Sunteți pe pagina 1din 32
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Medicina Legală Asfixiile mecanice
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Medicina Legală Asfixiile mecanice
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Medicina Legală Asfixiile mecanice
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Medicina Legală Asfixiile mecanice

Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicina Legală

Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Medicina Legală Asfixiile mecanice Valerii Tetercev d.ş.m.,
Asfixiile mecanice
Asfixiile mecanice

Valerii Tetercev d.ş.m., conferenţiar universitar

Conţinutul

Conţinutul 1. Clasificarea asfixiilor 2. Leziunile asfixice generale 3. Spânzurarea 4.
Conţinutul 1. Clasificarea asfixiilor 2. Leziunile asfixice generale 3. Spânzurarea 4.

1.

Clasificarea asfixiilor

2.

Leziunile asfixice generale

3.

Spânzurarea

4.

Strangularea cu lațul

5.

Sugrumarea

6.

Comprimarea toraco-abdominală

7.

Sufocarea

8.

Obstruarea căilor respiratorii cu corpuri străine

9.

Înecarea

10.

Semnele de retenție a cadavrului în apă

11.

Moartea în apă

Asfixiile mecanice

Asfixiile mecanice  Lipsa sau insuficien ț a de aport în organism a oxigenului (din orice
Asfixiile mecanice  Lipsa sau insuficien ț a de aport în organism a oxigenului (din orice

Lipsa sau insuficiența de aport în organism a

oxigenului (din orice cauză) determină tulburări

grave sau moartea;

Noțiunea de asfixie prezintă o stare patologică a organismului, în care, concomitent cu insuficiența de oxigen în sânge și țesuturi, se acumulează bioxid de carbon;

Prin asfixie mecanică se înțelege stările de anoxie

sau anoxemie care apar sub influența agentului

mecanic și se manifestă printr-o dereglare acută a

respirației pulmonare, circulației sangvine și a activității sistemului nervos central.

Clasificarea asfixiilor

Clasificarea asfixiilor În func ț ie de patogenia ș i nivelul de declan ș are a
Clasificarea asfixiilor În func ț ie de patogenia ș i nivelul de declan ș are a

În funcție de patogenia și nivelul de declanșare

a procesului anoxic sunt cunoscute următoarele forme de asfixii:

1. de aport

2. de transport

3. de utilizare

Clasificarea asfixiilor

Clasificarea asfixiilor În cadrul asfixiilor de utilizare se includ numai formele violente (intoxica ț iile cu
Clasificarea asfixiilor În cadrul asfixiilor de utilizare se includ numai formele violente (intoxica ț iile cu

În cadrul asfixiilor de utilizare se includ numai formele violente (intoxicațiile cu derivații acidului

cianhidric etc.)

În medicina legală se evidențiază trei forme de asfixii:

1)

Patologice

2)

Toxice

3) Mecanice

Asfixiile mecanice, la rândul lor, se împart în trei grupe:

1) prin comprimare

a) gâtului (spânzurarea, strangularea cu lațul, sugrumarea sau strangularea cu mâna)

b) toraco-abdominală

Clasificarea asfixiilor

Clasificarea asfixiilor 2) Prin ocluzie a) ocluzia orificiilor respiratorii (sufocarea) b) ocluzia căilor
Clasificarea asfixiilor 2) Prin ocluzie a) ocluzia orificiilor respiratorii (sufocarea) b) ocluzia căilor

2) Prin ocluzie

a) ocluzia orificiilor respiratorii (sufocarea)

b) ocluzia căilor respiratorii cu corpuri străine

c)

aspirația

conținutului gastric

substanțelor

d) Înecarea

pulverizante

și

3) asfixii prin aer confinat

Evoluția clinică a asfixiilor mecanice

Evolu ț ia clinică a asfixiilor mecanice  Stadiul preasfixic  Stadiul dispneei inspiratorii  Stadiul
Evolu ț ia clinică a asfixiilor mecanice  Stadiul preasfixic  Stadiul dispneei inspiratorii  Stadiul

Stadiul preasfixic

Stadiul dispneei inspiratorii

Stadiul dispneei expiratorii

Stadiul de apnee tranzitorie

Stadiul respirației terminale

Stadiul apneei stabile

Leziunile asfixice generale

Leziunile asfixice generale La examinarea persoanelor moarte prin asfixii mecanice vor fi constatate semne morfologice
Leziunile asfixice generale La examinarea persoanelor moarte prin asfixii mecanice vor fi constatate semne morfologice

La examinarea persoanelor moarte prin asfixii

mecanice vor fi constatate semne morfologice numite leziuni asfixice generale.

Leziunile asfixice generale se împart în externe și

interne.

Din semnele externe fac parte:

1.

Echimoze punctiforme subconjuctivale

2.

Cianoza feței

3.

Lividitățile cadaverice precoce

4.

Semnele micțiunii și defecației involuntare, ejaculării de spermă

Hemoragii punctiforme în scleră Hemoragii punctiforme conjunctivă sub
Hemoragii punctiforme în scleră Hemoragii punctiforme conjunctivă sub
Hemoragii punctiforme în scleră Hemoragii punctiforme conjunctivă sub

Hemoragii punctiforme în scleră

Hemoragii punctiforme în scleră Hemoragii punctiforme conjunctivă sub

Hemoragii

punctiforme

conjunctivă

sub

Leziunile asfixice generale

Leziunile asfixice generale Din semnele interne fac parte: 1. Sânge fluid de culoare închisă 2. Dilatarea
Leziunile asfixice generale Din semnele interne fac parte: 1. Sânge fluid de culoare închisă 2. Dilatarea

Din semnele interne fac parte:

1. Sânge fluid de culoare închisă

2. Dilatarea și umplerea cordului drept cu sânge

fluid

3. Stază generalizată pronunțată în toate organele interne

4. Anemia splinei în contrast cu stază generalizată

(semnul lui Sabinski)

5. Peteșii subpleurale și subendocardiale

Spânzurarea

Spânzurarea Prin sp ânzurare se subîn ț elege forma de asfixie mecanică realizată prin compresiunea gâtului
Spânzurarea Prin sp ânzurare se subîn ț elege forma de asfixie mecanică realizată prin compresiunea gâtului

Prin spânzurare se subînțelege forma de asfixie mecanică realizată prin compresiunea gâtului cu lațul, acționat de greutatea propriului corp sau a unei părți a lui.

Spânzurarea poate avea loc în poziție:

verticală

pe șezute

orizontală, culcat

Spânzurarea

Spânzurarea Spânzurarea poate fi: a) Tipică – când la ț ul este situat pe suprafa ț
Spânzurarea Spânzurarea poate fi: a) Tipică – când la ț ul este situat pe suprafa ț

Spânzurarea poate fi:

a)

Tipică – când lațul este situat pe suprafața anterioară-laterală a gâtului, iar nodul la ceafă – din spate

b)

Atipică – când nodul este situat sub bărbie

(din față)

c)

Laterală – când nodul este situat pe una

dintre suprafețele laterale ale gâtului

Spânzurarea

Spânzurarea Sub aspectul clasifică în : medico- legal spânzurarea se 1) Completă – când corpul este
Spânzurarea Sub aspectul clasifică în : medico- legal spânzurarea se 1) Completă – când corpul este

Sub

aspectul

clasifică în:

medico-legal

spânzurarea

se

1) Completă – când corpul este suspendat în laț fără a lua cu un punct de sprijin 2) Incompletă – când corpul este suspendat în laț, dar atinge un plan de reper (spânzurarea pe șezute, culcat)

Spânzurarea

Spânzurarea Mecanismele mor ț ii prin spânzurare : 1. Anoxia anoxică acută prin oprirea aportului de
Spânzurarea Mecanismele mor ț ii prin spânzurare : 1. Anoxia anoxică acută prin oprirea aportului de

Mecanismele morții prin spânzurare:

1. Anoxia anoxică acută prin oprirea aportului de aer (oxigen) în plâmâni.

hemodinamicii

2. Tulburările

ale

grave

cerebrale (comprimarea vaselor sangvine:

arterei carotide și venei jugulare).

3. Inhibiția neuroreflectorie prin excitarea nervilor vag și laringian, precum și sinusului carotidian.

Spânzurarea

Spânzurarea Morfopatologie:  În afara semnelor asfixice generale vor fi prezente semnele specifice mor ț ii
Spânzurarea Morfopatologie:  În afara semnelor asfixice generale vor fi prezente semnele specifice mor ț ii

Morfopatologie:

În afara semnelor asfixice generale vor fi

prezente semnele specifice morții prin spânzurare;

Semnul specific esențial al spânzurării este

șanțul de spânzurare – o leziune superficială a

pielii gâtului sub forma unei zone denivelate care

reprezintă o reproducere negativă a reliefului lațului;

Mai frecvent șanțul de spânzurare este plasat în

1/3 superioară a gâtului;

De regulă, șanțul de spânzurare are o direcție

oblică, ascendentă, spre nod;

Adâncimea șanțului de spânzurarea este

neuniformă, mai mare în partea opusă nodului.

Semnele vitalității șanțului de

spânzurare

Semnele vitalității șanțului de spânzurare Semnele interne: 1). Infiltratele hemoragice în ț esutul celuloadipos
Semnele vitalității șanțului de spânzurare Semnele interne: 1). Infiltratele hemoragice în ț esutul celuloadipos

Semnele interne:

1). Infiltratele hemoragice în țesutul celuloadipos și mușchii gâtului. Mai frecvent aceste hemoragii se observă în mușchii sterno-cleido-mastoidieni, mai ales în locul inserției lor pe claviculă și stern 2). Rupturile transversale ale intimei carotidelor cu mici hemoragii în marginile lor 3). Fracturile cartilajelor laringiene (coarnelor tiroidului) și ale osului hioid cu hemoragii în

țesuturile moi adiacente

4). Hemoragiile în capsula ganglionilor limfatici și țesuturile laxe adiacente mai sus de nivelul șanțului de spânzurare

Spânzurare completă
Spânzurare completă
Spânzurare completă

Spânzurare completă

Spânzurare incompletă
Spânzurare incompletă
Spânzurare incompletă
Spânzurare incompletă

Spânzurare incompletă

Strangularea cu lațul

Strangularea cu lațul  Strangularea se realizează cu prin compresiunea gâtului cu un la ț care
Strangularea cu lațul  Strangularea se realizează cu prin compresiunea gâtului cu un la ț care

Strangularea se realizează cu prin compresiunea gâtului cu un laț care se strânge progresiv;

Semnul specific al strangulării este șanțul de strangulare;

Spre deosebire de șanțul de spânzurare, cel de

strangulare este situat în general la nivelul

cartilajului tiroid sau sub el, are o direcție orizontală, prezintă o circulară completă și o adîncime uniformă;

În strangularea cu lațul vor fi constatate mai

frecvent decât în spânzurare – fracturi laringiene

și revărsate sanguine în țesutul celuloadipos subiacent și în mușchi de-a lungul șanțului.

Ș an ț uri de strangulare
Ș an ț uri de strangulare
Ș an ț uri de strangulare
Ș an ț uri de strangulare
Ș an ț uri de strangulare

Șanțuri de strangulare

Sugrumarea

Sugrumarea  Sugrumarea sau strangularea cu mâna este o formă de asfixie mecanică realizată prin compresiunea
Sugrumarea  Sugrumarea sau strangularea cu mâna este o formă de asfixie mecanică realizată prin compresiunea

Sugrumarea sau strangularea cu mâna este o formă de asfixie mecanică realizată prin compresiunea gâtului cu mâna;

Sugrumarea este efectuată întotdeauna de către

o altă persoană;

Mecanismul morții este similar cu cel al asfixiilor prin alte forme de strangulare.

Sugrumarea

Sugrumarea Semnele specifice ale sugrumării vor fi prezentate prin:  Excoria ț ii liniare ș i
Sugrumarea Semnele specifice ale sugrumării vor fi prezentate prin:  Excoria ț ii liniare ș i

Semnele specifice ale sugrumării vor fi prezentate prin:

Excoriații liniare și semilunare, asociate cu echimoze

rotunde și ovale pe părțile anterioare și laterale ale gâtului, produse prin acțiunea pulpei degetelor și unghiilor;

Excoriații pot fi întinse și neregulate, localizate chiar și pe

ceafă

Leziunile interne sunt prezentate prin hemoragii masive în țesutul celuloadipos subcutanat, în mușchii gâtului și

în spațiile perivasculare, în capsula tiroidei, în laringe și

trahee

Prin fracturi ale cartilajelor tiroid și cricoid, ale osului hioid

În caz de strangulare între braț și antebraț vor fi destul de

pronunțate, masive și difuze hemoragiile țesutului celuloadipos subcutanat și în mușchii gâtului.

Comprimarea toraco-abdominală

Comprimarea toraco- abdominală Asfixia prin compresiune toraco- abdominală se instalează datorită blocării mi ș
Comprimarea toraco- abdominală Asfixia prin compresiune toraco- abdominală se instalează datorită blocării mi ș

Asfixia prin compresiune toraco-abdominală se instalează datorită blocării mișcărilor respiratorii, care se realizează prin compresiunea toracelui și abdomenului

La comprimarea toraco-abdominală moartea survine prin două mecanisme:

1). Prin asfixie mecanică 2). Prin leziuni imense ale corpului, care cauzează moartea

Comprimarea toraco-abdominală

Comprimarea toraco- abdominală Din semnele specifice vom men ț iona:  Masca echimotică – o cianoză
Comprimarea toraco- abdominală Din semnele specifice vom men ț iona:  Masca echimotică – o cianoză

Din semnele specifice vom menționa:

Masca echimotică – o cianoză foarte pronunțată a

feței, gâtului, a părții superioare a toracelui și

multiple echimoze cutanate

Exoftalmie

La necropsie apare constant edemul carminat al plămânilor, plămânii măriți în dimensiuni, aerați moderat, edemațiați, având la suprafață și la

secțiune culoarea roșie-aprins

Pe piele se observă amprentele obiectelor prin care a fost efectuată compresiunea și amprentele pliurilor de haine

La examenul intern pot fi constatate fracturi

costale, rupturi ale viscerelor.

Sufocarea

Sufocarea  Sufocarea este o asfixie mecanică prin obstruc ț ia orificiilor respiratorii (nas, gură), realizată
Sufocarea  Sufocarea este o asfixie mecanică prin obstruc ț ia orificiilor respiratorii (nas, gură), realizată

Sufocarea este o asfixie mecanică prin obstrucția

orificiilor respiratorii (nas, gură), realizată cu mâna

sau cu obiecte moi

În cazul sufocării cu mâna, în jurul orificiilor nazo- bucale vor fi depistate echimoze rotunde și ovale de mărimea pulpelor digitale, excoriații mici liniare și semilunare de la acțiunea unghiilor

Leziuni traumatice (echimoze, excoriații, uneori și

plăgi superficiale) pot fi depistate pe mucoasa

internă a buzelor

În obstrucția orificiilor nazo-bucale cu obiecte moi (pernă, haine) sunt prezente numai semnele

generale asfixice.

Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine

Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine  Obstruarea căilor respiratorii este o asfixie
Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine  Obstruarea căilor respiratorii este o asfixie

Obstruarea căilor respiratorii este o asfixie mecanică

ce se instalează prin pătrunderea în aceste căi a

diferitelor corpuri străine solide

Mai frecvent căile respiratorii sunt obstruate cu bucăți de produse alimentare

Copiii pot aspira diferite monede, fasole, bomboane, alte obiecte mici, care pătrund adânc, până la nivelul bronhiilor.

Mecanismul morții: moartea se instalează prin asfixie mecanică, consecutivă ocluziei căilor respiratorii și spasmului laringian reflectoriu.

Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine

Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine Mecanismul mor ț ii: moartea se instalează prin asfixie
Obstruarea (ocluzia) căilor respiratorii cu corpuri străine Mecanismul mor ț ii: moartea se instalează prin asfixie

Mecanismul morții: moartea se instalează prin asfixie mecanică, consecutivă ocluziei căilor respiratorii și spasmului laringian reflectoriu. Morfopatologie: pe lângă semnele generale de

asfixie, vom constatata un corp străin sau un

bol alimentar anclavat la un anumit nivel în laringe sau în căile respiratorii, cu reacții vitale sub forma de sufuziuni sanguinolente la nivelul

respectiv.

Înecarea

Înecarea Înecarea sau submersia constitue o formă de asfixie mecanică prin ocluzia căilor ș i cavită
Înecarea Înecarea sau submersia constitue o formă de asfixie mecanică prin ocluzia căilor ș i cavită

Înecarea sau submersia constitue o formă de asfixie mecanică prin ocluzia căilor și cavităților respiratorii cu un lichid (apă,

ulei, petrol). În majoritatea cazurilor aceasta are loc în apă.

În dependență de caracterul tanatogenic al înecului se evidențiază IV grupe de moarte:

I. Tip aspirativ – se caracterizează prin pătrunderea lichidului

în organism (înec umed)

II. Tip spastic – se însoțește cu o spasmare puternică a glotei în consecința excitației mucoasei căilor respiratorii, fără pătrunderea lichidului în organism (înec uscat) III. Tip reflector condiționat de diferiți factori endo - și exogeni care provoacă o stopare imediată a activității cardiace și respiratorii, fără pătrunderea lichidului în organism IV. Tip mixt – în care se îmbină toate variantele tanatogenice menționate

Înecarea

Înecarea Semnele morfologice specifice ale înecului sunt următoarele: I. Ciuperca înecatului – o cantitate mare de
Înecarea Semnele morfologice specifice ale înecului sunt următoarele: I. Ciuperca înecatului – o cantitate mare de

Semnele morfologice specifice ale înecului sunt următoarele:

I. Ciuperca înecatului – o cantitate mare de spumă stabilă și

densă, perlată, în jurul gurii și nasului (semnul lui Krușevski)

II. Emfizemul pulmonar – plămânii apar grei, voluminoși, ei

umplu cavitățile pleurale, acoperă inima, sunt extinși,

au impresiuni liniare pe părțile latero-posterioare (imprimări costale)

III. Petele Rascazov- Lucomski-Paltauf peteșii subpleurale

pal-roșietice, nedelimitate, mai mari decât petele

Tardieu

IV. Prezența lichidului de submersie în sinusul osului sfenoidal (semnul Sveșnicov) – până la 5 ml. În lichidul

dat pot fi depistate diferite componente ale mediului de

submersie (diatomee, pseudoplancton, petrol)

V. Prezența în stomac a apei cu nisip, cu mâl, cu alge.

Semnele de retenție a cadavrului în apă

Semnele de retenție a cadavrului în apă La extragerea cadavrului din apă pot fi constatate următoarele
Semnele de retenție a cadavrului în apă La extragerea cadavrului din apă pot fi constatate următoarele

La extragerea cadavrului din apă pot fi constatate

următoarele modificări:

I. Prezența nisipului, mâlului pe hainele și corpul cadavrului II. Aspectul ”pielii de gâscă”

III. Macerarea pielii, care apare pe palme și tălpi. În funcție de timpul cât s-a aflat cadavrul în apă se dezvoltă: la 3-5 zile – ”mâna de spălătoreasă”, la

10-15 zile – începutul detașării pielii de pe palme

și plante ca o ”mănușa morții”

IV. Detașarea și căderea părului (10-20 zile)

V. Depunerea algelor pe corpul cadavrului, care

începe la 10-12 zile.

Moartea în apă

Moartea în apă  În afara mor ț ii prin înecare, în apă se poate produce
Moartea în apă  În afara mor ț ii prin înecare, în apă se poate produce

În afara morții prin înecare, în apă se poate produce o moarte subită printr-o insuficiență cardio-vasculară acută, infarct, ictus și alte dereglări acute ale organismului; În moartea subită în apă cu o agonie îndelungată semnele submersiei pot fi prezentate, dar extrem de slab pronunțate sau lipsesc complet.