Sunteți pe pagina 1din 3

Anexa I -Schia leciei

Educaia i tiina n lumea greac


Civilizatia europeana de astzi i are n mare msur originea n lumea greac,
deosebit de cea oriental prin grija acordat valorilor individuale umane, dar si
prin introducerea unor noi modele politice si culturale.
Religia si limba greaca au constituit intotdeauna elementele unificatoare ale unei
lumi care era organizata in jurul polisurilor (a cetatilor).
Azi vom studia doua din cetatile-model, care sunt si printre cele mai importante
pentru spatiul elenistic, dar, care au sisteme politice i sisteme de valori diferite.
Modelul Spartan
Polisul Spartan, in sudul Peloponesului, infiintat de catre dorieni, a avut
un caracter profund militar, necesar p entru a-si impune stapanirea asupra
populatiei locale si cetatilor/polisurilor invecinate.
Primele legi scrise sunt atribuite lui Lycurg (sec IX i.H.) conform carora
principala sarcina a spartanilor era pregatirea militara, ei fiind opriti din a face
orice alte activitati.
Intregul proces de educare a tinerilor spartani era determinat de nevoia
statului de a avea o armata bine organizata si disciplinata, iar acest proces
educational era organizat doar de catre stat care viza, pentru fiecare tanar,
dezvoltarea fortei, a curajului si a indraznelii.
Inca de la nastere, copiii erau examinati de catre o comisie speciala iar
orice copil descoperit cu vreun handicap fizic ce l-ar fi facut inapt pentru
pregatirile militare era aruncat de pe muntele Taiget, iar cei ce treceau de aceasta
selectie erau lasati in grija mamelor lor pana la varsta de 7 ani cand erau preluati
de catre stat, unde, sub supravegherea unui instructor erau supusi unor exercitii
fizice dure si unei discipline severe ce aveau ca scop atat cresterea rezistentei
fizice cat si a celei morale (de ex: in orice anotimp ei dormeau in aer liber pe un
pat din trestie)
Printre probele pe care viitorii soldati urmau sa le treaca la absolvirea
scolii se numarau luptele intre tineri, supravietuirea prin mijloace proprii in
mijlocul naturii precum si participarea la unele expeditii numite criptii
(Krypteia) (CRIPTII= expeditii de asasinare in masa a hilotilor, realizate
noaptea, si aveau scopul de a preveni o revolta a acestora; HILOTI = persoane
lipsite de dreptur icetatenesti, cu statut intermediar intre sclav si om liber, aflate
la dispozitia statului spartan).
Tinerii erau invatati sa scrie si sa citeasca (dar rudimentar, fara a se pune
accent pe inteligenta lor ci mai degraba pe caracterul si curajul lor) iar din cei
care se compotau cel mai bine erau alesi pentru a studia oratoria si pt a fi
instruiti in probleme de natura publica.
La varsta de 20 de ani, spartanii deveneau cetateni-soldati, intrau in
armata unde slujeau pana la varsta de 60 de ani. Celibatul era considerat o crima
1

insa nu aveau voie sa se casatoreasca inainte de 30 de ani si nici sa locuiasca cu


familia decat in anumite zile, in cazul barbatilor, iar in cazul femeiloracestea
nu aveau voie sa se casatoreasca pana la varsta de 20 de ani.
In ceea ce priveste fetele, acestea spre deosebire de baieti erau lasate in
cadrul familiei dar si aici statul se implica in educatia lor, fiind nevoite sa se
antreneze prin alergare, aruncarea cu sulita si discul, ele avand rolul de aparare
a gospodariei atunci cand spartanii erau plecati la razboi.
Modelul Atenian
Educatia ateniana urmarea sa-i transforme pe cetateni in oameni constienti
de indatoririle lor civice, fideli zeilor si gata oricand sa-si apere orasul.
Acesta este opus celui Spartan, daca la spartani dupa nastere se facea o selectie
cruda a copiilor dupa criterii fizice, aici copiii, dupa zece zile de la nastere erau ,
in cadrul unui ritual religios primiti formal in famile, fiind botezati si primind in
daruri.
Fetele primeau educatia acasa, cum se intampla de fapt in toata lumea
greco-romana, fiind invatate sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca, sa coasa, sa
danseze, si sa cante la un instrument muzical.
La varsta de 7 ani baietii erau trimisi la unele scoli particulare (platite de
catre parinti) unde urmau sa invete: scrisul, cititul, notiuni de aritmetica si de
muzica (educatia muzicala fiind considerata foarte importanta/indispensabila).
Din secolul V i.H. scolilor obisnuite li s-au adaugat si scolile superioare unde
aprofundau studiile anterioare si erau initiati in noi domenii, aici materiile de
baza fiind: retorica si filozofia.
Dupa varsta de 16 ani (sau 14) deveneau foarte importante si
antrenamentele fizice(efectuate in cadrul palestrelor, sau gimnaziilor publice).
La varsta de 18/19 ani tinerii se inrolau in armata, devenind astfel efebi, unde
timp de 2 ani se antrenau impreuna, si mancau in comun. Le erau atribuite o
garnizoana la granite cu sarcina de a proteja cetatea in cazul unui atac iar dupa
acesti doi ani pregatirea lor lua sfarsit.
Stiinta in lumea greaca
Initial grecii nu faceau distinctie intre filozofie si stinta, multe aspecte
stiintifice fiind vazute din perspective filozofului. Abia odata cu Socrate si cu
sofistii (din sec V i.H.) stiinta se desparte si se defineste separat fata de filozofie.
Epoca elenistica (sec IV-I i.H.) este o perioada de mari realizari pe plan
stiintific ajungandu-se la realizari remarcabile, astfel vom aminti pe:
Thales din Milet care a facut observatii privind miscarea corpurilor ceresti,
acesta a prezis o eclipsa de soare.
Pitagora care a elaborat teorema ce-i poarta numele.
Eulicid care elaboreaza principiile geometriei plane si a creat primul
Tratat de optica.

Aristarh, a fost primul care a descoperit ca Pamantul se invarte in jurul


soarelui.
Arhimede, unul dintre ce-I mai mari matematicieni ai antichitatii care a
pune bazele mecanicii si a hidraulicii
Teoria atomista elaborata de Leucip si dezvoltata de Democrit sustinea ca
tot ceea ce exista este compus din particule indestructibile de materie in miscare
invizibile si indivizibile din punct de vedere fizic, deosebindu-se intre ele prin
pozitie, forma si marime.
Istoriografia se dezvolta si ea foarte mult in sec V i.H.; aici amintim pe
Herodot care a fost denumit si parintele istoriei sau pe Tucidide care e practic
intemeietorul istoriei ca stiinta.
In domeniul geografiei Strabon este considerat parintele acesteia
( lucrarea sa Geografia)
In medicina Hipocrate arata ca bolile au cauze natural, iar in perioada
elenistica se fac mari progrese in studiul creierului, functiilor nervilor sau a
circulatiei sangelui.