ANUL IV. - No. 154.

9 IANUARIE 1930.

32 PAGINI

Cfopote de srbtoare, anunt Carnavalu

www.digibuc.ro

APARE Jul

... (Leila Hyams dela M. G. M.")

PRETUL 10 LEI

9 lANUARIE 1930

REALITATEA ILUSTRATA

COMORILE AURITE DIN UR

Remarcabilele descoperiri ale relicvelor regale, in anticul'ora

al Chaldeei, mai vechiu cu
multe secole, deceit faimosul mornaint al lui Tut-Ank-Amon

de pasionante vor fi fost

relicvele scoase la lumina din mortnantul regeRIGAT

A lost geisitei pe cranial reginei, in ca-

mera de piatrd. Desi ndpeiditei de pietris, si

fiecare
peistrat pozifia in peimeint,
iar ordinea lor a putut fi observatd cu ateda
preciziune, incdt o reconstiluire a lost relativ simplei.
Banda de our, baza diademei, isi mentinuse forma ovald si pentru a fi scoasei din
peimnt, i s'atz invelit marginile, cu fdsii de
hrtie gumatei, impletite intre ele.
Acestea deideau conturul perucii.

lui egiptean Tut-Ank-A-

mon, descoperirile fa-

cute tie curnd in Ur,

vechiul oras chaldean,
cunoscut ca orasul lui

Abraham, sunt in unele privinte mult mai interesante.

Un fapt surprinzator

e acela, c In orasul Ur,

a existat o civilizatie
o culturd egala ba poa-

te mai inaintata, deck

cultura egiptearia-si a-

ceasta cu mai multe secole inaintea Egiptului.

Dela Tut-Ank-Amon
sunt vre-o 3300 de ani;
in Ur Ins, exista acum

cincizeci de secole, o
Naha apreciere a artei,
o industrie inaintata si
se faceau cercetri archeologice, cu mult in-

teres si pricepere.
Viata Chaldeei de acum 50,00 de ani, constitue pentru noi o epo-

ca antica si nu putem
concepe, cum pe inteligentii cetkeni ai vechiului oras, Ii preocupau cercetarile unor
timpuri, mai vechi deregelui Mes-Kalam-Dug din L'r, fdculd din
cAt ei; astfel eil mare gint,Lira
aur si arcu
care
ceintdrelii executau suveranilox, acurn cincizeci
de
fit surpriza exploratori- secole, compozilii
mdestre.
lor in serviciul expeditiilor unite ale Universitatii din Pensylva- da si se credea frumoasia. In
nia i Muzeului Britanic, descoperind in vetotal, pare o
figura mai pitoreasca, deck micul
si patechiul Ur un muzeu de antichitati,
in
care
au fost colectionate specimenele unei cul- ticul faraon, Tut-Ank-Amon.
o minunaM reconstituire a capului regituri, dintr'o epoca eu mult mai veche, denei Shub-ad, a fost de curnd fautd, cu aet cea in care fusesera colectionate.
Cea mai interesanta personalitate reve- jutorul obiectelor gdsite in mormntul
Ifolos a fost mai ales, admirabila
latd de sapaturile din Ur,
e fara Incloial De mare de
aur si margele, despre care
regina Shubad. Era puternica, luxoasti, cru- diadema
descoperitorul ei, scrie:

#1444-4-1-4-0-4-4-11-44 f-4 4444 44 4-

4- .444 4114 4,0 ****** 444

4-0-4-4-11-4-44-4

4-44-4-4-4-04 "44-14444"

MARCA PAONDIALA

ULTIMELE CkEATIUNI
ARTISTICE SI SE RVICI I MODE RNE

.t1TRU
0'>\CP\ \i>

Capul unui bivol beirbos, lucrat din our,

fixat la una din extremiteilile
cutiei de rezonantei, a lirei regale, cap care a dal posibilitate arheologilor,

\Ne
.

%.,C,
.'

CO

"

nunatul instrument.

NO

0r

''

\()

\.,

.1)-

\,5ik

Cl>6-\\
\.\\

www.digibuc.ro

sei reconstituiased mi-

0 noud perucei, fu Mould dupd aceste dimensiuni si coafatei lii stilul ilustrat de vechile sculpturi Sumeriene".
Gapul reginei a fost modelat pe tiparul
craniului unei femei Sumeriene cam din aceias epoca, aplicndu-se trdsaturile in
ceara, pe structura osoasa.
Prin studiul proportiilor reginei si a figurilor de femei din timpul sdu, se crede ca
portretul reginei, cu diadema regala, In adevratele-i culori, a fost reconstituit cu O minunata preciziune.

REALITATEA ILUSTRATA

9 IANUARIE 1930

S'a dedus deaseine-

ti lucratura ei ar face

nea, ea reginei Ii piaceau giuvaerurile; alte

descoperiri ne arata c
att ea, cat si sotul ei,

cinste oricarei epoci.

muzica. Instrumentele gasite, mari

complicate, indica exi-

Ur. In mormantul regelui, s'au gasit noua dame de onoare,

arno-

Tegele

Alte obiecte gasite,

fac marturia luxului
cat si a cruzirnei ce
domnia la curtea din

Mes-Kalam-Dug,

iubiaii

stenta unei muzici superioare, probabil premergatoarea celei din

rite la funeraliile sale,

purtnd diademe de
aur i pietre pretioase.
In mormntul reginei,
s'au gsit 34 de diade-

zilele noastre.
Principalul instru-

ment muzical, gasit in

Ur, e lira regala, impodabita cu un maret cap

me similare.

Doua din cele mai

remarcabile opere de
arta, sunt statuile ge-

de bivol barbos lucrat

in aur masiv si reprodus In articolul nostru.
Din partea lemnoasa a
lirei, nu mai ramasese
nimic, cnd a fost desgropata, dar s'a reconstituit cu preciziune,
din resturile mai dura-

mene, reprezentnd un
berbec surprins in frun
zis. Animalul se iveste
printre ramurile until
porn de aur, pe un su-

port decorat cu argint

cu mozaic alb si tran

dafiriu. Berbecul are fa-

bile.
Mozaicul, cu care
lemnul fusese Incrus-

ta aurita, coarne lungi

din lapis-lazuli, urechi-

le blegi, lucrate din aram verde si Yana al-

tat din belsug, si-a men

tinut pozitia in pamnt.

bastra. Aceste statui ingropate in tai-na j uitate de 5.000 ani, au

Cea mai mare parte a

mozaicului, a fast scoa-

sa pe .sectiuni marl,

fost readase cu rabdare la aparenta lor originala prin manipulatiuni de o extraordinara

&pa ce mai intaiu s'au

imobilizat, Invelindu-se

Inteo patura de ceara,

din care au fost trecute
bucata cu bucata, inteo alta rama. Aurul 5i
coloritul lirei reconstruite, sunt tot att de
stralucitoare, ca i acum 5000 de ani.

delicatela.
Caracterul inaintat al

civiliztiei Ur-ului, e evidentiat de bogatele si

delicatele obiecte, gasite In mormintele regelui i reginei.
Domnitoarea obici-

Constructia acestei
lire, evidentiaza supe-

nuia farduri. In mor-

rioritatea artei muzica-

mntul ei, s'au gash

scoici de aur, conti-

le a anticei Chaldee.

Cutia de rezonanta, era

nand culori de toaleta,

zece inele, cercei, vase
de argint, prevazute cu

decorata cu benzi late

de mozaic, cele doua
brate perpendiculare,

tevi
a u r,

incrustate cu sidef, 'apis lazuli si pietre rosii, intre benzi de aur,

pentru Hut, din

lampi de argint, vaze

in tode alabastru
tal 150 de obiecte.

bara superioara, iar

imbrcamintea hi plci

Sub cirnitir, sapatode argint. Avea in fata

rii
au gasit urmele umaretul cap de bivol
Cea mai frumoasei operei de artei, geisitet in anticul Ur: statuia unui berbec
nui mare deluviu, ce a
barbos, descris mai sus
in frunzi", ca MN de aur si coarne de lapis lazuli, reiseirind dintre ramurile unui
avut loc In anul 2100
si sub acesta, placi de
arbust de aur.
a. Chr., iar numeroase
sidef colorate in rosu
inscriptii, vorbesc desnegru. Un alt obiect, care rivalizeaza cu lira in frumusete, e
pre un orn, care impreuna cu familia sa, ar fi scapat din apumnalul de aur. Lama e din aur cant, iar mnerul este in in- ceasta catastrofa,
in aparenta, originala poeste a lui Noe si
tregime din lapis lazuli, impodobit cu aur. Teaca e din aur masiv potopul.
4,14+0-.44-144-111

4+11444444+H 144+41444-144-044-114114-044444-14-1-14-H********144+114+14-0-114

Marc Mondial

ETOBIEZKI9
6PPlJna gaferina

a 0 paret fmaae

-att ',IL(

a-a /6%4 64

e_

arc, iutz.e444.1(t,,/
nvie )14-. A46-1 /o-a_la- Ora-al tri.e...4

aahz
fre
/.;-,/itt_rrrr

eiLe-e
o/Le-e_e-r3rce.4.,..d Ctidtc.4.-&-z

e)-79-<:24.4.44, e-Perr"

Contra Tusei
CERET I

Bomboane IIE G GER

c_.

e,/rig

in ambalaje originale la farmacii

i drogherii

4444441-04444414444.4444++1+1441 44144444-0444 4-11-1444-114-11+044+.

L EC T U R A"

www.digibuc.ro

9 IANUAR1E 1930
REALITATEA ILUSTRAT A

www.digibuc.ro

Decorul s'a schimbat. Mdird nevazute reiscolesc flo

rile cerului,
scutureind stele mici, ca sd impodobeascet, in dantele albe, ramurile copacilor.
Alb... Aducere aminte pentru ochiul copilului de
eri. Poezia anilor de odinioarei, in orasul de astazi.
Nici oameni de zeipadei, nici santi, care sa tragei deira
albei pe spuma impietritei a strazii,
Riei jocul scolarilor, cu patinele, eu saniutele, cu bulgrii de Rea...
6ospodari grabiti inltura zpada de pe trotoare i o
dau jos de pe stresinile caselor. Medureitorii primriel o incarc in camioane automobile. Duiosia iernii
de odinioara se retrage in suburbie. Capita la nu ramac gratioas, decdt in parcuri
pe bulevarde,
uncle petalele staruie, pe ramurile desfrunzite. Acolo,
stratul alb dednueste, ca amintirea unei povesti de demult... Tramvaie electrice due spre centru nostalgia
iernilor, pe care bucuresteanul nu le mai cunoaste; pe
acoperisul lor rameine cdte o meina de zeipadd: aeolo
nu ajung rotile automobilelor si tlpile pietonilor...
totus, iarna rmdne frumoasei,
pentrucei infloreste geamurile i risipeste stele mici, reci, gingase si

*mere...

www.digibuc.ro

IANUARIE f9:4)

REALITATEA ILUSTRAT A

Memoriile unui copil posna

CA7ZT.

1. Cum a ineeput,

serie memorille

un Niel& de 8 dni, dupli pada celor mart, s'a apncat

in mod regulat, intmpleirile vieii sale. si-a notat
astfel, xi de zi, toate
preocuptirile lui copildresti, cu mentalitatea si stilul serie,
celor 8 ani al Mi.
Publiccim mai jos inceputul acestui roman, de un gen nou,
respectand
atilt fetal de a gtindi cl si stilul ortografia
autorului.
Rugrn pe cititorii, crora lectura fragmentului publicat le va produce
pleicere, s6 ne comunice aceasta printr'o carte posMel% Daca se va geisi un numeir suficient de mare de cereri, noi
vom publica in volum toatei opera lui Vasilicit
RI SEABA m'am fcut de 8 ani si m61---=.
mica mea mia spus mie : Vasilica', ap. Peorm am inotat prt la zgaz si
SI tinem toate in secret, a spits iuodat ma dus la moar.
ce sti cumpr de ziva ta?
Eu am zis: memoriile mele", pentrud
Eu mam gandit ce suprati o 0 fie acaa spus viki chiar mai bine dad,
fiecare dintre surorile male au si el3 si s dad, no 0 mai vin niciodat acas si tin3mDa,
toate
In secret ea 0 nu se Intmple
mam gndit c sunt acum destul de mare no s mai aibe pe cine s mai certe.
ceva.
si eu.
Dar nam mai stiut ceam mai gndit
Dar a srit repede pard la tras
1
Miimica mia cumprat, si acum mam pentrud am but mult ap. Peorm ma goad,
si a fugit prin odae si a sezut pe
gndit c tr3buie smi fac memoriile si secs afard In nisip si a suflat in min3 ea
scaun pentrud au venit In odaie altii
mam furisat in odaia lui lily, ea s co- intrun balon si eu marn sculat si am In- un
au intrebat ce face sracul de
piez nitel, din memoriile ei. Dar ea a trebat imediat cine mia furat undita mea? multi si toti
Si mama a snus cam
inchis Memoriile In saltarul dela biNu stiu pentru ce a tipat atta mrnica fugit si Cibietedul.
ie frid ei Cli sunt bolnav la can.
rou si atunci mie mia trebuit grozav de cnd m'a dus acas. da atunci na mai lost
aceea am venit pe lng p3rdele
mult timp pn am gsit cheia. Cnd, In- nimie ru. Am i spus c m'am bucurat siPentru
am iMrat In miilocul odii si rnam dal
foarte tare di, am cilzut in ap pentrud tumba
sMrsit am gsit, atunci ream asezat
si am rns,s mult cum a tipat toti.
ele a uitat s se supere pe mine.
am copiat o pagin.
a oftat mrnica vrei sIi
Lily mia adus pentru mine unt cu pme m bagi in vasilid
Eu am trei surori si fiecare, are o carte
mormnt, vd eu.
pentru memorii, si In fiecare sead scrie In
Si ai fost dun psrdea? ma intrebat
ea. Atunci arid au scris, o ascund In salviki si sa Ocut albastru verde.
tar, si rsuceste cheia. Azi seara a venit
Da sigur
lam anus i am fcut cu
d. giorgescu, lista este un clomn scarbos
ochiul pentru ea
chiar nu stiu pentru
si totdeauna se duce la lily. Ele totdeauna
ce e mai bine dad tineti secret ci suntet..
rcle de el in snatele lui. Si atunci eu toclocoditi.
rnai cram In salon cu memoriile mele.
Si cnd am spus asta viki ma dat afarl
El a venit sia intrebat ce eadou am cdin
odaie si eu am incenut sil tip ca, simi
puifat
min dart bomboane dela zamfidea
drumu de bratu rreu si am spus
rescu. Eu iam arritat m3,moriile mele si adace mi d alan entrue a srit renede
tunci el lea citit tare lui lily si lui tanti
de lng, ea doctoru and am intrat In oasa c

ele au fost foarte nedjite.

A citit asa c eu as dori mai rnult ea
scArbosul de giorgeseu s rmie duminic6 s3ara acas, dar duminic iar sia ar5tat mutra lui si stie c nul not suferi.

dale? Dar ea mia asturat, gura cu minile ei si ma aruncat afarii si a iesit si ea.
Miar plcea foarte mult si te bat bine
a spus ea cncl a inehis odaia si a triceput s plng tar3
dobitocule, Mule cum
poti si intri asa In casi, nu tie rusine.
Eu nam intrat a*a, am intrat pe use
m spus eu.

Dar mama asa a spus d trebue s m

mrit cu el dad mg. care. Oh! dar m rife-

tiseste comedia asta, imi sfa.*ie inima. Mai

Tut-di are mainile urte rosii mari si numai
de casele lui poate s vorbiasd. Si are
gravate firti, gust. Lualar draeu, data tre-

cut cnd a vrut s piece a vrut s m

slirute dar mai bine piun sobolan las sruta ea Pe el. Ah! Nicusorul meu dulce, dar
de geaba d este un functionar srac. Eu
numai pot suporta. Nicusor totdeauna m
ceart pe mdne, oh! viata asta! ma plic1tisit.
Lily tot timnul a strigat si a wilt 0.
scoat Memoriile din minile lui doinnu
giorgeseu, clar domnu giorgescu a tinut

memoriile si a citit pnri, la zvrsit.

Si atunci mie mia sous ce fel de mgrie seri tu aici. Eu iam gnus asta nu este
mgrie. Asta am copiat din
lui
lily. Peorm sia luat nlria Memoriile
domnu giorgescu si bastonu si tanti mia zis iar ai
Mcut un lucru frumos vasilid. Lily a
vrtrt chiar s m prind, dar eu oclat am
fugit din inile ei si am luato la goan.
Eu nam stiut e, sunt de vin, c attea
treburi au cu mine si toat familia e foarte suprat pe mine c am stricat nunta,
am filcut s piard un milion, nu stiu ee
vin am eu la asta e, eu am copiat o pagin.

Dacum ceo fi 0 fie In Memoriile mete

deacu inainte o 0 fie dela mine propriu
si dac e ru si dad e bun. Mie mie sil

de nrostiile ce scrie fetele astea.

Si astzi a fost gillgie mare acas si am
vzut Ca, niei rnncare nar9 0 fie din
calm asta poate. Atunci am plecat cli

pescuiesc ceva si a fost Ind foarte mare

lumin si asa pestele na vrut 0 vie. Dar
a venit un om 5i mia spus mli mititelule,
cead pescuit?

Numi Mace dad snune mititelule.

supgrat tare si am rsnuns c s se Main
dud
dracului. El a rsruns ce conil ru Mil,
Dumnezeu esti. Am zis c pestelui, am zis
asa si nu lui. El sa serpinat in can si a
plecat. Tocmai atuncia a venit un reste si
eu mam plecat prea mult si arn dzut In

Doctoru dlian niciodat no si m

ierte a sous ea si a prams parci iar fi cizut In api o cutie intrea.g de bonboane, eu
am vrut ci 8 luni de zile niciun orn si nu
stie nimic de toat chestia asta.
Pare ru viki, am spus eu da nam fcut nimic. Nu plnge, nam stiut ci doctoIam spus c5 si se titled dracului
rul asa repede poate si se Infricoseze, nas
si ceai si ma Invelit in flaneli. Am crezut fi venit asa r3pede. Dar eu nu mas mici mi 'Maus si indati cnd a iesit mom rita cu astfel de om pe cine poate asa
sculat si mam imbriicat cu hainel noi usor sit infricoseze un copil.
Este sigur ci lapuc damblaua dae
ale mele pentruci celelalte lea pus la usar vedea un cearsaf atrnat uncat. Atunci mam furisat in salon si acolo noaptea
mam ascuns in dosu geamului din veran- deva.
Peormi cnd eu am spus asta a vanit
di. Am fost asa de somnoros ci imediat am
adormit i mam trezit pentrud viki cu mmica si ma dus sus in patul meu si a
pus pe yeta lngi mine ea si mid pziasd,
cavaleru ei era acolo si sedeau pe
eu am rugat pe vela ca si scrie ea toate
si tanti la pian sttaa, somnoroas sidivan
hor- in
Menwriile mele pentrucil mie somn. Da
'ila, in celant capt al odiii.
na viut.
Lily na venit jos pentrue a stiut cli d. eaBirbatul
vetii e chior. are 1 ochiu Ingiorgescu nu vine: Trebuie sii astepttim a tr'o parte si
in alta, 5i eu as vrea
spus lui viki domnu un an. Doctorul bi- s fiu chiorlant
0 pot 0 mi uit cu un
trail are nevoie de unu Omar dad,' plead ochiu in carteca
si cu ilant la popescu sansi mie mia promis cu atunei mi ia cu el. du cum pune un
in band ca si sazi
Pot si Ina astepti dulcea mea cu ribdare? cineva pe el. Mi-arcui
plicea mie.
Si tu iubitule
a spus viki? A rs
Vita a inceput si cased, cade tot mereu
atunci.
4------ 6-4-4---144. -.4
inainte
0.4. .64.. .4---41,-4-4-4-0-44-4-1.-.
- 5i eu am si adorm,
Au us-a-.....
11111,

DECUPATI..i
tern

II

contra acestui BON" v remi-

GRATUIT un esantillion al

Peeler de Toilet DOSTAL"

spre a va da posibilitatea de a va convinge de efectul unic in felul

sau, al acestui cosmetic, dovedit ea nevtmtor nu este (sapun).

i
1

GEA-KRAYER S. A. Timi*oara 17 1
3

/111106..11111,41111111.

41119..115111.Er....Z..0963,...11111,d1111=111 AIM.. AIMS.

www.digibuc.ro

1EAL1T

9 IANUAR1E 1930

ILUSTRAT1

Intre film si picturi

Care este locul femeii de astizi

Am fost rugatd sa-mi spun pdrerea intr'o chestiune extrem de delicatil. Care
este opinia mea cu privire la independenta femeii moderne, care tip de femee imi
este mai simpatic $i dac5 cred c, femeea
ideald de eri, solia $i mama desdvdr$it,
nu mai corespunde femeif ideate de astzi".

meii -adevrate este alturi de sotul ei, ea

aceasta este menirea prescrisd ei, de naturd.
Foarte frumos !

Bine inteles cd aM cel mai profund res-

pect pentru acele famei menajeke, care

imitrt modelele clasice de sotii $i mame.
Ins ni -plictiseste groaznic sd aud me-

reu, aceste discutii asupra locului, pe care

rrispunsul nieu :

trebue: sd-1 ocupe fenieia.

Dece sd fie indreptate to-zte femeile critre un. lcjc anumit, care la inceput le-a

lost- fixat de bdrbat din motive de cornoditate, ale acestuia ?

Apartii acolo, unde insu*irile cu cari
te-a .Inzestrat natura, te indrumd. Apreciez foarte mult atributiile speciale ale
satiei *i ale rnamei. Ea are un cerc de indatoriri foarte frumos $i etic.
Aceasta nu inseamnd insd, cdtu*i de pu-

Una dintre cele mai talentate actrite ale

ecranului este Mary Brian. Aceastd, adora-

tntart stea a compani3i Paramount

este in acela$ timp $i o foarte talentatd
portretistd. Cei mai mari pictori contimpOrani au adus laude si cuvinte de incurajare acestei fete. Bine inteles, Mary Brian
ii consacrd timpul, in primui rnd filmului $i numai cnd am putind vreme liberd
pune mna pe penel $i atunci mai mult
in joa
creazd lucruri cu adevdrat minunate. Cei mai multi dintre marii actoTi
din Hollywood au pozat tinerei artiste si
nimeni nu se se va mai mira cnd, vizitand locuinta vreunei stele, va gasi portr?,tul acesteia, lucrat de Mary Brian, prins
inteo raind. De-altfel si marile reviste americane s-mt pline de lucrdrila ei.

femeia, care i*i cautd scopul vietii,

sau negustoreascd,
intr`o carierd
isi neglijeazd datoriile ei reale.
Cred cd a$i fi mai fericita, dacd a*i face
parte, din categoria femeii menajere".
tin,

Stiu insd cd nu sunt acest gen, deoarece

natura mi-a ddruit prea mult neastampar
temperament, atribUte care nu se pot
imprica, in nici un caz, cu acest tip de femee.'
Trebue s fin ve*nic activd, sd am con*Uinta cd am creat ceva, iar clipele mele,
cele mai fericite, sunt acelea, cdnd lucrez,
in fata obiectivului.
Fereascd cerul ca vorbele mele s fie
gre*it intelese, in sensul cd. adevrirata fericire a unei fete ar consta in cariera
Dimpotrivd, a vrea sd sfdtuiesc pe
mice fatri de a nu psi, pe drumul filmului, deoarece calea spre glorie este de cele
mai multe ori extrem de stancoasil; iar
numai acelea care posdd, inteadevar,
mult talent $i care au i mai mult noroc,
pot face carierd.
Acelea pe care natura nu le-a inzestrat,

Autoarea articolului

cu o energie de fer, dar care au insusiri

neconditionate si o incredere oarbd,
sine, acelea apartin tipului de femeie
menajerd", *i cu sigurantd, cd acolo la 10cul care li se cuvine se vor simti $i cel
mai -bine, cif singura conditie de a-si indeplini indatoririle, cu toatd seriozitatea,
pe care acestea le meritil.
Cdci chriar dac eu sunt un altfel de
gen, aceasta nu este nici un motiv, de a
1.11

Nu exista idealul femenin de eri. Sunt

de prere cd femeia s'a schimbat in parte, neaprat, dar cred cIl brbatul, in ascunzisurile firei sale, a ramas acela$, de
acum 100 sau 50 de ani. Majoritatea bdrin
batilor sunt Eard a o recunoaste insd
cautarea femeii care in indeplinirea atributiilor ei de sotie si mama' s fie la indltime. Si astdzi se mai spune cil locul fe-

nu fi obiectivd.

EVELYN BRENT

MARY BRIAN

Fay Wray, o altd tandr stea a aceleias

societdti, se bucurd de acela$ talent, ca si
prietena ei Mary. Ce-i drept, ea nu prea ia
nimic in serios. Afarrt de picturd, aceasta,
vedetd ar mai fi $i o minunatd cntdreatd
de pian, iar criticii muzicali din America
au indemnat-o s se dedice canto-ului. deoarece $i vocea ei ar fi minunatri. Drgdla$a Fay preferri, totu$, sd rmale la film,

'inde, in mai putin de un an, a cunoscut

toate desftdril3 gloriei.

.444 1-1444-1-14-W-144-04-11-1-1+1-1-1-1-0-111-14-1-1-14-1-14+144-14+1-14-14-14-144-44-1-O4 #44 44414444+41-14-W+M-144-6.44-+4.444+14-1*0444444444.4.*+"

[or

Ale tilde5

,0 intrOn

numai Cu-

AP4DW cient

PRAIE DE ranzio

PALMA DIE apiiPVIR

4-1-1444+4-114-14-11414+04-1-14-1-H-41-14444-0-0-044+4-11-0--si-H-1.44-44-11-144-044-0-1114-4-1444444-04-11-

Lama de ras

Soupier e cea mal buna

Refuzati produsele Wiliam, mai putil suple si asoutite

www.digibuc.ro

ziv

Elevii liceului Sincai se bucurA 51 el si

umbla cu colindul de Sfintele SArbAtori. Admirabilul cor

a debutat

strAlucit in fate microfonului, de Crficiun.

Regele Mihai insolit de

augusta-i familie, asistA la

slujba religioasA de Anul

Neu, dela Patriarhie.

Copilul-Rege se duce sa
intAmpine Anul Nou, tot
att de fraged ca si el.

E evil umblA insa cu collndul numai de sArbAtori, cetAtenii au trebuit sa collude mull, In tot tImpul anulul 1929, pAnA ce S. T. B-eul s'a hotArit,
inaugureze Unlit prelungita pAnA la hipo drom. 1nsfrIt sA

"0-1-144-1,44-144.+0 i-O-f-t-1444+111144-14441144444-4

,14-114-11-11-11-11-11-11.1. ,14/-4+.4444-f+11-1-11444444

Englezii au avut dreptate cnd au elaborat celebra devizA time is money" de aceea
noul ministru englez Sir Charles Pallairet
si-a i prezentat scrisorile de acreditare sl
In fotografia noastr Il vedem Wind de la
palat.

W-H-114-11-11-14+114-14+114 44-M-114-W-i*

Concursul de frumusele

fn lLWa lanuarie se vor finea toate concursurile judefene,

pentru alegerea frumusefilor lii fiecare judef.
Alesele, la inceputul lunei Februarie, vor fi convocate la Smala.
Aci se va finea concursul pentru alegerea frumusefilor regionale i alegerea unei Miss Romelnia
1930".
Ated
aceasta, ccit ci fiecare dintre aleAle regionale, vor primi premii in bard.
Participantele la concurs, impreund cu insofitoarele lor,
vor sta la Sinaia si vor veni la Bucuresti pe
cheltaiala revistei Realitatea Ilustratcr. In onoarea Mr se vor organiza
mari festiviteifi.
Toate amilnuntele; cu privire la concursul organizat
de
revista
rzoastrii,
se aflei in brosurei special& apeirutci de curnd, cu
Coueursul de frumusete: Miss Romnia 1930" care se gliseste la toti depozitarii
vdnzdtorii de ziare.
fffe++4114-ft

www.digibuc.ro

IANUARIE 1936

ILOSTRATA

Lek VAca.reVi
dubd-automobil, urea dealul Vdcdrestilor,
intre santurile cu ap verde.
Pe deal, inchisoarea, viziune unghiulark masiva, cu clopotnita la mijloc. In turelele din colturile imprejmuirii de ziduri albe,
santinelele scruteaz zarea, amirali verzi pe puntea de comanda
a unui vas-fantomd cu pirati.
Inchisoarea Vdcdresti este un
vast patrulater, de ziduri inane,
AFL de inalle, inct Inlatur oriee gand de escaladare.
Urrnrim duba, in taxi.
Odinioard, imi spune insoptorul meu, detinutii erau trailsportati pe jos. Azi, cu automobilul-dubd, nici nu sunt
cdci soseaua a fost bine paOVOLUMINOASA

afara de cateva inguste crapilituri, Sub acoperis, ee servese

pentru ventilatie. Atmosfera Inauntru este grea; detinutii merg in
intuneric, ctre necunoscutul spilimntator, al puscdriei.
Mi se duce gndul la elegantele auto-care Cook, numai cristal
si lac, cu care turistii americani viziteaza,
rasturnati In fotolii
-metropolele occidentale, Paris by night sau circuide plus,
turd,

tul

Am intrebat pe un btrn detinut, avnd dupd vorbd, o oa-

recare Culturd, care, fiind supus, face servicii diferite, In

curtea exterioard, ajutnd ad-

ministratiei penitenciarului:
Ce-ai simtit cand te-a adus
pentru prima Gard.. aci?

N'mn simtit mare lucru!...

-- Cum asa? Dar decorul a-

vatii si acum se fac lucrdri de

canalizare. S'au dus vremurile
rand puscdriasii erau adusi cu
biciul, ca o cireadd, dela palatul de justitie, CU lanturile t-

cesta e infiorator...
De obiceiu, arestatul vine
rpus de obosiala interogatoriilor, ,luate in cursul noptii si de
biltaile eventuate, dela politie.
aiurit si
d seama de
ceeace se Intmpl cu el... Am
\ ,dzut Ins, de cand soul aci,
unele brute cinice, de o vigoare uimitoare care-si pdstreazd
toatd luciditatea si intrd la puscdrie raznd sau mormdind batjocuri... Este poate o binefacere

rndu-Se pe pavajele orasului.

Acum, sunt transportati boereste... Nici nu se cadea, de altfel,
sa fie mentinute inijloacele vul-

gare de transport, de cand dru,

mul acesta
. boeri.

Wilt de atati

POARTA NEAGBA

Duba s'a oprit ill tutu portii

exterioare a inchisorii. O pourBiserica din curtea inchiscru
l neagr, de fier, lustruiter ca
o cisind cazond, lu inspeclie. Deasupra porlii, un ornament format
terooatoriu.
din dollar chei monumerdale, incrucisate, cu o ghirlunda- din... Ianturi pentru ocnasi. Sinistru motto decorativ!...

pentru arestatul mai subtire",

faptul cd judecdtorii de instructie, inainte de arestare, tin pe
inculpat o noapte Intreaga la in-

imi spuse cum

in costuin vrgat,
Si interlocutorul oleo,
arestrile se fac de obiceiu, In cazul inculpatilor din elit, in cursul
noptii. Astfel, Fdlcoianu a fost arestat la 6ra 2 noaptea. Un fost
director al Inchisorii care a trecut din biroul directorial, in
celuld, a fost adus din cabinetul judecdtorului de instructie la
puscdrie, la ora 7 dimineata, dupd o noapte intreagd de inchizitoriald instructie. Palid, eu prul slbatec, cu gulerul strmb,
detinutul devine astfel pasiv i docil.
LA MASURATOARE

Nu s'a desmeticit bine, dupei caltitoria in dub& ii detinutul

Kira sa i se lase timpul sii observe curlenict perfect din curteu
interioard, este introdus in laboratorul antropometric. A doua
serie de impresii a defiludului novice, surd deci de natur antropornetricd. Necesittile identificarii sau stabilirii recidivei,
distragd oarecurn spiritul, prin operatiuni ciudate de
vin
dela soarta grea ce-1 asteapt.
meisureitoare =and,
Definutul e impins spre dreapta, Iii laboratorul ardropornetric, uncle e msurat in toate chipurile.
Rezultatul acestei milsuratori,
ne spline un definut in
se trece intr'o fisei
costum zebrat, care face de serviciu aci,
pe care se mai inscrie starea civild, condcunnrile suferite, porIreful vorbit", semnele particulare, tatuaje dacti are, cunprentele
celor zece degete dupd care se face clastunentul dactiloscopic,
$i se adaugd cloud fotografii din fat si profit.
Trei busturi de gips privesc la aceste operatiuni: Enache
Marcu autor a 36 omoruri", Pipa, spaima dirciumarilor" si

Leanca Vizitiu, otrvitoarea din Giuoiu".

Interlorul bisertcli
yhereta santinelei.
In poartei se deschide o ferestruicei cu mici gratil $i porMoil uremia scrateazd sosedua.
Prima impresie sguduitoare de penitenciar, o are definutul
In fafa portii negre, care se deschide 'trice!, solemn, pentruca
,lrestatul s ptrunda intr'o lume noad, in lumea morfii civile.
Se deschid porfile, ca sa intre daba.

Suntern in prima carte a inchisorii, asa zisu carte exte-

qoarci".

Dirt dubu care s'a oprit aci, surd scosi lrei indivizi palizi,
Cu prul vlvoju, fard cravat d guler, until cu ochiul turnefial.

Pentru grangur",
imi explica insolitorul met',
adied perdru prevenitul boer, director general oficial sau de
banal fraudaloas, drumul 'Arta la penitenciar este mai pulin

lagubru, deceit pentru puscOria$111 de rand. Dar impresiile sun!

utgt mai violente, mai sfsietoare, cu cdt arestatul este mai cult
si mai civilizat. Grangurul este arias intr'o rnasin de pinta: puscliriasul in dubd.

DUBA
Vreau sd vizitez duba. Ma urc in ea.
Aceasta duba este un vast autobuz, cu peretii blindati, cu
u4a de fier la spate. Nu are nici o fereastra, nici o descbiz5-

www.digibuc.ro

Atelierul de tesiitorle

9 IANUARIE l930

.REALITATEA ILUSTRATA

Pe perefi, fotografii de asasini celebri: ucigaisii lui Cair, Te-

rente, Cocos, Nieulaitet... Reconstituiri de crime exotice.

Crima din Rue des Ecoles, crima din Fifth Avenue, din Gonzagasse...
Exista fotografia unui ademenitor si siluitor de minore, in
veirsta de SO de anti
M obsedeaza cele trei busturi...
Interiorul laboratorului de identificare invecineazei aparatul
fotografic special pentru portretul delinutului, cu masinile de mei-

surare si de luare a amprentelor digitale.

Deci, delinutul este fotografiat printr'un aparat special, dupci
ce a fast asezat pe un scaun fixtitor, cu o fared la spate, ce-i imobilizeazei capul.

Un alt aparat, ca o cruce, reistigneste pe arestat, meisureindu-i

lungimea bratelor intinse si inedtimea, in limp ce, de pe un dulap
cu unelte fantastice cele trei busturi de ghips privesc trupul gol,
infirm ca pe o masinei tortionarei,
busturile celor trei colosi ai
crimei; Enache Marcu; Pipa, celebrul Pipa, care a debutat in cariera de definut, ca minor, la Mislea si nu s'a asteimparat nici acorn

la bertreinete, ceici mai are

LA CELULE

0 nond poartei neagra; strabatem prin turla bisericii, gezurita

de un gang umed.
Un nou fior nelamurit.
Daud carti concentrice: peireisim curtea exterioarei, a personapentru a intra in cea interioard. La toate portile, gardienz
de paza.
La mijloc, vechea bisericii, masivei, aproape o ruint Tirzicheo

ua depe acoperisul turlelor a fost scoas de furtuni. Zidurile se

neiruesc.

La dreapta, siruri de clealiri: sectia minorilor si deparazitarea.

In fund, sectia femeilar, clout: etaje cu celule aliniate la fatada
dardurei de crania reinjit. La steinga, spitalul, curtea condumnatilor
preventia.
Pe zidul bisericii, un cadran solar, rozetei Oilitarista, opera
Colonelului Maican, inchis aci dapa razboiul dela 77, pentru
nituri trucate. Aprovizionase armata cu bacanci cu talp de cal
Preconizase sistemul adoptat in 1916. Asa dar, nimic nou sub s( le
pentru care defraudatorul a construit un caran, ea sd-i treacei mai
repede timpul de ostindli.
Dupe( amiazei clar de loamrzei, zi caldel ce te cheama la
sosea, sa sorbi din automobil

condamnare' de 10 ani; si faimoasa Otreivitoare din Giurgiu", eroina romarzelor de fascicole, care si-a imbuibat sotul, treptat ca pentru o mitridatizare, cu arsenic.
De pe pereti, reinjesc figure
lombrosiane, ochi ced oul de
strut, urechi uriase pentru studiu, colectii de amprente digi-

aerul pur...

Prin curtea interioarer inFeilcoianu, beirbatul elegant

si luxos de ieri, se plimba acum pe jos, cu o peileirie huhlei, cu an raglan ce-i flutura
larg, dezordonat, pe umeri, co
barba neraset...

tale.

A zarit necunoscuti: se as-

cunde ca un urs moroceinos.

In fund, pridvorul cu chilii-

CAZIERE

Fisa contine starea

detinutului, portretul vorbit"

le de odinioard, azi transfor-

get.

celule. Front de usi ferecate.

Un gearn mic, un ghiseu" patrol de 10X10 cm., la fiecare.

mate in celnle de izolare.

Dozier etaje de pridvoruri supropose, cu cloud reinduri de

adicA gescris, semnele particulare i amprenta fiecArui de-

Aparatul pentru luarea amprentelor este format dintr'o

Msul cu placi de alamd, pe
care mici rfdluguri cilindrice
de cauciuc, intind un strat
sublire de tus. Arestatul
vleste degetul, rotindu4 pe

In fiecare an, de sfirbAtorile Crdeiunului, detinulii joaca pe o

seenfi impovizatfi Buhaiul" (sus) i Vieleimul" (jos).

placa metalic, apoi pe fis,
unde se imprima toate sinuozitAtile pielei. S'au stabilit'28 de tipuri de amprente. Se IntrobuinteazA la antropometrie sistemul Bertillon, desi complicat.
In identificare, accentul ,este pus pe dactiloscopie, adicd pe aceste amprente, cci celelalte Msuratori sunt mai putin exacte.
Inteadevdr, cu tin fel de compasuri i verniere speciale, se msoar cotul, genunchiul, capul. Aceste ingsurgtori sunt variabile,
fiindc depind de gradul cat se strange aparatul. Mai important
este studiul urechei: nu exist doi oameni cu urechi identice,
iar la acelas orn, forma urechei nu variaz. Acelas lucru se Intmpl si cu crestele papilare depe degete. Acestea sunt inalterabile si rezist chiar la pilire. Multi criminali si le pilesc pn
la snge, de zidul eelulelor,
zadarnic. Dup cteva zile, ele
apar din nou.
De alt parte, criminalul las urmele lui pe o multime de
obiecte: pahare, lemn, fier, hrtie... Ele se fotografiaz, se coloreaz si se fixeazd, printr'o intreag serie de operatiuni de

.-trunceim o privire pe furis, lii

a treict celuld dela etaj,
celula lui Feilcoianu.
Interior streimt, ceit incape
un pat, o meisutd, un scaun si
un tel de aleatei, iesita din
(Urmare In pag. 25)

laborator.

Criminalul poate fi foarte usor descoperit prin confruntarea amprentei dela locul crimei cea depe fis; in special amprenta cu snge este vizibild.
Un criminal a fost prins Twin urma degetului rAmasA
pe O pictur de spermantet, cAzutd dela lumnare!" In5 asigur un detinut.
44-0444444444444-0+414444444 44

-11-141+11-11-14

PRODUSE ORIGINALE ELVETIEriE

Academia Technic6
Bucure*ti II Str. Ion Mincu No. 10
Tog cal ce au dorinja de a avansa, pot
ajunge la cele mai frumoase situalluni, la
Stat i in industria particular* urmand
prin corespondenl (fird pfirsirea ocupa-

CEL MAI BUN ALIMENT

PENTRU COPII RECON
VALESCEWTISI ANEmici

BRANZ4 DESERT
FRA RIVAL

FORTIFIC)301
ALI ME NTEAZA

COPII D

CASA ,IIESTLE rSTR.DIONISIE

36*BUCURETI I

www.digibuc.ro

fiunilor) cursurile Academiei Technice, predate prin lectil scrise, de &dire ingineri
profesori specialilti. Academia Technia
este autorizatd de onor. Minister al Instrucjiunei Publice cu No. 62.369/926' $i este cea
mal veche i cea mai serioasfi $coald techflea prin corespondenta din lard. Absolvenjii Academiei Technice pot deveni: Desenatori, Secretari, Conductori technici, Ajutori

de inginer. Cursurile pot fi urmate la ori

ce vdrst. In luna Martie va avea loc a 5-a

sesiune de examen de absolvire. Inscrierile
se primesc zilnic, personal sau prin po$ti,
la sediul $coalei. Cerefi prospeetul explicativ, trimljand 10 lei mArci poatale pe adresa
de mal sui.

hpALIT.A1

ii3OTRATA,

JANIAPIE -0,96

Vagabond, $asesprezece ore

Adevarul!... editie speciala"...

Strig cat'pot. Simt insa, c nu e glasul

.meu. E un glas strain. Strig mereu si
distreaza t ptul ca singur nu-nd recunosc
vocea.
Psst! Adevarul!"
Alerg. Vaud un jurnal. Sunt emotionat
scap teancul de ziare din mnii.
un leu restul!"

Yarn, dar m duc sa. schimb".

Lasa atun^i, iati-1 tie".

Incepit bn, deci. Pornesc vesel mai
rte.
Adevrul, editie special".
Adevarul..."
*
Ajung In fata azilului. M uit la sergentill de afara. Bate din picioare sa se Incalzeasea. Intru. O camera spatioasa. Un birou, o banca, un functionar si... Inca un

Ne ducem afara", e o sala, cu un rand

de robinete. Doua usi cu .dou tablite. Una

cu inscriptia pentru femei" cealalta pentru barbati".

Vii intia oara aici?".

Da".
Mai e un salon colo, hai s vedem

poate avem loc mai bun acolo".

Aceeas odae, tot a-tat de aglomerata i eu
aceleasi proprietati odorante.
Il intreb:

-- De unde esti?"

sergent.

As putea sa dorm...?"
Ai acte?"
N'am".
Atunci nu se poate".
Domnule, v rog, sunt vnzator de
ziare, m cunosc cei de la Adevarul", am
lsat actele acolo, ca s-rni dea sh vnd
ziare".
Ai cinci lei?".
Da, pottim"
,Cum te chiama?"
Georgescu Ion."
De uncle esti?"
Din Giurgiu."

Sa nu faci o miscare ca te achit"

.

N'ai nici o grija" !

Trecem pe Calea Vietoriei. Imi indes paIdria pe ochi. Lumea trece grabit. Multi se
uita la mine. Din oehii lor \Tad rezerva
poate mila. Un cunoscut trece, nu m',a observat. Rdsuflu usurat. Ajungem la prefeu,

sunt simple banci de lemn. Toate sunt

ocupate. Caut cu privirea un loc.
BA' taranoiule! Uite colo un loc, ce

Reporterul

te tot invrti mereu? 0 sa-I ocupe si pe

ala".

nostru aa
cum s'a prezentat la azil
i cum se In-

Ii multumesc mosului care ma invitase

atat de tandru" si ma asez lnga unul, cu
care Morpheu se distra, intrebuintndul
pentru orchestra erease, drept contrabas.
Ma uit In sal. Inteun loc, frizerul lucreaz de zor. Cu cinci lei te face frumos". Un
altul vinde salam, ptne si mere, contra
bani sau haine, camasi, bricege, etc. Nenorocitii impinsi de foame, nici nu se Ondesc la gerurile ce va sa vina i-si vnd
totul de pe ei, pe un pret de nimic. E un
munte de pietate, In miniatura.
Unul intreaba pe cellalt:
Azi ai lucrat ceva?"
Nimic".

mncarea.
azi?"

fdliseaza de
obiceiu

Din Buzau".
Ai lucrat azi ceva?"
Nimic".
Ce meserie ai?"
Sunt cofetar! De sase luni sunt in
Bucuresti i n'am gsit de lucru. Mai stau

Sa traesti, nepoate! Ai luerat ceva

DADA Duminied si clack' n'oi gsi ma due a-

De luerat am lucrat ea vand Aare,

Dece ai plecat?"
Am uschit" niste gologani dela babacu, am vrut s'o sterg din tail, dar m'au

dar mi-a mers prost. Am cstigat 14 lei,

toata ziva".
Tot e bine si att. Eu de 3 zile n'am
mneat. Noroc ed am credit aici si pot sa
dorm. Ei, Inainte, scoteam 100-150 lei pe
zi, acum Insa e jale".
Un biat Canar se apropie de noi.

Da-mi un jurnal sa eitese".

Da s nu-1 mototolesti si s mi-1 dai

inapoi".

Da! ca ti-I dau!"

In said intra sergentul. Cei ce fumeaza

ascund tigarile. Fumatul este oprit, In dorrmitor" i daca vede fum deschide ferestrele
si vine frigid.
Din prietenie, In trecere, imi dri una cu
vna de bou. Surd prietenos. Doare Insa.
Bdiatul imi d ziarul inapoi.

Ai o tigara?".

Da".

Hai afar s funiarn".

se

rasti .sergentul la mine si Incheie, eu o lnjuratura. groaznica.

Formalittile sunt facute. Pot sa intru.

Tree printr'o s1i i deschid usa...
Un miros greu, un aer imbcsit. Imi lncordez vointa. Tree printre paturi. Le numese asa fiinde pe ele se doarme, de fapt

Nimic".

Intentia mea era sa fiu arestat si m'am

purtat in consecinta.
Pute Induntru domnule, da ce-s nebun sa stau?".
Dumnezeu si Pastele... da mdta te-a
orescut In puf? In loc sa fii multumit c
ai, aci, un toe eald unde sa-ti pui capul! Adu
actele incoa!".
A"am spus ea n'am acte!".
Aha! Vino incoa?"
Chema sergentul si m perchezitiona. Gaseste legitirnatia, pe care o luasern, s'o am
la caz de nevoe.
Aha ! ai i acte false. La politie te
due si legitimatia o trimit la ziare, poate c
a pierdut-o cineva ?"

Nici nu se putea mai bine. Eram fericit.

Planul imi reusise de minune.
Sergentul ma/ apued de brat, ma impinge
pe us afard si o pornim.
Aerul rece,
chiar prea rece pentru Imbracamintea mea,
m invioara. Zmbese multumit.

Cti ani ai?"

Somajul e ingrozitor.
Scot din buzunar pinea ce mi-o luasem
li un carnat. MA due Inga mosul care-mi
dduse indicatia locului si impart cu el

Nu mai pot suporta aerul, simt cd ma

M duc afara. Functionarul de la birou,
ma intmpin cu vorbele:
Ce-i eu tine?"
Innabus.

LA POLITIE

Dourizeci i cinci".

Mereu, aeelas raspuns:

n'am sa ma unplu dela tine: pilduchi Imi

mai lipseste?"
Acuzatul se supune. Isi aseaza haina sub
pat, pe ciment si linistit, se culea.

casr.

adus inapoi, dela Gonstantinopol".

Aim terminat de fumat si reintram In dormitor.

Cine cumpara o haina?"

Cat ceri pe ea?".

Doi poli".
Esti nebun".

Un pol jmnate".
Targul s'a incheiat cu un pol. Vnzatorul
i cumpara imediat paine i imbuca fla-

mnd, ea un lup.
Ca sd se duca In dormitorul lor, femeile
sunt obligate sa treaca prin acel al barbatilor i sa suporte totodatd trivialitatile, debitate din abondenta de locatari.
Aerul, din ce In ce mai greu, din ce In
ce mai Imbcsit.
Intr'un colt doi insi se ceart:
,Dac ai ceva, eulea-te jos. ea doer

www.digibuc.ro

turl O masina, la scara, porneste.

End

maiorul din ea ne zareste, o opreste:

Ce-i cu asta ?"
Sergentul ma imbranceste lnga perete,
treee in WA' mndru si raspunde :
Un vagabond, s traiti, dela Azilul de
noapte, Ware acte si a parut suspect si "
Du-1 Inauntru" si masina porni.
Intram in eamera agentilor. Mai sunt clienti. Un agent cand ma'vede, lnjurd.
Ce dracu, In seara asta nu se mai is-

praveste ?"

si continua sa ancheteze pe ceilalti. Aici

exista un avantaj, ti se respecta. rndul.
Doi agenti vorbesc Intre ei. Prind un
crmpei de dialog :
...si i-am tras doi pumni sdraveni,
Inceput sa tipe. Lam pus mna la gura
m'a muscat".
Ei, si nu 1-ai trasnit?" Intreaba.- celalalt, infuriat.

Cum sad fi batut ma, ca erau

sus

cainii Ala de gazetari i numai atta asteapta, sa auda ceva, ea sa "aib ce mnca
la rahat, In ziare".
Zmbese. Imi face impresia ea stint la un
bal mascat, uncle sunt necunoseut si se vor-

beste de mine, sau de ai mei.

Ce-i cu asta ?"

Venise rndul meu.

Sergentul intinde adresa pe care o Meuse
functionarul dela azil.
Cu mici variatii, interogatoriul se repetd.
Gum te chiamd ?"
Georgescu Sa.... Ioan".

Era cat pe ce s ma lneure, eaei

gandiam aiurea.
NaIscut ?"

ma

La Giurgiu".
Cti ani ai ?"
Douazeci si cinci".
Ai facut armata ?"

Da".

Uncle ?"
La... 2 vnatbri.".

Ce meserie ai ?"
Vnd ziard".
Cogeamite golan, nu vrei sii muncegi:
um till Vagabon d"...-

BRALI In

9 IA.VCAUIE, 19.96

cru. E o caldurtt grozavIt. hut scot o bain,

Si-mi oferi o walla completa de injura.

a doua o pstrez, ca si-mi plere iluzia ca

patul e... moale.
Cei de langa sob vorbesc mereu. l ascult. Crmpee din disculia lor ajung la
mine :
...el aranjase de acum cu dama, cnd
colo ea se cara cu altul. Atunci furios, ne-

turi.

Ma gndeam la mama saraca, ce impor.

tanfa i se id 5i cat de des mi se pomene5te de ea pe

Ai ceva la cazier ?"

Fac pe naivul.
Nu 5tiu ce e ata".
Ai mai fost arestat ?"

bunul Ii dfidu o palma".

Cui ?"
Damei, ceilali sarira la batae, am sarit i noi i apoi fin'te nene".
El a achitat i cu pumnalul, dar, cnd sa

Nu".

Du-I la cazier 5i vezi" se adresa agenbil unui sergent.

Perchezifioneazd-I intai", interveni
altud.

nmi dea &data', a venit

Zece lei 5i opt ziare", fu raspunsul

sergentutui care ma perchezifionase.

Ma conduce la oazier.
0 sala cu un functioner i cu sute de sal-

tame.
Cum te chiam ?"
Georgescu Ion".
Cali ani ai ?"
Douazeci 5i cinci".
Ai fcut armata ?"
Da".

noi".

Unul incepe sa chute :

Mi-e sufletul sdrobit de tine...."
Sentinela trage viziera 5i Intreaba:

Cine vrea apa ?"

Lmbrnceala, injuraturi, vreo doudzeci

se reped la u5a. Sentinela li conduce. Dupa

pufin timp se intorc satisfacufi 5i

c nu numai cascatul e o boala molipsiMare" ci i scarpinatul.

E destul sa vezi doi-trei ini, cari se

Ce teat e5ti ?" Incearca sa ma faca

sa infeleg, agentul.

Nu 5tiu".
dista n'a facut armata!" i puse gray
pe hrtie rezolufia : A se aviza cercul de
recrutare Vla5ca".
Abia ma fineam, sa nu isbucnesc in ras.
Du-te".
Sergentul ma aduce din nou In camera
de ancheta. Clienlii Incetasera sa mai vie
agenfii aveau chef de vorba.
Rine ma, and meserie n'ai gsit?"
Ca s mai stau la Caildura 5i sa ma distrez
pufin, am inchipuit repede o poveste 5i am
inceput :

Am cautat doninule, dar n'am gash.

Eu am cinci clase de liceu, 5tiu 5i franceza, am fost i In strainatate. Pdrinfii mei
aveau mo5ie, dar au murit in tirnpul rds-

boiului 5i am ramas singur".

Agenfii Ineepura sa ma compatimeasCa.
Unul din ei mai mucalit, se adresd unui coleg ce-i aducea un registru :

Uite ma Trbut, tu cu dota clase

ai slujba. build 5i asta cu cinici, uite In ce

hal e".
Geitalli Incep sa rcl.

Du-te la dracu, nebunule. Hai, du-1

inauntru".
Domnule comisar, va rog, dece ma

arestafi ? Ce-am facut ?"

Ei, in loc de Azil dormi aici i maine
orn vedea noi, daca ai actele la Actevrul",
dupa cum spui ?"
Trecem prin niste coridoare inguste. Beciurile Polifiei Stmt... la etaj.

Intram Inteo camera, In care se afla un

agent 5i un caporal de jandarmi. Ma per-

chezilioneaza din non ei-mi 0:seise Pgarile.

Caporalul intreaba :
,Are igri, i le lasam ?"
Las-i-le. Du-I la 6".
Pornim iar. Zresc u5i cu gratii, nume5ase. Ur

sgomot de zavor, un brnci i iata-ma

finta caltoriei mete nocturne :

veseli

reiau locul.
In aceasta sear% am capatat convingerea

Ce contigent e5ti ?"

Niciodata n'am 5tiut socoteala contigentului din care fac parte. Ma prinsese.
Nu 5tiu".
Cum nu 5tii ?"
Nu 5tiu".

rotate.
Unu... doi... trel.... patru...

Pe el 1-a lovit?"
Da, i-a spart capul. Acu doarme...
mama lui... din cuza lui ne-a luchis i pe

la

ARESTUL

Tabloul de la azil se repeta, eu singura

diferenla ca aid e mai cald. Tali se uita

la mine.
De ce te-a bagat m ?"

N'am acte".
Te-a prins asupra faptutui ?"
Nu L.. cu ce s and* princla"!

Au gasit vre-un corp delict?"

Nu, ce sa gaseasca ?"

Da-te dracului, ca e5ti bleg !"

M ned pe o scndura i privese. Patu-

rile sunt unite 5i formeaza un pat enorm.

adica o banca de lemn enorma, depe care
scndurile se misca, de eke ori unul incearca s1i schimbe pozifia
In jurul sobei, un grup discuta. Lemne
sunt din bel5ug 5i ei abuzeaza de acest tu-

scalpina insistent 5i te-ai i molipsit.

acum, peste 50 oameni scarpinndu-se, cu frenezie.
Am inceput sa ma scarpin l eu. La inceput mai incet, apoi din ce In ce mai aocelerat, i cu cat ma scarpinam, cu atat simfiam mai malt nevoia.
Paturile" complet ocupate. Ma aciuiez
'nitre doi indivizi mai curafel. Deodata u5a
se deschide 5i intra un tnr elegant imbracat.
Dece te-au bagat, ma ?"
treaba mea".
Se WM. In fundul oclaii. Zare5te un prieten. Se duce intr'acolo i yeseli amndoi se
a5ezara la taifas :
M intorc, cnd pe o parte, can& pe alta.
Nu pot sa dorm. 11 ridic. Tndrul care intrase ma. Intreaba :
Ce-i cu tine ?"
Aveam chef de vorba. De dormit tot nu
puteam dormi, a5a cA i-am repetat povestea
pe care o spusesem agenfilor.
Tnarul se adresa tovara5ului sau :
baiat cu carte."
Uite In ce hal e,
Apoi imi spuse :
Nu-li dau cuvntul meu, c n'am, eu

sunt punga5 dar i jur pe tot ce am mai

seurnp i sit nu ies de aid., dac nu fi-oi da
un pantalon l o haina, s vii la..." si-mi
fixa locut unde sa-1 gasesc :
Dece nu furi domnule ? Nu vezi ca
in fara asta te Impinge sa furi, dac nu-ti
cla posibilitatea sa. trae5ti ?"
Nu pot."
Tanarul se uita la mine, apoi la tovara5u1 lui :
Da m ! am auzit ca sunt i oameni

de a5tia cari sa-i omori 5i nu pot sa fure."

Ce idioli", raspunse cellalt desgustat.

_ Hai culca-le aici"

facura loc la
picioarele lor. Ma intind ranga ei 5i bag
inna In buzunar s scot o figara. Ia-le de
unde nu-s. Grupul de lnga soba, fumeaza
de zor, 5i-mi zfimbesc.

Na i ie o figark, ca tot is dinteale

tale", 5i unul, imi intinse o figard, rznd.
0 iau, mulfumit i cu att 5i ma intind

la picioarele binevoitorilor mei.

Un concert de sfordituri, pe toate tonurile, e tot mai crescendo.
Sunt obosit i afipesc. Un camarad, se inUncle comod 5i aplica cu putere piciorul,
pe capul meu. Sar in picioare. A inceput
sa se lumineze de zitia. Majoritatea celor inchi5i s'au sculat i discuta. Intru'n vorba
cu un faran, bine imbrficat, care sta intins
pe jos.

M'a arestat pentru c nu m'am divorfat de femeea mea 5i traesc cu alta. Mi-e
Nita sa nu 'nand= batae".
Binevoitorul meu intervine.
N'ai nid o grija, nu se mai bate".

Deodat, in curte, goarnele incep sa sune

desteptarea.
Ne scoate afara." spune unul.
Vestea asta ma ingrozeste. Sunt prost im-

12

www.digibuc.ro

ILI;,S7/1.4 TA

brcat 5i la ora 5 dimineala temperatura

nu-i prea ridicata. Sentinelele ne ?raping
spre curte. Recunosc, In trecere, camera
uncle, asear, erau agentul l caporalul de
jandarmi. MA opresc In u5a. Recunosc pe a-

gent. Intenlionam sa declar adevfiratu-mi

nume, sa scap de comedia ce tindea sa de-

vie sinistr :
Domnule agent, eu nu sunt vanziltor

de ziare, ci scriu la ziar ; m'am imbracat

asa, ca sa fac o ancheta."
Hai ! N'o mai f pe nebunu 5i treci
In curte. Daca e5ti Inteadevar ziaritst eu
att mai bine, sa te Inveli altddata minte,
sa nu mai faci pe detectivul" i razand, m
Imbranci

0 curte mica, inconjurata de ziduri inalte. Toli se plimba incoace 5i Incolo, ca sa

se In^,tzeasca. Mai de grab alearga Insa,
deck se plimba. Tremur din tot corpul. Incep 5i eu sa alerg, prin curte. De frig Incepe sa m doara tot trupul. Singura-mi speranfa era raportul.
Binevoitorul men, m inifiase In secretele polifiei. La ora 9, arestafii sunt chemali
in fala comisarului inconjurat de agenfi,
pentru cercetare. Astept ora 9, ea pe un
stant, care ma va salva.
Un agent vine 5i face apelul. Se apropie
raportul", imi 5opte5te unul.
Badescu George".

Aici".
Prezent".
Georgescu Ion".
Prezent".

Gheorghe Mihai".

Cate doi In rand, pornim spre sala, uncle

trebuia sa se faca raportul. Ne cheama unul
cte unul. Vad cum ii duce, pe doi, s-i tun-

a. Un fior ma trece : asta mi-ar mai lipsi.

Georgescu Ion !"
Prezent".
Intru. Ca o curte cu juri, agenfii stau im-

prejurul inspectorului. Un jandarm sta la

spatele meu.
Cum te chearna ?"
Georgescu Ion".
Inspectorul citeste adresa dela azil. In
vorbesc :
acest timp, Incerc
Domnale inspector, v rog...."
Un agent de langa domnul inspector ma
1ntrerupe :

Pssst !"

Exclamafie urmata de un ghiont, al jandarmului de langa mine.

Dar e o gre5eala... va rog...

Pssst !"

_ Alt ghiont acompaniaza gestul.

Inspectorul termind de citit i spune cu

glas tare :

,Se trimite la Asistenfa sociala, la

triajd vagabonzilor".
Elotararea ma face sa ma cutremur :
Bine domnule inspector, dar...."
De data asta agentul se mu1fume5te sa
faca un semn din ochi i jandarmul con5tient, imi mai trage un ghiont :
Altul".
Un brnci sdravan m arunca afara.
Agentul care refuzase sa creada declarafia mea adevarata, imi spuse cu ciuda :

Ai scapat netuns, da, las' c am eu

grija de tine", 5i-mi trase o injuratari soca rasbunare.
Sunt iard5 in curte. Toll mA Inconjoara.

Ei ce-ai fficut ?"

Ma trimite la vagabonzi".
Tori se departeaza, dnd din umeri. Nu
5tiu ce sa mai fac. Tremur de frig 5i mi-e
foame. Un orn, urmat de un jandanm, vine

In ourte, cu un sac cu Value. Toli se reped.

Cu ghionturi i injuraturi, jandarmul ii fine
In loc.

Imi vine rndul. 0 jumatate de

pfiine

neagra, calda Inca% Imi incalzesc mainile,

finand-o, 5i 'bleep sa mannc. E delicioasa.
Regret, doar, c e prea mica. Termin de
Orice
inncat i incep, iar, s ma plimb. cei
de
incercari ale mete, de-a connunica cu
afar% sunt zadarnice. Agenfii, ca 5i jandarmii, stint milli la rugaminfile mole, mai ales halul in care sunt, li detenmina s fie
neincrezatori.
Dela un geam, se stria numele arestafi-

tor, cari trec rand pe rand sa fie din non

anchetati.
Georgescu Ion, vino sus.

(Continuare in pap. e45)

ItEAL11ATL4 111M4tt

9 LAM:ARIL 1930

Curioziati

Premiatii la jocuri pe luna

Noembrie
Au obtinut premii, la jocurile Realittii

Un club mixt al
studentilor

ameri-

cant a organizat
o serbare la Chicago. Cea mai interesant probA sportiv a serbrii, a fost
aceea a tragerii cu
arcul. Tinta" a fost
format din flori.
La stnga: Tintasil
examinnd rezulta-

tul tragerit

Ilustrate", urmAtoril :
Premiul I : Nicu Popescu,
soara, lei 1000.

student-Timi-

Premiul II : Dim. N. Georgescu, invdtkor,

corn. Goicea-Mare, jud. Dolj lei 500.

Premiul III : $tefan Halmaghi, elev cl.

Int6natu1 de b5eti-Blaj, lei 300.
Premiile IV panul la X, urrnAtorii : Tra-

ian Gh. Roman si Ramona Grainth-Bu-

zau, Eugenia Dumitrescu, inv545.toare, coniuna Ostroveni jud. Dolj; Ica crip. Rada,

Careii Mari; Marta Rodeanu Tornea, jud.

Arad ; Nelly Ioanovici, Bocsa-Romiin, ju-

dejul Caras; Miron N. Superceanu, student-

Cluj; Geta Popescu, bile Govora, cate un

'olum din literatura universal.

Cum puteti obtine aut ografele

vedetelor pe care le preferati

In numetrul viitor vom publica
serie de scrisori tip, ea Qiutorul eurora eititoril nostri se ow. putea (Oresa marilor stele ale ecranului intr unu
din limbile universale.
Numeroase scrisori cu cereri de aulografe reimem nerezolvate de cettre di-

feritele vedete cu toatei dorinfa lor de

a rdspunde admiratorilor, numai din
cauzei cet cererile le-au fost adresate

Paris, a fost
expus un model de
La

automobiL ale chrui

perne se pot transforma intr'un pat
foarte confortabil
Automobilul este
foarte indicat pentru caltorii lungi

intr'o limbei streiinei lor.

Credem cei, prin publicarea serivirilor tip, ih diferite limbi, aducem o

mare inlesnire cititorilor nostri, cari

pe viitor vor putea set corespondeze et:
actorii lor preferati in grain! acestora.

este prevazut
cu un calorifer elec.
si

$tiri Artistice

tric.

e 4.04

4(

47264,6 f

c7y-aeut_j-eve
Demonii vitezei in

ventiei. Comitnd

China

ins5. delictul pentru

treia oark lucrurile iau cu totul a1t5

In-

en TUNA a rezistat mult5 vreme valului

de civilizatie apuseanA. Cnd ins po
porul galben, din5untrul zidului proverbial.
a ceclat. transformarea a luat proportii ui-

f5tisare. pe cnd In
europene. in asemenea cazuri, soferii sunt amendati si li
se riclic5 permisele de circulatie. In China.

,Automobilul a fost printre cele mai agreate daruri cu care Apusul a fericit pe
chinezi. Scurt Barn clup5 ce automobilele au
fost introduse in China.jin-rickse"-le (c)rucioarele trase de oameni1 au disprut aproape cu desAvArsire. Putirele care au
mai r5mas, sunt asazi socotite drept curiozitriti ale trecutului si in nici un caz nu

construitA. care i se aplicl, in jurul gMului

si anot se incuie cu lack. Cu acest echiDament soferii delicventi trebuesc sA urnble
zing, i noaDt.ea. Se sPune c5 un astfel de
tratament. anlicat timp de ont zile. lecueste
definitiv De dernonii vitezei".
Am recomanda ui autoritkilor noastre.
care se ingrijesc de viata pietonilor. un ase-

mitoare.

maj constituesc un mijloc practic de locomojiune. Multi dintre chinezii cari trgeau
jin-ricksele" au imbrkisat, cu entuziasrn.
noua profesiune de sofer.
Dar. naivii chinezi, fericiti, de a fi In posesiunea unei niaini la care n'au deck s5
apese cu piciorul pe o peda15, pentru ca sI
poat5 sbura ca vntul, uitil de multe ori
c5, mai exist5, pe str5zile chinezesti si un
trafic al pletonilor. De aceea Politia.
ca
si la noi de altfel,
are mult de furc'd cu
demonii vitezei. Accidentele au devenit acolo din ce in ce mai numeroase. Un regiro special a fost instituit pentru soferii
contravenienti la regulamentele circulatiet
Cnd un $ofer chinez e arestat pentru
tntaia oark invinuit Bind de a fi condus
rnasina cu vitez5, prea mare, nu i se Intmpl riimic. I se administreazg doar un
drastic avertisment serbal si i se d'd druniul. A doua oar5.. Inst, e condamnat la amenzi, care variazA, dung proportia contra-

soferii nu dau nimic si chiar mai cap5t5

ceva. Darul nu este ins5 tocrnai pl5cut si
const5 dintr'o plac5 grea de lernn, special

rnenea mijloc de reprirnare. Soferii nostri

nil pot ins5. s5 fie comparati cu naiviF
chinezi, lar ct priveste accidentele. sun
nebunia vitezei, intrebati-i si v5." vor rl,s
punde: Dar ce, suntem in China?"

chetari

44+1141-41/4-1-fri-f4+f+11-1144-4141-114+.44-f+11-0-11-11M-1-14-1414444-1-6-114444-11444

cu sticlele cob niai bune se game la

imediat dupa. srbkori, se deschide la

Teatrul Liric, stagiunea companiei Alogador", de sub directiunea d-lui Sergiu Milorian. Se va reprezenta in condijiuni exceptionale de montare i distributie celebra
operet OBLIGAIN:i jucat de sute de ori
la Paris si sclipitor tradus5 de humoristii

Koons si Nicon.

In ,Obligado", apare pentru drirna dart'

pe o scena romneasc5 irezistibilul comic
de operet Ladislau Grof. In celelate roluri
principale d-nele: Elena Zamora, Sandra
Cockescu i reputatul tenor Al. Dernetrescu
de Sylva.

Din ansamblu fac parte d-nele : Anicuta

Cade, Consuela Dimitriu, Greta Pop, Mia
Georgescu, Lulu Nicoll') i d-nii: N, Scor
teanu, Ion Georgescu, Niculae Stroe si N.
Nntoniu, 12 Mogador Girls, cor, orchestr,
etc.

La Teatrul MARIA VENTURA

se joac in fiecare seara

CU MARE SUCCES

Magazinu! Societtii de Binefacere

Spune-mi csunturt

Medic specialist (la consul-

Comedie in 3 acte de J. Deval. Tradusli

pus5, in scen5, de colaboratorul nost ru.
d. lonel Tranu.
In rolurile principale: Marietta Rares.

AMICII ORBILOR"
tatii la cel ce au nevoe.
PASAGIUL IMOBILIAR
Intrarea min Calea Victor et, 48
vis-a-vis de Terasa Otetelesann.

(Beaut)

Renee-Annie, Maria Mohor, C. Toneanu. G.

Ionel T5ranu
13

www.digibuc.ro

lzrALITATEA ILUSTRATA
IANI'ARIE 19,99

Minunea pcinzei

America,

care traelste
LYON, pe

Statele Unite, au dat pildt

Europei, au initiat-o In tai

Anglo-Saxon". Pe unul din zidurile principale ale cluidirii, se poate citi:

Aci a fost primal cinematograf din lame,
desclzis in seara zilei de 27 Iwzuarie 1896".
27 Ianuarie 1896. 0 ,seard turbure. Ploaia
cernit prin slid, se ingropa In cavoul fr
fund al cetii.

nele

Vorbiserri, In ultimele zile, gazetele, se

vorbia prin cafenele, despre o nou inventie a fratilor Lumiere si care consta In prezentarea fotografiilor animate.
Pe afisul lipit la intrarea cinematografu-

un fel de dughian, cum ar fi

minunilor

domeniul cinematografului.

rue

la Republique,
L A exist o bailed. Sede numeste
Banca

lui,

lara

celor mai neasteptate, taro

miliardelor si a Intreprinderilor senzationale, n fast si
continu sd fie prima si in

azi

Trei vedete: Douglas

Fairbanks, Emil Jannings $i Mary Pick-

cinematografului. Fdr
a eontesta francezilor paternitatea inventiunii, trebue s
rectmoastem, c amerieanii
au rspndit einematograful,
pe tot pmntul, fcnd s
se nascd, in spectatori, gustul
pentru nona artd. Americanii, cu spiritul lor intreprinztor, si-au dat searna de posibilittile de cstig, pe care
le oferia inventia fratilor Lumire si s'au pus pe lucru.
Au Mcut din cinematograf
a treia industrie national.
Americanii si-au ales Holy-

wood-ul, acel loc

minunat
eu pozitii naturale extraordinar de frumoase, ca o cetate a filmului. Din modesta colonic ee era, Holywood-ul ajunsese un extraordinar
centru de activi cte; drivirile fetelor frumoase, ale aventurierilor, in goand dup noui intreprinderi, privirile intregei lumi, se atintird asupra Holywood-ului. Au
venit acolo: cismari, tutungii, vesuitori de ghete, sofeuri, samsari, conti, maniquereuse, fete de pension,
femei nobile, beli de prvlie, etc., atrasi de mirajul
nouei arte, avnd la orizontul optimistelor lor vederi,
banii si celebritatea.
Astfel sunt celebrii frati Warner, emigrati din Rusia, eari la venirea In America, trdiau in cea mai neagrd mizerie
lor era cismar si fratele cel mare fochist), ajungnd apoi s conduc una dintre cele mai
ford.

Hoilywoodul din avion

prvliile fotografilor a la minut"
se pu Les
citi :
Fotografia animata. ,5edinfe1e au loc in fiecare
dela cinci in sus. Preful de intrare cirzcizeci de centime".

La intrare, era un controlor. Din cnd in cnd el

striga trecdtorilor: Toat lumea set vie
sei
si st

admire, noua minune a secolului! Potografiile animate

ale cinernatografului Lumire! Intrarea numai 50 de
centime!"

Nu s'au prea repezit Lyonezii, s admire mintmea.

Doar ctiva, intrar, In sala luminatd de canMabre. Se
vorbia in .oapte. Serni-obscuritatea se infiltrase pnii
si in sufletul putinilor spectatori. La un moment dal,
luminile se stinserri. Un glas tsni strident, din Intunerie, ca un fulger in noapte: Doarnnelor si Domniloriedinfa incepe!
4-044-11-1C0-/C1-1,-,,f+.,_,44-0 4-0-1 #4444444 444 e-e-e-t4 e 4-e-te-e-e-tre e+e-te-e+s-e-o-e-e4 0-14

4. #4-0-0-41-144-4-1444-14-444-41-0410-0444-0-04-4044.4-4-4-44-44-44 4-11-44-0-0-044-444-144-114-04-444444-14-14-14-44-10~44144-44-4-

.1%

FARA PROCEDEURI DUREROASE

fara aparate costisitoare, numai prin simpia
descalcificare zilnic a apei de spalat, captati pielea supl& frageda
inviorata.
i

Faceti dar apa moale i binefacatoare,

adaugndu-i zilnic

PUNETI ZILNIC IN APA DE SPALAT

1I

www.digibuc.ro

IlEALITATEA al STRATA

mari case de productie din America.

'rot astfel, conducdtorii firmei MetroGoldwyn Mayer". Au venit cu totii sdraci,
pericru ca In ea-Ova ani, sd fie posesorii unor averi fabuloase.
S'au aclunat energii, s'au intrebuintat capitaluri imense, si In scurtd vreme, Holywood-ul a devenit un extraordinar centro
de activitate.
Procedeele industriale si economice de
peste Atlantic, aplicate

cinematografului,

i-au asigurat o desvoltare rationald, progresiva si constant& o prosperitate material&

f5r egal.

Metodele de luero ale tuturor business-

menilor", cinematografului: Zukor, Loew,

Fox, Laerule, Mayer, Rowland, Schenk,
IVarner, etc., nu au fost descrise. Ele se pot

grisi ins, In Sisteniul Taylor" si In Viata

liii Ford".
In Europa acorn vreo 15 ani, cinemato-

grafele nu erau clecat niste dughene insuportabile. Aceasta din punct de vedere comercial. Iar din punct de vedere artistic, ele nu
of eriau dead spectacole lamentabil de
proaste.
Filmele emotive, de profundd gandire, 15i
fricurd aparitia, In vremea rdsboiului. Erau

realizate de celebrul Triunghiu" si de Paramount", care nu devenise Ned trustul:

Famous-Players-Lasky-Corporation".
", (1,- Thomas
Marile fresce :

Trice; Netoleranta" de D. W. Grifiih; Pentru umanitate", de Aleen Holubar, au relevat forta si subtilitatea de expresie a ima,Yinei animate.

Noui tipori ale umanitritii, ale dramei, se

impuserd: Chaplin, Pearl White, Douglus,
figuri analoage Pierotului, Arlequinului
Colombinei, ai ,Comedlei del Arte" italiene.
William Hart, a adus romanescul violent

si dur, al Far-Westului american, lirismul

despuiat de forme, imaginatia puternicd, pe
care multimea le-a adoptat: un stil al ecranului, generator de infinite sperante, supus

In acelas timp, celor mai puternice sguduiri,

se nscu.
Era opera Americei.
Epoca de aur a productiunii americane, a
fOst intre anii 1915 si 1917, In vremea pros-

perittii Triunghiului". Fandat si finantat

de bancherii Kassel si Baumann, cuprindea

trei organe de productie: Fine Arts, condusd de Griffith, Kay Bee, condusd de Ince
Keystone, condusd de Mack Senett. Fiecare
dintre acesti regisori, supraveghiau turnarea unei serii de filme. tar afar de aceasta,
fiecare realiza o superproductie pe an. Astfel, Griffith a turnat Netoleranta", Ince:
..Civilizatia" si M. Senett : Jankee Doodle
la Berlin.
Mai bine de 600 de filme, lurk astfel realizate In doi ani. Cele editate in Franta,

au produs senzatie. Se distingeau printr'o

ektraordinard simplicitate de mijloace,

compensatd, ins& prin nobletea i Innaltimea

spirituald a inspiratiei lor, precum i prin

profundul suflu poetic ce le strbtea. Pentrim prima oar, se puteau vedea filme americane, animate de artisti sinceri i vibranti

si nu de business"-meni impasibili. Cele

mai bane realizdri au fost: Pentru salvarea
rasei" i Seriful" cu William Hart, Cucerirea aurului" etc...
Thomas Ince, sufletul acestei miscdri artistice, se vdzu nevoit s lichideze Triunghiul", In 1917, cu un pasiv considerabil. A
realiza filme frumoase, este fr indoiald
un scap mare; dar nu totdeauna un mijloc
de a castiga bani. Kessel si Baumann, i
investird capitalurile in altd intreprindere,
iar Thomas Ince, contintra sinaur eforturile
spre realizdri cinematografice bde adevdrat
art, de emotle, de simplitate a vietii.
Se uni cu cei mai .sinceri colaboratori ai
sal i continud s lucreze filme, pe care i le

9 IANUARIE 1930

Fairbanks 0 William Hart. Aceast grupare,

Care reubta Cinci dintre cele mai mari personalitati ale cinematografului, se constitui.
in societate cu titlu, independentd de celelalte trusturi cinematografice.
Douglas Fairbanks, Mary Pickford, 5i
Chaplin, au rdmas credinciosi pnd astzi,

grupdrii intemeiate In 1919. Dela Zorro",

la Masca de fier", dela Pollyanna" la Mica Anisoara" si dela Opinia publicd" la
Luinile orasului", vedetele mai sus mentimonale, au avut un nasfrsit sir de creatii,
pentru United Artists".

In afard de aceste cloud miscriri, in intreaga productie americand, nu putem observa

dect tentative cu totul izolate.

Grifith a fost cel mai harnic dintre arCecil B. de Mille, dupd ce a Prdsit Paraniountul, a regisat cteva filme de ma). e
spectacol, care au culminat prin marea sa
realizare: Regele regilor".
Fred Niblo, avnd la dispozBia sa,
cele mai formidabile, pe care le-a
avut vreoclatd un regisor, a realizat monumentalul film Ben Hur" (dupd pdreren
noastrd, cel mai bun film Meut panil azi).
si o serie de alte filme, cu Greta Garbo
tisti i novatori.

Lilian Gish.

Alti regisori, cari au depus o activitate

mai mare stint: James Cruse, King Vidor
(realizatorul filmului Parada cea mare")
si Rex Ingram.
In aceastd vreme, dupa cum am spus 5i
mai sus, Intreaga miscare cinematograficd
din Europa, a fost sub influenta celei americane. Figurile cele mai proeminenle ale
cinernatografului European, sunt : Fritz

descoperitorul attor vedete Mari

(Brigite Helm, Gerda Mourns, Lien Dyers,
Betty Aman) 1i realizatorul celebrelor capod'opere: ,Nibelungir Metropolis", Spioana", si Femeea In hind"; E. A. Dupont
creeatorul lui Varit" cel mai bun film cu
subiect din viata de cabaret si Abel Gance,
care a transpus pe ecran, epopeea celui mai
mare ImpArat si general al tuturor timpurilor, Napoleon Bonaparte.
Dupd zece ani de activitate multipta
neIntreruptd, cinematografia americand suferia de o pronuntatd anemie substantial&
Toate genurile posibile au fost exploatate,
toate formulele experimentate, toate resursele spontanee au fost puse la contributie.
Filmul specific american, aventurile din
Far-Vest", dispdruserd de multri vreme de
pe afis.
Celelalte genuri, se trecuserri si ele In majoritate.
Criticii cinematografiei, au fost aceia
cari au semnalat rani: monotonia i puerilitatea subiectelor si In general, banalitatea
productiunii.
Solutia a fost gsit: S'a apelat la talentele europene.
Rand pe rand, francezi, austriaci, germani, scandinavi, chiar i romni, se instaLang

Hunters" pentru a ne da apoi acele realizri admirabile Noptile din Chicago" (cu

George Bancroft si Evelyn Brent) si Crpuscule de glorie'i cu Emil Jannings.

Dintre germanii card lucreaz la Hollywood, W. Murnau, Ernest Lubitsch 0 Paul

Leni, s'au impus tuturor. Dintre realizdrile lui Lubitsch, sri amintim Evantaliul
Lady-ei Windermere" si Heidelhergul de
altildatd" cu Ramon Navarro si Norma Shearer.
Murnau a realizat acel admirabil Rrisilrit
de ,soare" unul din cele mai bune filme, pe
care le-am vdzut In stagiunea trecutd, avnd

ea interpreti principali pe Janet Gaynor .5i

George O'Brien. Dintre scandinavi, s dram
pe Maurice Stiller mort de curnd, care a

realizat Hotel Imperial" cu Pola Negri 0

Litera Rosie" cu Lillian Gish.

Dintre Rusi, s'au afirmat Dimitri Duchywetzki si mai ales Tourjanski, iar dintre-Tiomni, Marcel de Sano, s'a impus cel mai
mult.

Dar nu numai regisorii europeni au invadat America. Un mare numr de vedete europene, cum ar fi Greta Garbo, Emil Janings, Conrad Veidt, Lars Hanson, pentru a
cita numai cteva nume, au jucat In filme
americane.
Holywood-ul deveni in scurt vreme, un
adevrat raiu pe pdmnt. Mai ales acum, cu
avntul luat de filmul sonor (ne este impo-

sibil s artrun In acest articol si evolutia

lui), o armatri intreagd de girls", dansatori
dansatoare, au venit acolo, pentru ca In
mijlocul celui mai frumos decor natural al
globului, s completeze labloul prin frumusetea i eleganta lor desdvarsit.
Gloriile cinematografului, tree astfel in
cortegiu nesfarsit, i multe dintre celebrittile de acum doi-trei ani, sunt date, astzi,
uitdrii.

Un singur nume trdeste puternic de 15

ani incoace, trecnd prin toate fazele evolutive ale cinematografului, rzndu-si de
modd, de ,snobisme si neintelegeri trecdtoa-

re, aprnd din revist In revist, din ziar

in ziar si fiind In permanent celebritate.
El n'a pierdut nimic din strAlucirea,
popularitatea si din influenta sa. Pentru
multi el Intruchipeazd esenta insdsi a cinematografului. Mereu tanr i plin de viat,
totdeauna emotiv si uman.
Acel nume este: Charlie Chaplin.

ION GOLEA

t4-01-1-14+11-0-0-4+14-1-04-044-4-11

Acesta este adeviiratull ANTICOR PARFAIT

cu renume mondial,

care stArpeqie dellnith

texturile

t: Flecare tab are Inscriptia FA3R1CANT HENRY COHRS:

I 11111111=1111M111 IMMEIMIIIIIIIMI

44-t+G4-0-444-Ff 4-04-0441-1-til4+44-114+t+HHFH-14 f+-

a-oI44-04-

ot-o-014+04-0- hotto-o-o-

CHET.' PRETUTINDENI

Moartea prematurd a lui Ince, In 1925, a

pus capt unei caHere pline de activitate
si de initiativd desinteresatd.
A doua mare miscare de productiune independent& s'a ndscut odat cu Intemeierea
casei United Artists", In anul 1919. Cinci
Nei:ford, TIonglas

Dintre Austriaci, acela a cd.rui personalitate s'a afirmat In modul cel mai categoric,
este Erich von Strohheim. Dintre filmele
realizate de el, cele mai mari succese le-au
avut Folies des Femmes", Vdcluva veseld",
iar In timpul din urmd, Mansul nuptial".
Josef von Sternberg
0 el austriac
s'a afirmat printr'un film ,scurt, Salvation

usimmesminemosso

temee societatea Associated Producers", al

cdrei scop era A.' reuniascd In aceeas organizatie, pe cinegrafistii cei mai important".

Chaplin, Griffith,- Mary

iald. G. Fitzmaurice.

*4 4 te-I4 4 ti-Fli-O-11-1-1 H-1-1-1-14 14-11.14 44-4-14+t-I-144444-1-14-144-1-144+444-1-1-14-O4

edita casa Paramount". In 1921, Ince In-

mari vedete, au aderat la noua companie:

lard In tara filmului. Dintre francezi, acela

care s'a ittrpus mai mull a fast fard Indo-

1111t.lhorg 111111.

%Boil

DIN RELASA f)'

www.digibuc.ro

I RE: ST I E DE Z/:\MAR

IARK

[)2

t, URLEANU

I ANIJARIE f93n

BPALit 71.:

11.1.

11.4 T.21

9 Li VIA Mr 1990

4.',1:tyls
,

Sus : Eleve de scoalii,

brodeazei o cuverturei pe care

vor s'o deiruiascei principesei
Maria Jos a Belgiei, logodnica
principelni mostenitor Umberto,
Italiei

.014.011
1,11 fl.;
s;

Sus : Numeroasu lamilie

41-tai Dufour
copii) a lost

dt1/

premiatd de guvernul francez en sumo de 20.1)00 franci

Get, mai mare eh:Wire din Aterica, este Lincoln Buildingdin. New-York, care acoperd mai scampi 4000 in. peitrafi
din lame. Cleidirea a fost termiatcl de curnd. In ea vor lucra
circa 10.0 0 oarneni

Stnga Fulada vestitelor Galeries. Lafayette" din Paris, pavo(Irate si laminate in noaptea

Dreapta :

In loc de tren, sporti-

ele engleze intrebuinfeazei aero-

planal, spre a se deplasa in El-

Revelional

vetia. pentru serbeirile de la

St. Moritz

Prof. dr. Hohenegg, ,estitul chirurg i'ieca

nez, care a introdus sis! ma
electrice, in lo obicinuitului bisceeace exclude aerderile de seinge
si eventual infeelit

Definufii inchisoarei din Auburn

l'eirsital (awl trecale. Revolla
noastri 1epre7intel pc anal dintre
celaR riala7 ce u lost amelit

(Staiele-Unite), s'au revoltat

a lost indbusia Fotogralia

revoltati, condas din non in

prin ga:e larrimOgene

Santos Dumont, vestitul pionier brazilion ui

aviafiei, a lost nand! mare ofifer Legianei
de Ormare franceze

Anarhistal Italian Bement, care a incercal

atentat neishutit, asupra familiei regale
helgiene

La Londra, a lost organizat un nostim concurs pentru copii, cari

.`rebuicui si minnce buatlile .de cozonac cu marmeladd, suspendate
de sfori, farli a le atinge cu minile. cam la fel cam se face Ta noi,
ceind se hate

www.digibuc.ro

9 IANU ARM 1939

'PALITATEA ILUSTRAT A,

Jocurile
Realiteitit
Itustrate'
Joc de silabe incrucisate
ilustrate

(10 puncte)

JIM JAPONEZ

(10 puncte)
de FLORICA TH.O, Timisoara

de REEn

Fiecare semn reprezinta o

orizontal insemneaza:

Citite

1) Localitate in Italia, unde tin irnparat

german s'a inchinat Papei. 2) Experienta.
3) Poveri pe spinarea magarilor (p1) 4)Predata,. 5) Nume de femee. 6) Plictisea.
Primele, cetite de sus in jos, iar ultimele,

de jos in sus, vor da un foarte cunoscut

proverb romnesc.

**

Se va pune in fiecare casutd cate o silaba din imaginea respectiva, al carei loc de
ordine este indicat de cilte o cifra.

Joe de cuvinte incruci$ate ,,CRAPUL"

(10 puncte)

de George Caiserliu-Bacu

Deslegrile se primesc pand la 10 Februarie 1930. Fiecare Joe acordfi deslegatorilor

un numfir oarecare de puncte. Gel care obtine numrul cel mai mare de puncte prin
deslegarea celui mai mare numAr de jocuri
din numerele urmfitoare, va primi un premiu de 1000 lei. Premiul al doilea 500 lei.
Premiul al treilea 300 lei. Urmatorii sapte
deslegtori primesc ate un volum din operile autorilor renumiti. Deasemenea vom publica numele tuturor deslegfitorilor. Premiile se vor distribui la 20 Februarie 1930.

***

rammlINILIMPAI

MIIIIL]01111111111LAIZI

likillin1111110&10111111=1111111111111111111

NIUMMIDEIMUMLYSIMO
gi1111111100111111111M1111V1111111111

12111111111102111111ffIll

REDACTIA

I ADMINISTRATIA

Bucuresti, Str. Const. Mille 7, Etg. II

TELEFON 306167

Director redactional, NIC. CONSTANTIN

PRETUL ABONAMENTULUI

Pe un an

Lei 350

Pe trei luni ...

Pentru strainitate

95
400

14-044-11-144-1-11-81-11+1144+,-11+44-04-1 4-44414-4111-11-11-6+4MG44-144-1444 11-1-1

ORIZONTAL :

1) Peste de M. Neagrk

care poate ajunge la 2 m. lungime, cnt-

rind pn,' la 80 kgr. 4) Peste adus din Tara

Noud si de pe coastele Irlandei. 6) Initialele
numelui si pronumelui celui mai Insemnat
clomn al Munteniei din sec. XVII-lea. 8)
Peste pn. la 1 m. lungime care treste In
afluentii Mrii Negre. 10) Lac in Turkestanul rusesc. 11) Conjunctie. 13) Peste de ape
dulci foarte rspandit mai ales In apele 01teniei, al crui cap seamnd cu al sarpelui.
17) Poema de Lord Byron. 19) Anagrama

din alt nume dat pestelui chefal. 20) Frg

miros. 21) Prelungeam (un termen). 23) Vehicul. 24) Peste mare, cu botul ascutit, treste In Marea Neagr. 25) Pasre cu picioroange. 26) Peste mrunt (zool.). 28) Peste
argintiu deschis, cu solzi mrunti. 29) Inventiune recentd. 30) Numele scrumbiei

D-rul N. ULMEANU
conservate. 31) Pr'ncipi rusi. 32) Bordeias fn

pmnt unde Wane* tes vara. 33) Lac In

Sudan.
VERTICAL : 1) Crap (zool. Mold.). 2) Al
4-lea calif al Arabilor (656-661) (inv.). 3)

MEDIC AL BAILOR TEKIRCHIOL

BOLI DE FEMEI, CHIRURGICALE,
VENERICE, DIATERMIE

Stradela Sit. Nicolae Saari No. 9

(prin Lipscani)

Peste cu 9-10 spini fnaintea aripioarei dorsale. 4) Alt nume dat pestelui chefal. 5) Peste de balt si de helestae cu carnea gustoa-

Consult. le-12, 5-7 Team 340168

serv de nisetru. 8) Undit speciald de pescuit somnul. 9) Anagram din Est". 12)

Cupon pentru locuri

s (Mold.). 6) Ciorpac de prins peste. 7) Con-

Peste din familia crapilor, cu carnea gustoas, treste fn ape dulci. 13) Comedie cu
gesturi la Romani. 14) Personagiu mitologic. 15) Cor (poetic). 16) Raporteaz5 18)
Aliate. 22) Elementul vital al pestilor. 25)
Provin pe neasteptate. 27) Unealt5 de rotar. 29) Mare fluviu european.

www.digibuc.ro

*-

44-114-4444-1-1-44-1-0-01-14+0 -+11+.-11-11-M4 9441-1-1-44+444-4-144

No. 154
Numele el pronumele
Adresa

9 IANLARIE 1930

BUCURE$TII
DE AVANTGARDA

o CASA CLADITA IN STIL MODERN

La stanga : hit atiarea exterioara. La dreap ta : un salon
interior.

CAPITALA SE MODERNIZEAZA

In strdbuna urbe a unchia*ului Bucur, traditii se rstoarn

secolul intr tantos prin toate barierele.
PAcura a vdduvit apa
Dmbovitei, din respect pentru primdria de pe chei.
La *osea, un
strand a primenit vrsta inaintatd, a murdriei. Pe fostul
pod al
Mogosoaei, pe care jupnitele aruncau ochiade, din cale*te cu
telegari, limuzinele sbor sglobii, In sens unic. Agentii de circulatie
sunt vruiti, pn'n coate, iar In coltul lui Vod Brncoveanu doi
sgarie-nori s'au infipt, In miezul unui squar, aproximativ artistic.
Bucure*tii sunt in plind trepidatie... Totul se schimbd.
Progresul nu se pripe*te ins. E att de domol
in ultimele zile s'a ridicat prima casI de avantgardd.
Modernismul cere lucruri noi. In artil, curentul e pentru
redarea realittii In linii simple, adicd pentru spintecarea unui
complex, a unei sinteze, in elementele care o compun. Inchipuirea
le reuneSte *i ne d o imagine a lucrului ce ne intereseazil.
REVOLUTIA CUMETRELOR

Aceastd idee std la baza unei noui constructii, din str. Negustori. Cumetrele din cartier privesc nedumerite, peste
gardul de
la No. 33. Numai
toaca" poate sd inspire omului, asemenea ndzdrAvnie ,,ucig6-1
(aprecierea lor e cel mai meritat elogiu pentru
neintrecutul artist
Marcel Iancul) Vecinii nu se dumiresc de ce, in
locul geamurilor strmo*e*ti, pe care strt sprinzuratd o pereche
de
briS-brisuri", aparate de transperante" ca str nu le murdreascd"
mu*tele, casa nourt are o fereastrd, care merge de la un captit la
altul al zidului, ca o vitrind de morgd. Ochiul de pod, de obiceiu
pe acoperi*, e aici In triplu exemplar, ca ni*te cabine clasa I-a de
vapor transatlantic, iar garajul pare sucursala crematoriului
central.

In parte, intelegem critica acerbd". Stilul i avea rostul In

str. Poetului, pe Kalinderu, lAng muzeu, insit nu pe o stradd cu
1144-144.. 44-41-044+.44-14-1.1+I-14-14-14-11-1-1-11-0-141-0-4-14+0011-01-11-W-H444

nume prozaic, predestinatd s-ti aminteascri de polite, moratorii *i

concord a te preventive.
0 OPERA DE ARTA
Cum arattt *i cli*eul, clddirea e simpld, fdrd motivele superflue
*i lipsite de gust, care impodobesc vechile adposturi. Fereastra

imensd, ori cdtd. conceptie artistic ar avea la bazd, corespunde

mai ales celui mai categoric deziderat de higiend. In direct legrtturd cu ea, st iluminatia interioard. Nu se face prin lrnpi, cu pusderie de becuri, care nu fac altceva decM sa-ti aducd intotdeauna
aminte cd. Pa*tele e deprtat *i curtenia generald asi*derea.
Becurile sunt instalate In firide din pereti, iar razele orbitore.
retinute de geamuri mate. Oferd distinctie *i place ochiului. Lumina b., giorno" e pentru bar, cafenea, restaurant, tot ce vreti, nu
pentru o cas particular* in care locatarii nu au nevoe de curentul electric intens ca s se evidentieze.
Pdtratele obi*nuite de camere, care plictisesc prin tibia regulat i produc o impresie penibild de imagini vulgare, repetate
obsedant, au cedat locul unor colturi discret reliefate, pline de
variatie. O camerd nu seamnd cu alta, iar fiecare perete e imbrdcat In mai multe culori, pe portiuni mdsurate. Nuantele vecine se
apropie pictural, iar sub bdtaia luminei modeste, se imbind, in
cascade. Nu simtimntul noutdtii impresioneazd, ci redarea att de
plasticrt *i totu*i simpld, a unor lucruri pe care imaginatia noestrri comund, nu e capabil sd le descifreze. Prin aceast prism,
constructia arhitectului se riclicd la nivelul artei, pe care o std
pane*te cu pasiune
Cli*eele completeaz armonia unei opere, al Caret succes nu
poate fi contestat.

G111411-04444-0-0-4-1114+.44-11444-H-044+14-4-044+104-14+0444.1-1114

IIEDICUL

SERGIU PAUR
4-0-t .14

.44

--0404-0-04-1.144-01-44-1 --444 144+444 NH-CH 0-114+11-.4444

Biblioteca Technici

Bucure*ti II Str. loan Mincu No. 10

Au apdrut pnd acum:
1. Aritmetica *i Geometria 210 probleme
71 figuri lei 80.
2. Algebra *i Trigonometria 170 probleme

D,voastrd va va da, cu pldcere explicatiuni*i &Luz

ciddri despre importanta vitaminelor in hrana

omeneascd.

42 figuri lei 80.

3. Mecanica 230 probleme 206 figuri lei 160
4. Masini cu aburi 120 probleme 113 figuri

ARNE A

lei 80.

foarte gustos,

5. Technologia Materialelor de construetit 100 probleme 107 figuri lei 120.

6. Electricitatea 290 probleme 227 figuri

meazd sdnge, excita pofta de mancare, calmeazd

nervii, fortified oasele.
Bro*ura p-atuitd trimite Gea-Krayer" Timiwara 13

Se gdsesc la toate librriile principale

la Directia Bibliotecii la adresa de mai sus.
Se expediazd *i contra ramburs.

alimenful nutritiv
cu un continut bogat de vitamine

lei 160.

care se poate lua fdr preparatie speciald, for,

*4.14-04-11-444+4414-44444+1-1-4-444-1-00-11.14-0+044-1144-.+04444 .4

Cam Almanahul

REALITATEA ILUSTRATA"
www.digibuc.ro

PE.4

t \I .4 mi. IY3v

ITATE.1 ILLSTRATA

DE TELE
C:j5UPILE
SBARCITUPI LE DISPAR CU

VINDECA

Desinfecteazil cAlle
respiratorii. tnhiturii anghina st bronsita, usureaze astma dupe seurte

INA1NTE

intrebutntare si e neintrecut in vindecarea ori

crui rel de tuse.
Cereti farmaciel see

DUDA

E
d

DI

drogueriei Dvs. =mail

II

AtIlliTI $1 CATIFILEAZA

PATA

BRATELE

SI DECOATEUL
44444:44.14...4. --41-1,44 --44-4-11-444-11------114-1H411-04141-114-1144------4

3 FLACOANE SE EXPEDIALP
TARA SPEZE DE TRANSPORT

-"

Dep. General Fauntackt Lavoisler

Pache No. 137

'CEPETI ILA TOATE MAGAZ I NELE DECOLONIALE

COMPOTURIMARMELADE.JEMSURI

CONSERVE PRODUSELE FABRICELOR

Alt

4+04.44414+144-11-0-11-N-144+41-114111-11+04-4444+#4444+44-1-14

BIJUTERII FINE
ARGIN TAME

CADOURI
NTRu 0111-CE OCAZILINI

BEREVEANU
STR.SMARDAN28

.44-114.444.44+14++.44*0-14+4+11.411-11.4441+++044.+44-

44

S. NEEHIRLIAN

8, G. NA ZARIAN
Prima Fabrica de Covoare Orientale

Sir. Stinfilor 52.

Bucnresti

Destacerea produselor tabricel

noastre si mare depozil permanent
de

COVOARE PERSANE

veritabile, cu preturi uimitor

de eltme

./11111

pierdeti servidile
din cauza pfirului alb. Prul
alb imbairneste si este o nenorocire pe orce persoang cu
prul carunt.
Cfistigati mult la figur dac
vopsiti singur cu Instantane,

sau la Barasch coafor str. Regalfi

9,prospect la cerere gratis.Tinctura Instantane se vinde 100 lei.

ATELIERUL AMERICAN DE ARTA

SI VOPSELARIE MODERNA

Se fac i ondulatii permanente.

Fost in Str. Filitis 12, actualmente

INSTITUTUL

ZENITH"

CALEA VICT RIEI 156

este primul in fall i singurul care revop-

seste garantat, prin aer comprimat,

pantofi, mobile si haine de piele, etc., etc.
444441444444 414,41411444+04/44144441-1,14+04+4441+4 444+44444+114.

4444-0.41----------------11444-044-414

Val

Frumusetea pentru toate

e un deziderat care s'a realizat cu nein-

trecuta

CREMA LAURA
No. 1 pentru catifelarea tenului si No. 2
pentru indeprtarea cosurilor, bubullielor
etc. LEI 100 borcanul. Se gaseste la farmacia BRUSS, Calea Victorlei, 36 si la magazinele de coafura Leon (Calea Victoriei)
(peste drum de polifie), Beer Calea Victoriei, Drogheria Zaharia, Piata Sf. Gheorghe, Drogheriile Bruss, B-dul Elisabeta

ARTA"
Sub direetiunea Diloarelor
Florea, diplomate la Paris.
Cursuri speciale in arta

de eroial si mode.
Cursuri superioare
partieulare

Inscrieri i informatiuni zilnic la

Biroul Institutului in

Sit. Gheorghe.

Deposit general la d-na Melinescu, far.

macist, Cavalii Vechi 9.

20

www.digibuc.ro

Bucoregi, Bd. Pache 23 et. I

14kAl

I Lt.

ilATA,

Po,ta medical

D-soarei L. (elevii) B.
Veniti negresit la .redactia Realitatii" la
ora 6 seara i lntrebati de doctorul revistei.
Veti capilta toate informatiile.

Goxalgie

Frigiditate ?

a raspunde prin revistel. Cititoarele In

aceste cazuri, sa ne dea adresa alaturnd
timbrele pentru rAspunsuri. Sau srt vie la
cle

redactie la ora 6.
lAsarea in jos a pleoapelor
Petre Miliedlesca
Trebue sa v aratati negresit unui orn-

mai scrieti.

GuttAnemiearterioscleroza ?
Narcisse Galati
Puteti lua glyc. nu Insa si hemogl. Dar
pentru starea dv. s'ar cuveni un tratament

Gonococie ?

mai rational.
Cicatrice scrofuloase
I. N. Dispus
DacA cicatricele sunt inteadevar prea urate, ati putea scdpa de ele, printeo operalie care le-ar suprima, Inlocuindu-le cu o cieatrice find, lineard.
Obiceiuri urate.
vii

Elisa

Stint multe Intrebdri la care e cu neputinta

zurie ? Trebue sa v analizati urina, la un

laborator, spre a vedea daca nu cumvo avet' boala zaharultn.

VA veti neurasteniza;
vointa puteti Scapa.

Milu-Ploesti
nenorociti. CH

punsuri si leacuri medicale

pentru tineri i btrni, v da

GAZETA MEDICALA
de sub conducerea d-1.,i doctor comunal

George D. Ioni4escu
apare in fiecare Marti, in 12
pagini

mari cu un material

extra-ordinar de bogat i variat

PRETUL 5 LEI
440111.4516110.41111114.

eopt-40sornellti, 111,"4104"4.21/,2104-**044,444447;emereope,m

'Prebue in acelas timp sa faceti si dv. si

sotol dv. spilturi cu o solutie fierbinte de
nitrat de argint.

lenta publicatie populard

441114

Cela B.

Kalyhypermanganic.
Sotul dv., or fi birie sa fIIC

in mod gratuity exce-

i instilatii de

444444 44444444444444+4444404444,1444 40.-

17-z,

44 444* 44444444,444

.......44.4.4.401Lax_.

/1*

ipt,

Obezitate

(;reta (;arb()
Nici o crerna din lume nu vA poate folosi.
1) Morb Pott-2) Varice 3) Alcoolism.
Ctindea

Pentru 1) la orice spital mare de chirurgie sau la specialisti ortopezi (nu putem da
aci numele... nu vrem s facem reclam nimdnui). Pentru 2) exista un bun tratament
al varicelor: injectii coagulante In vine.
Pentru 3) pentru alcoolism: internarea.

Obezitate
Tunia

Cu sigurant ca yeti slabi, dard urmali

regimul Gird dulciuri, fAra rainoase st

fara grasimi si sore putind de tot.

Paraziti

04 44.44 ee e-e-e

Maier alma
Nu exista boll rusinoase" nici chiar
ochii cu o solutie slaropilului dv.
bil de sublimat (1/4000) de 3 ori pe zi. Cu

siguranta ca a luat boala dela dv. sau dela

un servitor.

erA. fut4,

4,-e e44444444444444444444,14444 e 4444444*

INSTITUT

eiLea,

44

44+414144444444-4444+0

COSMETIC

ezda

asittzkrzi ;care 1.0,4:tA

MEDICAL

amt, 7wiriLettwv-ti

(Inst tut de infrumaselare)

StirbeylVoda No. 34 Telefon

31144

LA

DR. F. KOVACS

*:

Specializat la Viena

Scunik

Aveti o fistula dentara. Aratati-va unui

doctor dentist. Cred c va trebui s scoateli
maseaua.
Dysmenoree ?

cosmetica. Diatermie,
Boll de piele
Raze Ultraviolete, F zioterapie.
i

Ingritirea fetei. Distrugerea radical a parului

de prisos, sbarcituri, negi, copri, pistrui, semne

4 cg

de na0ere. Tratament de intinerire. Cull de

Lily Damita
LAsati masagiile. Nu fiti Ingrijata. Spdlaturi adstringente inofensive, se pot face co

slAbire locata i genera A. Varice, etc.

000

Vanzarea produselor proprii.

44444444440.
tetete eets 0444 .444,44 444440444 4104444 4444

4444444

4444044404 I 44 et 494444444444110044 1444444444444444444444044 4044444 444+44440444444,

104444444

retete pentru frumusete, rds-

Bazargichiana
Trebue s Di/ vudd un specialist, ea sa

N. B.

E greu de-a va spune la distanyi diagnoza.

E anemie, neurastenie ? Dar poate e glico-

Abces denier

Sfaturi medic*,

alumen sau neat.

Nits astupat"

i numai dupd ceea

veti sti ce aveti de facut. (Poate aveti polipi, poate coriza cronica, poate o deviare
a cornetului, etc).
Pentru fiecare trebue alt tratament.

Ijrinati exact prescriptiile medicului

(lurerile vor disparea (cu aparat gipsat)

Dupa analizA

**01414,404-.111144

poata afla Intai

Suferindolari

va yeti vindeca.
Neurastenie ?

4071284.41111110444111114

al:CC tot.
.

40444

tr.L4A,

46. euLt
CLSZ-9,_

te4444444444 4444444444444444444 44444444444444444 4444 04444444

PAPIER
POURPOR1

gi PAR?
Vairdes

Adunasi prea mult, DIRi scade,

KOPROL-ul zicina rade.

KOPROL

Purgativ ideal

de atocolatti

Hartle de afumat HAREM", e cea mai buna din lume. Cereti-o pretutindeni

4-M444

21

www.digibuc.ro

9 IANUARM frmb

REAL17

LUSDPA't,'

,ffig41
f

wtt

1:

,.

0 ;twat aventura senzationald a eelebruimi deteetiv Trevor Gex

BEZUMATUL CAPITOLELOR
PRECEDENTE

Autorul, reporter la ziarul New-York He-

rald, e luat de banditii din Chicago drepl

un complice de al lor, e deghizat Iii printul

indian lVayapu si trimis in Europa sei participe la o lovitur misterioas.
Dup instructiile Bandei Crucea Neagra,
reporterul se logodeste cu doctorita Lydia
Rinaldo si incepe tratative cu contele Orsini din Venetia, pentru a-i cumpeira palatul

in care apare uneori fantoma dogelui le-

pros".

Lydia a lost crucificatei de banditi, din

motive necunoscute, dar a saipat cu viat,,
si e dus la sanatoriul d-rului Sagone.
* *

Am suit colina si am sunat la Poarta

vilei albe, cu liane de flori liliachii. Doctorul ne-a primit indata, fixandu-ne cu privirile lui magnetice. I-am povestit ptania,
A cercetat urmele de pe trupul bietei femei.

ne-a aratat sgarieturi in forma de cruce,

pe pieptul ei. Lydia zmbia, docil. Sagone
ii arata atunci un crucifix. Indata, femeea
incepu s tipe, acoperindu-si ochii cu minile. Descifrardm, printre tipetele ei nearticulate cuvintele:
Most To d'ombral... Fantasmal... Dogele lepros!...

Femeea aceasta nu e muta, zise psichiatrul. A trecut printr'o spaim fantasticd.... I-e fried' de cruce, par'ca ar fi bleste44-01-14444-114-0-11- 4+11-1444-07-1-644,-0 -11-17-0.14

mata. Cred ca si d-voastra, ca a lost crucificat, de acel monstru de umbra".

Guido Sagone isi linisti pacienta, mngaind-o pe par. 0 Intrebd:
Cum te chiama?

de Rudyard Mullton

unde am ldsat-o, nu mai stiu ce-i s'a intmplat.

Aflati! aceasta e meseria d-voastr. ne
spuse Sagone.

***

Trevor Gex

cerceta atunci amnuntit

trupul femeei, in sperant c va gdsi un
indiciu, care

Nu stij cum te chiama?

Lydia dadu din umeri, uimit.

E amnezicd, ne spuse psichiatrul. Din

cauza groazei prin care a trecut, si-a pierdut memoria. NU-si aduce aminte nici cum
o chiamd. E un efect destul de frecvent al
spaimei...

Ce e de Mcut? am strigat eu. Doctore,

salveaz-o....

Domnilor, ne spusese profesorul Guido Sagone, memoria acestei femei trebue

reeducatd, ceeace cere multa rdbdare si
timp. Rana atunci, nu yeti putea afla nimic dela ea. Cazul ei mrt intereseazd. Incredintati-mi-o. 0 voi invata din nou vocabularul, pe care l-a uitat aproape in intregime. Apoi, vom cduta sa-i redm memoria, punnd-o in situatiile prin care a trecut, in clipa cnd si-a pierdut memoria.
Voiti s'o rastignim inert odata? intreba. Gex.

Vom hiscena si aceasta, raspunse savantul, daca, nu von] putea sa-i redam memoria, punnd-o in situatiile antecedente

Dar nu cunoastem aceste situatiuni,

sa, lumineze misterul de nepatruns, ce inconjura rstignirea Lydiei

Rinaldo".

El nu gdsi insa, in afara de urmele fu-

niei si a crucii, dect o scama infima, prins intr'o unghie sparta, dela mane., femeei.
Culese cu ingrijire aceast scamd, in timp
ce Guido Sagone ridied din umeri:
Slabd. recolt, Gex!

MISIUNEA MEA S'A SFARSIT!

M'ain intors cu Gex la hotel Danieli. Pe

canal Grande, zorile pnneau o lumina murdard. I-am povestit pe larg intreaga aven-

turd, cum devenisem din reporter american .seful indienilor Wayapu, idila mea cu
Lydia
seard.

peripetiile

din

ultima

Cnd am intrat in holul hotelului,

un

Draga Wayapu, Misiunea ta s'a

ter-

boy lmi intinse o scrisoare. Am desfacut

plicul cu febrilitate si-am citit:
minat aci. Ne-ai servit cu credintd si ai
jucat bine rolul.

Banda Crucea Neagr iti multumeste.

,,Ai cdutat sa ne trdezi, dar aceasta

am obiectat. Dupd ce am plecat dela hotel.

-I -11-114 444+111+11+4-1 4-0-44-04-0-11444-1-04- 4+014-04-01-11+ -11+41-044+4+411-e4'I-1-04+14-1Th

Rinaldo,

.44-114-114-1-041+

1-0414-0-0

41111111...M. AM! IIIII..IMIIIMI-Ib../MI .

*.."Iireveriliiiirodusi in arta Partumeried

Institut de Aplicatie

de Henn

Itn toate nuantele de henn veritabil. Se

reface orice par stricat de orice altfel de

Pudrele de lux 09ARGY

tincturi. Tuns, coafat, manicura cu preturi

modeste, personal select la dispozitie. A-

in renumitele mirosuri imbiitiitoare :

plicatiile

TOUTES 'LES FLEURS

CHER AMOUR vi
TAIFUN

se executd

nurnai de patroand

Matilda Arpad klurcal

Strada Barba Catarg:u, 15

(colt cu Calea Victoriei No. 129)

LI

'ffr

"'fa, .35,,naivCli/.11110,1111/..9Wcfm,

.44 0-0 .4 t-ei 34-0-04 f

IN MARIMI : MARI, MIJLOCII $i hugi

.11-0-1144-0 0.414.4,-.4-4 0.0 11-.44 t- t

REVELATIA ; Cutlile marl de pudr contIn ca SURPRIZA

In permanntd cdte un flaconas de parfaits, In mlrosul
padre/. IntrebuIntendu-le le yeti adopta cm sIguranfil,
ddnd prefrIntli orI-cdrel alto pudre. Rama/ prIn flnefea
calltdfll tor, produsele CPARGY si-au cdstigat de mutt
simpatle sablIcului cvnoscdtor ln parfumerie.

SPECIALITATI ALE ACELEAV CASE

EAU DE COLOGNE
TOUTES LES FLEURSCHER AMOURTAIFUN

D'ARGY

De vinzare la progherii, Farmacii 4i la toate parfumeriile din tali'

www.digibuc.ro

TRAINICI

ELEGANTIEFTI111
.r.r1"73V

4,4

PEALITATL'A

figura -in program ill ry),tr u. In adevdr, Crucea i'Vcagra a triniis

pa:ronului Can, lui
Asir.- Carringtoo o
scisoar' ainet*-blice
losui dnunt cu intainirea aeia
a.$a

Japona spnzuratd. Eram convinsi

eh"

Sir Astor va trimite pe cel mai abil si hoCarat reporter al sdu, sa vada ce este cu
acea intlnire la care, din banda noastrd,
urma sd, vind numai Charley. Or, banda
noastrd avea nevoe de un orn abil si hotdrat si care, mai ales, s semene ca dona
picdturi de and. cu Wayapu, seful indienilor Incas. Alegerea noastrd se fixase asupra ta, deoarece, cu mici retusri de fizionomie, puteai deveni usor Wayapu, dar nu
puteam sd-ti propunem pe fat o complici7
tate, pe care desigur cd ai fi refuzat-o. A
trebuit deci, sa te facem unealta noastrd.
frd sd-ti dai seama cd, ne servesti. Si de
aceea, am inventat trucul cu anuntul.
Incd, din taverna La japoneza spnzuraUri din Chicago, $tiarn deci cd esti reporte-

rul lui Sir Astor. dar te-am facut s crezi

te ludm drept un om al nostru si astfel
ne-ai servit cu cea mai mare rNn,, in dorinta ta de a afla tot ce pusesem la cale.
Duna cum ai vdzut, ne-am rdzbunat a-

supra Lydiei Rinaldo. I-am dat iluzia celei

mai intense fericiri prin ivirea lui pseudoWayapu, si, in clipa celei mai arzatoare asteptari, in clipa cnd trebuia ca tu, falsul
Wayapu, stt intri in camera si patul ei,
te-am inhicuit prin Dogele lepros!....

Daca, dupa o asemenea comotie, Lydia

Rynaldo nu va inbuni, o vom ucide....
Dupd cum ai vdzut, faptul cEi. ai prevenit pe Trevor Gex, nu ne-a jenat ctusi de
putin. Din potrivd, el ne-a servit Para sd
vrea, sfdtuindu-te sd executi Intocmai tot
ce-ti vom porunci. Transmite, te rog, bunului meu prieten Gex, cele mai cordiale
salutdri".
WAMPOO *) eful Crucei Negre
Canalia.... scrsni Gex.

Mi-am sters furios tatuajele i cicatricea.

devenind, iar, din impostorul Wayapu, modestul reporter si bunul prieten al lui (ex.

Nu cumva am luat lepra si noi. dela

Lydia? i-am spus ingrozit.

*) Adversarul lui Gex Trevor din Ferma

ca Reptile si Crimele Omului Mecanic, publicate de Realitatea Ilustratd.

9 LANUARI i93.0
Lydia Lind cu Gex Trevor, pe terasa hotelului
Danare lopr. E primul lucru de care rnam nielli. Soarele juca reflexe colorate
pe Caasigurat,
Turistii americani despicau
Cei cari cunosc aventurile lui Trevor nal Grande.
cu vitezd, in brci-automobile. aluGex, intitulate Ferma cu -Reptile si Cri- apele
cu agilitate printre gondole, sore
mete Omului Mecanic, isi dau seama de necnd
Lido.

Exclusl

mi-a

rdspuns

Gex,

marele duel dintre banditul chinez W anaPoo si detectivul Trevor Gex, Demascat de
attea ori de Gex, in imprejurdri senzationale, Wampoo ii luase acum revansa, bdtndu-si joc sangeros de Gex, si fdcdnd din
mine unealta oarbd, a bandei sale!

Dar in urma sirului de evenimente

cu-

datd.

Uite pe Torquemada! zise Gex

Privirdm spre intrarea hotelului

deosi

pe Matteo Pescari, seful politiei fasciste, in uniformd, cu cdmase neagrd, strecurndu-se in hotel, urmat de alti doi po-

Te inseli, am replicat. El ne scrie din

inchisoarea din New-York, de unde a condus toata aceastd tenebroasa afacere, prin

lititi in uniforme.
S'a intmplat ceva in hotel! zise Gex.
Si se ridicd, lundu-se clund
Peste cteva minute, cnd intrai in hol ni
se spuse ca politia nu permite accesul la
etajul III.
Ce e cu acest nou capriciu al politiei
fasciste? intrebd o doamnd in frantuzeste.

Facurdm un pariu.
0 convorbire radio-telefonicd pu directia

nios directorul hotelului, se face o descindere intr'o camera; airectiunea vil cere mii

lese de noi in ciclul Crimele Ornului Mecanic", Warnpoo, banditul chinez

fusese
prins de detectivul Trevor Gex si inchis.
Evadase oare?
Wampoo a evadat, zise Gex.

complici.
lmposibil.

C'est trop!....

Doamn d. contesd, se inching, ceremo-

inchisorii din New-York ne asigurd cil

Wampoo se afla tot acolo, supus unui regim sever.
Asa dar, banditul conducea aceast.a 11911ii

afacere, din inchisoare, de unde Ifni trimetea biletele ce contineau porunclie lui!
ASASINATUL DELA HOTEL DANIELLI

de scuze.

Dar ce s'a intamplat?

Cineva

Lady Sybille Llanower a fost asasina-

tat

Gex apru in capdtul scdrii si-mi fricu

Salutai pe cunoscutli ce formaserd un

UIl semn.

Vizitam in fiecare zi, impreund cu Tre-

grup in hol, pe Sir Erick Donegalll * o veche cunostintd din America, ducesa Dru-

urmarim progresele ce fdcea Lydia Rinaldo, in redobndirea memoriei. Ea invatase

numeroase cuvinte uitate, dar cine era, ce
i se intmplase si cine o crucificase, nu-si

politic al lui Giornale d'Italia si omul de

incredere al lui Mussolini, si altii.
Urcai cu Gex scarile $i intrardm pe culoarul etajului III. Detectivul imi sopti:
Te-am chemat ca sa-ti ardt, cloud fe-

vor Gex, sanatoriul doctorului Sagone, ca sil

silla

putea .aduce aminte.

Trevor Gex, invitatul contelui Orsini, lo-

nomene.

cuia in palatul acestula.

Pe schita cu cele trei cruci pe care o luasem dela Ana Sethland, figurau numele
Alessandrei Saturnino si al Fornarinei Orsini, sotia contelui. In fiecare noapte, Trevor Gex e$i din camera lui si se ascundea

la pandri in coridor, in apropiere de u$a

camerei, in care dormea Fornarina Orsini.
El imi nirturisi insa, cd nu vbizuse nici
o stafie, nici un doge lepros sau strigoi, si
cd pe ua ce da in camera Fornarinei. nu
intrase nimeni, in nici una din noptile ce
urmara balului.
Intr'o dimineatd, luam cafeaua impre-

Geminiano,

Benicarlo,

In adevdr, in camera in care md (onduse, zacea pe pat, inteun lac de stinge,

cadayrui Sybillei Llanower, cu pieptul oribil rdscolit cu sanil fsii de carne insngeratd. Era un spectacol cu neputintd de
privit.

E o crimd

fenomenald,

imi

Rudy,

$opti Gex. Nu inteleg cu ce aparat a lost

astfel zdrobit i sfsiat pieptul acestei fru-

moase americane....

*) Vezi F1sC406 U+ X =--Ra publicata In Al-

manahul Realitdtii Ilustrate, pe

(Va urm a)

*44 teg..4.-.11440,1",0911"." 14404411-0-11-44- 011----

--41-04+14-10.4-0-04-0-0-4411-1-04-4-4-0-4-04-0--444-444+04-41-1444 t-tr4-444-14-0-0-4.

reporterul

t-44-4.-1-100-0-4-1-10-4-04-1-0-4-0--+1

NOTE MUZICALE
Pentru toate instrumentele

A/4

Mare Asortiment

//c9taWC7/

iffcg df-fri

-eta

ghsill la

MORAVETZ

cCr/V1"--6

Cash de Mulch
Timlsoara
Minis facem expe-

/2-?,(Y,c

ctcAa
AzvriZcZ,-)010v-ee
e,654?
01J`

dleri pretutindeni

iccieczki

Cereiti gratis un cataloA

et 0-1-44-0+1-1-1-1-1-1-04-044+0-144-0-4-4444-04-4-0-0-1-144-00-4-0-4-0-04-4-0-4-4444-0-1-14-4- 4 i.e.-.

e o --+---44++--e-Hr----14-----4144+44-6-0114-144---+o-e-e ee-04-4411-444-4+44-111-04-44-4-4---14 0 0-4 04404-0-4-0-0-0-00-0-0-0-01414-1441-11-1444

Constipatia si toate bale de stem

Se vindeei conausnand regulat

ACAO
su

KNORR>

Literature dela Sara Lobl 11 null

Bucuregti

u:

Bulevardul Maria 30

32

www.digibuc.ro

9 IANIJARIE

itAALItATEA ILUSTRA TA

Rubrica grafologic

..111216k.

al11111111111.111111111

Ana Hilt grafologicei nu insemneazei nici

ghicitorie i nici prezicere. Portretul grafologic este o ortaliz, pe baza unui manuscris. El chi posibilitatea unei mai bune cu-

noasteri a sufletului nostru si un ghid indreptdrii eventualelor noastre greseli.

1?ugdm pe cititorii nostri sd ia notei de

Anotimpul frumurtei
,

aceasta.

line tot anul, dac intrebuinNi Crema,

Pudra i Sapunul Simon care suprimd inconvenientele caldurei ti ale frigului.

Cititorii nostri cart doresc se, aibe un

portret grafologic sunt rugati sei scrie o pagin& de preferinki neliniatd, din memorie.
Textul set fie scris cu cerneald.

(mdcar pronumele), s fi3 cea obisnuitd. Nu

a fortali s scriti caligrafic. 1mi ingreu-

nati munca si ria v foloseste nici dumnea-

uoastrd.

.CRME

ARIS

Cei cari uor uoi sei capete reispunsul prin

revistd, ne uor trimite manuscrisul in plic

si separat un mandat postal de lei 200 (cloud

RIZERIA BEER
F ml

sate) pe adresa:
Revista Realitatea Ilustratd".

14F+1M4-1.+1+Ft1

MMIML..../14.11.-.

Strada
mentioneind

7-11,
chiar pe mandat: Pentru rubrica grafoloConstantin Mille No.

+=mmielmiNIN.....:

+44+-14-

CaIeo M o * I II o r, 53

gicd".

Salon pentru Domni fi Doamne. Ondulatiuni cu

Cei cari vor voi sei capele rdspunsul acasci, ne vor trimite un mandat postal de lei

150 (una saki cincizeci). indiceind si adresa

precisci, pentru rdspuns.
Eventuate le intdrzieri ale rdspunsurilor,
rugeim sii ne fie scuzate, avcind in vedere
numdrul mare 01 manuscriselor trimise
spre analizare.

Nizart". Fantezie bogatd. Inteligent. Talent literar. Trecut sbuciumat. Spirit critic
si sever. Tendintd spre echilibrare sufleteasea. Fire doritoare de schirnbdri. Sensibilitatea exageratd, care vd cauzeazd nepldceri.
Vointa fa.td de celelalte caracteristici, prea
slabd. Mind pozerie. Cinic, cu multe nuante de pesimism. Nervozitate. Simtul frumosului dezvoltat. In viata sexuald pervers.
Prea sentimental. Fire multilaterald. Inclinatiuni dare stiintele oculte. nult gelozie,
care vd este o piedic. Iubitor de variatie.
Mndrie. Sentimentul datoriei foarte desvoltat. Politicos. Tendint spre inldturarea
dezechilibrului sufletesc. Vointa slabd v
este o piedicd.
Sighisoara. Fire melancolicd. Violentd.
Nervii nu sunt inteo stare prea bund. Temperament meditativ. Suflet bun, dar prea
increatoare in oameni asa ca deseori se Inavnd nepldceri.
Susceptibilitatea prea mare. Se acomodeazd repede oricdrei situatiuni.

apii si

44--141-111+44-- 1-0 t----- HMV* *04114 f-- v 4r-rt.

CEPE T

timental...a, poate putin exagerat

goste.

In

dra-

Cararisebef. Foarte bine educat i foarte

simpatic. Vointd puternica

ne. Dragoste de ocupalie actuald. Altruismui

foarte dezvoltat chiar i in caz de pericol

pentru propria persoand. Fire bdnuitoare.
Ambitios. Intuitie. In iubire sincer.
Teodoreanu. Fire nehotariltd. Entuziast,
dar se plictiseste repede. Astfel e In toate
hotdrdrile sale. Suflet bun, milos i prietenos. Din cauza neglijentei nu poate crea
ceva insemnat. Din aceeas cauzd nu-si Indeplineste obligatiunile dect In ultima secundd i deobiceiu reusind. Vanitos. Minte

**-0-0-64

BOMBOANELE

M. STEFANESCU

4-.044 f

--.04-1,04.4

............ t ---

SUNT CELE MAI BUNE

1-114+.4444.114-1444.114-11------.114---

III

UN APARAT IPOTOGRAFIC BUN

EFTIN VI-L PUTETI PROCURA
:-:
LA NOUL MAGAZIN

UNIVERSAL - FOTO"
N. SPIRESCU & Co.
BUCtritE1321, Mr. Academia 211 (colt str. Regalt)

asortat eta tot foissi J. operate gi ocoosorii fotograflool idnocharip etc., dhi col. mai renumite
foc4I germane gl americans. Laborator pentres

dvelopat, copiat I mirit

sustinutd,

ceeace-i d posibilitatea s influenteze In

bine. Agil, fire muncitoare i constientd de
obligatiunile ei. Nervozitatea este numai un
efect al stdrei de incordare. Rational, echilibrat, sincer i prevenitor. Judecatd limpede i obiectivd. Mu lt tact In orisice actiu-

--ir ----

PETUTINDEN1

CIOCOLATA

Mu lid elegantd sufleteascd, ceeace atrage

simpatia celor ce o cunosc. Prietenoasd.

Spiritul critic, obiectiv. Tinuta demnd, s'ar

putea spune chiar aristocratd. Minte limpede. Perseverentd. 0 polemistd manieratd.
Foarte constientd In orice actiune. Fire sen-

fier. Aranjatul sprincenelor Manlqure

PRETURI SUB CONCURENTA1

4,14+11--

-9-7-044

ttttt Ss e es.

t1 AV N.- 0-

till-N*04+

***. el.. Ir.." H-0441-144----4++----+ 44 4+0-04

'111111111111BB

CASA DE PRIM_ RANG* BUCURE$T1 STR.SFINTILOR 1

Violent. Tip de intelectual. Inteligentd vie. Imaginatie bogatd. Multe nuante

femenine In caracterul su. Impresionat de
exterior, bazndu-se pe critice strdine, atta vreme cdt sunt favorabile persoanei sale.
Foarte schimbacios. Un orn de societate
plAcut. Spirit putin sarcastic. Politicos. Afectivitatea predomind.
clard.

4.4

www.digibuc.ro

PEALITATEA ILUSTRATA
0

insula

unde

9 -1.4.NUAlF 19:10

nu tresc decat femei si undo barbatii cari cauta

sa natrunda, isi gsesc moartea

Partea de sud a Oceanului Pacific e presdrata de insule marl

si iiiiei, unde viafa e
neincffipuit de primitivd.
In uncle iftsule, tribun de canibali se rtizboese, manta pentru placecea ue a ()Mort. In
altele, se tac jertte omenesti, pentru a se po-

toil turia zeului pagan.

tirintre aceste Insule se gdseste una
Ieerasiboa, langa Malaita, in arhipelagul
'Solomon. Niel un tArbat nu trc.sie, in allelic commit, care au aparut in junglele ei
putini au indrsnit sa debarce, pe larmurile
sale, etlei finutul e locuit numai de Teruel,
care poart barbafilor o urti Ue moarte.
Nu cte mull, trei vanatori intrepizi incalcard Ferasiboa, nesueotind avertismentul
ceior mai inferepti din trib, l nici nu puser bine pielorul pe farm, ca turd atacati
de arnazoanele de aoanos, cu lanei i sag*.
Vanatorii au fost tarafi, apoi, intruna din

n'au putut afla cum s'a format colonia, si

pentruce aceste femei au o aversiune attit

rogojinei. Pat cu pedura neagra, ea paturile

aspre ce se pun sub seaua
Zid rece. Feirei sobei. larna nici nu se pot
utiliza aceste celule, a doua zi
fi geisit congelai, daca nu s'ar
sobe.
Pe masuld o lampa de tinichea en petrol.
Un cosulef cu mere.
ateauri, imundul relief al closetului...
Tot ce nu e rogojinei i nuditate alba de
perete veiruit, aci e lux.
In mijlocul marelui patrulater interior, se
afla biserica in stil bizantin, zidiia in L.nul
1722 de Nicolae Mavrocordat.
o biserica, pe soclu, ca o stalue.

plaf onul.

UR prune skint neiscut In staul... Lin

acasei... 0 femee delinutei plange cu capui
piept, ingenunchialei...

de puternicd, pentru barbati.

5tiu insd, ed." puline sunl sperantele de-a
convinge femeile negre sd-si schimbe atitudinea fald de asa numitul sex tare, fdrd de
grija cdruia, pared trdiesc destul de bine.
Va veni o zi poate, end o ceatil de ndvdlitori va invada Ferasiboa, supunnd pe
locuitoarele sale, dar, pand atunci, insula e
un loc de teroare pentru bArbafi.

4asesprezece ore, vagabone

444444444.44 944. t ore* te4 99 P-V.,-14- 0-4--9 "4-1,-. .-st 6- t. - I 4- 4.64444044-01404441-0440444440444-114-0I44444-0441-04-044

IA

ssrr-ssr

4464 044-9-444944,

srarstr,rearssrls, nrs-scsr-ssstrssar-sPs-

arktg p
,-,49ritA4

autnri,

Str.

ab

maw ass Min= MINI

,11

!e,

Idabel

499199491raokeillE4-

.... e- t.

(Urmare din pag. 12-a)

Eram salvat. Ere cte patru trepte, searile si ajung sus, In biroul inspectorului.
Gum tc chiamd ?"
Sandu Florea".
Inspeictorul se uitd incruntat pe hirIia
dela azil, apoi la mine si-mi spune
Cum ai istpus ed te chiamd ?"
Sandi]. Flarea".
Atunei, supdrat, se rsti la agent :

Ce ai alas pe sta, ti-am spas pe

Georgeseu".

Sergentul se uita nedume:'_t la mine.

Eu am fost Georgeseu, pnd acum `,
intervin eu.
Cum asta ?", se rdsteste, iar, inspectorul.

Am explicat aventura mea. Inspeetorul

s'a informat la ziar, si cnd s'a convins de
adevdr, a rs cu poftd.

***

mal mar vi mail bin awes. u ows

ROCATVE COSTIMA5E si PALT0111A5E
clitf0

in

SANDU VORNEA

rile lor.
Matte din ele au trecut la crestinism si au
pdrdsit ciudatele rituri, cu care-si eelebrau
zeii primitivi. Au Invdfat sa coasd
poclobeascd interioarele artisticelor lor locuinfe, care sunt superioare clddirilor fdcute de barbafii, din aceast parte a lumii.
Refuzd insd, cu toate strdaniile misionarelor albe, sa renunfe la idea de-a finea in-

CARMEN

sustin

E noaptea Craciunului. Clopotele bat. 0

mie de puscariasi au ingenunchiai pe
le de pintra. Fumul lumanari:or s,e t.rca
spre liliecii si ciorile din turle.
Uni preot in ociajdii, citete

Doud frumuseli din insula unda bdrbaiii

nu sunt admisi

' er -,4s--9rr-srlars,TTIrstralr sr, -mar

bei. Pe jos,

groase, monumentale, fin sculptuie,

ele,

goale, i poartd haine, in toate indeletnici-

t,=4

Celulal... Ceiniarurei lunguiad,

Picturei bizantina, in culori vi, cat rosu

mull, cu aur vechi. Patru coloar urias de

pentru a le lua de sofie. Soarta ndvalitorilor,

a fost totdeauna acelas.
Ferasiboanele pdzesc eu stricteld fdrmul
ciudatului lor finut si atacti vizitatorii nedoriti. Lucru destul de curios, femeile acestea au Meat o band primire mis.ionarelor
albe si au adoptat multe din obiceiurile lumei civilizate.
Au pardsit obiceiul de a umbla aproape

gEzinEl

individual.
Celnlele acestea nu sunt astfel feicute, pea-

tru a sera" pedepsei, ci surd pai si siip

celule de izolare. Este tot ce s'a geisit mai
confortabil: i s'a dat lui Flcolanu aceaslei
celulei ca o favoare. Sinistr

barbati.
Misionarele, desi au Invatat sd se intretie
cu aceste femei, in propriul lor dialect,

Vestitoare turd trimise in eelelalte colonii, si in sunetul tobelor, in fipetele dansatoarelor grorese vopsite, trupurile talharilor furd fripte. Femeite fdcurd apoi un
mare ()spat, care a durat cloud zile, i cand
acesta lud sfrsit, trei schelete au lost tarite la farm, si ldsate sd albeascd in soare,
spre a servi de avertisment si celortalti.
In mai multe rnduri, rdzboinicii din insulele imvecinate au Meat incursiuni in Ferasiboa, spre a vedea cum trdese locuitoarele,

9,1129,039, rf94 "War S920

(Urmare din pag. 11)-L)

zid, ca un laburel ignobil, veiruit :

sula numai pentru ele

redevin canibale
namai atunci and insula tor e ealcata de

coloniile insulei.

i poate, spre a rdpi cteva din

La Vitefiresti

..... -- ar, . 1144-14,04-049-6.1444444-414-00404944400-0

te4e tee-040404 444 4404-49144

Am petrecut o noapte grozavd. Nulnal

cine cunoaste lucrurile pe c'ire le-am v7 lt,

i poate da seama ce Inseamnd cuvntu:

magic : libertate ! Darul dat de Dumnezeu omului, trebue pdstrat, cu orice sacri-

ficii i toti trebuie sd fim mndri cnd putern spune :

Sunt un om liber".

SANDU B. FLOREZ`_

44-414444444444444

*4444444444444444444449444.4444444-466-0

Bibrfria lone3cu
M. Tr. lonescu"

BUCUREVI, Sir. Slinlifor, No 58

Asortiment complect cu tot fell..1 de

bldnuri brute 1 confectior_ze

IMPORTATIUNE DIRECTA
DE PLATINA cu

DRIL IANTE

se primesc orice
Ateliere proprii
reparaliuni i conservri
4+44444+4444444-44-49444-044 t4444-4-6,49 .

A aperut

4494 44 94-4444944

Strofe Streogare
Versuri umoristioe

.Ciii;,
Almanachul

www.digibuc.ro

de Ion Pribisagu

Peliilotea Hustrate

9 IANVARIE '1930

PEAL1TATEA ILT_LO'RATA

SPIONUL POLIT1EI
de IVAN BUCOVITZ

RA in zilele agitate din Martie 188I,

cand Mexandru al 11-1ea, cel nmf
generos dintre tarn Rusiei, fu ucis de o
boinba, intr'Un atentat nihilist.
De pe la 1860, forte necunoscute minau
uriasul irnperiu al tarilor prin fap;eie lor
rele si infernale, care se manifestau prin

. Desi barmiala cazu pe un nihilist, un anume Dawilof, nu se putu aduce contra lui
nici o dovacla sigura.
Criteva zile dual, atentatul in chestiune,
doi tineri traversara una din pietele principal3 ale moscovei, pentru. a disparea in-

tr'o strada laterala.

instalarea de bombe in eclificiile puolice si

Ei discutau, gesticulnd eu aprindere.

urechilor fiecaruia, daca judecat dupti tonul soptitor, la care reveniau amandoi, or!
de Cale ori, vre-unul din ei se lasase tarit
de focul discutiei, ca sa vor biased, Lira sa
vr3a, ceva mai 41e.
Cel mai tanar din ei, Sergiu Vakov, se

prin atentate asupra guvernatorilor si altor persoane sus puse.

De la ideea idealista ernisa de o mnri
de inteleetuali, -- ca paturile d3 jos ale
poporului rusesc, trebuesc eliberate de opresiunea impusa de un sistern despotic
de guvernare, care era in intarziere cu
doua secole in raport cu restul Euromi,
s'a nascut o rniscare care abia mai putea fi tinuta in frau, de insisi conduca-

Dar discutia lor nu parea a li desrinat:i

exprima cu furie si cu miscall animate,

asa ea celalt, un anume Androvici, trebuia sa-1 tot calmeze.

torii ei.

Si eu ti spun" rosti rnnios Sergni,

ca, el poarta, toata vina. Seful a controlat
err dearnanuntul statul lui de serviciu. La
Arhaughel, Ill Decembrie, Matia si Dumitru au fost trridati si se and acum in
minel3 de mercur. Numai Davilof a stiut
sa scape, lard ca cineva sa .$tie in ce chip,

La aceastri miscare se aliara: lucratori

asupriti, tineri studenti si srudente phne
de ardoare, si apoi toti acei ce s3 sinitlau
nedreptrititi, de regimul imperialist.
Ca si curn ar fi _Jost o epidemie, care
brIntuia in nenorocitul imperiu al tarilor,
atentatele 1'3usite si cele neisbutile, erau la
ordinea zilei si multe persoane sus puse,

si n'au putut da de urma lui. Dar deodata, 11 vedem apdrnd la Kiew, unde or-

trebuira sa platiascd, ell viata, purtarea for

prea tiranica, fata de inferiorii lor.
De cateva ori, Alexandrn al II-lea scapase

ganizeaza un comPlot care fu descoperit si

acest blestemat de ukrainian stie din nou
sa scape de primejdie".
,,Eu n'am incred3re in el. De altmintrelea pe cine ne putem bizui actual? Cine

ca prin minune dela moarte si criminalii

fura, arestati si ex3cutati. Dar aceasta nu
parea sa le rnicsoreze zelul, caci la 13 Martie 1881, incercarea lor reusi si nenorocitul
imparat fu, transportat mort la palatul salt

de iarna.
Se intelege dela sine, ca guveruul incereal prin toate mijloacele, sri stvileasca
aceasta teroare grozava si nurneroase ar3stari erau la ordinea zilei.
Pe langa aceasta, armata agentilor provocatori". a caror misiune era, O. se afilieze nihilistilor, pentru a le putea divulga
planurile, fu sporita si se dadu o luPta
crncen, intre teroristi si Siguranta.
Meseria de spion politienesc, oferia tot
atatea primejdii, ca si afilierea la MhilistL
.

caei daca un politist reusia chiar sa d3-

mascheze un grup secret, el putea fi sigur,

cri, va cridea in curnd victima razbunarii
lor, deoarece relatiile lor se intindeau pnra in cercurile cele mai inalte si puterea
lor de a descoperi elementole dizolvante
pentru partid, era foarte mar3.
Cu toate acestea, mai multe atentate furd, zcharnicite de Siguranta, si .conjuratii
predati jusitiei. Asa, de pilda, la Kiew, un
atentat contra primului ministru Melikof,
fu impiedicat si'n cercurile nihiliste, toll
se intrebard eine a fost denuntritorul complotului. Era sigur ca acesta trebuia calltat in sanul partidului, de oar3ce intruni-

rile fusesera tinute cu foarte multa Pru-

e acest Suski, pa care l-au introdus data

trecuta?"

Calmul Androvici, care cantaria de cte-

va ori fiecare vorba, inainte de a o rosti

si_si eonstrula apoi linistit frazele, surse
la gndul ca s'ar putea emite vre-o brinuiald la adresa v3chiului sau prieten in-

tim si coleg de 1:artid, Suski.

,,E tot ce se poate mai in reguld, Sergiu", zise el. Un stat de serviciu admirabil. In Septembrie 1879 condamnat la
moarte la Ecaterinenburg, fugit, a mai

luat parte apoi, la trei atentate la Peters

burg si acum, Pare ea Sederea in Crimeea.

a devenit prea primejdioasa pentru cl, caci
'11 vedem din nou aci la Moscova. Nu. eu
raspund de Suski, ca de mine insumi, desi
trebue sil recunosc, ca s'ar fi putut face
obiectiuni la admiterea lui Davilof. Serisorile ltii de recomandatie, erau in regula,

nu-i vorba, dar cineva care a luat parte

la actiunile din Arhanghel si Kiew, fara a
fi suparat de nimeni, asta imi cam da. de

banuit".
Sergiu, 3r a originar din Caucaz. Ca fit.r
al unui satean cu stare, el putu pleca la
Moscova, ea s studieze. Dar dupil obiceiul

acelui timp, el se Lisa ademenit de studentii entuziasti, se afilia, la miscarea revolutionara, si deveni unul din luptatorii cei
mai inversunati, pentru ideia nihilist.

condamnati, sau isi pierdusera via ta inte rm atentat. D ar cu sangele lui cald de
caucazian, el vedea in aceasta mai degraIda un imbold mai mull, de a continua pe
calea inceputa, cl3cat un motiv de a se teme si la fiece arestare care o facea politia
itnperiala, el jura razbunare.
El era acela, care In ultirnele luni, inau-

gurase o lupta mai indrjitri contra Societatli Capitaliste" si tot el se purta Para,
crutare, cu orice mernbru al partidului, care putea fi banuit de tradare.
Cei del bdrbati, inaintau tacuti. Aci erau

Rica arterele principale ale Moscovei, unde

valatel3 nobilitnei rusesti, se inaltau ca

niste uriasi amenintatori spre cer. In amurgul care cadea, cufundati in ganduri,
ei isi indreptara pasii catre periferie.
Oamenii pe cari ii intalniau erau imbracati sarticricios si copiii se indeprirtau
speriati, de apropierea celor doi domni,

Din limp in timp, se uitau cu precautiune

inapoi, caci politia 3ra activa si puteau sa,
cada repede intr'o cursa.
Amndoi se gandiau la acelas lueru, adied, la Matia Duroief, care fusese logodira

7u Davilof. Dada acest Davilof era inteadevar un spion politienesc, atunci era un
adevarat monstru.
Sergiu isi aducea Rica bine aminte d3
prima zi cnd Matia, o fata de 18 ani, prezenta pe logodnicul ei Davilof. Ea era o
frumusete renumita si multi camarazi eutau favoarea ei, dar ea ramase nesimtitoare la orice declarati.3 de dragoste; panti ce
intr`o buna zi, le prezinta pe un Cantu cu
totul necunoscut, numit Davilof, care se si

inserise ca membru al oartidului.

De unde venda, nu stia nimeni. Despre

cariera lui politica, nu se avea Rica o certitudin3, dar ce are aface? Matia II prezenrase si aceasta era de-ajuns.

Dar daca erau adeyarate svonurile care

circulau in cercurile nihiliste si dupa care
acest Davilof intrase in relatii cu blonda
Matia si obtinuse prietenia ei, in scopul
ue a o trada si a trada partidul, atunci acest orn merita razbunarea cea mai teribila pe care partidul o aplica tradatorifor sal.
Sergiu strns3 pumnii si buzele. De data
aceasta, trebuia s afle, intruckt erau adevarate svonurile. Tovarasul sari se opri
deodatri si-i sopti:
Trebue s'o lurim pe aceasta stradela".
Dupd ce se incredintara ine'odata, cat

nimeni nu-i urmria, apucara in graba pe

poteca ingusta, care-i duse inaintea unei
case mari, patrat3, casa care parea neloeuita; cel putin nu se vedea nici o lumina,
aprinsa inauntru si jaluzelele, a caror culoare era stearsa, erau Risate.

Cei doi brbati se furisara in dosul casei si bturd la una din ferestrele pivni"+"1444.44414M+4+4+' "4"44***********44+.441" "4"444 "444444444444-44-9-1,444-w-r-m-e-s-va..4,1-11-01***1444 ***14-1-1-114-1-14-1***1-114-1-114-14-14-04444-0-144-04-0*-94-0-01*-11-1-0444*-11-04-1-*****0-04-01-14-0*-1-*/-1-04n 40-10-1110-1110-410-411*-0-410-490-40-0".A10-101a
.4. likAntit
CreITI
denta si'n locuri foarte ascunse.

Multi dintre prietinii sal, fuseser deja

Chisinatoirafice
:o deAparate
cask misektosare eu l film, 3 tablouri
0 modul de fun,

ctionare

0
0

Prdjul

de mini

Scol.a.re

Se recomanda struitor elevilor din clasa

I *i III-a: INDRUMATORIIL ELEVULUI la

LIMBA FRANCEZA alcatuit de d-na si (1.

Petre I. Ghiata.
iii:A. 12 are la librArii i depozitari.
N.
Expediaza urgent si ramburs, Editura Adeverul", str. Const. Mille 7-9 Bu-

---cure*ti.

La depozitul

Kestenhand
Patent non

tplA baterie de buzunar care lumineazA mai

puternic.

Expedlem orlunde contra ramburs,

imediat ce primirn comanda printr'o

LA 0 PARTE CD TALPA DE PLOTA!

NU SE MAI OBSERVA PICIOARE SCURTE
At.

Oricegheatsaupantof se poatepurta, mersul devine

comod, elastic $i normal. Cogita, Paralizia infantila,

scrfintitura femurului, fracture etc., se inlturfi.

Cerell gratis Pr ospectul $i o t erte de preluri

dela:
MILANO, Via Porpora 26
Se cautti reprezentanhi regionali

EXTENSION BARBERIS. S. A.

g carte nostali.
15141

4111 WO 4.--4, 4P--40

41i3.

Uzi volum format mare, cu minunate ilustratiuni in culori.

Pretul 40 lei
La toate lib'rAriile, depozitele ,,i chio*curile de ziare.
-1110-0-40-4.- 410-4/0-410-0-1INIVN -410-40 CI

BUCURF.,)TI I

6 Pentru lumina se gAse0e in aparat, o sim

tied, I

--44-44/-**0-1-444444 - 4-- --41-0-0-444444-1-11-******44444-114---1144-1-1-14-04--4+144-1-14-14- *

Sir. *elari rio. o

Curiozitti din China I Japonia

Extraordinarele povestiri ale unui roman

care a cutreerat trei ani aceasta lume exo

40-0-0-0-4111-111)-0-4111-41110-4111-41111-41,410-11411111-4111-0-0-414*-wwww-akeal

2r;

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTPATA

tei. Nu se auzi nici un sgomot.

Abia dupa ce batur de trei ori, o feres

truica sa deschise p acoperis si un cap'

barbos aParu si Intreb pe un ton gray si
solemn:

"Ce cautati aci"?

Sergiu, rasnunse pe acelnsi ton:
Am sii-ti spun ceva din partea fratelui d-tale Wesel".
numai dect" zise barbosul de
pe a- cop3ri5 si Indata fu deschis unul din
obloanele pivnitei si cei doi musafiri nutur6 intra.
Duna, ce mai schimbara cteva narole
cu portarul, Sergiu $i Androvici intrara
In sale ascunsa In care nihilistii din Moscove ii tineau Intrunirile secrete.
In odaie nu era nimeni altul Prezent, deeat susnuinitul Davilof, care parea sa, astepte cu rabdare tie camarazii din nartid.
Indata ce Sergiu 11 zari pe ukrainian,
sangele salt Incepu s clocotiasea, gndindu-se la o tradare posibila. El raspunse la salutul celui din urma. c'un semn
din cap si-1 ataca. deadr3ptul cu vorbele:
Circul svonuri ciudate asuprn
d-tale, camarade Davilof".
Acesta raspunse cu indiferenta:
Stiu aceasta, camara de Vacov. Dar

anarenta nu e realitatea".

Duna, o scurta, tacere, Sergiu zise: _Cum

partirlului
servesti

poti sa dovadesti
interese1 3

cu credintri? Trebue sa-ti atrag

atentiunea cu aparentele sunt toate contra

d-tale".
Davilof voi s raspunda, dar in acel mo-

ment intra acela pe care-1 numisera ne

strada Suski. Era un orn scund si spiltos
si-i strnse eu tarie mane lui Androvici
ea unui vechiu prietm.
El asculta cu bitgare da searnil nlngerile lui Sergiu, contra lui Davilof, dar,
controlnd dovelile pe care le produse
Sergiu, trebui s recunoasca, ca nu sunt
1ndestu1atoare i linisti pe acesta din urma
cu vorbele:

Calmeaza-te putin. camarade. Nu acuza prea usor un mernbru al rartidului.

Eu nu
fratelui Davilof.
Dar camarazii din Orenburg s'au tinut

9 lANUARIE 1030

bui sa fie transportat in nesimtire la infirmeria inchisorii.

Si nenorocittil raport mai cuprindea

multe din acestea. Androvici se intreba care
va fi sfrsitul. Fiecare victimil notia cerea

snge nou din partea adversa si asa mai

departe. Oare se va ajunge vreodata la

tel In felul acesta ?

De-odata use, se deschise brusc si portarul brbos intra In sala, strignd:
"Trader), fratilor! Fugiti.... Politia!"
Cei prezenti sarira In picioare si se repe-

zira la o usil de cornunicatie cu un gang

subteran, prin care se putea iei pe par
tea de delaturi a casei. Dar era proa tarziu. In deschizatura usil aparu chipul robust al unui ofiter din garde imperial,
cu revolverul In mama.

Sus mainile" ordon el scurt.

Cei patru prizonieri ramasera impietriti.
Stiau c fi3care miscare, ar putea sa-i
ceste viata. Erau doar proscrisi. Fiecare
organ al fortei publico avea dreptul s
Impuste un nihilist, fur% nici o formalitate.
Tntoarceti-va!" rasuza, porunca ofiterului. Cele patru corpuri fara vointa
cu bratele ridicate in aer se Intoarsera ru
fata la perete.
Serg3nt. vino inaimtru cu doi oameni!" Si trei militari greoi, din garda, intrara In camera, fcnd su rasune paturile
armelor si pintenii cisme;or lor.
Acela dintre voi, rare a cerut aiutorol politiei imperiale, poate sa, piece. E

oara, acum trei ani in micul sat Ripazan.

El vazuse pentru ultima oara Caucazul :$i
Volga si toat lum3a cea frumoasa. 0 reviizu pe Matia, asa cum era In ultima seara.
mai frumoasa ca nici
Ei continuara a sta tacuti si cu spetele
Intoarse dare ofiter. De ce nu se Iritampia nimic acum? Ofiterul imperial Continua sa-1 tie In respect, cu revolverul ridicat. El se uita cu yrivirea patrunzatoare,
la fate palida a lui Davilof $1 nrea sa, nu
atie deca troblie su-1 creadia sau nu 1P1
ctivant.

Dar se petrecu cave cu totul_neasteptat

Ofiterul i artinta chipiul

si-si

stoase

mustata falsa de pe obrez Atunci Su'

giu $1 Androvici se intoarsera
Suski!" strigara
mai bine sla

plnser ei de emotte si de bucurie se arUn

cat% In bratele
Spionul politienesc, Davilof, cauta au

profite de tapaciala calor prezenti, pentru

a ftigi, dar Stiski li Inchise drumul.
NU asa rep3de earrarade, altfel ni
se mai intampla ceeace s'a intarnplat celor
din Kiew".

Davilof era un las si ceru iertare in ge-

nunchi. Ar fi putUt M., se roage unor statuf

de piatra ,si ar fi avut acelas sueces.
Suski explica:

Am fost la Odessa si acolo seful trni

ceru informatii asupra lui Davilof. Stiti

ca eu It cunosc aproape pe toti. 1)ar despre

acest individ nu auzisem Inca nimic.
liber!"
Am hotrit atunci, sa viu s vad la fato
Davilof se intoarse cu fate spre ofiter.
locului. Si vedeti cil rezultatul nu e tocSergiu scoase un tipat furios. El ghicise mai prost".
bine.... Va sa zica' tot Davilof era ace]. caD3 oarece nihilistii aflara, prin niste
1.3 ..... dadea totdeauna lucrurile Pe fata
scrisori gasite asupra lui 'Davilof, ca poli-

El blestem propria-i moliciune, care l'a

Impiedicat sa-1 atace

nergie

eu

mai

mu1t

e-

Dar era in zadar. Erau pierduti. Devilof stia prea multe lucruri si ar spune

cum totul cu acelas clnism, cu care facuse.

cu propria sa logodnica", s fie surghiuniti
In Siberia.
Esafodul Ii a$tepta. Tn gnd isi revazu
a$a cum .11 vazuse pentru ultima
.--.-0-0-8-11-

- --

tia li urmria, se grabira.

Cand adevarata politie imperial intr cu

o jumatate ora mai tarziti, in cartierul

general al teroriatilor din Moscova, ea nu
mai gasi deck cadavrul ciuruit de gloante,
al lui Davilof.
Pe piept era fixata o hartie, pe care 3ra
scris cu litere groase:
1?efzbunare pentrn Matya i Dimitri".
Trad. de NORBERT

4-....-114-4 ,44

....-0,4-0-9-04-14-9-044-444-0444-4 ttll

oare de consemnul dat?"

Davilof rasnuns3 repede:

Fratii nostri din guvernmintele Pekov si Riazan sunt gata. N'au nevoie deoat de semnalul pe care-1 va da sectia
Moscova pentru a merge la lupta cu totul
pregatiti".
Suski se uita, In jurul lui si nevazAnd
ne nimeni altul d3cat pe cei trei camarazi,
zise:

N'a cam venit multa lume la intrunirea de asta seara. M duc s vad unde au

ramas ceilalti".
El se indent:4'M si ceilalti trei rasfoira
ni$te hrtii, -care cuprindeau In scris, sedintele si actiunile nartidului nihilist, In
zilele din urma.
Androvici examina linistit situatia creiata d3 revolutionari In ultimile zile.
Sute de crime avusesera loc att din
Partea lor, cat $i din partea politiei, valori

de milioane de ruble fuseserd arse, edificii fusesera distruse; ce avea sa se mai in-

tmple?

El capata aci o ideie exacta cl3spre starea lucrurilor, caci aceasta ascunzatoare
secreta, era in aeelas timp i centrala unde
se Intruniau toate firele din giganticul
imperiu al tarilor $i de unde plecau cu o
regularitate matematica, sinistrele ordine
ds atentate.
Toate rapoartele erau adunate si examinate aci de renurnita comisiune de ustitle. Multe $tiri erau numai o indicatie
sau o presupunere.

Un centimetru pe periula uscaU

e suficient

24 Mai: Guvernatorul Draskotin se va

PASTA DE DINTI

Androvici rasfoi cateya din ele:

duce la Kaluga. Pe rodul Oka intre 3 si 4".

"26 Mai. Timp de a ne socoti cu monstrul
de Petciov, directorul Inchisorii din Orenburg"....

Androvici ctinoatea istoria lui Petriov

stia ce aveau nihilistii sil-i reproseze. Ei

ordonase, sa se maltrateze a-tat de rail un

ui centimentru aplicar
KOLYNOS e spornic
pe p2-rimia uscatd si aspra, Had desfull peniru a
curdla si albi tViiflL Kolyllos disolvd pel iculefe,
lialdtura" resturile c mncare si distr-ge germenii perfaulosi ai carbei.
Incercall Kotynos, senzalla de curEnie
1m irospalare, ce %TA ramne 2 gura e

KOLIf OS

Mai multc decoratiuni si recompense de primul ordin nbtinute

student arestat,
care refuzase
raspund la un interogatoriu
ca acesta tre-

27

www.digibuc.ro

PEALITATEA ILUSTRATA

9 IAXLAIiE ftISO

Dans modern

imossomi

1111111111111

111101131111111*.

VOITI,
BRUTE

SI

MANTOURI- ELEGANTE
1MPORTATIUNE

DIPECTA

nu mai stati la indoiala

procurati-va un curs
de Magnetism personal
care v va da cheea fer.

AT

CALITAT I LE

reusi in toate atacerile

voastre, a v mri
terea de muna, ctistig,
imbogiltirea, a invinge
OrAcia, timiditatea, vi.
ciile, frica, melancolia
etc., a deveni stAptin pe
viatasi afacerile voastre.

CELE MAI BUNE

Cu
PPETURI FOAM

mecat ce deschide
drumul succesului n
ori ce parte a vietei si

CONVENABI LE

VINDE
ca prin farmec se va

intreaga voao
IMEDIAT transforma
str5 fiint, i cu ea toata
Cereti

situatia voastra

aeum, va voiu arAta eel mai nou

dans. Figura I: D-voastr v dali jos de pe

Cututu

deslusiri la CALAI lZ A

rIINTELOR OCUL.

COSTICATIVISinful
TILOR --CU

picioral meu....

TE. Str. TraianoGriyita

2, Bucuresti. Sectorul
postal 2.

LECTURA`7

4444444+044444444444+044444444448444444444444444

414

ALOAHELE
DE COAFURA DE DAME
"J E A N"

111111 CALEA MOILOR, 80

Ii

UR PR I Z ELE

(lfingfi grdina Sf. Gheorghe)

neplcele la masa D-voasfr,

se in ltur sigur consurnfiud
fin.oldeauna calea pura dela

pretutindeni fac obiectul discutiunii

sunt punctul de atractie al lumei

Mag. LAFEA ELI f A"

femenineselegante si de bun gust.

enritetemIn-19111.170111-11-11-1.114444441144+1+111441444-114144441444444
44, ii-14-144-11-04 if 14-144114-1-1-10411-14 141194411
trom-emi-ve+41444444114114140444444-144444444444441+144,
.+0441+444444 40+ 44444t
444 . )441 04 /44-4 i+14414441414444441444411144444444444

55 Str. Carol
---tt,.=.-44.- --

Tel. 38/67

t4e,

ie

cm"'

frUA11,14See)-1,

%,..o&neace

11111111

au lost elementele la cari ne-am gandit, cand varn dat

sa' desiegati o mica sarada, intr'una din zilele trecute
Rouge et Noir doamnelor e cel din urma rezultal al
cosrneticei moderne Darr e si ceva mai mull i Rouge et
Noir se intemeeaza pe rezultatele psihologia influentejor
parfumului. Da, cad viola noastra nu mai e atat de sirnpla
Odinioara, Insesi catedralele se zideau numai dupa sentimentul individual astazt, parlurnurile se compun cu cor
cursul medicului, al chimistului si al psihologului
Dar nimeni nu poate bnui, in vraia an ietituare a
parfurnului Rouge et Noir, cat de intens si de dificila a
fost straduinla care a precedat creearea lui.

Eaw de Cologme -Par4444- Poudre-Crietne

rnAmat . cvmb-oilae ari4ole

azo-1ia k cunapixoctrea rarodusetar

Surrarite foaMe ralackae
taecesare
IT-12 et va-va do,
Rouge ei Noir Iratr-ebaTi pe funiain

reiturile

Ay.. a

.41 /++11111 1444444 44444444+144444444444444

ranga
de

I) --

411 .-

-.1-11-

44,11 .

II6U1S.viffltuNfitualit...S10...1:1116

ochi, s.pungi.le de sub ochi, zfArciturile de pe frunte,

Ianga gura, etc. DISPAR 'N CINCI MINUTE

peottu timp indelungat cu noua descoperire Wienez

LICHIMIL COSMETIC DIM"

PP
Flaconul Lei 100, plus 25 porto provincie. De vnzare la toate farmaciile, Drogueriile, Parfumeriile si la Farmacia Tfirnceanu, Grivilei 81, Grfinbaum, Vaaresti
83, Drogueria Bursel, Smfirolan 2, Arsenescu, Victoriei 122, Alexandriu, 13 Septembrie 207, Varzar, Mosilor 306, Grigoriu, Regard 6, Modern, Buzesti 11, Parfumeria
Zambila, Mosilor 234, Lucien, Dudes-1i 11, Coaforul Barasch, Str. Regal.
Depozit de Angro Oficiul Drogui$tilor, Victoriei 122
IN IASI : la Farmacia Regina raria" Hertzenberg Str. I. C. Brtianu:
Drogueriile: Jupiter, Piafa Unirei 19, Elefant si Venus, Cuza Vod lfing6 Sccec
grr'"e7.72"ewr- teff-estrawNiaerepirarwa
23

www.digibuc.ro

9 IANUARIE 1930

REALITATEA ILUSTRATA,

Automobilul misterios al lui Mister Burdick

de Iosef Robert Harrer
LA OHICA-GO, in fata casei cu No. 44, din Meadowstreet, oprise
un automobil. Era un dulap vechi i extrem de curios, a ca.-

rui Inadtime nu era de loc in proportie cu largimea lui, astfel

gsiasca
un ona care n'avea notiuni de estetica, trebuia
jfljSU
se tineau par'ca intr'o
din cale-afard de urit. Rotile automobilului
distanta' respectabila, de caroserie, ca si cum ar fi voit s. nege
c apartin de aceasta.
Impresia totala era verde, un verde trist. care Mae, spectaterului impresia unui lucru, care
joacii in viata multor oameni un
rol nu tocmai placut. Anume o
eamer mobilat pentru un damn
solid 0 serios".
N'ar fi nevoe s ne ocupam att de amanuntit de acest automobil verde, daca din el nu ar fi

sul dv., care nu radeti la comanda. Sunteti dispus a ma asculta ?"

Paley se WO intrebator la oaspetele lui. Acesta spuse apoi cu
vocea ascutita :
Dv. sunteti cel mai rafinat spargator din Chicago".
Padey sari in sus si bag ata'ma in buzunar :
Lasati revolverul Paley, n'am venit din partea politiei ; cunostintele mele, le datoresc unor alte surse mai obscure si daca
am venit cu inventia mea la dv.. aceasta am motivat-o tocmai prin
faptul, ca sunteti un spargtor..
linistiti-va Nu trebue sa aveti frica ; nu vreau sa va sustrag scoretele. Planurile orasului Chicago
nu ma intereseazd si de aided. am

putea discuta inteo alta camera.,

La lumina zilei.

Se Inapoiara in ceadalta camera. Burdick se duse la fereastra

seotnd din buzunar o caseta mica, pe care o puse pe pervazul fe-

coborit un doinn foarte curios. Umasinei se deschise Meet si

sever, ca poarta unei biserici.

Canapeaua de pe care pe ridicase domnul, era inalta, Ca tronul

restrei.

sericei. Pe urma Maud un semn

tnarudui sofeur, care sedea nese
miscat si teapan, la volan,
indrepta spre casa.
Cnd observa privirile curioase
ade oamenilor, cari se opriau,
cu toate c. pareau sa fie grapentru a examina zarabind
laiti
acest vehicul excentric, domnul
arunca si el o privire spre dulapul verde, o privire att de meingietoare, ea' nici un poet liric
n'ar fi putut-o face cu mai multa
dragoste, cnd primeste pentru a
suta oat* o poezie refuzata de o

mea nu va veti imbogati si din

nefericire nu o pot exploata nici

Stiu Paley, ca pe dv. va in-

tereseazd numai inventille pe care le puteti intrebuinta la spargerile dv. De-altfel, prin inventia

unui rege. Coborind, cele trei

trepte ale masinei, domnul inchise dupa el inchipuita poarta a bi-

eu singur. Cred Ins cu siguranta

ca ne vom intedege de minune....
deci sa fim amndoi sinceri, da?"
Paley strnse mna care i-o intinse Burdick, spunnd :
Dar acuma sa incepem. Ce
ati inventat ?"
Apropiati-vii si uitati-va jos
in strada. Unde sa mearga automobilul meu.... sa se intoarc si`
sa ocoliasca oclata. coltul In spre
Johnstreet ? Poftim !"
Si invrti un buton inauntrul
casetei deschise, intoarse o mica
manivela, si automobilul din fate
easei, se intoarse si merse incet,
de-a lungul lui Meadowstreet, intrnd pe urma In Johnstreet.
Paley ramase surprins.
Sofeurul dv., are probabil
un aparat de receptie, nu-i asa ?"'
Burdick surse misterios, spu-

diversa redactie.

Numitul domn ins, nu era

poet liric; din contra, facuse o inveritie tehnica extra-ordinard, o

inventie care.... nu dorim ins sa

precipitm lucrurile, ci vrem s

intram In easa cu domnul, care
a cobort din masina.
Proprietarul acestui curios automobil

hand :

zmbind :

Pentru ce ?.... In fine, albastru".

a intrat deci n casil,

unde a fost prinait de un japonez

Culoarea dv. favoritit".

Culoarea mea favorita ?

Doresc sa vorbesc cu Mis-

Dup dou minute, venia un

automobil albastru din directia
lui Johnstreet, intra In Meadowstreet si se opria in fata casei cu

ter Paley. Acesta mi-a s'eniS

fac o vizita".

Dv. sunteti Mister Richard

Burdick ?" intreba incet japonezul.

numrul 44.

Da".

Atunci va rog poftiti !"

Id conduse pe Burdick prin mai

ganguri si peste o scara

ingusta intr'o camera care n'amulte

vea ferestre si era slab luminata

de o dampa mica. Mister Burdick

nu astepta nici doua minute,

Cei doi privion autamobilul, dela fezeastra

cnd un domn mai in varsta. tipul americanului brutal si rece

printr'o use secreta. El se uit tinta la Burdick $i-i spuse :
Eu sunt Paley. La anunciul meu din Moon-Post mi-ati comunicat c aveti o inventie, gratie careea cineva se poate
si mi-ati dat de inteles c e vorba de un automobil.... deci ?"
In casa dv. exista o camera din care se poate vedea strad.a ?" intreba Burdick, cu o privire ironica asupra spatiului fat% ferestre. Cad mi-am adus inventia cu mine; se afda chiar in strada".
Paley i1 conduse sovaitor Inteo alta, odae, pe ai carei pereti e-

rau intinse planuri ale orasului Chicago $i a altor orase din A-

merica.

Poftim mai departe !" insista Paley. N'am mult timp".

Se apropiara de o fereastra $i Burdick arata spre automobilul
care statea In fata casei si in jurul caruia se stransesera multi
curiosi.

Chiar un om neobicinuit sa zambeasca, cum era mister Paley,

ar fi trebuit sa rcla, privind acest automobil imposibil. Astfel, nici
Paley n'avu incotro si incepu sa rd cu hohote. Pe mina trase
pe Burdick in mijlocul camerii
spuse :
asta-i inventia dv.?
Probabil ca ghimiti Mister Burdick
Fiecare scoter din Ariwna si-ar fi batut joe de Dv., iar eu, cunoscator si sprijinitor al technicei, sa va iau in serios ?"
Burdick isi aprinse nepastor o tigara, pe urma, raspunse :
Daca ati terminat cu rsul, rog sa fiti putin atent. Inventia
mea n'ar fi putut capata o recunoastere mai sincera dect prin ra-

Burdick intoarse din nou manivelele, invrti butonul si automobilul mergea iards de-a lungul
strazii pang. disparu. Dupa putine
minute, aprea un automobil elegant, de culoare rosie Inchis, la
al carui volan sedea o tnara fata.
Paley cazu inmarmurit intr'un

fotoliu.

Cred ca am inceput sa pricep".

5i sunteti de acord ?...
Acordul a fost 'repede stabilit, dupa un sfert de ora Burdick
se ridica si spuse :
Viu sa Ara iau maine. Detaliile le yeti concepe dv. pang, atunci. Intelegeti, ce vreau sa spun : eu furnizez automobilul si dv.
lovitura.

A doua zi, inainte de mesa, la orele 9, un automobid elegant .

de un galben deschis se opri In fata magazinului de bijuterii
Brown, din Morissonstreet. Automobilul era de fabricatie engleza.
La volan, sedea un indian, care nu se uita nici la strange, nici la
dreapta, cu toate ca fetele cochete care !_.eceau, ii aruncau priviri
curioase. Pe cnd atentia trecatorilor se Indrepta spre automobil $i
cu ochelari mari si
sofeurul dui, un domn elegant si In varsta,
coborau
cu mustata alba, urmat de un tnar ofiter de cavalerie, cinci
midin automobil i intrau In magazinul cu bijuterii. Dupa in manute cei doi domni parasira magazinul si se urcara repede
sink care se indeparta in clipa urmaitoare... Un sfert de era mai
trziu, o masina cafenie inchis si foarte luxoasa, purtand o marca
franceza, mergea de-a lungul lui Essexstreet si se opria In fata
Bancii Smith. Un domn cu aparente de francez cobori" din masina
si un sofeur
si intra grabit in banca, pe and un alt domn tanar
parnd de origine sudica, ramasera In masina. Galagia strazii Inghitia poenetul inabuO de focuri de revolver, care patrundea din
2

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTR.4TA

lAIVUARIE 4930

nimanui nu-i pru susinteriorul

pect, cnd dup.& cateva minute, francezul
esi in strad, se urea, repede in masind pentru a dispare cu insotitorul sat'.

in aceeas zi sau mai produs vizitele asemantoare ale unui domn, care totdeauna
avea o alta aparenta si era condus de un alt
domn mai tandr, Mtrnd cu el in diverso
magazine de bijuterii si lacaluri bancare.
Totdeauna acesti domni veniau cu o masina condusa de un sofeur. Cu toate c polltia, dupd prima spargere la Magazinui
ai

Brown, a trimis pe cei mai buni detecrivi

ei, in urmarirea banditilor, automobilul res-

pectiv si cei dinnduntru n'au mai putut fi

gasiti.
()data, era vorba de un englez, pe urrna

de un francez, de un german, de un olandcz,

iar altii sustineau.c'au vzut un automobii
de provenienta americana. Sofeurul a fosi
cand un indian, cnd un italian, .nexican
sau rus si dascrierile in privinta domnului
in varsta i insotitorului sau, variau de asemenea dela caz la caz. Lumea statea in fa0
unei enigme, care in aceeas dupd aariaza a
fast tratata prin lungi articole de gazota tinand intregul ores Chicago, incordat.
Indx'aznetul atac la bijutierul Brown...."
Un bandit gentleman trage focuri de revolver in interiorul bancii Smith din Es-

sektreet, untie hug, o suta de mii de

do-

lari...."
Bandifii in automobilul francez,..."
Un automobil de lux, olandez, un sofeur
negru, doi straini eleganti i spargerea dela
Banca Groarty, cloud sute de mii de dolari
disparuti....."

Furtul de bijuterii din Jakalstreet, ban-

ditii in liinuzina rosie...."

Acestea erau entte-urile articolelor din
gazetele tiparrite cu litere mari. Toata lu-

mea era enervata, politia lucre cu febrilitate si o ceata' de detectivi, cutreerau ora
sul Chicago, pe motociclete. Intre timp, Paley si Burdick, se opriau cu o masin veche, verde, care avea aspectul unui dulap
ciudat, in fate casei 44 din Meadowstreet.
Anabii domni purtau un mare geamantan,
cu care intrara in numita casd.
BurTrebue s fim prudenti",
dick" si cred ca ar fi Arai bine, sa mai asteptarn cateva zile, cu spargerea proectat
la banca Chicago.
De ce ?" raspunse Paley, cu un surds
subtire. Automobilul dv. isi va face datoria.
Si in ceeace ma privesta, puteti fi sigur, ea
voi scdpa ; ldsati asta In grija mea. Masina
o yeti ingriji dv., 'Burdick. Mi lucrat admirabil astazi.
Fiecare manivela si fiecare butod, a funetionat ireprosabil. V admir. M. amuz si
acum,cnd ma gandesc C dv. trebue sa invartiti de o singura manivela, pentru ca automobilul englez sa se transforme in decumul mersului, inteunul francez si ce delidos a fost, cnd insus sofeurul irrdian, sa
transformat intt'un sofeur italian. Totul
s'a transformat aproape invizibil, exact cum
merge aratatorul unui ceas.
Totus a lost o mica neplacere.Schimbarea sofeurului nu a functionat cum trebuia; nati observat ca la ultima spargere,
cnd am vrut sa transform pe sofeurul mexican intrUnul chinez, acesta s'a schimbat
numai pe jumtate ? Mi-era friC sa. nu observe aceasta vre-unul din politisti. Spre
norocul nostru insa, circulatia automobile-

Pe maine amice, pe
Richard Burdick intra in atelierul sau
o oboseala ciudata Il cuprinse; cazuse intr'un fotoliu si se gandia la viata, care nu-i
fusese tocmai usoard pana acuma. Toate
poate din inaptitudinile sale , le tinea,
seapatanare, poate din nesiguranta,
crete. Mica avere pe care o mostenise dela
tatal sdu o intrebuintase pentru inventiile
sale. $i acuma, dupa incercari 'de ani de
zile, reusise in fine, s construiascd un automobitl, care nu putea fi numai pus in

functiune prin unde electrice, dar care putea str=si schimbe in clecursul mersului
chiar si culoarea. Totul, culoarea, forma,
infatisarea puteau fi schimbate dupa do-

rinta. Insus sofeurul-papuse, care navea

alt scop, decal sa stea la volan, putea fi

schimbat, pe baza aceluias principiu.

!Care intamplare nenorocit Ii sugerase
grindul, sa-si intrebuinteze inventia pentru
scopuri banditesti ?
A facut el aceasta, intr'un moment de revolta contra omenirii, care rare ori intelege, pe un adevrat geniu ? Richard surase

obosit si se scuild.- Intra in garajul unde

sttea dulapul vechi si verde al automobilului sau miraculos. Cercetandu-1, observa
ea' intradevar mecanismul prin care schirnba sofeuoul, era defect si reparatia necesita
eel putin doua,-trei zile.
Ce era s faca,' ? Atunci Ii veni ideea de a
pune sofeur femenin la volan. Aceasta va fi
si mai putin bttor la ochi, caci banditii nu

intrebuinteaza in general fernei ca sofeur.

In acest scurt timp, reusi s facd din papusa dela volan, o fatd dragalasd, cdreia Ii
puse o capd de piele pe cap, astfel cd din
obraz nu se vedea prea mult ; pe urm
transforma automobilul sdu vechi, intr`o
masind noud, verde si elegantd.
Basufl adnc si parasi garajul.
In momentul cnd era preocupat sil deschid cufrul, care continea partea sa din
prada aceleeas zile, sbarnai telefonul. O voce de fatal, Ii spunea enervata :

Richard, trebue sa-ti vorbese neaparat, viu la tine".

Ezitd o clipa. ()are putea sa vorbiasca el
acuma cu Meelie,
pe oare o iubia att de
mult,
tocmai acuma, cand gndurile lui

se concentrau asupra altor lucruri ? Dar

fata striga :
Sa stii CfI viu peste 10 minute !"
Si intr'adevar veni nervoasti, tremurand.
Spargerile de azi inainte de amiazi au
fost comise cu ajutorul automobilului tau
miraculos.... Nu nega asta, Richard".
Da Meelie, nu o
ce eram s fac?

Aveam nevoie de bani.... mdine totul va fi

trecut.... pe urma voi distruge automobilul,

iar noi, vom putea calatori in Europa, in

Indii, in Japonia, unde doresti... vom incepe
o viata notia".

Meelie rasa dfidea din cap. Ii imbratisa

pe Burdick, spontan, si plangand cu hohote,

Ii spuse :
Restitue totul, fii orn bun... nu putern
deveni fericiti prin spargeri. Te implor,
Richard!"

Totul fu insa in zadar; el ramase form

hotarit. Atunci ea pleca.

***

A doua zi inailite de amiazi, eateva minu-

te dupa ora noud, Paley si Burdick se indreptau Meet, spre tinta lor, spre banca
Chicago.

Sunteti enervat, Burdick; va e frica

Nu... logodnica mea m'a prasit, ca
stie totul."
Sper c nu ne va denunta", continua
poate?"
Paley.

Burdick dadea obosit din cap.

Nu mi-e frier-4 de asta, dar"...

Viata lui i se 'Area atat de goala si tris-

ta, 11161..

Burdick, resemnati-vd. Un barbat ca

dv. gdseste pretutindeni femeile cele mai
frumoase.... Acuma trebue sa fiti atent. RAmneti in automobil, iar eu voi rezolva totul, singur, in interiorul bancii. Deed nu ma

11414,114, #4.44-11-114+M*44++11-1+11-11444-114111-1-1111-1144-1-11411+11414-11-1144+444-0-114-11-114-04-144-114-11-94+1

lor a fost att de intensa incat am reusit

sa, pi.in pe mexican la loc".
Ideea dv. de a pune in locul sofeurului o ppuse, adica un om masinal, e ad-

mirabil".
Da", continua Burdick, devenind deo-

data, trist, da, regret ca talentul i aptitudinile mele, n'au putut servi o cauzil mai

MAO

bund".

Va rog sa nu deveniti sentimental,

fiecare spargator devine dealtfel

sentimental la inceputul carierei sale... si
Burdick,

acuma porniti mai departe cu masina, somn

TOuT LE CLIALTIE D'UNE NU1T 1YrTt

usor si eautati sa fiti maine dimineatd, la

noua fix, aci".

Nu doriti sa mai asteptati inca o sap-

tamn ?"
Mister Paley dadea din cap.

PALFUNEUR.

30

www.digibuc.ro

LUBIN
P A R. I

9 IANUARIE 1930

REALITATEA ILUSTRATA

voi reintoarce peste 6 minute, atunci yeti

pleca singur... Veti auzi mai trziu de mine.

S n'aveti nici o grij".

Automobilul verde, elegant, opri in fata

bdncei Chicago. Femeia sofeur sedea

td la volan, cu capela tras peste ochi. Pasopti dui Burdick:

ley deschise usa

v a. isd zicd, sase minute !Alpoi intrd in band,.

Burdick se uitd la ceas. Secundele treceau
incet. Acuma de-abia a trecut un minut.
Din nou trecurd 30 secunde. Deodatd, i se
pdru cd automobilud sdu e cercetat prea de-

aproape, de ctiva trecdtori. Oare n'ar fi

fi dat de urmd?
fost posibil, ca politia
Se uita nervos in jurul lui. Desigur c s'a
inselat... Trei minute... patru minute...
In fata bncii, circulatia era mare. Lumea
se -ducea si venia, automobilele se opriau
Ingd el, pe urmd, i continuau mersul, iar
prin aer, evolua un aeroplan. Desigur cii
s'a infricosat Lard motiv, cci viata din jurul lui, era cea obicinuitd, iar politistii se
puteau vedea in Chicago, la fiecare pas....

chise ochii si sopti:

Apa tsnea... apa... apa...!
Meelie luase mne lui Burdick si pe cnd
ti curgeau lacrdmile pe obraz, Ii spuse incet:
Ah, Richard, esti salvat si peste scurt
tamp te vei insntosi cu totul. SAracul! Ai
avut cdlduri ingrozitoare"...
Inventiile tale nu ti-au dat pace!"
Incetul cu incetul, bolnavul isi reveni.

Richard bucurd-te, marea fabricri de

automobile Opford, a acceptat inventia ta,
referitoare la conducerea masinilor din depArtare. Ai fost numit ca prim inginer si
ai obtinut un avans de o sutd de mii dolari
asupra inventiilor tale... ah, Richard, acuma
ne tputem cdsdtori, acuma mizeria va lua

doctor.

Acum, insd, Richard, trebuie sit dormi.

pentru a deveni in GurAnd complet sdnritos".
$i fericitul convalescent, adormi !...

Acuma po1?- intrebd fata, incet, pe

Acesta dridu din cap ne urmd lisd pe cei

doi singuri.
4-0-4-4 1-4

sfrtrsit."

Il sdrutd, lar el risufld usurat ea si cum

ar fi scdpat de un pericol.

4-4-44-4-0-0-44-4-4-4-4-1444-4-4-44+-4411.44+4144-4-1-444.414+1144411414-114.44-4444-144444+14-11444-04+M-04++++444

cinci minute.. unde rdmanea oare Paley?

Iar trecu o jumiltate de minut; numai de-ar
veni Paley... el insil nu veni. Deodatd, rgsuenerd fluerdturi, doudzeci de politisti
inconjurau banrau poate chiar o sutd,
ea, a cdrei poartil mare se inchise de-odatd
sgomotos... Sase minute trecuri.
Burdick apdsd pe un buton, automobilul
se puse in miscare, incet, apoi mai repede,
si mai repede... si deodatil dispfiru in invlmrisala strdzii. Burdick se intorcea... dar,

u era oare urmArit ? Nu erau, oare, politisti, aceia cari ii urmdriau pe motociclete-

le lor ?

Burdick presimtia C totul era acuma Iii

joc. El conducea eu o vitezd. nebund. Sofeurul femenin se cld.tina si tromura. Burdick
conducea cu o sigurantA extraordinard, automobilul verde, prin,strdzi, politistii sdriau
la o parte...
Si totus totdeauna se gdsiau in spatele

sdu. Acuma dildea intrU stradd laterald...

credea cd inneintorcea butonul pe

Marta mondialI MS"

buneste... autoniobilul rdinnea verde, nu se

schimba... acum fixa butonul pe galben, pe
violet... In zadar insd, autoinobilul rdmnea
tot verde. ....Automobilul sAu sbura de-alun-

orice privint preTactimurile Berndorf corespund Intacimuri

se disting

gul strdzii, care trecea pe lngd lacul Mi-

tentiunilor cele mai exigente de astazi. Aceste

mai ales prin formele lor frumoase, cari satisfac gustul cel mal

chigan Chicago rdrnas iii urma lui... 60 km .

pe ord, 70, ICO km.... urmitritorii se apropian
insd din ce in ce mai mult. Un glonte deftdatd trecu prin foreastra si sofeurul se

perfect, iar din punct de vedere technic, sunt executate fiat de

solid, inct isi mentin aspectul lor frumos, chiar dup multi

pribusi peste volan, lovit in cap...

Burdick incerca o maniveld dupd alta,
intorcea butoanele... total insd lo zadar...
Atunci Ii veni ideea sd arunce sofeurul-

ani de intrebuintare. Posedm un asortiment bogat in stiluri moderne

si istorice, care ne (IA posibilitatea de a satisf ace toate cererile si

IN CONDITIUNILE CELE MAI FAVORABILE

prtpuse din masind, pentru a scripa cel putin

pentru cateva minute de urmAritori lui.

Trebuia s mdriascrt distanta dintre ei. Se

tari lngd pdpuse. Pe cnd conducea masine cu mna stangd, deschise in dreapta

Fabrica de argintrie B ERNDORF S. A.

anima ii.stdtu pe doe, cdci simtia pe masnge rosu i cadd... Pdpusa lui sngera;
ii rupse .capa din Gap. Fata se uita cu ()chi
intiedeschi.si la el, iar pe obraji ti curgeau

Magazinul de desfacere: Fundatiunea Carol Hu

BUCURESTI, Str. Cazrmei No. 9

usa i incered s,d arunce pdpusa.

suvoaie de sange....
Meelie," strigd Richard.

Iartd-md Richard, nu puteam altfel.

Mam furisat dis de dimineatd in garaj, am
vrut sd distrug automobilul, insfi n`am reusit sri scot dectit cateva manivele. Deodatd
te-am auzit venind. Am rupt pdpusa dela
volan, am luat mantaua ei de pielle si capa
m'am asezat eu... Pentru ce am Mcut asta? Ah, Richard, nu o stiu nici eu. Mor ins cu drag pentru tine, .Richard, crici te iubesc! AtAt de mult!"
Apoi crtzu -moartil la pieptul lui. Burdick
simtia crt innebuneste de durere...
La o curbd, masina lui gonia in directia
hicullui. Burdick luase mana de pe volan,
si pe cand strngea pe Meelie la piept, masine verde se lovi de barierd, se rostogoli
cilzu in lac... Ape Msni, pe urmd se inchise...

**

Scumpfi domnisoard, cred cd logodnicul dv. a trecut criza periculoasd a boalei...

ia ascultati: imi cere apd."
Btrnul doctor se aplec6 rAzdnd asupra
tndrului, care in aced moment tocmai des-

(Vis-a-vis de Palatal Regal)

V-11-44-44-0-

4-11-1*-4 4-0-4

4-44

4-4-114-

4-4-4 44-4.4 44-11-4-14-04444+4

4-4-I4 4 4-4 0-4-4-44 44444 4+44 44-14

44 4 14 4-4-4-4-14+4-14 44444

11111611111111111111111111111111129

LOUIS FILIL

Coaforul Teatrului National 0 al Teatrului Mic, rmas

singur, a renovat complet salonul de coafur din Calea
Victoriei, 41, unde Onor. clientela, pe lng tot personalul
vechiu, gsege un serviciu ireprclabil i curat.
APLICATIUNI DE HENNE
garantate

i executate personal de mine

COAFURE DE MIRESE
garnituri de mirese, Voal, Beteal, floare de lmite, (se
cl cu chirie)

Tunscri i ondulatiuni cu ap impecabile, executate de primii

specialifti. Manicure, Masaj, Coafur.

11=11111111111=111=111
3

www.digibuc.ro

...iar trubaduru

rAtOio,reie Aderer

i-a'nstrunat mandola (Bessie Love dela M. G. M.")

www.digibuc.ro