LCP Freza Cu Consola Z 6

PROIECT DE SEMESTRU
1. TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze LCP de la o masina de frezat cu consola avand

urmatoarele caracteristici :
Numarul de trepte de turatii :
Turatia minima la iesire :
Ratia seriei geometrice a turatiilor :
Puterea :
Z = 6
n min = 450 rpm
= 1,25
P = 1,1 KW
PROIECT DE SEMESTRU
2. MEMORIU TEHNIC
Parcul de masini-unelte , aflat in dotarea intreprinderilor

constructoare de masini , cuprinde o varietate foarte larga de tipuri si
dimensiuni de masini impusa de varietatea mare a formelor ,
dimensiunilor si materialelor pieselor de prelucrat prin aschiere , a
preciziilor dimensionale , a calitatii suprafetelor prelucrate , a tipurilor
si materialelor sculelor aschietoare etc.
Pentru analiza cinematica si constructive a masinilor-unelte este
necesara clasificarea si gruparea lor dupa diferite criterii , ca de
exemplu :
1. Dupa procedeul de prelucrare folosit , masinile unelte sunt
grupate in :
masini de strunjit (strunguri);
masini de frezat;
masini de gaurit;
masini de rectificat;
masini de mortezat;
masini de rabotat etc.
2. Dupa felul operatiei ce se executa pe masina-unealta se
deosebesc :
masini de filetat;
masini de prelucrat canale de pana;
masini de prelucrat roti dintate(masini de danturat);
3. Dupa gradul de mecanizare se grupeaza in :
masini-unelte cu comanda manuala;
masini-unelte cu comanda semi-automata;
masini-unelte cu comanda automata;
2
PROIECT DE SEMESTRU
4. Dupa dimensiunea
masini-unelte
masini-unelte
masini-unelte
masini-unelte
sau gabarit exista :

mici;
mijlocii;
grele;
foarte grele;
Dimensiunile , sau greutatea care determina includerea unei masiniunelte intr-una din grupele de mai sus , depinde de felul masinii
respective;
5. Dupa precizia de lucru masinile-unelte se pot grupa in :
masini-unelte cu precizie normala;
masini-unelte cu precizie ridicata;
6. Dupa gradul de universalitate , care subintelege si felul productiei
unde se utilizeaza , exista :
Masini-unelte universale;
Masini-unelte specializate;
Masini-unelte speciale;
Grupele de masini-unelte , mentionate mai sus , mai pot fi
subdivizate prin luarea in considerare a unor parametrii , sau
caracteristici constructive.De exemplu , grupa masinilor-unelte
universale , masini destinate prelucrarii unei game largi de tipuri si
dimensiuni de piese executand diverse operatii mai poate fi
subimpartita in:
a) masini-unelte cu unviersalitate larga , care include masinile
de frezat si alezat orizontale ( bohrwerk-urile) , cu care se
prelucreaza diferite tipuri si dimensiuni de piese , cu operatii
de frezare , gaurire , strunjire , filetare etc. sau strungurile
universale , cu care , prin folosirea unor dispozitive auxiliare
se pot efectua si operatii de freazare , alezare , strunjire de
detalonare , rectificare etc.
b) masini-unelte cu universalitate ingusta , ca de exemplu ,
masinile de rectificat , masinile de gaurit etc.
Utilizarea masinilor-unelte universale prezinta avantajul ca se
elimina transportul semifabricatelor intre operatii , reduce reglarile si
pozitionarile repetate ale semifabricatului , sau sculei , etc.
Masinile-unelte specializate sunt destinate prelucrarii unui anumit
tip de piesa , sau suprafata , piesele putand avea o gama de
dimensiuni. Din aceasta grupa fac parte masinile de prelucrat dantura
rotilor dintate , strungurile de detalonat , strungurile de prelucrat
arbori cotiti , de prelucrat arbori cu came , de filetat etc. Din aceasta
3
PROIECT DE SEMESTRU
grupa fac parte varietatea mare de masini-unelte agregat , utilizate in
productia de serie mare.
Grupa masinilor de frezat face parte din cele mai productive
masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in
industria constructoare de masini.Pe masinile de frezat se utilizeaza
scule speciale , cu mai multe taisuri , denumite freze. Miscarea
principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat
rectilinii cat si circulare. Prin frezare se prelucreaza suprafete plane
simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generatoare dreapta
sau o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice de frezat prin
copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program.
Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii. Dupa
varianta constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola ,
plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale etc. Dupa felul
operatiei ce se executa exista : masini de frezat universal , de frezat
filete , de frezat roti dintate , de frezat canale de pana etc. Dupa
sistemul de comanda al ciclului de lucru sunt : masini cu comanda
manuala si masini cu comanda dupa program. Se mai pot clasifica
dupa : gradul de precizie , dupa dimensiuni de greutate etc.
Clasificarea generala se face prin combinarea primelor doua
criterii amintite mai sus , dupa care se deosebesc urmatoarele grupe :
1. masini de frezat de banc (orizontale , verticale);
2. masini de frezat cu consola (orizontale , verticale , universale);
3. masini de frezat plane;
4. masini de frezat portal;
5. masini de frezat prin copiere;
6. masini de frezat specializate (de frezat roti dintate, de frezat
filete etc.);
7. masini de frezat speciale (cu tambur , carusel , agregate etc.);
Masinile de frezat cu consola sunt raspandite in intreprinderile
construcoare de masini datorita multiplelor calitati pe care le prezinta.
Se executa in trei variante constructive din punct de vedere al pozitiei
axei arborelui principal :
verticale
orizontale
universale.
Miscarea principala la masina de frezat este executata de
arborele principal si este transmisa de lantul cinematic (cutia de viteze
) aflat in batiul masinii.
4
PROIECT DE SEMESTRU
Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei
directii rectangulare, longitudinal , transversal si vertical .
Viteza miscarii de avans poate fi reglata la cutia de avansuri ,
montata in consola masinii.
Comanda miscarilor de avans se poate realize manual , sau
mecanic. Ciclul de lucru , de obicei , se comanda manual . Daca
masina se completeaza cu un sistem de limitator de cursa , sau cu
comanda dupa program, ciclul de lucru se poate automatiza partial sau
complet.
Proiectarea unei masini noi impune o buna cunoastere a
caracteristicilor si performantelor utilajelor similare in exploatare, a
solutiilor cinematice si constructive.
Masinile-unelte proiectate trebuie sa raspunde intregral
prescriptiilor cerute prin tema de proiectare. Prin constructia de masini
se va asigura posibilitatea de a alegere a unui regim de aschiere cat
mai apropiat de cel optim. O atentie deosebita se va acorda
automatizarii , astfel incat sa se reduca timpii auxiliari , sa se elimine
subiectivitatea , muncitorului si solicitarea fizica si psihica a acestuia.
Proiectantul trebuie , de asemenea sa urmareasca ca masinaunealta sa se realizeze cu un pret de cost cat mai redus. In consecinta ,
piesele componente si intreaga masina se va proiecta cu o greutate
cat mai redusa , economisandu-se in special materialele scumpe si
cele deficitare.
In proiectarea pieselor trebuie sa se tina seama si de tehnologia
prelucrarilor , evitandu-se constructiile netehnologice , dificil de
realizat . Montajul subansamblelor si asamblarea intregii masini , de
asemenea , sa realizeze usor , cu cheltuieli minime de manopera , timp
si energie.
Prin prevederile unei accesibilitati usoare in cazul unei
interventii , se va urmarii ca reparatiile sa se efectueze rapid si cu
cheltuieli minime.
O atentie deosebita se va acorda esteticii masinii-unelte , pentru
realizarea unui climat de munca placut si asigurarea competivitatii si
din acest punct de vedere.
Proiectantul trebuie sa tina seama si de seria care urmeaza sa se
produca masina-unealta proiectata. Astfel,daca masina reprezinta
unicat sau urmeaza sa se produca intr-un numar mai mic de bucati,
piesele componente vor fi astfel concepute incat sa poata fi fabricate
cu o dotare tehnica minima.
Pentru realizarea temei date
s-a ales varianta mixta de
5
PROIECT DE SEMESTRU
transmisie, cu curele trapezoidale si angrenaje cu roti dintate.
Cutia de viteze are trei arbori :
de intrare ,
intermediar,
arbore principal.
Arborele de intrare preia miscarea de rotatie prin intermediul
unei roti de curea si sustine trei roti dintate fixe ce angreneaza cu un
grup de trei roti baladoare montate pe arborele intermediar, care este
canelat pentru a permite miscarea axiala a rotilor baladoare. Pe
aborele intermediar mai este montat al doilea grup de roti baladoare
care preiau miscarea de rotatie de la acesta si o transmit mai departe
celor doua roti dintate montate fix pe arborele principal.
Din combinarea in angrenare a rotilor baladoare de pe arborle
intermediar cu cele fixe montate pe arborele de intrare respectiv
arborele principal rezulta un numar de sase viteze.
Pentru preluarea fortelor axiale ce apar la arborele principal in
timpul procesului de aschiere, acesta a fost lagaruit cu rulmenti radiali
axiali.
Montajul angrenajelor este realizat in interiorul unei carcase
realizate in urma operatiilor de turnare si prelucrare mecanica fiind
prevazuta cu capac lateral ce asigura accesul in timpul montajului sau
interventiilor la piesele din interior.
PROIECT DE SEMESTRU
3. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL
3.1.
DETERMINAREA TURATIILOR
Turatiile in serie geometrica :

n1 nmin
n 2 n1 *
n3 n2 * n1 *
n4 n3 * n2 * n1 *
n5 n4 * n3 * n2 * n1 *
pag.54 ]
n6 n5 * n4 * n3 * n2 *
[ 2, rel. 2.23
n1 *
1.25
n1 450
n2 n1
n3 n1
n4 n1
n5 n1
n6 n1
3.2.
n2 562.5 rpm
[ rpm ]
2
3
4
5
rpm
[ rpm ]
n3 703.125 rpm
[ rpm ]
n4 878.906 rpm
[ rpm ]
n5 1.099 10
[ rpm ]
n6 1.373 10
ECUATIA STRUCTURALA
7
rpm
rpm
PROIECT DE SEMESTRU
Rezulta 2 grupe de angrenaje : a1 si a2
Varianta 1
Z = a1 * a2 = 2 * 3 = 6
grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ;
a1 = 2
a2 = 3

Varianta 2
Z = a1 * a2 = 3 * 2 = 6

a1
a2
Fig. 3.1
3.2.1.
a1 = 3
a2 = 2
Schema bloc a variatorului
Numarul de variante posibile
(w )
Nv
q
[ 2, rel. 2.27 pag.62 ]
Nv - numarul de variante posibile

w - numarul grupelor de angrenaje
w 2
q - numarul grupelor de angrenaje cu acelasi raport de
transmisie
q 1
8
PROIECT DE SEMESTRU
Nv 4
II
I
Pentru :
III
Z = a1 * a2 = 2 * 3
a) salt crescator
a1 - este grupa de baza

S1 =
S2 = a
Fig. 3.2
II
b) salt descrescator
III

S1 =
S2 = a
Fig. 3.3
Z
Z
1
3
Z
Z
II
Fig. 3.4
10
III
Fluxul transferului miscarii de rotatie prin variator

9
PROIECT DE SEMESTRU
II
Z = a1 * a2 = 3 * 2
Pentru :
III
c) salt crescator

S1 =
S2 = a
Fig. 3.5
II
d) salt descrescator
III

S1 =
S2 = a
Fig. 3.6
Z
Z
1
3
5
Z
Z
Z
2
4
6
II
10
10
III
PROIECT DE SEMESTRU
Fig. 3.7
Fluxul transferului miscarii de rotatie prin
variator
3.3.
SCHEME CINEMATICE
Z
Z
Z
Z
Z
a1
3
a2
Z
Z
a1
Z
Z
a2
Z
10
a).
Z
b).
a1
a2
II
Z
III
a1
A P
Z
M E
a1
8
10
d).
10
Z
7
c).
a2
a2
10
11
10
PROIECT DE SEMESTRU
e).
Fig. 3.8 Scheme cinematice
3.4.
DETERMINAREA RAPOARTELOR PARTIALE DE TRANSFER
Se alege varianta constructiva ''e''

Se alege motorul de antrenare :
Tip : ASI 90S - 24 - 4
A.17. pag.240 ]
P M 1.1 kw
[ 1, tab.
ns = 1500 rot/min
nM 1390
rot/min
i13
III (A P )
n6 =1400
i0 0.806
nM
1,24069
1
i11
2
i12
II
Fig. 3.9 Diagrama de turatii
= 1 ,2 5
S1=
i0
Nm
1
3
9
0
1120 r p m
i11 0.64
n5
n4
n3
n2
n1
=
=
=
=
=
112 0
900
710
560
450
i0 1 :
S 2=
i11 1 : 1,6
i12 0.8
1
1
i13 1
i12 1 : 1,25
i 13 1 : 1
12
PROIECT DE SEMESTRU
i22
3.5.
i21 0.64
i21 1 : 1,6
i22 1.25
i22 1,25 : 1
CALCULUL NUMARULUI DE DINTI AI ROTILOR DINTATE
III (A P )
Z
m
1 3 9 0 rp m
II
D 1: D
Z5: Z
:Z
10
n6 =1400
1 : 1
n5
n4
n3
n2
n1
Z3: Z
= 1 ,2 5
Z1: Z
Z7: Z
=
=
=
=
=
112 0
900
710
560
450
S 2=
i21
Fig. 3.10 Diagrama de turatii

Se alege pentru roata de curea de pe arbore :
D1 = 75 mm
D1
D2
i0
D2 = 93,08 mm
i0 = D1/D2
Pentru determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate se

utilizeaza tabele cu valorile numerelor de dinti , valorile efective ale
rapoartelor partiale de transfer si pentru valorile normalizate ale
rapoartelor utilizate in cutiile de vieze.
Grupul a1
z = 54
i11 z1 / z2 = 21 / 33 = 1 : 1,6
[ 1,
tab. 1.5 pag.38 ]
13
PROIECT DE SEMESTRU
i12 z3 / z4 = 24 / 30 = 1 : 1,25
i13 z5 / z6 = 27 / 27 = 1 : 1
Grupul a2
z = 54
i21 z7 / z8 = 21 / 30 = 1: 1,6
tab. 1.5 pag.39 ]
i22 z9 / z10 = 30 / 24 = 1,25 : 1
[ 1,
Rotile dintate au urmatoarele numere de dinti :

z1 21
z3 24
z5 27
z7 21
z9 30
z2 33
z4 30
z6 27
z8 33
z10 24
3.6.
RECALCULAREA RAPOARTELOR PARTIALE SI TOTALE

DE TRANSFER
3.6.1.
Rapoarte partiale efective
D1
i0e
D2
i0e 0.806
z1
i11e
z2
i11e 0.636
z3
i12e
z4
i12e 0.8
z5
i13e
z6
i13e 1
z7
i21e
z8
i21e 0.636
z9
i22e
z10
i22e 1.25
3.6.2.
Rapoarte totale efective

14
PROIECT DE SEMESTRU
e1 i0e i11e i21e
e1 0.326
e2 i0e i12e i21e
e2 0.41
e3 i0e i13e i21e
e3 0.513
e4 i0e i11e i22e
e4 0.641
e5 i0e i12e i22e
e5 0.806
e6 i0e i13e i22e
e6 1.007
3.6.3.
Turatiile finale efective
nM 1390
rot/min
n1ef nM e1
[ rot/min ]
n2ef nM e2
[ rot/min ]
n3ef nM e3
[ rot/min ]
n4ef nM e4
[ rot/min ]
n1ef 453.554
[ rot/min ]
n2ef 570.182
[ rot/min ]
n3ef 712.727
[ rot/min ]
n4ef 890.909
[ rot/min ]
n5ef nM e5
[ rot/min ]
n5ef 1.12 10
n6ef nM e6
[ rot/min ]
n6ef 1.4 10
[ rot/min ]
[ rot/min ]
3.6.4. Abaterile relative ale turatiilor efective fata de cele normalizate
15
PROIECT DE SEMESTRU
n1
n2
n3
n4
n5
n6
n1ef n1 100
n1
n1 0.79 %
n2
n2 1.366 %
n3
n3 1.366 %
n2ef n2 100
n3ef n3 100
n4ef n4 100
n4
n4 1.366 %
n5
n5 1.945 %
n6
n6 1.945 %
n5ef n5 100
n6ef n6 100
3
16
Fig 3.11 Diagrama abaterilor de turatie
PROIECT DE SEMESTRU
3.7.
DIMENSIONAREA ORGANOLOGICA
( calculul modulelelor rotilor dintate si dimensionarea arborilor )
3.7.1.
Calculul puterilor
- puterea pe arborele I :
P M 1.1
kw - putere motorului
tc 0.95
- randamentul transmisiei prin curele trapezoidale
rul 0.99
- randamentul rulmentilor
acd 0.99
- randamentul angrenajului cilindric cu dinti drepti
17
PROIECT DE SEMESTRU
P 1 P M tc
[ kw ]
P 1 1.045
kw
- puterea pe arborele II :
P 2 P 1 rul acd
P 2 1.024
[ kw ]
kw
- puterea pe arborele III :

P 3 P 2 rul acd
[ kw ]
P 3 1.004
kw
3.7.2.
Calculul momentelor de torsiune
- momentul de torsiune pe arborele motorului :

P M 1.1
kw
- putere motorului
nM 1.39 10
T M 9550000
rot/min
- turatia motorului
PM
nM
T M 7.558 10
[ Nmm ]
Nmm
- momentul de torsiune pe arborele I :

P 1 1.045
kw
- putere pe arborele I
n intr I [ rot/min ]
- turatia arborelui I
nintrI n5
[ rot/min ]
nintrI 1.099 10
T 1 9550000
rot/min
P1
nintrI
[ Nmm ]
18
PROIECT DE SEMESTRU
T 1 9.084 10
Nmm
- momentul de torsiune pe arborele II :

P 2 1.024
kw
- putere pe arborele II
n min II [ rot/min ]
- turatia minima pe arborele II
nminII n3
[ rot/min ]
nminII 703.125
rot/min
P2
T 2 9550000
nminII
[ Nmm ]
T 2 1.391 10
Nmm
- momentul de torsiune pe arborele III :

P 3 1.004
kw
- putere pe arborele III
n min III [ rot/min ] - turatia minima pe arborele III
nminIII n1
[ rot/min ]
nminIII 450
rot/min
P3
T 3 9550000
nminIII
[ Nmm ]
T 3 2.13 10
3.7.3.
Nmm
Calculul modulelor angrenajelor

- modul de calcul -
Pentru executia rotilor dintate se alege OLC 15 STAS 880 - 80

- cementat si calit cu duritatea de 55 HRC
19
PROIECT DE SEMESTRU
N
0lim 230 mm2
Hlim 1600 mm2
[ 4, tab. 13.1
pag. 393 ]
Se calculeaza modulul in functie de presiunea de contact
(rezistenta la pitting) :
3
2 T KM KC
2
d z aH
i1
i
[ 4, rel. 13.55'
pag. 451 ]
T - momentul de torsiune
d - coeficientul de latime diametral
[ 4, tab.
13.10 pag. 448 ]
d 0.5
- pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie
7-8)
m - coeficientul de latime modular
[ 4, tab.
13.10 pag. 448 ]
B
m
m
B - latimea rotii dintate
m 15
- pentru amplasare asimetrica a pinionului (clasa de precizie
7-8)
z - numarul de dinti
KM - factorul de material
daN
KM 85.7 mm2
- pentru cupla OL/OL
pag. 458 ]
KC - factorul de forma in punctul de rostogolire
13.28 pag. 452 ]
KC 1.64
i - raportul de angrenare
aH - tensiunea admisibila
CH - coeficient de siguranta
CH = 1,15...1,5
20
[ 4,
[ 4, fig.
PROIECT DE SEMESTRU
CH 1.5
aH
Hlim
CH
3.7.4.
[ N/mm2 ]
aH 1.067 10
[ N/mm2 ]
Dimensionarea arborilor
- modul de calcul -
Pentru executia arborilor se alege OLC 45 STAS 880 - 80 cu

rezistenta admisibila la torsiune :
N
ai 27 mm2
a
ai
[ 4, tab. 1.2 pag. 20 ]
1.35 mm
[ 4, pag. 239 ]
N
a 20 mm2
Se calculeaza diametrul arborelui in functie de momentul de
torsiune la care este supus ( solicitarea principala ) :
3
16 T
a
[ mm ]
8.14 pag. 239 ]
T - momentul maxim de torsiune al arborelui
3.7.5.
[ 4, rel.
Calculul efectiv al modulului
Se calculeaza modulul pentru rotile cu turatie minima ( cele mai

solicitate ) si se adopta pentru celelalte roti din grup :
Modulul angrenajului z1/z2 :
z1 21
z2 33
i11e 0.636
21
PROIECT DE SEMESTRU
3
m1 2
2 T1
d z1
KM KC 2
aH 2
i11e 1
i11e
Se adopta conform STAS 822 - 82 :
m1 2 1.544
m1STAS 1.75
Pentru grupul de angrenaje a1 se adopta modulul angrenajelor

z1/z2
Modulul angrenajului z7/z8 :

z7 21
z8 33
3
m7 8
2 T2
d z7
KM KC 2
aH 2
i21e 0.636
i21e 1
i21e
m7 8 1.779
m2STAS 2
Se adopta conform STAS 822 - 82 :
Pentru grupul de angrenaje a2 se adopta modulul angrenajelor

z7/z8
3.7.6.
Dimensionarea efectiva a arborilor
Arborele I (arbore intrare ) :

3
d1c
16 T 1
a
Se adopta :
d1c 13.225
[ mm ]
d1 16 mm
22
mm
PROIECT DE SEMESTRU
Arborele II ( arbore canelat )
3
d2c
16 T 2
a
d2c 15.244
[ mm ]
Se adopta :
d2 21 mm
mm
Conform STAS 2671 66
Arborele III (arbore principal ) :

3
d3c
16 T 3
a
Se adopta
3.8.
[ mm ]
d3 35 mm
:
d3c 17.571
mm
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE A

ROTILOR DINTATE
- modul de calcul -
Se considera rotile dintate cu profil normal ( nedeplasat )

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 : = 20o
- diametrele de divizare dd :
dd1 m1STAS z1
[ mm ]
[ 4, rel.
13.10,pag. 403 ]
dd2 m1STAS z2
[ mm ]
- distanta axiala elementara A12 :
dd1 dd2
A12
2
[ mm ]
403 ]
- diametrele cercurilor de cap de :
de1 m1STAS z1 2
[ mm ]
13.4,pag. 413 ]
23
[ 4, rel. 13.11,pag.
[ 4, tab.
PROIECT DE SEMESTRU
de2 m1STAS z2 2
[ mm ]
- diametrele cercurilor de picior df :

df1 m1STAS z1 2.5
[ mm ]
[ 4, tab.
13.4,pag. 413 ]
df2 m1STAS z2 2.5
[ mm ]
- diametrele cercurilor de rostogolire d w :
dw1 dd1
[ mm ]
[ 4, rel.
13.17,pag. 412 ]
dw2 dd2
[ mm ]
- diametrele cercurilor de baza db :
db1 dd1 cos
[ mm ]
[ 4, rel.
13.17,pag. 412 ]
db2 dd2 cos
[ mm ]
- latimea rotii dintate :
B1 m m1STAS
[ mm ]
[ 4, tab.
13.10,pag. 448 ]
B2 m m1STAS
[ mm ]
Caracteristicilor geometrice a rotilor dintate Z 1 , Z2

- cremaliera de referinta conform STAS 821 - 82 :
24
= 20o
PROIECT DE SEMESTRU
dd1 m1STAS z1
[ mm ]
dd1 36.75
mm
dd2 m1STAS z2
[ mm ]
dd2 57.75
mm
A12
dd1 dd2
A12 47.25
[ mm ]
de1 m1STAS z1 2
mm
[ mm ]
de1 40.25
mm
de2 m1STAS z2 2
[ mm ]
de2 61.25
mm
df1 32.375
mm

df1 m1STAS z1 2.5
[ mm ]
df2 m1STAS z2 2.5

[ mm ]
df2 53.375
mm
dw1 dd1
[ mm ]
dw2 dd2
[ mm ]

db1 dd1 cos
[ mm ]
db2 dd2 cos

[ mm ]

25
dw1 36.75
mm
dw2 57.75
mm
db1 14.997
mm
db2 23.567
mm
PROIECT DE SEMESTRU
B1 m m1STAS
[ mm ]
B1 26.25
mm
B2 m m1STAS
[ mm ]
B2 26.25
mm

dd3 m1STAS z3
[ mm ]
dd3 42
dd4 m1STAS z4
[ mm ]

dd3 dd4
A34
2
[ mm ]
de3 m1STAS z3 2
A34 47.25
[ mm ]

df3 m1STAS z3 2.5
[ mm ]
df4 m1STAS z4 2.5

[ mm ]

26
mm
dd4 52.5
de4 m1STAS z4 2
[ mm ]
mm
= 20o
mm
mm
de3 45.5
de4 56
mm
mm
df3 37.625
df4 48.125
mm
PROIECT DE SEMESTRU
mm
dw3 dd3
[ mm ]
dw3 42
dw4 dd4
[ mm ]
dw4 52.5
mm
db3 dd3 cos
mm
[ mm ]
db3 17.139
db4 dd4 cos

[ mm ]
db4 21.424
mm
B3 m m1STAS
[ mm ]
B3 26.25
mm
B4 m m1STAS
[ mm ]
B4 26.25
mm

= 20o
dd5 m1STAS z5
[ mm ]
dd5 47.25
mm
dd6 m1STAS z6
[ mm ]
dd6 47.25
mm
27
PROIECT DE SEMESTRU
dd5 dd6
A56
2
[ mm ]
de5 m1STAS z5 2
A56 47.25
[ mm ]
de6 m1STAS z6 2
[ mm ]
mm
de5 50.75
mm
de6 50.75
mm
df5 m1STAS z5 2.5
[ mm ]
df6 m1STAS z6 2.5

[ mm ]
mm
dw5 dd5
[ mm ]
dw5 47.25
dw6 47.25
mm
dw6 dd6
[ mm ]
mm

db5 dd5 cos
[ mm ]
db5 19.282
mm
db6 19.282
mm
db6 dd6 cos

[ mm ]
28
df5 42.875
mm
df6 42.875
PROIECT DE SEMESTRU
B5 m m1STAS
[ mm ]
B5 26.25
mm
B6 m m1STAS
[ mm ]
B6 26.25
mm

= 20o
dd7 m2STAS z7
[ mm ]
mm
dd7 42
dd8 m2STAS z8
[ mm ]
dd8 66
mm
dd7 dd8
A78
2
[ mm ]
de7 m2STAS z7 2
A78 54
[ mm ]
de8 m2STAS z8 2
[ mm ]
mm
29
mm
de7 46
de8 70
mm
PROIECT DE SEMESTRU
df7 m2STAS z7 2.5
[ mm ]
df7 37
df8 m2STAS z8 2.5

[ mm ]
mm
df8 61
mm
dw7 dd7
[ mm ]
dw8 dd8
[ mm ]

db7 dd7 cos
dw7 42
dw8 66
[ mm ]
db8 dd8 cos

[ mm ]
mm
mm
db7 17.139
mm
db8 26.933
mm

B7 m m2STAS
[ mm ]
B7 30
B8 m m2STAS
[ mm ]
mm
B8 30
mm

dd9 m2STAS z9
[ mm ]
dd10 m2STAS z10
[ mm ]
30
= 20o
dd9 60
dd4 52.5
mm
mm
PROIECT DE SEMESTRU
dd9 dd10
A910
2
[ mm ]
A910 54

de9 m2STAS z9 2
[ mm ]
de10 m2STAS z10 2

[ mm ]

df9 m2STAS z9 2.5
de9 64
mm
de10 52
mm
[ mm ]
df9 55
mm
df10 m2STAS z10 2.5

[ mm ]
df10 43
mm

dw9 dd9
[ mm ]
mm
mm
dw10 dd10
[ mm ]
dw9 60
dw10 48
mm
db9 dd9 cos
mm
[ mm ]
db10 dd10 cos

[ mm ]
db9 24.485
db10 19.588
mm
B9 m m2STAS
[ mm ]
31
B9 30
mm
PROIECT DE SEMESTRU
B10 m m2STAS
[ mm ]
3.9.
B10 30
Calculul fortelor din angrenaj

F n2
- modul de calcul -
- fortele tangentiale :
T1
Ft1 2
dd1
[N]
4, pag. 439 ]
T1
Ft2 2
dd2
[N]
F r2
F t2
F t1
F r1
F n1
- fortele radiale :
Fr1 Ft1 tan
[N]
Fr2 Ft2 tan
[N]
- fortele normale :
Ft1
Fn1
cos [ N ]
Ft1
Fn2
cos [ N ]
3.10.
mm
Calculul efectiv al fortelor din angrenaje
Fortele din angrenajele Z1, Z2

32
PROIECT DE SEMESTRU
T1
Ft1 2
dd1
[N]
T1
Ft2 2
dd2
[N]
Ft1 494.356 N
Ft2 314.59 N
- fortele radiale :
Fr1 Ft1 tan

[N]
Fr2 Ft2 tan
[N]
- fortele normale :
Ft1
Fn1
cos [ N ]
Ft1
Fn2
cos [ N ]
Fr1 1.106 10
Fr2 703.789 N
Fn1 1.211 10
Fn2 1.211 10
Fortele din angrenajele Z3, Z4 :

T1
Ft3 2
dd3
[N]
T1
Ft4 2
dd4
[N]
- fortele radiale :
Fr3 Ft3 tan
[N]
Fr4 Ft4 tan
[N]
Ft3 432.561 N
Ft4 346.049 N
Fr3 967.71 N
Fr4 774.168 N
- fortele normale :
33
N
N
PROIECT DE SEMESTRU
Ft3
Fn3
cos [ N ]
Ft4
Fn4
cos [ N ]
Fn3 1.06 10
Fn4 847.989 N
Fortelor din angrenajele Z5, Z6 :

T1
Ft5 2
dd5
[N]
T1
Ft6 2
dd6
[N]
- fortele radiale :
Fr5 Ft5 tan
[N]
Fr6 Ft6 tan
[N]
- fortele normale :
Ft5
Fn5
cos [ N ]
Ft6
Fn6
cos [ N ]
Ft5 384.499 N
Ft6 384.499 N
Fr5 860.186 N
Fr6 860.186 N
Fn5 942.21 N
Fn6 942.21 N

T2
Ft7 2
dd7
[N]
Ft7 662.427 N
34
PROIECT DE SEMESTRU
T2
Ft8 2
dd8
[N]
Ft8 421.545 N
- fortele radiale :
Fr7 Ft7 tan

[N]
Fr8 Ft8 tan
[N]
Fr7 1.482 10
Fr8 943.063 N
- fortele normale :
Ft7
Fn7
cos [ N ]
Ft8
Fn8
cos [ N ]
Fn7 1.623 10
Fn8 1.033 10
N
N

T2
Ft9 2
dd9
[N]
T2
Ft10 2
dd10
[N]
Ft9 463.699 N
Ft10 579.624 N
- fortele radiale :
Fr9 Ft9 tan

[N]
Fr10 Ft10 tan

[N]
- fortele normale :
Ft9
Fn9
cos [ N ]
Fr9 1.037 10
Fr10 1.297 10
Fn9 1.136 10
35
PROIECT DE SEMESTRU
Ft6
Fn10
cos [ N ]
Fn10 942.21 N
3.11. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI LA

INCOVOIERE
- modul de calcul Se calculeaza tensiunea nominala la incovoiere :
2 T 1 Kf
oP
aP
3 2
d m z
[ N/mm2 ]
pag. 449 ]
Kf
- factorul de forma al dintelui
13.27 , pag. 447 ]
Kf 2.9
d
- coeficient de latime diametral

13.10 , pag. 448 ]
d 0.5
[ 4, rel. 13.50 ,
[ 4, Fig.
[ 4, tab.
aP - tensiunea admisibila la incovoiere

CP - coeficient de siguranta
CP = 1,25...1,5
CP 1.4
aP
0lim
CP
[ N/mm2 ]
13.52 , pag. 449 ]
aP 164.286
[ N/mm2 ]
[ 4, rel.
36
PROIECT DE SEMESTRU
3.12. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI LA

INCOVOIERE
Angrenajul Z1 / Z2
oP
1
2 T 1 Kf
d m1STAS z1
3
oP 44.583
1
[ N/mm2 ]
N/mm2
oP aP
1
Angrenajul Z7 / Z8
oP
2
2 T 2 Kf
d m2STAS z7
3
[ N/mm2 ]
37
PROIECT DE SEMESTRU
oP 45.739
2
N/mm2
oP aP
2
3.13.
ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR SI CANELURILOR
Pe arborele I s-au utilizat pene A 6 x 6 x 22 STAS 1004 - 80 pentru RC

A 6 x 6 x 22 STAS 1004 - 80 pentru Z1,Z3,Z5
Material OL 60 STAS 500 - 80
Pentru asamblari fixe :
a). verificarea la strivire :
as s
1
Rp02 320
[ N/mm2 ]
- pentru OL 60
, pag. 127 ]
as 0.4 Rp02
[ N/mm2 ]
, pag. 189 ]
as 128
N/mm2
b1 6
mm
38
[ 3 , Tab. 4.9
[ 3 , rel. 4.144
PROIECT DE SEMESTRU
h1 6
mm
l1 22
mm ( pentru roata cea mai ingusta )
d1 16
mm
4 T1
s
d1 h1 l1
1
[ N/mm2 ]
, pag. 186 ]
s 17.204
1
N/mm2
b). verificarea la forfecare :

af f
af 0.25 Rp02
[ N/mm2 ]
, pag. 189 ]
af 80
N/mm2
2 T1
f
d1 h1 l1
1
[ N/mm2 ]
, pag. 184 ]
f 8.602
1
N/mm2
c). lungimea penei ( necesara )
4 T1
lc
1
d1 h1 as
[ mm ]
lc 2.957
1
lc l1
1
[ 3 , rel. 4.143
[ 3 , rel. 4.145
[ 3 , rel. 4.137
lc [ mm ]
mm
Pe arborele II s-au utilizat caneluri dreptunghiulare 6 x 21 x 25

STAS 2671 66
39
PROIECT DE SEMESTRU
pentru grupul balador Z2,Z4,Z6 si
zc 6
Z7,Z9
[ 5,
tab. 2, pag. 277 ]

d2 21
mm
D2 25
mm
sa 5
N/mm2 - cuplare in gol

4.5, pag. 128 ]
D2 d2
rm
4
[ mm ]
4.22, pag. 128 ]
rm 11.5
mm
[ 4, tab.
[ 4, rel.
suprafata portanta a flancurilor S f

T2 1
Sf
rm
sa [ mm2 ]
[ 3, rel.
4.21, pag. 128 ]
Sf 241.93
- suprafata portanta pe unitate de lungime
Sl
g - tesitura canelurii
tab. 2, pag. 277 ]
g 0.6
D2 d2
Sl 0.75
2 g zc
2
[ 5,
[ mm2 ]
[ 3, rel. 4.23,
pag. 128 ]
Sl 3.6
mm2
Lungimea efectiva de contact Lc [ mm ]
Sf
Lc
Sl
[ mm ]
40
[ 3, rel.
PROIECT DE SEMESTRU
4.21, pag. 128 ]
Lc 67.203
mm
L Lc
Constructiv se adopta lungimea cu respectarea conditiei :
Pe arborele III s-au utilizat pene A 6 x 6 x 28 STAS 1004 - 80 pentru Z8,Z10
Material OL 60 STAS 500 80
a). verificarea la strivire :
as s
2
Rp02 320
[ N/mm2 ]
- pentru OL 60
, pag. 127 ]
as 0.4 Rp02
[ N/mm2 ]
, pag. 189 ]
as 128
N/mm2
b3 6
mm
h3 6
mm
l3 28
mm ( pentru roata cea mai ingusta )
d3 35
mm
4 T1
s
d3 h3 l3
3
[ N/mm2 ]
, pag. 186 ]
s 6.179
3
N/mm2
b). verificarea la forfecare :
af f
af 0.25 Rp02
[ N/mm2 ]
[ 3 , Tab. 4.9
[ 3 , rel. 4.144
[ 3 , rel. 4.143
[ 3 , rel. 4.145
, pag. 189 ]
af 80
N/mm2
2 T2
f
d3 h3 l3
3
[ N/mm2 ]
, pag. 184 ]
[ 3 , rel. 4.137
41
PROIECT DE SEMESTRU
f 4.732
N/mm2
c). lungimea penei ( necesara )
4 T2
lc
3
d3 h3 as
[ mm ]
lc 2.07
3
mm
lc l1
3
lc [ mm ]
3.14.
ALEGEREA
RULMENTILOR
Arborele I
Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala,
din clasa 1 de utilizare , seria 6203 RS
STAS 3041 - 80 , cu
dimensiunile :
d = 17 mm ; D = 35 mm ; B = 10 mm
[ 5,
pag. 75 ]
Capacitatea dinamica Cr si statica Co :
Cr = 6 KN
Co = 2,8 KN
Arborele II
Se alege rulmentul radial cu bile pe un rand, executie normala,
din clasa 1 de utilizare , seria 6003 RS
STAS 3041 - 80 , cu
dimensiunile :
d = 17 mm ; D = 35 mm ; B = 10 mm
pag. 75 ]
Cr = 6 KN
Co = 2,8 KN
42
[ 5,
PROIECT DE SEMESTRU
Arborele III
S-au ales rulmentul radial axial cu bile pe un rand, precizie
ridicata, din clasa 1 de utilizare , seria 7004 CTAP4 STAS 7416 - 80
, cu dimensiunile :
d = 20 mm ; D = 42 mm ; B = 12 mm
[ 5, pag.
143 ]
Cr = 10 KN
Co = 5,2 KN
si rulmenti radial axial cu bile pe un rand, precizie ridicata, din

clasa 1 de utilizare , seria 7006 ATAP4 STAS 7416 - 80 , cu
dimensiunile :
d = 30 mm ; D = 55 mm ; B = 13 mm
[ 5, pag.
146 ]
Cr = 13,2 KN
Co = 8,5 KN
BIBLIOGRAFIE :
1.
Andrei Albu, Mircea Cretu, Liviu Morar, Mircea Galis, Sorin

Popescu, Ioan
Vuscan,
Proiectarea masinilor - unelte Indrumator, Atelierul
de
multiplicare IPC-N,
Cluj-Napoca, 1986
2. Constantin Al. Pop, Liviu Morar, Mircea Galis,

43
Masini si instalatii
PROIECT DE SEMESTRU
in sisteme
robotizate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999
3. Gafitanu Mihai , s.a. , Organe de masini , Editura Tehnica ,
Bucuresti ,
1981
4. Paizi Gh. ,Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme ,
Editura
Didactica
si Pedagogica , Bucuresti , 1980
5. x x x x x x x x x x x x , Organe de masini - Standarde
si comentarii ,
Editura Tehnica , Bucuresti , 1970
6. x x x x x x x x x x x x , Catalog de rulmenti - URB
I.P. Sibiu
44

LCP Freza Cu Consola Z 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LCP Freza Cu Consola Z 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE SEMESTRU

Sa se proiecteze LCP de la o masina de frezat cu consola avand

Parcul de masini-unelte , aflat in dotarea intreprinderilor

sau gabarit exista :

3. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

Turatiile in serie geometrica :

grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ;

grupa a2 este compusa din 3 angrenaje ;

grupa a1 este compusa din 2 angrenaje ;

Schema bloc a variatorului

Numarul de variante posibile

[ 2, rel. 2.27 pag.62 ]

Nv - numarul de variante posibile

a1 - este grupa de baza

a2 - este grupa de baza

Fluxul transferului miscarii de rotatie prin variator

a1 - este grupa de baza

a2 - este grupa de baza

Fluxul transferului miscarii de rotatie prin

DETERMINAREA RAPOARTELOR PARTIALE DE TRANSFER

Se alege varianta constructiva ''e''

Fig. 3.9 Diagrama de turatii

CALCULUL NUMARULUI DE DINTI AI ROTILOR DINTATE

Fig. 3.10 Diagrama de turatii

Pentru determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate se

Rotile dintate au urmatoarele numere de dinti :

RECALCULAREA RAPOARTELOR PARTIALE SI TOTALE

Rapoarte partiale efective

Rapoarte totale efective

e2 i0e i12e i21e

e3 i0e i13e i21e

e4 i0e i11e i22e

e5 i0e i12e i22e

e6 i0e i13e i22e

Turatiile finale efective

3.6.4. Abaterile relative ale turatiilor efective fata de cele normalizate

Fig 3.11 Diagrama abaterilor de turatie

- puterea pe arborele III :

Calculul momentelor de torsiune

- momentul de torsiune pe arborele motorului :

- momentul de torsiune pe arborele I :

- momentul de torsiune pe arborele II :

- momentul de torsiune pe arborele III :

Calculul modulelor angrenajelor

Pentru executia rotilor dintate se alege OLC 15 STAS 880 - 80

0lim 230 mm2

Hlim 1600 mm2

- pentru cupla OL/OL

Pentru executia arborilor se alege OLC 45 STAS 880 - 80 cu

[ 4, tab. 1.2 pag. 20 ]

Calculul efectiv al modulului

Se calculeaza modulul pentru rotile cu turatie minima ( cele mai

Se adopta conform STAS 822 - 82 :

Pentru grupul de angrenaje a1 se adopta modulul angrenajelor

Modulul angrenajului z7/z8 :

Se adopta conform STAS 822 - 82 :

Pentru grupul de angrenaje a2 se adopta modulul angrenajelor

Dimensionarea efectiva a arborilor

Arborele I (arbore intrare ) :

Conform STAS 2671 66

Arborele III (arbore principal ) :

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE A

Se considera rotile dintate cu profil normal ( nedeplasat )