Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Otelurile Aliate
Otelurile Aliate
Otelurile Aliate
Badita Iulian-Daniel
AR 111
-2013-
Cuprins
Introducere
Simbolizare
Clasificarea otelurilor aliate
Natura fazelor si constituentilor in otelurile aliate
Materii prime si auxiliare
- Materii prime metalice
- Materiale auxiliare
Procedee de elaborare a otelului
Proprietatile si domeniile de utlilizare ale otelurilor aliate
- Oteluri aliate de uz general
- Oteluri cu destinatie precizata
- Oteluri cu proprietati speciale
OTELURILE ALIATE
INTRODUCERE
Simbolizare
CLASIFICAREA
OTELURILOR ALIATE
Se poate face dupa mai multe criterii unele dintre ele fiind similare cu
celeutilizate la otelurile nealiate si anume :
1 - dupa numarul elementelor de aliere, in oteluri aliate cu un element, cudoua
sau mai multe elemente de aliere;
2 - dupa gradul de aliere (suma elementelor de aliere) in oteluri microaliate,slab
aliate, mediu aliate, inalt aliate, dupa cum suma elementelor de aliere este
maimica de 0,2 %, 0,5 %, intre 58 %, sau mai mare de 10 %, dar maximum 30 %;
3 - dupa structura, bazandu-se pe faptul ca elementele de aliere influenteazape
de o parte pozitia punctelor diagramei Fe-C, pe de alta pozitia curbelor de
transformari structurale in stare solida, cunoscute sub denumire de curbe in
C.Intrucat la cresterea continutului in element de aliere, indiferent de natura
elementului, punctele S si E ale diagramei se deplaseaza spre stanga (continuturi
mai mici de C) se vor regasi alaturi de oteluri hipoeutectoide (feritoperlitice)eutectoide (perlitice), hipereutectoide (perlito-cementitice ) si oteluri ce
vor contine ledeburita si denumite ledeburitice. In diagrame Fe-C se deplaseaza si
punctele A3 si A4, dar in mod diferentiat pentru doua grupe de elemente de aliere
si anume:pentru elementele din grupa Cr (alphagene) ele se vor deplasa
ingustand domeniul austenitic, iar pentru elementele din grupa Ni (gamagene) se
vor deplasa largind acest domeniu.
Considerand aceste influente se traseaza diagramele structurale
Oberhoffer potrivit carora otelurile aliate cu elemente din grupa Cr (fig. 1) se
impart in:
- hipoeutectoide (1), hipereutectoide (2), ledeburitice (3), feritice (4)
sisemiferitice (5),iar cele aliate cu elemente din grupa Ni se imparte in:
- hipoeutectoide (1), hipereutectoide (2), ledeburitice (3), austenitice (4)
sisemiaustenitice (5).
In stare solida transformarea eutectoida a austenitei la racire se va
producesau nu in functie de conditiile de aparitie sau nu a difuziei; constituenti de
tip perlitic, bainitic sau martensitic obtinuti pot fi identificati pe diagrame de
-a-
Materiale oxidante.
Oxigenul necesar afinrii ( oxidrii carbonului, siliciului, manganului,
fosforului etc.) este furnizat de atmosfera din cuptoarele de elaborare ( O2, CO2 i
H2O din aer), de aer sau oxigen tehnicsuflat direct n baia metalic, de rugina
fierului vechi (Fe2O3 nH2O), de minereuri oxidice de fier imangan, de arsura de
fier (undr) sau de zgura sudat de la cuptoarele de nclzire pentru deformarea
plastic.
Dac minereul este prfos, rmne pe zgur, o parte din el este antrenat de
gaze iar alt parte care se dizolv n zgur ajunge greu i numai parial n baia
metalic. Zgura devine spumoas i distruge zidria refractar a agregatului de
elaborare.
Minereul de mangan este un oxidant mai slab dect minereul de fier, ns este
indicat atunci cnd se lucreaz cu proporie mic de font pentru aportul de
mangan adus. Se folosete n special minereu care conine manganul sub form
de carbonat, MnCO3(rodocrozit). El trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca si
minereul de fier.
Fondani
Pentru formarea zgurii, la cuptoarele bazice se folosesc fondani bazici: calcar
i var. Pentru a asigura o zgur fluid se folosesc fluidificatori: bauxita i fluorina.
Calcarul trebuie s conin mai mult de 94% CaCO3, sun 3% SiO2 i sub 15
Al2O3. Deoarece descompunerea calcarului este un proces endoterm el se
folosete numai cnd se lucreaz cu proporie mare de font lichid. El se
folosete n buci de 50-150 mm.
Varul, obinut prin descompunerea calcarului, trebuie s conin peste 82%
CaO, puin SiO2 si MgO. Se folosete n buci de 20-100 mm. Varul trebuie s fie
proaspt ars, deoarece n timp se hidrateaz, CaO trecnd n Ca(OH)2 (lapte de
var) care n procesul de elaborare se disociaz i produce rcirea zgurii pe de o
parte , iar pe de alta conduce la creterea coninutului de hidrogen noel, un alt
element nedorit.
Fluidificatori
Bauxita este minereul aluminiului care conine aluminiul sub form de oxid
de aluminiu hidratat (Al2O3 nH2O). Bauxita pentru oelrie trebuie s conin
peste 52% Al2O3, sub 10% SiO2,sub 1% CaO i 8-18% Fe2O3. Al2O3 are caracter
amfoter i n zgurile cu bazicitate mare, se comport ca un acid, mrind
fluiditatea. Dar adausul de bauxit nu trebuie s fie mare, deoarece Al2O3 n
exces mrete vscozitatea zgurii. Bauxita se folosete cu granulaie peste 20 mm,
dup ce a fost calcinat la 773-873 K (500-600C), astfel nct coninutul de ap s
fie sub 0,5%. Deoarece bauxita conine mult Fe2O3, folosirea ei este permis
numai la nceputul perioadei de afinare.
Fluorina are component principal fluorura de calciu (CaF2) i este
fluidifiantul cel mai bun pentru zgurile de oelrie. Fluorina conine 85-92% CaF2,
5-8% SiO2 i sub 0,5% S. Pentru utilizare ea se calcineaz la 875 K (600C) astfel
nct umiditatea s nu depeasc 0,5%. Granulaia trebuies fie 10-50 mm.
Fluorina este ns scump de aceea se folosete numai n cazurile n care nu
sepoate folosi bauxita.
Dezoxidani
Ca dezoxidani se folosesc feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cu vanadiu, cu
titan, cu siliciu icalciu, cu siliciu i mangan etc. i aluminiu metalic. Pentru
corecia compoziiei chimice i pentru aliere se folosesc de asemenea feroaliaje
sau metale tehnic pure: feroaliaje cu siliciu, cu mangan, cucrom, cu molibden, cu
vanadiu, cu titan, cu zirconiu, cu niobiu etc. i nichel metalic.
Feroaliajele se calcineaz la temperaturi de 773- 873 K (500-600C) nainte
de a fi folosite.
Categoria otelurilor aliate pentru scule cuprinde mai multe clase si anume
oteluri pentru scule de aschiere, pentru scule de deformare si pentru instrumente
de masura.
Otelurile pentru scule de aschiere pot fi slab aliate, mediu aliate sau inalt
aliate (rapide): drept oteluri slab si mediu aliate se utilizeaza frecvent oteluri cu
continut in C > 0,8 % si continand Cr, W, V, Mn, Mo (elemente carburigene)
supuse tratamentului de calire la martensita si revenire.
Otelurile pentru scule de deformare la cald sau la rece sunt oteluri mediu
si inalt aliate cu continut in C > 0,6 % aliate cu Cr, V, Mn, Si, W care raspund la
urmatoarele cerinte: calibilitate mare, susceptibilitate la supraincalzire, la
decarburare, duritate buna, rezistenta la uzare ridicata.
Otelurile Hadfield
BIBLIOGRAFIE