieteni, fie ca urmare a activitatii profesionale pe care o desfasoara, ori ca
simpli cetateni, aceasta campanie a incercat sa ii mobilizeze pe toti cei mentionati in sensul
schimbarii abordarii de catre acestia a problematicii drepturilor copilului, ca membru al societatii.
Realizarea grafica a campaniei, a constat in ilustrarea unor drepturi ale copiilor considerate a fi
relevante in raport cu situatia actuala din Romnia. Astfel, mesajele campaniei au fost construite
pentru a contracara unele prejudecati adnc inradacinate privind indeosebi dreptul la educatie, att
in mediul urban ct si in cel rural.
Alaturi de dreptul la educatie, dreptul la identitate, dreptul la opinie si dreptul la protectie impotriva
abuzurilor de orice tip au fost promovate prin spoturi radio si TV , precum si prin anunturi in presa.
Campania de educatie a continuat sa sustina functionarea Liniei Verzi pentru Protectia Copilului 0800-8-200-200 - creata in 2001 prin Campania pentru prevenirea abandonului si institutionalizarii
copiilor in Romnia "Casa de copii nu e acasa. Linia Verde pentru protectia copilului este un
serviciu gratuit de informare si consiliere telefonica, in probleme legate de protectia copilului si
familiei. Apelurile primite de la potentialii beneficiari sunt preluate de personalul calificat al Liniei
Verzi, compus din psihologi, asistenti sociali si juristi.
Linia Verde pentru Protectia Copilului isi desfasoara activitatea, incepnd cu luna februarie 2006,
ca o organizatie neguvernamentala. Pe parcursul anilor, linia verde si-a diversificat serviciile si si-a
extins activitatea, de la oferirea de informatii, consiliere si indrumare privind protectia copilului
aflat in dificultate, la chestiuni care privesc protectia drepturilor copilului, astfel ca experienta
acumulata a facut-o capabila sa-si poata continua functionarea pe cont propriu, fara sustinerea
programelor Phare in cadrul carora a functionat timp de 4 ani.
In perioada 2001-30.30.2007 la Linia Verde pentru Protectia Copilului au fost inregistrate 16 649
cazuri valide, dintre acestea cele mai multe au avut ca obiect solicitarea de informatii referitoare la
26
sprijinul material si financiar acordat parintilor aflati in dificultate (5752), la adoptie si asistenta
maternala (5358). In 1530 de cazuri au fost sesizate suspiciuni de abuz asupra copiilor.
Componenta de formare a profesionistilor implicati in protectia drepturilor copiilor a avut ca
obiectiv principal prezentarea noilor reglementari introduse prin legea 272/2004, precum si
dobndirea de catre profesionisti a abilitatilor necesare pentru o ct mai buna aplicare a acestor
prevederi.
Au fost organizate 100 de ateliere cu durata de doua zile, in perioada august-octombrie 2005, care
au reunit 1800 de profesionisti de pe intreg teritoriul tarii, apartinnd tuturor grupurilor profesionale
mentionate. Pentru toti participantii au fost organizate, in perioada noiembrie 2005 - ianuarie 2006,
sesiuni de o zi, in cadrul carora participantii au prezentat modul in care au aplicat in activitatea lor
profesionala cunostintele dobndite in atelierele initiale si au analizat instrumente pentru o mai buna
cooperare intre profesii la nivel judetean.
Avnd in vedere atributiile sporite pe care noua lege le confera comunitatilor locale o serie de
ateliere specifice au fost organizate pentru asistentii sociali de la nivelul autoritatilor judetene si
locale, avnd ca subiect mecanismele de cooperare intre acestia. Peste 2600 de participanti au
dezbatut, in cele 86 de ateliere, problemele cu care se confrunta si au identificat solutii si prioritati
la nivel judetean. O metodologie comuna de lucru pentru asistentii sociali de la nivel judetean si
local a fost elaborata, lund in considerare att noile atributii prevazute de Legea nr.272/2004, ct si
propunerile si nevoile exprimate in cadrul acestor ateliere.
Noile roluri si responsabilitati care revin profesionistilor, din perspectiva legii 272/2004, le-au fost
aduse la cunostinta acestora si prin intermediul posterelor si altor materiale informative, care au fost
elaborate si distribuite tuturor institutiilor implicate.
Activitatile de constientizare a populatiei si eforturile de schimbare a perceptiilor si a atitudinilor
fata de drepturile copiilor si stimularea procesului decizional si a bunelor practici care sunt in
interesul copiilor din Romnia au continuat printr-un nou proiect Si tu poti fi un parinte mai bun!
care a demarat in decembrie 2005 si s-a incheiat in octombrie 2007.
Ambele componente ale acestei campanii att cea de formare ct si cea de comunicare,
promoveaza noua abordare, centrata pe copil si familie, introdusa de Legea nr.272/2004 privind
protectia si promovarea drepturilor copilului, activitatile acestora fiind elaborate in vederea
transmiterii aceluiasi mesaj comun: parintii sunt principalii responsabili pentru cresterea si ingrijirea
copiilor lor, iar toti ceilalti profesionisti, comunitati, autoritati locale si Stat au datoria de a
sprijini parintii in indeplinirea acestei responsabilitati.
Seminariile pentru factorii de decizie au fost organizate de cele 41 de directii generale de
asistenta sociala si protectia copilului din judete si de DGASPC Sector 1 incepnd cu 11 ianuarie
2007. Ele au reunit factorii de decizie din judete, respectiv din municipiul Bucuresti: presedinti de
Consilii Judetene, prefecti, consilieri judeteni, primari, presedinti de tribunale, sefi ai serviciilor
deconcentrate ale ministerelor din domeniul sanatatii, educatiei, internelor, precum si reprezentanti
ai Bisericii.
Seminariile isi propun sa contribuie la informarea, sensibilizarea si cresterea gradului de implicare a
factorilor de decizie in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor din unitatea lor
administrativ teritoriala, precum si la intarirea colaborarii interinsitutionale in acest domeniu.
Componenta de formare s-a adresat profesionistilor care interactioneaza cu copiii in activitatea lor
zilnica - lucratorii sociali, cadrele didactice, personalul medical, judecatorii si procurorii, politistii si
preotii. Ea a fost implementata in parteneriat cu institutiile centrale care coordoneaza activitatea
27
29
33
CNCD a participat la o serie de dezbateri prin care si-a facut cunoscuta misiunea.Temele acestor
dezbateri au fost: politicile afirmative sunt necesare (concurs debate intre licee), discriminarea de
gen in politica, multiculturalitatea ca exercitiu anti-discriminare, discriminarea in mass-media,
diversitate si valori democratice, tineret si toleranta, politici publice in favoarea minoritatilor etnice,
dizabilitate si discriminare, educatia copiilor romi si identitatea etnica, dinspre scoala spre
comunitate, politici si practici anti-discriminare pentru vrstnici, violenta domestica in Romnia,
despre noi, minoritatile sexuale din Romnia.
In anul 2005, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, alaturi de Departamentul pentru
Relatii Interetnice si Autoritatea Nationala pentru Tineret, cu sprijinul Organizatiei Nationale
Cercetasii Romniei si Alianta pentru Unitatea Romilor au organizat in Bucuresti festivalul
diversFEST2005.
Acest festival se afla la a doua editie si s-a dorit sa fie o traditie in anii viitori. In cadrul acestui
festival au fost proiectate filme cu tematica antidiscriminare, au avut loc dezbateri privind
continuarea procesului de instituire a unor politici afirmative, s-a derulat a doua etapa a campaniei
de stergere a lozincilor discriminatorii, a fost deschis un trg de prezentare a organizatiilor
neguvernamentale care activeaza in aceast domeniu.
Zonele vizate au fost zone centrale ale capitalei Romniei, unde au fost prezentate piesele de teatru
Ce tipe misto!de Laura Shaine Cunningham si o sceneta privind recomandari in realizarea
spoturilor publicitare Noaptea Discriminatorilor din publicitate, spectacol realizat in cadrul
proiectului UNDP Romnia - O abordare integrata a politicilor echilibrate a femeilor si barbatilor.
Festivalul s-a incheiat la Teatrul Ion Creanga cu o zi dedicata copiilor, eveniment la care a fost
prezent Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos din Romnia, E.S. domnul Pieter Jan Wolthers, care
a lansat o carte pentru formarea copiilor in spiritul tolerantei. Pe toata durata diversFEST2005, in
incinta Gradinii Cismigiu, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu sprijinul
Jandarmeriei Romne, a amplasat un cort de prezentare si de informare a publicului interesat. Au
fost impartite brosuri si pliante informative privind drepturile omului, promovarea tolerantei,
respectarii principiului egalitatii.
In anul 2003 colegiul a analizat 473 de petitii, din care a solutionat prin hotarri 355 dintre acestea.
S-au aplicat 35 de avertismente si amenzi contraventionale, care au vizat fapte de discriminare pe
diferite criterii, majoritatea fiind cele de apartenenta la etnia romilor
Pe parcursul anului 2004 s-au primit un numar de 353 de petitii si sesizari de la persoane fizice si
juridice, institutii guvernamentale si neguvernamentale.
Dintre petitiile care au fost in competenta de solutionare a Consiliului, cele mai multe au sesizat
discriminari pe criterii de etnie, apartenenta la o categorie sociala (pensionari), convingeri,
nationalitate sau infectare HIV. Din cele 353 de petitii primite, Colegiul director al Consiliului a
solutionat prin hotarri un numar de 217 petitii. Din totalul de 217 dosare finalizate, in 27 de situatii
s-a constatat comiterea unor fapte de discriminare si s-au aplicat sanctiuni: 24 de avertismente si 3
amenzi contraventionale
Numarul cazurilor solutionate in anul 2005 a fost de 360, dintre care 280 de petitii au fost primite
in anul 2005. Criteriile de discriminare cele mai intlnite in aceste petitii au fost: categorie sociala
(90), etnie (85), nationalitate (39), dizabilitate (21), convingeri (19), vrsta (17), religie (11),
HIV/SIDA (10), gen (9), orientare sexuala (9), categorie defavorizata (6). De asemenea, in cazul
celor 48 de autosesizari solutionate, cele mai multe au vizat criterii precum etnie (26), gen (15),
nationalitate (8), vrsta (5), categorie sociala (4).
34
35
36
Determinarea interesului copilului trebuie sa cuprinda att evaluarea situatiei sale pe termen scurt,
ct si pe termen lung. In intelegerea acestei sintagme-cheie, pentru a evita transformarea ei intr-un
stereotip care sa conduca in final la invocarea lui in mod excesiv, dar la lipsa sau insuficienta
impactului in plan aplicativ, trebuie pornit de la premisa ca fiecare copil este o entitate pe ct de
complexa, pe att de diferita de celelalte. Aceasta inseamna ca fiecare copil trebuie inteles ca un
univers in sine, al carui interes nu poate fi stabilit dect printr-o continua si responsabila raportare la
ansamblul relatiilor sociale de care depinde evolutia si dezvoltarea copilului.
Interesul superior al copilului trebuie sa fie luat in considerare, in mod individual mai ales in
situatiile legate de:
1) separarea copilului de parinti: copilul nu va fi separat de parinti impotriva vointei lor, cu
,,exceptia situatiei in care autoritatile decid sub rezerva revizuirii judiciare si cu respectarea legilor
si procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este necesara in interesul superior al copilului;
2) responsabilitatile parintesti: ambii parinti au principala responsabilitate pentru cresterea copiilor,
iar ,,interesul superior al copilului va constitui principala lor preocupare;
3) lipsirea de mediul familial: copiii lipsiti temporar sau permanent de mediul lor familial sau cei
care, pentru protejarea interesului lor superior, nu pot fi lasati in acest mediu, sunt indreptatiti sa
beneficieze de protectie si asistenta speciale;
4) restrictionarea libertatii: copiii care sunt privati de libertate trebuie sa fie separati de adulti, ,,cu
exceptia cazurilor in care se considera ca nu este in interesul copilului sa se procedeze astfel;
5) audierile in instanta in cazurile de natura penala care implica un minor: parintii sau reprezentantii
legali ai copilului trebuie sa fie prezenti.
Importanta acestui principiu este consfintita de legiuitor inclusiv in ceea ce-i priveste pe copiii aflati
pe teritoriul Romniei din diverse motive, consfintind analizarea situatiei particulare a acestora tot
in functie de aceleasi unitati de masura ca si in cazul propriilor cetateni. Astfel Legea 122/2006
privind azilul in Romnia contine o serie de prevederi care stabilesc regimul juridic al strainilor
care solicita o forma de protectie in Romnia, regimul juridic al strainilor beneficiari ai unei forme
de protectie in Romnia, procedura de acordare, incetare si anulare a unei forme de protectie in
Romnia, precum si procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de
azil. Art. 8 al acestei legi stipuleaza foarte clar faptul ca in aplicarea prevederilor legii in cauza,
toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.
Alte prevederi referitoare la acest drept se regasesc in legislatia privind reglementarea profesiei de
mediator. Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator prevaznd ca in
utilizarea procedurilor de mediere in cazul neintelegerilor dintre soti privind continuarea casatoriei,
exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la intretinerea
copiilor, precum si orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de
care ei pot dispune potrivit legii, mediatorul va veghea ca rezultatul medierii sa nu contravina
interesului superior al copilului, va incuraja parintii sa se concentreze in primul rnd asupra
nevoilor copilului, iar asumarea responsabilitatii parintesti, separatia in fapt sau divortul sa nu
impieteze asupra cresterii si dezvoltarii acestuia. (art. 65).
Daca, in cursul medierii, mediatorul ia cunostinta de existenta unor fapte ce pun in pericol cresterea
sau dezvoltarea normala a copilului ori prejudiciaza grav interesul superior al acestuia, este obligat
sa sesizeze autoritatea competenta (art. 65, alin.(2)).
III.3 Dreptul la viata, la supravietuire si la dezvoltare
In ceea ce priveste reducerea numarului de sarcini la copii, prin prisma dreptului la viata,
supravietuire si dezvoltare trebuie precizat faptul ca o serie de institutii ale statului, cum ar fi
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului au decis introducerea in scoli a orelor de educatie
37
sexuala, scopul unui astfel de demers fiind acela de a constientiza copiii cu privire la problemele ce
pot aparea si prevenirea aparitiei unui numar mare de sarcini nedorite in rndul copiilor.
Referitor la aplicarea pedepsei cu moartea, legislatia romna interzice cu desavrsire acest tip de
pedeapsa, prin urmare nu se poate pune problema aplicarii acesteia, mai ales in cazul copiilor.
In ceea ce priveste existenta institutiei pruncuciderii in reglementarea cadrului juridic al acestui
drept fundamental al copilului, precizam ca aceasta reprezinta o infractiune incriminata sever de
catre Codul penal romnesc. Codul penal, sectiunea Partea speciala. Infractiuni contra persoanei.
Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii. Omuciderea. Pruncuciderea definind
aceasta fapta drept Uciderea copilului nou-nascut, savrsita imediat dupa nastere, de catre mama
care s-a aflat intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere, constatata pe baza unei expertize
medico-legale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de pruncucidere prevazuta in art.
177 C. pen. Daca actiunea de ucidere a mamei aflata intr-o astfel de stare nu si-a produs efectul,
copilul nou-nascut fiind salvat, solutia de achitare a acesteia este legala, intruct tentativa la
infractiunea de pruncucidere nu este incriminata.
Situatia pruncuciderilor in perioada 2002-2006
2002
2003
Pruncucidere
38
25
2004
25
2005
32
2006
20
Tot pe linia reducerii numarului de decese in rndul copiilor datorate unor evenimente neprevazute
cum ar fi spre exemplu accidentele rutiere, Politia Romna a desfasurat o serie de programe
destinate prevenirii producerii acestor evenimente neprevazute. Programul Parteneriat de Prevenire
si Combatere a Accidentelor Rutiere "STOP ACCIDENTELOR RUTIERE! VIATA ARE
PRIORITATE".
Educatia rutiera la copiii de gradinita a fost un program destinat constientizarii pericolului la care se
expun copiii atunci cnd incalca regulile de circulatie, educarea incepnd astfel sa se faca de la
vrste fragede. In acest mod, copiii de gradinita, dar si cei din scolile generale au devenit
participanti la o campanie ampla de informare si educare. Directia Politiei Rutiere a lansat o
campanie nationala pentru securitatea rutiera, actiune care are drept scop prevenirea accidentelor
rutiere si reducerea numarului victimelor acestora.
Campania, a inclus si "Saptamna Internationala a Securitatii Rutiere", dedicata, in primul rnd,
copiilor si soferilor. Potrivit Rezolutiei in domeniul Securitatii Rutiere a Adunarii Generale a
Natiunilor Unite privind criza globala asupra securitatii rutiere, in perioada 5 - 11 aprilie, pentru al
patrulea an, a avut loc "Saptamna Securitatii Rutiere", cu motto-ul "Respect in Trafic inseamna
Securitate Rutiera".
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului asigura realizarea obiectivului major al educatiei
rutiere in rndul prescolarilor si elevilor, acela de formare a unui comportament rutier responsabil
necesar protejarii dreptului la viata. Activitatile proiectate se deruleaza att in zona educatiei
formale (in cadrul orelor de Consiliere si orientare - modulul Calitatea stilului de viata), ct si in
zona educatiei non-formale, prin concursuri, dezbateri, activitati practice, proiecte educationale
bazate pe metode interactive, moderne, ce stimuleaza initiativa si implicarea elevilor.
La nivel national, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului organizeaza anual Concursul
national Educatie rutiera, educatie pentru viata, cu faze locale, judetene si nationala, ceea ce
asigura o baza larga de selectie, respectiv implicarea unui numar mare de elevi de gimnaziu. In
cadrul concursului, s-a introdus si o sectiune de proiecte de educatie rutiera, adresat elevilor I XII,
care ofera posibilitatea implementarii initiativelor elevilor, cu sprijinul unor institutii implicate.
38
consecintele pe care stabilirea acestei masuri le va avea si i se asigura dreptul de a-si exprima in
mod liber opinia cu privire la masura de protectie propusa.
IV. DREPTURI SI LIBERTATI CIVILE
IV. 1 Nume si nationalitate
Orice copil are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. Inregistrarea acestuia se face imediat
dupa nastere, acesta avnd dreptul la un nume, dreptul de a dobndi o cetatenie si, daca este posibil,
de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia. (Legea 272/2004).
In acest sens, art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului Romniei nr. 41/2003 privind dobndirea si
schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr. 323/2003,
cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste: Numele de familie se dobndeste prin efectul
filiatiei si se schimba de drept prin modificarile intervenite in statutul civil al persoanei fizice, in
conditiile prevazute de lege.
Numele si prenumele copilului sunt alese de catre parinti in conditiile stipulate de legislatia in
domeniu. Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile
prevazute de lege, fara nici o ingerinta, orice constatare a incalcarii acestui drept oblignd
autoritatile statului sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii
copilului (art. 8).
Retin atentia si prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare
civila, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora: daca parintii nu au nume de
familie comun, sau exista neconcordanta intre prenumele copilului trecut in certificatul constatator
al nasterii si declaratia verbala a declarantului, intocmirea actului de nastere se face pe baza
declaratiei scrise si semnate de ambii parinti, din care sa rezulte numele de familie si prenumele
copilului. In caz de neintelegere intre parinti, va decide serviciul public comunitar local de evidenta
a persoanelor de la locul inregistrarii nasterii, prin dispozitie scrisa.
Conform art. 64 alin. (1) din Codul familiei., copilul din afara casatoriei dobndeste numele de
familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai inti stabilita, iar alineatul (3) al
aceluiasi articol dispune ca in cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii
parinti, se aplica dispozitiile art. 62 alin. (2).
Parintii copilului nefiind casatoriti, au nume de familie diferite. In aceste conditii sunt incidente
urmatoarele prevederi:
1) In cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti firesti, numele de
familie al copilului va fi stabilit de catre acestia, ca si in cazul parintilor casatoriti care au
nume de familie diferite:
-
prin invoiala parintilor, numele fiind declarat odata cu nasterea copilului, la serviciul de
stare civila;
in lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotari,
ascultnd pe parinti, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.
2) Atunci cnd tatal nu l-a recunoscut pe copilul sau, acesta va dobndi numele de familie al
mamei, in conformitate cu regula stabilita de art. 64 alin. (1), potrivit caruia, copilul din
afara casatoriei, nerecunoscut de ambii parinti, dobndeste numele de familie al parintelui
fata de care filiatia a fost mai inti stabilita.
40
3) Daca tatal recunoaste ulterior copilul nascut in afara casatoriei sau este constatata
paternitatea pe cale judecatoreasca. In aceasta situatie, potrivit art. 64 alin. (2) din Codul
familiei, instanta judecatoreasca poate dispune cu privire la incuviintarea purtarii numelui
tatalui de catre copil.
In ceea ce-l priveste pe copilul nascut din parinti necunoscuti, dreptul acestuia la stabilirea si
pastrarea identitatii este asigurat de catre autoritatile locale de la domiciliul acestuia, in conformitate
cu prevederile legale in materie.
Copilului adoptat ii este, de asemenea, garantat acest drept, schimbarea numelui acestuia ca urmare
a adoptiei fiind prevazut de lege in sensul ca adoptatul dobndeste prin adoptie numele
adoptatorului.
Conform prevederilor art. 53 alin. (3) din Legea nr. 273/2004: Pentru motive temeinice, instanta,
incuviintnd adoptia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si cu consimtamntul
copilului care a implinit vrsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
Acesta este un element de noutate adus de actuala reglementare in materie de adoptie.
Prin prisma acestui drept, Legea 272/2004 consfinteste dreptul copilului de a mentine relatii
personale cu parintii, rudele sau orice alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de
atasament. (Art. 14. alin. (1))
In acelasi sens, parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale
ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de
viata de familie, dect in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive
temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
In ceea ce priveste dobndirea cetateniei parintilor de catre copii, legea romna prevede ca aceasta
se dobndeste prin:
a) nastere;
b) adoptie;
c) acordare la cerere.- Legea 21/1991 a cetateniei romne
In ceea ce priveste dobndirea cetateniei de catre copiii nascuti pe teritoriul altor state, legea
prevede ca toti cei nascuti pe teritoriul Romniei, din parinti cetateni romni, sunt cetateni romni.
Sunt, de asemenea, cetateni romni cei care:
a) s-au nascut pe teritoriul statului romn, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean
romn;
b) s-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romna.
Copilul gasit pe teritoriul statului romn este considerat cetatean romn, pna la proba contrarie,
daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.
Cetatenia romna se dobndeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca
adoptatorii sunt cetateni romni, iar adoptatul nu a implinit vrsta de 18 ani.
Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean romn, minorul
dobndeste cetatenia adoptatorului.
41
Odata cu inregistrarea nasterii, ofiterul de stare civila va atribui copilului codul numeric personal,
pe baza listelor de C.N.P. precalculate repartizate fiecarei primarii, din listele corespunzatoare
anului de nastere.
Codul numeric personal se atribuie fiecarei persoane fizice, incepnd de la nastere, se inscrie in
actele si certificatele de stare civila si se preia in celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele
persoanei respective.
In registrele de stare civila romne se inregistreaza att copilul nascut viu, ct si copilul nascut mort,
precum si nasterea oricarui copil nascut pe teritoriul tarii.
Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 119/1996, cetatenii straini care au domiciliul sau se afla
temporar in Romnia pot cere inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in aceleasi conditii ca
si cetatenii romni, iar persoanele fara cetatenie sunt obligate sa solicite inregistrarea actelor si
faptelor de stare civila la serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor.
Autoritatile romne au elaborat in decursul anului 2006 o serie de standarde privind procedurile si
termenele ce trebuie respectate in cazul in care unui copil abandonat in maternitate sau intr-o unitate
sanitara trebuie sa i se asigure respectarea acestui drept fundamental.
Astfel, unitatile sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de
a angaja un asistent social sau, dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistent social
(art. 9 alin. (1) din Legea 272/2004).
Inregistrarea nasterii se face pe baza declaratiei verbale date in fata ofiterului de stare civila si a
documentelor prevazute de lege de catre oricare dintre parinti, iar daca, din diferite motive, nu o pot
face, obligatia declararii revine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere sau a
personalului din unitatea in care a avut loc nasterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunostinta
despre nasterea unui copil.
42
In vederea stabilirii identitatii copilului parasit sau gasit ori a parintilor acestuia, organele de politie
competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea
demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru inregistrarea nasterii copilului (art. 9 alin. (2) din
Legea 272/2004).
Conform art. 10 din acelasi act normativ, certificatul medical constatator al nasterii, att pentru
copilul nascut viu, ct si pentru copilul nascut mort, se intocmeste in termen de 24 de ore de la
nastere.
Cnd nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie avnd cabinetul inregistrat
in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea oricarei persoane, in termen de
24 de ore, sa constate nasterea copilului, dupa care sa intocmeasca si sa elibereze certificatul
medical constatator al nasterii copilului, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau.
Orice persoana care a gasit un copil ale carui date de identificare nu se cunosc este obligata sa
anunte cea mai apropiata unitate de politie in termen de 24 de ore.
Conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea
drepturilor copilului, Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pna la stabilirea
unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l intretine si, in termen de 48 de ore, de
a anunta autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi are domiciliul.
Aceasta noua reglementare abroga prevederile art.88 din Codul familiei, unde se prevedea: Cel
care a luat un copil pentru a-l creste, fara a intocmi formele cerute pentru infiere, are obligatia sa-l
intretina, ct timp copilul este minor, insa numai daca parintii firesti au murit, sunt disparuti ori sunt
in nevoie.
Obligatia de a face demersurile necesare in vederea inregistrarii nasterii copilului revine serviciului
public de asistenta sociala in a carui raza administrativ teritoriala a fost gasit acesta, sens in care va
trebui sa obtina dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui copilului de catre primarul localitatii,
conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 119/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, intocmirea actului de nastere se face
in termen de 30 de zile de la intocmirea procesului verbal de constatare a parasirii copilului, semnat
de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, de reprezentantul
politiei si al maternitatii (art.23 din Legea nr. 119/1996, cu modificarile si completarile ulterioare).
Att in cazul copilului gasit, ct si in cazul copilului parasit de mama in maternitate, expertiza
medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este gratuita (art.12 alin. (2) din Legea
nr. 272/2004 ).
Daca declaratia privind nasterea copilului a fost facuta dupa expirarea termenelor prevazute de lege,
insa inauntrul unui an de la nasterea copilului, inregistrarea nasterii se face cu aprobarea primarului.
Atunci cnd declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de la data nasterii copilului, actul de
nastere se intocmeste numai in baza unei hotarri judecatoresti definitive si irevocabile, privind
incuviintarea inregistrarii tardive, care trebuie sa contina toate datele necesare inregistrarii.
In ceea ce priveste inregistrarea nasterii ce a avut loc in tren, pe o nava sau aeronava, legea romna
prevede ca in conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 sunt ofiteri de stare
43
civila () comandantii de nave si aeronave. Prin urmare acestia vor trebui sa duca la indeplinire
formalitatile ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste inregistrarea unei nasteri.
Fata de copiii romni nascuti in afara granitelor, legea romna are o serie de precizari menite a
reglementa si acest gen de situatii. Astfel, In conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din Legea
nr. 119/1996 cu modificarile si completarile ulterioare , certificatele de stare civila ale cetatenilor
romni intocmite in strainatate au putere doveditoare in tara numai daca sunt transcrise in registrele
de stare civila romne. La momentul transcrierii, se va atribui si cod numeric personal pentru copil.
Pentru copiii nascuti in strainatate ale caror certificate de nastere sunt transcrise in tara, codul
numeric personal se atribuie de catre ofiterul de stare civila din cadrul unitatii administrativ
teritoriale unde se transcrie actul de nastere, daca nasterea a fost inregistrata la organele locale
competente ale statului respectiv, indiferent daca este vorba de un cetatean romn cu domiciliul in
tara sau despre un cetatean romn cu domiciliul in strainatate, in acest ultim caz competenta
transcrierii revenind primariei pe raza careia persoana a avut ultimul domiciliu in tara.
Pentru copiii nascuti in strainatate pna la data de 31.12.2003, daca nasterea a fost
inregistrata/inscrisa la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare de cariera ale Romniei din
strainatate, C.N.P.-ul se va acorda de catre Directia de Stare Civila din cadrul Consiliului Local al
Sectorului 1 al municipiului Bucuresti, pe baza listelor de C.N.P. precalculate repartizate acesteia,
din listele corespunzatoare anului de nastere (aceasta categorie de acte de stare civila se pastreaza la
Directia de Stare Civila din cadrul Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti).
Copiilor nascuti in strainatate incepnd cu data de 01.01.2004 si ale caror acte de nastere se
inregistreaza/inscriu in registrele de stare civila ale misiunii diplomatice sau oficiului consular de
cariera al Romniei acreditat in strainatate, C.N.P ul se atribuie de catre ofiterul de stare civila de
la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romniei, pe baza listelor de C.N.P.
precalculate repartizate acesteia, din listele corespunzatoare anului de nastere.
Prin Legea nr. 94/2004, din necesitatea simplificarii procedurilor in domeniul actelor de stare civila
pentru toti cetatenii romni aflati in strainatate, au fost introduse prevederile art. 42 alin. (2), in
Legea nr. 119/1996, astfel inct:
Cetatenii romni aflati in strainatate pot solicita inscrierea in registrele de stare civila romne de la
misiunile diplomatice sau oficiile consulare de cariera ale Romniei, a certificatelor de stare civila
eliberate de autoritatile straine, care ii privesc, in cazul in care inregistrarea actului sau faptului de
stare civila a fost facuta in prealabil la autoritatea din statul in care acestia se afla; inscrierea se face
cu aprobarea sefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare () .
Inscrierea la misiunile diplomatice este echivalentul transcrierii din tara.
Obligatia de a inregistra copiii este popularizata prin publicarea actelor normative de referinta in
Monitorul Oficial al Romniei, prin afisarea in maternitati si sectiile de pediatrie a actelor
normative care prevad termenele si documentele necesare inregistrarii nasterii nou nascutului.
In registrele de stare civila romne se inregistreaza nasterea oricarui copil nascut pe teritoriul tarii.
Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 119/1996, cetatenii straini care au domiciliul sau se afla
temporar in Romnia pot cere inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in aceleasi conditii ca
si cetatenii romni, iar persoanele fara cetatenie sunt obligate sa solicite inregistrarea actelor si
faptelor de stare civila la serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor.
IV. 3 Libertatea de expresie
44
Majoritatea statelor impartasesc principiul conform caruia parerile copiilor trebuie ascultate si luate
in considerare, conform vrstei si capacitatii lor de a intelege. Un aspect extrem de important atunci
cnd vorbim despre drepturile copilului, este protectia - de altfel cea mai mare parte a Conventiei
ONU cu privire la drepturile copilului vorbeste despre protectie - dar la fel de importanta pentru
bunastarea copilului este autonomia. Ideea de drepturi ale copilului a inceput sa fie din ce in ce mai
des asociata cu cstigarea independentei pe masura ce copilul creste.
Opinia copilului este luata in considerare in mod progresiv, in functie de capacitatea acestuia.
Astfel, sunt situatii in care opinia acestuia este hotartoare, iar in altele opinia copilului este
ascultata si luata in considerare, insa nu reprezinta elementul decisiv in luarea deciziei de catre
parinti sau, dupa caz, de catre autoritatile competente.
Cele doua elemente se regasesc, intr-o pondere diferita, si la nivelul reglementarilor interne sau
internationale, care oscileaza intre tendinta de a recunoaste copiilor independenta totala, in anumite
situatii, la o anumita vrsta si aceea de a impune pastrarea unui echilibru in a aprecia importanta
vointei exprimate a minorului. In primul caz, legea decide sa acorde copilului dreptul de a decide,
iar dorintele copilului sunt acelea care primeaza si hotarasc deznodamntul cazului respectiv. Pe de
alta parte, legea nu merge att de departe, dar sustine intr-un anumit grad dreptul copilului de a-si
exprima punctul de vedere, care este luat in considerare de catre adulti atunci cnd acestia iau
decizii, fie ei judecatori, parinti sau alte persoane.
Putem gasi in legile romne exemple ale ambelor situatii. In ceea ce priveste dreptul absolut de a
hotari, se stipuleaza ca adoptia unui copil care a implinit vrsta de 10 ani nu se poate face dect cu
acordul acestuia (a se vedea articolul 11 alin. (1) litera b) si art. 17(2) din Legea nr. 273 privind
regimul juridic al adoptiei). Acestea sunt prevederi extrem de clare, care le confera copiilor cu
vrste de la 10 ani in sus dreptul de veto.
Cea de-a doua situatie este exemplificata de art. 6 lit. h a Legii privind protectia si promovarea
drepturilor copilului, care stabileste ca principiu general de aplicare a legii ascultarea opiniei
copilului si luarea in considerare a acesteia, tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate.
Este o viziune echilibrata, care, fara a nega rolul copilului in aprecierea oricarei masuri care il
priveste, indeamna totusi la prudenta in stabilirea ponderii acestui rol, pentru a nu se ajunge ca, in
fapt, copilul sa decida, in mod exclusiv si indiferent de nivelul de discernamnt, cu privire la
masurile ce se iau asupra lui.
Dreptul la libertatea de exprimare este strns legat de dreptul copilului de a-si exprima opiniile si de
a-i fi luate in considerare. Promovarea si garantarea acestui drept trebuie sa fie asigurata printr-o
atitudine de incurajare a copilului in acest sens in diverse medii: in mediul familial, la scoala, in alte
institutii si in societate. Practic, drepturile civile ale copiilor incep in cadrul familiei, care are un rol
esential in crearea constiintei si protejarea drepturilor omului, in crearea respectului pentru valorile
umane, identitatea si mostenirea culturala si a respectului pentru alte civilizatii.
Este nevoie sa se aiba in vedere modalitati adecvate care sa asigure un echilibru intre
responsabilitatea parintilor si realizarea drepturilor copilului, inclusiv dreptul la libertatea de
exprimare.
In ceea ce priveste restrictiile privind exercitarea acestui drept trebuie precizat ca este obligatoriu ca
,,restrictiile sa fie prevazute in lege si sa fie necesare pentru: respectarea drepturilor si reputatiei
altor persoane, pentru protejarea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice sau a
bunelor moravuri.
45
Sunt cazuri in care parintii, asigurnd indrumarea corespunzatoare a copilului pot si chiar trebuie sa
limiteze dreptul acestuia la libertatea de exprimare, respectiv cazurile prevazute in articolul 30 din
Constitutie, care se refera la interdictia de a prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a
persoanei si dreptul la propria imagine, dupa cum sunt interzise defaimarea tarii, indemnul la razboi
de agresiune, la ura nationala, rasiala, religioasa, la separatism teritorial sau la violenta publica,
precum si manifestari obscene, contrare bunelor moravuri.
Potrivit legii civile, persoana fizica se prezuma a avea discernamntul necesar incheierii de acte
juridice incepnd cu vrsta de 18 ani, vrsta de la care legea ii si recunoaste capacitatea de exercitiu
deplina.
Minorul sub 14 ani este prezumat de lege a nu avea discernamntul necesar pentru a incheia acte
juridice civile, iar copilul intre 14 si 18 ani se considera a avea discernamntul in formare, de unde
si recunoasterea legala a unei capacitati restrnse de a incheia acte juridice.
Referindu-se la copilul capabil de discernamnt, Legea nr. 272/2004 da un alt sens dect cel de
discernamnt necesar pentru a incheia acte juridice.
Art. 24 alin.(1) al Legii 272/2004 are in vedere o alta perspectiva, si anume dreptul copilului de a
nu fi ignorat, ori de cte ori adultii iau hotarri in ceea ce il priveste. Acest drept de a fi ascultati, de
a fi auziti - de parinti, de tutore, de profesori si educatori, de asistentul social, de autoritatile
judiciare - este explicitat de altfel in alin. 3 al aceluiasi articol, ca fiind posibilitatea copilului de a
cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi
informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra
consecintelor oricarei decizii care il priveste.
Obligatia de comunicare cu copilul ajuta la cunoasterea acestuia, la intelegerea nevoilor lui, a
mediului in care s-a format si a perspectivei copilului asupra acestora, a nivelului de intelegere a
realitatii si a consecintelor propriilor fapte, pentru a sti, ulterior, care sunt cele mai adecvate
modalitati de interventie, ca forme de raspuns la nevoile copilului.
Desigur, dreptul copilului de a fi ascultat presupune in mod necesar obligatia de a i se da
posibilitatea sa se exprime, dar nu obliga la luarea unei decizii care ar satisface doar dorintele
copilului, daca factorii de raspundere ar aprecia ca interesul copilului, pe termen imediat sau lung,
impun o alta masura. De altfel, alin. (4) al art. 24 lamureste faptul ca daca un copil poate fi ascultat,
in procedurile administrative sau judiciare, la orice vrsta, opiniile lui vor fi luate in considerare si
li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu vrsta si gradul de maturitate a copilului.
In procedurile judiciare si administrative, dreptul copilului de a fi ascultat se circumscrie obiectului
procedurii: ascultarea copilului este obligatorie in proceduri care il privesc. Este un text de
protectie a copilului fata de posibilitatea manifestarii unei tendinte exagerate a autoritatilor de a
chema copilul spre a fi ascultat si in alte cauze dect cele care urmaresc luarea unor masuri care
privesc acel copil. Prin urmare, acest articol nu trebuie sa fie interpretat de catre specialistii care
intervin de obicei in proceduri care implica in mod inevitabil ascultarea copilului (membrii comisiei
de protectie a copilului, judecatori, procurori, etc.) in sensul ca un copil poate sau trebuie sa fie
ascultat in cauze in care acesta ar avea ceva de spus, in pofida faptului ca acestea nu se refera la
copil.
O alta conditie a ascultarii copilului, fara indeplinirea careia opinia sa nu poate fi relevanta, este ca
acesta sa fie bine informat, sa primeasca explicatii si sa fie pregatit astfel inct opinia sa sa fie
exprimata in mod liber.
46
Esential este totodata ca persoanele care intervin in procedura de ascultare a copilului sa beneficieze
de formare in acest sens, in caz contrar, procedura ascultarii putnd afecta imaginea de sine a
copilului, starea sa psihica si emotionala.
In procedurile administrative si judiciare, daca ascultarea copilului care a implinit 10 ani - in cauze
care ii privesc - este prezumata de legiuitor ca fiind necesara, nu aceeasi este viziunea legiuitorului
cu privire la copilul care nu a implinit 10 ani.
Daca prima parte a alineatului 2 da dreptul copilului de orice vrsta care a cerut a fi ascultat de a se
da curs solicitarii sale, in cazul in care o asemenea manifestare de vointa nu a fost exprimata
copilul care nu a implinit 10 ani nu poate fi chemat, de regula, pentru a fi ascultat, dect dupa o
analiza exigenta a necesitatii declaratiei sale, facuta de autoritatea care dispune asupra acestei
masuri. Situatia poate deveni cu adevarat periculoasa, daca se insista in ascultarea copilului mai mic
de 10 ani, acesta neavnd, in principiu, gradul de maturitate necesar. Se recomanda recurgerea cu
prudenta la masura ascultarii copilului cu vrsta sub 10 ani, si, daca realizarea ei de catre/cu
avizul/in prezenta unui psiholog nu este posibila in toate situatiile, formarea categoriilor de
profesionisti care intervin in proceduri dintre cele mentionate este de dorit si ca un mijloc de
obtinere a unor bune rezultate ale procedurii de ascultare.
Ascultarea copilului trebuie sa fie vazuta in mod necesar ca un drept al acestuia si nu ca o
posibilitate pentru adulti de a exploata in favoarea lor o eventuala opinie a copilului.
Potrivit prevederilor Legii 272/2004, orice copil, indiferent de vrsta pe care o are, poate solicita sa
fie ascultat, in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste. In situatia in care cererea
copilului este respinsa, autoritatile in cauza au obligatia de a-si motiva aceasta decizie (art. 13, alin.
2 din Hotarrea de Guvern nr. 1437/2004 cu privire la organizarea si metodologia de functionare a
comisiei pentru protectia copilului).
Prevederile mai sus mentionate se completeaza cu cele ale Codului Familiei, referitoare la
instituirea curatelei. Astfel, art. 152 lit. c) din Codul Familiei prevede ca se va putea institui curatela
daca, din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un
anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau ale carei acte le incuviinteaza.
IV. 4 Libertatea de gndire, constiinta si religie
Dreptul la libertate de gndire, de constiinta si de religie poate fi vazut ca un drept preexistent
dreptului copilului la libera exprimare a opiniei sale.
Articolul referitor la dreptul la libertate de gndire, de constiinta si de religie din legea 272/2004 ar
putea pune probleme de aplicare in urmatoarele doua situatii:
- studierea de catre copii a religiei ca disciplina in invatamntul preuniversitar;
- educatia religioasa care se practica in cadrul serviciilor de protectie speciala infiintate de diferite
culte/asociatii religioase.
Pentru a alege sau pentru a refuza religia ca disciplina scolara, elevul trebuie sa aiba acordul
parintilor/reprezentantului legal (art. 9 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 Legea invatamntului, cu
modificarile si completarile ulterioare).
Odata cu implinirea vrstei de 14 ani este prioritara obtinerea acordului scris al copilului in paralel
cu acordul parintelui/reprezentantului legal, iar la implinirea vrstei de 16 ani copilul isi poate alege
singur religia. Prin urmare, copiii de 14 ani si cu att mai mult cei care au implinit 16 ani pot sa
opteze cu privire la studierea sau nu a acestei discipline.
47
Pentru ca elevii sa-si exprime optiunile in cunostinta de cauza, este necesar ca parintii si cadrele
didactice sa colaboreze si sa asigure informarea corespunzatoare a copiilor inca de la inceputul
scolarizarii acestora.
In primul rnd parintii in a caror responsabilitate revine cresterea, ingrijirea si asigurarea dezvoltarii
copilului, pot indruma copilul in alegerea unei religii sau in privinta apartenentei la un anumit cult
religios tinnd insa seama de opinia acestuia exprimata liber, precum si de gradul sau de maturitate.
In cazul in care a fost luata o masura de protectie speciala a copilului, persoana in ingrijirea careia
se afla copilul nu are dreptul sa influenteze convingerile sale religioase.
Libertatea de gndire, constiinta si libertatea alegerii religiei este un drept garantat oricarui cetatean
al Romniei prin legea fundamentala a tarii.
Manifestarea acestei libertati trebuie insa facuta cu respectarea opiniilor si optiunilor celorlalti, fara
a aduce atingere drepturilor si libertatilor acestora.
Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului vine sa intareasca acest drept,
preciznd la articolul 25 ca orice copil:
In ceea ce priveste libertatea alegerii religiei si introducerea ei ca obiect de studiu in curricula
gimnaziala Legea 84/1995 a invatamntului precizeaza ca Planurile-cadru ale invatamntului
primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului
comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si
confesiunea (art. 9).
La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de
religie. In acest caz situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza
si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor
la aceasta disciplina.
IV. 5 Libertatea de asociere si de reuniune pasnica
In acceptiunea Legii nr. 272/2004 structurile formale sunt structuri pentru a caror infiintare si
functionare se cer indeplinirea unor formalitati si conditii, prevazute de lege.
Aceste structuri functioneaza conform conditiilor prevazute in propriul statut si conform legislatiei
in vigoare (asociatii, fundatii, sindicate, etc.).
Structurile informale sunt acele structuri constituite ad-hoc, care nu sunt supuse unor formalitati de
inregistrare.
Indiferent de tipul de asociere, fie ca se constituie structuri formale sau informale, scopul acestora
nu trebuie sa contravina legislatiei in vigoare.
6. Protejarea intimitatii
Autoritatea Nationala pentru Supravegherea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, recent
infiintata, este o alta institutie care vegheaza la protectia vietii private, familiale in raport cu
operatorii publici si privati de date cu caracter personal.
48
Totodata, prin HG nr. 1018/2002 a fost aprobat Regulamentul cu privire la obligatiile ce revin
serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului in vederea garantarii respectarii
dreptului la imagine si intimitate a copilului aflat in plasament sau incredintare.
Potrivit dispozitiilor regulamentului mentionat, datele ori informatiile de orice natura referitoare la
copilul aflat in plasament nu vor fi furnizate nici unei persoane fizice sau juridice dect dupa
obtinerea acordului scris al directorului directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului
cu privire la obtinerea si diseminarea acestor date ori informatii.
Mai mult dect att, solicitantul este obligat sa informeze directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectie a copilului cu privire la scopul pentru care solicita datele ori informatiile,
modalitatile de obtinere a acestora, precum si modalitatea mediatizarii acestora.
Accesul solicitantului in incinta serviciului ce urmeaza a fi vizitat se realizeaza numai cu acordul
expres al directorului directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului si in prezenta
unui reprezentant desemnat al directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
In plus, solicitantul este obligat sa declare pe propria raspundere ca datele ori informatiile vor fi
utilizate fara a aduce atingere imaginii si dreptului la intimitate al copilului aflat in plasament sau
incredintare.
Luarea si prelucrarea de imagini de orice fel referitoare la copiii aflati in plasament sau incredintare
se pot realiza numai cu acordul prealabil al reprezentantului legal al copilului.
Fiecare directie generala de asistenta sociala si protectie a copilului are obligatia de a stabili masuri
pentru garantarea respectarii dreptului la imagine si care sa includa in totalitate prevederile
Regulamentului si sa le supuna spre aprobare Consiliului local, respectiv al sectorului municipiului
Bucuresti.
Prin Decizia nr. 249/2004 a Consiliului National al Audiovizualului au fost instituite o serie de
interdictii in ceea ce priveste difuzarea unor imagini, fotografii, interviuri, declaratii sau orice fel de
informatii care ar putea duce la identificarea copiilor in scopul asigurarii dreptului copilului la
protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si familiale.
De exemplu, copiii in vrsta de pna la 14 ani nu pot fi folositi in emisiunile audiovizuale care
reconstituie infractiuni, abuzuri sau evenimente dramatice petrecute in familiile lor
Este de asemenea interzisa difuzarea de informatii care ar putea duce la identificarea copiilor in
vrsta de pna la 14 ani care au asistat la evenimente dramatice petrecute in familiile lor.
In cazul copiilor cu vrste intre 14 si 16 ani, acuzati de comiterea unei infractiuni sau victime ale
infractiunilor ori abuzati fizic, psihic sau sexual pot participa la emisiuni de dezbateri sau reportaje
audiovizuale, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
-existenta prealabila a consimtamntului lor;
-existenta prealabila a consimtamntului parintilor sau al reprezentantilor legali in forma scrisa;
-asistarea pe parcursul transmisiei de catre un parinte sau de catre reprezentantul legal, respectiv de
avocat in cazul cercetarii penale sau arestarii;
-eliminarea oricaror elemente care ar putea duce la identificarea lor in cazurile in care acestia sunt
victimele unor infractiuni sau ale abuzurilor fizice, psihice ori sexuale.
49
In cazul copiilor cu vrste intre 16 si 18 ani, acuzati de comiterea unei infractiuni, sunt necesare
acordul in scris al acestora si asistarea de catre avocat, in situatia in care sunt cercetati penal sau
arestati.
Nu mai putin grava este difuzarea de interviuri sau de declaratii luate copiilor in vrsta de pna la
14 ani, realizate pe baza provocarii unor stari emotionale menite sa sporeasca, cu orice pret,
spectaculozitatea productiilor.
In cazul copiilor, in ceea ce priveste asigurarea si respectarea intimitatii, in spiritul armonizarii
legislatiei interne cu prevederile Conventiei si a altor documente internationale, in Legea 272/2004
a fost introdusa o prevedere speciala care sa consfinteasca clar acest lucru.
Astfel, conform art. 22 alin. (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii
sale intime, private si familiale.
In virtutea respectarii acestui drept au fost de asemenea incluse prevederi conform carora copiii nu
pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane responsabile de
cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine avantaje personale sau de a influenta deciziile
autoritatilor publice.
Totodata, legea prevede obligatia parintilor de a asigura toate resursele necesare dezvoltarii
armonioase a copilului, pe toate planurile, mintal, fizic sau psihic trebuind sa coopereze cu acesta in
ceea ce priveste respectarea vietii intime a acestuia si a demnitatii sale (art. 32, lit. a, b din Legea
272/2004).
IV. 7 Accesul la informatii corespunzatoare
Liberul acces la informatiile considerate necesare asigurarii bunastarii sociale si morale precum si
sanatatii copilului, prin orice mijloace, la alegerea sa este inviolabil. Asa prevede Legea 272/2004
prin art. 23, tocmai in ideea asigurarii respectarii acestui drept al copilului.
Pe lnga statuarea acestui drept intr-o formulare generalista, legea aduce precizari suplimentare cu
privire la obligatiile ce incumba autoritatilor statului dar si ocrotitorilor legali ai copilului in ceea ce
priveste facilitarea informarii acestuia in conformitate cu necesitatile sale obiective.
Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care vizeaza
promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si mentala, sub orice
forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila.
Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au in plasament copii,
precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaza si asigura respectarea drepturilor
copiilor au obligatia de a le asigura informatii, explicatii si sfaturi, in functie de vrsta si de gradul
de intelegere al acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere, ideile si
opiniile.
IV. 8 Dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude, inumane sau degradante
Romnia interzice prin lege supunerea copilului la tortura sau orice alt tip de rele tratamente, fiecare
dintre aspectele ce pot compune aceste fapte fiind aspru sanctionate si incriminate de catre legislatia
penala nationala.
50
Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. (art. 28 - Legea 272/2004)
In cazul existentei unei imprejurari in urma careia un copil a fost expus uneia dintre situatiile
expuse anterior parintii copilului sau, dupa caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritatile publice
si organismele private au obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a facilita readaptarea
fizica si psihologica si reintegrarea sociala a oricarui copil care a fost victima oricarei forme de
neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane, etc. (Art. 86
alin. (1) Legea 272/2004 ).
Legislatia romna defineste tortura ca fiind fapta prin care se provoaca, cu intentie, unei persoane, o
durere intensa sau suferinte puternice, fizice ori psihice, cu scopul de a obtine de la acea persoana
sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau
o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra
ei ori asupra unei terte persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare
ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt provocate de catre un agent al
autoritatii publice sau de orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu
consimtamntul expres sau tacit al unor asemenea persoane (Codul Penal al Romniei art. 343. alin.
(1)).
Modificarile si completarile aduse Codului de procedura penala au prevazut ca minorilor retinuti
sau arestati preventiv li se asigura, pe lnga drepturile prevazute de lege pentru detinutii preventiv
ce au depasit 18 ani, drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva, in raport cu
particularitatea vrstei lor, astfel inct masurile privative de libertate, luate fata de minori in scopul
bunei desfasurari a procesului penal ori al impiedicarii sustragerii lor de la urmarirea penala,
judecata ori de la executarea pedepsei sa nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a
minorului.
Regimul de executare a masurilor preventive, precum si regulile privind respectarea drepturilor
persoanelor detinute sunt prevazute in Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, regulamentul de aplicare a legii
si regulamentul de organizare si functionare a centrelor de retinere si arestare preventiva care
cuprind instructiuni cu privire la tratamentul persoanelor private de liberate, inclusiv minori, accesul
la aparator, acordarea asistentei medicale, legatura cu familia etc
In cadrul programelor de pregatire ce se desfasoara lunar personalul aresturilor, inclusiv cel care
asigura asistenta medicala este instruit si testat cu privire la atributiile ce le revin pe linia prevenirii
actelor de tortura si rele tratamente.
Comportamentul personalului care deserveste aresturile pe timpul desfasurarii activitatilor specifice
este urmarit prin intermediul sistemelor de supraveghere video.
Toate aresturile aflate in functiune la nivel national sunt oficial recunoscute, iar detentia preventiva
nu se realizeaza in alte locuri.
La nivelul tuturor locurilor de retinere si arest preventiv au fost luate masuri pentru amenajarea unor
camere speciale destinate incarcerarii minorilor, acestea fiind separate de camerele in care se
incarcereaza persoanele majore.
Minorii si tinerii aflati in executarea unor masuri privative de libertate sunt inclusi in programe
speciale de consiliere si asistenta psihologica, asigurndu-li-se totodata posibilitatea continuarii
instruirii scolare in functie de nivelul de pregatire al fiecaruia. In cadrul schemelor de organizare de
la nivelul tuturor unitatilor de politie au fost prevazute si incadrate functii de psiholog.
51
Potrivit legii nr 275/2006, executarea pedepselor si masurilor dispuse de organele judiciare in cursul
procesului penal se face sub controlul judecatorului delegat, fapt ce constituie o garantie in plus cu
privire la respectarea drepturilor persoanelor detinute, prevenirea si cercetarea actelor de tortura,
rele tratamente sau abuzuri.
In legatura cu dreptul copiilor privati de libertate de a putea informa despre situatia lor un apropiat
sau un tert la alegerea sa si dreptul de acces la un avocat sau medic, facem mentiunea ca acestea
sunt garantate prin Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de
organele judiciare in cursul procesului penal si prevazute in Regulamentul de organizare si
functionare a centrelor de retinere si arestare preventiva si se aplica intocmai.
Astfel, in toate cazurile cnd sunt retinuti minori, organele juridice au obligatia ca imediat sa
incunostinteze parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul sau
alte persoane desemnate de acesta, iar in caz de arestare termenul de incunostintare este de cel mult
24 de ore, obligatia de incunostintare fiind extinsa si cu privire la Serviciul de Reintegrare Sociala a
Infractorilor si de Supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lnga
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece in prima instanta cauza, consemnndu-se despre
acestea intr-un proces verbal.
In Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de retinere si arestare preventiva este
prevazut sa se realizeze o informare specifica in raport cu vrsta, facndu-se precizari referitoare la
situatia lor particulara, astfel inct acestea sa fie usor de inteles.
Prin noua lege de executare a pedepselor si masurilor dispuse de organele judiciare in cursul
procesului penal, intrata in vigoare la data de 01.10.2006, competenta de a efectua controlul
legalitatii revine judecatorului delegat de instanta pe raza careia functioneaza centrul de retinere si
arestare preventiva.
Pentru a preveni aparitia unor comportamente abuzive din partea autoritatilor publice, la nivelul
Politiei Romne s-au luat masuri in vederea asigurarii cunoasterii de catre politisti a reglementarilor
interne si internationale privind tratamentul minorilor, dupa cum urmeaza:
- prelucrarea, in cadrul sedintelor lunare de pregatire profesionala, a actelor normative ce
contin reglementari cu privire la drepturile minorilor;
- prelucrarea, cu agentii de ordine, inainte de intrarea in serviciu, a modului de actiune in
cazurile in care sunt implicati minori;
- organizarea unor intlniri de lucru pentru politistii implicati in prevenirea delincventei
juvenile (lucratori din cadrul politiei de proximitate, investigatii criminale), in vederea
insusirii cadrului legislativ specific;
- organizarea unor cursuri de pregatire profesionala a ofiterilor din cadrul serviciilor de
investigatii criminale care au ca linie de munca problematica minorilor;
- organizarea unor seminarii cu ofiterii de politie specializati pe linie de munca
delincventa juvenila, violenta domestica si minori victime;
- la nivel zonal au fost initiate intlniri de lucru cu politisti, specialisti (sociologi,
psihologi, asistenti sociali), reprezentanti ai administratiei publice locale cu atributii in
domeniul protectiei copilului in vederea crearii retelei interdisciplinare care sa actioneze
pentru protejarea copilului-victima a oricarui fel de abuz;
- nominalizarea a cte unui ofiter din cadrul serviciilor de investigatii criminale si ordine
publica, precum si din compartimentul prevenire, pentru formarea unei echipe ce va avea
competente in solutionarea cazurilor in care sunt implicati minori;
- orientarea activitatii politistilor de la formatiunile operative pentru identificarea/
monitorizarea minorilor care au comportamente delictuale ori a celor aflati in situatii de
52
Pentru a asigura prevenirea actelor cauzatoare de suferinte sau tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante, Ministerul Internelor si Reformei Administrative a creat un mecanism prin care cazurile
de reclamatii cu privire la asemenea fapte in care sunt implicati inclusiv copii, formulate de
organizatii neguvernamentale interne si internationale, precum si de institutii cu preocupari in
domeniul apararii drepturilor omului, ce vizeaza incalcari ale drepturilor omului de catre politistii
romni si care ii sunt adresate in mod direct fac de fiecare data obiectul unor anchete penale sau
administrative, iar in situatia in care au fost constatate si probate acte de abuz, de orice fel, comise
de catre personalul Ministrului Internelor si Reformei Administrative, au fost luate masuri de natura
penala, administrativa sau disciplinara, dupa caz, conform normelor legale in vigoare.
Sesizarile adresate Politiei Romne sunt verificate temeinic, prin organisme proprii de control, care
propun masuri de sanctionare, potrivit legii, in toate cazurile in care se constata incalcari ale
drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului sau ale normelor metodologice. Daca sunt
indicii ca fapta comisa de catre politist este de natura penala, cazurile semnalate ca abuzuri sunt
inaintate institutiilor abilitate prin lege sa le solutioneze (parchet sau instanta de judecata)
De asemenea, invinuitilor sau inculpatilor minori, retinuti ori arestati preventiv li se asigura in toate
cazurile, asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri pentru
desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu si-a ales unul si pentru ca acesta sa poata lua
contact direct cu minorul arestat si sa comunice cu el.
Atunci cnd se dispune arestarea preventiva sau retinerea unui invinuit sau inculpat minor se
incunostinteaza despre acesta imediat, in cazul retinerii, si in termen de 24 ore, in cazul arestarii,
parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe
care acesta le desemneaza, iar in caz de arestare si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si
de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lnga instanta careia i-ar
reveni sa judece in prima instanta cauza, consemnndu-se aceasta intr-un proces verbal.
53
In timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se tin separat de majori, in locuri special
destinate acestora. Respectarea drepturilor si a regimului special prevazute de lege pentru minorii
retinuti sau arestati preventiv este asigurata prin controlul unui judecator anume desemnat de
presedintele instantei, prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de catre procuror, precum si
prin controlul altor organisme abilitate de lege sa viziteze preventiv detinutii.
In mod exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la dispozitia
procurorului sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea si sub controlul procurorului, pentru
o durata ce nu poate depasi 10 ore, daca exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita
de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ori mai mare.
De asemenea, se impune precizarea ca minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv dect
daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta, masura preventiva nu este suficienta.
Inculpatul minor cu vrsta mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale
pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata arestarii preventive poate fi prelungita in cursul urmarii
penale de fiecare data cu 20 de zile. Arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul urmarii
penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile. In mod
exceptional, cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori
mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul urmaririi penale poate fi prelungita
pna la 180 de zile.
Interzicerile expres prevazute de lege in ceea ce priveste supunerea unui copil la rele tratamente
sunt fara echivoc, neexistnd nici o exceptie in acest sens, nici chiar atunci cnd poate contextul
politic sau social ar putea induce impresia ca astfel de evenimente ar putea avea loc. Astfel, nici o
imprejurare exceptionala, fie ca este vorba de o stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de
instabilitate politica interna sau de oricare alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a
justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul legii sau comanda autoritatii
legitime.
In acelasi spirit, pedeapsa capitala este interzisa de catre legislatia romna, asa cum a mai fost
mentionat anterior, iar minoritatea faptuitorului este o conditie a inlaturarii raspunderii penale
pentru minorul care a savrsit o fapta penala.
Articolul 30 al Codului Penal prevede ca Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea
penala savrsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a
raspunde penal.
In ceea ce priveste executarea pedepselor privative de libertate, minorii condamnati executa aceste
pedepse separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale, cu asigurarea posibilitatii
de a continua invatamntul general obligatoriu si de a dobndi o pregatire profesionala potrivit cu
aptitudinile lor.
In cursul anului 1999 au fost emise Instructiunile ministrului de interne nr. 901/10.05.1999 privind
organizarea si functionarea locurilor de retinere si arest preventiv din Ministerul de Interne, care
reglementeaza organizarea locurilor de retinere si arest preventiv, drepturile si obligatiile retinutilor
si arestatilor. Art. 3 din aceste instructiuni prevede faptul ca minorii sunt tinuti separat de majori.
Aresturile preventive vor fi prevazute obligatoriu cu cabinet medical de consultatii tratamente.
Camerele pentru retinere si arest preventiv vor fi situate in sediul unitatilor de politie si vor fi dotate
cu instalatii sanitare, iluminat si aerisire, asigurndu-se pentru fiecare arestat un spatiu de
cazare de minimum 6m3 aer.
54
55
un aparator si ca are dreptul sa nu faca nici o declaratie, atragndu-i-se atentia ca ceea ce declara
poate fi folosit si impotriva lui in cursul procesului penal.
De asemenea, inainte de a fi incarcerat, invinuitului i se precizeaza toate drepturile si obligatiile pe
care le are in perioada ct este privat de libertate, lund la cunostinta despre acestea sub semnatura,
in prezenta aparatorului. Mai mult dect att, in camerele de retinere si arest preventiv s-a luat
masura afisarii drepturilor si obligatiilor persoanelor retinute si arestate preventiv.
In ceea ce priveste masura preventiva a retinerii, modificarile aduse Codului de procedura penala au
vizat reglementarea obligatiei pentru organul de cercetare penala de a-l incunostinta, de indata, pe
procuror cu privire la luarea acestei masuri.
Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul ct
persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei,
prevazuta de Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romne.
Prin modificarile aduse Codului de procedura penala in cursul anului 2003 s-a reglementat dreptul
persoanei retinute de a cere sa fie incunostintat despre masura luata un membru de familie sau o alta
persoana pe care o desemneaza acesta. Att cererea celui retinut ct si incunostintarea se
consemneaza intr-un proces verbal. In mod exceptional, daca organul de cercetare penala apreciaza
ca acest lucru ar afecta urmarirea penala, il informeaza pe procuror, care va decide cu privire la
instiintarea solicitata de retinut.
Astfel, adoptarea Legii 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romne si a Legii nr.
360/2002 privind Statutul Politistului in baza carora s-au produs demilitarizarea Politiei Romne in
consens cu obligatiile asumate de statul romn reprezinta un deziderat important in contextul
democratic al Romniei aducnd o finalitate eforturilor depuse in directia alinierii institutiei la
criteriile si standardele prevazute in Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu
cruzime sau degradante, prin aceasta contribuind inclusiv la efortul societatii romnesti de
indeplinire a standardelor Organizatiei Natiunilor Unite.
In cuprinsul Legii 218/2002 a fost precizata in mod expres obligatia politistului ca, in exercitarea
drepturilor conferite de lege, sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului,
prevazute de lege, precum si de Conventia europeana a drepturilor omului, care cuprinde inclusiv
dreptul persoanei de a nu fi supusa torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
De asemenea, a fost precizata obligatia politistului de a lua masurile necesare pentru ocrotirea vietii,
sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia masuri ca
ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare data cnd se impun.
In cuprinsul acestui act normativ a fost prevazuta in mod expres interdictia de folosire de catre
politist a mijloacelor de imobilizare si a armelor de foc impotriva copiilor, cu exceptia cazurilor in
care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea
corporala a uneia ori mai multor persoane.
Pentru prevenirea actelor de tortura, in Constitutia Romniei si Codul de procedura penala au fost
introduse prevederi exprese cu privire la arestarea preventiva, astfel ca aceasta masura se dispune de
judecator si numai in cursul procesului penal pentru o durata de cel mult 30 de zile si poate fi
prelungita cu cte cel mult 30 zile fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil de 180
zile.
Pentru prevenirea actelor de tortura si a relelor tratamente in acest context, la nivelul Politiei
Romne au fost luate urmatoarele masuri:
56
a)
b)
c)
d)
intocmirea si punerea in aplicare a unui plan de control in baza caruia conducerile unitatilor
de politie si ofiteri anume desemnati efectueaza in permanenta controale in aresturi si
cerceteaza cazurile sesizate,
reabilitarea si modernizarea centrelor de retinere si arestare preventiva in vederea asigurarii
dotarilor necesare respectarii drepturilor persoanelor incarcerate,
oricarei persoane incarcerate i se asigura in mod obligatoriu toate drepturile prevazute de
actele normative in vigoare,
asistenta juridica exercitata de avocati este obligatorie inca de la prima audiere si este
asigurata att din oficiu ct si aparatori alesi,
persoanele private de libertate au asigurat dreptul de a comunica si de a mentine legatura cu
familia sau cu persoanele desemnate de acestea, precum si dreptul de a lua legatura telefonic
sau direct, ori de cte ori doresc, cu aparatorul ales,
in camerele de detentie sunt afisate drepturile si obligatiile persoanelor incarcerate,
orice sesizare privind aspecte de rele tratamente sau incalcarea drepturilor legale este
verificata operativ, dispunndu-se masuri in consecinta,
persoanele incarcerate in aresturi sunt tinute separat, conform urmatoarelor criterii:
retinutii de arestatii preventiv sau condamnati,
femeile separat de barbati
minorii separati de majori
recidivistii si infractorii periculosi sau violenti separat de infractorii primari sau de cei non
violenti.
In considerarea faptului ca legislatia romneasca interzice actele de tortura sau orice alte forme de
rele tratamente, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor au fost demarate activitati pentru
constientizarea si corecta percepere de catre politisti a acestei reguli prin diferite forme pe durata
formarii/perfectionarii pregatirii si prin intermediul diverselor acte normative cu caracter intern.
Data fiind multitudinea si complexitatea problematicii drepturilor omului in activitatea personalului
ministerului au fost particularizate preocuparile asupra aspectelor procesului instructiv educativ si
de pregatire continua a cadrelor, in elaborarea unor programe de pregatire pe termen lung si de
aliniere a standardelor activitatii lucratorilor Ministerului Administratiei si Internelor romn la cele
ale lucratorilor ministerelor similare din tarile Uniunii Europene.
La nivel instructiv si educational, in domeniul prevenirii torturii, in sistemul de pregatire si
invatamnt profesional au fost elaborate programe si cursuri postuniversitare frecventate de
politistii care activeaza pe linia politiei judiciare si de cercetare penala.
Astfel, formarea si perfectionarea pregatirii politistilor a urmarit schimbarea mentalitatii acestora,
comandament cerut de insasi Legea 218/2002 care defineste Politia Romna ca fiind institutia
specializata a statului care executa atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale
ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea
ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
De asemenea, la nivelul Politiei Romne s-au luat masuri pentru difuzarea unor materiale politistilor
privind drepturile fundamentale ale omului, inclusiv ale celor cercetati de organele de politie, aflati
in arest preventiv. Permanent se urmareste ca pe timpul ct persoanele sunt cercetate sa li se
respecte drepturile garantate prin Constitutie, reglementate prin legi, precum si norme interne ale
Ministerului Administratiei si Internelor.
57
58
59
Atunci cnd dezvoltarea fizica, psihologica sau intelectuala a copiilor este subminata prin actiuni
sau inactiuni ale parintilor, care ar putea fi evitate, se poate spune ca acestia nu isi indeplinesc
responsabilitatile. Codul Familiei aduce in acest sens o serie de alte precizari in aceasta materie:
Astfel:
- ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa
cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei, ori adoptati (art. 97 din Codul Familiei).
Aceasta inseamna ca ceea ce intereseaza in stabilirea modului de exercitare a drepturilor si
indatoririlor este calitatea de parinti - ca persoane fata de care este stabilita filiatia copilului
indiferent de existenta intre acestia a calitatii de soti. Totodata, masurile privitoare att la
persoana, ct si la bunurile copiilor se iau de catre parinti, de comun acord.
Cu privire la bunurile copilului se enumera dreptul si indatorirea de a-i administra bunurile; dreptul
si indatorirea de a reprezenta pe minor in actele juridice ori de a-i incuviinta aceste acte.
Daca regula este aceea ca parintilor le revine responsabilitatea parinteasca in mod egal, exista si
numeroase cazuri derogatorii, in sensul ca numai unul dintre acestia exercita (deci in mod
exclusiv) drepturile si indatoririle parintesti, fie, desi le exercita ambii parinti, responsabilitatea nu
le mai revine in mod egal.
Pentru prima categorie de situatii, art. 98 alin. (2) din Codul Familiei prevedeDaca unul dintre
parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau, din orice imprejurare,
se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti.
De mentionat ca in categoria imprejurarilor care ar pune pe unul dintre parinti in imposibilitate de a
si manifesta vointa sunt incadrate situatiile in care:
-unul dintre parinti este disparut;
-contrarietatea de interese intre minor si unul dintre parinti, ceea ce poate conduce, pe cale de
consecinta la periclitarea garantiei exercitarii drepturilor parintesti de catre acel parinte in interesul
copilului, impunndu-se ca drepturile parintesti sa fie exercitate de catre celalalt parinte;
-impiedicarea unui parinte de a indeplini un anumit act in interesul copilului, de exemplu din cauza
bolii; impiedicarea exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti din cauza parasirii si abandonarii
familiei sau a executarii unei pedepse privative de libertate.
Intre situatiile in care responsabilitatea parinteasca continua sa revina ambilor parinti, dar nu in mod
egal, cel mai frecvent intlnita este cea a divortului parintilor, caz in care, potrivit art. 42 din Codul
Familiei, instanta judecatoreasca este obligata sa se pronunte si asupra incredintarii copiilor
minori.
Art. 43 alin. (2) din Codul Familiei prevede ca parintele divortat caruia i s-a incredintat copilul
exercita cu privire la acesta drepturile parintesti, iar alin. (3) prevede expres care sunt drepturile
si indatoririle parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul. Modul de exercitare a dreptului
de a veghea la cresterea copilului de catre parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul difera de
cel anterior divortului. In doctrina se arata ca parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul nu are
exercitiul pazei si supravegherii acestuia, al aceluia de a lua masuri disciplinare si al dreptului de a
stabili locuinta copilului si nici nu poate cere inapoierea acestuia in conditiile art. 103, de la cel
care il detine fara drept. In legatura cu acestea, se arata ca nu trebuie sa existe o intelegere intre
parinti, prealabila masurii care se ia, masurile viznd aceste drepturi lundu-se de catre un singur
parinte. Acordul intervine, in aceste cazuri, dupa luarea masurii, iar daca celalalt parinte - caruia nu
i s-a incredintat copilul - nu este de acord cu masura luata, el poate cere modificarea masurilor luate
cu privire la drepturile si indatoririle dintre parintii divortati si copii in conditiile art. 44 din Codul
Familiei.
60
Asemanator situatiei rezultate in urma divortului parintilor este solutionata legal situatia copilului
din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti.
Conform prevederilor art 65 al Codului Familiei, daca filiatia copilului din afara casatoriei este
stabilita fata de ambii parinti, incredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de
crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se vor hotari potrivit dispozitiilor art. 42-44
inclusiv, care se aplica prin asemanare.
Prin art. 1 Codul Familiei consfinteste faptul ca in Romnia statul ocroteste casatoria si familia; el
sprijina, prin masuri economice si sociale, dezvoltarea si consolidarea familiei.
Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea
tinerei generatii. Familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti. In relatiile dintre soti,
precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia au drepturi egale. Drepturile
parintesti se exercita numai in interesul copiilor.
Asa cum a fost prezentat la capitolul II, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
a desfasurat de la intrarea in vigoare a Legii 272, de la inceputul lui 2005 o serie de campanii de
constientizare al caror rol a fost acela de a-i informa pe parinti cu privire la responsabilitatile ce le
revin, care sunt obligatiile si responsabilitatile ce le incumba in ceea ce priveste asigurarea unui
mediu familial apt dezvoltarii, cresterii si educarii unui copil.
Garantarea respectarii drepturilor copilului in ceea ce priveste mentinerea contactului cu parintii,
precum si asumarea de catre acestia a responsabilitatilor ce le revin este universal valabila,
indiferent ca vorbim despre un copil nascut intr-o familie legal constituita sau despre un copil
rezultat in afara casatoriei. Astfel, in acest din urma caz legea permite tatilor sa isi asume si sa isi
exercite in egala masura obligatiile de crestere si intretinere a copilului la fel ca orice alt parinte.
In conditiile existentei unor imprejurari menite sa conduca la separarea copilului de parintii sai sau
macar de unul dintre acestia legea da asigurari cu privire la garantarea dreptului acestuia de a putea
mentine contacte cu acestia, in conditiile in care respectarea interesului sau superior este asigurata.
Introducerea acestei prevederi exprese in lege a venit ca o garantie suplimentara vis-a-vis de
garantarea dreptului copilului la mentinerea legaturii cu parintii sai, in aproape orice conditii,
pornind de la premisa ca cel mai bun mediu de dezvoltare al acestuia este in mijlocul familiei sale.
Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului contine o serie de articole care se refera
la problema relatiilor personale ale copilului cu parintii sai, precum si cu alte persoane fata de care
copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Astfel, articolul 14 al legii 272/2004 recunoaste dreptul copilului de a mentine relatii personale si
contacte directe nu numai cu parintii, dar si cu rudele si, chiar mai important, cu alte persoane fata
de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Asadar copilul poate avea viata de familie alaturi de persoane cu care are relatii legale si
biologice, dar si sociale.
In mod evident, acesta este unul dintre articolele definitorii asupra conceptiei legiuitorului in
abordarea problematicii copilului si a plasarii si integrarii sale in mediul in care se formeaza. El
reflecta filosofia legii potrivit careia copilul este un univers in sine, integrat unui mediu familial si
social care ii influenteaza si modeleaza personalitatea.
61
Acest text reprezinta unul dintre putinele cazuri in care se confera conotatie juridica relatiilor de
natura afectiva, recunoasterea si afirmarea acestora ca element al protectiei juridice constituind un
pas important in definirea principiului ocrotirii interesului superior al copilului.
Se observa, asadar, ca nu a fost definita categoria persoanelor cu care copilul poate avea legaturi
personale printr-o enumerare limitativa, ci prin precizarea rolului acelor persoane in viata copilului,
optndu-se deci, pentru o abordare flexibila, adaptabila fiecarei situatii in parte.
Mai mult dect a afirma dreptul la pastrarea legaturilor personale, potrivit art. 14 alin. (3) din
aceeasi lege, parintii nu le pot interzice copiilor sa mentina legatura cu bunicii, fratii sau alte
persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, cu exceptia cazurilor in care
instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea
fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
Aceasta ultima prevedere este extrem de interesanta si merge mult mai departe dect ceea ce li se
impune in mod legal parintilor in multe alte tari.
Competenta limitarii legaturilor copilului cu alte persoane dect parintii sai apartine in exclusivitate
instantelor judecatoresti, care pot decide acest lucru numai in situatia in care s-au administrat probe
din care rezulta ca prin mentinerea relatiilor respective s-ar periclita dezvoltarea fizica, psihica,
intelectuala sau morala a copilului.
Articolul 15 al aceluiasi act normativ enumera - in mod exemplificativ - o serie de forme de contact
care reprezinta cele mai frecvente modalitati de pastrare a legaturilor, incluznd corespondenta,
furnizarea de informatii despre copil si alte forme de contact indirect. Importanta procesului de
relationare si a atasamentului a fost subliniata permanent ca modalitate de prevenire a abandonului.
Procesul de relationare si de atasament are loc de obicei in mod natural, generat de mecanisme
interioare, afectiv-cognitive, iar separarea, la o vrsta frageda a copilului, de o persoana care a jucat
un rol important in viata lui, ca si neglijarea sau abuzul, poate duce la tulburari de atasament.
Restrictii asupra dreptului copilului de a fi in contact cu oricare dintre parinti pot fi impuse doar de
instanta, atunci cnd exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala a copilului. Din nou este o prevedere clara conform careia este
nevoie de un motiv foarte serios pentru a putea restrictiona contactul, precizndu-se anume situatiile
in care contactul poate fi apreciat ca ar contraveni interesului superior al copilului: daca ar conduce
la primejduirea dezvoltarii fizice, psihice, intelectuale sau morale a copilului.
Prin urmare, instanta judecatoreasca se va pronunta obligatoriu odata cu dispunerea masurii de
protectie a copilului si cu privire la mentinerea relatiilor personale si contactelor directe ale
copilului cu ambii parinti, desigur cu respectarea interesului superior al copilului. In situatia in care
instanta va aprecia insa ca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala a copilului, prin intermediul aceleiasi hotarri judecatoresti se va
pronunta obligatoriu in sensul limitarii exercitarii acestui drept.
Simpla limitare a exercitarii dreptului la relatii personale cu copilul nu este suficienta daca instanta
nu se va pronunta si asupra modalitatilor concrete de realizare a acestui drept tocmai in scopul
prevenirii unor situatii grave in care s-ar putea afla copilul la un anumit moment.
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in parteneriat cu reprezentanta UNICEF Romnia, a
realizat un program national destinat parintilor, intitulat Educatia parintilor, organizat sub forma
atelierelor de lucru cu parintii pe teme ca: respectarea drepturilor copiilor, negocierea conflictelor,
62
comportamente evazive, non-discriminarea, decizia, timpul liber al copiilor etc, care se deruleaza in
prezent in 640 unitati de invatamnt, la 843 clase. Materialele suport sunt disponibile tuturor
cadrelor didactice si in format electronic, pe site-ul www.edu-media.ro.
In acelasi scop, cabinetele de consiliere psiho-pedagogica din cadrul unitatilor de invatamnt ofera
elevilor si parintilor servicii de consiliere, realizate de catre consilieri psihopedagogi.
V. 3 Separarea de parinti
Cazurile si conditiile in care poate fi decisa separarea copilului de parinti sunt expres si limitativ
prevazute de Legea 272, prin art. (33). Acestea sunt urmatoarele: divortul cnd are loc separarea
copilului de unul dintre parinti, sau chiar de ambii parinti daca minorul este incredintat in urma
divortului acestora unei alte persoane, plasamentul in regim de urgenta cnd copilul a fost abuzat,
neglijat in propria sa familie, si cel mai frecvent intlnit plasamentul. In fiecare dintre aceste
situatii, competenta in ceea ce priveste luarea deciziei cu privire la separarea copilului de familie
apartine instantei judecatoresti sau comisiei pentru protectia copilului.
Situatiile in care poate interveni separarea copilului de parintii sai, prin decizia unei autoritati
administrative, este plasamentul dispus prin hotarre a comisiei pentru protectia copilului, dar
numai cu conditia preexistentei unui acord al parintilor cu privire la masura de protectie respectiva,
sau plasamentul in regim de urgenta, dispus prin dispozitie a directorului directiei generale de
asistenta sociala si protectie a copilului, atunci cnd copilul este abuzat/ neglijat in propria familie,
masura pentru confirmarea careia legiuitorul a prevazut obligativitatea sesizarii instantei de judecata
in termen de 48 de ore de la luarea masurii plasamentului in regim de urgenta.
Competenta prevenirii situatiilor de risc si comportamentelor abuzive ale parintilor, este stabilita
expres in sarcina serviciilor de asistenta sociala de la nivel local.
Articolul 50 al Legii 272/2004 are in vedere punerea in practica a dispozitiilor art. 20 din Conventia
ONU cu privire la drepturile copilului si recunoaste dreptul la protectie si asistenta speciala a
copilului lipsit temporar sau definitiv de mediul sau familial, instituind totodata obligatia pentru
statele parti de a asigura acestuia o protectie alternativa.
In cadrul protectiei alternative ce poate fi asigurata copiilor lipsiti temporar sau definitiv de
ocrotirea parintilor lor, Legea nr. 272/2004 include tutela, masurile de protectie speciala si adoptia.
Astfel, beneficiarii masurilor de protectie speciala pot fi copiii care, fie temporar, fie definitiv, nu
pot sau nu mai pot fi ocrotiti de catre proprii lor parinti. Aceasta situatie poate fi determinata de
diverse circumstante (parinti necunoscuti, decedati, punerea lor sub interdictie, declararea
judecatoreasca a mortii sau disparitiei acestora etc.) sau de decizia institutiilor abilitate de lege sa
dispuna scoaterea copilului din familie atunci cnd dezvoltarea si evolutia lui este periclitata in
cadrul acesteia. Protectia speciala a copilului include un complex de masuri, prestatii si servicii,
adaptate caracteristicilor individuale ale fiecarui copil, in masura sa raspunda ct mai adecvat
nevoilor copilului care necesita o astfel de protectie.
Masurile de protectie speciala si serviciile ce pot fi organizate pentru asigurarea acestora sunt
reglementate distinct in cuprinsul Legii nr. 272/2004. Prestatiile ce pot fi acordate copilului care
beneficiaza de protectie speciala se regasesc att in legea 272/2004 ce reglementeaza finantarea
sistemului de protectie ct si intr-o serie de alte acte normative:
- HG nr. 729/2005 - stabileste nivelul alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din
institutiile publice de asistenta sociala;
63
- OUG 25/2003, modificata si aprobata prin Legea nr. 325/2003 - reglementeaza acordarea unor
drepturi banesti pentru copilul aflat in plasament la asistentul maternal, drepturi care se acorda
pentru acoperirea cheltuielilor lunare de hrana, echipament, cazarmament, jucarii, materiale
igienico-sanitare, rechizite scolare, materiale cultural-sportive, transport, dupa caz, precum si pentru
acoperirea cheltuielilor de locuit;
- Legea nr. 326/2003 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 111/2004 - stabileste drepturile de
care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice specializate pentru protectia copilului,
mamele protejate in centre maternale, precum si copiii dati in plasament la asistenti maternali
profesionisti. Prin Hotarrea de Guvern nr. 1128/2007 au fost indexate limilele cheltuielilor
prevazute in Legea mentionata.
- HG nr. 1177/2003 - stabileste cuantumul indemnizatiei lunare de hrana cuvenite persoanelor
infectate cu HIV sau bolnave de SIDA inclusiv copiilor care se afla in aceasta situatie;
- Ordinul nr. 73/2004 al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei MMSSF - stabileste
metodologia de acordare a indemnizatiei lunare de hrana cuvenite adultilor si copiilor infectati cu
HIV sau bolnavi de SIDA si de control al utilizarii de catre cei in drept a acesteia;
- Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati
stabileste o serie de drepturi de care beneficiaza copiii cu handicap.
Prin articolul 51 al Legii 272/2004 se stabileste momentul pna la care un copil poate beneficia de
protectie speciala - acesta fiind de regula vrsta implinirii majoratului - instituind totodata si doua
exceptii de la aceasta regula.
O prima exceptie este reglementata in favoarea tinerilor care au dobndit capacitatea deplina de
exercitiu, au stabilita deja o masura de protectie speciala si fac dovada ca la momentul dobndirii
capacitatii depline de exercitiu isi continua studiile intr-o forma de invatamnt de zi. Prelungirea
masurii de protectie speciala se realizeaza la cererea tinerilor in cauza si poate fi acordata pna la
implinirea de catre acestia a vrstei de 26 de ani.
Cea de-a doua exceptie vizeaza de asemenea tinerii care au dobndit capacitatea deplina de
exercitiu, nu intra sub incidenta prevederilor mentionate anterior, dar indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
- au stabilita o masura de protectie la momentul dobndirii capacitatii depline de exercitiu;
- nu au posibilitatea revenirii in familia proprie;
- se confrunta cu riscul excluziunii sociale, neavnd o locuinta si posibilitatea de a se intretine.
In situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege tnarul va beneficia, la cererea sa, de
prelungirea masurii de protectie speciala, pe o perioada de maximum 2 ani. Daca tnarul a refuzat
nejustificat, in mod succesiv, oferte viznd un loc de munca sau un spatiu in care sa locuiasca, sau
desi a avut un loc de munca/locuinta, le-a pierdut din motive care ii sunt imputabile, cererea privind
prelungirea protectiei speciale urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata. La 30.06.2007 616 tineri
beneficiau de prevederile articolului mentionat.
In acest context, o importanta deosebita trebuie acordata activitatilor si demersurilor pe care
institutiile cu atributii in domeniu trebuie sa le realizeze pentru sprijinirea tnarului in vederea
integrarii lui sociale. In acest sens, se impune, printre altele, colaborarea specialistilor directiei
generale de asistenta sociala si protectie a copilului cu cei ai Agentiilor Judetene pentru Ocuparea
Fortei de Munca, in vederea realizarii acompaniamentului social personalizat, care va facilita
accesul acestor tineri la un loc de munca, conform dispozitiilor Legii nr. 116/2002 privind
prevenirea si combaterea marginalizarii sociale si a normei metodologice de aplicare a acestei legi.
64
In urma organizarii a 42 de burse ale locurilor de munca destinate tinerilor din sistemul de protectie
speciala, in anul 2006 au fost angajati 288 de tineri.
O situatie aparte in ceea ce priveste formularea cererii o reprezinta situatia tinerilor lipsiti de
discernamnt datorita retardului mintal/bolilor psihice. Acordarea prelungirii protectiei speciale
pentru acestia se face (daca sunt indeplinite conditiile legale) la solicitarea reprezentantului lor
legal. In situatia in care nu exista un reprezentant legal, directia generala de asistenta sociala si
protectie a copilului trebuie sa aiba in vedere acest aspect si sa solicite in timp util instantei
judecatoresti punerea sub interdictie si numirea unui tutore pentru persoana respectiva.
Articolul 52 al legii 272/2004 introduce doua conditii cu caracter general care trebuie avute in
vedere in mod obligatoriu atunci cnd se impune stabilirea unei masuri de protectie speciala si
anume: existenta planului individualizat de protectie (PIP) si existenta consimtamntului copilului
care a implinit vrsta de 14 ani.
In ceea ce priveste planul individualizat de protectie, modalitatea de intocmire precum si modelulcadru al acestuia sunt reglementate prin Ordinul nr. 286/2006 al Secretarului de Stat al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Solicitarea consimtamntului copilului la masura de protectie speciala ce urmeaza a fi luata cu
privire la persoana lui este un element de noutate in legislatia romneasca.
Introducerea acestei obligativitati este o consecinta fireasca a transpunerii adecvate in practica a
dreptului copilului la opinie, fiind instituita in beneficiul acestuia, crend premisele asigurarii unei
ingrijiri ct mai adecvate la nevoile copilului care urmeaza sa fie protejat.
Articolul 53 alin. (3) al Legii 272/2004 reglementeaza situatia in care copilul nu isi da
consimtamntul la masura de protectie propusa, caz in care comisia pentru protectia copilului nu
mai are competenta de a se pronunta asupra cazului respectiv si, pe cale de consecinta trebuie sa-si
decline competenta de solutionare in favoarea instantei judecatoresti.
Instanta judecatoreasca, in stabilirea masurii speciale de protectie, poate trece peste refuzul
copilului de a-si exprima consimtamntul cu privire la masura propusa, situatiile care impun aceasta
urmnd sa fie motivate in cuprinsul sentintei judecatoresti.
Apare astfel, intr-o asemenea situatie, ca fiind foarte importanta activitatea de consiliere si
informare a copilului in vederea solicitarii si exprimarii consimtamntului in cazul in care acest
consimtamnt urmeaza a fi exprimat in fata instantei judecatoresti.
Tot in cuprinsul Legii 272/2004 este precizat in mod expres cine are obligatia intocmirii planului
individualizat de protectie, precum si momentul la care se elaboreaza acesta. Astfel institutia
responsabila este directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului din unitatea
administrativ-teritoriala unde locuieste copilul sau, dupa caz, directia generala de asistenta sociala si
protectie a copilului al carei director general a dispus stabilirea plasamentului in regim de urgenta.
Potrivit Normei metodologice privind intocmirea planului individualizat de protectie aprobata prin
Ordinul nr. 286/2006 al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor
Copilului, intocmirea proiectului planului individualizat de protectie poate fi realizata si de catre un
manager de caz care este incadrat de catre un organism privat acreditat.
Este stabilita o ierarhizare a demersurilor si a obiectivelor planului individualizat de protectie,
reintegrarea copilului in familie fiind prima optiune ce trebuie luata in considerare de catre
65
specialisti. In situatia in care acest lucru nu este posibil sau este contrar interesului superior al
copilului, vor fi analizate celelalte optiuni.
In consecinta, plasarea copilului intr-un serviciu de tip rezidential se va constitui in obiectiv al
planului individualizat de protectie numai daca celelalte optiuni au fost analizate si s-au dovedit a fi
neviabile.
In acelasi timp, este prevazuta obligatia consultarii parintilor si a membrilor familiei largite care au
putut fi identificati la stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie.
Articolele 55 si 56 ale legii 272/2004 reglementeaza att masurile de protectie care pot fi stabilite
pentru copilul ce necesita protectie speciala, ct si categoriile de copii care vor beneficia de aceste
masuri. Responsabilitatea in acest domeniu este impartita, astfel:
- pentru copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor
parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie,
declarati judecatoreste morti sau disparuti, cnd nu a putut fi instituita tutela, se stabileste masura
plasamentului de catre instanta judecatoreasca;
- pentru copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din
motive neimputabile acestora, se stabileste masura plasamentului de catre instanta judecatoreasca
(atunci cnd nu exista acordul parintelui/parintilor) sau, dupa caz, de catre comisia pentru protectia
copilului (in situatiile in care parintele consimte la luarea acestei masuri);
- pentru copilul abuzat sau neglijat, se stabileste masura plasamentului in regim de urgenta. Acesta
poate fi dispus de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului, in
situatia in care nu se intmpina opozitie din partea persoanelor care au in ingrijire copilul, sau de
catre instanta, prin Ordonanta presedintiala, in situatia in care exista opozitie;
- pentru copilul gasit sau copilul parasit de catre mama in unitati sanitare, se stabileste masura
plasamentului in regim de urgenta de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si
protectie a copilului;
- pentru copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, se
stabileste dupa caz, masura libertatii supravegheate sau plasamentul de catre comisia de protectie a
copilului sau instanta de judecata.
De asemenea este reglementata posibilitatea de contestare a masurilor de protectie speciala,
stabilind in acelasi timp si persoanele care au calitate procesuala activa, respectiv parintii si copilul
care a implinit vrsta de 14 ani.
Masurile de protectie speciala dispuse de catre comisia pentru protectia copilului pot fi atacate la
tribunalul de la domiciliul copilului (art. 10, alin. 3 din HGR nr. 1437/ 2004).
In situatia in care masurile de protectie speciala sunt dispuse de catre instanta judecatoreasca
posibilitatea prin care se poate contesta masura este reprezentata de formularea recursului in termen
de 10 zile de la comunicarea hotarrii judecatoresti.
Referitor la asistenta juridica gratuita de care pot beneficia contestatarii, acordarea acesteia este
reglementata de art. 74-77 din Codul de Procedura Civila, cu modificarile si completarile ulterioare
precum si de Legea nr. 51/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 74-75 din Codul de Procedura Civila cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor
unei judecati fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere instantei sa-i
incuviinteze asistenta judiciara. Asistenta judiciara cuprinde acordarea de scutiri, reduceri, esalonari
66
sau amnari pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunilor precum si
apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.
Potrivit art. 68-69 din Legea nr. 51/1995, acordarea asistentei gratuite se face numai cu aprobarea
decanului baroului, in cazuri de exceptie, daca persoana este lipsita de mijloace materiale si
drepturile acesteia ar fi prejudiciate prin intrziere; baroul poate acorda asistenta judiciara si din
oficiu, la cererea instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor
administratiei publice locale in cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in
imposibilitate vadita de a plati onorariul, situatie in care plata onorariilor se va suporta din fondurile
Ministerului Justitiei (MJ) sau, dupa caz, din fondurile organelor administratiei publice locale.
Tinnd cont de faptul ca cei mai multi beneficiari ai masurilor de protectie speciala sunt copii care
provin din familii care se confrunta cu mari dificultati financiare si care nu isi pot permite plata
onorariului unui avocat, in bugetele consiliilor judetene/locale ar trebui prevazute si sume care sa
permita acordarea acestei forme de asistenta judiciara.
Masura plasamentului este definita la art. 58 al Legii 272/2004 ca o masura cu caracter temporar,
indicnd in acelasi timp si unde poate fi dispusa aceasta masura, respectiv la o persoana/ familie,
asistent maternal, serviciu de tip rezidential care este licentiat in conditiile legii.
Prin Legea 272/2004 se instituie ca regula generala, posibilitatea plasarii copilului care nu a implinit
vrsta de 2 ani, numai la familia extinsa sau substitutiva. (Art.60).
In mod exceptional, plasamentul copilului mai mic de 2 ani poate fi dispus intr-un serviciu
rezidential specializat, numai atunci cnd acesta prezinta handicap grav si este dependent de ingrijiri
speciale.
Handicapul si dependenta copilului de anumite servicii se atesta de catre comisia pentru protectia
copilului (prin incadrarea acestuia intr-o categorie de persoane cu handicap) sau, dupa caz, de catre
medicul specialist (in situatia in care copilul nu are certificat de persoana cu handicap).
Sunt stabilite in acelasi timp si o serie de conditii generale care trebuie respectate la momentul
deciderii masurii plasamentului, indiferent de vrsta copilului. Astfel, organul abilitat sa dispuna
masura plasamentului trebuie sa verifice realizarea demersurilor viznd identificarea cu prioritate a
membrilor familiei extinse a copilului sau a unei alte persoane/familii la care acesta sa poate fi
plasat, posibilitatea mentinerii fratilor impreuna precum si existenta conditiilor care sa asigure
mentinerea relatiilor personale dintre copil si parintii sai.
In situatia in care dreptul de a vizita copilul si de a mentine relatii personale cu acesta nu a fost
restrictionat in conditiile legii, alegerea persoanei/familiei unde urmeaza a se plasa copilul se face si
cu luarea in considerare a capacitatii acesteia de a asigura realizarea efectiva a dreptului de vizita si
relatii personale (apropierea domiciliilor, relatiile existente intre parinti si persoana/familia unde
urmeaza a fi plasat copilul etc.).
Prin Art. 61 al Legii 272/2004 se precizeaza care sunt organele abilitate sa stabileasca masura
plasamentului indicnd in acelasi timp si situatiile in care se poate proceda la luarea acestei masuri.
Astfel, ca regula generala, in toate situatiile in care nu se poate obtine acordul parintilor la acest tip
de masura, competenta de instituire a masurii apartine instantei judecatoresti iar in situatia in care
parintii sunt de acord cu masura, aceasta va fi stabilita de catre comisia pentru protectia copilului.
Totodata, in aprecierea organului competent sa stabileasca masura plasamentului trebuie luate in
considerare si prevederile art. 53 alin. (3) referitoare la existenta sau inexistenta consimtamntului
67
copilului care a implinit vrsta de 14 ani, in functie de aceste aspecte, competenta apartinnd
instantei judecatoresti sau, dupa caz comisiei pentru protectia copilului.
In ceea ce priveste acordul parintilor, el poate fi exprimat fie in forma autentica prin act notarial, fie
prin inscris sub semnatura privata inregistrat la directia generala de asistenta sociala si protectie a
copilului sau se poate exprima si in fata membrilor comisiei, cu ocazia audierii parintilor, caz in
care se va face aceasta mentiune in procesul-verbal al sedintei. In ceea ce priveste inexistenta
acordului parintilor, situatie in care masura plasamentului este stabilita de catre instanta
judecatoreasca, trebuie avute in vedere att cazurile in care parintii refuza in mod explicit sa isi dea
acest acord ct si cele in care acest acord nu poate fi exprimat din diverse motive.
Legea 272/2004 reglementeaza modul in care se exercita drepturile si obligatiile parintesti, pe toata
perioada in care s-a stabilit pentru copil masura plasamentului (Art. 62).
Desi potrivit prevederilor alin.(1), in toate situatiile in care aceasta masura a fost stabilita de catre
comisia pentru protectia copilului (CPC), drepturile si obligatiile parintilor se mentin, trebuie
precizat ca exercitiul drepturilor si obligatiilor parintesti cu privire la persoana copilului este totusi
modificat ca urmare a modului in care se executa aceasta forma de protectie copilul aflndu-se in
ingrijirea efectiva a altei persoane dect parintele/parintii sai.
Astfel, in practica, ne aflam in situatia in care exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti cu
privire la persoana copilului este impartita intre parinte/parinti (ex: legaturi permanente si
nemijlocite cu copilul pe toata durata plasamentului, vizitarea copilului, corespondenta cu acesta,
dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala) si persoana care
asigura ingrijirea copilului (supravegherea copilului, obligatia de a asigura ingrijirea si conditiile
necesare dezvoltarii sale, efectuarea actelor obisnuite necesare indeplinirii acestei obligatii sau
inlaturarii oricarei situatii urgente care ar pune in pericol copilul, securitatea, dezvoltarea sau
integritatea morala a acestuia).
Datorita specificului modului in care opereaza aceasta masura asupra drepturilor si obligatiilor
parintesti cu privire la persoana copilului, solutionarea posibilelor neintelegeri ce pot aparea in
practica cu privire la exercitarea acestora, in situatia in care nu este posibila rezolvarea lor pe cale
amiabila, este de competenta instantei judecatoresti.
Alta este situatia in care in discutie sunt aduse drepturile si obligatiilor parintesti care privesc
bunurile copilului (dreptul de administrare a bunurilor, de reprezentare sau de incuviintare a actelor
copilului), acestea revenind in exclusivitate parintelui/parintilor pe toata perioada in care copilul are
instituita masura plasamentului prin hotarrea comisiei pentru protectia copilului.
Fata de considerentele expuse mai sus, este de subliniat faptul ca instituirea masurii plasamentului
de catre comisia pentru protectia copilului nu afecteaza in nici un fel calitatea parintelui de
reprezentant legal al copilului sau.
In situatia copilului pentru care nu s-a putut institui tutela si s-a stabilit masura plasamentului de
catre instanta judecatoreasca, drepturile si obligatiile parintesti sunt exercitate de catre presedintele
consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti .
Aceste drepturi si obligatii vizeaza att persoana copilului ct si bunurile acestuia si nu pot fi
delegate unei terte persoane fizice sau juridice. O problema pe care o ridica in practica aceasta
prevedere este reprezentata de situatia in care plasamentul copilului se dispune la o persoana sau un
serviciu de tip rezidential care are domiciliul respectiv sediul pe alta raza administrativ teritoriala
dect cea in care functioneaza instanta care stabileste masura. Intr-o astfel de situatie, drepturile si
68
69
Sunt reglementate totodata si conditiile care trebuie respectate la luarea masurii plasamentului in
regim de urgenta si care corespunde nevoilor de ingrijire ale copilului care urmeaza a fi plasat;
- plasamentul in regim de urgenta al copilului mai mic de doi ani se poate dispune numai la familia
extinsa sau substitutiva cu exceptia situatiei in care acesta prezinta handicapuri grave, cu
dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate; luarea in considerare cu prioritate a
posibilitatii de a dispune plasamentul in regim de urgenta la familia extinsa sau substitutiva;
- mentinerea fratilor impreuna.
In ceea ce priveste verificarea existentei conditiilor care sa asigure mentinerea relatiilor personale
dintre copil si parintii sai (art. 60 alin. 3 lit. c din Legea 272/2004), in aceasta situatie nu mai
opereaza aceasta obligativitate motivat de faptul ca pe toata durata plasamentului in regim de
urgenta, se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti.
Cu toate acestea, din perspectiva respectarii drepturilor copilului si daca este in interesul acestuia,
directorul care a dispus plasamentul poate aproba mentinerea relatiilor personale cu parintii sai
inclusiv pe perioada plasamentului in regim de urgenta. Aceasta aprobare se acorda numai la
solicitarea expresa a copilului. Se instituie suspendarea de drept a drepturilor parintesti pe toata
durata plasamentului in regim de urgenta. Aceasta suspendare are un caracter provizoriu si opereaza
in temeiul legii (si nu ca urmare a deciziei unui organ administrativ sau a instantei judecatoresti)
fiind o consecinta a dispunerii plasamentului in regim de urgenta.
Aceasta suspendare este instituita in scopul asigurarii protejarii intereselor copilului pna la
solutionarea pe fond de catre instanta judecatoreasca a aspectelor care au impus dispunerea
plasamentului in regim de urgenta. Se instituie astfel controlul judecatoresc asupra acestei masuri,
suspendarea opernd de drept numai pna cnd instanta se va pronunta asupra mentinerii sau
inlocuirii acestei masuri, ocazie cu care aceasta trebuie sa se pronunte asupra temeiniciei motivelor
care au stat la baza luarii plasamentului in regim de urgenta precum si asupra aspectelor viznd
exercitarea drepturilor parintesti.
Se reglementeaza cine anume exercita drepturile si obligatiile parintesti pe perioada suspendarii si
anume: persoana, familia, asistentul maternal sau seful serviciului rezidential care a primit copilul
in plasament in regim de urgenta (persoane care vor exercita numai drepturile si obligatiile
parintesti privitoare la persoana copilului) si respectiv presedintele consiliului judetean/primarul
sectorului municipiului Bucuresti (persoane care vor exercita drepturile si obligatiile parintesti
privitoare la bunurile copilului).
Stabilirea competentei in privinta dispunerii masurii plasamentului in regim de urgenta este
reglementata in mod expres. Astfel, competenta de a stabili aceasta masura indiferent de situatia in
care se afla copilul (gasit, abuzat sau neglijat, parasit in unitati sanitare) apartine directorului
directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului din unitatea administrativ teritoriala in
care se gaseste efectiv copilul care necesita luarea acestei forme de protectie (art. 65-Legea
272/2004).
Trebuie precizat ca in cazul copilului abuzat sau neglijat, competenta directorului de a dispune
aceasta masura este limitata numai la situatiile in care persoanele care au in ingrijire copilul nu
manifesta opozitie la luarea acesteia, in caz contrar competenta apartine instantei judecatoresti.
Instituirea obligativitatii pentru directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului, de a
sesiza instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data dispunerii plasamentului in regim de
urgenta, este menita sa asigure cadrul legal necesar cresterii rolului instantei de judecata in ceea ce
70
priveste controlul acesteia asupra masurilor dispuse de catre organele administrative implicate in
protectia copilului (Art 66 alin.1-Legea 272/2004).
Competenta de a se pronunta asupra temeiniciei motivelor care au determinat dispunerea
plasamentului in regim de urgenta, asupra oportunitatii mentinerii sau, dupa caz, a inlocuirii
acestuia precum si asupra exercitiului drepturilor parintesti, apartine in exclusivitate instantei
judecatoresti (Art 66 alin.2-Legea 272/2004).
Prin introducerea acestor reglementari se raspunde astfel si criticilor indelung formulate de
organismele interne si internationale la adresa dispozitiilor art. 15 din OUG nr. 26/1997 (abrogata),
care permiteau ca, prin decizia unui organ administrativ, nesupusa revizuirii judiciare, sa se poata
interveni att asupra relatiilor de familie ct si asupra exercitiului drepturilor parintesti.
Pornind de la premisa ca pentru copil mediul familial este cea mai buna optiune, institutiile
specializate trebuie sa se asigure ca pot identifica si depista precoce situatiile de risc care pot
determina separarea copilului de parintii sai, precum si prevenirea comportamentelor abuzive ale
parintilor si a violentei in familie (art. 34, Legea 272/2004).
Orice interventie a acestor institutii care se soldeaza cu separarea copilului de parintii sai trebuie sa
fie precedata de o serie de masuri adecvate care sa-i ajute pe acestia sa inlature cauzele care au stat
la baza separarii si reluarea exercitiului drepturilor ai caror titulari sunt de drept.
Ca tendinta, se observa o scadere semnificativa a numarului de copii aflati in centre de plasament
publice, concomitenta cu cresterea numarului de copii protejati in servicii de tip familial (rude sau
alte familii/persoane sau la asistenti maternali profesionisti).
Rezultatele obtinute in domeniul protectiei speciale a copiilor in perioada decembrie 2002-iunie
2007 sunt urmatoarele:
-
Acest rezultat este consecinta aplicarii politicii de dezinstitutionalizare a copiilor, fie prin
reintegrarea lor in familial naturala sau extinsa, fie prin inlocuirea masurii de protectie de tip
rezidential cu una de tip familial, fiind recunoscut faptul ca dezvoltarea armonioasa din toate
punctele de vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca si posibilitatea integrarii lui in societate
sunt cel mai bine realizate in cadrul unei familii.
In ceea ce priveste copii solicitanti de azil, legea prevede ca dreptul acestora de a nu fi separati de
parinti este garantat prin obligativitatea plasarii acestora impreuna cu parintii lor sau orice alte rude
care ii au in ingrijire.
In raport de vrsta si gradul de maturitate al solicitantului de azil minor, opinia acestuia va fi
ascultata si luata in considerare la analizarea cererii sale.
Acestei categorii de copii ii sunt, de asemenea, aplicabile prevederile Legii 272/2004 in ceea ce
priveste luarea unor masuri de protectie speciala in concordanta cu necesitatile sale. In situatia in
care cererea de acordare a azilului depusa de un minor neinsotit a fost respinsa, autoritatile romne
au obligatia de a-i asigura acestuia masurile de protectie adecvate pna la returnarea acestuia catre
tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa
ia copilul (Legea 122/2006).
71
Situatia copiilor care solicita obtinerea statului de refugiat este de asemenea reglementata clar de
Legea 272/2004. Astfel, acestia au dreptul la asistenta umanitara corespunzatoare realizarii
drepturilor lor. O astfel de cerere este analizata cu prioritate, drepturile copilului trebuind sa fie
sustinute de catre o institutie sau persoana abilitata cu competente in aceasta materie.
In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului nu isi indeplineste corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau
dovedeste rea-credinta in indeplinirea acesteia, Oficiul Romn pentru Imigrari poate solicita
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane.
V. 4 Reintregirea familiei
Articolul 17 al legii 272/2004 reglementeaza situatia copiilor romni ai caror parinti se afla in state
diferite, precum si obligatiile autoritatilor de a facilita legatura dintre parinti si copii si de a sustine
dreptul copilului de a mentine contactul cu parintii in aceste conditii.
Necesitatea introducerii in actul normativ a articolului 17 a aparut odata cu liberalizarea granitelor
Romniei, cnd tot mai multi cetateni romni au inceput sa calatoreasca in afara tarii, stabilindu-si
domiciliul/ resedinta intr-un alt stat. In aceasta forma, exercitarea dreptului la libera circulatie a
generat o serie de probleme in situatiile in care numai unul dintre parinti s-a stabilit in strainatate,
celalalt ramnnd, impreuna cu copilul, pe teritoriul Romniei, sau invers.
In aceeasi masura, prevederea are in vedere situatia parintilor care, divortati fiind, nu permit
copilului incredintat unuia dintre ei pastrarea legaturilor copilului cu celalalt parinte.
Situatiile in care eforturile unuia sau ale celuilalt parinte de a-si exercita drepturile conferite prin
lege, nu gasesc un raspuns adecvat la celalalt, iar partile nu pot gasi singure solutia convenabila,
facnd necesara interventia cumulata a autoritatilor din statele implicate, au fost reglementate prin
Legea nr. 216/2003 privind aderarea Romniei la Conventia europeana asupra recunoasterii si
executarii hotarrilor in materie de incredintare a copiilor si de restabilire a incredintarii copiilor,
adoptata la Luxembourg si in aplicarea careia atributii importante revin Ministerului Justitiei (MJ)
din Romnia.
Totodata Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, adoptata la Haga, la
25 octombrie 1980, conventie la care Romnia a aderat prin Legea nr.100/1992 s-a dovedit in timp
a fi insuficienta pentru multitudinea si complexitatea problemelor aparute in practica, situatie ce a
determinat demersul legislativ de adoptare a Legii nr. 369/2004 pentru aplicarea Conventiei de la
Haga, care detaliaza in special procedurile aplicabile de autoritatile romne competente Ministerul
Justitiei (MJ), ca autoritate centrala cu atributii in aplicarea conventiei si instanta de judecata.
Prin urmare, potrivit dispozitiilor Legii nr. 369/2004, cererile privind exercitarea dreptului de
vizitare sau privind inapoierea minorului se adreseaza Ministerului Justitiei (MJ), care, in functie de
statul in care se afla copilul retinut, adreseaza autoritatii centrale a statului in care se afla copilul
solicitarea de inapoiere a minorului sau, dupa caz, facilitarea dreptului de vizita sau restabilirea
incredintarii copilului.
Persoana fizica interesata poate sesiza si in mod direct instanta judecatoreasca competenta. Cauzele
care au ca obiect solutionarea cererilor de inapoiere a unui copil aflat pe teritoriul altui stat se
solutioneaza de urgenta si cu participarea obligatorie a procurorului. Instanta poate lua orice masura
prevazuta de legislatia in vigoare pentru protejarea copilului, pe intreaga durata a procesului.
72
Un aspect important de retinut este faptul ca in temeiul articolului 18 alin (1) din Legea nr.
369/2004 instanta judecatoreasca poate sa dispuna, in functie de vrsta copilului, ca acesta sa
urmeze un tratament de consiliere psihologica pe o durata care nu poate depasi 3 luni, in cazul in
care se constata ca acesta refuza in mod constant contactul cu unul din parinti sau manifesta
sentimente de aversiune fata de acesta, atitudine care ar putea fi determinata de raporturile de natura
conflictuala dintre parinti.
Prin dispozitiile articolului 11 alin. (2) din legea mai sus mentionata instanta poate fixa in cuprinsul
hotarrii un termen pentru executarea obligatiei de inapoiere a copilului, sub sanctiunea unei amenzi
civile in favoarea statului romn cuprinsa intre 5 milioane si 25 milioane lei. La solicitarea unei
autoritati judiciare sau administrative a unui stat parte la Conventie, instanta romna poate pronunta
o hotarre prin care sa se confirme daca, potrivit legislatiei romne, deplasarea ori retinerea
copilului avnd resedinta obisnuita in Romnia, pe teritoriul acelui stat, s-a facut cu incalcarea
vreunui drept privind incredintarea.
In solutionarea cererii, instanta va putea sa ateste, dupa caz:
-titularul drepturilor cu privire la copil;
-continutul si limitele drepturilor cu privire la copil, potrivit legii romne;
-daca, in raport cu elementele mentionate, in sensul legii romne, deplasarea copilului de pe
teritoriul Romniei sau retinerea lui in afara acestui teritoriu a respectat drepturile privind
incredintarea copilului, ori daca persoana careia i-a fost incredintat copilul avea dreptul sa
incuviinteze sau sa se opuna deplasarii copilului in afara teritoriului Romniei ori retinerii lui in
afara acestui teritoriu;
-oricare alt aspect determinant pentru a stabili daca deplasarea sau retinerea copilului in afara
teritoriului este ilicita in sensul art. 3 din Conventie.
Cererile formulate in temeiul Conventiei sunt scutite de orice taxa.
In spiritul asigurarii mentinerii legaturii dintre copil si familia sa, legislatia romna prevede dreptul
oricarui cetatean strain aflat pe teritoriu Romniei de a solicita reintregirea familiei pentru copii
minori necasatoriti, rezultati din casatorie ori din afara casatoriei, precum si cei adoptati de ambii
sau numai de catre unul dintre soti, precum si cei incredintati ambilor ori numai unuia dintre soti
printr-o decizie a unei autoritati competente din statul de origine, cu conditia ca acestia sa fie in
mod efectiv in grija oricaruia dintre soti.
O astfel de cerere este analizata si solutionata in termen de 3 zile potrivit acelorasi prevederi
legislative. In ideea asigurarii unui tratament demn si nediscriminatoriu persoanelor aflate in aceasta
situatie, legea romna mai precizeaza faptul ca:
1) Strainii minori care locuiesc in Romnia au acces la invatamntul scolar obligatoriu in aceleasi
conditii ca si minorii cetateni romni.
2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului stabileste, potrivit legii, limitele si conditiile
recunoasterii si echivalarii studiilor efectuate in tara de origine, pentru inscrierea elevilor straini in
sistemul national de invatamnt ( art. 122, OUG 194/2002).
Statul recunoaste dreptul la reintregirea familiei pentru copiii ai caror parinti sunt titulari ai
dreptului de sedere permanenta, acestia putnd obtine stabilirea domiciliului in Romnia o data cu
parintii sai. In cazul in care numai unul dintre parinti este titular al dreptului de sedere permanenta,
este necesar consimtamntul celuilalt parinte, in forma autentica.
In ceea ce priveste ascultarea opiniilor copilului in luarea unei decizii cu privire la soarta sa
respectiv la reintregirea familiei sale, legea romna prevede ca un copil considerat, conform
73
dreptului intern ca are suficient discernamnt, are dreptul, exceptnd cazul in care ar fi in mod
evident contrar interesului sau superior:
- sa primeasca orice informatie relevanta;
- sa fie consultat;
- sa isi exprime opinia.
Opiniilor si dorintelor, precum si sentimentelor constatate trebuie sa li se acorde atentia cuvenita.
(Legea 87/2007 art. 6, alin. (1) si (2)).
In situatia in care un minor intra pe teritoriul Romniei neinsotit, autoritatile competente iau
masurile necesare in vederea stabilirii identitatii sale, dar si a modului in care a intrat pe teritoriul
Romniei, precum si identificarea parintilor sai, in scopul reunificarii familiei.
Daca parintii minorului nu au resedinta pe teritoriul Romniei, acesta se returneaza in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri de familie, cu acceptul
acestora. In cazul neidentificarii parintilor ori a altor membri de familie sau daca minorul nu este
acceptat in statul de origine, i se acorda dreptul de sedere temporara pe teritoriul Romniei. (art.
121, OUG 194/2002).
In ceea ce priveste returnarea cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romniei, legea interzice luarea
acestei masuri fata de persoanele care se afla in una dintre aceste situatii:
a) strainul care este minor si parintii au dreptul de sedere in Romnia;
b) strainul care este parinte al unui minor care are cetatenia romna, iar durata sederii ilegale nu
depaseste un an, daca:
(i) minorul se afla in intretinerea parintelui; sau
(ii) strainul este obligat la plata pensiei alimentare, obligatie pe care si-o indeplineste cu
regularitate;
c) strainul care este casatorit cu un cetatean romn, daca perioada de sedere ilegala nu este mai mare
de 6 luni, iar casatoria nu este de convenienta (art. 89, OUG 194/2002).
V. 5 Recuperarea pensiei de intretinere pentru copil
Legea romna prevede obligativitatea ce cade in sarcina parintilor sau a reprezentantilor legali ai
copilului de a-i asigura acestuia cele mai bune conditii de crestere, educare, etc. Atunci cnd
resursele de care dispune familia se dovedesc a fi insuficiente, acesta are dreptul de a beneficia de
asistenta si asigurari sociale, in functie de gravitatea situatiei in care se afla (art. 45, al. 1, legea
272/2004).
In conditiile in care din motive ce nu le pot fi imputate, parintii nu pot asigura satisfacerea nevoilor
minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale copilului, legea instituie obligativitatea
autoritatilor publice competente, de a asigura acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii
financiare, prestatii in natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii, fiind totodata
obligate sa le furnizeze acestora informatiile de care au nevoie in legatura cu drepturile pe care le
au, precum si asupra modalitatii de acordare a drepturilor de asistenta sociala si de asigurari sociale.
In vederea aducerii la indeplinire a acestei sarcini, parintii au, de asemenea, obligatia de a solicita
autoritatilor acordarea alocatiilor, indemnizatiilor, prestatiilor in bani sau in natura si a altor
facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii. (art. 45, al. 3, legea 272/2004).
In conformitate cu masurile recomandate de Habitat II Norma metodologica 2006 prevede ca
prestatiile pot fi in bani sau in natura si cuprind alocatiile pentru copii (in cazul copiilor in
plasament familial), alocatiile familiale (complementara si monoparentala), venitul minim garantat,
alte ajutoare speciale (de exemplu, asigurarea transportului la scoala, centru de zi sau tratament),
74
alocatia de plasament, alocatia de hrana, cazarmament, banii pentru nevoi personale ("banii de
buzunar"), burse sociale, bani de liceu si altele.
Acestea sunt acordate de primarii, directiile de dialog si solidaritate sociala, alte institutii publice
centrale si locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire trebuie sa le contacteze pentru a
constata eligibilitatea copilului si familiei si pentru a verifica modul de furnizare a acestora. In
situatia in care responsabilul de caz prevenire constata ca familia si/sau copilul in cauza au dreptul
la o anume prestatie, el trebuie sa sprijine familia in demersurile sale de obtinere a dreptului
respectiv (de exemplu, sa contacteze autoritatea sau organizatia care furnizeaza prestatia in cauza,
sa sprijine familia la intocmirea documentatiei necesare, sa insoteasca familia atunci cnd considera
ca acest lucru este necesar etc.).
Romnia a aderat prin Legea nr. 26/1991 la Conventia ONU privind obtinerea pensiei de intretinere
in strainatate, semnata la New York, la 20 aprilie 1956.
V. 6 Copiii lipsiti de mediul familial
Aderarea Romniei la Uniunea Europeana a insemnat printre altele si deschiderea granitelor si
reglementarea raporturilor de munca in ceea ce-i priveste pe cetatenii romni care doreau sa isi
gaseasca un loc de munca intr-unul din statele membre.
Oferirea acestei oportunitati a condus, de o maniera sistematica, la aparitia unui adevarat fenomen
soldat cu migratia masiva a unor intregi comunitati catre anumite tari considerate ca oferind
oportunitati mai bune in ceea ce priveste asigurarea unor conditii de munca mai bune si mai
avantajoase fata de cele din tara.
Pe lnga impactul economic al unei asemenea migratii, ale carei efecte vor fi mai evidente pe
masura trecerii timpului, un rezultat imediat si vizibil l-a constituit numarul tot mai mare de copiii
lasati acasa.
Ingrijorarea autoritatilor romne fata de amploarea si consecintele acestui fapt a fost justificata de
impactul emotional pe care absenta parintilor din viata copiilor il are asupra acestora. Nu de putine
ori, pe fondul acestei absente au avut loc adevarate drame ale caror victime au fost, bineinteles,
copiii.
La nivel local, responsabilitatea identificarii si sprijinirii acelor cazuri sociale care vizeaza copiii ai
caror parinti sunt plecati la munca in strainatate revine Serviciilor Publice de Asistenta Sociala, care
conform prevederilor art. 33 din Legea 47/2006 sunt cele care identifica nevoile sociale ale
comunitatii si le solutioneaza in conditiile legii.
In acest context, s-a decis adoptarea unor masuri menite sa ajute la o mai buna cuantificare a
numarului de familii afectate de plecarea la munca in strainatate si a copiilor ramasi in tara in grija
rudelor sau a altor persoane, ori in serviciile oferite de sistemul de protectie speciala, concomitent
cu identificarea solutiilor de dezvoltare si diversificare a serviciilor ce urmeaza a fi oferite copiilor
in functie de particularitatea fiecarui caz.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a manifestat o preocupare continua si
constanta pentru administrarea acestui fenomen, lund o serie de masuri menite sa permita att o
mai buna monitorizare a acestuia ct si implementarea unor masuri menite sa limiteze sau sa
atenueze efectele negative pe care lipsa unuia sau a ambilor parinti din viata unui copil le poate
genera.
75
A fost astfel elaborat si aprobat de catre Secretarul de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului Ordinul 219/2006 privind activitatile de identificare, interventie si
monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de ingrijirea parintilor pe perioada in care acestia se afla la
munca in strainatate.
Scopul adoptarii unui asemenea act normativ a fost acela al responsabilizarii institutiilor care au
atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului si implicarii active a acestora in identificarea
copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate si in oferirea serviciilor de sprijin pentru
acestia, respectiv a Serviciilor Publice de Asistenta Sociala de la nivelul fiecarei unitati
administrativ/teritoriale si a Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului de la
nivelul fiecarui judet/sector.
Pe de alta parte s-a introdus masura obligativitatii notificarii Serviciilor Publice de Asistenta
Sociala/ primariei de domiciliu de catre cetatenii romni care au copii in ingrijire si doresc obtinerea
unui contract de munca in strainatate, precum si nominalizarea persoanei in intretinerea si ingrijirea
careia vor ramne copiii.
Scopul introducerii acestei masuri, cu un caracter de noutate, a fost acela de a permite de o maniera
clara si transparenta monitorizarea la nivelul autoritatilor locale si centrale a situatiei exacte a
numarului de copii ramasi in tara in ingrijirea unor rude sau persoane, dupa plecarea la munca in
strainatate a parintilor. Prin acelasi ordin s-a propus si modelul unui nou instrument de raportare si
inregistrare a cazurilor care sunt transmise, Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
Centralizarea datelor raportate conform ordinului mai sus mentionat s-a dovedit a nu reflecta
situatia reala a numarului copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate, intruct
Ordinul mai sus mentionat facea referire doar la parintii care au copii minori in ingrijire si doresc
obtinerea unui contract de munca in strainatate. La 30.09.2006 numarul copiilor raportati de catre
Serviciile Publice de Asistenta Sociala a fost foarte mic, 20 945 copii, comparativ cu numarul
persoanelor plecate la munca in strainatate.
In contextul continuarii adoptarii unor masuri menite sa identifice nevoile copiilor ai caror parinti
sunt plecati la munca in strainatate, ANPDC a decis sa extinda monitorizarea acestor copii
incluznd intrunul din instrumentele de monitorizare Fisa trimestriala de monitorizare un capitol
separat destinat acestei categorii. Datele centralizate sunt mai detaliate, Serviciile Publice de
Asistenta Sociala raportnd astfel separat numarul copiilor care au ambii parinti la munca in
strainatate, un singur parinte sau parintele unic sustinator.
In urma centralizarii datelor la nivelul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului sa constatat ca la sfrsitul lunii iunie 2007, au fost identificati peste 82 000 copii ai caror parinti erau
plecati la munca in strainatate, din care cu ambii parinti sau cu parinte unic sustinator peste 35 000,
acesta reprezentnd numarul copiilor identificati, fara a putea afirma ca este numarul real.
Din numarul total al copiilor ramasi acasa peste 77 800 se aflau in ingrijirea rudelor, fara a avea o
masura de protectie speciala stabilita si numai aproximativ 2 400 se aflau in sistemul de protectie
speciala.
Tot pe linia masurilor luate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului in
vederea sprijinirii copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate a fost aprobat pentru
anul 2007 (Hotarrea nr. 633/2007) un Program de Interes National destinat inclusiv acestei
categorii de beneficiari Dezvoltarea retelei serviciilor sociale comunitare pentru copil si familie
si sustinerea familiilor aflate in criza in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa".
76
Scopul implementarii acestui program este acela de a diversifica si dezvolta serviciile de zi deja
infiintate , in mod special centrele de zi, precum si de a facilita accesul ct mai multor copii ai caror
parinti sunt plecati la munca in strainatate la aceste servicii.
Prevenirea si solutionarea cu operativitate a cazurilor privind disparitiile de copii reprezinta o
prioritate pentru Politia Romna, in acest sens fiind dispuse masuri pentru imbunatatirea
activitatii in acest domeniu, att din punct de vedere legislativ, functional ct si logistic.
Astfel, la 11.11.2005 a fost emisa o noua metodologie de actiune pe linia disparitiilor de
minori, transmisa in teritoriu prin Dispozitia inspectorului general al Politiei Romne nr. 614, in
care au fost incluse, dupa o analiza prealabila, recomandarile si sugestiile primite din partea
societatii civile, mass-media, a potentialilor parteneri si a tuturor celor care doresc sa sprijine
Politia Romna in acest demers. Aceasta metodologie a modificat timpul de reactie al politiei la
evenimentele sesizate, astfel inct urmarirea si consemnul la frontiera se dispun imediat si nu
dupa 48 ore, ca in vechea metodologie.
In cazul semnalarii disparitiei unui minor, la nivelul fiecarei unitati de politie, se constituie un
centru de coordonare a operatiunilor de cautare, in acelasi timp fiind mobilizate efectivele din
teren.
Totodata, la nivel de inspectorat judetean de politie, au fost numiti 1-2 lucratori care sa preia si sa
raspunda de cazurile sesizate in operatiunile derulate de Politie, alaturi de alte forte ale MIRA:
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Jandarmeriei Romne,
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si unitatea de aviatie a MIRA,
A fost creata adresa de e-mail eQpudisparuti@politiar.Qm.ana.ro unde sunt asteptate sugestii,
propuneri de colaborare, initiative, iar pe pagina de Internet a. Politiei Romne www.politiaromana.ro - a fost creat un site ce cuprinde cazurile de copii disparuti, fiind postate
fotografiile, semnalmentele, precum si data, locul si imprejurarile disparitiei. In cursul anului 2006,
au fost sesizate 1191 disparitii de minori, fiind gasiti 1139, din care 87 disparuti in anii anteriori.
Din cei disparuti in acest an, pna in prezent nu au fost gasiti 139 copii.
Pentru prevenirea disparitiilor de copii precum si pentru solutionarea cazurilor de acest gen,
semnalate unitatilor de politie, structurile teritoriale de analiza si prevenire a criminalitatii
desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
- crearea si mentinerea, la nivelul fiecarui Compartiment de Analiza si Prevenire a
Criminalitatii din cadrul inspectoratelor judetene de politie, a unei baze de date cu ONG-urile care
au in domeniul de activitate problematica protectiei copiilor sau care pot participa cu voluntari in
sprijinul activitatilor de cautare ale politiei, acestea fiind contactate ori de cte ori se inregistreaza
un astfel de caz;
- acordarea de consiliere de specialitate membrilor familiei copilului disparut de catre ofiterul
psiholog din cadrul compartimentelor specializate;
- organizarea de intlniri cu caracter educativ preventiv in unitatile de invatamnt la care
participa elevi, parinti, cadre didactice, pentru prezentarea procedurilor de urmat in cazuri de
minori disparuti;
- semnalarea in mass-media a unor astfel de cazuri cu accent pe masurile de prevenire
adecvate.
In vederea evitarii situatiilor care ar putea conduce la separarea copilului de parintii sai, dar si in
vederea stimularii promovarii unor relatii familiale intre copil si parintii sai, Ministerul Muncii,
Familiei si Egalitatii de Sanse a adoptat o serie de acte normative menite sa ajute tinerii parinti in
77
ceea ce priveste cresterea copilului inca din primele luni de viata. Astfel, OUG 148/2005 cu
modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 1. faptul ca Incepnd cu data de 1 ianuarie
2006, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni
venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea
copilului in vrsta de pna la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pna la 3 ani, precum si
de o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei (RON).
Aceasta indemnizatie poate fi oferita deopotriva tatalui sau mamei copilului, fara discriminare,
precum si persoana care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau
care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal
profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore.
In situatia in care autoritatile au decis separarea copilului de parintii sai, luarea unei masuri de
plasament are in vedere cu prioritate plasarea acestuia la familia extinsa, tocmai pentru a nu-l priva
pe acesta de specificitatea oferita de cresterea in mijlocul unei familii.
Obligatia autoritatilor statului de a asigura ingrijirea si cresterea corespunzatoare a copiilor privati
de mediul lor familial este relevata de seria de masuri ce vizeaza prestatiile sociale ce se acorda
tuturor copiilor, indiferent de situatia acestora.
Potrivit prevederilor Legii nr.61/1993, republicata s-a instituit alocatia de stat, ca un drept universal
al copiilor garantat de Constitutie. In temeiul acestei legi, toti copiii aflati in grija familiilor lor sau
a familiilor substitutive primeau alocatie de stat. Au existat insa unele conditionalitati. Rata crescuta
la acea data a abandonului scolar si analfabetismul constatat la unele segmente ale populatiei au
impus ca pentru copiii de vrsta scolara acordarea alocatiei de stat sa fie conditionata de
frecventarea cel putin a invatamntului general obligatoriu. De asemenea, copiii aflati in institutiile
de ocrotire ale statului nu primeau aceasta alocatie, ei beneficiind in aceasta perioada de intretinere
si ingrijire complete in cadrul institutiilor.
Prin Decizia nr. 277 din 21 martie 2006, Curtea Constitutionala a admis ca neconstitutionale
prevederile art.1 alin.(2) si art.5 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederile legate de conditionarea
acordarii alocatiei de stat pentru copiii de vrsta scolara de frecventarea cursurilor unei forme de
invatamnt organizata in conditiile legii. Urmare acestei Decizii, Legea nr.61/2003 a fost modificata
si completata prin OUG nr. 44/2006 . Astfel, alocatia pentru copii se acorda dupa cum urmeaza:
pentru copiii in vrsta de pna la 18 ani, inclusiv, fara a se conditiona de participarea
scolara;
pentru tinerii care au implinit vrsta de 18 ani cu conditia ca acestia sa urmeze cursurile
invatamntului liceal sau profesional, pna la terminarea acestora;
platile sunt efectuate de catre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse pentru copiii
prescolari si pentru cei care nu urmeaza nici o forma de invatamnt, de catre Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru copiii inscrisi la scoala si prin directiile generale de
asistenta sociala si protectia copilului pentru copiii cu handicap si de alte organe de
specialitate ale administratiei publice;
Incepnd cu anul 2002 este in derulare programul de acordare a alocatiei pentru copiii nou-nascuti
potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Alocatia prevazuta se
acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu, in termen de maximum 12 luni de la nasterea
copilului. Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci cnd mama nu este in
situatia de a beneficia de acest drept. In fiecare an cuantumul alocatiei se indexeaza prin hotarre a
78
Guvernului, in functie de indicele de inflatie. In anul 2002 cuantumul alocatiei era 1.400.000 lei iar
in anul 2007 acesta este 204 lei RON.
Inceput in anul 1997 prin Legea nr.119/1997 privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii
programul de acordare a alocatiei suplimentare pentru familiile cu copii a continuat pna la 31
decembrie 2003. Conform acestui program au beneficiat de alocatie suplimentara familiile care
aveau in intretinere doi sau mai multi copii in vrsta de pna la 16 ani sau pna la 18 ani daca
acestia urmau cursurile de zi ale unei institutii de invatamnt, organizata potrivit legii, sau acestia
au fost declarati handicapati sau erau incadrati in gradul I sau II de invaliditate. Alocatia
suplimentara pentru familiile cu copii s-a acordat lunar, in cuantum diferentiat, in raport de numarul
copiilor aflati in intretinerea familiei. Cuantumurile alocatiei suplimentare in perioada 1 octombrie
2000 - 31 decembrie 2003 au fost urmatoarele:
62.500 lei pentru familia care are doi copii in intretinere;
125.000 pentru familia care are trei copii in intretinere;
156.250 pentru familia care patru sau mai multi copii in intretinere.
Incepnd cu 1 ianuarie 2004 acest program a fost continuat de Programul de acordare a alocatiei
familiale complementare si a alocatiei de sustinere pentru familia monoparentala, potrivit
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.105/2003. Prin acest act normativ au fost
introduse noi alocatii, bazate pe testarea veniturilor, care sa vina in completarea alocatiei de stat
pentru copii, ca prestatie universala.
Prin introducerea acestor noi alocatii familiale s-a realizat att majorarea veniturilor familiilor cu
copiii, ct si diversificarea modalitatilor de sprijin pentru acestea. Potrivit prevederilor actului
normativ mentionat, de alocatia familiala complementara beneficiaza toate familiile cu copii care au
venituri lunare de pna la 176 lei RON pe membru de familie, iar de alocatia de sustinere pentru
familia monoparentala beneficiaza familiile constituite dintr-un singur parinte si copiii aflati in
intretinere, ale caror venituri sunt de pna la 176 milioane lei pe membru din familie. Ambele
prestatii se acorda diferentiat pe transe de venit si in functie de numarul copiilor din familie.
Limitele de venituri si cuantumul acestor alocatii se corecteaza anual, in functie de evolutia
preturilor de consum si se aproba prin hotarre a Guvernului. In prezent, cuantumul acestor alocatii
este:
- alocatia familiala complementara este:
36 lei RON pentru familia cu un copil;
42 lei RON pentru familia cu 2 copii;
47 lei RON pentru familia cu 3 copii;
52 lei RON pentru familia cu 4 sau mai multi copii.
- alocatia de sustinere pentru familia monoparentala este:
52 lei RON pentru familia cu un copil;
62 lei RON pentru familia cu 2 copii;
70 lei RON pentru familia cu 3 copii;
79 lei RON pentru familia cu 4 sau mai multi copii.
Programul de acordare a alocatiei lunare de intretinere pentru copiii incredintati sau dati in
plasament s-a derulat in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/1997 privind protectia
copilului aflat in dificultate aprobata prin Legea nr.108/1998, republicata cu modificarile si
completarile ulterioare, pna in anul 2004. Scopul programului era acela de a sprijini din punct de
vedere material familiile sau organismele private autorizate carora li s-a incredintat sau dat in
plasament un copil. Alocatia se suporta din bugetul de stat si se acorda lunar in vederea intretinerii
fiecarui copil incredintat sau dat in plasament. Evolutia cuantumului alocatiei in perioada 20022004 este urmatoarea:
- pna in luna iunie 2003 - 500.000 lei
79
Prin Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului acest program a fost
continuat de Programul de acordare a alocatiei lunare de plasament. Astfel, potrivit prevederilor art.
20 din Ordonanta de urgenta nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, precum si ale
art.119 alin.(1) din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, pentru
fiecare copil dat in plasament sau asupra caruia s-a instituit tutela, se acorda o alocatie lunara de
plasament in vederea cresterii si educarii corespunzatoare a acestuia. Cuantumul alocatiei este de 86
lei, si se indexeaza prin hotarre a Guvernului. Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de
stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.
Prin programul de sustinere a familiei in vederea cresterii copilului potrivit prevederilor OUG nr.
148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile
ulterioare, Guvernul si-a propus reducerea abandonului de copii si sporirea natalitatii, prin
adoptarea unor masuri specifice, diversificarea formelor de protectie sociala destinate familiilor cu
copii in vrsta de pna la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap.
In acest sens, incepnd cu 1 ianuarie 2006, s-a realizat o externalizare a indemnizatiei pentru
cresterea si ingrijirea copilului care se acorda din bugetul asigurarilor sociale de stat, prin Legea
nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului,
indemnizatia pentru cresterea copilului se asigura din bugetul de stat pentru persoanele care au in
intretinere si ingrijire copii in vrsta de pna la 2 (3) ani. Conform acestui act normativ beneficiaza
de indemnizatia pentru cresterea copilului sau, dupa caz, de stimulentul lunar, persoanele care in
ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe
venit potrivit prevederilor din Codul fiscal.
Incepnd cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului, este
de 600 lei RON iar cuantumul stimulentului lunar pentru persoanele care opteaza pentru
reintoarcerea pe piata muncii este de 100 lei RON lunar pna la implinirea de catre copil a vrstei
de 2 - 3 ani. Aceste indemnizatii sunt suportate din bugetul de stat. De aceste drepturi beneficiaza
unul dintre parintii naturali ai copilului sau, dupa caz, persoana care a adoptat, are in plasament sau
este numita tutore.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 a fost modificata de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.44/2006. Prin acest act normativ au fost incluse si alte categorii de persoane in
categoria beneficiarilor si s-au clarificat anumite prevederi legate de acordarea indemnizatiei lunare
pentru cresterea copilului si a stimulentului lunar pentru anumite categorii de persoane.
De asemenea, prin actul normativ mentionat a fost introdusa posibilitatea ca dupa primele trei
nasteri, parintii sa poata beneficia, fiecare, de un concediu pentru cresterea copilului, insa fara plata
indemnizatiei, in conformitate cu Directiva Consiliului Europei 96/34/CE.
Prin Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu
modificarile si completarile ulterioare, persoanele care au copii cu handicap, precum si persoanele
cu handicap care au copii in intretinere, au dreptul la indemnizatii pentru cresterea copilului,
aprobate prin OUG 14/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia
si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dupa cum urmeaza:
- indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap in cuantum de 450 lei RON, pentru copilul
cu handicap cu vrsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
80
- indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 450 lei RON, acordata
persoanei cu handicap care nu realizeaza alte venituri pna la implinirea de catre copil a vrstei de 3
ani;
- indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 300 lei RON, acordata
persoanei cu handicap care nu realizeaza venituri, pentru copilul cu vrsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
- indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap, in cuantum de 300 lei RON, acordata
persoanei care nu indeplineste conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
148/2005, pna la implinirea de catre copil a vrstei de 3 ani, iar pentru copilul cu vrsta cuprinsa
intre 3 si 7 ani un ajutor lunar in cuantum de 150 lei RON;
- alocatie lunara de plasament, acordata in conditiile legii, in cuantum majorat cu 50% .
Prin Legea nr.193/2006, s-a instituit acordarea tichetelor de cresa, in valoare de 310 lei RON
pentru semestrul I, 2007, in vederea sprijinirii persoanelor care nu beneficiaza de indemnizatia
pentru cresterea copilului reglementata de OUG nr.148/2005, cu modificarile si completarile
ulterioare. Acordarea tichetelor de cresa reprezinta reprezinta un stimulent pentru reintoarcerea
mamelor pe piata muncii, reducerea excluziunii femeilor si acordarea de sanse egale acestora pe
piata muncii, dar si un sprijin pentru familii prin armonizarea vietii personale cu cea profesionala si
pentru prevenirea abandonului copiilor.
In scopul stimularii natalitatii din Romnia, ct si a preintmpinarii abandonului, Parlamentul a
adoptat Legea nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-nascuti. De asemenea, Legea
urmareste si stimularea mamei de a petrece un timp ct mai indelungat cu copilul nou-nascut, fapt
ce va contribui la diminuarea sau chiar la disparitia deciziei de a abandona sau de a da spre adoptie
copilul nou-nascut.
Legea prevede acordarea unui trusou gratuit, pentru fiecare copil nou-nascut, care cuprinde haine,
lenjerie si produse pentru ingrijire, in cuantum de 150 lei RON. Trusoul pentru nou-nascuti se
acorda o singura data, de catre autoritatile administratiei publice locale, la iesirea copilului din
maternitate sau la eliberarea certificatului de nastere. Fondurile pentru acordarea trusoului pentru
nou-nascuti se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii
de Sanse.
Prin programul de combatere a marginalizarii sociale - Legea nr.116/2002 privind prevenirea si
combaterea marginalizarii sociale este garantat accesul tinerilor la drepturi elementare si
fundamentale precum si sunt instituite masuri de prevenire si combatere a marginalizarii sociale si
mobilizarea institutiilor cu atributii in domeniu la urmatoarele drepturi:
-
accesul la un loc de munca pentru tinerii cu vrste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate si
confruntati cu riscul excluderii profesionale. Aceasta masura este asigurata pe baza unui
acompaniament social personalizat. Acompaniamentul social se realizeaza prin consiliere
profesionala si mediere asigurate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
(ANOFM), urmate de plasarea in munca la angajatori avizati de agentie. In acest sens tinerii
vor incheia cu ANOFM contracte de solidaritate, iar cu angajatorii contracte individuale de
munca pe durata determinata, de 1-2 ani. Au prioritate la incheierea contractului de
solidaritate tinerii care provin din centre de plasament, tinerii familisti sau singuri cu copii in
intretinere, tineri care au executat pedepse privative de libertate, etc.
accesul la o locuinta pentru persoanele in vrsta de pna la 35 de ani aflate in imposibilitatea
cumpararii unei locuinte numai cu forte proprii. La stabilirea criteriilor pentru acordarea
acestei facilitati, consiliile judetene vor avea in vedere cu prioritate tinerii proveniti din
centrele de plasament, familistii in vrsta de pna la 35 de ani cu sau fara copii in intretinere,
etc.
81
accesul la educatie pentru persoanele de vrsta scolara, care fac parte din familii beneficiare
de venit minim garantat. Copiii care frecventeaza invatamntul obligatoriu prevazut de lege
beneficiaza de bursa de scolarizare al carei cuantum anual se acorda dupa cum urmeaza:
40% in luna august, destinata pentru pregatirea inceperii anului scolar, iar diferenta de 60%
lunar sau trimestrial cu conditia frecventarii cursurilor si obtinerii baremurilor de
promovare. Pentru cei care continua studiile in unitatile de invatamnt preuniversitar si in
institutiile de invatamnt superior se acorda burse pentru continuarea studiilor, conditionate
de frecventarea cursurilor si obtinerea baremurilor de promovare. De asemenea, copiii si
tinerii beneficiari de burse de scolarizare si burse pentru continuarea studiilor au acces
gratuit in tabere de odihna sau instruire. Participantii la programele de alfabetizare elaborate
de Ministerul Educatiei si Cercetarii beneficiaza de burse de alfabetizare stabilite si platite
de consiliile locale.
accesul la asistenta de sanatate pentru toate persoanele care fac parte din familiile
beneficiare de venit minim garantat, acestea avnd calitatea de asigurat fara plata
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate.
V.7 Adoptia
In Romnia, la data de 8.10.2001, a fost instituit un moratoriu asupra adoptiilor internationale prin
OUG nr.121/2001, aprobata prin Legea nr.347/2002, care a suspendat procedurile care aveau ca
obiect adoptia copiilor romni de catre persoane/familii cu cetatenie straina, sau de catre
persoane/familii cu cetatenie romna si cu domiciliul sau cu resedinta in strainatate.
La data de 7.12.2001 a intrat in vigoare OUG nr.161/2001 care a completat OUG 121/2001, dupa
cum urmeaza:
La data de 6 februarie 2004 a intrat in vigoare OUG nr.1/2004 care introduce reglementari dupa
cum urmeaza :
abroga prevederile introduse prin OUG 161/2001 in baza carora Guvernul putea aproba
cereri de adoptie internationala spre a fi transmise instantelor.
Prin urmare, dupa data de 6 februarie 2004, nu a mai fost analizata nici o cerere de adoptie
internationala de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie deoarece
nu a mai existat cadru legal.
prevede ca acele cereri de adoptie internationala care au fost aprobate de catre Guvern pna
la data de 6.02.2004 - cazurile exceptionale - se solutioneaza potrivit reglementarilor care
erau in vigoare la data introducerii lor.
82
Noua legislatie in domeniul adoptiei porneste de la rolul decisiv pe care il are familia in dezvoltarea
armonioasa a personalitatii copilului. Aceasta legislatie se inscrie in cadrul stabilit att prin Legea
privind protectia si promovarea drepturilor copilului (Legea nr.272/2004), ct si prin prevederile
conventiilor internationale in domeniu ratificate de Romnia.
Noutatile aduse de noua legislatie in domeniul adoptiei sunt:
adoptia este tratata ca institutie de drept civil si nu ca masura de protectie (asa cum a fost ea
reglementata in legislatia anterioara), cu alte cuvinte ea nu se mai adreseaza in mod automat
83
tuturor copiilor care au nevoie de o masura de protectie, ci doar acelora pentru care o astfel
de operatiune juridica este potrivita nevoilor si situatiei particulare a copilului,
se reglementeaza expres situatiile si procedura prin care un copil devine adoptabil, respectiv
atunci cnd planul individualizat de protectie al copilului prevede ca finalitate adoptia
interna, aceasta finalitate putnd fi prevazuta numai daca demersurile pentru reintegrarea
copilului in familia biologica sau integrarea lui in familia extinsa au esuat,
deschiderea procedurii adoptiei nationale se face numai de catre instanta judecatoreasca si
numai dupa realizarea de catre aceasta a unui control riguros asupra demersurilor efectuate
in vederea reintegrarii copilului in familia biologica sau integrarea lui in familia extinsa,
se prevede pastrarea dreptului de a consimti la adoptia copilului a parintelui decazut din
drepturile parintesti sau a celui caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti,
se stipuleaza expres situatiile in care intervine adoptia nationala care in mod explicit este
favorizata,
sunt stabilite distinct situatiile in care adoptia internationala poate fi luata in considerare:
adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romnia poate fi incuviintata
numai in situatia in care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care
domiciliaza in strainatate este bunicul copilului pentru care a fost incuviintata deschiderea
procedurii adoptiei interne,
organismele private acreditate romane nu mai sunt implicate in procesul de adoptie
internationala, acestea putnd desfasura activitati numai in cadrul serviciilor pre si postadoptie nationala;
este abrogata Legea nr. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de
copii, care a fost criticata pentru ca nu stimula activitatile de reintegrare a copilului in
familie, copilul fiind declarat adoptabil, acordnd in acest fel prioritate adoptiei si nu
revenirii copilului lnga parintii sai,
in scopul constituirii la nivel national a evidentei in materia adoptiei, la nivelul Oficiului
Roman pentru Adoptii (ORA) se intocmeste Registrul National pentru Adoptii, care contine
datele referitoare la adoptatorul sau la familia adoptatoare, romna si straina, precum si cele
referitoare la copiii pentru care a fost pronuntata o hotarre judecatoreasca irevocabila de
incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne, de incredintare in vederea adoptiei, de
incuviintare a adoptiei sau de declarare a nulitatii acesteia.
In vederea implementarii noii legislatii in domeniul adoptiei Oficiul Romn pentru Adoptii a
elaborat Planul de actiune pentru implementarea legislatiei primare si secundare in domeniul
adoptiei; acest plan de actiune a fost aprobat printr-un Memorandum in sedinta de Guvern din data
de 29 iunie 2005. Prin acelasi memorandum a fost aprobata si constituirea Grupului de lucru pentru
elaborarea auditului dosarelor de adoptie internationala depuse in perioada octombrie 2001decembrie 2004 de cetateni straini in vederea adoptiei unor copii din Romnia.
Prin urmare, in luna iunie 2005, Oficiul Romn pentru Adoptii a luat decizia analizarii tuturor
dosarelor depuse de cetateni straini in perioada moratoriului asupra adoptiilor internationale in
Romnia (octombrie 2001-decembrie 2004) si care nu au fost aprobate conform legislatiei care era
in vigoare in acea perioada.
Aceasta decizie a fost luata intruct familiile/persoanele care au solicitat spre adoptie copii din
Romnia aveau inca dosarele depuse cnd ORA si-a inceput activitatea in martie 2005 (dosarele au
fost preluate de la fostul Comitet Romn pentru Adoptii). In plus, o parte dintre aceste
persoane/familii solicitau in continuare aprobarea adoptiei pentru copiii pe care doreau sa ii adopte.
Lund in considerare ca OUG nr.1/2004 a suspendat in totalitate toate procedurile legate de adoptia
internationala (cu exceptia cazurilor aflate pe rolul instantelor judecatoresti), iar Legea nr. 273/2004
84
(care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005) reglementeaza adoptia internationala la situatia in care
copilul adoptabil este cerut in adoptie internationala de catre bunici, in anul 2004 fosta Autoritate
Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie a transmis raspunsuri tuturor familiilor/persoanelor
straine, prin care au fost informate ca legislatia din Romnia nu mai permite rezolvarea cererilor de
adoptie internationala si ca cererile lor nu au fost aprobate; cu toate acestea, documentele depuse in
vederea adoptiei nu le-au fost returnate in perioada respectiva.
Pna la sfrsitul lunii martie 2006 au fost transmise raspunsuri tuturor persoanelor/familiilor straine
(1100 persoane/familii) care au depus cereri de adoptie internationala pentru un numar de 1092
copii; de asemenea, au fost returnate si dosarele (documentele) depuse de aceste persoane/familii in
vederea adoptiei.
Urmare a analizei efectuate, grupul de lucru a aprobat in data de 27 martie 2006 Raportul final de
audit care mentioneaza ca nici o cerere de adoptie internationala nu a fost solutionata. In sedinta de
Guvern din data de 12 aprilie 2006, Guvernul a luat act de Raportul final de audit.
Principala concluzie a raportului de audit este ca nici unul dintre cazurile neaprobate in perioada
moratoriului nu reprezenta un caz special.
Grupul de lucru a analizat fiecare cerere/dosar de adoptie internationala nesolutionat in perioada
moratoriului insa, in aceste cazuri, adoptia internationala nu a putut fi luata in considerare in
conformitate cu legislatia in vigoare.
De asemenea, nici unul dintre aceste cazuri nu a putut fi solutionat potrivit legii anterioare, intruct
nu a intrunit criteriile pentru a fi considerat exceptional in perioada moratoriului si, prin urmare, nu
a urmat procedurile legale existente in acea perioada.
In plus, situatia psiho-socio-medicala si juridica a copiilor s-a schimbat intre timp, iar acestia sunt
fie reintegrati sau adoptati, fie beneficiaza de o masura de protectie corespunzatoare in Romnia.
In 2005 si 2006 au fost aprobate urmatoarele acte normative in domeniul protectiei copilului prin
adoptie:
-
In 2006 a fost finalizata elaborarea Registrului National pentru Adoptii in format electronic, in
vederea intocmirii si organizarii la nivel national a evidentei in materia adoptiei. Sistemul
informatizat asigura securitatea si confidentialitatea datelor inregistrate, conform standardelor in
vigoare existente la nivelul Uniunii Europene si legislatiei romne in vigoare.
Situatia copiilor adoptati in perioada 2002-iunie 2007 este urmatoarea:
Numar total copii adoptati definitiv
si irevocabil
adoptii nationale
adoptii internationale
Total
2002
1,346
407
1,753
2003
1383
279
1,662
2004
1422
251
1,673
2005
1136
2
1,138
2006
1421
0
1,421
2007
316
0
316
85
reprezentantul sau legal, instanta de judecata va aprecia luarea unei masuri de protectie adecvate in
vederea plasarii sale intr-un serviciu de protectie speciala.
In eventualitatea aparitiei unor factori suplimentari care ar putea conduce la intrzierea procedurilor
privind returnarea unor copii in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti
membri ai familiei dispusi sa preia copilul masura plasamentului dispusa pentru respectivul copil
este prelungita in mod corespunzator (art. 20, al. 2, Legea 272/2004).
In vederea realizarii acestor proceduri autoritatile romne au incheiat tratate de colaborare cu statele
vizate, in baza propunerilor inaintate de catre ANPDC si MAE, precum si a altor institutii
interesate.
In ceea ce priveste acoperirea costurilor presupuse de returnarea unui copil in vederea reintegrarii
sale in familial naturala, costurile presupuse de procedura repatrierii, a identificarii familiei, si orice
alte proceduri care au legatura cu aceasta speta vor fi stabilite prin Hotarre de Guvern.
Legea 272/2004 prevede ca Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor efectua
demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative, administrative si educative
destinate asigurarii protectiei efective impotriva oricaror forme de trafic intern sau international al
copiilor, in orice scop sau sub orice forma, inclusiv de catre propriii parinti.
In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborarii unei strategii
la nivel national pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern
de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse (Art. 98. - (1), (2)).
Plecnd de la ideea ca prevenirea nu poate fi eficienta daca nu se aloca acesteia, in mod sistematic
si coordonat, toate resursele sociale, mai ales in cazul traficului de fiinte umane sau violentei in
familie, Guvernul Romniei a adoptat o serie de acte normative prin care au fost dispuse infiintarea,
organizarea si functionarea unor institutii special abilitate in acest sens.
A fost astfel aprobata HG 1.584/08.12.2005 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei
Nationale de Prevenire a Traficului de Persoane si Monitorizare a Asistentei Acordate Victimelor
Traficului de Persoane - publicata in M.O. nr.5/04.01.2006, prin reorganizarea Oficiului National
de Prevenire a Traficului de Persoane si Monitorizare a protectiei Victimelor din cadrul IGPR
Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii .
Prevenirea criminalitatii este o activitate complexa la care pot si trebuie sa contribuie numeroase
organisme guvernamentale si organizatii neguvernamentale. Prin urmare, este nevoie de
promovarea unei abordari sistemice, de o implicare coordonata si cuprinzatoare in prevenirea
criminalitatii efective si patrunderea in unele zone in care competenta nu mai apartine doar politiei.
Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii a initiat o serie de proiecte care s-au
materializat in Programe de prevenire a infractiunilor indreptate impotriva copiilor, in colaborare cu
alte institutii guvernamentale, ONG-uri si organizatii internationale.
A fost derulat astfel Programul de Prevenire a traficului de fiinte umane, femei si copii al carui
scop a fost acela de a contribui la intarirea capacitatii institutionale a organismelor abilitate a
interveni in scopul diminuarii acestui fenomen. Obiectivele stabilite la initierea acestui proiect au
fost formarea de specialisti pentru prevenirea traficului de persoane (politisti, profesori, ziaristi,
preoti), dezvoltarea abilitatilor de identificare si de solutionare a situatiilor care pot conduce la
trafic, valorificarea experientelor diferite in prevenirea si combaterea traficului de finite umane,
87
initierea unei retele de colaborare regionala intre autoritati, ONG uri, biserici, agentii internationale,
media.
Rezultatele proiectului s-au concretizat prin realizarea unor mai bune contacte inter-institutionale
intre diferite entitati care in propria maniera, pot juca un rol important in ceea ce priveste
combaterea fenomenului sau ameliorarea efectelor acestuia asupra celor care i-au cazut victime.
Au fost deschise astfel prghii noi pentru incheierea unor parteneriate eficiente si au fost discutate
diverse aspecte legate de realizarea comuna a unor campanii de prevenire a acestui flagel.
Programul de prevenire a traficului de fiinte umane a fost un program destinat diminuarii traficului
de femei si copii, ale carui obiective au fost formarea de specialisti in prevenirea formelor de
manifestare a traficului de persoane, dezvoltarea abilitatilor acestora de identificare a potentialelor
victime si a situatiilor ce pot conduce la traficul de persoane, precum si initierea unei retele de
colaborare regionala intre autoritati, ONG uri, biserici, agentii internationale, media.
Proiectul Prevenirea traficului de copii desfasurat in 2005 a insemnat organizarea si desfasurarea
unui numar de 78 de sesiuni de formare a unui numar de 2340 de elevi, in scopul reducerii riscului
de victimizare a acestora in cadrul fenomenului traficului de persoane.
Programul de prevenire a migratiei ilegale a minorilor a avut drept obiectiv general diminuarea
fenomenului migratiei ilegale a minorilor romni si a infractiunilor comise de catre acestia pe
teritoriul altor state. Scopul unui astfel de program a fost promovarea unor linii directoare de
actiune in domeniul prevenirii si combaterii migratiei ilegale a minorilor in diferite state ale Uniunii
Europene.
Obiectivul specific al acestui program a fost reducerea numarului de minori care ajung pe cai
ilegale in alte state, identificarea si neutralizarea retelelor care contribuie la mentinerea unor cote
ridicate ale acestui fenomen, precum si asigurarea unor servicii de asistenta specifice, de catre
structurile guvernamentale abilitate dar si de catre ONG-urile relevante in domeniu in vederea
reintegrarii sociale a minorilor returnati.
Proiectul Instanta pentru minori desfasurat intr-o serie de judete ale tarii in parteneriat cu
UNICEF, Asociatia Alternative Sociale-Iasi, Curtea de Apel Iasi, Asociatia Magistratilor Iasi,
Parchetul de lnga Curtea de Apel Iasi, Judecatoriile Botosani si Vaslui; Parchetele de pe lnga
aceste judecatorii si Inspectoratele Judetene de Politie a avut drept rezultate perfectionarea celor
care lucreaza in cadrul acestor institutii in ceea ce priveste lucrul cu minorul victima sau cu cel
delicvent.
Pe lnga aceste aspecte, au fost inregistrate si o serie de activitati de ordin practic ce au constat in
dotarea camerelor de audieri pentru minori cu aparatura specifica la nivelul fiecarui Inspectorat de
politie judetean, amenajarea salilor de judecata destinate judecarii cauzelor cu minori, realizarea
unor materiale informative pe aceasta tema care au fost diseminate in rndul celor vizati sau
interesati de aceasta problema.
In anul 2005 prin intemediul unui proiect finantat de ANPDC, intitulat Servicii de asistenta si
reintegrare pentru copii victime ale traficului sau neacompaniati au fost organizate sesiuni de
instruire pentru un numar de 180 asistenti sociali care lucreaza in centrele de tranzit pentru copiii
repatriati neinsotiti sau victime ale traficului de persoane.
V. 9 Abuzul si neglijarea, inclusiv recuperarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala
88
89
Prevederile acestui articol pot fi coroborate cu dispozitiile art. 85, alin. (3) al legii 272/2004, care
prevede obligatia angajatilor oricaror institutii de a sesiza cazurile de abuz sau neglijare a copiilor.
Totodata, trebuie mentionat ca nerespectarea obligatiei de a sesiza posibilele cazuri de abuz sau
neglijare de catre persoanele prevazute in acest articol atrage dupa sine sanctiuni, constituindu-se in
abatere disciplinara grava, conform prevederilor legale in vigoare; de asemenea, nesesizarea de
catre asistentul familial a actelor de violenta impotriva copiilor constituie contraventie, in temeiul
art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.
Sesizarile cu privire la posibile situatii de abuz sau neglijare vor fi adresate serviciului public de
asistenta sociala de la nivelul primariilor sau directiei generale de asistenta sociala si protectie a
copilului de la nivel judetean, respectiv de la nivelul consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, in a caror raza administrativ-teritoriala a fost identificat cazul respectiv.
In scopul facilitarii transmiterii sesizarilor cu privire la aceste aspecte si pentru o interventie
operativa, prin legea 272/2004 este reglementata obligatia care revine directiilor generale de
asistenta sociala si protectie a copilului de a infiinta telefonul copilului si a mediatiza numarul
acestuia.
Telefonul copilului este un serviciu a carui misiune este aceea de a primi sesizarile de abuz,
neglijare sau exploatare a copilului, de a obtine o serie de informatii preliminare care sa permita
interventia, de a asigura o consiliere telefonica primara si de a interveni de urgenta prin intermediul
unor echipe mobile. Aceste aspecte sunt reglementate prin Ordinul 177/2003 al Secretarului de Stat
al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie.
Textul articolului 92 al legii 272/2004 reglementeaza obligatia care revine directiei generale de
asistenta sociala si protectie a copilului de a verifica si solutiona toate sesizarile cu privire la
potentiale situatii de abuz sau neglijare.
In exercitarea acestei atributii, directia verifica si solutioneaza toate sesizarile primite pe aceasta
tema, indiferent daca identitatea persoanei care formuleaza sesizarea este cunoscuta sau nu.
Sesizarile pot fi primite:
- de la persoanele care in exercitarea profesiei sau ocupatiei au suspiciuni cu privire la o posibila
stare de pericol in care se afla copilul (conform prevederilor art. 85, lin. (3), art. 91, alin. (1));
- de la oricare alta persoana care observa sau are cunostinta despre comiterea unor acte de abuz sau
neglijare (art. 85, alin. (2));
- de la copilul in cauza (art. 85, alin. (2)). Verificarile trebuie sa aiba in vedere stabilirea veridicitatii
sesizarilor semnalate, stabilirea gradului de pericol al situatiei in care se afla copilul si totodata caile
de interventie concreta. In situatia in care abuzul sau neglijarea copilului se produc in institutii care
asigura cresterea/ingrijirea/ protectia/educarea copilului, directiei ii revine obligatia de a sesiza
organele de politie sau, dupa caz, angajatorul persoanei care a comis respectivele fapte.
In situatia in care, in urma verificarilor efectuate se confirma abuzul sau neglijarea copiilor, directia
generala de asistenta sociala si protectie a copilului are obligatia de a asigura prestarea unor servicii
specializate pentru copii in cauza.
Activitatile specifice si standardele de calitate ce trebuie respectate in furnizarea acestor servicii
specializate sunt aprobate prin Ordinul 177/2003 al Secretarului de Stat al Autoritatii Nationale
pentru Protectia Copilului si Adoptie.
90
In alegerea fiecarui tip de serviciu care este oferit copiilor se tine cont de situatia particulara a
fiecarui caz, de gravitatea actelor comise, astfel inct masurile luate sa fie proportionale cu
caracteristicile fiecarei situatii, fiind necesara existenta unor motive serioase care sa justifice
eventuala separare a copilului de parinti.
In acest sens, trebuie precizat ca art. 26 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si
combaterea violentei in familie prevede ca in situatia in care exista probe sau indicii temeinice ca un
membru al familiei a cauzat suferinte fizice si psihice asupra unui alt membru, instanta de judecata
poate dispune, la cererea victimei sau din oficiu, masura interzicerii revenirii abuzatorului in
locuinta familiei.
De asemenea, trebuie mentionat ca pentru victimele abuzurilor fizice din cadrul familiei si inclusiv
pentru copii, exista si o serie de servicii infiintate in temeiul Legii nr. 217/2003 privind prevenirea
si combaterea violentei in familie, cu modificarile si completarile ulterioare, acestea fiind:
- adaposturi pentru victimele violentei in familie - acestea furniznd asistenta in cazuri de urgenta si
cnd se impune separarea imediata de agresor;
- centre de recuperare pentru victimele violentei in familie.
Pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 217/2003, este necesar ca situatiile de violenta sa fie
sesizate asistentilor familiali incadrati in compartimentele cu atributii in combaterea violentei in
familie din cadrul Directiilor de Munca si Protectie Sociala Judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti; sesizarile pot fi adresate direct sau de catre medicii si politistii implicati in astfel de
cazuri.
In acest context este de subliniat ca interventia in situatii de abuz sau neglijare vizeaza nu numai
asigurarea unor servicii adecvate copilului victima ci si corelarea cu asigurarea unor servicii pentru
agresori. Acestia pot beneficia de consiliere in cadrul centrelor de consiliere pentru copilul abuzat,
neglijat si exploatat, precum si de masuri si servicii pentru agresori dezvoltate in conformitate cu
dispozitiile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in
familie.
Textul articolului 93 al legii 272/2004 reglementeaza dreptul de acces al reprezentantilor directiei
generale de asistenta sociala si protectie a copilului la sediile persoanelor juridice precum si la
domiciliul persoanelor fizice, in vederea verificarii sesizarilor privind potentiale acte de abuz sau
neglijare a copilului.
In realizarea atributiilor care le revin conform dispozitiilor acestui articol, reprezentantii directiei
generale de asistenta sociala si protectie a copilului beneficiaza de sprijinul obligatoriu al organelor
de politie.
In cazul in care verificarile realizate de specialisti evidentiaza existenta unui pericol iminent in care
se afla copilul, directorul directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului va dispune
luarea masurii plasamentului in regim de urgenta.
In termen de 48 de ore de la luarea acestei masuri, directia generala de asistenta sociala si protectie
a copilului va sesiza instanta de judecata care este singura institutie competenta a se pronunta cu
privire la oportunitatea mentinerii plasamentului in regim de urgenta, cu privire la necesitatea
inlocuirii acestuia si referitor la exercitarea drepturilor parintesti.
In cazul in care se intmpina opozitia persoanelor fizice sau juridice care asigura ingrijirea sau
protectia copilului fata de realizarea verificarii sesizarilor de abuz sau neglijare si exista motive
temeinice care sustin pericolul iminent in care se afla copilul datorita abuzului sau neglijarii,
91
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului vor sesiza instanta de
judecata, solicitnd stabilirea masurii plasamentului in regim de urgenta pe calea ordonantei
presedintiale; cu acest prilej se vor aduce la cunostinta instantei informatii referitoare la posibila
vatamare a copilului si gravitatea ei, existenta unor vatamari anterioare ale copilului, starea actuala
a copilului, declaratia acestuia .
In cazul in care plasamentul in regim de urgenta se dispune prin ordonanta presedintiala, in termen
de 48 de ore de la executarea acesteia, directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului
ii revine de asemenea obligatia de a sesiza instanta judecatoreasca, ce va decide cu privire la
mentinerea/inlocuirea acestei masuri cu masura plasamentului, se va pronunta daca apreciaza
necesar si cu privire la decaderea totala sau partiala parintilor sau a unuia dintre acestia din
exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu privire la persoanele care vor exercita aceste drepturi.
La dispozitia instantei vor fi aduse probe care sa o sprijine in luarea unor decizii in interesul
copilului (ancheta sociala, evaluari psihologice, declaratii, certificate medico-legale etc.)
Declaratia copilului poate fi utilizata ca mijloc de proba de catre instanta in solutionarea solicitarilor
de stabilire a masurii de plasament in regim de urgenta sau de inlocuire a acestei masuri. Aceasta
declaratie poate fi prezentata in forma scrisa sau printr-o inregistrare audio- video, copilul fiind
asistat in aceste demersuri de un psiholog.
Totodata, textul de lege conditioneaza inregistrarea declaratiei copilului de exprimarea
consimtamntului lui in acest sens. Exprimarea acordului trebuie sa fie precedata de informarea
copilului cu privire la acest demers, cu privire la contextul in care va fi realizat precum si cu privire
la consecinte, astfel inct acesta sa inteleaga ceea ce i se intmpla si sa fie evitata expunerea
copilului la o trauma emotionala suplimentara.
In situatia in care instanta apreciaza necesara si relevanta audierea copilului, aceasta poate fi
realizata doar in camera de consiliu.
Referitor la audierea copilului, art. 81 din Codul de Procedura Civila precizeaza ca minorul poate fi
ascultat ca martor. Pna la vrsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori
a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.
In primul semestru al anului 2007 Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sau implicat in solutionarea a 4761 cazuri de abuz/neglijare asupra copiilor:
Cazuri de:
a) Abuz fizic
b) Abuz
emotional
c) Abuz sexual
d) Neglijare
Total
Cazuri
Urban
Rural Numar de
copii ramasi
in familie
(cu servicii
oferite)
Numar de
copii
pentru care
directorul
DGASPC a
dispus
plasamentu
l in regim
de urgenta
(si servicii
cf.PIP)
Numar de
copii pentru
care instanta
a dispus
plasamentul
in regim de
urgenta, cu
ordonanta
presedintiala
, iar
DGASPC
ofera servicii
cf.PIP
Numar de
cazuri pentru
care s-a initiat
urmarirea
penala a
agresorului
751
380
371
551
91
18
30
691
433
258
547
44
216
2758
103
1177
113
1581
152
1858
36
508
5
78
53
16
92
e) Exploatare
prin munca
f) Exploatare
sexuala
g) Exploatare
pentru
comitere
infractiuni
Total
272
180
92
189
23
19
11
10
54
43
11
49
13
4761
2327
2434
3356
712
113
129
Distributia cazurilor mai sus prezentate,in functie de locul unde s-a petrecut abuzul/neglijarea copilului este urmatoarea:
Cazuri de:
93
Prin art 69 al legii 272/2004 se instituie obligatia verificarii modului in care sunt puse efectiv in
aplicare masurile de protectie speciala a copilului (alin. 1).
Spre deosebire de verificarea imprejurarilor care au determinat stabilirea unei masuri de protectie,
aceste verificari vizeaza modul in care se asigura efectiv ingrijirea si dezvoltarea copilului de catre
persoana/familia, asistentul maternal sau serviciul rezidential unde acesta a fost plasat, precum si
modul in care se exercita obligatiile ce revin acestora in activitatea de protectie a copilului.
Obligatia realizarii acestor verificari, care de asemenea trebuie facute trimestrial, revine directiei
generale de asistenta sociala si protectie a copilului sau organismului privat, care are organizat
serviciul de tip rezidential sau dupa caz, serviciul de tip familial.
Indeplinirea obligatiilor viznd efectuarea verificarilor de mai-sus se atesta prin intocmirea unor
rapoarte trimestriale care trebuie vizate de persoana care coordoneaza aceasta activitate. Rapoartele
trebuie intocmite si in orice alta situatie care ar impune modificarea sau incetarea masurii de
protectie (alin. 2).
In situatia in care verificarile viznd modul de aplicare a masurilor de protectie speciala au ca
finalitate propuneri de modificare sau incetare a acestora, directia generala de asistenta sociala si
protectie a copilului este obligata sa sesizeze de indata instanta judecatoreasca sau, dupa caz,
comisia pentru protectia copilului care a instituit masura.
Prin art. 70 se stabilesc institutiile competente sa monitorizeze modul in care este ingrijit copilul ca
urmare a reintegrarii sale in familie. Aceasta obligatie revine serviciilor publice de asistenta sociala
ale consiliilor locale de la domiciliul/ resedinta parintilor, iar in cazul municipiului Bucuresti,
directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului unde domiciliaza sau au resedinta
parintii. Stabilirea obligatiei in sarcina serviciilor de asistenta sociala de la nivel local este in
concordanta cu atributiile ce revin acestor servicii in domeniul protectiei copilului prevazute in
cuprinsul art. 106 din Lege.
Verificarile privind modul in care evolueaza copilul ca urmare a reintegrarii sale in familie se
realizeaza lunar, ocazie cu care se intocmesc rapoarte cu privire la rezultatul acestor demersuri.
Perioada minima obligatorie stabilita de lege pentru realizarea monitorizarii este de trei luni ea
putnd fi insa stabilita de catre organul care decide reintegrarea si pentru o perioada mai mare,
atunci cnd acesta apreciaza necesara o astfel de prelungire.
94
96
98
sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat de HGR nr. 1842/2006; persoanele cu handicap aflate
in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap (ANPPH) si in
subordinea consiliilor judetene sau locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. In cadrul acestora,
copiii pot beneficia exclusiv de servicii de recuperare in regim de zi sau in regim rezidential in
situatiile in care se interneaza temporar impreuna cu parintele/reprezentantul legal.
In anul scolar 2006-2007 16290 copii cu dizabilitati au frecventat scoala normala si 27 445 au
frecventat scoala speciala.
Este interzisa mentinerea copiilor in aceste institutii in alte situatii dect cele precizate mai sus,
deoarece orice forma de protectie a copilului despartit temporar sau definitiv de parintii sai, se
acorda doar in cadrul serviciilor de tip familial sau rezidential, licentiate conform legii, in conditiile
stabilirii unei masuri de protectie speciala, conform prevederilor Legii nr. 272/2004.
Din pacate serviciile adresate copilului cu handicap sunt insuficiente si din acest motiv dezvoltarea
acestora ar trebui sa constituie o prioritate de actiune.
Pentru aceasta categorie de copii, legislatia prevede obligativitatea asigurarii dreptului la
recuperare, compensare, reabilitare si integrare adaptate posibilitatilor fiecaruia, astfel inct sa fie
asigurata dezvoltarea lor fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala. Ajutorul furnizat de stat nu
se adreseaza numai copilului incadrat intr-o categorie de handicap, ci si familiei sale, sau
persoanelor care il au in ingrijire, astfel inct accesul efectiv al acestora la educatie, formare
profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la
activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si
dezvoltare a personalitatii lor sa fie asigurat fara nici un fel de discriminare.
Societatea in ansamblul ei nu este lasata la o parte, rolul sau in cadrul acestui proces fiind unul
destul de bine conturat, obligatia ei fiind aceea de a asigura resursele necesare dezvoltarii serviciilor
destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le
garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata
comunitatii.
Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei
celor carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cte ori acest lucru este posibil,
pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare
profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la
activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si
dezvoltare a personalitatii lor.
Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice
locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii serviciilor
destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le
garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata
comunitatii.
La 30.06.2007 in evidentele serviciilor de evaluare complexa care functioneaza in cadrul Directiilor
Generale de asistenta Sociala si Protectia Copilului se aflau 77 940 copii, din care:
- copii cu dificultati de invatare si adaptare socioscolara, care au numai certificate de orientare
scolara si profesionala
- 11 713;
- copii incadrati in grad de handicap usor
- 1 588 ;
- copii incadrati in grad de handicap mediu
- 19 063 ;
100
mamelor in vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea acestuia, precum si
pentru prevenirea aparitiei unor situatii (abandon, abuz, neglijare), care ar putea avea consecinte
negative in dezvoltarea armonioasa a copilului
Pentru a putea revigora un sistem cu multiple sincope, Ministerul Sanatatii Publice a lansat cel de-al
patrulea studiu asupra sanatatii reproducerii realizat in Romnia dupa 1990 - Studiul Sanatatii
Reproducerii (SSR) 2004, initiativa sustinuta de Banca Mondiala si Fondul Natiunilor Unite pentru
Populatie, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Agentia Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internationala (USAID) Institutul de Cercetare si Formare John Snow, Inc. Agentia
Elvetiana de Dezvoltare si Cooperare, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) - Studiul a fost
reprezentativ la nivel national, printr-un esantion ce a cuprins 4.441 de femei, cu vrsta cuprinsa
intre 15 si 44 de ani si 2.361 de barbati, cu vrsta intre 15 si 49 de ani.
Ca o imbunatatire, spre deosebire de editiile precedente, studiul a inclus un capitol special destinat
aprecierii serviciilor de sanatate, inclusiv a barierelor in utilizarea serviciilor de sanatate furnizate
de reteaua de asistenta primara si spitale, cu care se confrunta populatia si in special mama si
copilul, in utilizarea acestora. Si aceasta, pentru ca, dupa 1995, cnd au fost disponibile rezultatele
primului studiu de acest tip, in Romnia au avut loc numeroase transformari datorate, in primul
rnd, interventiilor prioritare, in care campaniile de informare-comunicare si dezvoltare a serviciilor
publice si private de planificare familiala au jucat un rol determinant.
In plan european, rata fertilitatii, in ultimele decenii, a cunoscut o trecere spectaculoasa din sfera
socio-medicala spre o dilema socio-politica cu efect de lunga durata, a carei neglijare a dus la
adevarate fenomene, precum imbatrnirea populatiei si accentuarea migratiei umane.
Dupa un declin rapid si important la inceputul anilor 1990, fertilitatea in tara noastra s-a dovedit a
fi, conform studiului, remarcabil de stabila in a doua parte a decadei ca si in intervalul 2000-2004.
Din 1995, nivelul fertilitatii a fost constant, cu o rata totala a fertilitatii de aproximativ 1,3, pentru
ca, in perioada in care a fost realizat studiul, aceasta sa atinga cota de 1,27, similara cu cea oferita
de rapoartele oficiale ale agentiilor guvernamentale pentru ultimii ani.
Incepnd cu anul 2004, rata specifica a fertilitatii pe vrste a crescut cu aproximativ 80% la grupa
de vrsta 30-34 de ani, la grupa de vrsta 25-29 de ani a ramas constanta, iar la 20-24 de ani a
scazut cu 25%.
Numarul consultatiilor prenatale a inregistrat o crestere. Nu trebuie ignorat faptul ca programele
nationale de imbunatatire a sanatatii mamei si copilului sunt elemente de baza pentru sistemele
sanitare ale statelor membre ale Uniunii Europene, prin aplicarea carora s-a reusit o ameliorare
semnificativa a vietii acestui segment.
In schimb, in tarile in curs de dezvoltare, precum Romnia, in ciuda progreselor inregistrate in
domeniul medical, in ultimul deceniu se inregistreaza un numar constant de decese anuale cauzate
de complicatiile din timpul sarcinii sau al nasterii.
Planificarea familiala si avortul indus - In Romnia, rata totala a avorturilor a fost raportata la
nivelul de 3,4 in 1993 si de 2,2 in 1999. Acest lucru reprezinta un declin de 35% al ratei avortului
accentuat in special de o perioada de crestere deosebita a utilizarii contraceptivelor moderne.
Aceasta panta descendenta a ratei totale a avorturilor a atins un punct maxim inferior de 0,84 pentru
o perioada de trei ani dinaintea studiului actual. Conform rapoartelor Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, aproximativ 201 milioane de femei, in special in tarile sarace, au nevoie de metode
contraceptive moderne si eficiente.
102
In ceea ce priveste contraceptia, rata prevalentei acesteia la femeile de vrsta fertila (15-44 de ani) a
inregistrat in Romnia o crestere importanta, de la 41%, in 1993, la 48%, in 1999, ajungnd la o
cota de 58%, in 2004. Insa nu rata contraceptiei a constituit singura modificare, ci mai
spectaculoasa a fost alternarea metodelor traditionale cu cele moderne. Daca, in 1993, doar una din
patru utilizatoare ale contraceptiei folosea o metoda moderna, in anul 1999 metodele moderne au
atins pragul de 23%, apropiat de cel al metodelor traditionale - 25%. In anul 2004, proportia
femeilor care utilizau o metoda contraceptiva moderna a ajuns la 34%, fiind pentru prima data cnd
utilizarea metodelor moderne, este raportata la un numar mai mare de respondente, comparativ cu
utilizarea metodelor traditionale.
In 2004, pastilele anticonceptionale si prezervativul au fost metodele contraceptive moderne cel mai
des utilizate, in proportie de 26% din total. In anul 2004, principala sursa a contraceptivelor este
comertul cu amanuntul (farmacie, magazine). In sectorul medical, spitalele au ramas pe primul loc
ca sursa de contraceptive moderne, dar proportia femeilor care s-au aprovizionat de la aceste unitatii
a inregistrat o scadere, de la 27%, in 1993, la 20%, in 1999, respectiv 18% in anul 2004.
Concomitent s-a inregistrat cresterea procentului femeilor care se aprovizioneaza cu contraceptive
orale de la cabinetul medicului de familie, de la 2% in anul 1999, la 18% in anul 2004.
Dreptul la sanatate este garantat si de prevederile art. 33 din Constitutia Romniei, precum si
de art. 24 din Conventia ONU cu privire la drepturile copilului. Conform Organizatiei Mondiale a
Sanatatii (OMS), sanatatea reprezinta o completa bunastare fizica, mintala si sociala si nu doar
absenta bolii sau infirmitatii. Astfel, cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge copilul
este determinata nu doar de caracteristicile fizice ale copilului, de absenta unei anumite patologii
medicale, ci are in vedere intreg mediul de viata al copilului si necesitatea asigurarii conditiilor
optime pentru cresterea si dezvoltarea acestuia precum si pentru prevenirea aparitiei unor situatii
care sa determine afectarea bunastarii fizice, mintale si sociale ale copilului.
In aceasta privinta, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale,
ratificat de Romnia prin Decretul nr. 212/1974 prevede la art. 12 masurile ce trebuie luate de state
in vederea realizarii dreptului la sanatate. Prevederile prezentului articol sunt in deplina concordanta
cu dispozitiile acestui pact.
Alin. (2) al articolului garanteaza accesul copilului la serviciile medicale si de recuperare stabilind
si modalitatile concrete prin care se va realiza dreptul copilului la atingerea celei mai bune stari de
sanatate (servicii de prevenire si promovare a sanatatii, servicii medicale, de recuperare, medicatie)
si stabileste sursele de finantare a serviciilor acordate in acest scop.
Principalul sistem de ocrotire al sanatatii populatiei din Romnia il constituie sistemul asigurarilor
sociale de sanatate, in cadrul caruia se asigura accesul echitabil si nediscriminatoriu al asiguratilor
la un pachet de servicii medicale de baza. Sistemul asigurarilor sociale de sanatate functioneaza in
Romnia inca din anul 1997. In perioada 2002-2006, cadrul legal al organizarii si functionarii
sistemului de asigurari sociale de sanatate, l-a constituit OUG nr. 150/2002 privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare.
Acest act normativ a fost abrogat prin prevederile art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95 din 14 aprilie
2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. In prezent,
organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate este reglementata prin
dispozitiile titlului VIII Asigurari sociale de sanatate din Legea nr. 95 / 2006.
Potrivit prevederilor art. 213 alin. (1) lit. a) din acest act normativ, toti copiii pna la vrsta de 18
ani, tinerii de la 18 ani pna la vrsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu,
pna la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu
103
realizeaza venituri din munca, beneficiaza de asigurare fara plata contributiei la Fondul national
unic de asigurari sociale de sanatate.
In calitate de asigurati ai sistemului de asigurari sociale de sanatate, copiii beneficiaza de un pachet
de servicii medicale de baza, stabilit pe baza contractului - cadru care se elaboreaza anual de catre
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pe baza consultarilor Colegiului Medicilor din Romnia,
Colegiului Medicilor Dentisti din Romnia, Colegiului Farmacistilor din Romnia, Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romnia, Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor,
precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, cu avizul
Ministerului Sanatatii Publice si se aproba prin hotarre a Guvernului Romniei.
Actele normative care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de
asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007 sunt:
- HGR nr. 1842 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile
acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007,
cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul ministrului sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
nr. 1781/CV 558 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari
sociale de sanatate pentru anul 2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pachetul de servicii medicale de baza se suporta integral din Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate si cuprinde:
- servicii medicale profilactice pentru prevenirea imbolnavirilor si depistarea precoce a bolilor
(urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si copilului, controale medicale periodice
pentru depistarea bolilor care au consecinte majore in morbiditate si mortalitate, realizarea
imunizarilor conform Calendarului national de vaccinare, servicii medicale stomatologice
preventive, servicii de planificare familiala, etc.);
- servicii medicale curative pentru vindecarea bolii, prevenirea complicatiilor, recuperare sau cel
putin ameliorarea suferintei (asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate clinica,
paraclinica si stomatologica, servicii medicale spitalicesti, servicii medicale de urgenta, transport
sanitar, asistenta medicala de recuperare);
- tratament medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare si fizioterapie;
- servicii si ingrijiri medicale la domiciliu ;
- medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente
organice sau functionale.
Detalierea serviciilor medicale acordate asiguratilor si modalitatile de acordare a acestora sunt
stabilite in contractul cadru.
Pentru a beneficia de servicii medicale, toti copiii trebuie inscrisi pe listele medicilor de familie;
inscrierea se realizeaza de catre parinti, de catre reprezentantii legali sau, la cererea primariilor, a
asistentilor medicali comunitari, la cererea directiilor generale de asistenta sociala si protectie a
copilului ori din oficiu, odata cu prima consultatie a unui copil care nu a fost inscris pe listele unui
medic de familie.
In acest sens, art. 32 lit. c) din Contractul cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in
sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG nr. 1842/2006, stabileste
obligativitatea medicului de familie de a inscrie din oficiu copiii care nu au fost inscrisi pe lista unui
medic de familie odata cu prima consultatie a copilului bolnav in localitatea de domiciliu sau, dupa
caz, de resedinta a acestuia. Nou-nascutul va fi inscris pe lista medicului de familie care a ingrijit
gravida, daca parintii nu au alta optiune exprimata in scris, imediat dupa nasterea copilului;
104
= vaccin diftero-tetano-pertussis
= vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizeaza pna la vrsta
de 14 ani)
105
VPO
Dinamica acoperirii vaccinale in perioada 2002 2006 este redata in tabelul de mai jos:
Vaccinul
Vaccin BCG
Vaccin diftero-tetano-pertusis
Vaccin polio oral
Vaccin hepatitic B
Vaccin rujeolic
2002
99.8
97.2
98.8
98.7
98.2
2006
99.3
96.5
96.5
98.4
97.3
De remarcat este faptul ca, in anul 2007, Romnia a participat pentru prima data la campania
,,Saptamna Europeana de Vaccinare, actiune organizata in perioada 16-22 aprilie, de Ministerul
Sanatatii Publice, in colaborare cu OMS, Biroul Regional pentru Europa, prilej cu care s-au efectuat
26 545 vaccinari suplimentare.
Fondurile necesare efectuarii anuale a imunizarilor obligatorii sunt asigurate de la bugetul de stat,
prin intermediul unui Program national de sanatate publica. HG nr. 292 / 2007 pentru aprobarea
programelor nationale de sanatate in anul 2007 stabileste cadrul legal privind desfasurarea acestui
program in anul 2007. In temeiul HG nr. 292 / 2007 s-a elaborat si aprobat Ordinul ministrului
sanatatii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 570 / 116 / 2007
care prevede obiectivele si activitatile privind implementarea si finantarea programelor nationale de
sanatate.
Obiectivele Programului National de Sanatate Publica sunt urmatoarele:
- Realizarea imunizarilor conform Calendarului national de vaccinare
- Prevenirea si supravegherea HIV, tuberculoza pulmonara, infectii cu transmitere sexuala si a
altor boli transmisibile;
- Supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale;
- Prevenirea imbolnavirilor prin monitorizarea factorilor determinanti din mediul de viata si
munca;
- Promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos;
- Hematologia si securitatea transfuzionala;
- Controlul tutunului prin incurajarea renuntarii la fumat.
In ceea ce priveste controlul bolilor cu transmitere sexuala, Romnia a inregistrat de asemenea
progrese concretizate prin scaderea prevalentei acestor boli, dupa cum urmeaza:
Numarul copiilor infectati HIV/SIDA 0 - 14 ani:
Numar cazuri / an
HIV / SIDA
2002
184
2003
142
2004
90
2005
41
2006
14
2005
2006
2002
2003
2004
106
Sifilis
Gonoree
1 593
386
1 293
291
1 144
247
827
345
668
299
2002
2003
2004
2005
2006
17,3
16,7
16,8
15,0
13,9
Cu toate progresele inregistrate in ultimii ani, Romnia continua sa se mentina printre tarile
cu cele mai ridicate valori din Europa la acest capitol.
Acest indicator se caracterizeaza prin:
- nivele mai mari inregistrate constant in mediul rural (27.2%o in anul 1994, 17.9%o in anul 2005,
respectiv 17.1%o in anul 2006) fata de mediul urban (20.1%o in anul 1994, 12.4 %o in anul 2005,
respectiv 11.2%o in anul 2006). Aceasta situatie ar putea fi explicata att prin lipsa de preocupare a
familiei din mediul rural pentru nou nascut sau ignorarea manifestarilor de boala la copiii foarte
mici, in contextul unui nivel de educational scazut, ct si prin carente ale asistentei medicale
acordate la acest nivel;
- o pondere mare a deceselor la domiciliu (22.4%). In aceasta situatie este de remarcat faptul ca, in
37.8% din cazuri, familia nu s-a adresat medicului in cazul imbolnavirii copilului, in alte 36.7% din
cazuri evolutia bolii a fost supraacuta, fapt care a impiedicat ajungerea la un consult medical, in
9.9% cazuri au fost inregistrate decese ca urmare a accidentelor imediat mortale si numai 12.3% au
fost examinate de medicul de familia, respectiv 1.1% de un alt medic (indicatori din anul 2005);
- decesele in spitale si maternitati detin suprematia (de la 68.9% in 1990, la 74.3% in 2004,
respectiv 73.6% in 2006) cu mentiunea ca decesele in maternitate si spital sunt in crestere fata de
procentele atinse in anul 2005;
- analiza deceselor 0-1 an in anul 2006 demonstreaza ca dintre decesele produse in unitati sanitare
20.1% s-au produs in primele 24 de ore (fenomen datorat slabei adresabilitati a familiei, dar si
carentelor din asistenta medicala de specialitate) iar 39.8% in a 7-a zi si peste;
- in ceea ce priveste structura deceselor 0-1 an influentate de distrofie si prematuritate, in perioada
1991-2006 se remarca cresterea constanta a ponderii in decesul sugarilor a prematuritatii in dauna
scaderii ponderii distrofiei, fapt care traduce deficite in ceea ce priveste calitatea serviciilor
neonatale. Att distrofia, ct si prematuritate sunt dovezi evidente ale unei stari socio economice
precare.
- afectiunile aparatului respirator la vrsta de 0-1 an, reprezinta constant una dintre principalele
cauze de deces infantil; decesele infantile prin afectiuni respiratorii au inregistrat un trend
descendent de la 39.3% in 1990, la 33.6% in 1999, trec din anul 2000 pe locul 2, dupa cauzele
perinatale, revin pe primul loc cu 31.3% in 2002 si din nou pe locul 2 in anul 2005 cu 27.2% si
27.5% in anul 2006; in schimb, cauzele perinatale oscileaza de la 19.4% in 1990, la 33.2% in anul
2000 si 37.8% in anul 2005; in anul 2006 redevin principala cauza de deces infantil cu 37.8%;
anomaliile congenitale au de asemenea o evolutie fluctuanta intre 14.9% in anul 1990 si 23.7% in
anul 2005
107
- rata mortalitatii infantile creste proportional cu rangul nascutului viu (nivele cele mai ridicate
situndu-se la cel de-al 4 lea nascut) si cu vrsta mamei (nivelele cele mai ridicate se inregistreaza
la nascutii mamelor peste 40 de ani);
- exista o corelatie intre mortalitatea infantila si gradul de scolarizare al mamelor, cele mai multe
decese inregistrndu-se in rndul nascutilor vii ale caror mame nu au studii sau au studii elementare
sau medii;
- in functie de ocupatia mamei, majoritatea deceselor s-au inregistrat in rndul casnicelor si fara
ocupatie, urmate la mare distanta de categoria mamelor salariate. Aceasta situatie demonstreaza ca
nu lipsa de timp, ci mai degraba lipsa de pregatire si de educatie influenteaza decesele infantile.
Avnd in vedere interactiunea complexa a problemelor medicale cu fenomenele socio
economice si educationale, rezulta ca ameliorarea acestui indicator nu poate fi rezolvata strict pe
plan medical.
Mortalitatea materna (decese materne la 1000 nascuti vii)
Si in ceea ce priveste indicatorul de mortalitatea materna, s-a inregistrat o tendinta de redresare a
valorilor acestuia in perioada 1990-2006. Astfel, comparativ cu anul 1990, cnd s-a inregistrat o
rata a mortalitatii materne de 0.83%o de nascuti vii, in anul 2006 s-a inregistrat o scadere a valorii
acestui indicator la 0.15%o.
Dinamica acestui indicator este redata in tabelul de mai jos:
Indici la 1000
nascuti
0,30
0,24
0,17
2006
0,15
consecinta existentei unor deficiente in sectorul sanitar, in urmarirea corecta si interventia medicala
optima pentru femeile gravide.
Pentru ameliorarea valorii acestui indicator, Ministerul Sanatatii Publice isi propune, prin
intermediul activitatilor Programului national de planificare familiala, orientarea ofertei de servicii
de planificare familiala catre populatia vulnerabila, concomitent cu intensificarea eforturilor pentru
sensibilizarea grupelor populationale de risc asupra pericolului pe care-l reprezinta un avort si a
multiplelor posibilitati de a evita o sarcina nedorita. Un aspect negativ al acestui indicator, se refera
la inregistrarea unor decese materne consecutive avortului empiric, autoprovocat. O astfel de
situatie, inregistrata intr-o tara in care avortul nu este interzis de lege si unde exista metode moderne
de contraceptie, intens mediatizate si facilitati oferite de autoritati pentru utilizare lor, reprezinta
poate, cel mai puternic argument in sprijinul necesitatii interventiei masive in educatia populatiei
asupra pericolului pe care acest mod de a scapa de o sarcina nedorita il are asupra femeii care il
practica.
Dinamica indicatorului de mortalitate materna prin avort este redata in tabelul de mai jos:
Indici la 1000
nascuti
0,13
0,12
0,07
2006
0,05
- cresterea ponderii femeilor gravide care sunt luate in evidenta in primul trimestru de
sarcina, prin adoptarea unor masuri legislative care vizeaza identificarea si urmarirea femeilor
gravide, indiferent de statutul social al acestora si asigurarea gratuitatii serviciilor furnizate femeii
gravide, indiferent de statutul de asigurat sau nu. Actiunile intreprinse de Ministerul Sanatatii
Publice pentru realizarea acestui obiectiv au vizat in principal imbunatatirea cadrului legislativ care
favorizeaza accesul gravidelor la servicii de asistenta medicala si medicamente, indiferent de
statutul de asigurat al acesteia (art. 213 lit. l) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare) . De asemenea, a fost emis Ordinul ministrului
sanatatii nr. 458 din 23 aprilie 2004 privind ameliorarea accesului gravidelor la investigatii
paraclinice si consulturi de specialitate care prevede ca ,,serviciile medicale recomandate femeii
gravide sunt efectuate in regim de urgenta.
- cresterea calitatii ingrijirilor pre si postnatale; dezvoltarea de servicii integrate medicosociale la nivel comunitar care sa asigure cresterea accesului la servicii de calitate a intregii
populatii, dar mai ales a grupelor defavorizate. Cresterea calitatii ingrijirilor pre si post natale
constituie o preocupare permanenta a Ministerului Sanatatii Publice, urmarindu-se in special,
obtinerea consensului pentru protocoalele de urmarire a gravidei, elaborarea de documente
standardizate de urmarire a gravidei, precum si instruirea personalului medical pentru utilizarea
acestora. Cadrul legislativ care reglementeaza aceste activitati este reprezentat de Ordinul
ministrului sanatatii nr. 12 din 9 ianuarie 2004 pentru adoptarea Protocolului privind Metodologia
efectuarii consultatiei prenatale si a consultatiei postnatale, Carnetului gravidei si Anexei pentru
supravegherea medicala a gravidei si lauzei.
Punerea in practica a dispozitiilor acestui act normativ s-a concretizat prin:
a) Dezvoltarea si implementarea unui suport informational unitar pentru inregistrarea serviciilor
medicale destinate gravidei, intitulat Carnetul gravidei. Acesta constituie un document medical la
purtator, un instrument de monitorizare a evolutiei sarcinii si lauziei, dar si un suport al informatiei
pentru gravide (include informatii cu privire la reguli de igiena, alimentatie, situatii care impun
consultarea medicului, ingrijirea lauzei si nou-nascutului, precum si alaptare).
b) Elaborarea si distributia protocoalelor de diagnostic si ingrijiri in asistenta medicala primara
(vol. I metodologia efectuarii consultatiei prenatale si a consultatiei postnatale si vol. II examen
ginecologic si obstetrical)
c) Desfasurarea unor activitati de instruire a personalului medical. In acest scop, a fost dezvoltat un
set de instrumente de lucru ,,Elemente cheie in asistenta prenatala, care realizeaza o sinteza
protocoalelor prin intermediul unui material video ,,pasi in efectuarea examenului ginecologic si
110
obstetrical, insotit de un ghid al utilizatorului video, unui poster tehnic ,,Elemente cheie in
asistenta prenatala a gravidei fara risc / cu risc minim si al unor fise tehnice care cuprind
metodologii privind efectuarea:
- vizitei de luare in evidenta / urmarirea si identificarea factorilor de risc
- analizelor / investigatiilor obligatorii, optionale si recomandarilor
- tratamentelor / manevrelor profilactice in asistenta medicala prenatala
- semnele de alarma in sarcina
d) Derularea unor campaniilor de informare educare - comunicare
- ,,Viata lui este viata ta! Parteneri: Ministerul Sanatatii Publice, Fundatia CRED
Centrul Romno-Elvetian pentru dezvoltare in sistemul de sanatate, Romanian Swiss
Neonatology Project RoNeonat
- ,,Primii sai pasi ii faci tu Parteneri: Ministerul Sanatatii Publice, Centrul National de
Promovare a Sanatatii, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului
- ,,Sa ingrijesti e o datina Parteneri: Ministerul Sanatatii Publice, UNFPA, USAID, UNICEF,
USAID, JSI R&T.
- promovarea si imbunatatirea starii de nutritie a copiilor, tinerilor si femeilor, prin aceasta
urmarindu-se reducerea incidentei cauzelor medicale pentru institutionalizarea copiilor si crearea
conditiilor necesare pentru cresterea si dezvoltarea copiilor intr-un mediu sanatos.
Eforturile depuse de Ministerul Sanatatii Publice pentru imbunatatirea starii de nutritie a copiilor se
bazeaza si au fost orientate de date recente oferite de studii si cercetari. Datele din Studiul national
integrat de nutritie (Ministerul Sanatatii Publice, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului,
UNICEF) 2004 - 2005 au aratat:
- o imbunatatire a unor indicatori ai alimentatiei sugarului, fata de datele din perioada 1993-2003,
dar vrsta la intarcare, la introducerea biberonului si la diversificare este inca prea mica. In anul
2004, vrsta medie de intarcare a fost de aproximativ 6,66 luni. Intarcarea
precoce,
inaintea
vrstei de 3 luni, a crescut progresiv: de la 27% pentru cei nascuti in anul 1990, la 35% pentru cei
nascuti din 1998 (42,4% in 1999!). Potrivit datelor Studiului national integrat de nutritie din
perioada 2004 2005, peste 50% dintre sugari sunt intarcati inainte de implinirea vrstei de 4 luni.
Se remarca o crestere accentuata a proportiei copiilor intarcati in prima luna de viata in mediul
urban si in conditii cultural educative precare: mamele cu 0-4 clase de scoala isi intarca precoce
copiii, intr-o proportie mai mare dect cele cu un nivel ridicat de educatie.
Datele din Studiul Sanatatii Reproducerii, realizat in anul 2004, arata ca doar 16% dintre copiii cu
vrsta intre 0 si 5 luni au fost alaptati exclusiv.
In anul 2004 vrsta de diversificare a alimentatiei sugarului a fost de 4,04 luni, mult mai devreme
dect recomandarile OMS (peste 6 luni).
- greutatea la nastere este un element predictiv important al mortalitatii si morbiditatii infantile, iar
in Romnia si al riscului de abandon in maternitati sau unitati sanitare.
Greutatea medie la nastere a copiilor din Romnia este mai mica dect a celor din Europa de Vest
(3.400 gr.), fiind cuprinsa intre 3.150 si 3.200 gr. in perioada 1993-1998 si se mentine la 3.200 gr.
in anii 2004-2005.
Greutatea la nastere inregistreaza valori mai mici:
- la copii de sex feminin (3.150 gr. ) dect cei de sex masculin (3.220 gr.)
- in mediul rural ( 3.130 gr.) dect in cel urban (3.200 gr.)
- la copiii de rang 1 (3.140 gr.) fata de urmatorii (3.200 gr.)
- la copiii mamelor cu un nivel de educatie mai mic (3.015 gr. la mamele fara scoala, 3.075 la cele
cu scoala generala neterminata) fata de cei ai mamelor cu studii postliceale/universitare (3.330 3.340 gr.)
111
In ceea ce priveste indicatorul talie pentru vrsta, in Romnia se constata o prevalenta a taliei mici
pentru vrsta deosebit de ridicata - aproximativ 20%, fata de prevalenta taliei mici pentru vrsta in
populatia de referinta - 2,3%. In anul 2004, situatia s-a ameliorat fata de anii anteriori. De subliniat,
este faptul ca acest indicator indica o deficienta nutritionala pe termen lung a copilului, fapt datorat,
in principal, conditiilor socio-economice precare sau un nivel crescut de morbiditate. Fenomenul
apare la vrsta de 12-24 de luni. In cazul copiilor de 6-7 ani, se constata persistenta unui deficit usor
al inaltimii, fiind aproape de nivelul de referinta. Prevalenta inaltimii mici pentru vrsta este mult
mai mare printre copiii mamelor cu nivel educational scazut si/sau de rang crescut.
- doar 41,4% din mamele cuprinse in studiul realizat au declarat ca au beneficiat de sistemul
rooming-in. Acesta inseamna ca mai bine de jumatate dintre copiii mamelor cuprinse in studiu nu
au stat cu mamele lor de la nastere pna la iesirea din maternitate. Ponderea mamelor care au stat
impreuna cu copilul a fost putin mai mare in cazul celor care locuiesc in mediul rural fata de cele
din urban.
- aproape 40% din mame au declarat ca in maternitate copilul era alaptat de cte ori cerea, ceea ce
se coreleaza cu procentul celor care au beneficiat de sistemul rooming-in. Aceasta inseamna ca 60%
dintre copii, desi alaptati, erau supusi unor restrictii orare, ceea ce se constituie intr-un factor cu
impact negativ asupra alaptarii.
- personalul medical ofera unele informatii tinerei mame despre importanta alaptarii pentru
sanatatea copilului, dar un sfert dintre mame au spus ca nu au primit astfel de informatii de la
personalul medical. Prevalenta mamelor care au declarat ca au primit acest tip de informatii este
similara in rural si urban, dar difera in functie de nivelul de educatie a mamei si rangul copilului: cel
mai putin informate mame au un nivel educativ scazut si/sau copii multi, adica populatia cu grad
mai mare de risc.
- mai mult de un sfert dintre mame declara ca nu au fost instruite cu privire la stimularea si
mentinerea secretiei lactate, prevalenta celor neinstruite fiind mai mare in mediul rural; si in acest
caz, prevalenta mamelor neinformate este cu att mai mare cu ct nivelul de educatie este mai
scazut. Nu se inregistreaza variatii importante in functie de alte variabile analizate.
In acest context, Ministerul Sanatatii Publice a intreprins o serie de actiuni pentru incurajarea
gravidelor si mamelor cu copii in vrsta de 0-1 an sa opteze pentru alimentatia naturala a copiilor
(alaptare exclusiva pna la 6 luni si continuarea alaptarii pna la doi ani, conform recomandarilor
OMS), concretizate prin:
- elaborarea, adoptarea si implementarea Strategiei Nationale de Promovare a Alaptarii si a
Planului National de Implementare pentru perioada 2003 - 2012, aprobate prin Ordin al ministrului
sanatatii nr. 809/2003, care cuprind masuri menite sa conduca la cresterea frecventei si duratei
alaptarii corecte a copiilor, premisa a unei bune stari de sanatate. De asemenea, Ministerul Sanatatii
Publice lucreaza la elaborarea unui act normativ de aplicare a Codului de marketing pentru
substitutele de lapte matern, care va reglementa aspectele legate de promovarea agresiva a
produselor care cad sub incidenta Codului si se constituie ca piedici pentru alaptare.
- introducerea Initiativei Spital Prieten al Copilului OMS/UNICEF ca un standard de calitate a
ingrijirilor pentru mama si copil la nivel de maternitate si incurajarea maternitatilor sa adere la
aceasta initiativa. Totodata, cu sprijinul reprezentantei UNICEF Romnia, s-a urmarit si largirea
retelei de maternitati active in aceasta initiativa (22 la finele anului 2006), precum si integrarea
procesului de evaluare si certificare a maternitatilor ca Spital Prieten al Copilului in programul
national de sanatate a femeii si copilului.
112
pentru copii si gravide. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt cele scontate, practic inregistrndu-se o
crestere a prevalentei anemiei la toate grupurile de populatie studiate.
Agravarea progresiva a deficitului de fier, in conditiile in care exista programe nationale de
suplimentare gratuita pentru sugar si gravida, ridica problema eficacitatii acestor interventii. De
asemenea, se pune in discutie problema monitorizarii efective a modului de aplicare a protocoalelor
privind profilaxia si tratamentul anemiei gravidelor si sugarilor. Deoarece prima cauza a anemiei
feriprive este aportul de fier scazut din punct de vedere cantitativ si calitativ, se impune dezvoltarea
cooperarii intersectoriale, pentru adoptarea de masuri sinergice viznd nutritia adecvata a copiilor si
gravidelor, precum si producerea de alimente imbogatite cu fier.
Aspectele intlnite arata ca in Romnia nu s-a produs inca un efect pozitiv al cresterii economice si
al reformei din sistemul de sanatate asupra morbiditatii prin deficit de fier.
In ceea ce priveste dinamica statusului iodului la copil, apreciat pe baza medianei ioduriei si a
prevalentei diferitelor grade de severitate, incepnd din anul 2002 si pna in prezent s-a constatat o
evolutie favorabila, consecinta a deciziei guvernului privind introducerea obligativitatii de iodare
universale a sarii. In 2004 ponderea copiilor fara deficit a fost dubla fata de valorile din studiile
precedente. Astfel, cea mai mare parte a populatiei Romniei (aproape 97%) foloseste sare iodata,
ceea ce contribuie la ameliorarea deficitului de iod si poate explica ameliorarea statusului iodului la
copilul scolar. Totusi, studiul a scos in evidenta faptul ca nivelul actual de iodare a sarii de masa nu
acopera necesarul de iod in sarcina. Acest lucru impune, pe de o parte, cresterea nivelului de iodare
a sarii si, pe de alta parte, analiza oportunitatii administrarii la gravide a unor suplimente
medicamentoase cu iod.
Cu toate acestea, dozarea iodului din sarea familiilor care au fost cuprinse in studiu (componenta
referitoare la copiii de 6-7 ani) demonstreaza ca nivelul iodarii sarii folosite in gospodarii este sub
cel recomandat (s-a situat intre 14, 2 si 31 mg iodat de potasiu/kg sare ceea ce corespunde unui
interval de concentratii intre 8,35 si 18,23 mg iod/kg de sare). Astfel, 63% din familiile copiilor de
6-7 ani folosesc sare insuficient iodata; in mediul rural, proportia se situeaza la mai mult de trei
sferturi din gospodariile intrate in studiu.
Diferentele constatate intre urban si rural pot fi explicate prin alegerea tipului de sare folosit in
alimentatie (iodata/neiodata), conditiile improprii de transport si depozitare in magazinele rurale,
orientarea populatiei de la sate spre consumul crescut de sare neiodata (de regula, sare care nu este
destinata consumului uman sau cumparata direct de la saline inainte de iodare), fapt ce tine de
educatie, mentalitate si rezistenta la nou.
Alte actiuni menite sa contribuie la imbunatatirea starii de nutritie a copilului sunt reprezentate de:
- distributia gratuita a preparatelor de fier si vitamina D pentru copii in vederea profilaxiei anemiei
si respectiv a rahitismului,
- asigurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase (aminoacizi, solutii lipidice,
vitamine, eritropoetina) necesare prevenirii malnutritiei la prematuri,
- acordarea laptelui praf in regim de gratuitate copiilor cu vrste cuprinse intre 0-12 luni care nu
beneficiaza de lapte matern (Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuita de lapte praf pentru
copii cu vrste cuprinse intre 0 - 12 luni si Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate
prin Ordin al ministrului sanatatii si ministrului administratiei si internelor nr. 267/1253/2006 care
stabilesc criteriile de acordare a laptelui praf.
Alte masuri adoptate in sistemul sanitar:
- infiintarea de servicii sociale in maternitati si a imbunatatirii legaturii cu serviciile de protectie
sociala de la nivel local pentru eficientizarea preventiei fenomenului de abandon al copiilor nounascuti; acest lucru contribuie la intarirea legaturii intre serviciile oferite la nivel de maternitate si
serviciile integrate de la nivel comunitar, pentru o mai buna urmarire si protectie a femeilor gravide
114
Bursele pentru elevi si studenti (burse de merit, burse de studii, burse sociale, burse de studii pentru
tinerii care urmeaza cursuri in strainatate, burse pentru studentii din mediul rural) reprezinta de
asemenea un drept care se acorda la cerere, formulata in nume propriu de catre elevul sau studentul
in cauza, adresata conducatorului unitatii de invatamnt frecventate.
Prin sistemul de asistenta sociala se asigura sprijin si protectie celor care nu au posibilitatea de a se
integra social prin mijloace si eforturi proprii. Drepturile si beneficiile se acorda in cadrul
sistemului de asistenta sociala in urma evaluarii mijloacelor copilului si familiei sale, astfel inct
resursele sa fie directionate iar sprijinul sa fie acordat celor care au o reala nevoie de acestea.
Interventia statului se concretizeaza prin prestatii in bani, in natura sau prin acordarea unor servicii,
dupa cum urmeaza:
- pentru facilitarea accesului la un loc de munca al copiilor care au dobndit capacitatea de munca
precum si al tinerilor, cu vrste cuprinse intre 16-25 de ani, acestia pot beneficia de acompaniament
social personalizat, realizat prin intermediul Agentiilor Judetene de Ocupare a Fortei de Munca
(AJOFM) si a Municipiului Bucuresti, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea
si combaterea marginalizarii sociale.
In acest scop, potentialii angajatori beneficiaza de masuri de stimulare.
Acompaniamentul social personalizat al beneficiarilor se realizeaza in baza inscrierii acestora in
evidentele agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca.
- pentru satisfacerea nevoilor de locuire - pot fi acordate locuinte sociale sau locuinte de necesitate
de catre consiliile locale de la domiciliul familiei in nevoie (a se vedea in acest sens dispozitiile art.
42, 43 si 55 din Legea nr. 114/1996 Legea locuintei). Criteriile in baza carora se acorda aceste
locuinte sunt stabilite de consiliile locale. Cererile pentru obtinerea acestui drept se adreseaza
consiliilor locale de la domiciliul beneficiarului iar contractele de inchiriere a acestor locuinte se
incheie intre primar/persoana imputernicita de acesta si beneficiarul locuintei.
Totodata, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii
sociale, persoanele in vrsta de pna la 35 de ani, aflate in imposibilitatea de a dobndi locuinta, pot
beneficia de facilitati pentru construirea, cumpararea sau inchirierea unei locuinte, in baza unor
facilitati acordate de consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti,
functie de sumele cu aceasta destinatie existente in bugetul acestora.
Pentru a beneficia de aceste prevederi este necesara formularea unei solicitari in atentia primarului
localitatii de domiciliu a solicitantului, insotita de documente justificative.
De asemenea, pentru incalzirea locuintei se acorda ajutoare financiare in temeiul Ordonantei nr.
55/2004 privind unele masuri financiare in vederea acordarii ajutoarelor pentru incalzirea locuintei,
precum si in conformitate cu dispozitiile Ordonantei de urgenta nr. 91/2005 privind instituirea
Programului de acordare a unor ajutoare banesti populatiei cu venituri reduse care utilizeaza pentru
incalzirea locuintei gaze naturale.
Ajutorul se acorda pe baza de cerere, (insotita de o serie de documente), adresata Directiei
Teritoriale de Munca, Solidaritate Sociala si Familie (DTMSSF) in a carei raza teritoriala se afla
locuinta sau resedinta beneficiarului.
- pentru inlaturarea unor situatii de necesitate determinate de calamitati naturale, incendii, accidente
sau alte situatii deosebite, primarii precum si Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii,
Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), pot acorda ajutoare de urgenta, functie de fondurile
existente (art. 28, alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si
completa rile ulterioare);
118
- pentru suplimentarea veniturilor familiilor, in situatia in care veniturile acestora se situeaza sub un
minim stabilit prin lege, se acorda alocatia familiala complementara, alocatia pentru familia
monoparentala (cf. dispozitiilor OUG nr. 105/2003, aprobata prin Legea nr. 41/ 2004), ajutorul
social lunar si ajutorul social pentru sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu si se afla
in conditii expres prevazute de lege (in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 416/2001 cu
modificarile si completarile ulterioare), cererile in acest sens fiind adresate primariilor de la
domiciliul solicitantilor.
Ajutoarele sociale se pot acorda in bani sau in natura;
- pentru asigurarea nevoilor de hrana, se pot acorda servicii prin cantinele de ajutor social, care
functioneaza in subordinea consiliilor locale, fiind finantate din bugetele acestora (conform
prevederilor Legii nr. 208/1997, privind cantinele de ajutor social). Cererile pentru a beneficia de
acest tip de servicii se adreseaza primarului localitatii in care domiciliaza beneficiarul;
- pentru sprijinirea copiilor si tinerilor in vederea participarii la procesul instructiv educativ, acestia
beneficiaza de burse sociale, in situatia in care familiile lor au venituri aflate sub un anumit prag;
solicitarile se formuleaza in nume propriu de catre copii si se depun la conduca torul unitatii de
invatamnt frecventate;
- alocatia de plasament, se acorda in conditiile prevazute de art. 119 din legea 272/2004;
- indemnizatia acordata copiilor, tinerilor protejati in institutii rezidentiale precum si mamelor care
au fost protejate in centre maternale, la parasirea acestor servicii, conform dispozitiilor art.3 din
Legea nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile
publice specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum si
copiii beneficiind de plasament la asistenti maternali, cu modificarile si completarile ulterioare;
- de asemenea, copiii si familiile pot beneficia de serviciile de zi organizate de consiliul local,
judetean sau dupa caz de organisme private;
- copiii care nu pot fi ingrijiti in cadrul propriilor familii, beneficiaza de masurile de protectie
speciala prevazute de legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Trebuie subliniat faptul ca toate aceste drepturi se acorda la cerere, iar demersurile pentru obtinerea
lor se realizeaza de catre parinti sau reprezentantii legali in numele copilului.
Este deosebit de importanta cunoasterea acestui aspect de catre parinti/reprezentantii legali, motivat
de faptul ca nerealizarea demersurilor priveaza copiii de aceste drepturi, in considerarea faptului ca
ele nu se acorda retroactiv.
In realizarea dreptului copilului de a beneficia de asistenta si asigurari sociale, parintilor le revine
obligatia de a solicita autoritatilor acordarea sprijinului necesar. Neindeplinirea acestei obligatii de
catre parinti si punerea in pericol a copilului poate fi considerata neglijare, in conditiile art. 89, alin.
(2) din Legea nr. 272/2004.
Informatiile cu privire la drepturile de a obtine alocatii, indemnizatii si prestatii si alte facilitati, pot
fi solicitate autoritatilor cu responsabilitati in domeniul respectiv: medicului de familie, unitatii de
invatamnt, autoritatilor publice locale sau judetene si serviciilor de specialitate ale acestora,
Directiilor Generale de Munca, Solidaritate Sociala si Familie (DGMSSF), Agentiilor Judetene de
Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM).
Pentru realizarea de catre parinti a obligatiilor ce le revin, autoritatilor administratiei publice locale
le revine obligatia de a informa parintii si copiii cu privire la drepturile pe care acestia le au.
Autoritatile publice locale, in realizarea acestei obligatii vor oferi informatiile necesare att cu
privire la drepturile de care pot beneficia parintii si copiii, ct si cu privire la demersurile pe care
acestia vor trebui sa le intreprinda si autoritatile carora este necesar sa se adreseze.
119
120
121
Aceste facilitati au constat in acordarea unor stimulente financiare, (burse, etc.), suplimente
alimentare acordarea de ajutor financiar pentru achizitionarea de calculatoare, asigurarea unor locuri
in taberele scolare, transportul scolar, crearea de facilitati de transport.
Un alt obiectiv propus a fost acela al dezvoltarii retelei de servicii sociale comunitare pentru copii
scolari (centre de zi, internate, etc).
Promovarea coeziunii sociale prin egalizarea sanselor educationale isi propune implementarea
proiectului sprijinirea scolarizarii copiilor romi si cresterea oportunitatilor educationale a copiilor
din familiile nefavorizate din mediul rural, prin derularea programelor specifice cu finantare
externa.
VI. 5 Nivelul de trai
Articolul 47 din Constitutia Romniei, al. (1), statueaza ca: Statul este obligat sa ia masuri de
dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent.
La fel, in art.135, al.(2), f), este prevazut faptul ca Statul trebuie sa asigure crearea conditiilor
necesare pentru cresterea calitatii vietii.
In baza acestor principii autoritatile romne cu competente in domeniu au initiat o serie de politici
menite sa asigure mentinerea unui nivel de trai decent pentru familiile cu copii. Nivelul de trai pe
care toate aceste politici il tintesc se reflecta in grija autoritatilor pentru asigurarea resurselor
necesare cresterii copiilor si asigurarea, in limita resurselor disponibile a tuturor conditiilor necesare
educatiei, ingrijirilor medicale si in general a dezvoltarii acestora.
Prin art. 44 al legii 272/2004 copilul are dreptul la un nivel de trai decent, prevazut de art. 47, alin. 1
din Constitutia Romniei, republicata. Articolul arata ca dezvoltarea copilului nu poate fi disociata
de nivelul de trai care ii este oferit acestuia. Nivelul de trai reprezinta gradul de satisfacere al
nevoilor persoanei, att (economice si non-economice), ct si prin calitatea variatelor componente
ale vietii (calitatea mediului, relatiile sociale). Astfel, nivelul de trai nu se reduce doar la
satisfacerea nevoilor de baza ale copilului ci se extinde si la acoperirea celorlalte necesitati de
dezvoltare, mentala, spirituala, morala ale acestuia - accesul la educatie, participare la viata si
manifestarile culturale si spirituale, educatia pentru sanatate, asigurarea unui mediu sanatos si
nepoluat etc.
Alin. (2) al articolului stabileste persoanele responsabile de asigurarea conditiilor pentru cresterea si
dezvoltarea copilului. Responsabilitatea primara revine parintilor, sau dupa caz, reprezentantilor
legali ai copilului, afirmndu-se astfel primordialitatea responsabilitatii parintelui si subsidiaritatea
celei apartinnd colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia.
In temeiul acestor prevederi, parintii sau, dupa caz, reprezentantii legali ai copilului sunt obligati sa
asigure copilului, printre altele, locuinta, hrana, imbracaminte, rechizite, conditii igienico-sanitare
adecvate, indrumare, posibilitati de participare la procesul instructiv-educativ, posibilitati de
participare la viata culturala si spirituala, sa faca demersurile necesare pentru asigurarea unei bune
stari de sanatate a copilului.
Mai multe informatii cu privire la prestatiile acordate de catre stat pentru copii au fost prezentate pe
larg in capitolul IV. 4.
122
123
125
secundar inferior elevii care au cu doi ani, sau mai mult, dect vrsta teoretica pentru clasa
respectiva pot continua studiile la seral sau in invatamntul cu frecventa redusa.
In invatamntul primar, materiile sunt predate de catre acelasi profesor, cu exceptia religiei, limbilor
straine, educatiei fizice si educatiei plastice, care pot fi predate de catre profesori specializati, in
timp ce in invatamntul secundar inferior toate materiile sunt predate de catre profesori specializati.
La sfrsitul gimnaziului, se sustin teste nationale, cu subiectele concepute de Ministerul Educatiei
si Cercetarii, iar rezultatele obtinute in aceste teste, impreuna cu rezultatele obtinute pe parcursul
gimnaziului, vor constitui baza in functie de care absolventii vor putea alege continuarea studiilor in
ciclul inferior al liceului sau in scoala de arte si meserii. Elevii pot continua studiile in scoala de arte
si meserii si fara sustinerea testelor nationale.
Absolventii ciclului inferior al liceului primesc un certificat de absolvire, un portofoliu personal
pentru educatie permanenta si, la cerere, a copie dupa foaia matricola. Metodologia de admitere in
ciclul superior al liceului se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se publica cu un an
inainte. Absolventii scolii de arte si meserii primesc aceleasi documente de absolvire ca si
absolventii ciclului inferior al liceului si, in plus, un certificat de calificare profesionala de nivel 1,
dupa sustinerea cu succes a unui examen de certificare a competentelor profesionale. Dupa
absolvirea scolii de arte si meserii, studiile pot continua cu anul de completare si apoi cu ciclul
superior al liceului.
Invatamntul secundar superior (nivelul ISCED 3) este format din ciclul superior al liceului (2-3
ani), precedat in cazul absolventilor scolii de arte si meserii de anul de completare. Anul de
completare ofera absolventilor scolii de arte si meserii posibilitatea de a atinge nivelul educational
necesar continuarii studiilor in ciclul superior al liceului si de a obtine o calificare profesionala
superioara. Ciclul superior al liceului ofera cursuri generale si de specializare, care conduc catre
continuarea studiilor in invatamntul postsecundar (postliceal - nivelul ISCED 4) sau in
invatamntul superior (nivelul ISCED 5).
Ministerul Educatiei si Cercetarii defineste metodologia privind admiterea att in anul de
completare, ct si in ciclul superior al liceului, care se anunta la inceputul anului scolar in care se
desfasoara admiterea.
Absolventii anului de completare primesc un certificat de absolvire, un portofoliu pentru educatie
permanenta si, la cerere, o copie dupa foaia matricola. Dupa sustinerea cu succes a unui examen de
evaluare a competentelor profesionale, ei pot obtine un certificat de calificare profesionala de nivel
2 si pot continua studiile in ciclul superior al liceului, pe baza metodologiei publicate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii cu un an inaintea inceperii unui nou an scolar.
La sfrsitul ciclului superior al liceului se sustine un examen final national (examenul de
bacalaureat), iar diploma obtinuta este necesara pentru continuarea studiilor in invatamntul
superior. Institutiile de invatamnt superior au libertatea de a decide asupra modului in care isi
organizeaza admiterea (pe baza unui examen de intrare, sau pe baza rezultatelor obtinute la
examenul de bacalaureat). Orice absolvent al ciclului superior al liceului, care detine sau nu o
diploma de bacalaureat, poate sustine examenul de intrare intr-o scoala postliceala, care pregateste
cursantii in vederea obtinerii unei calificari profesionale de nivel superior si care conduce catre
piata muncii. Admiterea in invatamntul postliceal, se realizeaza, in general, pe baza rezultatelor
obtinute in urma sustinerii unui examen de intrare.
127
Printre aspectele vizate de schimbarile legislative din aceasta perioada se numara o serie de
aspecte cum ar fi cele prevazute de Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea si completarea Legii
invatamntului Nr. 84/1995 cum ar fi:
extinderea duratei de scolarizare obligatorie la 10 ani;
diminuarea vrstei de incepere a scolarizarii obligatorii la 6 ani;
definirea rutelor posibile de continuare a scolarizarii obligatorii dupa primele opt clase, respectiv
ciclul inferior al liceului sau scoala de arte si meserii;
modificarea structurii liceului si definirea a doua cicluri in cadrul acestuia: ciclul inferior (2 ani)
de nivel secundar inferior si ciclul superior (2-3 ani) de nivel secundar superior;
schimbarea structurilor institutionale asociate formarii profesionale initiale prin inlocuirea scolilor
profesionale si scolilor de ucenici cu scolile de arte si meserii;
crearea unei rute de profesionalizare progresiva in cadrul formarii profesionale initiale, propusa a
debuta la nivelul invatamntului secundar inferior, prin scoala de arte si meserii, care ofera nivelul 1
de calificare profesionala, cu continuarea studiilor in nivelul secundar superior, ca urmare a
introducerii unui an de completare a studiilor, acesta avnd un dublu rol: de oferire a unei calificari
profesionale superioare si de asigurare a bazei necesare continuarii studiilor in ciclul superior al
liceului;
cresterea calitatii la toate nivelurile de invatamnt.
Noua lege pentru formarea profesionala a adultilor (375/2002) se concentreaza asupra acreditarii
furnizorilor de formare profesionala, in scopul ridicarii calitatii att a ofertei publice, ct si a ofertei
furnizorilor privati. Ea atribuie Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor rolul
principal in realizarea acestor acreditari.
La rndul sau, noul Cod al Muncii, aparut in martie 2003, stimuleaza dezvoltarea formarii
profesionale continue, prin obligarea angajatorilor de a asigura participarea periodica a angajatilor
la cursuri de formare continua, pe baza planurilor de formare, stabilite de comun acord de catre
angajatori si reprezentanti ai angajatilor sau sindicatelor.
In acest context, trebuie de asemenea mentionate doua legi cu caracter social: Legea Nr.
219/2001 privind egalitatea sanselor de a urma studiile in invatamntul superior, prin
acordarea burselor sociale de studiu si Legea Nr. 16/2003 pentru aprobarea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului Nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru
elevii din clasele I-IV.
Politici curriculare, continuturi si strategii de predare si invatare.
Principalele aspecte care au stat la baza dezvoltarii curriculare, impuse de noua structura a
sistemului de invatamnt au fost urmatoarele:
Asigurarea coerentei conceptuale si metodologice a Curriculum-ului National
Asigurarea coerentei dintre continutul curriculum-ului si schimbarile structurilor de invatamnt
Asigurarea calitatii ofertei curriculare
Centrarea pe elev si pe nevoile scolii
Largirea ofertei curriculare cu componente destinate diverselor grupuri tinta
Introducerea noilor competente de baza, in special a celor recomandate de Uniunea Europeana
Potrivit raportului privind Rezultatele consultarii publice asupra proiectului noului plan cadru
de invatamnt pentru clasa a IX-a si a X-a, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei in iunie
2003, intregul proces de reforma curriculara s-a axat pe o serie de directii de actiune precum:
Descentralizare
128
Flexibilizare
Eficientizare
Compatibilizare cu standardele internationale
Selectarea si gruparea domeniilor cunoasterii in arii curriculare
Asigurarea functionalitatii si coerentei parcursului scolar
Asigurarea egalitatii sanselor si a parcursului individual in invatare
Asigurarea relevantei sociale a procesului de predare/invatare etc.
In elaborarea noilor planuri-cadru de invatamnt pentru ciclul inferior al liceului si pentru scoala de
arte si meserii, care in urma modificarii structurii sistemului educational au fost incluse in
invatamntul obligatoriu, s-a tinut seama de:
aspectele majore care au stat la baza fundamentarii procesului de reforma a invatamntului
preuniversitar;
schimbarile viznd finalitatile, curriculum-ul si structura invatamntului obligatoriu;
asumarea de catre Romnia a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor
educationale si de formare profesionala din Europa, ratificat de Consiliul European de la
Barcelona, in 2002, si a Declaratiei ministrilor educatiei cu privire la consolidarea cooperarii
europene in formarea profesionala convenita la Copenhaga in 2002;
rezultatele dezbaterilor publice asupra proiectelor de modificari curriculare.
Planurile-cadru de invatamnt elaborate pentru ciclul inferior al liceului si pentru scoala de arte si
meserii au fost structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum diferentiat (CD)
si curriculum la decizia scolii (CDS).
Trunchiul comun reprezinta o oferta educationala compusa din discipline comune carora li se
aloca acelasi numar de ore pentru toate filierele, profilurile si specializarile din cadrul unui tip de
invatamnt. Focalizat pe competente-cheie, trunchiul comun este parcurs in mod obligatoriu de toti
elevii, indiferent de profilul de formare. Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun
in aceleasi 7 arii curriculare utilizate pentru invatamntul primar si gimnazial, se asigura
continuitatea dintre planurile-cadru de invatamnt pentru clasele I-VIII si planurile-cadru de
invatamnt pentru liceu sau scoala de arte si meserii.
Curriculum-ul diferentiat reprezinta o oferta educationala, definita la nivel central, compusa
dintr-o serie de discipline carora le sunt asociate anumite alocari orare si care se diferentiaza pe
profiluri (in cazul filierelor teoretica si tehnologica) si pe specializari (in cazul filierei vocationale),
oferind o baza suficient de diversificata pentru a permite orientarea de tip academic sau profesional.
Aceasta oferta este parcursa in mod obligatoriu de catre elevii care sunt inscrisi la un anumit profil
sau specializare.
Curriculum la decizia scolii reprezinta o oferta curriculara proprie fiecarei unitati de invatamnt,
pentru care se specifica un anumit numar de ore. Acest tip de oferta educationala asigura
satisfacerea unor nevoi si interese specifice de invatare ale elevilor.
In cazul invatamntului profesional si tehnic, modificarile curriculare realizate pentru ciclul
inferior al liceului filiera tehnologica si pentru scoala de arte si meserii au vizat in plus:
pregatirea elevilor in vederea unei duble recunoasteri a rezultatelor invatarii, respectiv a
recunoasterii cu scop educational, necesara pentru continuarea studiilor, si a recunoasterii cu scop
profesional, necesara att pentru continuarea formarii profesionale, ct si pentru ocuparea unui loc
de munca;
asigurarea coerentei formarii profesionale, realizata in cadrul rutelor de formare existente, prin
armonizarea nivelurilor de calificare care se pot dobndi in invatamntul secundar inferior si in
129
Nivelul 3 30 de credite, din care 10 pentru competente cheie si experienta de munca si 20 pentru
competente tehnice si profesionale.
O tendinta generala, remarcata in cadrul procesului de revizuire a curriculum-ului, a fost cea legata
de eforturile de trecere de la un proces didactic focalizat pe profesor, la unul centrat pe elev,
respectiv pe competentele pe care acesta trebuie sa le dobndeasca pe parcursul scolarizarii. In acest
context, Planul-cadru si programele scolare reprezinta ofertele educationale ale diverselor discipline
destinate parcurgerii unor rute scolare distinct definite.
Noile strategii de predare si invatare propun:
- construirea unei varietati de contexte problematice, in masura sa genereze deschideri catre
alte domenii conexe cu disciplina studiata;
- promovarea diversitatii in abordarea rezolvarii problemelor;
- organizarea de activitati variate de invatare;
- crosscurricularitatea;
- construirea unor secvente de invatare care sa permita activitati de explorare/investigare la
nivelul conceptelor studiate.
Un accent din ce in ce mai mare se pune pe promovarea invatarii active, prin care li se acorda
elevilor un rol mai important in cadrul procesului educational, precum si pe invatarea prin
cooperare, prin care se inlocuiesc activitatile bazate pe competitie, cu cele bazate pe lucrul in
echipa, in scopul atingerii unor obiective comune de invatare.
Asigurarea accesului la educatie
Unul din principiile de baza ale politicilor educationale il reprezinta asigurarea accesului la
educatie, aceasta fiind indreptata catre dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii
umane si formarea personalitatii autonome si creative.
Facilitarea accesului la educatie se realizeaza prin:
gratuitatea invatamntului public;
gratuitatea manualelor pentru invatamntul obligatoriu;
gratuitatea asistentei medicale si psihopedagogice pentru elevi si studenti;
acoperirea din bugetul national a cheltuielilor legate de scolarizarea copiilor in anul de pregatire
pentru inceperea scolarizarii, desfasurat in cadrul invatamntului prescolar;
subventionarea serviciilor de cazare si de cantina pentru elevi si studenti;
acordarea gratuita de produse lactate si de panificatie elevilor din invatamntul primar si din
gradinitele cu program normal, de patru ore;
subventionarea activitatilor extracurriculare organizate de scoli;
acordarea de burse pentru elevii si studentii care obtin rezultate deosebite sau pentru cei care
provin din familii cu venituri scazute;
acordarea de reduceri pentru utilizarea mijloacelor de transport public de catre elevi si studenti;
punerea la dispozitie a unor mijloace de transport pentru elevii din invatamntul obligatoriu care
isi au domiciliul in localitati izolate;
acordarea gratuita a rechizitelor pentru elevii din invatamntul obligatoriu, care provin din familii
cu venituri mici;
oferirea posibilitatii ca, pe lnga cursurile de zi, elevii si studentii sa urmeze cursurile nivelului
secundar (in special cursurile invatamntului secundar superior), respectiv ale invatamntului
superior, la seral, frecventa redusa sau prin invatamnt la distanta;
oferirea posibilitatii ca elevii din invatamntul preuniversitar sa se poata transfera de la o scoala la
alta, de la un domeniu de studiu la altul sau de la un profil (specializare) la altul, conform legislatiei
in vigoare;
oferirea posibilitatii ca absolventii invatamntului superior sa obtina doua specializari;
131
- centrarea procesului didactic pe elev si adaptarea curriculum-ului att la diversele ritmuri si stiluri
de invatare, ct si la contextul educational specific.
dezvoltarea si ridicarea calitatii programelor de formare initiala si continua a personalului
didactic ca urmare a:
- dezvoltarii unei pietei de programe de formare, bazata pe un sistem concurential loial;
- revizuirii raportului dintre componenta teoretica si cea practica in pregatirea personalului didactic;
- dezvoltarii cooperarii dintre invatamntul superior si cel preuniversitar, in vederea adecvarii
formarii personalului didactic la noile cerinte ale invatamntului preuniversitar;
- proiectarii si implementarii standardelor nationale pentru management educational;
- introducerii in formarea pentru cariera didactica a sistemului de credite profesionale
transferabile;
- promovarii flexibilitatii ofertei de formare si adaptarii acesteia pentru a remedia disfunctiile
sesizate in derularea procesului de invatamnt.
profesionalizarea managerilor institutiilor educationale in vederea monitorizarii si ameliorarii
calitatii educatiei oferite prin unitatile de invatamnt pe care le coordoneaza si sprijinirea acestora
prin:
- initierea unui program de asistenta manageriala care sa faciliteze elaborarea, implementarea si
monitorizarea si evaluarea planurilor de dezvoltare institutionala;
- definirea la nivel national a standardelor de evaluare institutionala;
- punerea la dispozitie a unor servicii pentru consilierea de specialitate.
extinderea si diversificarea ofertei de programe de formare initiala si continua a managerilor
prin:
- organizarea de programe de masterat, de studii aprofundate si de doctorat in domeniul
managementului educational;
- organizarea de cursuri pentru remedierea disfunctiilor sesizate in plan managerial cu ocazia
evaluarilor institutionale;
- implementarea unui sistem de credite profesionale transferabile legat de cariera manageriala.
crearea unui nou sistem de asigurare a calitatii in invatamnt, concretizat prin propunerea unei
noi legi privind asigurarea calitatii in educatie;
imbunatatirea metodelor de evaluare a performantelor scolare si de examinare a elevilor cu
scopul:
- masurarii si monitorizarii valorii adaugate prin procesul de predare-invatare la dezvoltarea
personala si profesionala a fiecarui elev;
- diversificarii si promovarii activitatilor de evaluare care incurajeaza creativitatea, participarea
activa, lucrul in echipa, motivarea pentru invatare etc.;
- facilitarii obtinerii informatiilor necesare pentru realizarea unei diagnoze a starii sistemului de
invatamnt.
investirea in dezvoltarea infrastructurii educationale, in special pentru facilitarea utilizarii
tehnologiilor de informare si comunicare in procesul educational.
In vederea asigurarii calitatii invatamntului profesional si tehnic, Ministerul Educatiei si Cercetarii
a hotart adoptarea Cadrului European al Asigurarii Calitatii. Incepnd cu anul scolar 2004-2005, in
22 de unitati de invatamnt vor fi pilotate unele dintre prioritatile cuprinse in ghidul de autoevaluare a furnizorului de formare profesionala, parte a cadrului european.
In ceea ce priveste solicitantii de azil minori, acestia au dreptul de a avea acces la invatamntul
scolar obligatoriu, in aceleasi conditii ca si minorii cetateni romni. (Legea nr.122/2006 privind
azilul in Romnia, capitolul III, art.18. Ordonanta Guvernului nr.44/2004 privind integrarea sociala
134
criterii;
standarde si standarde de referinta;
indicatori de performanta;
calificari.
(2) Calitatea in educatie este asigurata prin urmatoarele procese:
planificarea si realizarea efectiva a rezultatelor asteptate ale invatarii;
monitorizarea rezultatelor;
evaluarea interna a rezultatelor;
evaluarea externa a rezultatelor;
imbunatatirea continua a rezultatelor in educatie.
(3) Componentele si procesele de asigurare a calitatii si relatiile dintre ele se diferentiaza in functie
de:
nivelul de invatamnt si, dupa caz, al calificarii;
tipul organizatiei furnizoare de educatie;
tipul programului de studii.
Pentru evaluarea externa a calitatii educatiei se infiinteaza, prin prezenta ordonanta de urgenta,
Agentia Romna de Asigurare a Calitatii in Invatamntul Superior, denumita in continuare
ARACIS, si Agentia Romna de Asigurare a Calitatii in Invatamntul Preuniversitar, denumita in
continuare ARACIP.
(2) Evaluarea externa poate fi efectuata si de alte agentii de evaluare a calitatii autohtone sau
internationale, pe baza de contract intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si evaluatori externi sau
intre institutiile/unitatile de invatamnt universitare/preuniversitare si evaluatori externi."
VII. 3 Odihna, timpul liber, recreerea si activitatile culturale si artistice
Prin legea 272/2004 privind protectia si promovare drepturilor copilului este prevazut in mod
expres dreptul copilului la odihna si vacanta, necesitatile de odihna ale copilului fiind strns
corelate cu vrsta si gradul sau de dezvoltare.
In lumina noilor prevederi legislative, autoritatilor locale le revine responsabilitatea de a trata cu
seriozitate problema asigurarii conditiilor optime necesare respectarii acestui drept.
In ceea ce priveste reglementarea timpului de odihna al copiilor, sunt de mentionat in acest sens si
dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, care fac
referire la timpul de odihna al minorilor incadrati in munca: acordarea unei pauze de masa,
acordarea repausului saptamnal de 2 zile consecutive si acordarea unui concediu de odihna
suplimentar (art. 130, alin. (2), art. 132 (1), art. 142). De asemenea acestia pot beneficia de concedii
fara plata precum si de concedii pentru formare profesionala, in conditiile art. 148-152.
Autoritatile publice au obligatia de a asigura locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in
special in zonele urbane unde spatiile in care copiii se pot juca in siguranta sunt insuficiente. Legea
nr. 215/2001, republicata, stabileste in atributiile consiliilor locale si primarilor sarcini privind
infiintarea si organizarea de locuri si parcuri de distractie, avnd totodata obligatia de a asigura buna
functionare a acestora, respectiv exercitarea atributiilor de control si luarea masurilor necesare
functionarii in conditii adecvate a acestor spatii. Conform datelor centralizate de la nivelul
primariilor prin intermediul Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, la
30.07.2007 la nivelul intregii tari existau 3757 de locuri de joaca publice si 163 de locuri de joaca
private.
136
Palatele si cluburile copiilor sunt institutii de invatamnt in care se desfasoara activitati instructiveducative specifice, in afara cursurilor scolare, prin care se aprofundeaza si completeaza cunostinte,
se dezvolta aptitudini potrivit vocatiei si optiunii copiilor, se organizeaza petrecerea timpului liber
prin programe educative.
Palatele si cluburile copiilor sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei generale si speciale, a
actelor normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, precum si in baza Regulamentului
de organizare si functionare si a Regulamentului de ordine interioara al fiecarei unitati. Palatele si
cluburile copiilor sunt unitati de invatamnt cu personalitate juridica, cu dreptul de sigiliu, sigla si
firma proprie.
La activitatile organizate in cadrul palatelor si cluburilor copiilor pot participa, la libera alegere,
copiii prescolari si elevii din ciclul primar (clasele I IV), gimnazial (clasele V VIII), profesional
si liceal (clasele IX XII), din centrele de plasament, fara deosebire de nationalitate, sex, religie,
corespunzator intereselor, aptitudinilor si preferintelor lor, in mod gratuit.
In vederea realizarii obiectivelor propuse, palatele si cluburile copiilor pot colabora, in conditii de
parteneriat, respectnd legislatia in vigoare, cu alte unitati de invatamnt, institute de cercetare si
pregatire a personalului, centre de formare si Casa Corpului Didactic, structuri guvernamentale
descentralizate, asociatii si organizatii neguvernamentale care au atributii in domeniul educatiei,
culturii si a sanatatii publice si cu agenti economici.
In cadrul palatelor si cluburilor copiilor se desfasoara activitati cu continut tehnico-aplicativ,
stiintific, informational, cultural-artistic, sportiv-turistic si recreativ. Se urmareste atingerea
urmatoarelor obiective:
- pregatirea copilului, in colaborare cu scoala si familia, pentru formarea si afirmarea personalitatii
individuale si creative, in spiritul principiilor pacii, demnitatii, tolerantei, libertatii si solidaritatii;
- aprofundarea, completarea si valorificarea cunostintelor obtinute in procesul de predare-invatare,
potrivit vocatiei fiecarui copil, prin activitati complementare celor din scoala;
- stimularea spiritului creator, inovator al altruismului si intrajutorarii, specifice lucrului in echipa;
- formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor
practice, in vederea afirmarii talentelor, aptitudinilor si initiativei individuale;
- intensificarea activitatilor de educatie patriotica, urmarind cunoasterea de catre copii a istoriei si
traditiilor poporului romn, prin organizarea unor simpozioane, excursii si vizite de documentare la
muzeele si monumentele istorice;
- cresterea contributiei activitatii educative la formarea profilului moral-civic al copiilor, la
cunoasterea si dezvoltarea legilor tarii;
- extinderea si diversificarea continutului activitatilor de vacanta, prin organizarea unor cluburi de
vacanta, cu oferte educative corespunzatoare, bazate pe programe care sa atraga copiii;
- insusirea normelor ce stau la baza unui mod de viata sanatos, precum si educarea elevilor intr-un
spirit ecologic, contribuind in mod constient la protectia mediului ambiant;
- educarea civica a copilului in spiritul democratiei participative, in cadrul comunitatii in care s-a
nascut si traieste, precum si dezvoltarea competentelor;
- petrecerea placuta si utila a timpului liber.
Exista un numar de 41 de palate in resedintele de judet si un numar de 208 cluburi ale copiilor. In
aceste institutii functioneaza un numar de 840 cercuri tehnico-aplicative si stiintifice, 978 cercuri
cultural-artistice si 240 cercuri cu profil sportiv-turistic.
137
In palatele si cluburile copiilor sunt incadrate 2120 cadre didactice; in activitatile din palate si
cluburi sunt cuprinsi un numar de aproximativ 400.000 de elevi, care isi desfasoara activitatea in
raport de optiunile lor.
Activitatile din palatele si cluburile copiilor se desfasoara pe durata anului scolar si in vacantele
scolare. Activitatile se desfasoara pe grupe de initiere, avansati si performanta, timp de cel putin
doua ore saptamnal. Activitatea fiecarei grupe se desfasoara pe baza unui proiect de activitate, cu
urmatoarea structura: oferta educationala a activitatii; documente curriculare aprobat la nivelul
institutiei; modalitati de monitorizare a ofertei si a performantelor educationale; proiect de buget pe
termen mediu si lung in vederea realizarii unei activitati didactice performante.
In cadrul unitatilor de invatamnt, se realizeaza activitati extracurriculare coordonate, la nivelul
clasei de catre invatatori/profesori diriginti/cadre didactice, iar la nivelul scolii de catre
coordonatorul de programe si proiecte educative (care exista in fiecare unitate scolara). Elevii sunt
antrenati in activitati educative diverse organizate la nivel local, judetean, national (prin intermediul
programelor nationale coordonate de MECT) si international (unele fiind coordonate de MECT
ex: Educatia Globala, Model European Parliament, Global Teenager, Europe at school, iar altele
fiind accesate de unitatile de invatamnt/ISJ parteneriate cu unitati scolare din alte tari, programe
SOCRATES, COMENIUS, LEONARDO, PHARE).
Totodata MECT finanteaza etapele nationale ale concursurilor cuprinse in Calendarul Proiectelor
Educative ( caruia i s-a alocat , anual, un buget de 11, 5 miliarde) care are ca beneficiari 600.000
elevi.
Autoritatea Nationala pentru Tineret este organ de specialitate al administratiei publice centrale,
cu personalitate juridica, aflata in subordinea Guvernului, cu finantare de la bugetul Cancelariei
Primului-ministru, avnd rolul de a aplica politica guvernamentala in domeniul tineretului.
Temeiul legislativ al functionarii institutiei il constituie H.G. 384/2005 privind organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale pentru Tineret.
Implementarea politicii Autoritatii Nationale pentru Tineret in teritoriu se face, potrivit H.G.
753/2005, prin Directiile Judetene pentru Tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, institutii
publice cu personalitate juridica aflate in subordine si rezultate din reorganizarea Agentiilor
teritoriale ale taberelor si turismului scolar si a Compartimentelor de tineret
Prin directiile sale, Autoritatea Nationala pentru Tineret colaboreaza cu institutiile si unitatile din
sistemul de invatamnt pentru realizarea de programe si activitati cu caracter cultural-educativ
pentru copii si tineri, precum si pentru popularizarea ofertelor turistice pentru acestia
In 2005 si 2006, un numar de 3437 de copii sinistrati din judetele Tulcea, Caras, Timis, Buzau,
Vrancea, Bacau, Prahova, Arges, Gorj, Hunedoara, Mehedinti si-au petrecut vacanta in centrele de
agrement de la mare. Acesti copii au beneficiat gratuit de sejururi turistice si de transport din
localitatea de domiciliu pna la locul desfasurarii taberelor.
In 2007 Autoritatea Nationala pentru Tineret si-a propus diversificarea ofertei taberelor tematice si
marirea numarului de animatori de timp liber, precum si finantarea proiectelor organizatiilor
neguvernamentale de tineret care se inscriu in obiectivele Autoritatii.
Ministerul Culturii si Cultelor a organizat o serie de actiuni adresate copiilor:
- Festivalul ,,Mamaia copiilor;
- Festivalul National de Teatru Tnar ,,Ideo Ideis;
138
Ministerul Culturii si Cultelor, impreuna cu filiala din Romnia a organizatiei European Youth Card
Association (Asociatia Euro 26), a avut initiativa de a pune la dispozitia tinerilor sub 26 de ani un
card cu ajutorul caruia posesorii beneficiaza de o reducere de 50% a costurilor de acces in
institutiile subordonate Ministerului Culturii si Cultelor.
Institutiile subordonate Ministerului Culturii si Cultelor promoveaza de asemenea actiuni care au ca
public tinta copiii.
Astfel, Muzeul Satului organizeaza:
- Ziua internationala a copilului, in data de 1 iunie, cu participare interetnica si
multinationala;
- Programe de pedagogie muzicala;
- Tabara de creatie ,,Vara pe ulita, desfasurata pe ateliere de creatie, la care participa,
alaturi de copiii romni, si rezidenti afgani, libanezi, copii din diaspora, romi de la scoli
speciale. Scopul taberei a fost acela de a descoperi valentele creative ale copiilor,
precum si de a-i implica pe acestia in diferite activitati recreative, jocuri, concursuri;
- Ziua Muzeului Satului, eveniment la care au participat copii turci, tatari, romi, precum
copii apartinnd altor etnii;
- Activitati saptamnale in colaborare cu scoala americana si cea japoneza;
- Activitati pentru protejarea mediului si a valorilor culturalemateriale si imateriale.
Muzeul National de Arta al Romniei, institutie subordonata Ministerului Culturii si Cultelor,
organizeaza, de asemenea, activitati si desfasoara proiecte destinate copiilor.
Astfel, programele pentru scoli si gradinite se adreseaza grupurilor de prescolari si grupurilor de
elevi din ciclul primar, gimnazial si liceal, insotite de un cadru didactic. Structurate in vizite active
si, optional, in ateliere de creatie, programele vin in completarea curriculei scolare si constituie o
alternativa la educatia scolara. Profesorul, invatatorul sau educatorul pot alege unul dintre ciclurile
tematice, in functie de materia pe care o predau. Desi recomandam temele pentru anumite materii,
alegerea apartine cadrului didactic si poate fi diferita de sugestia noastra. Temele sunt valabile
pentru toate ciclurile scolare, abordarea fiind diferentiata in functie de vrsta si pregatirea elevilor.
Temele propuse au in vedere urmatoarele materii: educatie plastica, literatura, istorie, religie,
stiintele naturii, geografie, matematica. Pe parcursul anului 2006, de aceste programe educative au
beneficiat aproximativ 5000 de prescolari si elevi.
Programele pentru familii se adreseaza familiilor cu copii intre 4-12 ani, propunnd activitati
realizate intr-o maniera ludica si interactiva, care urmaresc stimularea creativitatii si educarea
simtului analitic ale copiilor.
Aceste programe se desfasoara in galeriile permanente si in expozitiile temporare care sunt
organizate periodic de catre Muzeul National de Arta al Romniei.
139
Programele sunt structurate in vizita activa si atelier de creatie (materialele cu care se lucreaza fiind
oferite de catre muzeu). Participantilor li se pune la dispozitie si o fisa a programului, cu un text
instructiv si amuzant.
Programele se desfasoara smbata si duminica, in primele trei saptamni ale fiecarei luni, in total
fiind organizate 12 programe/ luna.
Cursurile de pictura sunt organizate la Muzeul Theodor Pallady, muzeu satelit al Muzeului National
de Arta al Romniei, de catre conservatorul muzeului se adreseaza copiilor cu vrsta cuprinsa intre 5
si 10 ani; au loc saptamnal, smbata, incepnd cu ora 11.00.
Evenimentele speciale de Craciun, Ziua Internationala a Muzeelor (18 mai), Noaptea muzeelor,
nocturne sunt evenimente pe care Muzeul National de Arta al Romniei le organizeaza in fiecare an.
Cu aceste prilejuri sunt propuse vernisaje, programe pentru copii, tineri sau familii, expozitii cu
lucrari realizate in atelierul de creatie, concerte, spectacole de dans, etc.
Tot la evenimente speciale incadram si programul special pentru familii cu tema Povestea mea, pe
care muzeul l-a desfasurat in data de 29 octombrie 2006. Acesta s-a adresat copiilor cu vrste
cuprinse intre 6 si 12 ani. Programul a facut parte din campania Copiii nevazuti initiata de
Freedom House Romnia si UniCredit Group, in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, Romnia Film si ProRom. Lucrarile realizate de copii in atelier au
participat la concursul de creatie organizat de Freedom House.
Campania Copiii nevazuti a avut ca scop, pe de o parte, sensibilizarea opiniei publice si stimularea
dezbaterilor asupra problemelor cu care se confrunta copiii, iar pe de alta parte, sa ii informeze pe
acestia din urma despre drepturile pe care le au.
Muzeul National de Arta al Romniei a realizat de-a lungul vremii si programe educative in regim de
gratuitate pentru copiii protejati de centre de plasament, asociatii si fundatii, precum Asociatia
Chance for life, Fundatia Icoana, Asociatia Casitas, Fundatia Parada si Fundatia Casa Deschisa.
Pentru publicul adolescent, Muzeul National de Arta al Romniei a organizat in martie 2007 un
spectacol cu totul inedit realizat de un grup de elevi din clasa a XI-a de la Colegiul National Bilingv
George Cosbuc. Titlul spectacolului a fost Masca- persoana, personaj sau un alt fel de limbaj si
s-a desfasurat in cadrul expozitiei Arta abstracta italiana 1910-1960, in spiritul manifestarilor
avangardei italiene de la inceputul secolului XX.
Muzeul a organizat inca din anul 2001, la cererea institutiilor autorizate, programe pentru copii cu
nevoi speciale. In 2007, Muzeul National de Arta al Romniei a inceput o colaborare de lunga durata
cu Scoala pentru hipoacuzici si Scoala pentru deficienti de vedere avnd ca scop realizarea unor
programe educative adaptate acestei categorii de public.
140
141
obisnuita, va fi expus unui risc serios si care nu poate sau, datorita acestui risc, nu doreste protectia
acelei tari.
Prin risc serios se intelege:
-condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau
-tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
-o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, ca urmare a violentei
generalizate in situatii de conflict armat intern sau international, daca solicitantul face parte din
populatia civila.
Protectia subsidiara se acorda, la cerere, si membrilor de familie care se afla pe teritoriul Romniei
Protectia umanitara temporara se poate acorda in perioade de conflicte armate, in care Romnia nu
este angajata, persoanelor care provin din zonele de conflict.
Drepturile si obligatiile solicitantilor de azil pna la solutionarea cererii sale prin hotarre definitiva
si irevocabila precum si drepturile specifice pe care le confera dobndirea uneia din formele de
protectie descrise mai-sus sunt precizate in cuprinsul art. 17, 19, 20 si 21 din Legea nr. 122/2006
privind azilul in Romnia, modificata si completata prin OUG 55/2007 privind infiintarea
Oficiului Romn pentru Imigrari.
Pentru aplicarea corespunzatoare a acestui act normativ au fost elaborate si Norme metodologice
care au fost aprobate prin HG nr. 622/2001, modificata si completata prin HG nr. 922/2004.
Autoritatea centrala responsabila de aplicarea dispozitiilor OG nr. 102/2000, republicata precum si
de implementarea politicilor Romniei in domeniul refugiatilor este Oficiul National pentru
Imigrari, institutie care are si structuri teritoriale.
In ceea ce priveste integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie in temeiul
prevederilor 122/2006 privind azilul in Romnia, modificata si completata prin OUG 55/2007
privind infiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari, trebuie precizat ca acest aspect este
reglementat prin Ordonanta nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au obtinut o
forma de protectie in Romnia, cu modificarile si completarile ulterioare precum si prin HG nr.
1483/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei ordonante, modificata si
completata prin H.G. 543/2007. Actele normative mentionate contin reglementari referitoare la
accesul copiilor la sistemul de invatamnt, sanatate, plata alocatiei de stat, includerea in programe
de integrare precum si la rolul ce revine institutiilor statului si al autoritatilor administratiei publice
locale in cadrul procesului de integrare sociala a copiilor refugiati.
Articolul 73 al Legii 272/2004 se refera punctual la situatia copiilor care solicita statutul de refugiat
si care nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal, aceasta categorie de copii nefiind
acoperita corespunzator din punct de vedere al reglementarii, de dispozitiile Ordonantei Guvernului
nr. 102/2000, republicata. Desi ordonanta precizeaza pentru astfel de copii posibilitatea numirii unui
reprezentant legal in conditiile legii romne, punerea in practica a acestor dispozitii este anevoioasa
fiind necesara astfel stabilirea concreta a unui organism care sa reprezinte si sa asiste copilul pe
durata procedurilor impuse de acordarea statutului de refugiat. Directia generala de asistenta sociala
si protectie a copilului are in acest sens, obligatia de a desemna o persoana (care poate face parte
dintre angajatii proprii sau poate fi angajatul unui organism privat) care va sustine in fata organelor
abilitate drepturile copilului si va participa alaturi de acesta la intreaga procedura de acordare a
statutului de refugiat. In fapt, persoana nominalizata va actiona ca un veritabil reprezentant legal al
copilului care solicita statutul de refugiat.
Persoana desemnata trebuie sa se asigure ca:
142
143
a. Legea nr. 46 din 1991 pentru aderarea Romniei la Conventia de la Geneva din 1951 si la
Protocolul de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor;
b. O.G. nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie in
Romnia, modificata prin OG nr. 41/2006
c. H.G. nr.1483/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei
Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie
in Romnia
d. Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romnia;
e. H.G. nr. 1251/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.122/2006
privind azilul in Romnia.
In noua Lege a azilului in Romnia se asigura, prin definirea unor termeni frecvent folositi in
materia azilului si care tin de terminologia specifica acestui domeniu, concordanta cu denumirile
utilizate la nivel european, att pentru evitarea confuziilor, ct si a interpretarilor diferite. Au fost
definiti expres termeni ca: forma de protectie, solicitant de azil, cerere pentru acordarea unei forme
de protectie /cerere de azil, strain, tara de origine, procedura de azil, statut de refugiat,, protectie
subsidiara care a inlocuit termenul de protectie umanitara conditionata, protectie temporara,
membrii de familie, minor neinsotit, persoane stramutate, flux masiv s.a.
Legea cuprinde, de asemenea, in mod expres, principiile si garantiile procedurale aplicabile in
domeniul azilului ca: asigurarea accesului la procedura de azil oricarui cetatean strain sau apatrid
care solicita protectia statului romn, nediscriminarea pe considerente de rasa, nationalitate, etnie,
limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vrsta, handicap, boala cronica,
apartenenta la o categorie defavorizata, situatie materiala, statut la nastere sau dobndit s.a;,
nereturnarea - care prevede faptul ca impotriva solicitantului de azil nu poate fi luata masura
expulzarii, extradarii sau a returnarii fortate de la frontiera ori de pe teritoriul Romniei, respectarea
principiului unitatii familiei, confidentialitatea datelor si a informatiilor referitoare la cererea de
azil, respectarea interesului superior al copilului, garantii privind minorii neinsotiti, prezumtia de
buna-credinta.
Cele mai importante modificari si completari aduse de noul act normativ vizeaza urmatoarele
aspecte:
1. Reunificarea familiala A fost prevazuta posibilitatea reunificarii familiei si in cazul
beneficiarilor protectiei subsidiare sau ai protectiei umanitare temporare si, respectiv, ai protectiei
temporare (vechea lege dadea aceasta posibilitate doar persoanelor care dobndeau statut de
refugiat). Prin introducerea dispozitiilor legale care permit membrilor de familie ai beneficiarului
protectiei subsidiare sa obtina aceeasi forma de protectie se respecta principiul unitatii familiei.
De asemenea, legea extinde posibilitatea acordarii statutului de refugiat si copiilor minori din
casatoriile incheiate dupa intrarea pe teritoriul Romniei, din afara casatoriei sau adoptati de
beneficiarul principal al unei forme de protectie, respectndu-se principiul nediscriminarii (art. 14
din Conventia Europeana privind Drepturile Omului).
Procedura in cazul solicitantilor de azil minori neinsotiti - au fost modificate prevederile
referitoare la momentul solicitarii numirii unui reprezentant legal si al efectuarii expertizei de
determinare a vrstei, fiind reglementate si efectele refuzului de a se supune expertizarii pentru
stabilirea vrstei. Au fost introduse prevederi referitoare la depistarea si reunificarea familiei
solicitantilor de azil minori neinsotiti.
Modificarile legislative introduse cu privire la solicitantii de azil minori neinsotiti au fost
determinate de dispozitiile noii Legi privind protectia si promovarea drepturilor copilului, intrata in
144
vigoare in ianuarie 2005. De asemenea, a fost asigurat cadrul legal necesar care sa permita
depunerea cererii de azil de catre reprezentantul legal al minorului neinsotit care nu a implinit 14
ani.
Legislatia aplicabila minorilor solicitanti de azil cuprinde Legea 122/2006 privind azilul in Romnia
si Hotarrea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr.122/2006, iar in cazul minorilor care au obtinut o forma de protectie in Romnia este
Ordonanta Guvernului nr.44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au obtinut o forma de
protectie in Romnia, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotarrea Guvernului nr.
1.483/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G.44/2004.
Conform Legii 122/2006 privind azilul in Romnia, art.2, lit.j, prin minor neinsotit se intelege
minorul, cetatean strain sau apatrid, care a ajuns in Romnia neinsotit de parinti sau de un
reprezentant legal ori care nu se afla in ingrijirea altei persoane, potrivit legii, precum si minorul
care este lasat neinsotit dupa ce a intrat pe teritoriul Romniei.
In aplicarea prevederilor legii 122/2006, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea
interesului superior al copilului.
Minorii neinsotiti solicitanti de azil au acces la teritoriul Romniei si nu pot fi subiect al procedurii
la frontiera (Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia, art.75, alin.2, art.84).
Cererea lor este analizata in cadrul procedurii ordinare si nu poate face obiectul procedurii
accelerate ca evident nefondata.
Dupa obtinerea elementelor de identificare, solicitantii de azil (att majori ct si minori) sunt
inregistrati. In cazul minorilor neinsotiti, acestia sunt inregistrati ca solicitanti de azil intr-un
registru special, urmnd ca depunerea efectiva a cererii sa se efectueze de catre reprezentantul legal,
dupa numirea acestuia. Minorii neinsotiti care au implinit 14 ani pot depune cererea personal, in
acest caz numindu-i-se ulterior un reprezentant legal potrivit dispozitiilor legii romne.
In cazul in care manifestarea de vointa a unui minor neinsotit de a solicita azil este realizata la alte
autoritati competente cu primirea cererii de azil, minorului neinsotit i se elibereaza o adeverinta
provizorie care tine loc de document temporar de identitate si i se asigura transportul pna la sediul
Oficiului Romn pentru Imigrari, unde sunt indeplinite formalitatile mentionate in paragraful de
mai sus.
Solicitantilor de azil li se intocmeste un dosar personal, sunt fotografiati si amprentati (amprentarea
nu se efectueaza in cazul minorilor sub 14 ani). De asemenea, solicitantii de azil sunt informati cu
privire la drepturile si obligatiile pe care le au, precum si cu privire la procedura de azil.
La momentul depunerii cererii de azil, solicitantilor de azil li se elibereaza un document temporar
de identitate (in cazul minorilor neinsotiti acest document se elibereaza dupa inregistrarea acestora
la ONR).
Cazarea solicitantilor de azil minori se face impreuna cu rudele care ii insotesc, indiferent de gradul
de rudenie.
Cazarea solicitantilor de azil minori neinsotiti, care nu au implinit vrsta de 16 ani se face in
centrele Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in a carei raza teritoriala se
afla structura Oficiului Romn pentru Imigrari, unde a fost inregistrata cererea de acordare a unei
forme de protectie.
145
In cazul minorilor neinsotiti, solicitanti de azil, care au implinit vrsta de 16 ani si care nu dispun de
mijloacele materiale necesare pentru intretinere, cazarea acestora se poate face si in centrele de
primire si cazare aflate in subordinea Oficiului Romn pentru Imigrari, pna la expirarea termenului
de 15 zile de la data la care a fost pronuntata o hotarre definitiva si irevocabila de respingere a
cererii de acordare a unei forme de protectie.
Opinia solicitantului de azil minor neinsotit cu privire la locul in care va fi cazat este luata in
considerare si i se acorda importanta cuvenita, in raport cu vrsta si cu gradul de maturitate ale
acestuia. Minorii neinsotiti cu vrsta cuprinsa intre 16-18 ani pot opta pentru ramnerea in centrele
de primire si cazare administrate de Oficiul Romn pentru Imigrari.
Minorii neinsotiti care au primit o forma de protectie pe teritoriul Romniei conform legii, in baza
unei hotarri definitive si irevocabile, sunt inclusi in sistemul de protectie a copilului, beneficiind de
toate drepturile pe care le au copiii romni, tinndu-se cont de interesul superior al copilului.
Principala institutie responsabila cu asistenta minorilor neinsotiti care au obtinut o forma de
protectie in Romnia este Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Oficiul
Romn pentru Imigrari informeaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
despre existenta minorilor neinsotiti care au primit o forma de protectie in Romnia, care
intreprinde masurile necesare includerii acestora in sistemul de protectie a copilului in termen de 15
zile de la data instiintarii.
Legea nr.122/2006 prevede anumite garantii privind minorii neinsotiti solicitanti de azil, astfel ca
cererea de azil a unui minor neinsotit se analizeaza cu prioritate, iar Oficiul Romn pentru
Imigrari ia masuri pentru numirea, in cel mai scurt timp, a unui reprezentant, legal care sa il asiste pe
solicitantul de azil minor neinsotit pe parcursul procedurii de azil.
In vederea facilitarii accesului la sistemul de invatamnt romnesc, solicitantii de azil minori
beneficiaza, in mod gratuit, pe durata unui an scolar, de un curs pregatitor in vederea inscrierii in
sistemul national de invatamnt. Acest curs pregatitor este organizat de Ministerul Educatiei,
Cercetarii si Tineretului, in colaborare cu Oficiul Romn pentru Imigrari.
Strainul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar in cazul minorului care a
implinit vrsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusa personal.
Reunificarea familiala in cazul minorilor neinsotiti care beneficiaza de o forma de protectie se face
in functie de interesul superior al copilului.
Minorilor neinsotiti solicitanti de azil le este numit un reprezentant legal din cadrul
DGASPC, care are obligatia de a le apara interesele pe perioada procedurii de azil.
Potrivit Legii nr.272/2004 privind protectia, si promovarea drepturilor copilului, in cazul
minorilor neinsotiti solicitanti de azil care au fost respinsi si au finalizat procedura de azil,
DGASPC solicita instantei de judecata instituirea unei masuri de protectie si sunt preluati de
aceasta institutie.
In ceea ce priveste numarul de persoane deplasate intern, solicitanti de azil, copii neinsotiti si
refugiati, se impune precizarea ca in aceasta perioada au existat in cazul minorilor neinsotiti,
solicitanti de azil:
- 53 cereri de azil (2002),
- 21 cereri de azil (2003),
- 7 cereri de azil (2004),
- 7 cereri de azil (2005),
146
Numarul minorilor neinsotiti care au solicitat azil in Romnia din anul 2002 pna in prezent a fost
de 112, principalele tari de provenienta ale acestora fiind urmatoarele: Irak, Sudan, Somalia, Sri
Lanka, Afganistan, Iran si Federatia Rusa.
In ceea ce priveste numarul de copii care au primit o forma de protectie in Romnia, la sfrsitul
lunii februarie 2007 au fost inregistrati 268 de copii dintre care 161 cu cetatenie romna proveniti
din familii mixte. In ceea ce priveste numarul si procentajul acestei categorii de copii care au urmat
cursuri scolare si au beneficiat de servicii de sanatate, se impune precizarea ca din totalul de 246 de
copii de vrsta scolara un numar de 146 reprezentnd 59,3% sunt inscrisi in sistemul romnesc de
invatamnt, 84 de copii, reprezentnd 34,1% sunt inscrisi la scoli arabe iar 1.6 copii, reprezentnd
6,6% nu urmeaza nici o forma de invatamnt.
Minorii care au obtinut o forma de protectie in Romnia beneficiaza de asistenta medicala in
aceleasi conditii stabilite de lege pentru, minorii cetateni romni.
In ceea ce priveste accesul la mijlocele si formele de educatie a copiilor aflati in situatii de urgenta
trebuie mentionat faptul ca Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia, capitolul III, art.18 si
Ordonanta Guvernului nr.44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de
protectie in Romnia, cu modificarile si completarile ulterioare, capitolul II, sectiunea 3, art. 9, 10,
prevad faptul ca solicitantii de azil minori au dreptul de a avea acces la invatamntul scolar
obligatoriu, in aceleasi conditii ca si minorii cetateni romni.
Minorii care au obtinut o forma de protectie in Romnia au acces la toate formele de invatamnt in
conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romni.
In ceea ce priveste asistenta medicala si psihologica, personalul medical efectueaza un control
medical general al solicitantului de azil minor, datele rezultate fiind anexate la dosarul personal. In
caz de boala, primesc ajutor medical gratuit, iar in cazuri de urgenta, beneficiaza de asistenta
medicala de urgenta.
Solicitantii statutului de refugiat, posibile persoane traumatizate sau torturate beneficiaza de
consiliere psihologica. (Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia, cap.III, art. 17, alin. 1,
lit.m,n. Hotarrea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr.122/2006, cap.II, art. 5, alin.2.).
In cazul minorilor neinsotiti, solicitanti de azil, procedura de azil se suspenda pna la numirea unui
reprezentant legal. (Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia, cap.II, art.16, alin. 2,3, cap.V,
sectiunea 1, art.40; Hotarrea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr.122/2006, cap.III, sectiunea 2, art.3.)
Functionarul care inregistreaza minorul neinsotit va solicita de indata numirea unui reprezentant
legal. Nu este necesara numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neinsotit, in
situatia in care acesta urmeaza sa implineasca vrsta majoratului, in termen de 15 zile de la
depunerea cererii de azil.
Numirea reprezentantului legal se face de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului, in a carui raza teritoriala se afla structura ORI unde urmeaza sa fie depusa cererea de azil.
Directia va desemna o persoana cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul
147
personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului si sa
participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de azil.
In situatia in care minorul neinsotit nu poate sa-si probeze vrsta, si exista dubii serioase cu privire
la minoritatea sa, Oficiul Romn pentru Imigrari solicita Institutului Medico-Legal efectuarea unei
expertize medico-legale de stabilire a vrstei, cu consimtamntul prealabil, in scris, al minorului si
al reprezentantului legal. (Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia, cap.V, sectiunea 1, art. 41.
Hotarrea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.122/2006, cap.III, sectiunea 2, art.22.)
In acest sens, ORI informeaza, in scris, minorul neinsotit si reprezentantul sau legal, intr-o limba pe
care minorul o cunoaste, cu privire la posibilitatea efectuarii unei expertize medicale pentru
determinarea vrstei. Informarea cuprinde precizari cu privire la metodele de examinare medicala,
posibilele consecinte ale rezultatului acestei examinari si efectele eventualului refuz de a se supune
expertizei medicale.
Daca reprezentantul legal sau minorul refuza efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a
vrstei si nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vrsta sa, se va considera ca minorul a
implinit 18 ani la data depunerii cererii de azil. Daca la baza refuzului efectuarii expertizei medicolegale de stabilire a vrstei, stau motive intemeiate, constatate in urma evaluarii facute de un
psiholog din cadrul ONR, va fi acceptata vrsta declarata de catre minorul neinsotit fara efectuarea
expertizei medico-legale de stabilire a vrstei.
Scopul interviului solicitantilor de azil minori, in cadrul procedurii de azil, este sa adune
informatiile care sunt necesare pentru luarea deciziei, tinnd cont de interesele copilului. (Legea
nr.122/2006 privind azilul in Romnia, cap.V, sectiunea 1, art.47.)
Intervievarea solicitantilor de azil minori se efectueaza in prezenta reprezentantilor legali ai
acestora.
In cazul minorilor neinsotiti solicitanti de azil, Oficiul Romn pentru Imigrari ia masuri ct mai
curnd posibil pentru depistarea familiei acestora. (Legea nr.122/2006 privind azilul in Romnia,
cap.V, sectiunea 1, art.72,73.)
Opinia solicitantului de azil minor neinsotit cu privire la depistarea familiei sale este luata in
considerare si i se acorda importanta cuvenita, in raport cu vrsta si cu gradul de maturitate a
acestuia.
In cazul minorilor neinsotiti care au obtinut o forma de protectie in Romnia conform legislatiei
azilului, reunificarea familiala se face in functie de interesul superior al copilului.
Oficiul Romn pentru Imigrari declanseaza procedura de reunificare a familiei din oficiu, cernd
acordul reprezentantului legal sau, dupa caz, si al minorului neinsotit.
Asistenta si protectia victimelor traficului de persoane poate fi acordata att in regim rezidential
in cadrul unui centru de asistenta si protectie care ofera servicii de cazare, hrana, asistenta medicala,
juridica, psiho-sociala, in vederea recuperarii fizice, psihice si sociale a victimelor traficului de
persoane si a reintegrarii lor psiho-sociale, ct si in regim de zi, persoanele victime ale traficului
putnd alege sa se reintoarca in familie sau comunitate beneficiind in egala masura de servicii de
asistenta specializata.
148
Gasirea unui adapost (centru sau apartament) si protejarea victimei traficului de persoane in
cadrul unui sistem de asistenta specializata de posibilele repercursiuni din partea
traficantilor si riscul dezvaluirii identitatii acesteia, este imediata.
Participarea la programul de asistenta se va face in conditii de confidentialitate si cu
respectarea dreptului persoanei la viata privata.
In situatia in care victima traficului de persoane doreste sa se reintoarca in familie, i se
aduce la cunostinta ca poate beneficia de servicii de asistenta specializata in regim de zi,
urmnd ca centrul/ adapostul/institutia care ofera asistenta sa stabileasca modalitatea de
acordare a asistentei in functie de particularitatile cazului.
In discutiile pe care le vor avea cu persoana traficata institutia sau organizatia responsabila
de oferirea asistentei, va trebui sa respecte dorintele si punctul de vedere al acesteia si sa tina
cont de starea fizica si mentala in care se afla.
Se va solicita consimtamntul victimei traficului de persoane de a participa la programul de
asistenta, consimtamnt care se va face in scris.
In conditiile in care persoana traficata nu va putea sa isi exprime punctul de vedere cu
privire la nevoile de asistenta care le are, datorita starii de sanatate precare sau a
imposibilitatii temporare sau permanente a persoanei de a-si exprima vointa, asistenta se va
acorda tinnd cont de respectarea dreptului persoanei la un standard de viata adecvat si la
protejarea securitatii acesteia.
149
In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de
mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea
drepturilor copilului.
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate (art 77 din
legea 272/2004).
In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului, in colaborare cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative, cu Ministerul Apararii
Nationale, precum si cu alte institutii cu atributii specifice, are obligatia de a initia si de a
implementa strategii si programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura
demobilizarea copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale
conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia.
Este prevazuta in mod expres obligatia presedintelui Consiliului judetean ori, dupa caz a primarului
sectorului Municipiului Bucuresti de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor
copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii
situatiei acestora (art 79 din legea 272/2004).
Infrastructura avnd ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in
scopuri militare.
In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda
prioritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in colaborare cu protectia
civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de
catre persoane care isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cte ori este
posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.
Referitor la indeplinirea obligatiilor ce revin statului romn cu privire la asigurarea unei protectii
adecvate copiilor in situatia unor conflicte armate, se impune a se mentiona ca Romnia a ratificat
att Protocolul facultativ la Conventia ONU cu privire la implicarea copiilor in conflicte armate
(Legea nr. 567/2001) ct si Conventia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (Legea nr.
203/2000) aceasta din urma incluznd in categoria celor mai grave forme ale muncii copiilor si
situatiile de recrutare fortata sau obligatorie a acestora in scopul utilizarii lor in conflicte armate.
VIII. 2 Copiii in conflict cu legea
Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului reglementeaza asigurarea
protectiei copilului care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala si nu raspunde penal prin
instituirea unor masuri speciale de protectie care se adreseaza acestor copii.
Potrivit art. 30 din Codul Penal: Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala
savrsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a
raspunde penal.
Referitor la limitele raspunderii penale a minorului acestea sunt fixate de art. 133 din Codul Penal:
1) Minorul care nu a implinit vrsta de 14 ani nu raspunde penal.
2) Minorul care are vrsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savrsit
fapta cu discernamnt.
3) Minorul care a implinit vrsta de 16 ani raspunde penal.
150
Normele legale invocate mai-sus sunt in concordanta cu prevederile art. 40 pct. 3 lit.a) din
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului care precizeaza: Statele-parti se vor stradui sa
promoveze adoptarea de legi, de proceduri, crearea de autoritati si institutii special concepute pentru
copiii banuiti, acuzati sau declarati ca ar fi comis incalcari ale legii penale, si in special sa
stabileasca o vrsta minima sub care copiii vor fi prezumati ca nu au discernamntul de a incalca
legea penala.
Minoritatea faptuitorului este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe considerentul ca
faptuitorul nu are capacitatea de a-si da seama de semnificatia sociala a actelor sale de conduita si
de a-si controla comportamentul in raport cu aceste acte. Caracterul penal al faptei este inlaturat, in
astfel de situatii, ca urmare a inlaturarii vinovatiei minorului in savrsirea faptei, iar vinovatia
minorului este inlaturata, la rndul ei, din pricina insuficientei dezvoltari psihice, care face posibil
ca minorul sa nu inteleaga caracterul si efectul faptelor sale si sa nu le poata stapni. Tocmai aceasta
explica si necesitatea aparent paradoxala de a proteja un copil autor al unei fapte prevazute de legea
penala. Date fiind personalitatea in formare, lipsa discernamntului, sugestibilitatea copilului, dar si
factorii familiali, educativi, socio-culturali, materiali care i-au determinat comportamentul deviant
si fapta de natura penala, necesitatea luarii unor masuri apare ca evidenta. Aceste masuri urmaresc
pe de o parte sa atraga atentia copilului asupra reactiei sociale fata de caracterul negativ al faptei
sale, iar pe de alta parte sa furnizeze o sursa de supraveghere si atentie suplimentara, de izolare a
factorilor negativ perturbatori.
Chiar daca fapta antisociala savrsita de un astfel de minor nu atrage raspunderea sa penala, ea
trebuie insa sa constituie temeiul luarii unor masuri care sunt menite sa asigure att protectia
copilului fata de factori ce ar periclita dezvoltarea armonioasa a personalitatii sale ct si prevenirea
savrsirii pe viitor a unor astfel de fapte.
In consecinta, masurile ce se pot lua pentru copilul care a savrsit o fapta penala si care, fie nu a
implinit 14 ani, fie are vrsta cuprinsa intre 14 si 16 ani (pentru care probatoriul administrat in
cauza nu a dus la rasturnarea prezumtiei relative de lipsa de discernamnt - instituita de art. 99 alin.
2 Codul Penal) sunt supravegherea specializata si plasamentul.
Organele competente sa dispuna masurile de protectie sunt: comisia pentru protectia copilului atunci cnd exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului - si respectiv instanta
judecatoreasca in situatia in care acest acord lipseste.
In ceea ce priveste cauzele care sunt supuse solutionarii instantei judecatoresti trebuie precizat ca
prevederile art. 130 alin. (2) din legea 272/2004 impune intocmirea unui raport si de catre serviciul
de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor care functioneaza pe lnga instanta
judecatoreasca.
Art. 81 din legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului precizeaza
continutul masurii supravegherii specializate precum si conditiile in care se poate dispune masura
plasamentului pentru copilul care savrseste fapte prevazute de legea penala si care nu raspunde
penal. Astfel, supravegherea specializata constituie regula in ceea ce priveste luarea unor masuri de
protectie pentru acesti copii. Ea presupune intotdeauna mentinerea copilului in familia sa si,
totodata, conditionarea de a respecta una sau mai multe obligatii.
Stabilirea uneia sau a mai multor obligatii ce urmeaza a fi indeplinite de catre copil pe toata durata
masurii supravegherii specializate se face in functie de particularitatile fiecarui caz in parte, cu
luarea in considerare a criteriilor de individualizare descrise mai-sus precum si pe baza concluziilor
rapoartelor intocmite de catre directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului
151
(DGASPC) si respectiv serviciul de reintegrarea si supraveghere (in cazul in care masura se aplica
de instanta judecatoreasca, cerinta impusa de art. 130 alin. 2 Legea nr. 272/2004).
Situatiile in care se poate recurge la luarea masurii plasamentului sunt:
-nu se poate stabili masura supravegherii specializate (incluznd aici nu doar situatiile obiective
care o fac imposibila, dar si acele situatii in care se apreciaza inca de la inceput ca inoportuna sau
insuficienta masura mentinerii copilului in propria familie);
-a fost stabilita masura supravegherii specializate dar copilul nu si-a respectat obligatia/obligatiile
care i-au fost impuse.
Responsabilitatea supravegherii executarii obligatiilor ce au fost impuse copilului revine in primul
rnd directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului in a carei raza administrativteritoriala domiciliaza familia/persoana care are in ingrijire copilul (in virtutea atributiilor pe care le
are aceasta institutie de a monitoriza masurile de protectie).
In ceea ce priveste conditiile in care se poate dispune plasamentul copilului care savrseste fapte
penale si nu raspunde penal intr-un serviciu de tip rezidential specializat, motivat de faptul ca o
astfel de masura are un caracter mult mai drastic, ea presupunnd scoaterea copilului din familie,
aceasta se poate dispune doar in situatia in care fapta penala prezinta un grad de pericol social
ridicat sau in situatia in care copilul care a savrsit o fapta penala si a avut stabilita o masura
savrseste in continuare fapte prevazute a fi penale.
Este reglementata de asemenea interdictia de a se da publicitatii orice fel de date privitoare la
savrsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, interdictie care priveste si datele
referitoare la persoana copilului. Necesitatea instituirii acestei interdictii deriva din obligatia
respectarii dreptului copilului la protejarea vietii sale intime, private si familiale.
Nerespectarea dispozitiilor acestui articol constituie contraventie si se sanctioneaza, potrivit art. 135
alin. (2) lit. d) din Legea nr. 272/2004.
Serviciile specializate precum si activitatile desfasurate in cadrul acestora in scopul indreptarii si
reintegrarii sociale a copiilor care savrsesc fapte prevazute de legea penala si nu raspund penal
sunt reglementate de HG nr. 1439/ 2004. Potrivit acestui act normativ, serviciile specializate
destinate acestei categorii de copii pot fi organizate ca centre rezidentiale sau centre de zi pentru
orientarea, supravegherea si sprijinirea reintegrarii sociale a copilului, precum si ca servicii de tip
familial.
Institutia supravegherii specializate este noua, aceasta nefiind reglementata in legislatia anterioara si
se dispune, - potrivit distinctiei care guverneaza generic luarea masurilor de protectie speciala - de
catre comisia pentru protectia copilului (CPC) in situatia in care exista acordul parintilor sau unui
alt reprezentant legal, sau de catre instanta judecatoreasca cnd nu exista acest acord.
Potrivit prevederilor legale in vigoare este interzisa difuzarea oricaror indicii care ar putea duce la
identificarea copilului in vrsta de pna la 14 ani, in situatia in care acesta este victima a unei
infractiuni privitoare la viata sexuala, este acuzat de comiterea unor infractiuni sau a fost martor la
savrsirea acestora.
In situatia in care copilul in vrsta de pna la 14 ani este victima a unor infractiuni, altele dect cele
prevazute la alin. (1), sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau
declaratii este posibila numai cu acordul scris al parintilor, al persoanei in grija careia se afla copilul
ori, dupa caz, al reprezentantului legal al copilului.
152
In situatia in care copilul in vrsta de pna la 14 ani a fost supus de catre parinti ori reprezentantii
legali la abuzuri fizice sau psihice, difuzarea de imagini ori declaratii este posibila numai cu acordul
scris al unuia dintre parinti, cel care nu este autorul abuzului, al persoanei in grija careia se afla
copilul sau, dupa caz, al unei autoritati responsabile cu protectia copilului.
Copilul in vrsta de pna la 14 ani nu poate fi prezent in emisiuni audiovizuale care reconstituie
infractiuni, abuzuri sau evenimente dramatice.
Radiodifuzorii nu pot difuza interviuri, declaratii sau relatari luate in mod nemijlocit copilului in
vrsta de pna la 14 ani in legatura cu evenimente dramatice, din comunitate sau din familie, la care
acesta a asistat.
Copilul cu vrsta intre 14 si 16 ani, acuzat de comiterea unei infractiuni sau victima a unei
infractiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual, poate fi prezentat in programele de stiri, in emisiuni de
dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- existenta prealabila a consimtamntului acestuia;
- existenta prealabila a consimtamntului parintilor, al persoanei in grija careia se afla copilul
sau al reprezentantului legal, in forma scrisa;
- asistarea pe parcursul transmisiei sau al inregistrarii de catre un parinte ori de catre
reprezentantul legal, respectiv de catre avocat in cazul cercetarii penale sau arestarii.
In cazul copilului cu vrsta intre 16 si 18 ani, acuzat de comiterea unei infractiuni, sunt necesare
acordul explicit al acestuia si asistarea sa de catre avocat in situatia in care este cercetat penal,
retinut sau arestat.
In cazul copilului cu vrsta intre 16 si 18 ani, care este victima sau martor la comiterea unor
infractiuni ori care a fost abuzat fizic, psihic sau sexual, sunt necesare:
- acordul explicit al acestuia;
- eliminarea, la solicitarea copilului, a oricaror elemente care pot duce la identificarea lui.
VIII. 2.1 Administrarea justitiei juvenile
In perioada 2004-2005, la nivelul Municipiului Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei in
colaborare cu o serie de unitati de invatamnt, a derulat proiectul pilot Camarad, al carui scop a
fost reducerea delincventei juvenile in rndul elevilor.
Printre rezultatele obtinute in urma derularii acestuia pot fi enumerate informarea elevilor asupra
legislatiei referitoare la raspunderea minorilor, a regulilor de comportament in societate si a
masurilor ce trebuie luate pentru a preintmpina situatiile in care acestia pot cadea victime ale
infractorilor. In acest scop au fost organizate si o serie de intlniri interactive intre elevi si profesori.
Concomitent a fost infiintat in cadrul Colegiului National Mihai Eminescu un centru pilot de
informare si documentare pe probleme de delicventa juvenila si victimizarea minorilor.
In linia preocuparilor institutiilor statului de a asigura pregatirea si informarea corespunzatoare a
tuturor actorilor sociali care activeaza in domeniul protectiei drepturilor copilului, in perioada
august 2005-ianuarie 2006 , Inspectoratul General al Politiei a fost partener in cadrul campaniei de
educatie a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului in ceea ce priveste
organizarea atelierelor de formare pentru profesionisti.
Atelierele si-au propus sa ofere participantilor o mai buna cunoastere a legii 272/2004 privind
protectia si promovarea drepturilor copilului si a instrumentelor de aplicare a acesteia in practica
profesionala.
153
Atelierele de lucru s-au desfasurat in 6 judete (Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, Bucuresti),
in perioada 29 august-28 octombrie 2005, iar in intervalul 1 noiembrie 2005-20 ianuarie 2006 au
avut loc sesiunile de follow-up. Ca urmare a acestui demers au fost instruiti 260 de politisti din
structurile operative in 99 de ateliere de lucru derulate pna in luna ianuarie 2006.
Un alt proiect din acest domeniu a fost cel intitulat Instanta pentru Minori , derulat in judetele
Iasi, Vaslui si Botosani.
Partenerii acestui proiect au fost UNICEF, Asociatia Alternative Sociale-Iasi, Curtea de Apel Iasi,
Asociatia Magistratilor Iasi, Parchetul de lnga Curtea de Apel Iasi, Judecatoriile Botosani si
Vaslui; Parchetele de pe lnga aceste judecatorii, Inspectoratele Judetene de Politie.
Scopul organizarii unui astfel de program a fost perfectionarea lucratorilor in domeniu prin
intermediul organizarii unor seminarii de instruire pe linia lucrului cu minorul victima, ct si cu cel
delicvent. Un alt deziderat al acestui program a fost acela de a realiza o mai buna dotare a locatiilor
special destinate audierii minorilor la nivelul fiecarui IPJ, amenajarea salilor de judecata destinate
cauzelor cu minori, precum si realizarea unor materiale informative cu privire la mecanismul de
investigare si judecare a cauzelor cu minori victime si infractori, precum si serviciile de asistenta
sociala si psihologica oferite gratuit de institutii si ONG-urile partenere.
VIII. 2.2 Copii privati de libertate, inclusiv orice forma de detentie, incarcerare sau aflati in
custodie
Minorii aflati in penitenciare si centre de reeducare, unitati subordonate Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, sunt in executarea masurii arestarii preventive, a sanctiunii internarii intr-un centru
de reeducare, sau in executarea pedepselor privative de libertate. In fiecare caz in parte actele legate
de detinere, mandat de arestare preventiva, hotarre de internare intr-un centru de reeducare in
prima instanta sau definitiva si mandate de executare a pedepsei inchisorii, sunt emise de instantele
de judecata.
Aplicarea sanctiunilor alternative la pedepsele privative de libertate rezulta din urmatoarea situatie
comparativa:
Data
de Sanctionati
Sanctionati in
referinta
definitiv cu centru prima instanta
de reeducare
cu centru de
reeducare
31.12.2005 260
19
21.12.2006 257
13
05.06.2007 262
9
Condamnati
Arestati
definitiv
cu preventiv
inchisoarea
Total
329
318
281
856
755
682
248
167
130
Este de mentionat faptul ca minorii executa sanctiunea privativa de libertate separat de majori sau in
locuri de detinere speciale, iar fetele separat de baieti.
Administratia locului de detinere are obligatia ca imediat dupa primire sa comunice persoanei
desemnate de minor, locul unde acesta este detinut, in conformitate cu prevederile art. 29 alin 4 din
Legea 275/2006. Minorii au dreptul de a primi oricnd, in conditii de confidentialitate, vizite ale
aparatorului.
Nu au fost inregistrate decese sau sinucideri in rndul minorilor aflati in custodia unitatilor
Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Sesizarile privind relele tratamente aplicate persoanelor
private de libertate sunt atent monitorizate la nivelul institutiei mai sus mentionate, lundu-se
masuri de verificare pentru fiecare caz in parte, prin directiile de specialitate ale acesteia.
Aplicarea regimului penitenciar nu are ca baza vrsta, dect ca forma de discriminare pozitiva a
persoanelor private de libertate minore, tinnd seama de interesul superior al acestora. In acest sens,
respectarea dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de
organele judiciare in cursul procesului penal in ceea ce priveste interzicerea supunerii persoanelor
private de libertate la tortura, tratamente inumane, degradante si alte rele tratamente si interzicerea
oricaror forme de discriminare de catre personalul din sistemul penitenciar constituie o conditie
suficienta pentru ca persoanele private de libertate minore sa beneficieze de aceleasi drepturi si
libertati ca si celelalte persoane private de libertate.
155
Activitatea educativa desfasurata cu minorii are in vedere pregatirea acestora pentru munca si viata,
dezvoltarea la acestia a spiritului de disciplina, a respectului fata de lege si normele de convietuire
sociala.
Educatia minorilor si tinerilor se concretizeaza in activitati si programe structurate pe urmatoarele
arii de interventie:
a) adaptare la conditiile privarii de libertate
b) instruire scolara si formare profesionala
c) activitati educative si recreative
d) activitati ocupationale de tip hobby
e) pregatire pentru libertate
In unitatile de detentie destinate minorilor sunt infiintate scoli generale, scoli de arte si meserii
potrivit normelor legale dupa care se desfasoara invatamntul de stat.
Minorii participa in mod obligatoriu la cursurile scolare organizate in penitenciarele de minori si
tineri, putnd fi inscrisi pe tot parcursul asistentei, chiar si atunci cnd sunt in tranzit in
penitenciarele pentru adulti. Minorii nestiutori de carte sunt inclusi in mod obligatoriu intr-un
program de alfabetizare desfasurat de catre un cadru didactic sau un educator.
In cadrul activitatii de instruire scolara si formare profesionala , precum si la celelalte activitati
educative, baietii si fetele pot participa impreuna.
Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit vrsta de 15 ani, pot presta o
munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu
acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata starea de sanatate. Minorii
condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit vrsta de 16 ani pot presta o munca
numai la cererea acestora.
Minorii aflati in penitenciare petrec zilnic cel putin patru ore in afara camerei de detinere in care li
se stabileste un program corespunzator.
Sunt infiintate activitati ocupationale (teatru, traforaj, colaje, confectionare de obiecte decorative,
puzzle, desen, pictura), la care minorii participa cel putin o data pe saptamna.
Se organizeaza cel putin un concurs cu caracter educativ la interval de o luna. Lunar, se organizeaza
in spatiul de detinere, intlniri cu caracter educativ, artistic, recreativ, cu personalitati sau
reprezentanti ai unor institutii de cultura; muzee, biblioteci, teatre, cluburi sportive etc.
157
procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc,
fara drept.
Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu
modificarile si completarile ulterioare, art. 14 alin. c si alin d, prevede sanctiuni
suplimentare, considernd ca circumstante agravante situatiile in care :
- drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, ori s-au efectuat alte
asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta
a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamnt, militara, loc de detentie,
centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in care
elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea
acestora;
- minorii sunt folositi la savrsirea faptelor sanctionate de prezenta lege (art. 2- 11).
Conform art. 8 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de
droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, furnizarea, in vederea consumului, de
inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Conform prevederilor Legii nr. 348/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor
consumului produselor din tutun, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 3, alin. 7) si
ale Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire
sociala, a ordinii si linistii publice, republicata (art. 2, alin 24), vrsta minima pentru
comercializare produselor din tutun si alcool este de 18 ani.
Prin H.G. 1489/2002 s-a infiintat Agentia Nationala Antidrog, organism central aflat in subordinea
Ministerului Administratiei si Internelor ce stabileste pe baza Strategiei nationale antidrog,
conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara a luptei impotriva traficului si consumului
ilicit de droguri, desfasurata de catre autoritatile competente, de alte institutii ale statului si de
organizatii neguvernamentale, centralizeaza si monitorizeaza rezultatele cooperarii dintre institutiile
abilitate romne si institutiile si organizatiile straine cu atributii in acest domeniu. Prin modificarile
si completarile ulterioare al H.G. 1489/2002, in subordinea Agentiei functioneaza la nivel judetean
si de sector, Centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog care ofera comunitatilor locale
servicii de prevenire a consumului de droguri, precum si servicii de evaluare, management de caz,
asistenta medicala, psihologica si sociala pentru consumatorii de droguri.
Prin H.G. nr. 154/2003 a fost aprobata prima Strategie Nationala Antidrog pentru perioada 20032004.
Ulterior, prin H.G. nr. 73/2005 a fost aprobata Strategia nationala antidrog in perioada 2005-2012,
care stabileste obiective specifice privind: reducerea cererii, reducerea ofertei, cooperare
internationala, informare si evaluare, coordonare inter-institutionala si resursele financiare, in
scopul mentinerii la un nivel scazut a consumului de droguri in rndul populatiei generale, in prima
etapa (2-4 ani), si de reducere a cazurilor de noi consumatori, in a doua etapa, in paralel cu
reducerea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile.
Responsabilitatea implementarii activitatilor specifice de reducere a cererii de droguri (prevenire,
asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri, reducerea riscurilor,
reinsertie sociala), revine potrivit competentelor: Agentiei Nationale Antidrog, Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Sanatatii Publice, Agentiei Nationala pentru Sport,
Autoritatii Nationala pentru Tineret, Agentiei Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor,
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritatii Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului. Evaluarea implementarii Planului de actiune pentru realizarea Strategiei
Nationale Antidrog, se realizeaza semestrial si anual de Agentia Nationala Antidrog pe baza datelor
furnizate de institutiile guvernamentale cu responsabilitati in domeniu.
160
161
Prin Hotarrea Guvernului nr. 323 din 14 aprilie 2005 a fost aprobat Planul de actiune pentru
implementarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2005-2008 in care sunt prevazute obiective
si activitati specifice de prevenire a consumului de droguri in scoala, familie si comunitate. Alaturi
de Agentia Nationala Antidrog responsabilitatea implementarii activitatilor specifice de prevenire a
consumului de tutun, alcool si droguri, ce au ca beneficiari directi copii si parintii, revine si:
Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Sanatatii Publice, Agentiei Nationala pentru Sport,
Autoritatii Nationala pentru Tineret, Agentiei Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor,
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritatii Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului.
In acest sens, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Ministerul Sanatatii Publice sunt
responsabile de implementarea la nivel national a Programului Educatie pentru sanatate in scoala
romneasca.
Programul National de Educatie pentru Sanatate in Scoala Romneasca a fost initiat in anul 2001 in
colaborare cu Ministerul Sanatatii si a fost conceput pe trei componente: activitate la clasa,
concursuri scolare si activitati derulate de catre elevi in timpul liber. Programul urmareste formarea
unor abilitati si comportamente de viata sanatoasa in rndul copiilor si tinerilor (reguli de igiena,
sanatatea alimentatiei, sanatatea mediului, activitate si odihna, prevenirea consumului de substante
toxice, a violentei, promovarea valorilor umanitare etc.). Prin Ordinul ministrului educatiei si
cercetarii nr. 4108/05.06.2003, programul a devenit disciplina optionala pentru elevii claselor a II-a
a XII- a. Programul vizeaza teme specifice de prevenire a consumului de tutun, alcool si droguri,
fiind structurat modular abordeaza diferentiat si gradual in functie de anul de studiu problematica
consumului de substante.
Programul National Educatie pentru Cetatenie Democratica elaborat si coordonat de Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului si cu finantarea UNICEF Romnia are ca scop formarea copiilor
pentru o societate democratica. Programul se adreseaza elevilor claselor a I- a XII a si abordeaza
dupa principiul informarii fragmentate in cadrul diferitelor teme si problematica consumului de
droguri.
Pentru eficientizarea interventiilor preventive in mediul scolar, ca rezultat al colaborarii dintre
Agentia Nationala Antidrog si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului au fost introduse in
calendarul de proiecte educative sectiuni referitoare la prevenirea consumului de droguri in cadrul
concursurilor si festivalurilor scolare, cum ar fi:
proiectul Impreuna, concurs de proiecte antidrog realizate de liceeni (2 Mai);
concursul national de fotografie si cineclub (Tg. Mures);
concursul international de orientare turistica Europa un viitor impreuna (Poiana
Pinului);
concursul de proiecte educative Parteneriat in educatie prezent si perspective (Tulcea
- Sulina).
In 2006, Agentia Nationala Antidrog a initiat editia a III-a a Concursului national Mesajul meu
antidrog, structurat pe 5 sectiuni: pagina web, film de scurt metraj, fotografie digitala, eseu
literar si sport, oferind cadrul de promovarea a alternativelor unui stil de viata sanatos in rndul
elevilor si studentilor. Concursul a reunit 140.000 de participanti. Proiectul se deruleaza si in anul
scolar 2006-2007.
Un alt proiect adresat populatiei scolare este Clase fara fumat, desfasurat in perioada 7
noiembrie 2005 30 iulie 2006 in Bucuresti si 19 judete, avnd ca beneficiari directi un numar de
28.685 elevi ai claselor V VIII, precum si 1.237 cadre didactice si cca. 50.000 parinti, ca
beneficiari indirecti. 80% dintre clasele inscrise au finalizat proiectul.
162
pentru persoane sub 14 ani si 319 cazuri pentru grupa de vrsta 15-19 ani. Din total acestor cazuri,
187 de persoane s-au prezentat pentru prima data la tratament, iar in ceea ce priveste distributia in
functie de sex - 240 au fost de sex masculin si 136 de sex feminin.
Pentru un procent de 55% dintre persoanele cu vrsta mai mica de 19 ani, nicotina a fost drogul
principal de consum (206 persoane), fiind inregistrat un numar de 45 de cazuri la persoane cu
vrsta mai mica de 14 ani si un numar de 161 de persoane din grupa de vrsta 15-19 ani. Din totalul
cazurilor de consum de nicotina la persoanele cu vrsta mai mica de 19 ani (206 cazuri): 78 au fost
cazuri noi (38%), 61% au fost inregistrate in rndul persoanelor de sex masculin (126 cazuri) si
39% in rndul persoanelor de sex feminin (80 cazuri).
Pentru un procent de 28% dintre persoanele cu vrsta mai mica de 19 ani, heroina a fost drogul
principal de consum (104 persoane), toate cazurile fiind inregistrate in grupa de vrsta 15-19 ani.
Din totalul cazurilor de consum de heroina la aceasta grupa de vrsta (104 cazuri): 63 au fost cazuri
noi (60%), 72% au fost inregistrate in rndul persoanelor de sex masculin (75 cazuri) si 28% in
rndul persoanelor de sex feminin (29 cazuri). Din totalul cazurilor noi de admitere la tratament ca
urmare a consumului de heroina, pentru toate grupele de vrsta (915 cazuri), 11% au fost
inregistrate la persoane cu vrsta mai mica de 19 ani.
Substantele volatile ca drog principal au fost inregistrate pentru aproximativ 4% din totalul
cazurilor raportate la persoanele cu vrsta sub 19 ani, alcoolul si canabisul pentru un procent de 2%
din cazuri fiecare, iar substantele stimulante de tip amfetamine si MDMA pentru 1% din cazuri.
In ceea ce priveste vrsta de debut in consum, pentru 14% din totalul persoanelor admise la
tratament in anul 2006 debutul in consum pentru drogul principal a avut loc inaintea vrstei de 14
ani si pentru 29% in intervalul 15-19 ani. Pentru heroina ca drog principal la un procent de 8%
dintre cazuri debutul in consum are loc inaintea vrstei de 14 ani, in timp ce la un procent de 42%
dintre cazuri debutul in consum are loc in intervalul de vrsta 15-19 ani.
Printre activitatile specifice derulate in scopul prevenirii consumului de alcool in scoli si licee, in
colaborare cu Asociatia Berarii Romniei in anul 2006 a fost desfasurata campania Alcoolul nu
te face mare.
Printre realizarile acestei campanii se pot enumera instruirea a 50 de politisti de proximitate in
cadrul unei sesiuni de formare pe tema prevenirii consumului de alcool in rndul adolescentilor,
ocazie cu care acestia au fost informati cu privire la modul de desfasurare a campaniei.
Concomitent cu distribuirea unor materiale informative pe aceste teme a fost realizat un sondaj de
opinie privind consumul de alcool in rndul adolescentilor, ce a avut drept scop identificarea
dimensiunii consumului de alcool in rndul adolescentilor, fiind cuprinsi in esantion 600 de elevi
din 12 licee bucurestene.
Raportul de cercetare realizat pe baza rezultatelor sondajului de opinie privind consumul de alcool
in rndul adolescentilor a fost prezentat in cadrul unei conferinte de presa, fiind mediatizata pe
posturile TV centrale si prin aparitia unor articole pe aceasta tema in 10 publicatii centrale.
Date fiind rezultatele acestei campanii, autoritatile au decis extinderea campaniei la nivel national
si realizarea unui sondaj de opinie in rndul elevilor si a unor filmulete educative pentru sustinerea
activitatilor de informare prevazute in campanie.
Agentia Nationala Antidrog prin Centrele judetene de prevenire, evaluare si consiliere antidrog au
organizat impreuna cu inspectoratele scolare judetene si Directiile Judetene de Sanatate Publica, in
166
perioada iunie - septembrie 2005, diverse activitati care au marcat Ziua Internationala Antidrog:
conferinte de presa, campanii de informare a populatiei, campanii in locuri frecventate de tineri,
concursuri artistice pe teme antidrog finalizate cu expozitii organizate in locuri publice, realizare si
distribuire de materiale cu caracter antidrog, articole si emisiuni in mass-media locala.
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a recomandat: includerea, in cadrul activitatilor de
timp liber organizate de unitatile scolare sau inspectoratele judetene la nivel local, judetean,
interjudetean si national, a unei componente de prevenire a consumului de droguri in rndul
populatiei scolare. Exemple de astfel de activitati sunt: intlniri cu politistii de proximitate si alti
specialisti; ateliere de lucru pe tema realizarii unor proiecte de prevenire a consumului de droguri,
jocuri de rol, expozitii, distribuire de materiale specifice, desfasurarea unor concursuri sportive sub
genericul unei vieti sanatoase, fara consum de substante daunatoare.
Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Iasi in parteneriat cu Biblioteca Judeteana
Gh. Asaefai" si Organizatia Salvati Copiii" lasi au demarat, in anul 2006, proiectul Fii informat!.
Fii cstigat!". Proiectul isi propune dezvoltarea retelei preventive, prin intermediul bibliotecilor,
att in mediul urban, ct si in cel rural, incurajnd si oferind consultanta pentru dezvoltarea de
servicii educative de tip preventiv centrelor de informare ale bibliotecii in mediul rural.
Incepnd cu 16 mai 2005, a fost lansata Campania nationala de prevenire a consumului de droguri,
denumita Deschide ochii', activitate destinata tinerilor cu vrsta cuprinsa intre 14 si 25 de ani.
Campania s-a desfasurat in perioada mai/septembrie 2005, in cadrul proiectului PHARE de infratire
Institutionala intre Romnia si Spania Lupta impotriva traficului si consumului de droguri".
Agentia Nationala Antidrog in colaborare cu Organizatia Salvati Copiii", a desfasurat in perioada
25 iulie-2l august 2005 campania de prevenire a consumului de droguri JMfarea-singura noastra
dependenta", grupul tinta fiind reprezentat de adolescenti si tineri aflati in vacanta in 9 statiuni ale
litoralului Marii Negre. Scopul acestei campanii, initiata pentru prima data in Romnia, a fost de a-i
informa si constientiza pe tineri asupra efectelor consumului de droguri prin organizarea unor
activitati cultural-artistice si sportive.
Politia Romna a initiat in colaborare cu institutii guvernamentale, organizatii
neguvernamentale si organizatii internationale o serie de proiecte care s-au materializat in diverse
Programe de prevenire a infractiunilor impotriva copiilor. Parteneriatul a stat la baza tuturor
eforturilor de prevenire a infractiunilor indreptate impotriva copiilor. Acestea au vizat cresterea
capacitatii institutionale de a interveni in diminuarea acestui fenomen si au avut ca obiective
formarea de specialisti pentru prevenirea formelor de manifestare a traficului de persoane
(politisti, profesori, ziaristi, preoti), dezvoltarea abilitatilor de identificare si de solutionare a
situatiilor care pot conduce la trafic, valorificarea experientelor diferite in prevenirea si combaterea
traficului de fiinte umane, initierea unei retele de colaborare regionala intre autoritati,
organizatii neguvernamentale, biserici, agentii internationale, media, diminuarea fenomenului
migratiei ilegale a minorilor romni si a infractiunilor comise de acestia in alte state, precum, si
prevenirea si combaterea violentelor in zona unitatilor de invatamnt.
Rezultatele acestor proiecte au fost valorificate de structurile de ordine publica si investigatii
criminale prin orientarea actiunilor specifice de descurajare si combatere cu precadere spre aceste
zone, astfel:
- au fost initiate activitati de instruire a politistilor care vor fi implicati in program, pentru
desfasurarea de activitati educativ preventive in unitatile de invatamnt, incepnd cu anul scolar
2006-2007;
- in majoritatea judetelor au fost instruiti elevi in cadrul unor cursuri speciale, acestia urmnd ca
ulterior sa sustina teme educativ-preventive adresate colegilor lor;
167
acestea este din ce in ce mai strnsa. In mare majoritate, programele de prevenire prin informare si
educare, prin metode traditionale sau moderne, sunt realizate in parteneriat de catre cele doua
institutii.
VIII.3.3. Exploatarea sexuala si abuzul sexual
Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului statueaza la articolul 85, alin.
(1) principiul conform caruia orice copil are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de
violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta.
In conformitate cu definitiile oferite de Codul Penal al Romniei, notiunea de exploatare a unei
persoane include si acele actiuni si activitati care obliga la practicarea prostitutiei, la manifestari
pornografice in vederea producerii si difuzarii de materiale pornografice sau la alte forme de
exploatare sexuala (art. 207 C.Pen.).
In vederea impiedicarii exploatarii copiilor in activitati cu caracter pornografic a fost adoptata
Legea nr. 96/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei. Acest act normativ a instituit
masuri de prevenire si combatere a pornografiei, in scopul protejarii demnitatii persoanei, a
pudorii si a moralitatii publice si a urmarit limitarea raspndirii materialelor cu caracter
pornografic care aduc atingere demnitatii umane si moralei publice, interzicerea
accesului/participarii minorilor la activitati cu caracter pornografic, de natura a aduce prejudicii
dezvoltarii armonioase si sanatatii acestora, precum si stabilirea conditiilor de desfasurare a
activitatilor care cuprind programe cu caracter erotic.
Prin Hotarrea nr. 1504/2004 a fost aprobat Planul national de actiune pentru prevenirea si
combaterea abuzului sexual asupra copilului si a exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale
(2004-2007).
Aprobarea unui astfel de plan de actiune a avut in vedere intarirea angajamentelor politice, initierea
si dezvoltarea de strategii/planuri de actiune sectoriale pentru prevenirea si combaterea abuzului
sexual asupra copilului, a exploatarii sexuale a copiilor, a vnzarii si a traficului de copii;
publicarea acestor documente si diseminarea lor, pentru a fi larg cunoscute.
Stabilirea unei metodologii de lucru in domeniul prevenirii si combaterii abuzului sexual asupra
copiilor si a exploatarii lor sexuale in scopuri comerciale, prin implicarea factorilor guvernamentali
si neguvernamentali, va constitui baza pentru crearea cadrului institutional adecvat care sa faciliteze
lucrul in retea.
Alte eforturi depuse de autoritati s-au concentrat pe sustinerea si dezvoltarea de servicii specializate
accesibile copiilor/tinerilor abuzati si exploatati sexual si crearea de centre de urgenta specializate,
precum si de centre de reabilitare psiho-sociala a copiilor/tinerilor victime.
In ceea ce priveste vrsta minorului, legea penala incrimineaza, pe lnga formele grave ale
infractiunilor cu caracter sexual inclusiv fapta aceluia care prin promisiuni de casatorie, determina o
persoana de sex feminin care nu a implinit vrsta de 18 ani sa aiba cu el raport sexual, pedepsind-o
cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani. Pentru a sublinia gravitatea unei astfel de fapte aceeasi lege
precizeaza ca impacarea partilor nu inlatura raspunderea penala.
Tot pe linia definitiilor date de legislatia romna activitatilor sexuale in care sunt implicati minorii,
art. 217 C. Pen. Arata ca Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi
sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima
vointa, se pedepseste cu inchisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. O agravanta
a acestei fapte este atunci cnd victima era un minor care nu implinise vrsta de 15 ani.
169
raspndirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care
reprezinta pozitii ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezinta sau implica minori care nu au
implinit vrsta de 18 ani, constituie infractiunea de pornografie infantila si se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 10 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si importul ori predarea de obiecte dintre cele prevazute
la alin. (1) unui agent de transport sau de distribuire, in vederea comercializarii ori distribuirii lor.
In ceea ce priveste luarea unor masuri legislative corespunzatoare privind asigurarea garantiilor
privind predarea unei persoane care a savrsit o fapta penala pe teritoriul Romniei care a vizat
exploatarea sexuala a copiilor sau pornografia infantila, legea 224/2006 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala
prevede ca faptuitorul va fi predat chiar daca nu este indeplinita conditia dublei incriminari.
Obligatia de a sesiza autoritatile abilitate sa intervina in situatia in care exista suspiciunea unui abuz
savrsit asupra unui minor, revine oricarei persoane fizice sau juridice, angajatilor institutiilor
publice sau private care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au suspiciuni asupra unui
posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente.
Responsabilitati similare revin si parintilor copilului, sau, dupa caz, alt reprezentant legal al
acestuia, autoritatile publice si organismele private avnd obligatia de a lua toate masurile
corespunzatoare pentru a facilita readaptarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala a oricarui
copil care a fost victima oricarei forme de neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa
ori tratamente crude, inumane sau degradante.
S-a pornit astfel de la necesitatea corelarii politicii nationale privind protectia copilului exploatat
sexual la politica internationala, avnd ca fundament Conventia ONU cu privire la Drepturile
Copilului precum si Declaratia si Planul Mondial de Actiune de la Stockholm (1996) si Declaratia
de la Yokohama (2001).
Romnia a aderat si ratificat aproape toate conventiile elaborate pe plan international in aceasta
problematica, astfel inct sa poata fi aliniata in permanenta celor mai noi standarde in domeniu.
Romnia si-a propus sa aiba un rol activ in cadrul retelelor regionale si internationale de lupta
impotriva abuzului sexual asupra copiilor si tinerilor, a vnzarii si traficului acestora in scopuri
comerciale. Acest lucru nu ar fi posibil fara promovarea unor mecanisme de cooperare regionala si
internationala pentru descoperirea si combaterea retelelor de trafic.
O serie de programe si campanii au fost intreprinse de catre autoritatile romne in scopul de a
constientiza publicul larg cu privire la riscul pe care il implica traficul de persoane, respectiv cu
copii.
Prin proiectul Codul de conduita pentru prevenirea exploatarii sexuale a copiilor in industria
turismului au fost realizate 5000 de afise si un manual pentru instruirea personalului din lanturile
hoteliere Sofitel si Golden Tulipe.
Programul de prevenire si combatere a abuzurilor sexuale impotriva minorilor, derulat de IGPR la
nivel national, in anul 2006 a avut drept scop reducerea riscului de victimizare a minorilor, la
nivelul intregii tari fiind realizate analize si harti criminogene ale zonelor in care au fost comise
astfel de infractiuni.
Au fost initiate activitati educativ preventive in unitatile de invatamnt prin organizarea de intlniri
cu elevii si dezbaterea unor teme referitoare la siguranta personala.
171
S-au incheiat protocoale de parteneriat cu institutii si ONG-uri locale in scopul realizarii unei
activitati eficiente si responsabilizarea tuturor institutiilor cu atributiuni in domeniu.
In baza protocoalelor de colaborare incheiate intre I.P.J-uri si institutii cu atributii in domeniu, s-a
stabilit un sistem de colaborare si asistare a victimelor acestor infractiuni, lundu-se in considerare
specificul fiecarui caz.
Si acest capitol destinat abuzului copilului, sub diferite forme este raportat la nivelul institutiei
centrale cu responsabilitati in acest domeniu. Astfel, trimestrial sunt transmise ANPDC de catre
directiile judetene de asistenta sociala si protectia copilului informatii si date statistice referitoare la
cazurile de abuz semnalate, prin diferite mijloace specialistilor din cadrul acestei institutii sau
factorilor responsabili in plan local.
VIII.3.4. Alte forme de exploatare
Articolul 99 al legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului stabileste dreptul
copilului la protectie impotriva oricarei forme de exploatare, enuntnd totodata si o serie de astfel
de forme.
Este stabilita in sarcina institutiilor si autoritatilor publice, in conformitate cu atributiile specifice,
crearea cadrului legal si punerea in practica a normelor existente in vederea prevenirii formelor de
exploatare a copiilor. In demersul lor este necesar ca autoritatile responsabile sa identifice
eventualele lacune existente in plan legislativ si sa actioneze in vederea crearii cadrului necesar
pentru punerea in practica a dispozitiilor legale.
Autoritatile sunt obligate sa adopte masuri pentru prevenirea si impiedicarea transferul ilicit si
nereturnarii copilului.
Este prevazuta de asemenea necesitatea adoptarii unor reglementari care sa previna adoptia
copilului din alte considerente dect interesul superior al acestuia. Cadrul general in materie este dat
de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei care de asemenea stabileste la art. 2 ca
interesul superior al copilului se va respecta in mod obligatoriu in derularea procedurilor de adoptie,
nationala sau internationala. Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 273 sunt
aprobate prin HG nr. 1435/2004.
Lit. c) si d) ale art. mai sus mentionat stabilesc de asemenea ca exploatarea si violenta sexuala,
rapirea si traficul de copiii reprezinta forme de exploatare pentru a caror prevenire autoritatile si
institutiile publice este necesar sa intervina.
Cu privire la aceste aspecte este de precizat faptul ca prin Legea nr. 470/2001 Romnia a ratificat
Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vnzarea de copii,
prostitutia copilului si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000. Art. 3 al
Legii nr. 470/2001 obliga statele ratificatoare sa incrimineze in dreptul intern urmatoarele fapte:
- oferirea, livrarea sau acceptarea unui copil, in scopul exploatarii sexuale, transferului de organe
pentru profit si supunerii la munca fortata a copiilor; obtinerea consimtamntului in mod fraudulos
pentru adoptie si incalcarea instrumentelor juridice in materia adoptiei;
- oferirea, obtinerea, procurarea, furnizarea copiilor pentru prostitutie;
- activitati care implica pornografia infantila. De asemenea, aceeasi lege stabileste ca statele sunt
obligate sa ia masurile necesare att pentru instrumentarea cu celeritate, ct si pentru sanctionarea
acestor fapte ct si pentru protectia victimelor acestor infractiuni.
172
Transpunerea in legislatia romna a dispozitiilor Protocolului se regaseste in Codul Penal infractiunile privitoare la viata sexuala, proxenetismul, lipsirea de libertate in mod ilegal, precum, in
prevederile Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu
modificarile si completarile ulterioare, in Legea nr. 196/2003 privind prevenirea si combaterea
pornografiei precum si in Legea nr. 203/2000 de ratificare a Conventiei Organizatiei Internationale
a Muncii (OIM) nr. 189/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor. In ceea
ce priveste normele care vizeaza protectia copiilor victime ale unor infractiuni, inclusiv in calitatea
acestora de martori, amintim Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei
victimelor infractiunilor, precum si Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor. De asemenea,
mentionam ca Romnia a ratificat prin Legea nr. 304/ 2005 Conventia Consiliului Europei privind
despagubirea victimelor infractiunilor violente.
De asemenea, prin Legea nr. 567/2001, Romnia a ratificat Protocolul facultativ la Conventia ONU
cu privire la Drepturile Copilului, referitor la implicarea copiilor in conflicte armate.
In acest domeniu se aplica dispozitiile Deciziei 248/2004 a Consiliului National al Audio Vizualului
privind protectia demnitatii umane si dreptului la propria imagine.
Totodata, in situatia copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala, sunt aplicabile
dispozitiile Hotarrii nr. 1018/2002 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la obligatiile ce
revin serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor copilului in vederea garantarii
respectarii dreptului la imagine si intimitate a copiilor.
In ceea ce priveste exploatarea copiilor in cadrul unor experimente, mentionam ca art. 7 al Pactului
international cu privire la drepturile civile si politice ratificat de Romnia prin Decretul nr.
212/1974 interzice supunerea oricarei persoane unor experiente medicale sau stiintifice, fara acordul
persoanei in cauza; dupa cum este evident supunerea unor subiecti umani la anumite experimente si
cercetari medicale este conditionata dar nu este total interzisa, cercetarea precum si realizarea unor
tratamente experimentale fiind necesare progresului medical si uneori fiind ultima speranta pentru
anumite persoane.
In cazul unui copil aflat intr-o astfel de situatie, este necesar pe de o parte consimtamntul
reprezentantului sau legal si sunt necesare informarea, ascultarea si consimtamntul acestora.
Totodata, se impune in astfel de situatii si respectarea codului etic si deontologic de catre medici si
alte categorii de profesionisti implicati.
Prin Hotarrea nr. 686/2005 a fost aprobata Strategia nationala in domeniul prevenirii si combaterii
fenomenului violentei in familie.
Motivul pentru care la nivel national a fost simtita nevoia adoptarii unei strategii nationale in
domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie a fost acela al considerarii familiei ca
principal model cultural in procesul complex de educare a copiilor, in conditiile in care
responsabilitatea statului romn rezida in crearea unui cadru favorabil care sa permita gasirea unor
solutii de prevenire a violentei in familie, precum si de sprijinire a persoanelor supuse violentei in
familie.
Prevenirea violentei prin masuri active si prin implicarea tuturor actorilor sociali a constituit unul
dintre dezideratele actualei strategii, incercndu-se astfel identificarea unor solutii care sa conduca
la responsabilizarea societatii.
Prin Hotarrea nr. 726/2004 a fost aprobat Planul de actiuni prioritare in domeniul protectiei
copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii pentru perioada 2004-2005.
173
Premisele de la care s-a pornit la elaborarea si aprobarea unui astfel de Plan de Actiune au fost
urmatoarele:
- Armonizarea cadrului legislativ referitor la protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii
si exploatarii cu celelalte acte normative conexe acestuia.
- Introducerea unor masuri legislative referitoare la indepartarea temporara a agresorului din
mediul familial.
- Asigurarea gratuitatii pentru certificatele medico-legale ale copiilor aflati in situatii de abuz,
neglijare, exploatare precum si de violenta domestica.
Pe de alta parte s-a urmarit introducerea in legislatie a obligativitatii formarii initiale si continue in
domeniul protectiei copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii a profesionistilor care
interactioneaza cu copilul, concomitent cu aprofundarea pregatirii acestora pe aceste domenii.
In ceea ce priveste programele organizate de catre autoritatile statului in vederea prevenirii si
combaterii oricaror forme de exploatare, in cadrul programului AGIS, in parteneriat cu Academia de
Cadre de conducere din Munster, Germania a fost implementat proiectul Sa conlucram pentru
protectia copilului - o mai buna instrumentare a cazurilor de abuz asupra copilului si oportunitati de
prevenire.
In cadrul acestuia au fost 2 seminarii ce au avut ca teme Protectia copilului in Romnia si
Violenta in scoli-forme de manifestare si masuri de prevenire la care au participat specialisti din
cadrul MAI, Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie Copilului, ANPDC, reprezentanti ai
Institutului de Stiinte ale Educatiei, reprezentanti ai cultelor, profesori, instructori scolari.
Un alt proiect derulat in colaborare cu Compartimentul de analiza si Prevenire din cadrul Directiei
Generale a Politiei Municipiului Bucuresti in colaborare cu Fundatia NOI, Adentity si al SIVECO SA
a fost proiectul "FII INTELIGENT, NU FI VIOLENT!" ( 30 IAN 2006 IUNIE 2006) pentru elevii
din cls. I-XII.
Scopul acestui proiect a fost reducerea fenomenului violentei in scoli. Obiectivele propuse de acest
proiect au constat in organizarea pe data de 30 ianuarie 2006 a Zilei Internationale a Non violentei in
scoli Momentul de zgomot, in cadrul careia au fost tiparite 2 800 de afise, 240 000 de fluturasi, si
23000 de pliante, a fost organizat un concurs de proiecte pentru non violenta si au fost organizate
olimpiadele inteligentei in scopul descoperirii, promovarii, incurajarii talentelor si performantelor
elevilor, in domenii de activitate extrascolara. Totodata a fost organizat si un mars al Non Violentei,
pe un traseu din centrul capitalei Bucuresti.
Proiectul de prevenire si combatere a violentelor in zona unitatilor de invatamnt Sa exmatriculam
violenta, a fost implementat in colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a fost
transmis structurilor teritoriale de profil pentru implementare in plan local, in perioada 2006- iunie
2007.
Conform agendei programului au fost realizate analize si harti criminogene ale zonelor in care sunt
amplasate unitatile de invatamnt in scopul cunoasterii situatiei locale cu privire la actele de violenta
din perimetrul acestora.
Rezultatele acestora au fost valorificate de structurile de ordine publica si investigatii criminale prin
orientarea actiunilor specifice de descurajare si combatere cu precadere spre aceste zone. In acelasi
timp, au fost initiate activitati de instruire a politistilor care au fost implicati in program, in vederea
desfasurarii de activitati educativ preventive in unitatile de invatamnt, in anul scolar 2006-2007.
174
In majoritatea judetelor tarii, in cadrul unor cursuri speciale, au fost instruiti o serie de elevi care
ulterior au sustinut in fata colegilor lor anumite teme educativ-preventive.
Desfasurarea acestui program a insemnat si implicarea activa a politistilor de proximitate care au
infiintat mape pentru fiecare scoala, ce contineau protocolul de colaborare, fisa de obiectiv (locatie,
asigurarea pazei, date de contact ale persoanelor responsabile de legatura cu politia), fisa de
eveniment si alte documente. Aceste evidente permit o analiza pertinenta la fiecare final de luna si
directionarea activitatilor spre unitatile de invatamnt cu grad crescut de risc.
Alaturi de formatiunile de investigatii criminale si ordine publica au fost monitorizate zona scolilor,
in special a liceelor si a altor locuri frecventate de tineri ( discoteci, parcuri, baruri) unde s-au
organizat actiuni ce au avut ca scop prevenirea absenteismului, a frecventarii barurilor de catre elevi,
servirea acestora cu bauturi alcoolice.
VIII.3.5 Vnzarea, traficul si rapirea
Romnia s-a confruntat in ultima perioada tot mai mult cu migratia ilegala si cu fenomene de trafic
al copiilor. Devenita tara-sursa a copiilor aflati ilegal pe teritoriul unor state europene, Romnia a
reactionat, in plan legislativ, fata de cele doua fenomene. In ceea ce priveste traficul de persoane,
cadrul legal l-a constituit Legea nr. 678/2001, lege care confera o definitie legala acestei notiuni.
Una din formele de trafic prevazute de lege si careia i-au cazut victime un numar mare de copii o
constituie recrutarea, transferarea, transportarea, cazarea sau primirea unei persoane prin
inselaciune, abuz de autoritate sau profitnd de imposibilitatea persoanei de a se apara sau de a-si
manifesta vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase, in scopul
exploatarii persoanei.
O serie de acte normative au fost elaborate si aprobate de-a lungul timpului in vederea gasirii celor
mai eficiente mijloace legale de a combate acest fenomen.
Prin Hotarrea nr. 1216/2001 a fost aprobat Planul national de actiune pentru combaterea traficului
de fiinte umane, care a avut ca scop realizarea constientizarii de catre societate a pericolului pe care
il reprezinta traficul de fiinte umane si stabilirea de coduri de conduita pentru lucratorii nationali din
domeniul traficului de persoane.
Concomitent s-a decis organizarea unor cursuri si campanii menite sa intareasca sentimentul
demnitatii umane si protectiei propriei persoane, educarea persoanelor care apartin grupurilor cu
grad ridicat de risc de a fi traficate, in scopul protectiei acestora.
Prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1.806 din 2 iulie 2004, ale carui prevederi sunt completate prin
Decizia CSM nr. 269 din 6 iulie 2005, a fost infiintata Reteaua judecatorilor specializati in
solutionarea cauzelor de trafic de persoane; aceasta este formata din 56 de judecatori, cte un
judecator de la fiecare Curte de Apel si tribunal. Reteaua a fost notificata international Comisiei
Europene, Eurojust, Consiliului Europei, Organizatia Natiunilor Unite si altor organisme
internationale cu atributii in acest domeniu.
Prin Hotarrea Guvernului nr. 1584/2005 pentru infiintarea organizarea si functionarea Agentiei
Nationale impotriva Traficului de Persoane, modificata si completata prin Hotarrea Guvernului nr.
1083/2006, a fost aprobata infiintarea si organizarea Agentiei Nationale impotriva Traficului de
Persoane. Necesitatea infiintarii acestei structuri a fost impusa de amploarea pe care a luat-o traficul
de persoane, acest fapt constituind motiv de ingrijorare pentru majoritatea statelor lumii.
175
Legislatia nationala in domeniul traficului de persoane cuprinde o serie de acte normative elaborate
pe baze noi, menite sa confere o mai mare eficienta luptei impotriva acestui fenomen: Legea nr.
678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificarile si completarile
ulterioare, Regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.
299/2003 si Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor
infractiunilor (intrata in vigoare in ianuarie 2005).
Prin Legea privind prevenirea si combaterea traficului de persoane s-au incriminat formele pe care
le poate imbraca traficul de persoane, s-a creat cadrul juridic pentru utilizarea tehnicilor moderne de
investigatie, necesare descoperirii acestor fapte, s-au introdus norme pentru protectia si asistenta
victimelor traficului, a familiilor acestora, precum si a martorilor.
Legea nr. 211/2004 instituie patru categorii de masuri care se adreseaza in mod direct nevoilor
victimei infractiunilor:
a) informarea victimelor infractiunilor cu privire la drepturile lor;
b) consilierea psihologica;
c) asistenta juridica gratuita;
Principalele instrumente internationale in domeniul traficului de persoane la care Romnia este
parte sunt:
- Romnia a semnat la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Conventia Natiunilor Unite
impotriva criminalitatii transnationale organizate si cele doua protocoale ale sale adoptate la New
York la 15 noiembrie 2000, instrumente internationale care au fost ratificate prin Legea nr.
565/2002 pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale
organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in
special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii
transfrontaliere organizate, precum si a Protocolului impotriva traficului ilegal de migranti pe calea
terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii
transnationale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 813 din 8 noiembrie 2002;
- Romnia a semnat Conventia Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte
umane, instrument international ratificat prin Legea nr. 300/2006 pentru ratificarea Conventiei
Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte umane, adoptata la 3 mai 2005,
deschisa spre semnare si semnata de Romnia la Varsovia la 16 mai 2005, publicata in Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006.
In perioada 2001-2005 au fost desfasurate campanii de prevenire a traficului de persoane, de
institutiile statului in parteneriat cu organizatii ale societatii civile, organizatii internationale si
mass-media.
Anchetele reprezentative la nivelul populatiei de peste 18 ani din Romnia (conform cercetarii
sociologice IMAS, 2005) arata ca marea majoritate a populatiei (85%) a auzit despre traficul de
persoane. Persoanele cu nivel scazut de educatie, cele cu venituri mici si cele din mediul rural si
orasele mici, adica tocmai contextele sociale care furnizeaza grupurile de risc la trafic, au insa un
nivel sensibil mai scazut de cunoastere asupra fenomenului. Cele mai eficiente canale de
comunicare cu privire la traficul de persoane sunt televiziunea si presa scrisa.
In cadrul Programului National de Educatie pentru cetatenie democratica implementat de Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, sunt incluse teme care dezbat problematica drepturilor copiilor,
situatiile riscante prin care pot trece copiii, metode de prevenire si de reducere a riscurilor,
organisme si organizatii abilitate sa ofere sprijin, masuri concrete de solutionare a acestor
fenomene. Suporturile de curs destinate elevilor, precum si ghidurile metodologice destinate
176
177
elibereaza pasapoarte la cererea parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarre judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila.
Totodata Legea nr. 248/2005 precizeaza ca in conformitate cu dispozitiile articolului 30 litera c) se
permite iesirea din tara a minorului cetatean romn inscris in pasaportul unui parinte si care
calatoreste in strainatate impreuna cu acesta sau, dupa caz, este titular al unui pasaport individual si
calatoreste impreuna cu acesta, fara a mai fi necesara declaratia celuilalt parinte, numai daca
parintele insotitor face dovada ca minorul i-a fost incredintat prin hotarre judecatoreasca definitiva
si irevocabila.
In scopul asigurarii protectiei copiilor aflati neinsotiti pe teritoriul altor state si pentru eficientizarea
eforturilor de readucere in tara a copiilor cetateni romni aflati ilegal in afara granitelor Romniei,
legea instituie in mod expres obligatia in sarcina misiunilor diplomatice si consulare ale Romniei
de a sesiza cazurile despre care iau cunostinta cu privire la minorii aflati neinsotiti in strainatate.
Pentru situatiile in care pe teritoriul tarii noastre se afla copii cetateni straini care, din diferite
motive sunt neinsotiti de parinti si pentru care misiunile diplomatice si consulare straine au sesizat
autoritatile romne, este prevazut in mod expres ca se va dispune prin hotarre judecatoreasca
plasamentul copilului intr-un serviciu de tipul celor prevazute de art. 107 din Legea nr. 272/2004.
Competenta exclusiva in privinta instituirii masurii de protectie revine Tribunalului Bucuresti, iar
Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului ii revine sarcina de a propune instantei
serviciul de protectie speciala unde se va dispune plasamentul.
Plasamentul copilului se va institui intotdeauna pentru o perioada determinata, respectiv pna la
returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membrii
ai familiei dispusi sa preia copilul. Prin urmare, masura de protectie va fi totodata dublata de
derularea acelor demersuri legale care sunt in competenta Oficiului Romn pentru Imigrari si
potrivit carora aceasta trebuie sa instiinteze autoritatile straine competente despre existenta copiilor
cetateni straini aflati neinsotiti de parinti sau reprezentant legal pe teritoriul statului romn. Exista
de asemenea si posibilitatea ca autoritatile romne sa se sesizeze din oficiu si sa sesizeze autoritatile
straine competente in paralel cu instituirea masurilor de protectie a copilului.
In acest mod sunt atribuite competente exprese in sarcina Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului in deplin acord cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele, in sensul ca aceasta
poate initia procedurile de incheiere a unor tratate, acorduri de colaborare cu statele in care se afla
copiii romni in diferite situatii de izolare.
Textul articolului 98 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
reglementeaza dreptul copilului de a fi protejat impotriva oricaror forme de trafic intern sau
international al copiilor, de catre orice persoane, inclusiv de catre parinti.
Cadrul general in materie este dat de Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea si combaterea traficului
de persoane care califica traficul de minori ca forma agravanta a infractiunii de trafic de persoane,
aceasta fiind definita prin recrutarea, transportarea, transferarea, gazduirea sau primirea unui minor,
in scopul exploatarii acestuia, fiind pedepsita cu inchisoarea (art. 13, alin.1); pedeapsa este majorata
in situatia in care fapta este savrsita prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrngere,
prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitnd de imposibilitatea minorului de a
se apara sau de a-si exprima vointa, prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte
foloase pentru obtinerea consimtamntului persoanei care are autoritatea asupra minorului.
Precizam totodata ca actul normativ califica si tentativa de trafic de copii ca infractiune.
178
Copiii pot fi traficati intern, la nivel national, sau international, in majoritatea cazurilor scopul
traficarii fiind exploatarea sexuala sau prin munca.
Mentionam ca in conformitate cu actele normative interne si internationale in vigoare, copiii
victime ale traficului beneficiaza de protectie si asistenta speciala in raport cu vrsta lor, fiindu-le
ocrotite identitatea si viata privata.
In ceea ce priveste demersurile si modalitatea concreta de revenire in tara a copiilor romni victime
ale traficului de minori, acestea sunt reglementate in HGR nr. 1443/2004 privind metodologia de
repatriere a copiilor romni neinsotiti si asigurarea masurilor de protectie speciala in favoarea
acestora, coroborate cu dispozitiile cap. III din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 678/2001.
Actul normativ mentionat stabileste procedura de repatriere a copiilor in tara, de identificare a
parintilor sau a reprezentantilor lor legali, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de
intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala competente sa asigure
protectia in regim de urgenta a copiilor neinsotiti care au fost repatriati.
Astfel, in situatia in care misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale Romniei in
strainatate, intra in posesia unei informatii privind existenta in tara de resedinta a unor copii
neinsotiti, trebuie sa solicite autoritatilor straine competente datele de identificare a copiilor in
cauza, precum si alte informatii utile in vederea repatrierii lor. Aceleasi demersuri vor fi intreprinse
si in situatia in care semnalarea prezentei copilului pe teritoriul unui stat strain vine din partea
copilului, a familiei acestuia, a unei organizatii guvernamentale sau a unei autoritati locale cu
competente in asistenta si protectia minorilor, precum si in cazul in care autoritatile romne le
instiinteaza despre aceasta.
In situatia in care se solicita identificarea membrilor familiei, ori a altui reprezentant legal al
copilului, precum si acordul privind repatrierea, directia generala de pasapoarte (DGP) procedeaza
la efectuarea acestor activitati (termenul este de 7 zile).
In situatia in care persoanele mai sus mentionate nu sunt gasite la domiciliu sau nu isi dau acordul
directia generala de pasapoarte (DGP) va instiinta Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului.
In aceste conditii Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului informeaza directia
generala de asistenta sociala si protectie a copilului de la ultimul domiciliu cunoscut al parintilor
copilului care, in termen de 7 zile trebuie sa isi exprime acordul si sa asigure instituirea masurilor de
protectie a copilului in situatia repatrierii sale. Termenele prevazute de lege au drept scop evitarea
mentinerii copilului intr-o situatie de nesiguranta, cu att mai mult cu ct acesta se afla pe teritoriul
unui stat strain, lipsit de mediul sau familial si cultural, fiind expus in acelasi timp unor riscuri
majore.
Prin urmare, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului trebuie sa acorde
importanta deosebita termenelor pentru efectuarea anchetei sociale solicitate si totodata exprimarii
acordului in cauza, evident cu pregatirea concomitenta a familiei pentru primirea copilului repatriat.
Prin Ordinul nr. 107/2005 al Secretarului de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului a fost elaborat si aprobat modelul de ancheta sociala privind situatia sociofamiliala a copilului romn aflat neinsotit pe teritoriul altui stat, in vederea repatrierii acestuia si a
reintegrarii sale sociale si a structurii-cadru a planului referitor la pregatirea reintegrarii sociale a
copilului care se afla neinsotit pe teritoriul altui stat si care urmeaza a fi repatriat. Att modelul de
ancheta sociala, ct si structura-cadru a planului reprezinta doua instrumente importante pentru
activitatea asistentilor sociali care au responsabilitati in instrumentarea cazurilor de acest gen.
179
180
183
In 2006, Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor a fost modificata, iar noul plan
general de masuri a fost elaborat pentru perioada 2006-2008.
In data de 4 iulie 2006, a fost semnat Memorandumul pentru contractarea unui imprumut in valoare
de 58,5 milioane de dolari (47,2 mil. EURO) dintre BIRD (Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare) si Guvernul Romniei.
Programul prevede imbunatatirea conditiilor de trai si incluziunea sociala pentru unele dintre cele
mai defavorizate categorii de populatie, printre care si minoritatea romilor si va fi implementat de
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
Fondul Romn de Dezvoltare Sociala si Agentia Nationala pentru Romi si are patru componente:
- Programul de interventie prioritara in valoare de 11 MEuro, va fi implementat de FRDS (Fondul
Romn de Dezvoltare Sociala) in colaborare cu Agentia Nationala pentru Romi si va acorda
granturi pentru finantarea de proiecte din asezarile sarace de romi, pentru proiecte mici de
infrastructura, incluznd drumurile, alimentarea cu apa si sistemul de salubritate si pentru servicii
comunitare locale (educatie, sanatate si asistenta sociala).
- Componenta pentru educatie timpurie incluziva, in valoare de 6,1 MEuro va fi implementata de
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin colaborarea cu Agentia Nationala pentru
Romi si va spori accesul la educatia prescolara a copiilor avnd vrste cuprinse intre 3 si 6 ani,
inclusiv a copiilor provenind din grupuri defavorizate, precum minoritatea roma.
- Componenta pentru asistenta sociala, in valoare de 28,6Meuro va fi implementata de Ministerul
Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse in colaborare cu Agentia Nationala pentru Romi si se va
axa pe reabilitarea facilitatilor de ingrijire pentru persoane cu dizabilitati, construirea de noi
institutii de asistenta, instruirea personalului si acordarea de servicii de consultanta ocupationala
pentru persoanele cu dizabilitati. In mod similar, aceasta va stabili o retea nationala de servicii
integrate pentru tinerii expusi riscurilor si va sustine serviciile pentru victimele violentei in familie.
- Prin componenta destinata consolidarii institutionale, in valoare de 800.000 EURO, ANR si-a
propus infiintarea unui organism de monitorizare a incluziunii sociale a romilor, concomitent
cu intarirea capacitatii de accesare a fondurilor post - aderare.
In noua viziune, ANR si-a propus sa joace un rol catalizator intre institutiile administratiei publice
centrale, locale si organizatiile ne-guvernamentale ale romilor, fiind responsabila de elaborarea,
coordonarea, monitorizarea si evaluarea politicilor publice pentru romii din Romnia.
Drepturile copilului asa cum sunt ele evidentiate in legea 272/2004 sunt respectate si garantate
pentru toti copiii indiferent de apartenenta lor la un anumit grup etnic.
O vasta colectie de legi si acte normative reglementeaza in Romnia, in diferite domenii de
activitate, drepturile minoritatilor nationale si cadrul de asigurare si pastrare a identitatii lingvistice
si culturale a membrilor acestora. Aceasta colectie include acte ce contin prevederi legate de
drepturile minoritatilor nationale att din domenii precum educatie, administratie publica locala,
drepturi politice, antidiscriminare, ct si din arii ca statutul politistului, drepturile copiilor etc.
In ceea ce priveste legislatia adiacenta domeniului protectiei drepturilor copilului, aceasta vine sa
intareasca aceste prevederi. Astfel Legea invatamntului nr. 84/1995, cu modificarile ulterioare
prevede faptul ca Invatamntul de toate gradele se desfasoara in limba romna. Acesta se
desfasoara () si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulatie internationala.
184
acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cernd ajutor financiar sau material, se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi".
Politica generala a Guvernului Romniei de imbunatatire a situatiei copiilor strazii se bazeaza pe
principiile Conventiei ONU privind drepturile copilului. In acest context, cu finantare din partea
BDCE si a Bancii Mondiale, Guvernul Romniei a inceput in anul 1997 Proiectul de reforma a
sistemului de protectie a copilului care intre cele 165 de servicii alternative finantate (dintre care
143 functionale la aceasta data) a creat si 10 adaposturi de zi si de noapte pentru copiii strazii
(Bucuresti sectoarele 2, 3, 4 si 5 si localitatile Arad, Timisoara, Constanta, Iasi, Petrosani si
Brasov).
Din luna iunie 2001, caracterul masurilor intreprinse de autoritati a cstigat in fermitate si
coordonare. A fost elaborat un Program de interventie in favoarea copiilor strazii, care a demarat
prin masuri de urgenta avnd ca scop reducerea semnificativa a dimensiunilor fenomenului
Din analiza particularitatilor fenomenului, copiii strazii pot fi incadrati in unul dintre grupurile tinta
urmatoare, acceptate de specialisti ca fiind cele mai frecvent intlnite:
a) familii cu copii in strada;
b) copiii strazii - cei care traiesc permanent in strada si nu intretin nici un fel de legaturi cu
familia;
c) copii in strada cei care se afla circumstantial in strada si care pastreaza legaturi ocazionale cu
familia;
d) copii pe strada cei care se afla permanent pe strada trimisi de familie pentru a cstiga bani
prin diverse munci, cersit sau mici furturi
Daca in anul 2000 se estima ca existau in intreaga tara circa 2500 de copii ai strazii, din care in
Bucuresti aproximativ 700 (numarul acestora variind in functie de sezon), urmare a masurilor
intreprinse, numarul copiilor strazii a scazut.
Att dupa estimarile lucratorilor sociali stradali, ct si dupa evidentele Politiei , la finele lui 2005
erau aproximativ 400 de copii ai strazii in Bucuresti, iar la nivelul intregii tari aproximativ 1700.
La 30.06.2007 numarul total al copiilor strazii era de 1393, din care:
- copii care traiesc in strada cu familia
- 150;
- copii care traiesc in strada fara familie
- 436;
- copii care muncesc in strada si se reintorc seara in familie
- 807
607 dintre acestia au beneficiat de servicii in primul semestru al anului 2007, 300 in adaposturi de zi
si de noapte, 120 in centre de primire in regim de urgenta si 187 in alte tipuri de servicii destinate
copiilor strazii.
Sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului au avut loc intruniri periodice intre
reprezentantii autoritatilor implicate in solutionarea problemelor copiilor strazii: Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, serviciile publice specializate din sectoarele
capitalei, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Politia capitalei, primariile de sector,
Ministerul Sanatatii Publice, Autoritatea Sanitara Bucuresti, Prefectura Bucuresti, Ministerul
Transporturilor si Politia Feroviara.
Totodata, pentru eficientizarea acestor interventii, ANPDC a intocmit si semnat impreuna cu
Inspectoratul General al Politiei un Plan de Actiune in vederea reintegrarii sociale a copiilor
strazii , care a intrat in vigoare la data de 1 noiembrie 2001.
186
De asemenea, copiii strazii au devenit una dintre prioritatile ANPDC, fiind alocate sume pentru
dezvoltarea de servicii pentru acestia in cadrul Programelor de Interes National derulate anual in
scopul integrarii copiilor care traiesc in strada.
In anul 2002, ANPDC, a prevazut pentru acest capitol un buget de 50 miliarde lei, care urmau sa fie
cheltuiti prin licitatie de proiecte depuse de organizatiile neguvernamentale active. Slaba participare
la licitatie a acestora nu a permis decat alocarea unei sume de 7 miliarde de lei pentru
infiintarea/dezvoltarea a trei servicii, in Bucuresti, Iasi si in Constanta.
Si in anul 2003 au fost alocate fonduri pentru infiintarea de servicii adresate acestei categorii
defavorizate, in cadrul Programului de interes national pentru integrarea sociala a copiilor
strazii .
In cadrul acestui program a fost dat in folosinta un centru de noapte si de consiliere pentru copiii
strazii, in sectorul 4 al capitalei, de serviciile caruia au beneficiat in perioada decembrie 2003noiembrie 2004, un numar de 268 copii ai strazii, din care 22% au fost reintegrati in familia
naturala.
Lund in considerare nevoia de dezvoltare de servicii destinate copiilor strazii si necesitatea
interventiei in special in domeniul dependentei de droguri, pe baza studiului prezentat de expertii
Consiliului Europei pe protectia copilului, la inceputul anului 2003, Guvernul Romniei a elaborat
Proiectul Initiativa Copiii Strazii. Cele mai importante directii de actiune vizate la elaborarea
Proiectului au fost:
necesitatea de a veni in sprijinul nevoilor copiilor strazii care folosesc droguri, prin servicii
generale in cadrul politicilor integrate de protectie a copilului;
nevoia de a crea mecanisme si proceduri de relationare si coordonare intersectoriala, la toate
nivelurile, cu scopul de a oferi servicii integrate;
nevoia de dezvoltare a capacitatii administrative si institutionale, in special, la nivel local,
pentru a permite implementarea efectiva a strategiei pentru copiii strazii.
Constientiznd necesitatea reglementarii problematicii specifice fenomenului copiii strazii,
Romnia si-a dezvoltat substantial cadrul legislativ in ultimii ani, cu acte normative care acopera
multiple arii de interventie, stipulnd masuri si actiuni concrete in vederea imbunatatirii situatiei
copiilor strazii, cum ar fi:
- Ordinul nr. 132/2005 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile
destinate protectiei copiilor strazii, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 743 din
16.08.2005;
- Ordinul nr.100/2006 pentru aprobarea Planului cadru de actiune in vederea reintegrarii sociale
a copiilor strazii, pentru perioada 2006-2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.297 din
03.04.2006;
- Legea nr.388/2006 pentru ratificarea Acordului cadru de imprumut dintre Romnia si Banca
de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finantarii proiectului Initiativa Copiii Strazii,
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 898 din 06.11.2006;
- Legea nr. 678/2001, modificata si completata ulterior, privind prevenirea si combaterea
traficului de persoane
- Hotarrea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru
prevenirea si combaterea traficului de copii
- Strategia nationala antidrog 2005-2012
Complexitatea fenomenului copii/tineri ai strazii, necesita o abordare unitara, multidisciplinara,
interinstitutionala si intersectoriala. Nivelurile de responsabilitate sunt complementare si se pot
regrupa dupa urmatoarea schema:
187
188