Sunteți pe pagina 1din 31

ANUL IV.

- No. 154.

9 IANUARIE 1930.

32 PAGINI

Cfopote de särbätoare, anuntä Carnavalu

www.digibuc.ro

APARE Jul

(Leila Hyams dela M. G. M.")

PRETUL 10 LEI

9 lANUARIE 1930

REALITATEA ILUSTRATA

COMORILE

AURITE DIN UR

regale, in anticul'ora

al Chaldeei, mai

al lui Tut-Ank-Amon

A lost geisitei pe cranial

Remarcabilele descoperiri ale relicvelor

multe secole, deceit

0 RIGAT

de pasio-

nante vor fi fost

relicvele scoase la lumi-

na din mortnantul

lui egiptean Tut-Ank-A-

mon, descoperirile

fa-

cute tie curând in Ur,

vechiul

oras chaldean,

cunoscut ca orasul lui

rege-

Abraham, sunt in une-

le privinte mult mai in-

teresante.

Un fapt surprinzator

e acela, cà In orasul Ur,

a existat o civilizatie

faimosul mornaint

vechiu cu

reginei, in ca-

pietris, si

mera de piatrd. Desi ndpeiditei de fiecare

lativ simplei.

peistrat pozifia in peimeint,

cu ateda

a lost re-

isi menti-

din

iar ordinea lor a putut fi observatd

preciziune, incdt o reconstiluire

Banda de our, baza diademei,

nuse forma ovald si pentru a fi scoasei

ele.

Acestea deideau conturul perucii.

peimänt, i s'atz invelit marginile, cu fdsii de

hûrtie gumatei, impletite intre

o culturd egala ba

te mai inaintata,

cultura egiptearia-si

poa- deck

a-

se-

ceasta cu mai multe cole inaintea Egiptului.

Dela Tut-Ank-Amon

sunt vre-o 3300

in Ur Insä, exista

de ani;

acum

o

a artei,

cincizeci de secole,

Naha apreciere

o industrie inaintata si

se faceau cercetäri

ar-

cheologice, cu mult in-

teres si pricepere.

Viata Chaldeei de

cum 50,00 de

stitue pentru noi

ani, con-

o epo-

putem

preocu-

unor

a-

ca antica si nu

gentii

cetkeni

chiului oras, Ii

pau

concepe, cum pe inteli-

ai ve-

cercetarile

timpuri, mai vechi de-

cAt ei;

fit surpriza exploratori-

astfel

eil mare

lor in serviciul expedi-

Lira regelui

Mes-Kalam-Dug din L'r, fdculd din

da si se credea frumoasia. In

figura mai pitoreasca,

gint, cu care ceintdrelii executau

secole, compozilii

mdestre.

aur si ar-

suveranilox, acurn cincizeci de

total, pare o

tiilor unite ale Universitatii

nia

i Muzeului Britanic,

chiul Ur un muzeu de

din Pensylva-

descoperind in ve-

antichitati, in care

unei cul-

deck micul si pate-

mormântul

admirabila

despre care

au fost colectionate specimenele

turi, dintr'o epoca

eât cea in care fusesera

ticul faraon, Tut-Ank-Amon.

o minunaM reconstituire

jutorul obiectelor gdsite in

De mare Ifolos a fost mai ales,

diadema de

aur si margele,

descoperitorul ei, scrie:

4-44-4-4-4-04 "44-14444÷"

eu mult mai veche, de-

colectionate.

personalitate

Ur, e fara Incloialä

reve-

luxoasti, cru-

4- .444 4114 4,0 ****** 444

a capului regi-

nei Shub-ad, a fost de curând fautd, cu a-

Cea mai interesanta

latd de sapaturile din

regina Shubad. Era puternica,

#1444-4-1-4-0-4-4-11-44 f-4 4444 44 4-

4-0-4-4-11-4-44-4

MARCA PAONDIALA

ULTIMELE

CkEATIUNI

I MODE RNE

ARTISTICE SI SE RVICI

0 .'

.

.t1TRU

0'>\-

CP\ °\i>

"

%.,C,

CO

\Ne

NO

0 r

.1)-

\, 5ik

\()

''

\.,

Cl>6-\\

\.\\

G

www.digibuc.ro

Capul unui bivol beirbos,

fixat la una din

lucrat din our,

re-

extremiteilile cutiei de

zonantei, a lirei regale,

bilitate arheologilor,

nunatul instrument.

cap care a dal posi-

sei reconstituiased mi-

0 noud perucei, fu Mould

mensiuni si coafatei lii stilul

chile sculpturi Sumeriene".

dupd aceste di- ilustrat de ve-

tiparul

Gapul reginei a fost modelat pe

craniului unei femei Sumeriene

ceias

epoca, aplicându-se

ceara, pe structura osoasa.

Prin studiul proportiilor

cam din a-

in

trdsaturile

reginei si a fi-

sdu, se crede ca

regala, In ade-

cu O mi-

gurilor de femei din timpul portretul reginei, cu diadema

väratele-i culori, a fost reconstituit

nunata preciziune.

REALITATEA ILUSTRATA

9 IANUARIE 1930

S'a

dedus

deaseine-

pia-

alte

nea, ea reginei

Ii

ceau giuvaerurile;

descoperiri ne arata cá

atât ea, cat si sotul ei,

Tegele

iubiaii

Mes-Kalam-Dug,

muzica. Instru-

mentele gasite, mari

complicate, indica exi-

stenta unei muzici su-

perioare, probabil pre-

celei din

mergatoarea

zilele noastre.

Principalul

instru-

ment muzical, gasit in

Ur, e lira regala, impo-

dabita cu un maret cap

de bivol barbos lucrat

in aur masiv si repro-

dus In articolul nostru.

Din partea lemnoasa a

lirei, nu mai ramasese

nimic, când a fost des-

gropata, dar s'a recon-

stituit

cu

preciziune,

din resturile mai dura-

bile.

Mozaicul,

cu

lemnul

fusese

care

Incrus-

tat din belsug, si-a men

tinut pozitia in pamânt.

Cea mai mare parte a

mozaicului, a fast scoa-

sa

pe

.sectiuni

marl,

&pa ce mai intaiu s'au

imobilizat, Invelindu-se

Inteo patura de ceara,

ti lucratura ei ar face

cinste oricarei epoci.

Alte

fac

cat

obiecte

gasite,

luxului

marturia

si

a cruzirnei

domnia la curtea

ce

din

Ur. In mormantul rege-

lui, s'au gasit noua da-

me de onoare,

rite la funeraliile sale,

arno-

purtând diademe de

i pietre pretioase.

aur

In mormântul reginei,

s'au gäsit 34 de diade-

cele mai

opere de

me similare.

Doua din

remarcabile

arta,

sunt

statuile

mene, reprezentând un

berbec surprins in frun

zis. Animalul se iveste

printre

ge-

until

ramurile

porn de aur, pe un su-

port decorat cu argint

cu mozaic alb si tran

dafiriu. Berbecul are fa-

ta aurita, coarne lungi

din lapis-lazuli, urechi-

le blegi, lucrate din a-

ramä verde si Yana al-

bastra. Aceste statui in-

gropate in tai-âna

j ui-

tate

de 5.000

ani, au

fost readase cu rabda-

re la aparenta lor ori-

ginala prin manipulati-

uni de o extraordinara

din care au fost trecute

bucata, in-

bucata cu

teo alta rama. Aurul 5i

delicatela.

Caracterul inaintat al

civiliztiei Ur-ului, e e-

videntiat de bogatele si

delicatele obiecte, gasi-

te In mormintele rege-

lui

i reginei.

Domnitoarea

obici-

nuia farduri. In mor-

mântul

scoici

ei, s'au

de

gash

aur, conti-

nand culori de toaleta,

zece inele, cercei, vase

de argint, prevazute cu

tevi

a u r,

pentru Hut, din

argint, vaze

in to-

lampi de

de alabastru

tal 150 de obiecte.

Sub

cirnitir, sapato-

rii au gasit urmele u-

nui mare deluviu, ce a

avut loc In anul 2100

a. Chr., iar numeroase

inscriptii, vorbesc des-

sa,

ar

fi

scapat din

a-

coloritul

lirei

recon-

i

a-

acestei

Chaldee.

struite, sunt tot atât de

stralucitoare, ca

cum 5000 de ani.

Constructia

lire,

le

a

anticei

evidentiaza supe-

rioritatea artei muzica-

Cutia de rezonanta, era

decorata cu benzi late

de

mozaic, cele

doua

brate

perpendiculare,

incrustate cu sidef, 'a-

pis lazuli si pietre ro-

sii, intre benzi de aur,

bara

iar

imbräcamintea hi pläci

de argint. Avea in fata

superioara,

cap de

maretul

bivol

barbos, descris mai sus

si sub acesta, placi de sidef colorate in

rosu

Cea mai frumoasei operei de artei, geisitet in anticul Ur: statuia unui berbec

pre un orn, care impreuna cu familia

ceasta catastrofa,

potopul.

in frunzi§", ca MN de aur si coarne de lapis lazuli, reiseirind dintre ramurile unui

arbust de aur.

negru. Un alt obiect, care rivalizeaza cu lira in frumusete, e

pumnalul de aur. Lama e din aur cant, iar mânerul este in in-

tregime din lapis lazuli, impodobit cu aur. Teaca e din aur masiv

in aparenta, originala poeste a lui Noe si

4,14+0-.44-144-111

4+11444444+H 144+41444-144-044-114114-044444-14-1-14-H********144+114+14-0-114

ETOBIEZKI9

6PPlJna gaferina

a 0 paret fmaae

Marcä Mondialä

-att ',IL(

arc, iutz.e444.1(t,,/

nvie

)14-.

A46-1 /o-a_la-

a-a /6%4 64 e_

Ora-al tri.e

4

aahz

eiLe-e

fre

/.;-,/itt_rrrr

o/Le-e_e-r3rce.4.,

e)-79-<:24.4.44, e-Perr"

d

Ctidtc.4.-&-z

c

e,/rig

Contra Tusei

CERET I

Bomboane IIE G GER

in ambalaje originale la farmacii

i drogherii

4444441-04444414444.4444++1+1441 44144444-0444 4-11-1444-114-11+044+.

L EC T U R A"

3

www.digibuc.ro

9 IANUAR1E 1930

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRAT A

Decorul s'a schimbat. Mdird nevazute reiscolesc flo

rile cerului,

beascet, in dantele albe, ramurile copacilor.

scutureind stele mici, ca sd impodo-

Alb

Aducere aminte pentru ochiul copilului de

in orasul de astazi.

eri. Poezia anilor de odinioarei,

Nici oameni de zeipadei, nici santi, care sa tragei deira

Riei jocul sco-

albei pe spuma impietritei a strazii,

larilor, cu patinele, eu saniutele, cu bulgärii de Rea

6ospodari grabiti inlätura zäpada de pe trotoare

dau jos de pe stresinile caselor. Medureitorii primá- riel o incarcä in camioane automobile. Duiosia iernii

de odinioara se retrage in suburbie. Capita la nu ra-

i o

pe bulevarde,

uncle petalele staruie, pe ramurile desfrunzite. Acolo, stratul alb dednueste, ca amintirea unei povesti de de-

mac gratioasä,

mult

decdt

in

parcuri

Tramvaie electrice due spre centru nostalgia

pentrucei inflo-

iernilor, pe care bucuresteanul nu le mai cunoaste; pe

acoperisul lor rameine cdte o meina de zeipadd: aeolo

nu ajung rotile automobilelor si tälpile pietonilor

totus, iarna rämdne frumoasei,

reste geamurile

*mere

i risipeste stele mici, reci, gingase si

www.digibuc.ro

IANUARIE f9:4)

Memoriile

REALITATEA ILUSTRAT A

unui copil

posna

CA7ZT.

1. Cum a ineeput,

serie memorille

un Niel& de 8 dni, dupli pada celor mart,

astfel, xi de zi, toate

s'a apncat

preocuptirile lui copildresti, cu mentalitatea

serie, in mod regulat, intómpleirile vieii sale.

si-a notat

ortografia

carte pos-

spits iu-

,

dad,

Publiccim mai jos inceputul

si stilul celor 8 ani al Mi.

autorului.

acestui roman, de un gen nou, respectand

lectura fragmentului publicat le va produce

atilt fetal de a gtindi câl si stilul

Rugárn pe cititorii, cärora

Mel% Daca se va geisi

RI SEABA

mica mea mia

pleicere, s6 ne comunice aceasta printr'o

un numeir suficient de mare de cereri, noi

E

1---=.

vom publica in volum toatei opera lui Vasilicit

zägaz si

m'am fäcut de 8 ani si m6-

spus mie :

mele",

male

au si

Vasilica',

pentrud

el3

si

mare

apä. Peormä am inotat pârtä la

odatä ma dus la moarä.

Eu mam gandit ce supärati

ce säti cumpár de ziva ta?

Eu am zis: memoriile

SI tinem toate in secret, a

o 0 fie aca-

si

gândit

ma

ea

am In-

mea?

atäta märnica

na mai lost

fiecare dintre surorile

mam gândit c

si eu.

sä dad, no 0 mai vin niciodatä acasä

no sä mai aibe pe cine sä mai certe.

Dar nam mai stiut

ceam

mai

pentrud am bäut multä apä. Peormä

secs afard In nisip si a suflat in min3

intrun balon si eu marn sculat si

trebat imediat cine mia furat undita

Nu stiu pentru ce a tipat

Da, a spus viki chiar mai bine

tin3m toate In

ceva.

secret ea 0 nu se Intâmple

la tras

1

a sezut pe

altii

sunt acum destul de

saltarul

Dar a särit repede pard

goad, si a fugit prin odae si

Miimica mia cumpärat, si

gändit

c

mam furisat in odaia lui

piez nitel, din memoriile

inchis

Memoriile

In

acum mam

si

ea sä co-

Dar

ea

dela

a

bi-

grozav de

tr3buie sämi fac memoriile

lily,

ei.

un scaun pentrud au venit In odaie

multi si toti au intrebat

ce face säracul de bäietedul. Si mama a

snus

cam

la can.

p3rdele

si rnam dal

cum a tipat toti.

vasilid a oftat märnica vrei sIi

eu.

ma

intrebat

rou si atunci mie mia trebuit

mult timp pänä

sMrsit am gäsit, atunci

am copiat o paginä.

Eu am trei surori si

pentru memorii, si In fiecare

ea. Atunci arid au scris,

tar, si räsuceste cheia. Azi

d.

giorgescu,

lista este un clomn

seara

a

si totdeauna se duce la

râcle de el in

rnai cram In salon

când m'a dus acasä. da atunci

nimie räu. Am

fugit si Ci ie frid ei Cli sunt bolnav

Pentru aceea am venit pe lângä

si am iMrat In miilocul odäii

tumba si am rns,s mult

am gäsit cheia. Când, In-

ream asezat

fiecare, are o carte

i spus cä m'am bucurat

foarte tare di, am cilzut in apä pentrud

ele a uitat sä se supere pe mine.

Lily mia adus pentru mine unt cu pâme

mä bagi in mormânt, väd

sead scrie In

o ascund In sal-

Si ai fost dunä psrdea?

viki si sa Ocut albastru verde.

Da sigur

ochiul pentru ea

lam anus

venit

scarbos

i am fäcut cu

chiar nu stiu pentru

lily. Ele totdeauna

ce e mai bine dad tineti secret ci suntet

locoditi.

Si când am spus asta viki

ma dat afarlä

ca, simi

am spus

din odaie si eu am incenut sil tip

dea drumu de bratu rreu si

dace mi dä alan

de längä, ea doctoru and

dale? Dar ea mia asturat,

entrueä a särit renede

am intrat In o-

gura

cu

mâi-

nile ei si ma aruncat afarii si

put sä plängä tar3

Miar pläcea foarte mult si a te iesit bat si bine ea. a spus ea câncl a inehis odaia si a trice-

dobitocule, Mule cum

poti si intri asa In casi, nu tie rusine. Eu nam intrat a*a, am intrat pe use

m spus eu.

Doctoru

dólian

niciodatä no si mä

ci-

eu

nu

ierte a sous ea si a prams parci iar fi

zut In api o cutie intrea.gä de bonboane,

am vrut ci 8 luni de zile niciun orn si

stie nimic de toatä chestia asta.

Pare räu viki, am spus

eu da nam fä-

docto-

eu nu mas mi-

cine poate asa

daeä

un-

vanit

nas

cut nimic. Nu plânge, nam stiut ci

rul asa repede poate si se Infricoseze,

fi

venit asa r3pede. Dar

cu

astfel

de om pe

rita

usor sit infricoseze un copil.

Este sigur

ci

lapucä damblaua

noaptea ar vedea un cearsaf atârnat

deva.

Peormi când eu am spus

asta

a

mämica si ma dus

pus pe yeta lângi mine ea si mid päziasd,

sus in patul meu si a

eu am rugat pe vela ca si scrie ea toate

in Menwriile mele pentrucil mie somn. Da

ea na viut.

Birbatul vetii e chior.

are 1 ochiu

tr'o parte si älant in alta, 5i

Vita a inceput si cased, cade

inainte 5i eu am si adorm,

-

In-

sá fiu chior ca 0 pot 0 mi uit

ochiu in carte si cu ilant la

du cum pune un cui in band

cineva pe el. Mi-ar plicea mie.

eu as vrea

cu un

popescu san-

ca si

sazi

tot mereu

Au us-a-

BON"

vä remi-

snatele lui. Si atunci eu toc-

cu memoriile mele.

ce eadou am cä-

dela

zamfi-

mele si a-

tanti

El a venit sia intrebat

puifat

min

dart bomboane

rescu. Eu iam arritat m3,moriile

tunci el lea citit tare

asa cí

lui lily si lui

ele au fost foarte nedjite.

A citit asa cä eu as dori

scArbosul de giorgeseu

mai rnult ea

sä rmâie dumini-

iarä sia ar5-

not

suferi.

c6 s3ara acasä, dar duminicí

tat mutra lui si stie

Dar mama asa

cä

nul

a spus d trebue sä mä

care. Oh! dar mä rife-

sfa.*ie inima. Mai

draeu, data tre-

a vrut sä mä

sobolan las sà- meu dulce, dar

särac. Eu

totdeauna mä

ma

plic-

a wilt 0.

doinnu

tinut

Memoriile lui

märit cu el dad mg.

tiseste comedia asta, imi

Tut-di are mainile

de casele lui poate sä

urâte rosii mari si numai

vorbiasd. Si are

gravate fiärti, gust. Lualar

cutä când a vrut sä piece

slirute dar mai bine piun

ruta ea Pe el. Ah! Nicusorul

de geaba d este un functionar

numai pot suporta. Nicusor

ceartä pe mdne, oh! viata asta!

tisit.

1-

Lily tot timnul a

strigat

si

scoatä Memoriile din mäinile

lui

a

zvârsit.

giorgeseu, clar domnu giorgescu

memoriile si a citit pânri, la

Si atunci mie mia

rie seri tu aici. Eu iam

mägärie. Asta am copiat din

lily. Peormä sia luat

fugit din äinile ei si

Iam spus c5 si se titled dracului

si ceai si ma Invelit in

flaneli. Am crezut

a iesit mom

hainel

noi

lea pus la us-

salon si acolo

veran-

ci mi 'Maus si indati când

sculat si mam imbriicat

cu

ale mele pentruci celelalte

di. Am fost asa de

adormit

cat. Atunci mam furisat in

mam ascuns in dosu geamului din

sous ce fel de mägä-

gnus asta nu este

somnoros ci imediat am

pentrud

viki

cu

pe

divan

somnoroasä si hor-

odiii.

a stiut cli

d.

astepttim a

a spus viki? A räs

0.4.

.64

i mam trezit

cavaleru ei era acolo si sedeau

si tanti la pian stätaa,

näläria domnu gior-

zis

iar

ai

vasilid.

Lily

a

eu oclatä am

am luato la goanä.

de vinä, cä atätea

familia e foar-

am stricat nunta,

nu stiu ee

gescu si bastonu si tanti mia

Mcut un lucru frumos

vrtrt chiar sä mä prindä, dar

'ila, in celant capät al

Lily na venit jos pentrueä

giorgescu nu vine: Trebuie sii

spus lui viki

trail are nevoie de

si mie mia promis cuí atunei

Pot si Ina astepti dulcea

Si tu iubitule

atunci.

4--

----- 6-4-4---144.

-.4

Eu nam stiut eä, sunt

domnu un an. Doctorul bi-

unu Omar dad,'

mi ia

plead

cu el.

mea cu ribdare?

treburi au cu mine si toatä

te supäratä pe mine cä

am filcut sä piardä un milion,

vinä am eu la asta

ginä.

eä, eu am copiat o pa-

Dacum ceo fi 0 fie In Memoriile mete deacu inainte o 0 fie dela

mine propriu

si dacä e räu si dad

e bun. Mie mie silä

astea.

mare acasä si am

nar9 0 fie

am plecat

din

cli

foarte mare

vrut 0 vie. Dar

Main

de nrostiile ce scrie fetele

Si astäzi a fost gillägie väzut Ca, niei rnâncare

calm asta poate. Atunci

pescuiesc ceva si a fost Ind

luminä si asa pestele na

a venit un om 5i mia spus mli mititelule,

cead pescuit?

Numi Mace dad snune mititelule.

supgrat tare si am

räsnuns cä sä se dud

ce conil räu Mil,

am zis

si a

a venit un reste si

arn dzut In

dracului. El a räsruns

Dumnezeu esti. Am zis cä pestelui,

asa si nu lui. El sa seärpinat in

plecat. Tocmai atuncia

eu mam plecat prea mult si

can

.4---41,-4-4-4-0-44-4-1.- -.

11111,

DECUPATI.à.i

I I

spre a va da posibilitatea de

contra acestui

tern GRATUIT un esantillion al

Peeler de Toiletä DOSTAL"

a va convinge de efectul unic in felul i

nu este (sapun).

1

sau, al acestui cosmetic, dovedit ea nevätämätor

GEA-KRAYER S. A. Timi*oara 17 1

3

11111,41111111.

/111106

6

41119

115111.Er

Z

0963,

11111,d1111=111

AIM

AIMS.

www.digibuc.ro

1ìEAL1T

ILUSTRAT1

Care este locul femeii de astizi

Am fost rugatd sa-mi spun pdrerea in-

tr'o chestiune extrem de

delicatil.

Care

este opinia mea cu privire la independen-

ta femeii moderne, care tip de femee imi

este mai simpatic $i dac5 cred cä, femeea

ideald de eri, solia $i mama desdvdr$ità,

ideate de as-

nu mai corespunde

femeif

täzi".

rrispunsul nieu :

meii -adevärate este aláturi de sotul ei, ea

de na-

aceasta este menirea prescrisd

turd.

ei,

Foarte frumos !

Bine inteles cd aM cel mai profund res-

pect pentru acele famei menajeke, care

imitrt modelele clasice de sotii

$i mame.

Insá niä -plictiseste groaznic sd aud me-

reu, aceste discutii asupra locului, pe care

trebue: sd-1 ocupe fenieia.

Dece sd fie indreptate to-zte femeile cri-

tre

inceput le-a

lost- fixat de bdrbat din motive de corno-

ditate, ale acestuia ?

un. lcjc

anumit, care

la

Apartii acolo, unde

insu*irile

cu cari

Apre-

te-a .Inzestrat natura, te indrumd.

ciez foarte

mult atributiile

speciale ale

satiei *i ale rnamei. Ea are un cerc de in-

datoriri foarte frumos $i etic.

Aceasta nu inseamnd insd, cdtu*i de pu- femeia, care i*i cautd scopul vietii,

tin,

intr`o carierd

sau negustoreascd,

isi neglijeazd datoriile ei reale.

Cred cd a$i fi mai fericita, dacd a*i face

parte,

din categoria femeii

atribUte

menajere".

Stiu insd cd nu sunt acest gen, deoarece

natura mi-a ddruit prea mult neastampar

care nu se pot

temperament,

imprica, in nici un caz, cu acest tip de fe-

mee.'

Trebue sä fin ve*nic activd, sd am con- *Uinta cd am creat ceva, iar clipele mele,

cele mai fericite, sunt acelea, cdnd lucrez, in fata obiectivului.

Autoarea articolului

Nu exista idealul femenin de eri. Sunt de pärere cd femeia s'a schimbat in par-

bärbatul, in as-

sale, a ramas acela$, de

te, neapärat, dar cred

cunzisurile firei

cIl

acum 100 sau 50 de ani. Majoritatea

batilor sunt Eard a o recunoaste insd

bdr-

in

cautarea femeii care in indeplinirea atri-

butiilor ei de sotie si mama' sä fie la indl-

time. Si astdzi se mai spune cil locul

fe-

Fereascd

cerul

ca vorbele mele sä fie

gre*it intelese, in sensul cd. adevrirata fe-

ricire a unei fete ar consta in cariera

Dimpotrivd, a

vrea sd sfdtuiesc pe

mice fatri de a nu päsi, pe drumul filmu-

lui, deoarece calea spre glorie este de cele

mai multe

numai acelea

ori extrem de stancoasil;

care

posédd,

iar

inteadevar,

mult talent $i care au

pot face carierd.

i mai mult noroc,

Acelea pe care natura nu le-a inzestrat,

cu o energie de fer, dar care au insusiri

neconditionate si

sine,

acelea

o incredere

oarbd,

1.11

apartin

tipului de femeie

menajerd", *i cu sigurantd, cd acolo la 10-

cul care li se cuvine se vor simti $i cel

mai -bine, cif singura conditie de a-si in-

deplini indatoririle, cu toatd seriozitatea,

pe care acestea le meritil.

Cdci chriar

dacä eu sunt un altfel

de

gen, aceasta nu este nici un motiv, de a

nu fi obiectivd.

EVELYN BRENT

9 IANUAR1E 1930

Intre film si picturi

Una dintre cele mai talentate actrite ale

ecranului este Mary Brian. Aceastd, adora-

tântart stea a compani3i Paramount

o foarte talentatd

contim-

este in acela$ timp $i

portretistd. Cei mai mari pictori

pOrani au adus laude si cuvinte de incura-

jare acestei fete. Bine inteles, Mary Brian

ii consacrd timpul, in primui rând filmu-

lui $i numai când am putind vreme liberd

pune mâna pe penel

in joa

$i atunci mai mult

creazd lucruri cu adevdrat minu-

marii

actoTi

nate. Cei mai multi dintre

din Hollywood au pozat tinerei artiste

nimeni

si

nu se se va mai mira când, vizi-

tand locuinta vreunei stele, va gasi portr?,-

tul acesteia, lucrat de Mary Brian,

inteo raind. De-altfel si marile

prins

reviste a-

mericane s-mt pline de lucrdrila ei.

MARY BRIAN

Fay Wray, o altd tandrà stea a aceleias

societdti, se bucurd de acela$ talent, ca si

prietena ei Mary. Ce-i drept, ea nu prea ia

nimic in serios. Afarrt de picturd,

vedetd ar mai fi $i o minunatd cântdreatd

aceasta,

de pian, iar criticii muzicali din America

au indemnat-o s

se dedice canto-ului. de-

oarece $i vocea ei ar fi minunatri. Drägd- la$a Fay preferri, totu$, sd rämale la film,

'inde, in mai putin de un an, a cunoscut

toate desfätdril3 gloriei.

.444 1-1444-1-14-W-144-04-11-1-1+1-1-1-1-0-111-14-1-1-14-1-14+144-14+1-14-14-14-144-44-1-O4 #44 44414444+41-14-W+M-144-6.44-+4.444+14-1*0444444444.4.*+"

[or

Ale tilde5

,0 intrOn

numai Cu-

AP4DW cient

PRAIE DE ranzio

PALMA DIE apiiPVIR

4-1-1444+4-114-14-11414+04-1-14-1-H-41-14444-0-0-044+4-11-0--si-H-1.44-44-11-144-044-0-1114-4-1444444-04-11-

I Lama de ras Soupier e cea mal buna

Refuzati produsele Wiliam, mai putil suple

www.digibuc.ro

si asoutite

ziv

Elevii liceului Sincai se bucurA 51 el si

umbla cu co-

a debutat

lindul de Sfintele

SArbAtori. Admirabilul cor

strAlucit in fate microfonului, de Crficiun.

Regele Mihai insolit de

augusta-i familie, asistA la

slujba

religioasA de Anul

Neu, dela Patriarhie.

Copilul-Rege se duce sa

Anul Nou, tot

intAmpine

atât de fraged ca si el.

E evil umblA insa cu

collndul numai de sArbAtori, cetAtenii

llude mull, In tot tImpul anulul

inaugureze

au trebuit sa co-

1nsfärIt

sA

1929, pAnA ce S. T. B-eul s'a hotArit,

Unlit prelungita pAnA la hipo drom.

Englezii au avut dreptate

când au elabo-

aceea

rat celebra devizA time is money" de

si-a

palat.

noul ministru englez Sir Charles Pallairet

i prezentat scrisorile de acreditare sl

In fotografia noasträ Il vedem Wind de la

"0-1-144-1,44-144.+0 i-O-f-t-1444+111144-14441144444-4

Concursul

,14-114-11-11-11-11-11-11.1. ,14/-4+.4444-f+11-1-11444444

W-H-114-11-11-14+114-14+114 44-M-114-W-i*

de frumusele

fn lLWa lanuarie

se vor finea toate concursurile judefene,

Alesele, la inceputul

Toate

pentru alegerea frumusefilor lii fiecare judef.

se va finea concursul pentru ale-

lunei Februarie, vor fi convocate la Smala. Aci

gerea frumusefilor regionale

gionale, vor primi

i

alegerea unei Miss Romelnia 1930". Ated aceasta, ccit ci fiecare dintre aleAle re-

vor sta la Sinaia si vor veni la Bucuresti pe

premii in bard.

Participantele la

cheltaiala revistei Realitatea

concurs, impreund cu insofitoarele lor,

Ilustratcr. In onoarea Mr

amilnuntele; cu privire la concursul organizat

se vor organiza mari festiviteifi.

rutci de curând, cu vdnzdtorii de ziare.

de revista rzoastrii, se aflei in brosurei special& apei-

care se gliseste la toti depozitarii

Coueursul de frumusete: Miss România 1930"

fffe++4114-ft

www.digibuc.ro

ILOSTRATA

IANUARIE 1936

Lek VAca.reVi

OVOLUMINOASA

dubd-automobil, urea dealul

Vdcdrestilor,

turd,

afara de cateva inguste crapilituri, Sub acoperis, ee servese

intre santurile cu apä verde.

pentru ventilatie. Atmosfera Inauntru este grea; detinutii merg in

intuneric, cätre necunoscutul spilimântator, al puscdriei.

si lac, cu care turistii americani viziteaza,

de plus,

Mi se duce gândul la elegantele auto-care Cook, numai cristal

rasturnati In fotolii

-metropolele occidentale, Paris by night sau circui-

tul

Am intrebat pe un bátrân de-

tinut, având dupd vorbd, o

recare Culturd,

care,

fiind

pus, face servicii

curtea exterioard,

ministratiei penitenciarului:

diferite,

ajutând

oa-

su-

In

ad-

Ce-ai simtit cand te-a adus

pentru prima Gard

aci?

N'mn simtit mare lucru!

-- Cum asa? Dar decorul a-

cesta e infiorator

De obiceiu, arestatul vine

räpus de obosiala interogatorii-

lor, ,luate in cursul noptii si de

biltaile eventuate, dela

Am

de

ceeace se Intâmplä cu el

\ ,dzut Insà, de cand soul aci,

politie.

aiurit si

seama

unele brute cinice, de o vigoa-

re uimitoare

toatd luciditatea si intrd la pus-

cdrie razând sau mormdind bat-

Este poate o binefacere

jocuri

care-si

pdstreazd

pentru arestatul mai subtire",

faptul cd judecdtorii de instruc-

tie, inainte de arestare, tin pe

in costuin värgat,

directorial,

in

i docil.

Pe deal, inchisoarea, viziune unghiulark masiva, cu clopot-

nita la mijloc. In turelele din colturile imprejmuirii de ziduri albe,

santinelele scruteazä zarea, amirali verzi pe puntea de comanda

a unui vas-fantomd cu pirati.

Inchisoarea Vdcdresti este un

vast patrulater, de ziduri inane,

AFL de inalle, incât Inlaturà ori-

ee gand de escaladare.

Urrnärim duba, in taxi.

Odinioard, imi spune inso-

ptorul meu, detinutii erau trail-

sportati pe jos. Azi, cu automo-

bilul-dubd, nici nu sunt

cdci soseaua a fost bine pa-

vatii si acum se fac lucrdri de

canalizare. S'au

dus vremurile

rand puscdriasii erau adusi cu

biciul, ca o cireadd, dela pala-

tul

de justitie, CU lanturile tâ-

Nici nu se cadea, de altfel,

rându-Se pe

Acum, sunt

pavajele orasului.

transportati boere-

ste

sa fie mentinute inijloacele vul-

gare de transport, de cand dru,

mul

acesta

e

Wilt de

atati

. boeri.

POARTA NEAGBA

Duba s'a oprit

ill tutu portii

exterioare a inchisorii. O pour-

neagrä, de fier, lustruiter ca

Biserica din curtea inchiscru

terooatoriu.

inculpat o noapte Intreaga la in-

imi spuse cum

arestärile se fac de obiceiu, In cazul inculpatilor din elitä, in cursul

noptii. Astfel, Fdlcoianu a fost arestat la 6ra 2 noaptea. Un fost

o cisind cazond, lu inspeclie. Deasupra porlii, un ornament format

din dollar chei monumerdale, incrucisate, cu o ghirlunda- din

turi pentru ocnasi. Sinistru motto decorativ!

Ian-

°Si interlocutorul oleo,

director al Inchisorii care a trecut din biroul

celuld, a fost adus din cabinetul judecdtorului de instructie la

puscdrie, la ora 7 dimineata, dupd o noapte intreagd de inchi-

zitoriald instructie. Palid, eu pärul sälbatec, cu gulerul strâmb,

detinutul devine astfel pasiv

LA MASURATOARE

Nu s'a desmeticit bine, dupei caltitoria in dub& ii detinutul

Kira sa i se lase timpul sii observe curülenict perfectä din curteu

interioard, este introdus in laboratorul antropometric. A doua serie de impresii a defiludului novice, surd deci de naturä an-

tropornetricd. Necesitätile identificarii sau stabilirii recidivei,

vin

distragd oarecurn spiritul, prin operatiuni ciudate de

dela soarta grea ce-1 asteaptä.

meisureitoare =and,

Definutul e impins spre dreapta, Iii laboratorul ardroporne-

ne spline un definut in

se trece intr'o fisei

pe care se mai inscrie starea civild, condcunnärile suferite, por-

Ireful vorbit", semnele particulare, tatuaje dacti are, cunprentele

celor zece degete dupd care se face clastunentul dactiloscopic,

$i se adaugd cloud fotografii din fatä si profit.

tric, uncle e mäsurat in toate chipurile.

Rezultatul acestei milsuratori,

costum zebrat, care face de serviciu aci,

Trei busturi de gips privesc la aceste operatiuni: Enache

dirciumarilor" si

Marcu autor a 36 omoruri", Pipa, spaima

Leanca Vizitiu, oträvitoarea din Giuoiu".

Interlorul bisertcli

yhereta santinelei.

In poartei se deschide o

ferestruicei

Moil uremia scrateazd sosedua.

cu mici gratil $i por-

Prima impresie sguduitoare de penitenciar, o are definutul

In fafa portii negre, care se deschide 'trice!, solemn, pentruca

,lrestatul sá pätrunda intr'o lume noad, in lumea morfii civile.

Se deschid porfile, ca sa intre daba.

Suntern in prima carte a inchisorii, asa zisu carte exte-

qoarci".

Dirt dubu care s'a oprit aci, surd scosi lrei indivizi palizi,

íd

guler,

until

cu ochiul

tu-

Cu pärul vûlvoju, fard cravatá

rnefial.

Pentru grangur",

imi explica insolitorul met',

director general

died perdru prevenitul boer,

banal fraudaloasä, drumul 'Arta la penitenciar este mai pulin

a-

oficial sau de

lagubru, deceit pentru puscOria$111 de rand. Dar impresiile sun!

utgt mai violente, mai sfásietoare, cu cdt arestatul este mai cult

si mai civilizat. Grangurul este arias intr'o rnasinä de pinta: pus-

cliriasul in dubd.

DUBA

Vreau sd vizitez duba. Ma urc in ea.

Aceasta duba este un vast autobuz, cu peretii blindati,

u4a de fier la spate. Nu are nici

cu

o fereastra, nici o descbiz5-

Atelierul de tesiitorle

www.digibuc.ro

9 IANUARIE l930

.REALITATEA ILUSTRATA

Pe perefi, fotografii de asasini celebri: ucigaisii

lui Cair, Te-

rente, Cocos, Nieulaitet

Reconstituiri de crime exotice.

Crima din Rue des Ecoles, crima din Fifth Avenue, din Gon-

fotografia unui ademenitor si siluitor de minore, in

zagasse

Exista

veirsta de SO de anti

Mà obsedeaza cele trei busturi

Interiorul laboratorului de identificare

invecineazei aparatul

cu masinile de mei-

aparat special, dupci

fotografic special pentru portretul delinutului,

surare si de luare a amprentelor digitale.

Deci, delinutul este fotografiat printr'un

ce a fast asezat pe un scaun fixtitor, cu o fared la spate, ce-i

bilizeazei capul.

imo-

Un alt aparat, ca o cruce, reistigneste

lungimea bratelor intinse si inedtimea, in limp

pe arestat, meisureindu-i

ce, de pe un dulap

gol,

cu unelte fantastice cele trei busturi de ghips privesc trupul

infirm ca pe o masinei tortionarei,

busturile celor trei colosi ai

care a debutat in ca-

crimei; Enache Marcu; Pipa, celebrul Pipa,

riera de definut, ca minor, la

la bertreinete, ceici mai

are

Mislea si nu s'a asteimparat nici acorn

o

condamnare' de 10 ani; si fai-

moasa Otreivitoare din

Giur-

giu", eroina romarzelor de fas-

cicole, care si-a imbuibat so-

tul, treptat ca pentru o mitri-

datizare, cu arsenic.

De pe pereti, reinjesc figure

lombrosiane, ochi ced oul de

strut, urechi uriase pentru stu- diu, colectii de amprente digi-

tale.

LA CELULE

0 nond poartei neagra; strabatem prin turla bisericii, gezurita

de un gang umed.

Un nou fior nelamurit.

Daud carti concentrice: peireisim curtea exterioarei,

a persona-

pentru a intra in cea interioard. La toate portile, gardienz

de paza.

La mijloc, vechea bisericii, masivei, aproape o ruint

Tirzicheo

ua depe acoperisul turlelor a fost scoasä de furtuni. Zidurile se

neiruesc.

La dreapta, siruri de clealiri: sectia minorilor si deparazitarea.

la

fatada

In fund, sectia femeilar, clout: etaje cu celule aliniate

dardurei de crania reinjit. La steinga, spitalul, curtea condumnatilor

preventia.

Pe zidul bisericii, un cadran solar, rozetei Oilitarista,

opera

le

Colonelului Maican, inchis aci dapa razboiul dela 77, pentru

repede timpul de ostindli.

cal

nituri trucate. Aprovizionase armata cu bacanci cu talpá de

Preconizase sistemul adoptat in 1916. Asa dar, nimic nou sub s(

pentru care defraudatorul a construit un caáran, ea sd-i treacei mai

Dupe( amiazei clarà de loam-

rzei, zi caldel ce te

sosea, sa sorbi din

aerul pur

cheama la

automobil

Prin curtea interioarer in-

Feilcoianu, beirbatul elegant

si luxos de ieri, se plimba a-

cum pe jos, cu o peileirie huh-

lei, cu an raglan ce-i

flutura

larg, dezordonat, pe umeri, co

barba neraset

A zarit necunoscuti: se as-

CAZIERE

Fisa contine starea

detinutului, portretul vorbit"

adicA gescris, semnele particu-

lare

i amprenta fiecArui

de-

get. Aparatul pentru luarea am-

prentelor este format

Mäsulà cu placi de alamd, pe

dintr'o

care mici ráfdluguri cilindrice

de cauciuc,

sublire de tus. Arestatul

vàleste degetul,

intind

un

rotindu4

strat

pe

fisä,

In fiecare an, de sfirbAtorile Crdeiunului, detinulii joaca

seenfi impovizatfi Buhaiul" (sus)

i Vieleimul" (jos).

placa metalicá, apoi pe

unde se imprima toate sinuo-

zitAtile pielei. S'au stabilit'28 de tipuri de amprente. Se Intro-

buinteazA la antropometrie sistemul Bertillon, desi complicat. In identificare, accentul ,este pus pe dactiloscopie, adicd pe a-

ceste amprente, cáci celelalte Mäsuratori sunt mai putin exacte.

Inteadevdr, cu tin fel de compasuri

i verniere speciale, se mä-

soarà cotul, genunchiul, capul. Aceste ingsurgtori sunt variabile,

fiindcà depind de gradul cat se strange aparatul. Mai important

este studiul urechei: nu existä doi oameni cu urechi identice,

iar la acelas orn, forma urechei nu variazà. Acelas lucru se In-

tâmplà si cu crestele papilare depe degete. Acestea sunt inalte-

rabile si rezistà chiar la pilire. Multi criminali si le pilesc pânä

la sânge, de zidul eelulelor,

zadarnic. Dupà câteva zile, ele

apar din nou.

De altà parte, criminalul lasà urmele lui pe o multime de

Ele se fotografiazà, se co-

obiecte: pahare, lemn, fier, hârtie

loreazá si se fixeazd, printr'o intreagà serie de operatiuni de

laborator.

pe o

cunde ca un urs moroceinos.

In fund, pridvorul cu chilii-

le de odinioard, azi transfor-

mate in celnle de izolare.

Dozier etaje de pridvoruri su-

propose, cu cloud reinduri

de

celule. Front de usi ferecate.

Un gearn mic, un ghiseu" pa- trol de 10X10 cm., la fiecare.

.-trunceim o privire pe furis, lii

a treict celuld dela etaj,

lula lui Feilcoianu.

ce-

Interior streimt, ceit

incape

un pat, o meisutd, un scaun si

un tel de aleatei, iesita

din

(Urmare In pag. 25)

Criminalul poate fi foarte usor descoperit prin confrunta-

cea depe fisä; in special am-

Un criminal a fost prins Twin urma degetului rAmasA

rea amprentei dela locul crimei prenta cu sânge este vizibild.

pe O picâturà de spermantet, cAzutd dela lumânare!" In5 asi-

gurà un detinut.

44-0444444444444-0+414444444 44

-11-141+11-11-14

PRODUSE ORIGINALE ELVETIEriE

CEL MAI BUN ALIMENT PENTRU COPII RECON

VALESCEWTISI ANEmici

BRANZ4 DESERT

FÄRA RIVAL

FORTIFIC)301

ALI ME NTEAZA

COPII D

CASA ,IIESTLE rSTR.DIONISIE 36*BUCURETI I

Academia Technic6

Bucure*ti II Str.

Mincu No. 10

Tog cal ce au dorinja de a avansa, pot

Ion

ajunge la cele mai frumoase situalluni, la

Stat

i in industria

particular* urmand

prin corespondenlá (fird pfiräsirea ocupa-

fiunilor) cursurile Academiei Technice, pre-

date prin lectil scrise, de &dire ingineri

profesori

specialilti.

Academia Technia

este autorizatd de onor. Minister al Instruc-

jiunei Publice cu No. 62.369/926' $i este cea

mal veche

i cea mai serioasfi $coald tech-

flea prin corespondenta din lard. Absolven-

jii Academiei Technice pot deveni: Desena-

tori, Secretari, Conductori technici, Ajutori

de inginer. Cursurile pot fi urmate la ori

ce vdrstä. In luna Martie va avea loc a 5-a

sesiune de examen de absolvire. Inscrierile

se primesc zilnic, personal sau prin po$ti,

la sediul $coalei. Cerefi prospeetul explica-

tiv, trimljand 10 lei mArci poatale pe adresa

de mal sui.

www.digibuc.ro

hpALIT.A1

ii3OTRATA,

Vagabond,

JANIAPIE -0,96

$asesprezece ore

o sala, cu un rand

Una

Adevarul!

editie speciala"

Ne ducem afara", e

n'am sa ma unplu dela tine: pilduchi Imi

mai lipseste?"

Acuzatul se supune. Isi aseaza haina sub pat, pe ciment si linistit, se culea.

Nu mai pot suporta aerul, simt

Innabus.

cd ma

Mä duc afara. Functionarul de la birou,

ma intämpinä cu vorbele:

Ce-i eu tine?"

Intentia mea era sa fiu arestat si m'am

purtat in consecinta.

bun sa stau?".

Pute Induntru domnule, da ce-s ne-

da mdta te-a

Dumnezeu si Pastele

orescut In puf? In loc sa fii multumit

ai, aci, un toe eald unde sa-ti pui capul! Adu actele incoa!".

A"am spus ea n'am acte!".

Aha! Vino incoa?"

Chema sergentul si mà perchezitiona. Ga-

seste legitirnatia, pe care o luasern, s'o am

la caz de nevoe.

Aha !

ai

i

acte false. La politie te

due si legitimatia o trimit la ziare, poate cà

a pierdut-o cineva ?"

LA POLITIE

Nici nu se putea mai bine. Eram fericit.

Planul imi reusise de minune.

Sergentul ma/ apued de brat, ma impinge

chiar prea rece pentru Im-

mà invioara.

Zâm-

pe usä afard si o pornim.

Aerul rece,

bracamintea mea,

bese multumit.

Sa nu faci o miscare ca te achit"

rasti .sergentul la mine si Incheie, eu o ln-

juratura. groaznica.

.

N'ai nici o grija" !

Trecem pe Calea Vietoriei. Imi indes pa-

Idria pe ochi. Lumea trece grabitä. Multi

uita la mine. Din oehii lor \Tad

rezerva

se

se

poate mila. Un cunoscut trece, nu m',a ob-

servat. Rdsuflu usurat. Ajungem la prefeu,

turl O masina, la scara, porneste.

maiorul din ea ne zareste, o opreste:

Ce-i cu asta ?"

Eând

Sergentul ma imbranceste

lânga

perete,

treee in WA' mândru si raspunde :

Un vagabond, sá traiti, dela Azilul de

"

noapte, Ware acte si a parut suspect si

Du-1 Inauntru" si masina porni.

Intram in eamera agentilor. Mai sunt cli-

enti. Un agent cand ma'vede, lnjurd.

Ce dracu, In seara asta nu se mai is-

praveste ?"

si continua sa ancheteze pe ceilalti. Aici exista un avantaj, ti se respecta. rândul.

Doi agenti vorbesc Intre

crâmpei de dialog :

ei. Prind

si i-am tras doi pumni sdraveni, Inceput sa tipe. Lam pus mâna la gura

m'a muscat".

un

Ei, si nu 1-ai trasnit?" Intreaba.- cela-

sus

lalt, infuriat.

Cum sad fi batut ma, ca erau

cainii Ala de gazetari

teapta, sa auda ceva, ea sa "aibä ce mânca

i numai atâta as-

la rahat, In ziare".

Zâmbese. Imi face impresia ea stint la un

bal mascat, uncle sunt necunoseut si se vor-

beste de mine, sau de ai mei.

Ce-i cu asta ?"

Venise rândul meu.

Sergentul intinde adresa pe care o Meuse

functionarul dela azil.

Cu mici variatii, interogatoriul se repetd.

Gum te chiamd ?"

Georgescu Sa

Ioan".

Era cat pe ce sä ma lneure, eaei

gandiam aiurea.

NaIscut ?"

La Giurgiu".

Câti ani ai ?"

Douazeci si cinci".

Ai facut armata ?"

Da".

Uncle ?"

La

2 vânatbri.".

Ce meserie ai ?"

ma

Vând ziard".

Cogeamite golan, nu vrei sii muncegi:

um till Vagabon d"

-

Strig cat'pot. Simt insa, cá nu e glasul

de robinete. Doua usi cu .douà tablite.

.meu. E un glas strain. Strig mereu si distreaza t ptul ca singur nu-nd recunosc

vocea.

Psst! Adevarul!"

Alerg. Vaud un jurnal. Sunt emotionat

scap teancul de ziare din mânii.

un leu restul!"

Yarn, dar mä duc sa. schimb".

Lasa atun^i, iati-1 tie".

Incepit bn, deci. Pornesc vesel mai

rte.

Adevärul, editie specialä".

Adevarul

"

*

Ajung In fata azilului. Mà uit la sergen-

till de afara. Bate din picioare sa se Incal-

zeasea. Intru. O camera spatioasa. Un bi-

rou, o banca, un functionar si

Inca

un

sergent.

As putea sa dorm

?"

Ai acte?"

N'am".

Atunci nu se poate".

Domnule, vá rog, sunt vânzator

de

ziare, má cunosc cei de la Adevarul", am

lásat actele acolo, ca sä-rni dea

sh

vând

ziare".

Ai cinci lei?".

Da, pottim"

,Cum te chiama?" Georgescu Ion."

De uncle esti?"

Din Giurgiu."

Câti ani ai?"

Dourizeci

i cinci".

Formalitätile sunt facute. Pot

sa

Tree printr'o

sä1ià

i deschid usa

intru.

Un miros greu, un aer imbâcsit. Imi ln-

cordez vointa. Tree printre paturi. Le nu-

mese asa fiindeä pe ele se doarme, de fapt

sunt simple banci de lemn. Toate sunt

ocupate. Caut cu privirea un loc.

BA' taranoiule! Uite colo un loc, ce

pe

invitase

te tot invârti mereu? 0 sa-I ocupe si

ala".

Ii multumesc mosului care ma

atat de tandru" si ma asez lânga unul, cu

intrebuintândul

pentru orchestra ereaseä, drept contrabas. Ma uit In salä. Inteun loc, frizerul lucrea-

zä de zor. Cu cinci lei te face frumos". Un

care Morpheu se

distra,

altul vinde salam, pâtne si

bani sau haine, camasi, bricege, etc. Neno-

mere,

contra

rocitii impinsi de foame, nici

desc la gerurile ce va sa vina

nu se On-

i-si vând

un

totul de pe ei, pe un pret de nimic. E

munte de pietate, In miniatura. Unul intreaba pe celälalt:

Azi ai lucrat ceva?"

Nimic".

Mereu, aeelas raspuns:

Nimic".

Somajul e ingrozitor.

Scot din buzunar pâinea ce mi-o luasem

li un carnat. MA due Iânga mosul care-mi

däduse indicatia locului si impart

cu

el

mâncarea.

azi?"

Sa traesti, nepoate! Ai

luerat

ceva

De luerat am lucrat ea vand Aare,

14

lei,

dar mi-a mers prost. Am câstigat

toata ziva".

Tot e bine si atät. Eu de 3 zile n'am

mâneat. Noroc ed am credit aici si pot sa

dorm. Ei, Inainte, scoteam 100-150 lei

zi, acum Insa e jale".

pe

Un bäiat Canar

se apropie de noi.

Da-mi un jurnal sa eitese".

Da sá nu-1 mototolesti si sà mi-1 dai

inapoi".

In said Da! intra ca ti-I sergentul. dau!" Cei ce fumeaza

ascund tigarile. Fumatul este oprit, In

rmitor"

dor-

i daca vede fum deschide ferestrele

trecere, imi dri una cu

prietenos. Doare Insa.

ziarul inapoi.

si vine frigid. Din prietenie, In vâna de bou. Surâd

Bdiatul imi d

Ai o tigara?".

Da".

Hai afará sä funiarn".

cu inscriptia pentru femei" cealalta pen-

tru barbati".

Vii intâia oara aici?".

Da".

Mai e un salon colo, hai sä vedem

i eu

poate avem loc mai bun acolo".

Aceeas odae, tot a-tat de aglomerata

aceleasi proprietati odorante.

Il intreb:

-- De unde esti?"

Reporterul

nostru aa

cum s'a

zentat la azil

§i cum se In-

fdliseaza de

pre-

obiceiu

Din Buzau".

Ai lucrat azi ceva?"

Nimic".

Ce meserie ai?"

Sunt cofetar! De sase luni

sunt in

Bucuresti

i n'am gäsit de lucru. Mai stau

DADA Duminied si clack' n'oi gäsi ma due a-

casr.

Dece ai plecat?"

bacu, Am am uschit" vrut s'o niste sterg gologani din tail, dar dela m'au ba-

adus inapoi, dela Gonstantinopol".

Aim terminat de fumat si reintram In dor-

mitor.

Cine cumpara o haina?"

Cat ceri pe ea?".

Doi poli".

Esti nebun".

Un pol jmnate".

Targul s'a incheiat cu un pol. Vânzatorul

îi cumpara imediat paine

mând, ea un lup.

tilor

i imbuca fla-

Ca sd se duca In dormitorul lor, femeile

sunt obligate sa treaca prin acel al barba-

i sa suporte totodatd trivialitatile, de-

bitate din abondenta de locatari.

Aerul, din ce In ce mai greu, din ce In

ce mai Imbâcsit.

Intr'un colt doi insi se ceartä:

,Dacä ai

ceva, eulea-te jos. ea doer

www.digibuc.ro

9 IA.VCAUIE, 19.96

Si-mi oferi o walla completa de injura.

turi.

Ma gândeam la mama saraca, ce impor.

tanfa i se idä 5i cat de des mi se pome-

ne5te de ea pe

Ai ceva la cazier ?"

Fac pe naivul.

Nu 5tiu ce e ata".

Ai mai fost arestat ?"

Nu".

Du-I la cazier 5i vezi" se adresa agen-

bil unui sergent.

Perchezifioneazd-I intai", interveni

altud.

Zece lei 5i opt ziare", fu raspunsul

i cu sute de sal-

sergentutui care ma perchezifionase.

Ma conduce la oazier.

0 sala cu un

functioner

tame.

Cum te chiamä ?"

Georgescu Ion".

Cali ani ai ?"

Douazeci 5i cinci".

Ai fäcut armata ?"

Da".

Ce contigent e5ti ?"

Niciodata n'am 5tiut socoteala contigen- tului din care fac parte. Ma prinsese.

Nu 5tiu".

Cum nu 5tii ?"

Nu 5tiu".

Ce teat e5ti ?" Incearca sa ma faca

sa infeleg, agentul.

Nu 5tiu".

dista n'a facut armata!"

i puse gray

de

pe hârtie rezolufia : A se aviza cercul

recrutare Vla5ca".

Abia ma fineam, sa nu isbucnesc in ras.

Du-te".

Sergentul ma aduce din nou In camera

de ancheta. Clienlii Incetasera sa mai vie

agenfii aveau chef de vorba.

Rine ma, and meserie n'ai gäsit?"

Ca sá mai stau la Caildura 5i sa ma distrez

pufin, am inchipuit repede o poveste 5i am

inceput :

Am cautat doninule, dar n'am gash.

5i

fran-

Eu am cinci clase de liceu, 5tiu

ceza,

am fost

i In strainatate. Pdrinfii mei

rds-

aveau mo5ie, dar au murit in tirnpul

boiului 5i am ramas singur".

Agenfii Ineepura sa ma compatimeasCa.

Unul din ei mai mucalit, se adresd unui co- leg ce-i aducea un registru :

Uite ma Tàràbutà, tu cu dota clase

ai slujba. build 5i asta cu cinici, uite In ce

hal e".

Geitalli Incep sa râclä.

Du-te la dracu, nebunule. Hai, du-1

inauntru".

Domnule comisar, va rog, dece ma

i maine

arestafi ? Ce-am facut ?"

Ei, in loc de Azil dormi aici

la etaj.

orn vedea noi, daca ai actele la Actevérul", dupa cum spui ?"

Trecem prin niste coridoare inguste. Be-

ciurile Polifiei Stmt

Intram Inteo camera, In care se afla un agent 5i un caporal de jandarmi. Ma per-

chezilioneaza din non ei-mi 0:seise Pgarile.

Caporalul intreaba :

,Are

igári,

i

le lasam ?"

Lasä-i-le. Du-I la 6".

Pornim iarä. Zäresc u5i cu gratii, nume-

rotate.

Unu

doi

trel

patru

5ase. Ur

la

sgomot de zavor, un

finta calátoriei mete nocturne :

brânci

i iata-ma

ARESTUL

Tabloul de la azil

se repeta, eu singura

diferenla ca aid e mai cald. Tali se uita

la mine.

De ce te-a bagat mà ?"

N'am acte".

Te-a prins asupra faptutui ?"

Nu L

cu ce sà and* princla"!

Au gasit vre-un corp delict?"

Nu, ce sa gaseasca ?"

Da-te dracului, ca e5ti bleg !"

Mà ned pe o scândura

i privese. Patu-

in-

rile sunt unite 5i formeaza un pat enorm.

adica o banca de lemn enorma, depe care

scândurile se misca, de eke ori unul

cearca sà1i schimbe pozifia

In jurul sobei, un grup discuta.

sunt din bel5ug 5i

Lemne

ei abuzeaza de acest tu-

12

cru. E o caldurtt grozavIt. hut scot o bainá,

a doua o pästrez, ca si-mi plere iluzia

patul e

moale.

cult. Crâmpee din disculia lor ajung

mine :

ca

Cei de langa sobä vorbesc mereu. lì as-

la

el aranjase de acum cu dama, când colo ea se cara cu altul. Atunci furios, ne-

bunul Ii dfidu o palma".

Cui ?"

rit

El a achitat

Damei, ceilali sarira la batae, am sa-

i noi

i apoi fin'te nene".

i cu pumnalul, dar, când sa

nmi dea &data', a venit

Pe el 1-a lovit?"

Da, i-a spart capul.

Acu

doarme

i pe

mama lui

din cáuza lui ne-a luchis

noi".

Unul incepe sa chute :

Mi-e sufletul sdrobit de tine

"

Sentinela trage viziera 5i Intreaba:

Cine vrea apa ?"

Lmbrânceala, injuraturi,

vreo

doudzeci

se reped la u5a. Sentinela li conduce. Dupa

pufin timp se intorc satisfacufi 5i

reiau locul.

veseli

In aceasta sear% am capatat convingerea

cà nu numai cascatul e o boala

Mare" ci

i scarpinatul.

E destul sa vezi doi-trei ini,

scalpina insistent 5i te-ai

molipsi-

cari

se

i molipsit.

acum, peste 50 oameni scar-

l eu. La ince-

pinându-se, cu frenezie.

Am inceput sa ma scarpin

put mai incet, apoi din ce In ce mai aoce-

lerat,

i cu cat ma scarpinam, cu atat sim-

fiam mai malt nevoia.

Paturile" complet ocupate.

Ma

aciuiez

'nitre doi indivizi mai curafel. Deodata u5a

se deschide 5i intra un tânär elegant

bracat.

Dece te-au bagat, ma ?"

treaba mea".

im-

Se WM. In fundul oclaii. Zare5te un prie-

i yeseli amândoi se

Má intorc, când pe o parte, can& pe alta. Nu pot sa dorm. 11à ridic. Tândrul care in-

ten. Se duce intr'acolo

a5ezara la taifas :

trase ma. Intreaba :

Ce-i cu tine ?" Aveam chef de vorba. De dormit tot nu

puteam dormi, a5a cA i-am repetat povestea

pe care o spusesem agenfilor.

Tânarul se adresa tovara5ului sau :

Uite In ce hal e,

baiat cu carte."

Apoi imi spuse :

Nu-li dau cuvântul meu, cà n'am, eu

sunt punga5 dar îi jur pe tot ce am mai

seurnp

i

sit nu ies de aid., dacä nu fi-oi da

l o haina, sà vii la

"

un pantalon

si-mi

Dece nu furi domnule ? Nu vezi ca

in fara asta te Impinge sa furi, dacà nu-ti

fixa locut unde sa-1 gasesc :

cla posibilitatea sa. trae5ti ?"

Nu pot."

Tanarul se uita la mine, apoi la tovara-

5u1 lui :

Da mà ! am auzit ca sunt

i oameni

de a5tia cari sa-i omori 5i nu pot sa fure."

Ce idioli", raspunse celälalt desgus-

tat.

_ Hai culca-le aici"

picioarele lor.

facura loc la

Ma intind ranga ei 5i bag

inâna In buzunar sä scot o figara. Ia-le de

unde nu-s. Grupul de lânga soba, fumeaza

de zor, 5i-mi zfimbesc.

Na i

ie o figark, ca tot is dinteale

tale", 5i unul, imi intinse o figard, râzând.

i cu

atât 5i ma intind

la picioarele binevoitorilor mei.

Un concert de sfordituri, pe toate tonu-

0 iau, mulfumit

rile, e tot mai crescendo.

Sunt obosit

i afipesc. Un camarad, se in-

Uncle comod 5i aplica cu putere piciorul,

pe capul meu. Sar in picioare. A

inceput

sa se lumineze de zitia. Majoritatea celor in-

chi5i s'au sculat

cu un faran, bine imbrficat, care sta intins

jos. M'a arestat pentru cà nu m'am divor-

fat de femeea mea 5i traesc cu alta. Mi-e

pe

i discuta. Intru'n vorba

Nita sa nu 'nand= batae".

Binevoitorul meu intervine.

N'ai nid o grija, nu se mai bate".

Deodatä, in curte, goarnele incep sa sune

desteptarea.

Ne scoate afara." spune unul.

Vestea asta ma ingrozeste. Sunt prost im-

www.digibuc.ro

BRALI In

ILI;,S7/1.4 TA

bräcat 5i la ora 5

dimineala

temperatura

ne

?raping

nu-i prea ridicata. Sentinelele

spre curte. Recunosc,

uncle, asearä, erau agentul

In trecere, camera

l caporalul de

jandarmi. MA opresc In u5a. Recunosc pe a-

gent. Intenlionam

sa declar

adevfiratu-mi

nume, sa scap de comedia ce tindea sa de-

vie sinisträ :

Domnule agent, eu nu sunt vanziltor

i razand, mä

de ziare, ci scriu la ziar ; m'am imbracat

asa, ca sa fac o ancheta."

Hai ! N'o mai fà pe nebunu 5i treci

In curte. Daca e5ti Inteadevar ziaritst eu

atât mai bine, sa te Inveli altddata minte,

sa nu mai faci pe detectivul"

Imbranci

0 curte mica, inconjurata de ziduri inal- te. Toli se plimba incoace 5i Incolo, ca sa

se In^,ätzeasca. Mai de grabá

ranfa era raportul.

alearga Insa,

frig Ince-

deck se plimba. Tremur din tot corpul. In-

cep 5i eu sa alerg, prin curte. De

pe sa mä doara tot trupul. Singura-mi spe-

Binevoitorul men, mä inifiase In secrete-

le polifiei. La ora 9, arestafii sunt chemali

in fala comisarului inconjurat

pentru cercetare.

de

agenfi,

Astept

ora 9, ea pe un

stant, care ma va salva. Un agent vine 5i face apelul. Se apropie

raportul", imi 5opte5te unul.

Badescu George".

Aici".

Gheorghe Mihai".

Prezent".

Georgescu Ion".

Prezent".

Cate doi In rand, pornim spre sala, uncle

trebuia sa se faca raportul. Ne cheama unul

câte unul. Vad cum ii duce, pe doi, sä-i tun-

a. Un fior ma trece : asta mi-ar mai lipsi.

Georgescu Ion !"

Prezent".

Intru. Ca o curte cu juri, agenfii stau im-

sta

la

prejurul inspectorului. Un jandarm

spatele meu.

Cum te chearna ?"

Georgescu Ion".

Inspectorul citeste adresa dela azil.

acest timp,

Incerc

vorbesc :

Domnale inspector, vä rog

"

In

Un agent de langa domnul inspector ma

1ntrerupe :

Pssst !"

Exclamafie urmata de un ghiont, al jan-

darmului de langa mine.

Dar e o gre5eala

Pssst !"

va rog

_ Alt

ghiont acompaniaza gestul.

Inspectorul termind de citit

glas tare :

i spune

,Se trimite la Asistenfa sociala,

cu

la

triajd vagabonzilor".

Elotararea ma face sa ma cutremur :

Bine domnule inspector, dar

"

De data asta agentul se mu1fume5te

faca un semn din ochi

sa

i jandarmul con-

5tient, imi mai trage un ghiont :

Altul".

Un brânci sdravan mä arunca afara.

Agentul care refuzase sa creada declara-

fia mea adevarata, imi spuse cu ciuda :

Ai scapat netuns, da, las' cä am eu

grija de tine", 5i-mi trase o injuratari so-

ca rasbunare.

Sunt iard5 in curte. Toll mA Inconjoara.

Ei ce-ai fficut ?" Ma trimite la vagabonzi".

Tori se departeaza, dând din umeri.

5tiu ce sa mai fac. Tremur de frig

foame. Un orn, urmat de un jandanm,

In ourte, cu un sac cu Value. Toli se

Cu ghionturi

In loc.

Nu

5i mi-e

vine

reped.

i injuraturi, jandarmul ii fine

Imi vine rândul. 0 jumatate de

neagra, calda Inca% Imi incalzesc

finand-o, 5i 'bleep sa manânc. E

Regret, doar, cá e prea mica.

pfiine

de

mainile,

delicioasa.

Termin

inâncat

incercari ale mete, de-a connunica cu

afar% sunt zadarnice. Agenfii, ca

i incep, iar, sà ma plimb.

Orice

cei de

5i jandar-

mole, mai a-

detenmina sä fie

mii, stint milli la rugaminfile

les halul in care sunt, li

neincrezatori.

Dela un geam, se stria

tor, cari trec rand pe

anchetati.

numele arestafi-

rand sa fie din non

Georgescu Ion, vino sus.

(Continuare in pap. e45)

ItEAL11ATL4 111M4tt

Curioziati

Un club mixt al

studentilor

ameri-

cant a

organizat

o serbare la Chica-

go. Cea mai intere-

santá probA sporti-

vä a serbärii, a fost

aceea a tragerii cu

arcul. Tinta" a fost

formatá

din

flori.

La stânga:

Tintasil

examinând

rezulta-

tul tragerit

La

Paris, a fost

expus un model de

automobiL ale chrui

perne

sforma

se pot tran-

intr'un pat

foarte confortabil

Automobilul

foarte indicat

tru

si

calätorii

este

pen-

lungi

este prevazut

cu un calorifer elec.

tric.

ventiei. Comitând

ins5. delictul pentru

Demonii vitezei in

en TUNA a

China

treia oark lucrurile iau cu totul a1t5

f5tisare. pe când In

In-

rezistat mult5 vreme valului

europene. in ase-

li

menea cazuri, soferii sunt amendati si

de civilizatie apuseanA. Când insà po

porul galben, din5untrul zidului proverbial.

a ceclat. transformarea a luat proportii ui-

mitoare.

printre cele mai a-

greate daruri cu care Apusul a fericit pe

,Automobilul a fost

chinezi. Scurt Barn clup5 ce automobilele au

fost introduse in China.jin-rickse"-le (c)-

rucioarele trase de oameni1 au dispärut

proape

cu desAvArsire.

Putirele care au

a-

mai r5mas, sunt asazi socotite drept curio-

zitriti ale trecutului si in nici un caz nu

maj constituesc un mijloc practic de loco-

mojiune. Multi dintre chinezii cari trägeau

jin-ricksele" au imbrkisat, cu entuziasrn.

noua profesiune de sofer.

Dar. naivii chinezi, fericiti, de a fi In

sesiunea unei niaini la

care n'au deck s5

po-

apese cu piciorul pe o peda15, pentru ca sI

poat5 sbura ca vântul, uitil

de multe ori

un

ca

c5, mai exist5, pe str5zile chinezesti si

trafic al

si la noi de altfel,

pletonilor. De aceea Politia.

are mult de furc'd cu

au devenit a-

demonii vitezei. Accidentele

colo din ce in ce mai

giro special a fost instituit pentru

numeroase. Un re-

soferii

contravenienti la regulamentele circulatiet

Când un $ofer

tntaia

chinez e arestat pentru

se d'd dru-

e condamnat la a-

oark invinuit Bind de a fi condus

mare, nu i se In-

un

rnasina cu vitez5, prea

tâmpl

riimic. I se administreazg doar

i

drastic avertisment serbal si

Inst,

niul. A doua oar5

menzi, care variazA, dung proportia

se riclic5 permisele de circulatie. In China.

soferii nu dau nimic si chiar mai cap5t5

ceva. Darul nu este ins5 tocrnai pl5cut si

const5 dintr'o plac5 grea de lernn, special

construitA. care i

se aplicl, in jurul gMului

si anot se incuie cu lack. Cu acest echiDa-

ment soferii

zing,

i noaDt.ea. Se sPune c5 un astfel de

tratament. anlicat timp de ont zile. lecueste definitiv De dernonii vitezei".

delicventi trebuesc sA urnble

Am recomanda

ui

autoritkilor noastre.

care se ingrijesc de viata pietonilor. un ase-

rnenea mijloc de reprirnare. Soferii nostri

nil

pot ins5. s5 fie comparati

cu naiviF

sun

chinezi, lar cât priveste accidentele.

nebunia vitezei,

intrebati-i si v5." vor rl,s

punde: Dar ce, suntem in China?"

44+1141-41/4-1-fri-f4+f+11-1144-4141-114+.44-f+11-0-11-11M-1-14-1414444-1-6-114444-11444

chetari

cu sticlele cob niai bune se game la

Magazinu! Societätii de Binefacere

AMICII ORBILOR"

Medic specialist (la consul-

tatii la cel ce au nevoe.

PASAGIUL IMOBILIAR Intrarea min Calea Victor et, 48

contra- vis-a-vis de Terasa Otetelesann.

www.digibuc.ro

9 LAM:ARIL 1930

Premiatii

la jocuri pe luna

Noembrie

Au obtinut premii, la jocurile Realitätii

Ilustrate", urmAtoril :

Premiul

I : Nicu Popescu,

student-Timi-

soara, lei 1000.

Premiul II :

Dim. N. Georgescu, invdtkor,

corn. Goicea-Mare, jud. Dolj lei 500.

lei

300.

Tra-

Premiul III : $tefan Halmaghi, elev cl.

Int6natu1 de b5eti-Blaj,

Premiile IV panul la X, urrnAtorii :

ian

Gh. Roman si Ramona Grainth-Bu-

zau, Eugenia Dumitrescu, inv545.toare, co-

niuna Ostroveni jud. Dolj; Ica crip.

Rada,

Careii Mari; Marta Rodeanu Tornea, jud.

Arad ;

Nelly Ioanovici, Bocsa-Romiinä, ju-

dejul Caras; Miron N. Superceanu, student-

Cluj; Geta Popescu, bile Govora, cate un

'olum din literatura universalà.

Cum puteti

obtine aut ografele

vedetelor pe care le

pr<