Fiziologie cursul 1

Contractia musculara, bazele fiziologice

si biochimice
Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 400
muschi care contin in jur de 250 milioane de fibre muscualare
striate.
Aceste fibre musculare au forma de cordoane cilindrice sau
poligonale cu lungime de la 3 la 10 12 cm. Diametrul fibrei
este variabil de la 10 microni pa la la 100 microni.
Grosimea fibrelor musculare depinde de sex, (barbatii au fibre
mai groase) varsta (copii, adolescenti, adulti , batrani )
Inactiviatea si imobilizarea ducand la subtierea fibrelor
musculare
La nivelul muschiului, mai multe fibre musculare formeaza un
fascicul.
Un fascicul contine aproximativ 1000 fibre legate intre ele
printr-un tesut conjunctiv.
Fibra musculara striata este formata din:
I membrana celulara = sarcolema
II citoplasma = sarcoplasma
III nclei
Sarcolema are rol de a receptiona excitatia si prezinta o
serie de invaginatii (adancituri) profunde care poarta denumirea
de sistem tubular transvers cu rol in transmiterea excitatiei in
profunzime spre miofibrile. (celula de contractie)
Sarcoplasma are pe langa organitele comune oricarei
citoplasme are si anumite particularitati:
- in partea centrala un numar de miofibrile (elementele
specifice contractiei), ele ocupand cea mai mare parte din
volum 60 70 %
- exisitenta unui sistem reticular sarcoplasmatic care
moduleaza procesul de excitatie, contractie, relaxare,
eliberarea si recaptarea ionilor de calciu (ionul de calciu
reprezinta baza contractiilor , ei ies prin acest sistem
tubular cand muschiul se incordeaza si reintra cand se
relaxeaza)
- sistemul se afla in directa legatura cu sarcolema prin
sistemul tubular transvers

Fibra musculara contine cateva mii de miofibrile dispuse paralel

pe toata lungimea sa. Diametrul acestora este in mod obisnuit
de 1, 2 microni (poate ajunge si al 0.2 microni)
Lungimea miofibrilei este egala cu cea a fibrei musculare
Structura miofibrilei la microscopul electronic este alcatuita
dintr-o alternatade benzi intunecate A cu benzile clare.
Fiecare banda A are in mijloc o banda transparenta subtinre mai
clara numita banda H
Banda H la randule ei contine in centru o dunga inchisa numita
dunga M.
Banda clara este impartita in 2 de striul (dunga) intunecata ,
discul zet care adera la sarcolema pentru a oferi stabilitate
structurii musculare. Discurile sunt situate la acelasi nivel pentu
toate miofibrilele fibrei musculare de unde rezulta si aspectul
striat al acestuia.
Sebmentul de miofibrila cuprins intre 2 discuri zet
succesive se numeste sarcomer si reprezinta unitatea
morfofuncionala a fibrei striate.
In repaus sarcomerul are o lungime de 2, 3 microni
In contractei scade cu 20 50 %
Iar la intindere se poate alungi cu 120 %
Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de
acina si miozina care sunt proteine contractile. Ele se
intrepatrund intr-o retea si reprezinta 85 % din complexul
miofibrilelor.
Filamentele de actina se mai numesc filamente subtiri ele
pornesc de pe fetele discului zet si se intind pe de o parte si de
alta a acetuia pe toata lungimea benzii clare.
Filamentele ce miozina se numesc filamente groase ele
ocupa toata banda A. Au niste prelungiri laterale care asigura
unirea cu filamentele actinice in cursul contractiei musculare.
In alcatuirea miofilamentelor intra 2 proteine cu o functie
structurala foarte importanta : troponina
Tropomniozina proteine
reglatorii, ele intervin in mecanismul initial si final al contractiei
(tropomniozina inhiba interactiunea dintre actina si miozina, iar
troponina atrage ioni de calciu)
Reticulul endoplasmatic de la vinelul fibrei musculare
striate este un rezervor de ioni de calciu si este alcatuit dintr-o
retea de canalicule longitudinale si transversale care inconjoara
miofibrilele.

Filamentele subtiri de actina aluneca peste filamentele

groase de miozina catre centrul sarcolemei apropiind discurile
zet unul de celalalt.
Aceasta alunecare se datoreaza formarii si desfaceirii succesive
de punti actomiozinice.
Declansarea contractiei musculare se face prin influx
nervos care ajung la nivelul plasii motorii (sinapsa) si elibereaza
acetil colina , se creeaza un potential.
Sinapsa face legarura dintre caile eferente si muschi
Elasticitatea care se propaga pe suprafata fibrei musculare si
transmite miofibrilelor prin sistemul tubular transvers (T)

Fiziologie cursul 2
cai :

Energia necesara contractieimusculare se face pr 3

Anaerob alactacida, in lipsa oxigenului, fara

acumulare de acid lactic
Aerob lactacid, in prezenta oxigenului
Aeroba
Capacitatea muschiului striat este reprezentata de
cantitatae totala de ATP eliberata de 1 gram de tesut muscular
Puterea fibrei musculare striate este reprezentata de
cantiatea maxima de ATP eliberata intr-o secunde de un gram
de tesut muscular.
Dupa criteriul functional fibrele musculare se clasifica in
fibre :
Rapide, de tip 2 sau albe
Lente, de tip 1 sau culoare rosie

Caracretistici ale fibrei lente :

- nivel scazut al ATP- azei
- posibilitati scazute de a folosi calciu
- glicoliza redusa
- numar mare de mitocondrii
- cantitate crescuta de mioglobina (le da culoarea rosie)
Acest tip de fibre sunt rezistente la oboseala si sunt folosite mai
ales in sporturile de anduranta. Ele dezvolta (fac) contarctii
lungi si continue.
Fibrele rapide , de tip 2 sau albe (sunt opusul celor rosii)
- activitatea ATP- azei este ridicata ca nivel

- calciu este folosit de reticulul endoplasmatic foarte rapid iar

sistemele glicolice sunt foarte bine dezvoltate
- aceste fibre au ca caracteristica viteaza mare de scurtare a
muschiului cu o tensiune intermusculara de 3 5 ori mia
mare decat fibrele lente
- aceste fibre sunt caracterisitce efortului anaerob.
Dupa criteriul metabolic:
1) Fibra cu metabolism prtedominant glicolitic care sunt mari
producatorare de acid lactic, ele generaza contractii cu
forta maxima a muschiului
2) Fibre cu metabolism mixt glycolic-oxidativ acestea
folosesc calea aeroba sau calea anaeroba in functie de
durata si intensitatea efortului
3) Fibre cu metabolism predominant oxidative sunt
dependente aproape exclusive de aparatul de sange si de
oferta (cantitatea) de oxigen si sunt cele care dezvolta o
contractie musculara mai slaba dar pe durata foarte mare.

Def: Contractia musculara este un proce scomplex care

cuprinde :
- transmiterea excitatiei
- cuplarea excitatiei cu contractia
- contractia musculara propriuzisa
Cu cat excitantul este mai puternic cu atat nr de unitati
motorii care raspund acestuia este mai mare si contractia este
mai puternica.
Forta de contractie a muschiului depinde de suprafata de
sectiune transversala.
Contractia muschiului poate fi crescuta prin antrenament de
tip izometric
Amplitudinea contractiei musculare depinde de alunecarea
muschiului, cu cat muschiului este mai lung cu atat
amplitudinea contractiei este mai mare.
Durata contractiei depinde de structura interna a muschiului
respective de tipul fibrei musculare.
Contractia musculara izometrica (statica) = muschiul isi
mentine aceeasi lungime (izos= la fel). Este contractia care
lungimea fibrei musculare este constanta dar creste tensiunea
interna. Pot fi mentinute pe perioade scurte si au ca efect
important solicitarea aparatului cardio vascular si produce
cresterea tensiunea arteriale sistenice.
Contractia izotonica (dinamica) muschiul se scurteaza prin
apropierea capetelor de insertie cu mentinerea constanta a
4

tensiunii din interiorul muschiului. Permite ca fluxul sangvin sa

se desfasoare normal si sa asigure un aport suficient de oxigen
si substante nutritive (aportul de oxygen si aportul sangvin daca
e foarte bun muschiul se spala de acid lactic si alte reziduuri)
(contractia izotonica este contractia care face deplasarea
segmetelor corpului)
Contractia izocinetica este o contractie in care viteza de
contractie este constanta si miscarea se desfasoara pe toata
amplitudinea articulara libera indiferent de incarcatura
(bicicleate speciale, dinamometre)
Contractile dinamice izotonice : 1 concentrice, in care
muschiul se scurteaza
2 excentrice, in care muschiul se
alungeste fortat
1) Contractia concentrica caracterizeaza activitatea de
invingere
2) Contracita excentrica caracterizeaza activitatea de cedare
( la sportivi cand efortul e prea mare, un fel de supraincordare)
Compozitia biochimica a muschilor

80% apa
20% substante organice si anorganice
Substantele organice sunt reprezentate de proteine
proteine contractile reprezentate de actina si miozina
proteine reglatoare reprezentate de troponina si
tropomiozina
Pe langa proteine mai avem si substante energetice:
glucide
lipide
substante macroergice sau fosfatmacroergice : ATP-ul si CPul
Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri
minerale:
calciu
potasiu
cloruri
magneziu
fosfor

Propretatile muschilor:

1) Contractibilitatea este capacitatea muschiului de a

dezvolta o tensiune intre capetele sale si de a se scurta.
Unitatea morfofunctionala a contractibilitatii este datorata
SARCOMERULUI
2) Excitabilitatea se datoreaza permeabilitatii selective a
membranei calulei musculare striate, muschiul raspunzand
la un stimul printr-un potential de actiune urmat de
contractia musculara. La nivelul membranei fibrei
musculare avem un fenomen electric iar la sarcomer un
fenomen mecanic.
3) Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi
pasiv sub actiunea fortei exterioare. Substratul anatomic
pentru aceasta proprietate ????????????????????
4) Elasticitatea este proprietatea speciala a muschilor de a se
deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la
forma de repaus cand forta a incetat sa actioneze ( este
important atunci cand efectueaza un lucru mecanic de
invingere)
5) Tonusul muscular este reprezentat de o stare de tensiune
permanenta caracteristica muschiulor care au atat
inervatia motorie cat si cea senzitiva intacta.

Fiziolgie seminar 1
Ultrastructura miofibrilelor:
Ele sunt constituite din unitati mai mici denumite
miofibrile, contractile, de nature proteica (actina si miozina).
Discul clar este alcatuit din miofibrile de actin, lungi si subtiri
acestea se insera la un capat pe membrane Z, iar cu cel de al
doilea capat liber patrunde printre miofilamentele de miozina,
care sunt scurte si groase. Unui miofilament de miozina ii
corespund sase miofilamente de actina.
Spatiu din discul intunecat delimitat de capetele
miofibrilelor de actina poarta denumirea de banda H, latimea ei
depinde de starea fiziologica a fibrei musculare relaxata sau
contractata. Portiunea de sarcomer situata de o parte si de

alata a benzi H, care contine miofilamentele de miozina si de

actina, constituie discul intunecat.
Mecanismele biochimice ale contractiei musculare:
Sunt initiate de cresterea concentratiei ionilor de calciu in
sarcoplasma (elect al fluxului din reticului edoplasmatic). Ca2+
(calciu divalent) favorizeaza formarea coplexului anatomic, care
determina cresterea activitatii miozin- ATP-azei si implicit
hidroliza ATP-ului generatoare de energie.
1)

CP-ul , mic rezervor de energie tisulara, refacere in repaus

ATP care va fi utilizat in timpul contractiei
2)

Prin metabolizarea anaeroba a unei molecule de glucoza se

elibereaza energie necesara sintezei de ATP, conform reactiei :
3) Glucoza+ADP+2HPO4 adid lactic + energie
O cincime din acidul lactic este metabolizat pana la produsi
finali, in prenetza oxigenului. Oxigenul suplimentar consumat
de muschii striati scheletici, in timpul repausului, se numeste
datorie de oxigen

Fiziologie cursul 3
Manifestarile contractiei musculare:
1) Manifestarile electrice ale fibrei musculare:
Sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare.
In repaus sarcolema este polarizata cu sarcini positive la
exterior si negative la interior avand o diferenta de potential de
90 mili volti
7

Cauzele acestei depolarizari (diferenta de potential) sunt

aceleasi ca si la neuroni
Excitarea fibrei muscualre pe cale naturala se face cu ajutorul
placii motorii. Iar cea artificiala cu acjutorul curentului electric si
provoaca aparitia unui potential de actiune care sa propaga dea lungul fibrei musculare striate cu o viteza de 30m/sec.
Potentialul de actiune care se aduna la nivelul unei placi motorii
sumeaza/formeaza potentialul de placa.
Activiatatea electrica a muschului se poate masura cu
electromiograful iar diagrama obtinuta se numeste
electromiograma.
2) Manifestari mecanice:
Se inregistreaza/studiaza cu ajutorul miografului
Aplicarea unui stimul unic cu volum prag (volum care produce
depolarizare) determina o contractie musculara unica numita
secusa musculara. Secusa este formata din :
- o faza de latenta, dureaza 0.01 sec din momentul aplicarii
excitantului si pana la aparitia contractiei
- faza de contractie 0.04 sec
- faza de relaxare 0.05 sec
Secusa poate fi izometrica si izotinica
Amplitudiena secusei variaza proportional cu intensitatea
stimulului aplicat. De aceea cu cat intensitatea stimulului creste
se antreneaza mai multe fibre in contractie, pana in momentul
in care toate fibrele se contracta simultan.
In functie de frecventa de stimulare secusele toate
adunate (suma secuselor)duce la formarea asa numitului
tetanus care poate fi : complet sau incomplete.
Tetanosul complet in graphic are un platou neregulat
obtinut prin sumatia totala a secuselor datorita aplicarii unor
stimuli cu frecventa mai mare de 50 100 stimuli/sec.
Tetanosul incoplet in grafica are un platou dintat si se
obtine prin stimularea cu o frecventa joasa 10 20 stimuli/sec
Marea majoritate a contractiilor sunt tetanosuri (nu
secuse)
Forta pe care o dezvota muschiul in timpul unui tetanus este de
4 ori mai puternica decat in timpul unei secuse.
3) Manifestale termice( ale contractiei) :
Se datoreaza fenomenelor bio-chimice care au loc la
nivelul fibrei musculare. Nu toata energia biochimica eliberata
in timpul contractiei este transformata in lucru mecanic, o parte
se pierde sub forma de caldura.
8

Exita o caldura muscualra de repaus degajata tot timpul de

muschi si o caldura de activitate care se elibereaza cand
muschiul este in contractie. Acest tip de caldura fiind o
componenta importanta a termogenezei bazale a organismului,
muschii fiind principalii generatori de caldura in organism.

Oboseala muscualra:

Este o reducere temporara a capacitatii de contractie a

muschulor si este proportionala cu cantitatea de glicogen
pierdut la nivelul muschiului.
Uneori oboseala duce la contracturi dureroase (crampe
musculare) ( ex: dupa practicarea unui efort intens dupa
perioada unei inactivitati, dupa 24 48 ore apar dureri la nivelul
grupelor muscualre, care este fera musculara)

Hipertrofia si atrofia musculara

Hipertrofia muscualra consta in cresterea masei totale a
unui muschi iar scaderea masei totale a unui muschi se
numeste atrofie
In cazul hoipertrofiei muschulare creste numarul de
miofibrile care duce la cresterea numarului de sisteme
enzimatice care nu fac decat sa furinizeze mai multa energie.

Fiziologia aparatului respirator

Functiile plamanilor (generalitati)
a) functia respiratore a plamanilor are loc prin:
- arboreal bronsic
- membrane alveolo-capialra
`Arborele bronsic este un sitem de conducte prin care se
realizeaza transportul si distributia gazelor respiratorii(O2,CO2)
Prin membrane alveolo-capilara se realizeaza schimbul gazos

Functriile nerespiratorii ale plamailor:

Realizeaza o bariera intre mediul extern si mediul intern
Are o vascularizatei specifica si are un numar foarte mare de
celule de tipuri diferite, peste 30 tipuri de celule
Venele transporta sange cu O2 si arterele sange cu CO2
Plamanul are rolul de aparare nespecifica:
1) curatarea aerului ( ex: reflexul de tuse )
2) elaborarea secretiilor si existenta unor secretii ( mucusul
traheo-bronsic, surfactantul alveolar)
9

3) are rol de aparare celulara

- macrofagele alveolar are functie facofirata
- cu celulele nefagocitare epitelul respirator
4) apararea biochimica reprezentata de antioxidanti

Apararea imunologica specifica a aparatului respirator

este reprezentata de :
- apararea mediata prin anticorpi (AC)
- apararea celulara mediata prin linfocitele T
- apararea realizata prin macrofage si monocite, are rol in
metabolismul glucidic (glicoliza aeroba), are rol in
metabolismul lipidic prin lipoliza, are rol in metabolismul
proteic prin sinteza de proteine
- are rol de control al presiunii/tensiunii arteriale sistenica si
pulmonara.
- Are rol in mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
- Are rol in mentinerea echilibrului acido-bazic
- Are rol in mentinera echilibrului termic

Fiziologie curs 4
Frecventa respiratiei normala la om este de :
- 18 respiratii/min la femei
- si de 16 respiratii/min la barbate
Cresterea frecventei respiratorii peste valuare normala se
numeste polipnee sau tahipnee
Scaderea frecventei respiratorii sub valuarea normala se
numeste brodipnee
Oprirea respiratiei se numeste apnee
Polipneea termoreglatoare ( apare termoliza la nivelul
aparatului respirator intr-un procent mic ) pierderi insesizabile
de apa datorata evacuarii prin caile respiratorii.
Sistemul respirator este alcatuit din cei 2 plamani si caile
repsiratorii extrapulmonare.
Plamanul este alcaturi din cai respiratorii intrapulmonare
respectiv arboreale bronsic si tesut pulmonar numit parechim
pulmonar si numeroase vase si nervi.
Plamanul drept are 3 lobi mari si plamanul stang are 2 lobi
mari.
Lobulul pulmonar este unitatea structurala si functionala a
plamanului el rezultand din ramificarea bronhiolei pulmonare.
Acimul pulmonar se termina cu alveolele pulmonare

10

Alveolele pulmonare au in jurul lor numeroase capilare

sangvine formand astfel membrane alveolo-capilara.
Prin membrane alveolo-capilara are loc un schimb
permanent de gaze respiratorii.
Respiratia este un proces continuu intre organism si mediul
exterior prin care se face schimbul de gaze (O2 si CO2) intre
mediul extern si plamani si caile respiratorii.
Numarul de alveole pulmonare la nivelul celor 2 plamani sunt
aproximativ 3 milioane.
Ventilatia pulmonara alveolara are 2 procese fundamentale:
1)
Inspiratia process prin care aerul patrunde prin caile
respiratorii in plamani , ajunge la alveolele pulmonare unde
se produce schimbul gazos. Este un process activ ce se
desfasoara cu participarea muschilor intercostali, muschuil
diafragmei ( cel mai important muschi respirator). Muschuil
diafragmei in timpul inspiratiei coboara presand pe organelle
din abdomen. Datoria insiratiei are loc cresterea volumului
cavitatii toracale prin cele 3 diametre (transversal
longitudinal sagital ) si prin contractia muschilor intercostali
externi ai perechilor 1 10 (coaste) si muschuil diaframei.
Dupa relaxrea muschilor respiratori si revenirea cavitatii
toracice are lox expiratia
2)
Expiratia este un proces pasiv. In conditiile unui efort
fizic inspiratia devine fortata si expiratia devine acitva si in
inspiratie intervin muschii inspiratori auxiliari. Expiratia
fortata favorizeaza contractia si a muschiulor abdominali.

Volumele respiratorii:
Volumul curent VC are valuare de 500 mll si reprezinta
volumul de aer ventilat care intra si iese din plaman intr-o
respiratie normala
Volumul inspirator de rezerva VIR are valuare de 1500 mll
si reprezinta valuarea de aer care patrunde in plaman dupa
inspiratia fortata.
Volumul espirator de rezerva VER are val 1500 mll si
reprezinta volumul de aer eliminate din plamani dupa o
expiratie fortata
Volumul residual VR este volumul ramas in plaman dupa ce
sa efectuat o expiratie fortata si are valuare de 1500 mll
Capacitatea vitala CP este egala cu suma VC, VIR, VER
adica CP=VC+VIR+VER = 3500 (aproximativ)
11

Capacitatea vitala totala CPT=CV+VR=5000 mll

In conditii de repaus debitul ventilator este de 6-8 litri/ min
In timpul unui efort este de 30 40 litri/min
Debitul ventilator este produsul dintre volumul curent si
frecventa respiratorie.
Frecventa respiratorie creste si ea in timpul efortului.

Fiziologie seminar 2
(Continuare la plamani)
Plamanii sunt inveliti in 2 pleure numite pleura viscerala
Pleura parietala
Pleura viscerala inveleste intim plamanul
Pleura parietala captuseste interiorul cutiei toracice.
Intre cele 2 se afla un lichid numit surfactant, care asigura
alunecarea celor 2 pelicule intre ele.
Transportul de gaze pulmonara
Capilara
Tisulara

1)Etapa pulmonara
Se realizeaza pe baza diferentei presiunilor partiale ale
gazelor respiratorii care trec de o parte sau de alta a
membranei alveolo-capilare in functie de gradientul de presiune
adica de la o presiune mai mare la o presiune mai mica.
Datorita acestui gradient presional oxigenul de la o presiune
partiala de 100 mm coloana de mercur trece la nivelul unei
presiuni de 40 mm col de mercur astfel echilibrandu-se
presiunea din alveola.
Dioxidul de carbon (Co2-ul) trece din sangele venos
continut de catre artera capilara de la o presiune de 47 mm col
de mercur in aerul alveolar unde avem 40 mm col de mercur.
2)Etapa capialra:
Transportul sangvin al vaselor respiratorii se realizeaza in 2
sensuri:
Oxigenulde la plamani la tesuturi
Dioxidul de carbon in sens invers
Transportul oxigenului are loc dupa difuziunea lui prin
membrane alveolo pulomnara. Oxigenul ajuns la capatul venos
al capilarului pulmonary, o cantitate foarte mica se dizolva in
plasma iar restul ( o cantitate mai mare) difuzeaza prin
12

membrane eritrocitleor si intra intr-o combinatie labila cu

hemoglobina care poarta denumirea de oxihemoglobina (HBO2)
Sangele oxigenat ajunge la inima prin venele pulmonare si
pleaca prin artera aorta care se ramifica in vase de calibru din
ce in ce mai mic pana la nivel de capilare tisualre. Ajuns in
capatul arterial tisular oxihemoglobina se desface in
hemoglobina si oxygen
Transportul de dioxid de carbon se face sub forma de :
- ?????? 7%
- Bicarbonate 70 %
- ????????? 23 %
2) Etapa tisulara
Se desfasoara in toate celulele organismului si consta in
cedarea oxigenului tesuturilor si legarea dioxidului de carbon
produs in urma reactiilor de oxireducere. Oxigenul difuzeaza din
capilarul arterial de la o presiune de 97 mm col de mercur la o
presiune de 40 mm col de mercur.
Dioxidul de carbon care rezulta din metabolismul tuturor
celulelor dup ace se formeaza trece de la o presiune de 47 mm
col de mercur difuzand in capilarul tisular venos unde presiunea
partiala a dioxidului de carbon este de 40 mm col de mercur.
(CO2 combina cu hemoglobina = carboxihemoglobina)
Foarte important dioxidul de carbon combinat cu
hemoglobina mentine exilibrul acido-bazic al organismului
deoarece formeaza bicarbonate de sodium si potasiu.

Fiziologie cursul V
Sangele
Sangele face parte din lichidele care circula prin corp.
Sangele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta
fundamentala lichida care se mai numeste si plasma.
Plasma este de culoare galbuie si contine 3 tipuri de
elemente figurate sau celule sangvine. Acestea se mai numesc:
- eritrocite sau globule rosii
- leucocite sau globule albe
- trombocite sau plachete sangvine
Compozitia chimica a plasmei: - 90% apa
-10% rezidu uscat care contine
substante organice si electroliti (sodiu potasiu calciu
magneziu)

13

O parte din apa si din electrolitii continuti in sange trec in

spatiu intercelular formand asa numitul lichid interstitial.
Volumul sangvin total reprezinta 8 % din greutatea
corpului.
Hematocritul este procentul volumului ocupat de
elementele figurate raportat la (impartit la ) volumul total de
sange. Voluoarea normala la barbati este de 45% iar la femei de
38 40%
Homeostazia este proprietatea organismului de a-si pastra
constanta (in limite fiziologice) proprietatile fizice si chimice.

Eritrocitele
-au forama unor discuri diconcave
-numarul lor este aproximativ 5 milioane / mm cub la barbati, si
4.5 mil/mm cub la femei
-sunt celule anucleate (nu au nucelu)
-citoplasma contine hemoglobina
-nu au mitocondrii
Hemoglobina este raspunzatoare de transportul oxigenului si a
dioxidului de carbon.
Oxigenul in combinatie cu hemoglobina un compus stabil
numit oxihemoglobina.
Hemoglobina +CO2 o combinatie stabila numita
carboxihemoglobina
Hemoglobina+CO (monoxid de carbon) o combinatie stabila
care nu se mai desface si se numeste methemoglobina si duce
la liza (distrugerea) eritrocitelor (intoxicatia cu gaz metan)
Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de
poliglobulie (de altitudine) (pers care traiesc la altitudine de
peste 3000 m)
Citoplasma eritrocitelor contine hemoglobina care este o
heteroproteina formata dintr-o parte proteica numita globina si
una neproteica numita hem
Hemul prezinta in centru structurii sale fier divanelt care se
leaga de oxygen formand astfel produsul numit HBO@
hexihemoglobina

Leucocitele polinucleare sunt de 3 feluri :

- neurtofine
- bazofile
- euzinofile sau acidofile
Au forme diferite
14

Emit pseudopode ( euzinofilele nu au pseudopode )

Pseudopodele contin niste granulatii ( granule mici )
Nucleul este polilobat, sub forma de lobi (ca o floare cu mai
multe petale)
Ca valuare este de 4000 8000 / mm cub
Daca numarul lor cresete se numeste leucocitoza si inseamna
ca organismul nostru a fost atacat de un organism strain lui
(microb, bacterie, parazit, etc. )
Daca numarul lor scade sub 4000 fenomenul se numeste
leucopenie si ne denota o scadere a imunitatii organismului si
puterii lui de aparare.
Neutrofilele au afinitate catre colorantii neutri
Neutrofilele au rol de diapepeza (se deplaseaza)
Intervin neutrofilele in imunitatea organismului si in apararea
nespecifica prin procesul de fagocitoza ( a manca, a ingloba ) a
agentilor patogeni (virusi, bacterii, etc. )
Acidofilele ( euzinofilele ) se coloreaza intr-un roz, au o
afinitate pentru colorantii acizi si au granulatii mari in
citoplasma
Crestera lor = ??????

Bazofilele au o afinitate crescuta pentru colorantii bazici si se

coloreaza in albastru sau bleo
Secreta substante active vazodilatatoare:
- histamiona
- seotonina
- heparina

Leucocitele mononucleare: - monocitele

Monocitul reprezinta forma circulanta a macrofagului
Roluri:
1 fagociteaza resturi celulare
2 are rol de diapeteza (se poate deplasa)
- Linfocitul b este implicat in procesul de aparare al
organismului in prezenta unui agent infetios, se transorma in
plasmocit, plasmocit care secrta anticorpi specifici.
-Linfocitul t sunt implicati in imunitatea mediata celular
(fac acelasi lucru ca linfocitul b). La contactul cu antigelu se
sintetizea proteinele receptor cu care se recunosc antigeli si se
distrug

15

Antigelu= tot ce vine si agreseaza organismul

Fiziologie curs 6
Trombocitele sunt plachete sangvine
Trombocitele sunt cele mai mici celule ale sangelui si se mai
numesc si plachete sangvine.
Valuare normala este de 130 000 150 000 /mm cub
Sunt celule anucleate (nu au nucelu)
Rolul lor :
- produc coagularea sangelui
- formeaza asa numitul dop plachetar alb
- in acelasi timp trombocitele sunt corespunzatoare cu
producerea factorilor trombocitari ai coagularii
Grupele sangvine
Ele se numesc : 0, A, B, AB Sau 1, 2, 3, 4
Pe membrana hematiilor exista niste aglutinogene (antigeli) A,
B, 0 (0 cine nu are)
Exista in plasma niste aglutinine polasmatice numite alfa si beta
Aglutinogenele si aglutininele se transmit genetic si se fac pt
testul de paternitate.
Aglutinogenele si aglutinele nu sunt de acelasi fel:
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt 0 si aglutinina alfa si
beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt A si aglutinina beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt B si aglutinina alfa

RH-ul
Poate fi pozitiv sau negative , 85% din populatie au rh-ul pozitiv
iar 15 % negative.
Factorul rh apare doar la rasa alba!

Functiile sangelui
Sangele are o functie de hemostaza fiziologica
si o functie de aparare
Hemostaza fiziologica consta printr-o succesiune de
procese biologice prin care se limiteaza/reduce sangerarea la
nivelul leziunilor vasculare.
Hemostaza are 2 etape : primara

16

secundara coagularea
Dupa prima si a doua etapa are loc fibrinoliza adica
distrugerea chiagului.
Hemostaza primara se declanseaza de de leziunea unor
vase sangvine de calibru mic.
Fibrele vegetative care se gasesc in peretele arteriorelor
sau capilalelor determina vazoconstrictia locala.
Trombocitele adera/se lipesc de peretele vascular lezat si
formeaza dopul plachetar alb.
Ca si process enzimatic complex formarea unui chiag de samge
rosu se formeaza in 3 5 min de la lezarea vasului cu ajutorul
factorilor trombocitari si plasmatici ai coagularii.
Formarea unei retele de fibrina (ca niste fibre) in ochiurile careia
se prind eritrocitele (aici se formeaza chiagul rosu)
Formarea chiagului are 3 faze :
- 1 se foreamza tromba plastinei
- 2 se formeaza trombina activa
- 3 se formeaza fibrina
Dupa formarea chiagului avem o a 4 etapa fibrinoliza.
Fibrinoliza este un process enzimatic prin care
plasminogenul de la nivelul chiagului sub actiunea unor factori
activatori se transforma in plasmina ( plasmina e o enzima).
Aceasta enzima proteolitica distruge fibirina (chiagul rosu) si
astfel se reia circulatia la nivelul vasului.

Imunitatea

Repreazinta totalitatea mecanismelor prin care organismul

se apara de ogresiunea oricaror substante recunoscute ca
straine. Substantelele straine (agenti patogeni ) pot fi
bacterii, virusi, paraziti sau produsi ai acestora.
Cand acesti agenti vin in contact cu un organism care le
recunoaste si care declanseaza un mechanism de aparare se
numesc antigene.
Organismul se apara cu anitcorpi.

Imunitatea poate fi specifica si nespecifica

Cea nespecifica are ca process cel mai important
fagocitoza care consta in captarea si distrugerea intracelulara
a agentilor patogeni (leucocitele , macrofagul )
Imunitatea specifica este un proces complex de aparare
antiinfectioasa in care este obligatorie recunoasterea
structurii chimice a agresorului.
Imunitatea specifica este de 2 feluri
17

- imunitate mediate cellular IMC (se face cu ajutorul

celulelor)
- imunitate mediate umoral IMU (se face cu ajutorul
umorilor)
IMC este realizata de linfocitele T
Linfocitele T iau nastere in maduva rosie hematogena. Se
elibereaza in circulatie si ajung in timus. Aici ele sunt
prelucrate/instruite pentru a recunoaste antigenele. De aici se
duce mai departe in organele cu structura linfatica (ganglioni
linfatici). La contactul cu antigenul linfocitele T produc niste
proteine specifice numite proteine receptor. Cu ajutorul
proteinelor receptor linfocitele T pot sa recunoasca si sa
distruga antigenul. Dupa ce linfocitul T a fost activate intra in
circulatie si se duce la tesutul infestat, se fixeaza pe membrane
antigenuli si elibereaza substante chimice care distrug
antigenul.
IMU este realizata de linnfocitu B , se gasesc cantonate la
nivelul organelor linfoide.
Linfocitul B cand e activate de antigen se transforma in
plasmocit care la randul lui secreta niste anticorpi numiti
imunglobuline. Imunglobulinele ajung din linfa in sange si in
sange neutralizeaza antigenul care ia determinat aparitia.
Acesti imunglobuline prezinta specificitate, ei distrug numai
antigenul care i-a determinat aparitia.

Fiziologie seminarul 3
Fiziologia aparatului circulator
Proprietatile miocardului :
- are o proprietate speciala , numita automatismul inimii
- si 3 proprietati commune cu cele ale muschiului striat :
exctitabilitatea, conductabilitatea, contractibilitatea.

Excitabilitatea reprezinta proprietatea fibrei

musculare de a raspunde la stimuli care au intensititatea
programata printr-un potential de actiune. In timpul sistolei
(perioada de contractie a inimii ), inima se afla in starea
retractara absoluta, adica oricat de puternic ar fi stimulul, el
ramane fara efect. Aceasta caracteristica este importanta
pentru ca, cu ajutorul ei se poate mentine functia de pompa
ritmica a inimii.
18

Stimululii cu frecventa mare nu pot face miocardul sa

execute o contractie tetanica (ptin sumatia contractiilor),
raspunzand la primul stimul, inima intra in sistola sin nu mai
raspunde la stimuli urmatori pana la faza de diastola (relaxarea
inimii). Aceasta stare se datoreaza unui potential de actiune
carea are un platon de depolarizare cu durata intre 200 300
mili sec si care coincide cu durata sistolei mecanice.
Automatismul este propriu inimii de a se excita. Acest
lucru este realizat de tesutul modal sau de sistemul excitoconductor cardiac. Se produce prin niste punete la nivelul inimii:
- modulul sino-aterial (se gaseste la baza de varsare a venei
cave sup. ) Descarca impulsul cu frecventa cea mai rapida
de 70 80/ min (frecv normala a inimii, ritmul sinusal)
- modulul atrio-ventricular, se mai numeste dupa localiare
jonctiunea atrio-ventriculara. Frecventa 40 impulsuri / min.
Daca modulul atrio-arterial e scos din functiune comanda e
preluata de modulul atrio-ventricular.
- Fasciculii his, frecv. 25 impulsuri/ min , se gaseste in
peretele care desparte cele doua ventricule. El preia
comanda daca nu functioneaza celelalte 2. Atunci automat
se produce tulburarea la nivelul inimii, numita bloca atrioventricular de gradul III
Proprietatea de automatizare e influentata de concentratia
plasmaica a ionilor de sodium, potasiu, calciu. Daca ea scade
(calciul) se produce tahicardia (creste nivelul cardiac cu peste
80 batai/ min )
Fasciculul his se desparte in reteaua lui Purchinije care e mai
dezvoltata in VS si mai putin in VD cu 2 ramuri
Sistemul nevos simpatico prin cei 2 mediatori adrenalina si
nomadrenalina peoduc tahicardie.
Parasimpaticul si acetil-colina produc bradicardie ( sub 60
batai / min )

Conductabilitatea e proprietatea miocardului de

a propaga excitatia la toate fibrele sale cele mai mari ?(vt) ? de
conducere a excitatiei. Le au fasciculul his si reteaua purchinjie
(5m/s)
Din momentul in care se descarca modulul sino-atrial si pana
sunt cuprinse toate fibrele atriilor si ventriculelor , de sistem,
trec 0.22sec.
Ca urmare se produce sistolele atriala si ventriculara . Pentru
ca legatura dintre A si V o face modulul atrio-ventricular si

19

fasciculul his, orice leziune produce tulburari de conducere

numite blocuri.
Blocuriele pot fi : partiale ( gradul I si II ) sau totale (gradul
III ). Mai este si bloc de ramura cand e blocata conducerea pe
una din ramurile fasciculului his.

Contractilitatea e proprietatea miocardului de a

dezvolta o tensiune intre capetele fibrelor sale. Forta de
contractie e proportionala cu grosimea peretilor inimii.
Contractiile inimii se numesc sistole , iar relaxarile diastole.
Intre momentul in care se produce excitatia fibrei miocardului si
contractia ei se produc niste procese fizio-chimice prin care se
cupleaza excitatia cu contractia.
Energia necesara contractiei e asigurata de moleculele de
ATP, care se desfac in ADP, legate de fosfor si energie.
Refacerea moleculelor de ATP se face pe baza energiei rezultate
din descompunerea fosfo-creatinei
PC+ADP ATP+C
PC se reface pe baza energiei eliberate in urma reactiilor de
oxido-reducere pe care le sufera alimentele la nivelul CICLULUI
CREPS si al lantului respirator cellular.
Inima este organul care nu poate face datorie de oxigen ca
muschii scheletici (stiati). Muschiul miocard nu functioneaza
fara oxigen (necesita un aport mare de oxigen, care e asigurat
de debitul coronaidian, respectiv arterele coronare ale inimii).
Forta de contractie a inimii e cu atat mai mare cu cat umplerea
in diastola cu sange e mai mare . eficienta pompei cordiare e
proportionala cu alungirea diastolei , a fibrei sale .

Fiziologie curs 7
Revolutia cardiaca
Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac este format dintr-o
sistola si o diastola. Pentru ca stimulul intarzaie la nivelul
nodulului atrio-ventricular exista un asincronism intre sistola
atriala si sistola ventriculara. Sistola atriala precede sistola
ventriculara cu 0,1 sec, durata arpoximativ a ciclului cardiac
este cam de 0,8 secunde.
Revoluta cardiaca incepe cu sistola atriilor care dureaza
0,1 sec in acest moment ventriculele se afla la sfarsitul diastolei
si sunt aproape pline cu sange. Sistola atriala produce umplerea
20

totala a ventriculelor (cam 15 20 % ). In timpul sistolei atriale

are loc o crestere a presiunii din atrii. Sangele nu poate reflua
pe venele mari datorita contractiei fibrelor musculare din jurul
orificiilor de varsare a venelor. Singura cale deschisa este
reprezentata de orificiile atrio-ventriculare.
Sistola atriala este urmata de diastola atriala cu durata de
0,7 sec. La inceputul diastolei atriale are loc sistola ventriculara
cu durata de 0,3 sec si are 2 faze
1) faza de contractie izovolumetrica (izos=la
fel, isi pastreaza acelasi volum) incepe in momentul deschiderii
valvelor atrio-ventriculare si se termina in momentul deschiderii
valvelor semilunare. In acest interval ventriculul se contracta ca
o cavitate inchisa, lucru care duce la o crestere rapida a
presiunii intracavitare. Cand presiunea intracavitara o
depaseste pe cea din artere se deschid valvele semilunare si
sangele trece din ventricule in arterele mari ( se produce
ejectia sangelui).
2 ) faza de ejectie incepe cu deschiderea
valvelor semilunare si se termina cand acestea se inched. La
inceput are loc o ejectie rapida cu 2/3 din debitul sistolic
ventricular, se elibereaza in arterele pulmonara si aorta.
Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole ventriculare este
de 70 75 mll cand organismul e in stare de repaus si poate
creste pana la 150 200 in efort.
Dupa sistola urmeaza diastola ventriculara care are 0.5
sec. datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara scade
rapid. Cand presiunea din ventricul devine inferioara celei din
arterele mari are loc inchiderea valvelor semilunare care
impiedica scurgerea sangelui din arterele mari in ventricule .
pentru ascurt timp ventriculele sunt cavitati inchise , acest
moment poarta denumirea de diastola izovolumetrica.
Presiunea intraventriculara continua sa scada pana la valori mai
mici decat cele din atrii. In acest moment umplerea cu sange a
ventriculelor.
?????????????????
0.4 sec diastola generala atriile si ventriculele sunt in stare
de relaxare.
????????????????
La sfarsitul diastolei generale are loc sistola atriala si
revolutia cardiaca reincepe.

21

Lucrul mecanic al inimii reprezinta travaliul efectuat de

pompa ventriculara in timpul sistolei ventriculare. Se inmulteste
volumul sistolic, fractia de ejectie 70 75 se inmulteste cu o
presiune de valuare medie 100 mm col de mercur , 100 g
Ventricul stang, 20 g ventricul drept .
Circulatia arteriala
Arterele sunt vase de sange care ies din inima (prin care
sangele iese din inima)
Avem 2 tipuri de artere : elastice
musculare
Arterele elastice sunt reprezentate de arterele mari
respective aorta, carotidele, arterele iliace, axilare. Au in tunica
medie numeroase fibre elastice care le permit sa se destinda si
sa preia volumul de sange expulzat de inima. Proprietatea lor
principala este elasticitatea. Elasticitatea permite destinderea
lor la cresterea presiunii arteriale si revenirea la calibrul initial
dupa ce presiunea a scazut.
Arterele musculare sunt cele mai numeroase in
organism si se caracterizeaza prin faptul ca in tunica medie au
un numar mare de fibre netede. Ele servesc ca si canale de
distributie a sangelui prin care sangele este dus la organele
mari.
Arteriolele au un strat foarte gros de celule netede care
alcatuiesc tunica medie iar lumenul ( orificiul vasului este foarte
ingust/ diametru foarte mic). Arteriolele isi modifica diametrul
lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din
peretele lor.
Autoreglarea presiunii sangvine la nibelul arteriolelor permite
organelor sa isi ajusteze rezistenta vasculara si sa isi mentina
debitul sangvin constant in ciuda variatiilor presiunii arteriale.
Teoria metabolica si teoria musculara (miogenica) explica
acest fenomen.
Teoria metabolica daca presiunea arteriala creste
determina si o crestere a debitului sangvin local la nivelul unu
organ, asta inseamna ca indeparteaza si vasele vasodilatatoare
locale si automat are loc si o crestere a rezistentei periferice.
Teoria musculara ne explica ca cresterea presiunii
arteriale determina si o crestere a presiunii in peretele vaselor
determinand intinderea fibrelor musculare netede ca urmare
are loc contractia acestor fibre si scaderea diametrului
22

lumenului vascular (creste presiunea periferica, scade debitul

de sange)

Fiziologie seminar 4
Marea circulatie sau circulatie sistemica
Ventricul stang artera (sange cu O2) artere mici artere
mijlocii artere mici arteriole metaarteriole capilar
arterial tesut muscular
Tesut muscular capilar venos venule vene mici vene
mijlocii vena cava (superiaora si inferioara) atriul drept
scurg in vemtriculul drept prin cele 2 orificii atrioventriculare
prevazute cu valvele bicuspide.

Mica circulatie sau circulatia pulmonara:

Porneste din vnetriculul drept prin artera pulmonara ,
sangele ajunge la plaman unde se face schimbul gazos (lasa
CO2 si se incarca cu O2 ) si se reintoarce la inima prin cele 4
vene pulmonare care se deschid in atriul stang . cele 4 vene
pulmonare sunt singurele vene care transporta sange cu O2.
Inima este formata din 3 parti
Endocardul este cea mai profunda parte
Miocardul inveleste endocardul
Pericardul inveleste miocardul
Pericardul este format din 2 foite viscerala, cea lipita de inima
23

Parietala cea lipita de torace

Cele 2 artere mari pulmonara Vd
Aorta Vs
valve semilunare.

au valve tricuspide numite

Manigestarile acustice ale inimii:

Zgomotul 1 este dat de inchiderea valvelor atrio-ventriculare
Zgomotul 2 este dat de inchiderea valvelor semilunare de la
baza arterei pulmonare si arterei aorte.
Pulsul este perceput ca o unda mecanicacare se propaga pe
peretii (arterelor) vaselor si se percepe in periferie. Valuarea
normala a pulsului este de 60 80 batai/min.
Cand pulsul este mai mare de 80 batai/min avem tagicardie
Cand pulsul este mai mic de 60 batai/min avem brodicardie
Tensiunea arterialaeste, presiunea cu care circula sangele. Se
masoara cu tensiometru. Valorile normale sunt : sistolica 100
140 mm col de mercur ; diastolica 60 90 mm col de mercur.
Cea intre 90 140 se numeste tensiune de granita (border line)
Hipertensiune = peste aceste valori
Hipotensiune = sub aceste valori

Fiziologie seminar 5
Microcirculatia cuprinde toate vasele cu diametrul sub 100
microni si include urmatoarele vase: metaarteriole, arteriole
capilare si venule post capilare. Schimbul dintre lichidul
extracelular si sistemul vascular are loc la nivelul capilarelor si
venulelor post capilare.
Microcirculatia este o retea fina care distribuie sangele
fiecarei celule din organism. Capilarele se pot forma direct din
arteriole sau metaarteriole. La locul de origine al capilarelor
exista de obicei sfincterul precapilar. Nu toate capilarele sunt
functionale in acelasi timp. In conditii bazale 10 % din capilare
nu sunt functionale. In timpul efortului sau a unor activitati
metabolice intense mai multe capilare devin functionale ceea
ce mareste aportul de O2 si substante nutritive. Inchiderea si
deschiderea capilarelor produce modificari a debitului sangvin si
determina vazomotricitatea capilarelor.
24

Microcirculatia este locul unde se realizeaza schimbul intre

sange si lichidele inerstitiale. Viteza de circulatie e de 0.3 0.4
mm/sec.
Permeabilitatea capilara pentruca prin endoteliu capilar
permeabilitatea capilarelor permite transferal de apa si
substante dizolvate. Prin endoteliu capilar trec toti componenti
plasmatici cu exceptia proteinelor. (asa a preadt profa )
Circulatia venoasa:
Venele sunt vase prin care sangele se reintoarce la inima.
Volumul venos este de 3 ori mai mare decat cel arterial, deci in
teritoriu venos se afla cam 75 % din camtitatea de sange total.
Presiunea sangelui in vene este de 10 mm col de mercur la
origini (capilar venos) si de 0 mm col de mercur la varsarea
venelor in atriul drept. Structura peretilor venosi contin cantitati
mici de tesut elastic si muscular neted.
Proprietatile venelor :
Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari
pasiv calibrul sub actiunea presiunii sangelui. Prin aceasta
capacitate ????????
Cele mai distensibile vene din organism sunt venele hepatice,
venele splenice si venele subcutanate (sub tegument)
Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-si modifica
in mod active calibrul prin contractia sau relaxarea muschilor
netezi din peretele lor. Contractia venoasa duce la cresterea
debitului cardiac si la mobilizarea sangelui din organele de
rezzerva catre inima.
Factorii care determina/au rol in circulatia venoasa:
Cauza principala prin care sangele se intoarce la inima
este activitatea inimii de pompa. Inima creeaza si mentine
permanent o diferenta de presiune intre aorta unde avem
presiune de 100 mm col de mercur si atriul drept unde avem 0
mm col de mercur
Functia de pompa a inimii este aspiro-respingatoare respectiv
respingerea sangelui n aorta si aspiratia sangelui din venele
mari in atriul drept

(facoii care determina circulatia venoasa)

I Aspiratia toracica :

25

Aspiratia toracica se manifesta mai ales in inspiratie. Ea are

rolul de a mentine valori scazute ale presiunii in venele mari din
cavitatea toracica
II presa abdominala:
Reprezinta presiunea din cavitatea abdominala care impinge
sangele spre nima. Iar in inspiratie datorita coborarii
diafragmului efectul de presa este accentuat.
III pompa musculara
In timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de
sange iar in perioada de relaxare ele aspira sangele din venele
superficiale. Rflexul sangvin este impiedicat de prezenta
valvelor venoase. ( la nivelul venelor de la membrele inferioare)
IV Gravitatia
Are un efect nefavorabil asupra intoarcerii sangelui la inima insa
ea favorizeaza asupra celor care sunt desupra atriului drept
V masajul pulsatil:
Efectuat de catre artere la venele omoloage , ele fiind situate in
acelasi pachet vascular.

Fiziologie seminar 6
Circulatia linfatica
Linfa este lichid care circula prin vasele linfatice
Sensul de circulatie are loc dinspre capilarele linfatice din
tesuturi spre marile ducturi/canale linfatice care varsa linfa in
confluentii venosi de la baza gatului/in venele mari de la baza
gatului (vena subcalviculara)
Formarea linfei:
La nivelul capilarelor arteriale se filtreaza in fiecare min 16
mll apa. Din acest volum 15 mll se rezorb in sange la nivelul
capatului venos al capilrelor si 1 mll (volum restant) iau calea
capilarelor linfatice. Debitul linfatic mediu este de 1500 mll pe
zi.
Linfa are compozitie asemantoare cu a plasmei, difera
continutul de proteine care e mai mic.
Dupa ce linfa trece prin ganglioni se imbunatateste cu
proteine si elemente celulare. Compozitia ei variaza foarte mult
de teritoriu care il dreneaza.
Linfa care dreneaza intestinul subtire are mai multe lipide lucru
care ii da un aspect laptos.
Linfa din ficat este bogata in proteine si enzime.
26

Factorii de care depinde circulatia linfatica:

1) factori intrinseci
2) factori extrinseci
1) Factorii intrinseci sunt reprezentati de contractiile ritmice
ale vaselor linfatice mari.
Contractiile sunt proportionale cu debitul linfatic. Vasele
linfatice au valve, ca si venele.
2) Factorii extrinseci sunt reprezentati de presiunea din
tesuturi
-- factorii care
mentin circulatia venoasa.
Rolurile sistemuli linfatic:
1) este o cale de intoarcere a lichidului extracelular in
sistemul venos si blocarea circulatiei linfatice duce la
edeme
2) dreneaza permanent proteinele exreavozate din capilare
3) transporta lipidele absorbite din intestinul subtire
4) participa la apararea antiinfetioasa a organismului prin
ganglionii sa linfatici.

Circulatia sangelui :
Circulatia coronariana ( inima 2 artere mari stanga si
dreapta)
Debitul coronarian reprezinta aproximativ 5% din debitul
cardiac de repaus. Debitul coronarian in vasele coronariene
stangi este maxim in timpul peroadei de relaxare
izovolimetrica.
Circulatia cerebrala arterele care iriga creierul
sunt cele 2 artera carotida dreapta si stanga . Intreruperea
fluxului sangvin pentru 5 10 sec produce pierderea
cunostintei. Oprirea circulatiei 5 10 min produce alterari
ireversibile ale tesutului cerebral.

Socul:
- stare patologica caracterizata printr-un flux sangvin
insuficient, neadegvat catre inima, creie, ficat, rinichi, etc.
Cauzele sunt multiple: (cateva)
- socul primar sau sincopa se produce prin dilatarea brusca
a arterelor sau prin scaderea fredventei cardiace

27

- socul hipovolemic il reprezinta un volum sangvin foarte

mic
- soc cardiogen apare o disfunctie majora a inimii.
- Socul septic provocat de infectiibacteriene grave.

Fiziologie curs 8
Metabolismul : termoregalrea
Este formata din 2 procese fundamentale:
I Termogeneza - producerea permanenta de caldura
II Termoliza - pierderea de caldura
Intre aceste 2 procese este un echilibru permanent.

Mecanismele termogenezei::
La baza termogenezei stau reactii catabolice si de
oxidoreducere celulara.
Organitele care produc caldura in organism sunt
mitocondriile.
Toti hormonii din organism care stimuleaza consumul de
O2 cresc termogeneza. Dintre acestia glanda tiroida este cea
mai importanta, activitatea ei creste iarna si scade vara. Roli
termogenetici au si hormonii modulo-suprarenali si sistemul
nervos simpatic,
Incalzirea corpului este rezultatul termogenezei din fiecare
celula. Cei mai mari producatori de caldura sunt ficatul si inima
in conditii de repaus. Muschiul striat produce caldura prin frison
si prin activitate voluntara/ effort fizic.
Mecanismul termolizei:
Pierderea de caldura se baseaza mai ales pe schimbul termic
dintre organism si mediu. Acest schimb se face prin 4
mecanisme mari :
1) Iradierea reprezinta pierderea de caldura sub forma de
radiatii infrarosii pe care le emite organismul.
2) Conductia reprezinta pierderea de caldura prin contact
direct intre suprafata corpului si obiectele din jur.
3) Convectia reprezinta pierderea de caldura prin incalzirea
moleculelor de lichid care se deplaseaza pe suprafata
corpului.
4) Evaporarea reprezinta pierderea de caldura prin
vaporizarea sudorii, transpiratiei de la suprafata corpului.

28

Pierderi mai putin semnificative de caldura prin urina,

maretii fecale, respiratie, transpiratie.
Cand aerul si obiectele din jurul nostrum sunt sub 30 grade
C termoliza se realizeaza prin primele 3 mecanisme
( iradiere, conductie, convecte)
Cand temperature este mai mare primele 3 sunt
insuficinete si intervine cel de al IV- lea proces, evaporarea.

Mecanismele termoreglarii
Temperatura corpului este reglata aproape in
intregime de mecanisme neroase de feed back. Centri
termoreglatori se gasesc la nivelul hipotalamusului.
Receptorii termici celule specializate care
detecteaza variatiile de temperature si care isi descarca
impulsulrile pe masura ce temperature creste si scade rata
descarcarilor cand temperature scade. Marea majoritate a lor
sunt neuroni care se gasesc in aria proptica din hipotalanus..
pe langa acestea mai exista si alti receptori:
termoreceptorii din piele , pt rece sunt de 10 ori mai
multi decat cei pentru cald
mai avem receptori la nivelul maduvei spinarii si in
abdomen, in general acestia transmit impulsuri pentru
rece
intre centri termoreglatori hipotalamici si cei alimentari (foamei
sisatietatii) exista o legatura stransa. In conditii de mediu rece
sunt stimulate centrii foamei lucru ce duce la o ingestie
suplimentara de alimente. In mediu hipertermic (cald) foamea
scade si creste setae .

Vitaminele
Vitaminle sunt indispensabile organismului nostrum, nu pot
fi sintetizate de organismul uman. Ele au rol foarte important in

29

reglarea unor procese metabloice din organism si sunt de 2

feluri :
1) hidrosolubile se dizolva in apa
2) liposolubile nu se dizolva in apa, se dizolva in grasimi

Vit hidrosolubile:
Vit B1 tiomina
surse : din tarate, oua, ficat
boli care apar datorita lipsei: paralizii, spasme
musculare.
Vit B2 roboflavina
surse: oua, ficat, tarate, drojdie
rol fiziologic oxidoreducere celulara.
Boli care apar datorita lipsei: predispusi la leziuni
musculare si a epidermului
Vit B6 piridoxina
surse: aceleasi ca la B1 si B2
rol fiziologic: este o enzima care catabolizeaza
activitatea transominazelor ( apartin ficatului sub
forma PGO, PGP , probe inflamatorii ale ficatului)
boli: daca lipseste B6 apar tulburari cutanate la maini
si picioare.
Vit PP nicotinamina
surse: oua, carne , ficat, lapte
rol fiziologic: oxidarea biologica
boli cauzate de carenta tulburari digestive si
nervoase.
Vit B12 cobolamina (este vit antianemica)
surse: ficat, rinichi
rol fiziologic: stimuleaza hematopoeza si sinteza de
proteine
boli proocate de carenta, anemie megaloblasitca
Vit C- acid ascordic
surse: legume fructe citrice
rol fiziologic: - stimuleaza procesele de oxidoreducere;creste rezistenta la infectii o organismului; - creste
capacitatea de efort; - protejeaza peretele vascular
Vit P
surse fructe legume oua lapte ficat
rol fiziologic: mentine permeabilitatea si integritatea
capilarelor
boli : anemii, hemoragii cutanate.

30

Fiziolofie curs 9
Metabolismul intermediar glucidic
Glucidele = hidrati de carbon
Sunt alcatuite din carbon , oxygen si hydrogen
In natura se gasesc glucide cu molecula simpla sau molecula
complexa (polizaharide) (monizaharide si dizaharide)
Glucide simple: pentoze riboza , 5 atomi de carbon
Hexoze glucoza, fructoza, 6 atomi de carbon.
Polizaharidele polimeri ai glucozei, ex : celuloza si amidonul
care provin din plante, iar glicogenul care are origine animala.
Rolul fiziologic al glucidelor:
1) Rolul energetic, prin oxidare pana la CO2 si H2O a unui
gram de glucoza ( ciclul creps) obtinem 4.1k calorii.
2) Rol plastic glucoza participa la formarea unor structuri
celulare.
3) Rol functional se refera la moleculele de ATP contin
riboza ( anticoagulant natural) . heparina contine glucoza.
Glucidele se absorb sub forma de monozaharide in special
glucoza. Aceasta ajunge in circulatia hepatica si de aici in ficat,
din ficat ajunge in circulatia generala de unde este preluat de
toate celulele organismului nostrum.
Valuarea medie a glucozei in sange (glicemie) este de
100mlgr la 100 mll plasma.
Dupa masa(dupa ce mancam,) nivelul glicemic creste/
hiperglicemie postbrandiala
Glucoza este utilizata in primul rand ca sursa energetica .
catabolismul glucozei prezinta avantajul ca in etapa
metabolizarii incomplete dintr-o molecula de glucoza se poate
forma o molecula de acid citric, substanta cheie in cadrul
ciclului creps.
Primul process:
I Glicoliza anaeroba pentru ca se desfasoara in lipsa O2ului glucoza este metabolizata incomplete si la sfarsit ajungem
31

sa obtinem din fiecare molecula de glucoza 2 molecule de acid

piruvic, din acidul piruvic el este hidrogenat si se obtine acidul
lactic care este produsul final al glicolizei anaerobe.
Daca asupra acidului piruvic intervne O2-ul atunci acesta se va
transorma in acetil coenzima
II Glicoliza aeroba se desfasoara in prezenta O2-ului,
este reprezentata de ciclul creps. Ciclul creps incepe cu
formarea acidului citric, el se formeaza cu ajutorul acetil
coenzimei A dupa care in urma decarboxilarii rezultand CO2 si
H2O. apa este produsul final al proceselor de oxidoreducere
celulara.
In timpul acestor reactii oxidative se elibereaza cantitati
mari de energie sub forma de ATP proces numit fosforilare
oxidativa.
Sediul glicolizei anaerobe este citoplasma
Sediul glicolizei aerobe sunt mitocondrii.
Prin degradarea complata pana la CO2 si H2O a unui mol
gram de glucoza (180 grame) se elibereaza 680 kcalorii
Gliconeogeneza reactii de degradare ale glucozei. Din
faza anaeroba se pot desfasura se in sens invers, dinspre
metabolitii intermediari ai glicolizei inapoi la glucoza. Acesti
metabolite intermediari provin din precursori neglucidici, lipide
sau proteine.
Gluconeogeneza este foarte importanta pentru sistemul nervos
care este mare consummator de glucoza si nu are reserve
proprii.
Principalele organe in care are loc gluconeogeneza: ficatul,
rinichiul
Hormonii care stiumuleaza procesul gliconeogenezei :
- glucocorticoizi
- tiroidinei
- glucagons
Procesul este stimult de insulina.
Glicogenogeneza (formarea de glicogen)
Toate celulele organismului pot sintetiza glicogenul prin
polimelizarea glucozei. Organele specialiste sunt ficatulsi
muschiul striat.
Ficatul poate produce glicogen si din fructoza si din
galactoza. Sinteza de glicogen la nivel hepatic creste in timpul
absorbtiei glucozei din intestinal subtire sau/si in timpul
hiperglicemiei postbrandiala.

32

Gluiconeogeneza este stimulata de insulina si sistemul nervos

vegetative parasimpatic.
Lipogeneza (producerea/sinteza de lipide din glucoza)
Glucidele pot fi transformate in grasimi si depuse sub forma de
resurse lipidice in tesuturi. Cand aportul de glucide este foarte
mare capacitatea celulelor de a se incarca cu glcogen este
depasita. Surplusul de glucoza este transformat in lipide si duce
la aparitia obezitatii.
Lipogeneza din glucide se intensifica sub actiunea insulinei care
favorizeaza patrunderea glucozei in celule.
Tulburari ale metabolismului glucidic:
Utilizarea glucozei la nivel celular depinde de insulina,
daca secretia de insulina dispare sau scade apare diabetul
zaharat si este caracterizata prin hiperglicemie si glicozurie
(prezenta glucozei in urina)
Hipoglicemia afecteaza sistemul nervos, tulburari vegetative.

Seminar (continuare curs 9)

Tulburarile metabolismului glucidic
Utilizarea glucozei la nivel celular depinde foarte mult de
insulina. Diminuarea sau absnta secretiei de insulina provoaca
boala diabet zaharat care se caracterizeaza prin scaderea
depozitelor celulare de glicogen si lipide hiperglicemie si
glicozurie.
Hipersecretia de insulina creste depozitul de glucide
celulare si astfel este insotita de o scadere marcata a
concentratiei de glucoza in sange --: hipoglicemie.

Metabolismul intermediary al lipidelor

Lipidele sunt substante organice alcatuite din carbon,
oxygen si hidrogen dar contin hidrogen mai mult si oxigen mai
putin.
Unele dintre lipide contin fosfor (P)
Din punct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor
grasi in combinatie cu acool superior.
Acizii grasi (esterii) acidul palmitic cu 16 atomi de carbon
-- acidul oleic cu 18 atomi de carbon
33

Alcoolul cel mai frecvent este glicerolul.

Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi
organici (grasimi)
Principalele lipide din organism sunt :
- trigliceride
- colesterolul
- fosfolipide
Sursele de lipide sunt de origine animala ( in special grasimi)
de origine vegetala floarea soarelui nuci
masline
----------------------------(pana aici sunt caracteristici generale,
posibil sub de
examen)--------------------------------------------------------------------------Rolul fiziologic al lipidelor:
1) rol energetic
2) rol plastic
3) rol functional
1) Rolul energetic :
Datorita numarului mare de atomi de hidrogen din molecula
lor lipidele degaja o cantitate mare de caldura prin ardere. Daca
se catabolizeaza 1gr de lipide obtinem 9.3 kcalorii ( prin ciclul
creps)
Organismul foloseste ca material energetic atat lipidele cat
si glucidele. O caracteristica a metabolismului lipidic este
stocarea energiei oferita de lipide sub forma unor reserve
lipidice in cantitati insemnate. Catabolismul lipidic are un
dezavantaj, desi se consuma rezervele de lipide din organism se
genereaza in exces corpi cetonici ( subst toxice). Tesutul nervos
nu catabolizeaza lipidele ci numai glucidele, dintre toate lipidele
rol energetic il au trigliceridele
2) Rolul plastic
Cel mai important il au fosfolipidele. La nivelul nervilor
teaca de mielina contine foarte multe lipide. Lipidele intra in
constitutia tuturor membranelor celulare si intracelualre.

4)Rolul functional:

lipidele se depun subcutanat si in jurul organelor interne

impiedicand un rol protector mecanic si termic
colesterolul reprezinta un precursor al acizilor biliari
exista acizi grasi nesaturati de aceea se numesc acizi
grasi esentiali.

Fiziologie curs 11
34

Metabolismul intermediar lipidic

Lipidele sunt substante organice alcatuite ca si glucidele
din C, O2, H dar contin mai mult H si mai putin O2
Din pct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi cu
alcooli superiori.
Acizii grasi cei mai frecvent intalniti : - acidul polemic 16 atomi
de C
- acidul oleic 18 atomi de C
Alcoolul cel mai frecvent intalnit este glicerolul.
Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici
Principalele lipide din organism sunt trigliceridele
- colesterolul
- fosfolipidele
Sursele de lipide sunt de origine animala grasimile
de origine vegetala ulei de masline,
floarea soarelui , nuci, etc.
Metabolismul lipidic:
1) Primul pas de metabolizare a lipidelor are loc in enterocit
( intestinal subtire) trigliceridele si acizii grasi.
2) Cel de al doilea pas are loc la nivelul adipocitelor (tesutului
gras) si hepatocitelor ( la niv ficatului)
Subtitlu ))))
1) depunerea sub forma de depozite/reserve numita
lipogeneza
2) lipoliza catabolizarea lipidelor
3) cetogeneza producerea de corpi cetonici
4) gluconeogeneza ( cea de la glucide)
1) lipogeneza depunerea sub forma de reserve a lipidelor
se face la nivelul ficatului si in tesutul adipos. Substanta
sub forma care se depozteaza sunt trigliceridele.
(lipseste ceva)
Lipogeneza este conditionata de aportul glucidic !!!!!
Cand se consuma glucide in cantitate mare excesul
de glucoza este transformat in lipide de rezerva si are loc
ingrasarea.
Daca nu mai administram organismului glucide, lipogeneza
inceteaza si organismul incepe sa consume din rezervele
de proptii de lipide.
2) Lipoliza mobilizarea rezervelor lipidice din depozite,
lucru care se datoreaza lipozelor (enzime) tisulare.
Lipolizele dizolva/desfac/catabolizeaza lipidele in acizi
35

grasi si glicerol. Acesti acizi grasi trec in sange unde

sunt utilizati de toate tesuturile in afara de sistemul
nervos SN.
3) Cetogeneza consta in formarea corpilor cetonici,
acestia pot fi degradati pana la CO2, H2O si energie
(ciclul creps)
In mod normal acesti corpi cetonici se gasesc in cantitati
reduse. Utilizarea excesiva a acizilor grasi duce la
corpilor cetonici in sange si respectiv la cresterea aciditatii
mediului intern al organismului (la eforturile aerobe)
4) gluconeogeneza o gasim la glucide !! e aceeasi

Fiziologie curs 10
Metabolismul intermediar proteic
Proteinele sunt substante organice formate din carbon O2
H si azot.
Unitatea elementara de structura a proteinelor sunt
aminoacizii (AA). Aminoacizii provin din acizii grasi cu lant scurt
(putini atomi de carbon)
Sursele de proteine : - de origine animala : carne , peste ,
lapte, oua
- de orgine vegetala : paine , fructe,
legume
la nivelul tubului digestive proteinele sunt hidrolizate
(actionate de HOH, apa) sub actiunea unor enzime
proteolitice pana la aAA si sub forma de AA se rezorb din
intestinal subtire.
Roll fiziologic al proteinleor:
1) Rol energetic (sursa de energie)
Organismul foloseste proteinele ca sursa energetica numai
cand glucoza nu se mai poate utilize. Prin arderea unui gram de
proteine obtinem 4.1 kcalorii
Produsi finali ai catabolismului proteic:
- uree
- acid ureic
- creatina
Efectul negative al folosirii proteinelor ca sursa energetica
este reprezentata de toxicitatea produsilor intermediar ai
catabolismului proteic, ex amoniac, corpi cetonici.
36

2) rol plastic toate celulele contin proteine

3) rol functional
- rol de enzme
- rol de structura respiratorie
(hemoglobina)
- anticorpi , imunglobulinele
(plasmatice)
- rol in coagularea sangelui
- rol in contractia musculara
- ron in reglarea echilibrului acido-bazic
- etc.
Caile de metabolizare a AA:
Dupa absorbtia din intestinal subtire AA ajung pe cale
portala in ficat si de aici in circulatia sangvina generala
AA pot urma 2 cai metabolice :
1) calea sintezei de proteine respective anabolism
2) calea degradarii catabolice respective catabolism
Biosinteza proteinelor:
Fiecare celula din organism isi sintetizeaza propriile
proteine, astfel se reinoiesc permanent componentele celulare
ale fiecarei structura. Zilnic se reinoiesc in organismul nostrum
500 grame de proteine.
Sediul sintezei proteice este la nivelul reticulului endoplasmatic
rugos si a ribozomilor. Matricea (reteta) baza a sintezei
proteinelor are o
specificitate ???????????????????????????????????
Sinteza de proteine foloseste energia provenita din hidroliza
ATP-ului
Unii AA sunt folositi in procesul de gluconeogeneza, acidul
glutamic si aspartic.
Ficatul si rinichii sunt sediile de formare a gluconeogenezei
Din 100 g proteine glucoforatoare 60 g proteine
Catabolismul proteic:
1) Prima etapa consta in descompunerea moleculei
macromoleculei proteice in AA pe care ii contine. Aceste
reactii au loc la nivelul tubului digestive si in interiorul
oricarei alte celule. AA care rezulta din aceasta degradare
intra intr-un deposit comun al AA.
2) A 2 a etapa este catabolizarea AA care la randul ei are 2
etape :
1) pe cai specifice si continua cu
2) cu degradarea oxidative ( in prezenta O2-ului)

37

Catabolizarea AA prin caile specifice se face prin 3 tipuri de

reactii :
- I dezaminarea
- IIdecarboxilarea
- Transaminarea
(Degradarea oxidative are loc la glucide , lipide si proteine)
Dezaminarea consta in ?desfacerea? AA in ammoniac +
aflacetoacid
Decarboxilarea se indeparteaza Co2 si AAizii se transorma
in amin biogene ( ex mediatorii chimici histamine ,
serotonina )
Locul unde se produce decarboxilarea este intestinal gros cu
ajutorul florei de putrefactie.
Transaminarea consta in transferal gruparii NH3 de la un
AA la un alt AA formandu-se un AA nou. Enzimele procesului se
numesc transaminaze.
Mentinerea echilibrului intre anabolismul si catabolismul
proteic se face cu ajutorul hipotalamusului ( are 3 portiuni ) ,
cea posterioara intensifica procesul de catabolism proteic
(distrugerea), iar partea anterioara intensifica procesul de
anabolism proteic (producerea)
Exista niste hormone care influenteaza:
Hormoni anabolizanti : samatrop (sth) insulina si hormonii
sexuali.

BAFTA LA EXAMEN !!!!!

38