Memoriu General Dtac

pe structuri solide
DEZVOLTAREA ACTIVITII DE
CERCETARE-DEZVOLTARE IN VEDEREA
CRETERII CAPACITII DE INOVARE I
COMPETITIVITATE A SC ELECTRO - ALFA
INTERNATIONAL SRL
Calea Naional nr. 4

MUNICIPIUL BOTOANI
pe structuri solide
PROIECT NR. 3/2011
DEZVOLTAREA ACTIVITII DE
CERCETARE-DEZVOLTARE IN VEDEREA
CRETERII CAPACITII DE INOVARE I
COMPETITIVITATE A SC ELECTRO - ALFA
INTERNATIONAL SRL
Calea Naional nr.4
municipiul Botoani
FAZA: DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA

AUTORIZAIEI DE CONSTRUIRE
BENEFICIAR: s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l.
PROIECTANT GENERAL: s.c. EDIFICO s.r.l.
august 2011
pe structuri solide
BORDEROU
-
PIESE SCRISE:
- FOAIE DE CAPT
- BORDEROU
- FOAIE SEMNTURI COLECTIV ELABORARE DOCUMENTAIE
- ACTE DE PROPRIETATE
- AVIZE
- MEMORIU ARHITECTUR
- MEMORIU REZISTEN
- MEMORIU DE INSTALAII
- PIESE DESENATE :
- PLAN DE INCADRARE IN ZON
scara 1: 2000
- PLAN DE AMPLASAMENT/AMENAJARI EXTERIOARE
scara 1: 500
- PLAN DE AMPLASAMENT AMPLASAREA RETELELOR DE UTILITATI,

SURSE DE APA SI RECEPTORI DE APA UZATA
scara 1: 500
- PLAN PARTER
scara 1 : 75
- PLAN ETAJ PARIAL
scara 1 : 75
- PLAN INVELITOARE
scara 1 : 75
- SECIUNE TRANSVERSAL S1
scara 1 : 50
- SECIUNE TRANSVERSAL S2
scara 1 : 50
- FAADA PRINCIPAL
scara 1 : 75
- FAADA LATERAL DREAPTA I STNGA
scara 1 : 75
- FAADA POSTERIOAR
scara 1 : 75
- IMPREJMUIRE TEREN PLAN, SECIUNE, VEDERI
scara 1 : 50
- PLAN FUNDAII
scara 1 : 50
- DETALII FUNDAII
scara 1 : 50
- PLAN PARTER-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI
scara 1 : 75
- PLAN ETAJ-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI
scara 1 : 75
INTOCMIT,
arh. Paul HRUC
pe structuri solide
FOAIE DE SEMNATURI:
Echipa care a ntocmit documentaia tehnic pentru obinerea autorizaiei de construire pentru
investiia: Dezvoltarea activitii de cercetare-dezvoltare n vederea creterii capacitii de
inovare i competitivitate a S.C. Electro-Alfa Internaional S.R.L.
Semnatura
Ing. Bogdan ALEXA - ef de proiect
Arh. Paul HRUSCA - arhitect
Ing. Gerard PAUN inginer proiectant de structuri
Ing. Codrina MOISA inginer proiectant instalaii hidranti, detectie incendiu
Ing. Cezar BALINISTEANU inginer proiectant instalaii ap-canal, termice
Ing. Iuliana STOIAN inginer proiectant instalaii electrice
pe structuri solide
PROIECT nr. 3 / 2011

DENUMIRE PROIECT: DEZVOLTAREA ACTIVITII DE CERCETAREDEZVOLTARE N VEDEREA CRETERII CAPACITII DE INOVARE I
COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAIONAL S.R.L.
BENEFICIAR : s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l. Botoani
FAZA : DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA AUTORIZAIE
DE CONSTRUIRE
PROIECTANT GENERAL: s.c. EDIFICO s.r.l. Botoani
PROIECTANT INSTALATII HIDRANTI: s.c. GECO s.r.l. Piatra Neamt
MEMORIU ARHITECTUR
CAP.1
GENERALITI
PROIECT :
- DEZVOLTAREA ACTIVITII DE CERCETAREDEZVOLTARE N VEDEREA CRETERII CAPACITII DE INOVARE I

COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAIONAL S.R.L.
FAZA DE PROIECTARE : - DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA

AUTORIZAIE DE CONSTRUIRE
BENEFICIAR :
CAP. 2
- s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l. Botoani
AMPLASAMENT
2.1. Terenul pe care se dorete amplasarea construciei se afl n intravilanul municipiului

Botoani, Calea Naional nr.4.
CAP. 3
SITUAIA JURIDIC
3.1. Terenul, cu suprafaa de 2 801,50 mp, compus din dou parcele (p.c. 765/2/3/1)
cu suprafaa de 1 095,0 mp i (p.c. 765/2/3/2/2/1) cu suprafaa de 1 706,5 mp din care teren cot
indiviz de 27,0 mp, precum i construciile atelier tmplrie, ramp de depozit sare, depozit de cioburi
de sticl, staie de deferizare, cldire magazie inflamabile, gospodrie combustibil lichid subteran,
rezervor de ap de 200 mc, bazin ngropat de 100 mc, cu suprafaa construit la sol total de 957,48
mp aparin societii comerciale ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL s.r.l. Botoani conform
contractului de vnzare cumprare nr. 1429 din 25.07.2005 autentificat la biroul notarului public
Lili BOBU i nscris n cartea funciar a municipiului Botoani cu nr. 52237 pentru prima parcel i
cu nr. 6030/N pentru parcela a doua .
pe structuri solide
3.2. Toate construciile existente pe teren, mai puin rezervorul de ap de 200 mc, vor fi
demolate, conform autorizaiei de desfiinare emis de Primria municipiului Botoani anexat.
CAP. 4
4.1.
SITUAIA EXISTENT
Terenul, avnd o form neregulat, are urmtoarele vecinti:
la N cale de acces
la E teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribuie a energiei
termice Botoani)
la S teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribuie a energiei
termice Botoani)
la V teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribuie a energiei
termice Botoani)
4.2. Terenul face parte din teritoriul intravilan al Municipiului BOTOANI, folosina actual
fiind teren curi construcii cldiri industriale, (incint s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l
Botoani). Destinaia stabilit prin documentaiile de urbanism aprobate ncadreaz amplasamentul n
U.T.R. 53 zon de uniti industriale, depozite i transporturi.
4.3. Terenul nu este liber de construcii existnd pe acesta 6 cldiri supraterane i 2 subterane
dup cum urmeaz: atelier tmplrie, ramp de depozit sare, depozit de cioburi de sticl, staie de
deferizare, cldire magazie inflamabile, gospodrie combustibil lichid subteran, rezervor de ap de 200
mc, bazin ngropat de 100 mc, cu suprafaa construit la sol total de 957,48 mp. Toate construciile
existente pe teren, mai puin rezervorul de ap de 200 mc, vor fi demolate, conform autorizaiei de
desfiinare emis de Primria municipiului Botoani anexat. Acestea au fost construite naintea
cutremurului din 1977, n anii 60, din zidrie portant, ne-confinat cu centuri i smburi din beton
armat, cu planee din beton prefabricat i fundaii superficiale din beton simplu, i se afl ntr-o stare
avansat de deteriorare fiind improprii oricrei activiti.
n urma eliberrii terenului i a documentaiilor anterior aprobate amplasamentul va permite
construirea unui centru de cercetare dezvoltare pentru dezvoltarea activitii de cercetare-dezvoltare
n vederea creterii capacitii de inovare i competitivitate a S.C. Electro-Alfa Internaional S.R.L..
4.4. Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcia EST), se realizeaz din Calea
Naional prin intermediul unei ci de acces aflat n proprietatea statului i aflat n administrarea
Centrului de Distribuie a Energiei Termice Botoani.
pe structuri solide
n prezent calea de acces menionat are laimea carosabilului de 5,00 m, asigurnd circulaia
auto pe dou sensuri i prezint mbrcminte rutier de tip rigid in stare mediocr.
Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurat prin amenajri adecvate n incint.
4.5. Din punct de vedere al utilitilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordrii la
reelele de ap, canalizare, telefonie, energie electric i gaz existente n zon.
CAP. 5
SITUAIA PROPUS
5.1. Amplasare n teren.

Centrul de cercetare - dezvoltare se va amplasa conform planului de situaie anexat:
pe limita nordic a terenului proprietate;
la 30,55 m fa de limita estic a terenului proprietate;
la 01,90 m fa de limita sudic cea mai apropiat a terenului proprietate;
la 05,40 m fa de limita vestic a terenului proprietate;
Amplasarea construciei este conform cu documentaia de urbanism nr. 30/2010, faza Plan
Urbanistic de Detaliu, aprobat prin HCL al municipiului Botoani nr. 234 din 26.08.2010.
5.2. Propuneri.
Analiznd aceste date, ca i pe cele din teren i innd seama de solicitarea beneficiarului, se
propun urmtoarele:
Centrul de cercetare - dezvoltare:
Compania urmrete dezvoltarea activitii de cercetare dezvoltare prin realizarea unui Centru
de Cercetare - Dezvoltare i a unui Atelier de Cercetare - Dezvoltare Prototipuri, de sine
stttor, att ca amplasare, ct i din punct de vedere al dotrilor tehnice i resurse umane, a crei
activitate s nu fie condiionat de cea productiv, dar s fie n interesul acesteia. Mai precis, pentru
atingerea acestui deziderat, se urmrete realizarea unei noi faciliti, care s satisfac ntru totul
necesitile acestui tip de activitate, astfel:
Un Laborator modern, n care s se poat efectua ncercri de performan i de tip (electrice i

mecanice) pe modelele experimentale, pe prototipurile i seriile zero concepute de colectivul de
cercetare dezvoltare n vederea testrii viabilitii i eficienei noilor soluii tehnice imaginate
de acest colectiv.
Un Atelier de Cercetare - Dezvoltare Prototipuri n adevaratul sens al cuvntului, n care s

se studieze diverse soluii tehnice i tehnologice, s se realizeze i optimizeze modele
experimentale, s se realizeze prototipurile unor produse care s constituie noutate pe piaa
pe structuri solide
interna i extern prin soluiile tehnice i tehnologice pe care le inglobeaz i prin parametri de
performan realizai.
Un colectiv de cercetare dezvoltare format din cele mai experimentate cadre tehnice,
existente deja n cadrul structurii i din cadre tehnice tinere atrase prin crearea de noi locuri de
munc n acest domeniu, care s desfoare nestingherit activiti cu adevarat de cercetare
dezvoltare menite s conduc la creterea nivelului de inovare cu efecte directe asupra
dezvoltrii firmei.
infrastructura IT, hardware i software de ultim generaie ce va putea sa susin

corespunzator activitatea de cercetare dezvoltare, ce va permite printre altele creterea vitezei
de proiectare, verificarea noilor soluii tehnice cu programe de simulare, prelucrarea i stocarea
unui volum mare de informaii, etc.
Centrul de cercetare dezvoltare va fi compus din dou corpuri astfel:
Corpul 1 CENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE IN DOMENIUL
INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE
Cu urmtoarele caracteristici dimensionale:
Regim de nlime
Deschiderea
17,00 m;
Traveea
5,10 m;
Aria util Au
794,19 m
Aria construit Ac
547,48 m
Aria construit desfaurat Adc
833,69 m
Inlimea util Hu birouri parter
2,70 m
Inlimea util Hu birouri etaj
2,80 m
Inlimea util Hu laborator
6,00 m
Inlimea la streain Hst
6,80 m
Inlimea la coam Hc
7,75m
Volumul util Vu
3 054,00 m
Volumul construit Vc
4 267,00 m
Categoria de importan (cf. HG 261/1997)
Clasa de importan
III
Gradul de rezisten la foc
II
Clasa de performan energetic minim
Parter , partial Parter + Etaj
pe structuri solide
Din punct de vedere funcional, distribuia ncperilor n cazul corpului 1 Centru

Cercetare - Dezvoltare n domeniul industriei electrice i energetice este urmatoarea:
Nr.crt. Destinaie ncpere
Parter
P1
Hol Acces-Recepie
P2
Sal edine
P3
Birou persoane cu dizabiliti
P4
Grup sanitar femei
P5
Grup sanitar brbai
P6
Culoar
P7
Vestiar femei TESA
P8
Grup sanitar femei TESA
P9
Vestiar persoane cu handicap
P10
Grup sanitar persoane cu handicap
P11
Culoar
P12
Camera tehnic
P13
Vestiar operatori+laborani
P14
Grup sanitar operatori+laborani
P15
Vestiar brbai TESA
P16
Grup sanitar brbai TESA
P17
Magazie
P18
Culoar distribuie
P19
Camer de odihn
P20
Laborator C-D i ncercri
Total suprafa util parter - Au
Etaj
E1
Hol distribuie
E2
Birou gestiune-contabilitate
E3
Birou secretariat
E4
Teras acoperit
E5
Camer de odihn
E6
Birou director centru
E7
Teras acoperit
E8
Grup sanitar femei
E9
Grup sanitar brbai
E10
Arhiv
E11
Oficiu
E12
Birou personal Cercetare-Dezvoltare
Total suprafa util etaj - Au
Total suprafa util corp 1 - Au
Suprafa construit - Ac
Suprafa construit desfurat - Adc
Suprafaa
33,71
28,79
14,75
4,52
4,34
6,31
3,84
5,09
4,54
6,02
12,43
34,59
5,17
5,68
9,87
8,88
33,40
24,09
24,67
267,75
538,44
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
26,93
11,56
11,95
5,39
11,69
21,55
5,39
4,18
7,80
4,65
4,01
140,65
255,75
794,19
547,48
833,69
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
Tabel 1: Distributia incaperilor pentru Centru cercetare dezvoltare in domeniul industriei electrice si energetice
pe structuri solide
In rezolvarea funcionalului s-a urmrit pe de o parte realizarea dezideratului de centru

pentru cercetare dezvoltare, pe de alt parte respectarea prevederilor normativelor n vigoare
privind suprafeele minime i asigurarea unui climat optim pentru beneficiari i nu n ultimul
rnd obinerea unei imagini exterioare agreabile demn de secolul 21.
Astfel s-a urmrit ca n parter s fie concentrate toate funciunile de vestiare, grupuri
sanitare, sal de edine, etc, pentru a uura accesul cercettorilor spre laborator i atelierul de
prototipuri, iar n etaj funciunile administrative i de cercetare dezvoltare pentru care s-a ales
varianta unui birou open-space. Au fost prevzute vestiare i grupuri sanitare, pentru toate
categoriile de personal, separate pe sexe.
Pentru respectarea normelor de siguran i sntate n munc au fost prevazute dou
camere de odihn, una n parter i alta n etaj cu o privelite panoramic asupra accesului i a
zonei verzi.
Circulaia pe vertical se va face prin intermediul unei scri din beton amplasat n holul
de Acces-Recepie, scara compus din 18 contratrepte cu nlimea de 17,5 cm, 16 trepte cu
limea de 27 cm i un podest intermediar amplasat la cota +1,05.
Intruct, pot exista n cadrul colectivului de cercetare dezvoltare i persoane cu dizabiliti
locomotorii, cldirea va fi dotat corespunztor cu ramp pentru accesul acestor persoane ce va
avea o pant de maxim 8%, iar lungimile rampelor nu vor depi 6m. Deasemenea pentru aceste
persoane sunt prevzute n parter spaii corespunztoare respectiv Birou persoane cu dizabiliti,
vestiar Persoane cu dizabiliti i Grup sanitar persoane cu dizabiliti. Intregul parter, va fi
construit i echipat n conformitate cu prevederile NP051/2001 Normativ pentru adaptarea
cldirilor i a spaiului urban la exigenele persoanelor cu handicap.
Corpul 2 ATELIER CERCETARE-DEZVOLTARE PROTOTIPURI IN
DOMENIUL INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE
Cu urmtoarele caracteristici dimensionale:
Regim de nlime
Deschiderea
Traveea
Aria util Au
540,31 m
Aria construit Ac
552,53 m
Aria construit desfurat Adc
552,53 m
Inlimea util Hu
Parter ,
17,00 m;
5,00 m,
6,05 m
pe structuri solide
Inlimea la streain Hst
6,80 m
Inlimea la coam Hc
7,75 m
Volumul util Vu
3 269,00 m
Volumul construit Vc
4 347,00 m
Categoria de importan (cf. HG 261/1997) C
Clasa de importan
III
Gradul de rezisten la foc
II
Clasa de performan energetic minim
Din punct de vedere funcional, dispunerea ncperilor n cazul corpului 2 Atelier Cercetare Dezvoltare Prototipuri n domeniul industriei electrice i energetice este urmtoarea:
Nr.crt. Destinaie ncpere
Suprafaa
Parter
P21
Ramp transfer
P22
Atelier C-D pototipuri - Prelucrare repere
P23
Atelier C-D pototipuri - Montaj
Total suprafa util corp 2 - Au
Suprafa construit - Ac
Suprafa construit desfurat - Adc
64,31
394,65
81,35
540,31
552,53
552,53
m
m
m
m
m
m
Tabel 2: Distributia incaperilor pentru Atelier cercetare - dezvoltare prototipuri in domeniul industriei electrice si
energetice
Aceast parte a cldirii se prezint sub forma unei hale industriale, cu regimul de
nlime parter, n care se vor amplasa toate echipamentele necesare activitii de CERCETAREDEZVOLTARE prototipuri pentru industria electric i energetic.
IMPREJMUIREA TERENULUI
Se impune reabilitarea mprejmuiri existente cu nlimea de 2,00 m pe laturile sudice, estice
i vestice. Lungimea total a acestei mprejmuiri va fi de 220m. Accesul n incint dinspre calea de
acces nu va fi ngrdit, iar delimitarea spaiilor verzi se va face prin borduri respectiv garduri verzi din
Thuja dupa caz.
AMENAJRI EXTERIOARE
Platforma incintei existente necesit lucrri de sistematizare vertical importante. Cldirea
poiectata va avea cota 0,00 nlat cu 35 cm fa de cota terenului sistematizat. Raportat la Marea
Neagra cota 0,00 este egala cu 185,90. Cota terenului din curte se va menine la nivelul actual.
Intruct parcela nu dispune de parcri amenajate adecvat se impune realizarea unui
acces corespunztor i a unei platforme carosabile dotat cu locuri de parcare att pentru autoturismele
obinuite ct i pentru autoturismele persoanelor cu dizabiliti locomotorii.
pe structuri solide
Terenul n cadrul zonei studiate este uor nclinat, cu panta spre sud, sud - est. Obiectivul propus
nu va influena major traficul auto i pietonal din zon. Pentru deservirea centrului de cercetare
dezvoltare se va amenaja in fata cladirii de birouri, in partea estica a amplasamentului, o platforma
carosabila n suprafa de 782,76 mp, ce va cuprinde si o parcare cu 14 locuri, din care 2 destinate
persoanelor cu dizabilitati, respectand astfel art. 33 i Anexa nr. 5 din R.G.U. HG nr. 525 din 1996.
Sunt prevazute accese distincte pentru personal sau vizitatori, pentru si pentru aprovizionarea cu
materii prime sau pentru centrala termica.
Vor fi prevazute bancute de odihna exterioare si cosuri de gunoi exterioare.
Colectarea deseurilor se va face diferentiat, cu sortare la sursa, in patru containere ce
vor avea culori diferite: galben pentru plastic, albastru pentru hartie, verde pentru sticla si gri pentru
menajer, avand capacitatea de 400 litri fiecare, ce vor fi amplaste pe o platforma betonata din spatele
constructiei .
CAP 6. FUNCIUNI, INDICI, REGLEMENTRI

- Suprafaa terenului
2 801,50 mp
- Suprafaa construit la sol corp 1
547,48 mp
- Suprafaa construit la sol corp 2
552,53 mp
- Suprafaa construit la sol total
1 100,00 mp
- Suprafaa construit desfurat corp 1
833,69 mp
- Suprafaa construit desfurat corp 2
552,53 mp
- Suprafaa construit desfurat total
1 386,22 mp
- Suprafaa util desfurat corp 1
794,19 mp
- Suprafaa util desfurat corp 2
540,31 mp
- Suprafaa util desfurat total

- P.O.T. propus
1 334,50 mp
39,26%
- C.U.T. propus
0,49
- nlimea maxim corp 1 i corp 2
07,75 m
n conformitate cu prevederile normativelor de proiectare n vigoare amplasamentul se

situeaz n urmtoarea zonare:
In conformitate cu prevederile codului de proiectare CR 1-1-3/2005 Evaluarea actiunii
ZAPEZII asupra constructiilor, fig. 2.1. Romania zonarea valorii caracteristice a

incarcarilor din zapada pe sol , valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este :
So,k = 250daN/mp
pe structuri solide
Conform cu codul de proiectare NP 084 2004 Actiunea VANTULUI:

Viteza vantului mediata pe 1 min este de 41m/s
Presiunea de referinta a vantului, qref = 70daN/mp (0,7kPa)
Conform hartii de zonare SEISMICA din normativul P100-1/2006, amplasamentul face
parte din zona de intensitate seismic caracterizata prin:

Acceleratia terenului pentru proiectare:
ag = 0,16g
Perioada de colt:
Tc = 0,7sec
Conform STAS 11100/1-93 Macrozonarea teritoriului Romaniei Grad seismic 6;
Conform STAS 6472/2-83 - temperatura de calcul pentru vara; SR 10907/1-97 -
temperatura de calcul pentru iarna amplasamentul se situeaza in zona climatic III;
Conform prevederilor din STAS 6054/77, adncimea maxim de nghe este de 100
110 cm de la suprafaa terenului.

Amplasamentul studiat, are, precum este mentionat si in studiul geotehnic, stabilitatea generala
si locala asigurata, nefiind semnalate fenomene de instabilitate, alunecari active sau stabilizate.
FINISAJE
nchideri
panouri tristrat, OL (tabla 0,5 mm) PU (spum poliuretanic) OL (tabl OL 0,5

mm). Grosimea panourilor exterioare va fi de 80mm., iar culorile albastru i alb RAL
5005 i RAL 9002
Compartimentri
la parter, pentru zona laboratorului, se vor realiza din panouri tristrat cu spum
poliuretanic OL-PU-OL cu grosimea de 80 mm.
pentru zona de birouri, att pentru parter ct i pentru etaj, compartimentrile se
vor realiza din perei realizai din gips carton. Grosimea pereilor de
compartimentare va fi de minim 120 mm i se vor realiza astfel nct s asigure
protecia fonic necesar. Inchiderea cabinelor WC din grupurile sanitare din
parter i etaj, va fi realizat din panouri HPL (High Pressure Laminate)
bilaminate, pe baz de rini fenolice, tratate antiseptic. Acestea vor avea reazeme
i fixri din oel-inox sau din aluminiu.
Tmplrie
cele exterioare vor fi executate din P.V.C. , culoare alb RAL 9002, cu geam termopan
Low-E i argon, conform tabloului de tmplrie din faza Proiect Tehnic. Magazia va fi
pe structuri solide
prevzut cu o u tip rulou cu dimensiunile de 2.400 x 2.400 confecionat din panel tip
sandwich de 40 mm grosime.
La interior se vor prevedea ui din aluminiu fr barier termic, prevzute cu toc pervaz
i geam mat i sisteme de nchidere din HPL corespunztoare sistemului de
compartimentare pentru grupurile sanitare. Pentru sigurana n exploatare niciuna dintre
uile interioare nu va avea prag proeminent, etanarea la partea inferioar fcndu-se cu
perii.
La trecerea dinspre corpul 2 spre corpul 1, se prevede la intrarea n laborator o u
sectional cu dimensiunile de 3.200x3.000mm.
Pardoseli
Pentru parter, n spaiile destinate laboratorului, holuri, camera de odihn, ci de

circulaie, grupuri sanitare i vestiare, pardoseala necesit rezisten la trafic greu,
uurin de a fi igienizat i trebuie astfel realizat nct s se evite alunecarea chiar i n
condiii de umezeal, recomandndu-se un coeficient de frecare de minim 0,4. Astfel
aceasta se va realiza din rini epoxidice sau din gresie cu condiia ndeplinirii celor de
mai sus. Sub pardoseal este prevzut, un strat de polistiren extrudat de 50 mm.
gresie ceramic porelanat antiderapant n spaiile aferente, grupurilor sanitare,
oficiului, arhivei i cilor de circulaie din etaj;
Parchet laminat, triplu stratificat, pentru trafic comercial intens, pentru birouri, sala de
edin i camera de odihn din etaj
Beton lefuit cu ntritor de pardoseal de tip Herculit, pentru spaiile aferente magaziei
i camerei tehnice
Pereii
finisajul pereilor de compartimentare din laborator, va fi dat de tabla lis a panourilor

sandwich, culoare RAL9002 ;
Plint i colare din PVC sau aluminiu la mbinarea ntre pardoseal i perei precum i la
mbinarea ntre perei i tavan, n laborator
Pereii exteriori din panouri tristrat se vor placa la interior cu plci din gips carton ce se
vor gletui i zugrvi n var lavabil
Pentru grupurile sanitare, se prevede placarea pereilor cu faian pn n tavan
n spaiile unde pereii nu sunt placai cu faian se vor realiza, gleturi fine i zugrveli n
var lavabil.
pe structuri solide
Finisajul pereilor de compartimentare din gips carton se va face cu glet i var lavabil
respectiv faian pentru grupurile sanitare
Acoperiul
nvelitoarea va fi realizat din panouri tristrat, OL-PU-OL, cu 3-5 nervuri sepciale pentru
acoperi, iar elementele de preluare a apelor meteorice de pe acoperi se vor executa din
tabl galvanizat i prevopsit de culoare alb RAL9002 .
INSTALATII
Cldirea va fi echipat cu tipurile de instalaii care s asigure buna funcionare i
atingerea obiectivului propus:
Instalatii sanitare interioare

Echiparea cu obiecte sanitare se va face conform STAS 1478. Tipul acestora i cotele de montaj
sunt conforme cu destinaia cldirii i STAS 1504.
Obiectele sanitare prevzute sunt duuri n grupurile sanitare
aferente vestiarelor, lavoare i closete n toate grupurile sanitare. In grupul sanitar pentru persoane cu
dizabilitati locomotorii vor fi prevazute obiecte sanitare speciale.
Se prevd conducte distribuie ap rece i ap cald menajer i de canalizare. Vor fi prevzute
sifoane de pardoseal in toate incperile unde este prezent apa.
Preluarea apelor pluviale de pe nvelitoarea arpantei se face cu jgheaburi i burlane cu
descrcare la rigole in reteaua de canalizare existenta in zona.
Conductele de ap sunt din eav PPR i se monteaz n mti din gips carton sau alte materiale.
Se vor asigura distanele de montaj ale conductelor fa de elementele celorlalte instalaii.
Conductele de canalizare se propun a fi executate din PVC. Se monteaz sub
conductele de ap pe traseele comune. n captul coloanelor de canalizare se prevd coloane de aerisire.
Se prevd de asemenea i piese de curire.
La montaj se vor respecta pantele de montaj pentru asigurarea golirii i aerisirii
conductelor. Se vor respecta distanele normate ntre suporii fici i cei mobili conform prevederilor
normativului "I9/2009".
La trecerea coloanelor prin fundaii i perei se vor prevedea evi de protecie.
Se prevd armturi de separaie pentru realizarea condiiilor de reglaj i de
nchidere pentru obiecte i grupuri sanitare.
In execuie se vor respecta prevederile normativului "I9-2009".
pe structuri solide
Instalatii de detectie, semnalizare si stingere a incendiilor

Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65 mm.
Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm.
La interiorul cladirii au fost prevazuti 4 hidranti dispusi astfel: trei la parter si unul pe etaj.
Alimentarea hidrantilor interiori de incendiu se va realiza in teava de otel zincata cu Dn 2/3 cu
legare din camera tehnica inainte de orice organ de inchidere.
Pentru evitarea problemelor referitoare la continuitatea in alimentare si presiunea minima
necesara,parametri ce trebuie a fi asigurati de furnizorul de apa se propune alimentarea hidrantilor
interiori si exteriori din cadrul rezervorului subteran 200 mc.Acesta este prevazut prin proiectul de
constructii spre reabilitare si igienizare.In cadrul acestuia s-a identificat o incapere cu destinatie camera
vane cu preschimbare destinatie in statie pompe si instalatii hidraulice aferente (2.3/3.3 m).In cadrul
acesteia se va instala un grup pompare cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h , H=51 mCA,
Pi=8,5 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz; Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si programator
saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Raportat la suprafata cladirii, a compartimentarii acesteia si a fluxurilor de persoane prestabilite
prin prin proiectul de arhitectura functie de destinatia cladirii este necesar adoptarea :
-sistem-detectie si alarmare incediu
- unui sistem de detectie si alarmare incendiu(S.D.A.I.) de tip deschis pentru detectarea si
alarmarea incendiilor in faza incipenta a acestora
- unei arhitecturi a S.D.A.I. de tip single pentru centralele de detectie si alarmare incediu
- unei structuri analogice adresabile
Solutiile din cadrul documentatie tehnice sunt in conformitate cu I18/1-2002 si I18/2-2009
,respectiv cetintelor si recomandarilor din cadrul scenariului la foc prin care este necesar a se prevedea
constructia cu instalatii de detectie si semnalizare incendiu cu senzori de fum,puncte de apelare
manuale,module intrare/iesire,sirene acustice si cu flash interioare/exterioare.
Instalatii de incalzire
Se prevede realizarea unei instalaii de nclzire.
Instalaia de nclzire central va fi proiectat conform destinaiei ncperilor pe baza SR
1907/1:1997, STAS 6472/3.
Pentru zona de birouri , instalaia de nclzire interioar este de tip forat cu circulaie prin
pompe de conduct (aflate n centrala termic) i cu distribuie inferioar.
pe structuri solide
Conductele se recomanda a se executa din eav PPR sau din cupru i mbinrile se fac prin
infiletri cu fitinguri speciale, cu msurile de neobturare a seciunii libere a conductelor. Acestea se
monteaz aparent sau ingropat dupa caz.
Radiatoarele se prevd n dreptul ferestrelor cu respectarea lungimilor racordurilor la coloanele
indicate, conform I13-02. Se vor respecta cotele de montaj fa de elementele constructive. Racordurile
la radiatoarele cu peste 1,20 m lungime se fac n diagonal. La trecerea coloanelor prin planee i perei
se vor prevedea evi de protecie
Aerisirea instalaiei se face cu robinete de aerisire prevzute pentru fiecare corp de nclzit.
Reglajul sarcinii termice pe fiecare radiator se asigur cu ajutorul robineilor cu dublu reglaj,
recomandabil cu robineti cu termostat.
Se vor utiliza elemente de prindere tipizate, cu respectarea distanelor de montaj normate.
Conductele se monteaz cu pante de 2-3 %, astfel nct s se permit golirea i aerisirea
instalaiei. Pentru golirea instalaiei se prevd armturi de golire n punctele cele mai joase. Rezemrile
conductelor vor respecta condiiile din I13 i vor fi utilizate detalii tipizate. Conductele se vor izola cu
manoane termoizolante .
Pentru zona de laborator , instalaia de nclzire interioar se va realiza cu aerotereme, cu arzator
pe gaz. Acest sistem de incalzire reprezinta o solutie extrem de economica in domeniul industrial.
Avantajul primar al acestui sistem de incalzire, este ca incaperile pot fi lasate neincalzite pe perioada de
neutilizare, aparatului nu ii trebuie perioada de preincalzire, efectul incalzirii apare imediat iar
temperatura optima este obtinuta intr-un interval relativ scurt.
Instalatii de ventilatie
Pentru asigurarea funcionrii n condiii normale i de siguran, in grupurile sanitare ce nu au
posibilitatea unei ventilari naturale, precum si in saptiile aferente oficiului si arhivei se vor prevedea
instalatii de ventilare - evacuare a aerului viciat- admisie aer proaspt. Intsalatii de ventilare se vor
prevedea si in zona laboratorului, pentru standul de stropit, camera climatica si camera de praf.
Instalatii electrice
In cadrul cldirii se prevd circuite:
- de forta pentru utilajele din zona laboratorului i n camera tehnica pentru compresor
- de iluminat normal i de siguran (de evacuare si de circulaie);
- de prize trifazate si monofazate cu contact de protecie.
Iluminatul interior se realizeaz cu corpuri de iluminat de plafon, cu lmpi fluorescente, echipate cu
balast electronic, n funcie de destinaia ncperii. Alegerea corpurilor de iluminat s-a fcut innd cont
pe structuri solide
de modul de montaj al acestora (de plafon sau de perete) i de categoria n care se ncadreaz spaiile
din punct de vedere al mediului, astfel nct s se realizeze o acoperire global a condiiilor impuse.
Numrul i poziia corpurilor de iluminat au fost stabilite n vederea asigurrii nivelului minim de
iluminare de meninut necesar n fiecare ncpere, n funcie de destinaia ei i anume:
-
500 lx n laborator
500 lx n birouri
300 lx n spaii tehnice
150 lx n culoare de trecere, toalete
Se utilizeaz cablu CYYF 5x1,5mmp pentru circuitul principal i cablu CYYF 3x1,5mmp pentru
conexiunile din doze la corpurile de iluminat. Fiecare corp de iluminat va fi prevzut cu doz de
derivaie. Dozele de derivaie vor fi etane n construcie IP32, cu 6 ieiri, montate pe lateralul podului
de cabluri din tabl perforat sau aparent pe perei. Se va realiza distribuia echilibrat pe faze a
consumatorilor. Toate coborrile n cablu spre comutatoare sau ntreruptoare se vor executa aparent n
tub PVC cu diametru 16 mm.
Pentru iluminatul de siguran se vor utiliza corpuri de iluminat cu baterii de acumulatoare
incluse, baterii care permit funcionarea lmpilor tip indicator luminos timp de cel puin 1 or. Pentru
iluminatul de siguran pentru marcarea hidranilor de incendiu s-au prevzut corpuri de iluminat,
situate la maximum 1,5m de acetia i fiind alimentat i din sistemul iluminatului de siguran.
Alimentarea iluminatului de siguran se va face printr-o plecare separat din tabloul general. Conform
normativului NP-I7/02, tab. 7.13, iluminatul de siguran al cldirii va fi de tipul 4, cu un numr de
pn la 100 persoane de evacuat. Se va pstra o distan de minim 300mm fa de orice element al
instalaiei de detecie incendiu i de cureni slabi.
Circuitele de prize se vor realiza cu cablu tip CYY-F 3x2,5mmp, protejate cu ntreruptoare
automate cu protecie diferenial sensibil la 30A.
Toate prizele vor avea gradul de protecie corespunztor mediului n care se monteaz, vor fi cu
contact de nul de protecie i vor avea un curent de 16A. Se vor utiliza prize cu montaj aparent,
alimentate cu cablu CYY-F montat aparent sau pe paturi de cabluri.
Fiecare incpere n care au acces persoanele cu dizabilitati va fi prevzut cu iluminat normal i
iluminat de siguran, montajul intrerupatoarelor si a prizelor facandu-se in concordanta cu prevederiel
NP051/2001
Comutatoarele, ntreruptoarele, prizele i ntregul echipament electric va fi montat la nlimile
de montaj normate, funcie de destinaia ncperilor. Legturile conductorilor vor fi realizate numai n
doze cu cleme corespunzatoare.
pe structuri solide
CAP7. MSURI DE PROTECIE CIVIL

La proiectarea imobilului s-a inut cont de prevederile Deciziei 177-99 care aprob Normele
tehnice privind proiectarea i executarea adposturilor de protecie civil n cadrul construciilor noi i
a Hotrrii Guvernului nr. 560 din 15 iunie 2005 i republicat prin H.G. 37 din 12 ianuarie 2006
pentru aprobarea categoriilor de construcii la care este obligatorie realizarea adposturilor de
protecie civil, precum i a celor la care se amenajeaz puncte de comand.
Amplasarea unui adpost de aprare civil nu este posibil construca fiind fr subsol se
admite acceptarea de la obligativitatea prevederii unui astfel de adpost (suprafaa construit desfurat
este de 1 386,22 mp).
CAP 8. EXIGENE
Proiectul va fi verificat de ctre verificator atestat MLPAT la exigenele A1, A2
Cerina A Rezistena i stabilitatea este detaliat n memoriul de rezisten conform
caracteristicilor amplasamentului.
Cerina B Sigurana n exploatare
Securitatea utilizatorilor construciei este asigurat att prin folosirea i punerea n oper a
materialelor de calitate adecvate funciunilor, ct i prin respectarea strict a normelor i normativelor n
vigoare n ceea ce privete proiectarea elementelor structurale, nestructurale, finisajelor i a instalaiilor
aferente imobilului. Calitatea materialelor folosite pentru finisarea pardoselilor va asigura circulaia
utilizatorilor n siguran att pe interior ct i pe exterior.
Activitile desfurate n imobil nu sunt nocive i nu implic riscuri din partea utilizatorilor.
Prin proiectarea instalaiilor aferente s-au specificat normele pe care trebuie s le ndeplineasc utilajele,
aparatele i traseele care fac parte integral din fiecare sistem n parte.
Cerina C Sigurana la foc
Construcia se nscrie n categoria de importan C, conform HG 766 -1997 i n clasa de
importan III, conform P 100-1din 2006.
Soluia constructiv adoptat stlpi i grinzi metalice clasific cldirile la gradul II de
rezisten la foc.
Msurile de protecie la foc sunt specifice construciei centru de cercetare/dezvoltare i
respect normativul P118-99 privind Sigurana la foc a construciilor. Conform H.G. nr.1739 din 06
pe structuri solide
decembrie 2006 - pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se supun avizrii i/
sau autorizrii privind securitatea la incendiu este necesar supunerea avizrii privind securitatea
la incendiu.
Cerina D Igiena, sntatea oamenilor, protecia i refacerea mediului
Printre msurile specifice acestei exigene s-au prevzut urmtoarele:
instalaii sanitare corespunztoare exigenelor, asigurnd alimentarea cu ap cald

menajer, ap potabil, canalizarea apelor uzate, obiecte sanitare specifice etc.;
evacuarea deeurilor menajere se va face organizat, n baza contractului cu firma

specializat;
Instalaii de nclzire, ventilaie care s creeze confortul termic specific fiecrui anotimp.
n ansamblul ei, construcia nu este o surs de noxe i nu trebuie prevzute msuri speciale care
s mpiedice poluarea mediului.
Cea mai mare suprafa a spaiilor verzi existente se vor pstra i chiar se va mri aceast
suprafa prin demolarea cldirilor existente.
La finalizarea lucrarilor de constructie se va proceda la refacerea cadrului natural ce va consta n
curatirea arborilor existeni, plantarea de noi arbori si arbusti ornamentali i amenajarea unui suprafeti
inierbate n jurul cldirii nou executate. In insulele rezultate din sitematizarea verticala vor fi plantate
flori, si vor fi insamantate cu gazon. Suprafaa totala a spatiilor verzi rezultate este de 918,74 mp
reprezentind aproape 35% din totalul suprafetei.
De asemenea, se vor adopta unele reguli pe timpul execuiei construciilor, care s
prentmpine poluarea mediului i afectarea spaiilor verzi.
Cerina E Protecia hidrofug i economia de energie
Pentru protectia termica, minima, se vor respecta prevederile STAS 1907/1-80 i STAS 1907/80
i al Normativului C107/2-2002.
Protecia hidrofug a imobilelor a fost asigurat prin adoptarea unor metode eficiente care s
prentmpine i s stopeze infiltrarea apelor ctre elementele constructive ale cldirii. Astfel, au fost
prevzute urmtoarele:
hidroizolaii orizontale;
hidroizolaii verticale exterioare corelate cu trotuare etane perimetrale care s

prentmpine ptrunderea apelor meteorice la nivelul parterului;
jgheaburi i burlane legate la canalizarea incintei;
Cerina F Protecia la zgomot

Confortul acustic se va asigura prin pereti despartitori cu izolatie fonica pentru un
pe structuri solide
nivel max. 30-35dB si pentru mentinerea calitatii aerului din zonele protejate, conform STAS
12574.1987.
Cldirea va fi situat ntr-o zon construit cu uniti industriale, avnd un regim moderat de
nlime, fr surse majore de zgomot. Conformarea constructiv i echiparea cu tmplrie modern,
atenueaz zgomotul aerian, asigurnd valori normale admisibile.
CAP 9. ALTE PREVEDERI

Pentru realizarea condiiilor de calitate prevzute n proiect, constructorul i beneficiarul, prin
responsabilii lor autorizai conform legislaiei n vigoare, sunt obligai s respecte integral toat
legislaia i normativele n vigoare elaborat de institute de specialitate coordonate de M.L.P.T.L.,
I.N.C.E.R.C., C.Q.C.C., I.P.C., I.P.C.T.
Aceasta este posibil numai n condiiile prevzute de lege pentru conducerea, supravegherea i
verificarea lucrrilor.
Pentru aceasta, conform legislaiei n vigoare, constructorul i beneficiarul sunt obligai la:
organizarea sistemului de asigurarea calitii lucrrilor pe antier constructorul;
nominalizarea persoanelor atestate M.L.P.T.L. pentru supravegherea i organizarea lucrrilor

constructor + beneficiar;
stabilirea unui grafic actualizat al lucrrilor, funcie de care se elaboreaz fiele tehnologice
necesare constructor + beneficiar;
ntocmirea proiectului Organizare de antier i afiarea lui la loc vizibil constructor;
anunarea proiectantului nainte de executarea lucrrilor pentru orice neconcordane din

proiect sau ntre proiect i realitate beneficiar;
anunarea din timp a participanilor la avizarea lucrrilor ce devin ascunse beneficiar;
pstrarea documentaiei pentru ntocmirea Crii construciei constructor;
respectarea circuitului necesar legalitii activitii (note de antier ale proiectantului vor fi
adresate beneficiarului, verificarea lor de ctre acesta i transmise constructorului)
beneficiar;
asigurarea la antier a ntregii documentaii necesare executrii lucrrii (proiect, fie

tehnologice sau, n locul acestora, toate normativele legate de fazele de execuie n curs,
proiect de Organizare de antier, grafic de execuie actualizat) constructor + beneficiar.
5.1.
CONDIII DE EXPLOATARE A CONSTRUCIEI
pe structuri solide
Beneficiarul va asigura imediat dup darea n exploatare a construciei, ntocmirea i

completarea periodic, conform legii, a Crii tehnice a construciei. n aceast carte vor fi trecute
msurtorile periodice ale tasrii construciei fa de un punct de pe nivelment naional, orice
deteriorare vizibil (fisuri, crpturi, expulzarea betonului etc.), reparaii ale structurii de rezisten sau
zidriilor, modificarea compartimentrilor, termoizolaiilor, nchiderilor sau faadelor autorizate cu viza
spre neschimbare.
Orice reparaie sau modificarea a celor de mai sus menionate nu poate fi fcut dect n
condiii prevzute de Legea 10/1995 i Legea 50. De asemenea, nu va fi schimbat destinaia spaiilor
dect n condiiile prevzute de Legea 10/1995.
Exploatarea construciei va avea n vedere asigurarea condiiilor de conservare a structurii de
rezisten (nu se vor practica spargeri, decopertri ale armturii, ruperea armturilor, tasarea betonului i
armturilor sub influena factorilor meteorologici) prin nerespectarea lucrrilor de hidroizolaii, ap,
canal, nchiderilor, tencuielilor etc.
5.2.
MSURI DE PROTECIA MUNCII I DE PROTECIE MPOTRIVA

INCENDIILOR
La proiectarea i execuia lucrrilor aferente acestei investiii sunt respectate prevederile

urmtoarelor acte normative:
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, emis n baza ordinului nr.
9/N/15.03.1993 de Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajarea Teritoriului, publicat n
Buletinul Construciilor nr. 5-8/1993;
Decret nr. 290/81 privind aprobarea normativelor generale de protecie contra incendiilor la
proiectarea i realizarea construciilor;
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului,

indicativ P118/1999, precum i Hotrrea Guvernului nr. 51/1992.
Constructorul i beneficiarul vor respecta pe timpul execuiei i al exploatrii normele generale
specifice activitilor de construcii-montaj, conform regulamentului specificat mai sus, lundu-se i

msuri suplimentare, n funcie de condiiile noi de lucru i exploatare.
La execuie i n timpul exploatrii, constructorul i beneficiarul vor respecta i urmri
programul de control al calitii lucrrilor de construcii pe antier, precum i caietul de sarcini privind
programul de urmrire n timp al construciei.
pe structuri solide
Constructorul va ntocmi un proiect tehnologic de execuie, cu avizul beneficiarului. Se va

ntocmi, de asemenea, un program de execuie, se vor stabili msurile detaliate de protecia muncii, se
vor ntocmi certificate de calitate pentru toate lucrrile ascunse executate (ce vor fi avizate de beneficiar
i proiectant), se vor stabili etapele de control i de asisten tehnic (mpreun cu beneficiarul i
executantul).
ntocmit,
Arh. Paul HRUC
pe structuri solide
MEMORIU DE STRUCTURA
1. DATE GENERALE INVESTITIE
1.1. Denumirea obiectului de investiie: DEZVOLTAREA ACTIVITII DE CERCETAREDEZVOLTARE N VEDEREA CRETERII CAPACITII DE INOVARE
I COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAIONAL
S.R.L.
1.2. Entitate achizitoare: s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l. Botoani
1.4. Amplasamentul: municipiului Botoani, Calea Naional nr.4.
2. DATE GENERALE STRUCTURA :

Obiectivul Proiectat este constituit dintr-o cladire cu structura metalica si inchideri din panouri
sandwich, compusa din 2 corpuri astfel:
Corp 1 cu regimul de inaltime parter + etaj, destinat spatiilor Centrului de Cercetare - Dezvoltare n
domeniul industriei electrice i energetice
Corp 2 cu regimul de inaltime parter Destinat spatiilor Atelier Cercetare - Dezvoltare Prototipuri n
domeniul industriei electrice i energetice
2.1. Reglementri tehnice

Principalele acte normative pe baza crora s-a fcut calculul, alctuirea i adaptarea structurii,
precum i cele care trebuie respectate n execuie sunt umtoarele:
CR 0-2005, Cod de proiectare. bazele proiectrii structurilor n construcii;
P 100-1/ 2006 - Cod de proiectare seismica Partea I: Prevederi de proiectare pentru cldiri;
CR 1 -1-3-2005 - Cod de proiectare Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor;
NP 082-04, Cod de proiectare, bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. - Aciunea

vntului;
NP 112-04, Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
STAS 10107/ 0-90 Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i
beton precomprimat;
pe structuri solide
SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton
STAS 10108_0/78 - Calculul elementelor din oel;
SR EN 1993-1-1:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel
NP 007 1997 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat;
C 122 1989 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea lucrrilor de construcii

din beton aparent cu parament natural;
CR 2-1-1.1 2005, Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat;
NE 012 1999 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat;
NE 012 - 1 - 20 07 - Cod de practic pentru producerea betonului;
NP 042 2000 - Normativ privind prescripiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a
elementelor de construcii metalice i a mbinrilor acestora;
NP 033 - 99 : Cod de proiectare pentru structuri din beton cu armtur rigid
2.2. Ipoteze de calcul:
Calculul structurilor de rezistenta s-a efectuat atit la incarcari gravitatinale cit si la cele
orizontale rezultate din seism considerindu-se urmatoarele :
-
Conform CR 0-2005 : clasa de importanta a constructiei este 3 cu gI = 1,0
Greutate proprie generata automat de catre programul de calcul
Tavane casetate din gips carton 25daN/mp
Pereti despartitori 50daN/mp
Finisaj pardoseala etaj (sapa autonivelanta+gresie) 120daN/mp
Greutate instalatii electrice - 12daN/mp
Invelitoare din panouri sandwich 100 mm 24 daN/mp
Urmare a temei de proiectare propusa de beneficiar cladire cu destinatia de birouri - s-a
considerat incarcarea utila distribuita pe suprafata planseului peste parter, de 200daN/mp

-
Pentru caile de circulatie si scari incarcarea utila considerata este de 300daN/mp

Coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005 pentru incarcarile permanente: - pentru
S.L.U. = 1,35, pentru S.L.S. = 1.

- Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este conform CR 1-1-3-2005 :
So,k = 250daN/mp :
pe structuri solide
Ce = 1 (expunere partiala)
Ct = 1 (acoperis izolat termic)
mi = 0,8
coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005
-
pentru S.L.U. = 1,5, pentru S.L.S. = 1.
Presiunea de referinta a vintului este conform NP-082-04 :

qref = 70daN/mp
Conform normativului P 100 / 2006 , amplasamentul prezinta urmatoarele caracteristici :

-
Acceleratia terenului ptr. proiectare ag = 0,16
perioada de col Tc = 0,7 sec.
- clasa de ductilitate a structurii M cu factorul de comportare q=4,

- coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005 importanta gI = 1
S-au facut verificari la urmatoarele grupari de incarcari conform CR 0-2005:
- S.L.U. stare limita ultima :
1 , 35
n
j =1
kj
+ 1 ,5 Z
+ 1 , 05 Vk
- S..L.S. stare limita de serviciu gruparea caracteristica de efecte structurale
1 , 00
1 , 00
n
j = 1
n
j =1
G
G
kj
kj
+ 1 , 00 V
+ 1 , 00 Z
- S.L.S. stare limita de serviciu fractiunea de lunga durata a incarcarilor
n
j = 1
kj
2 ,i
Ek
k ,i
- S.L.U. cu considerarea actiunii seismice:
n
j =1
kj
2 ,i
pe structuri solide
Unde: -
y2,1 = 0,4
-
Zk = Efectul actiunii zapezii
Gkj = Efectul actiunii permanente
AEk = Efectul actiunii seismice cf. P100/2006
2.3 . Parametri geotehnici

In vederea stabilirii parametrilor geotehnici a fost efecutat un studiu geotehnic ce este prezentat
in anexa. In conformitate cu acesta:
Structura litologic este urmtoarea:
Umplutura neomogena din pamant, piatra bruta, resturi de betoane uneori cu intercalatii
argiloase n grosime variabil de 0.83,60 m;
Pachet de argil prfoas galbena plastic vartoasa la tare, cu concretiuni calcaroase
Acest complex va constitui terenul de fundare, si se incadreaza in categoria paminturilor
sensibile la umezire grupa A.
Apa subteran a fost interceptat la o adancime de 6 m de la cota terenului natural, putand
prezenta fluctuatii de 1~2m in functie de regimul precipitatiilor.
Caracteristicile de portan ale terenului de fundare n cazul stratului de argil prafoasa sunt:
Ppl = 185 kPa la o adancime de 2,5m fata de Cota terenului natural ;
Ppl = 200 kPa la o adancime de 3,1m fata de Cota terenului natural ;
Ppl= 220 kPa la o adancime de 3,6m fata de Cota terenului natural ;
innd cont de caracteristicile construciei, condiiile de teren precum i de amplasamentul i
panta acestuia se estimeaz pentru ansamblul construcie-teren , risc geotehnic moderat.
Avand in vedere caracteristicile terenului de fundare mai sus prezentate, se impune
imbunatatirea terenului de fundare prin urmatoarele masuri:
- Indepartarea umpluturilor neomogene pina la atingerea stratului de argila prafoasa
- Realizarea unui blocaj din piatra in masa de argila prin compactarea fundul gropii.
- Realizarea unei perne de balast perimetrale, cu o grosime variabila de la 1,20m la 2,20m,
compactata corespunzator pina la obtinerea uni grad de compactare de 98% proctor modificat.
pe structuri solide
Inainte de inceperea executiei pernei se va contacta proiectantul si se va stabili tehnologia de

executie a pernei si parametrii tehnici ai pernei in functie de caracteristicile geotehnice ale materialelor
puse in opera.
In timpul executiei incintele sapaturilor vor fi amenajate prin pante, puturi, instalatii de
pompare, astfel incat sa se poata colecta si evacua rapid apa din infiltratii si precipitatii. Stratul de
pamant de sub perna se va inlatura imediat daca este afectat de precipitatii. Umpluturile in jurul
fundatiilor se vor efectua imediat dupa decofrare. Se va exclude posibilitatea umezirii terenului de
fundare prin lucrari de organizare, retele provizorii de santier si prin probarea etanseitatii la retelele si
instalatiile definitive.
Referindu-ne la cele din urm se tie c hotrtoare la dimensionarea structurii vor fi maximele
dintre ncrcrile din vnt i seism, care se combin cu solicitrile gravitaionale.
Determinarea eforturilor eforturilor s-a facut cu programul AxisVM 9 la gruparile de incarcari
sus mentionate.
3. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA A CLADIRII:

3.1. Corp 1 Centrul de Cercetare - Dezvoltare n domeniul industriei electrice i
energetice
3.1.1. Suprastructura:
Constructia ce se doreste a fi executata se prezinta ca un corp central cu deschiderea interax de
17 m si sase travei, cu interaxul de 5,10m rezultand o lungime de 30,60m.Pentru rezolvarea partii
administrative s-a prevazut realizarea unui etaj partial ce se desfasoara intre axele 10-14, respectiv A-D.
In plan vertical cladirea cladirea se prezinta ca un volum cu o inaltime libera de 6,86m, in zona
corpului central, iar in zona de etaj gabaritul in plan vertical este cel dat de grinzile planseului metalic2,80m.
O sectiune transversala prin cladire prezinta un acoperis in doua ape cu o panta de 10% (6).
In plan transversal structura de rezistenta va fi formata din cadrele transversale metalice
realizate in varianta cu inima plina, cu legaturi rigide intre rigla si stalp si semirigide in baza.
Stalpii din axele 8 si 9 se vor confectiona din profile laminate IPE500.Consola de prindere a
riglei de cadru va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE500).
Rezemarea semirigida a stalpilor se va realiza cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.
Riglele de cadru din axele 8 si 9 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din profile
laminate IPE500. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi. Imbinarea
pe structuri solide
cu consolele se va face cu 8 suruburi de inalta rezistenta M24 grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate
va fi S275.
In zona de etaj cadrele transversale vor avea stalpi intermediari dispusi la distanta de 5,10m,
respectiv 6,80m. Profilul folosit pentru confectionarea stalpilor marginali si al celor intermediari va fi
HEA200.
Stalpii marginali (ax A si ax D) vor avea console de prindere a riglei de cadru.Aceasta va fi
sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE270). Otelul folosit pentru laminate va fi
S275.
Riglele de cadru din axele 10,11,12 si 13 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din
profile laminate IPE270. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe
stalpi(stalpi marginali), respectiv prin intermediul unei placi cu grosimea 15mm prinsa bulonat pe placa
de capitel a stalpului . Imbinarea cu consolele si placa de capitel se va face cu suruburi de inalta
rezistenta M20 grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
Pentru realizarea frontonului se va dispune in axul 14 intersectie cu ax B1 un stalp confectionat
din profil HEA180, rezemat semirigid cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.
Sarpanta acoperisului este alcatuita in planul longitudinal al cladirii din pane constituite din
elemente formate din tabla indoita la rece de forma "Z"(Z250x2;Z250x2,5). Deschiderea interax a
panelor va fi de 5,10m si vor rezema pe riglele cadrelor transversale, la o distanta de 1,40m.
Inchiderea structurii la cota +6,05 se va obtine prin dispunerea unui planseu partial care se va
desfasura intre axele 11-12,repectiv axele 13-14. Acesta se va realiza in varianta compozit din beton
armat si armatura rigida. Armatura rigida va fi constituita din grinzile subansamblurilor S1 si S3
confectionate din profile laminate IPE 200 si IPE 180. Prinderea acestora se va face cu suruburi de
inalta rezistenta grupa 8.8. si vor rezema incastrat pe stalpii cadrelor transversale. Otelul utilizat pentru
confectionarea grinzilor subansamblurilor va fi S275.
Placa planseului va avea o grosime de 10 cm si se va realiza in varianta monolit din beton armat
C16/20. Se va dispune si o armatura elastica din STNB 116GQ283, legata de conectorii dispusi la fata
superioara a grinzilor.
Pentru uniformizarea eforturilor provenite din seism sau vant, cadrele se vor contravantui in plan
orizontal si vertical. Astfel se va realiza o contravantuire verticala transversala intre stalpi, pe axul 10
intre axele A-B, respectiv C-D si o contravantuire verticala longitudinala intre axele 7 si 8 .
Contravantuirea transversala va avea diagonalele dispuse in V realizate din teava rotunda F 95x4, iar
cea longitudinala va avea diagonalele dispuse in X realizate din teava rotunda F 82,5x4 . In planul
pe structuri solide
acoperisului se dispune o contravintuire transversala orizontala, intre axele 7-8, respectiv 12-13.
Aceasta va fi formata din diagonale intersectate si se va confectiona din teava rotunda F 82,5x4.
Prinderea acestora pe cadre se va face pe guseele pre-sudate pe acestea prin intermediul unui surub de
inalta rezistenta M 20, grupa 8.8. Invelitoarea sarpantei va fi realizata din panouri sandwich cu
grosimea de 100mm.
Pentru rezolvarea inchiderilor laterale s-au prevazut rigle de perete din elemente din tabla
indoita la rece de forma "U" (UI 180x80x4), iar stalpii de perete vor fi constituiti de stalpii cadrelor
transversale. Inchiderile vor fi realizate din panouri sandwich cu grosimea de 80mm.Prinderile panelor
pe consolele de pe stalpi se vor realiza cu suruburi de inalta rezistenta M10 grupa 8.8.Otelul utilizat
pentru pane este de tipul S235.
Compartimentarea pe verticala se va obtine prin dispunerea unui planseu partial la cota +3,21m,
care se va desfasura intre axele 10-14,repectiv axele A-D. Acesta se va realiza in varianta compozit din
beton armat si armatura rigida. Armatura rigida va fi constituita din riglele principale de cadru care sunt
confectionate din profile laminate IPE 300 si IPE240, respectiv din grinzile secundare confectionate din
profile laminate IPE 180. Distanta intre riglele principale va fi de 5,10m si vor rezema incastrat pe
stalpii metalici. Prinderea acestora se va face cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Distanta interax
intre riglele secundare va fi de 2,125m si vor rezema incastrat pe grinzile principale. Otelul utilizat
pentru confectionare grinzilor va fi S275.
Placa planseului va avea o grosime de 10 cm si se va realiza in varianta monolit din beton armat
C16/20. Se va dispune si o armatura elastica din STNB 116GG283, legata de conectorii dispusi la fata
superioara a riglelor.
3.1.2. Infrastructura:
Fundatiile vor fi izolate sub stilpi de tipul fundatii elastice din beton armat in care se vor
pozitiona la turnare carcasele de buloane necesare montarii stalpilor metalici. Perimetral cladirii se va
realiza o grinda de soclu ce va rezema la partea superioara a talpii fundatiei, si va prelua incarcarile
orizontale si verticale aduse de panourile de inchidere. Betonul ce se va folosi la realizarea fundatiilor
va fi C8/10 pentru egalizari respectiv C16/20 pentru fundatiile izolate si grinda de soclu.
Structura de rezistenta a pardoselii cladirii:
-
placa cu grosimea de 15cm realizata din beton C30/37 dublu armata cu plasa sudata STNB
116GQ283 ( 6/100), pentru corpul central ;
placa cu grosimea de 10cm realizata din beton C16/20 simplu armata cu plasa sudata STNB
116GQ283 ( 6/100), pentru zona etaj ;
pe structuri solide
Pardoseala va rezema pe un pat din balast compactat si pe grinzile de soclu perimetrale. Inainte
de realizarea patului de balast se va compacta foarte bine platforma generala rezultata din sapatura.
Se mentioneaza ca placa pardoselii poate fi realizata si din beton armat dispers. In acest caz
producatorul va trebui sa garanteze o incarcare capabila de cel putin 1000daN/mp pentru corpul central
si 500daN/mp pentru zona etaj.
3.1.3. Elemente de calcul:

Panele au fost proiectate considerand in calcule o schema statica de grinda continua cu
suprapunere pe reazeme. Otelul din care sunt constituie panele este FeE 350G+Z protejate anticoroziv
prin zincare la cald Z275 (g/mp) conform standardelor SREN 10142+A1/2000 si SREN 10147/1993, cu
urmatoarele caracteristici mecanice:
-limita de curgere=3500 daN/cmp.
-rezistenta la rupere=4200 daN/cmp.
Structura de rezistenta a inchiderilor este alcatuita din rigle de perete care reazema pe stalpii
cadrelor transversale. Sectiunea riglelor este de tip UI 180x80x4, din tabla indoita la rece. Otelul din
care sunt constituite riglele de perete este S235JR.
Contravantuirile au fost calculate pentru preluarea actiunii vantului si a seismului, si
transmiterea lor prin intermediul stalpilor la fundatii. Otelul folosit este S235JR pentru diagonale si
gusee. Prinderea diagonalelor de gusee se va face cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Guseele vor
fi sudate de cadrele transversale. Diagonalele vor fi confectionate din teava rotunda F 95x4, F 82,5x4.
Cadrele transversale sunt constituite din grinzi principale cu inima plina si stalpi cu inima plina,
conectate in noduri cu suruburi de inalta rezistenta.
Stalpii sunt metalici vor fi confectionati din profile laminate la cald IPE500,respectiv HEA200 si
HEA180 pentru zona etajata cu legatura semirigida in baza. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
Grinzile principale ale acoperisului vor fi confectionate din profile laminate la cald
IPE500,respectiv IPE270 pentru zona etajata. Prinderea acestora pe consolele si capitelurile stalpilor se
va realiza incastrat, cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
Grinzile principale ale planseului vor fi confectionate din profile laminate la cald IPE300,
IPE240, iar grinzile secundare din profile laminatte la cald IPE180. Pe acestea se va realiza o placa din
beton dublu armata cu STNB F 6/100, cu grosimea de 10cm din beton C16/20. Otelul folosit pentru
laminate va fi S275.
Fundatiile sunt din beton armat, cu sectiune patrata sau dreptunghiulara dupa caz. Dimensiunile
in plan au fost determinate din conditia de limitare a presiunilor maxim admisibile pe teren.
pe structuri solide
Invelitoarea si inchiderile sunt alcatuite din panouri sandwich.
3.2. Corp 2 ATELIER CERCETARE-DEZVOLTARE PROTOTIPURI IN DOMENIUL

INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE
3.2.1. Suprastructura:
Corpul 2 al constructiei ce se doreste a fi executata va avea deschiderea interax de 17 m si sase
travei, din care, una cu un interax de 5,00m, patru cu un interax de 5,10m, respectiv una cu un interax
de 6,30m rezultand o lungime de 31,70m.
In plan vertical cladirea are regimul de inaltime parter si prezinta o inaltime la streasina de 6,85
m, la coama de 7,75m inaltimea utila minima fiind de 6,05m. O sectiune transversala prin cladire
prezinta un acoperis in doua ape cu o panta de 10% (6).
Ca urmare a temei de proiectare structura de rezistenta se propune metalica.
In plan transversal structura de rezistenta va fi formata din cadrele transversale metalice
realizate in varianta cu inima plina, cu legaturi rigide intre rigla si stalp si semirigide in baza.
Stalpii din axele 2,3,4,5,6 si 7 se vor confectiona din profile laminate IPE500.Consola de
prindere a riglei de cadru va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE500).
Riglele de cadru din axele 2,3,4,5,6 si 7 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din
profile laminate IPE500. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi.
Imbinarea cu consolele se va face cu 8 suruburi de inalta rezistenta M24 grupa 8.8. Otelul folosit pentru
laminate va fi S275.
Pentru realizarea frontonului in axul 1 s-au dispus stalpi intermediari la distante de 5,10m
respectiv 6,80m. Profilul folosit pentru confectionarea stalpilor marginali si al celor intermediari va fi
IPE270.
Stalpii marginali de fronton (ax A si ax D) vor avea console de prindere a riglei de
cadru.Aceasta va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE270). Otelul folosit
pentru laminate va fi S275.
Rezemarea semirigida a stalpilor de fronton se va realiza cu 4 buloane M20 Gr. 5.6.
Rigla de cadru de fronton va urma panta acoperisului si se va confectiona din profile laminate
IPE270. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi(stalpi marginali),
respectiv prin intermediul unei placi cu grosimea 15mm prinsa bulonat pe placa de capitel a stalpului .
Imbinarea cu consolele si placa de capitel se va face cu suruburi de inalta rezistenta M20 grupa 8.8.
Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
pe structuri solide
Sarpanta acoperisului este alcatuita in planul longitudinal al cladirii din pane constituite din
elemente formate din tabla indoita la rece de forma "Z"(Z250x2;Z250x2,5). Deschiderea interax a
panelor va fi de 5,00m, 5,10m, respectiv 6,30m si vor rezema pe riglele cadrelor transversale, la o
distanta de 1,40m.
Pentru uniformizarea eforturilor provenite din seism sau vant, cadrele se vor contravantui in plan
orizontal si vertical. Astfel se va realiza o contravantuire verticala transversala intre stalpi, pe axul 1
intre axele A-B, respectiv C-D si o contravantuire verticala longitudinala intre axele 1-2 si 4-5 . In
planul acoperisului se dispune o contravintuire transversala orizontala, intre axele 1-2, respectiv 4-5.
Contravantuirile vor fi formate din diagonale intersectate si se vor confectiona din teava rotunda F
82,5x4. Prinderea pe cadre se va face pe guseele pre-sudate pe acestea prin intermediul unui surub de
inalta rezistenta M20, grupa 8.8. Invelitoarea sarpantei va fi realizata din panouri sandwich cu grosimea
de 100mm.
Pentru rezolvarea inchiderilor laterale s-au prevazut rigle de perete din elemente din tabla
indoita la rece de forma "U" (UI 180x80x4), iar stalpii de perete vor fi constituiti de stalpii cadrelor
transversale. Inchiderile vor fi realizate din panouri sandwich cu grosimea de 80mm. Prinderile panelor
pe consolele de pe stalpi se vor realiza cu suruburi de inalta rezistenta M10 grupa 8.8.Otelul utilizat
pentru pane este de tipul S235.
3.2.2. Infrastructura:
Fundatiile vor fi izolate sub stilpi de tipul fundatii elastice din beton armat in care se vor
pozitiona la turnare carcasele de buloane necesare montarii stalpilor metalici. Perimetral cladirii se va
realiza o grinda de soclu ce va rezema la partea superioara a talpii fundatiei, si va prelua incarcarile
orizontale si verticale aduse de panourile de inchidere. Betonul ce se va folosi la realizarea fundatiilor
va fi C8/10 pentru egalizari respectiv C16/20 pentru fundatiile izolate si grinda de soclu.
Structura de rezistenta a pardoselii cladirii o constituie o placa cu grosimea de 15cm realizata
din beton C30/37 dublu armata cu plasa sudata STNB 116GQ283 ( 6/100) si va rezema pe un pat din
balast compactat si pe grinzile de soclu perimetrale. Inainte de realizarea patului de balast se va
compacta foarte bine platforma generala rezultata din sapatura.
Se mentioneaza ca placa pardoselii poate fi realizata si din beton armat dispers. In acest caz
producatorul va trebui sa garanteze o incarcare capabila de cel putin 1000daN/mp.
3.2.3. Elemente de calcul:
Panele au fost proiectate considerand in calcule o schema statica de grinda continua cu
suprapunere pe reazeme. Otelul din care sunt constituie panele este FeE 350G+Z protejate anticoroziv
pe structuri solide
prin zincare la cald Z275 (g/mp) conform standardelor SREN 10142+A1/2000 si SREN 10147/1993, cu
urmatoarele caracteristici mecanice:
-limita de curgere=3500 daN/cmp.
-rezistenta la rupere=4200 daN/cmp.
Structura de rezistenta a inchiderilor este alcatuita din rigle de perete care reazema pe stalpii
cadrelor transversale. Sectiunea riglelor este de tip UI 180x80x4, din tabla indoita la rece. Otelul din
care sunt constituite riglele de perete este S235JR.
Contravantuirile au fost calculate pentru preluarea actiunii vantului si a seismului, si
transmiterea lor prin intermediul stalpilor la fundatii. Otelul folosit este S235JR pentru diagonale si
gusee. Prinderea diagonalelor de gusee se va face cu suruburi grupa 8.8. Guseele vor fi sudate de
cadrele transversale. Diagonalele vor fi confectionate din teava rotunda F 82,5x4.
Cadrele transversale sunt constituite din grinzi principale cu inima plina si stalpi cu inima plina,
conectate in noduri cu suruburi de inalta rezistenta nepretensionate.
Stalpii sunt metalici vor fi confectionati din profile laminate la cald IPE500,respectiv IPE270 cu
legatura semirigida in baza. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
Grinzile principale ale acoperisului vor fi confectionate din profile laminate la cald
IPE500,respectiv IPE270 pentru fronton. Prinderea acestora pe consolele si capitelurile stalpilor se va
realiza incastrat, cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.
Fundatiile sunt din beton armat, cu sectiune patrata sau dreptunghiulara dupa caz. Dimensiunile
in plan au fost determinate din conditia de limitare a presiunilor maxim admisibile pe teren.
Invelitoarea si inchiderile sunt alcatuite din panouri sandwich.
ntocmit,
ing. Bogdan Alexa
pe structuri solide
MEMORIU DE INSTALATII
1. INSTALATII SANITARE
1.1.Memoriu tehnicInstalatii sanitare
1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafaa total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL S.R.L. Botoani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribuie a
Energiei termice Botoani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz i terenul destinat unitaii propuse. Acesta din
urm se regsete n cartea funciar la numrul 52237 pentru suprafaa de teren de
1095,00 mp i la numrul 6030/N pentru suprafaa de teren de 1706,50 mp.
Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcia EST), se realizeaz din Calea
Soluia de organizare funcional a terenului este condiionat de forma terenului disponibil, cu
front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioar de form neregulat are o lungime
aproximativ de 100,00 m (spre SUD) i cu o adncime maxim de 36,00 m i minim de 19,50 m n
zona central a parcelei, avnd suprafaa total de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicrii
topografice).
Vecintile n cadrul zonei studiate sunt:
-Cale de acces cu limea de 5,00 m (NORD)
-teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribuie a energiei
termice Botoani) la EST cu acces din Ocolitor Pacea
pe structuri solide
termice Botoani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea

termice Botoani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.
Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de uniti industriale de depozite i
transport, si este ocupat de construcii cu activiti industriale, respectiv curi construcii, ci de acces,
platforme betonate, spaii verzi. Incintele sunt delimitate parial de mprejmuiri. Terenul este ocupat n
prezent de 6 corpuri de cldire cu regim de nlime parter, astfel:
atelier tmplrie cu suprafaa construit la sol de 495,00 mp;
depozit de cioburi de sticl cu suprafaa construit la sol de 26,88 mp;
staie de deferizare;
cldire magazie inflamabile;
staie de pompe
gospodrie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0

mc.
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
2.Dotarea cu obiecte sanitare si echipamente
Dotarea cu obiecte a grupurilor sanitare s-a realizat la specificatiile arhitectului prin studiul de
fezabilitate nr.09/2010 intocmit de SC Edifico S.R.L.-Botosani.
Obiectele sanitare ce se vor monta vor fi din portelan sanitar si se vor monta la inaltimea si
distantele intre ele prevazute prin normele si STAS-urile in vigoare.
Se vor monta baterii amestecatoare cromate montate stativ pe obiectele sanitare.Inaltimile de
montare si distantele minime pe orizontala intre acestea si peretii finiti a obiectelor sanitare,a
armaturilor si accesoriilor acestora se vor realiza conform STAS 1504.La inaltimea de montare se va
admite o abatere de montaj de 5%.
S-au prevazut closete cu iesire orizontala din portelan sanitar,rezervoare closet din portelan
sanitar cu montaj stativ pe vasul closet prevazute cu sistem de actionare prin apasare pentru evacuarea
pe structuri solide
apei.Lavoarele cu montaj pe picior din portelan sanitar si cu montaj al bateriei amestecatoare

stativ.Pisoare din portelan sanitar la o inaltime de montaj de 650 mm cu spalare intermitenta prevazute
cu robinet temporizat si respectiv cadite de dus patrare 900 x 900 x200 mm cu cabina dus patrata din
profil cromat si sistem de inchidere pe role cu rulmenti manare cromate si etansare magnetica si sticla
mata anticalcar de 4 mm securizata.
Pentru cadrul halei conform specificatiilor din proiectul referitor la dotarea cu echipamente si
mobilier pe zona stand stropit se va amplasa un echipament cu un debit de 100 l/min.~1,67 l/s.
Conform scenariu de securitate la incendiu este necesar dotarea cladirii cu 4 hidranti interiori de
incendiu cu q=2.5 l/s .Astfel se dispune la amplasarea a 2 hidranti interiori de incendiu pentru corp
A(birouri) cate unul pe fiecare etaj si respectiv 2 hidranti interiori incendiu pentru corp B(hala
cercetare)la un numar de 2 incendii simultane considerate.Se dispun hidranti interiori in cutie metalica
amplasati aparent pe perete conform STAS 2501 cu ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m si o
lungime a jetului compact 6 m.
3.Alimentarea cu apa rece si calda de consum si stingerea incendiilor
Alimentarea cu apa a consumatorilor(bateriilor amestecatoare si a robinetilor ce deservesc
obiectele sanitare) se va realiza arborescent la nivelul parterului.Instalatia se va realiza din teava din
polipropilena cu insertie de aluminiu cu dimensiuni de la 20 la 40 mm.
La trecerea prin pereti acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie. Sustinerea
conductelor orizontale pe pereti se va prin cleme de prindere. Traseul instalatiei de alimentare cu apa
rece si calda de consum se va prevedea la cota +2.85 m fata de pardoseala finita sub travanul fals pana
in cadrul grupurilor sanitare unde se vor prevedea coborari cu robineti de sectionare pentru interventii in
caz de avarie si mentenanta.Conductele de apa rece si calda de consum se vor monta in paralel la o
distanta de 2-3 cm una de alta , in cadrul peretilor de compartimentare din rigips si se vor izola pe tot
traseul cu tuburi tip elastomer sau tubolit.
Portiunile orizontale ale conductelor de alimentare cu apa rece si calda de consum se vor monta
cu panta de 0,002 in sens contrar sensului de curgere,in ipoteza golirii instalatiei pe perioada rece a
anului catre camera tehnica.Inainte de orice obiect sanitar se va monta cate un robinet de trecereinchidere,reglaj.
Prepararea apei calde de consum se va realiza in cadrul camerei tehnice prin intermediul uneui
boiler cu o capacitate de 800 litri si un debit continuu de 2429 l/h la un dt de 33 *C si o putere utila de
93 kW(vezi volum instalatii termice).
Alimentarea hidrantilor interiori de incendiu se va realiza in teava de otel zincata cu Dn 2/3
cu legare din camera tehnica inainte de orice organ de inchidere.
pe structuri solide
Instalatia de distributie din cadrul camerei tehnice si halei se va realiza numai in teava de otel
zincata cu dimensiunile indicate in plansa S1-plan parter.
Pentru evitarea problemelor referitoare la continuitatea in alimentare si presiunea minima
necesara,parametri ce trebuie a fi asigurati de furnizorul de apa se propune alimentarea hidrantilor
interiori si exteriori din cadrul rezervorului subteran 200 mc.Acesta este prevazut prin proiectul de
constructii spre reabilitare si igienizare.In cadrul acestuia s-a identificat o incapere cu destinatie camera
vane cu preschimbare destinatie in statie pompe si instalatii hidraulice aferente (2.3/3.3 m).In cadrul
acesteia se va instala un grup pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h ,H=46
mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si programator
saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65
mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm.
4.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer
Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 125 mm,la
care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru
realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu
Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a
coloanei propriu-zise.
La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului
accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se
admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de
evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor la
coloane cu racorduri flexibile).
4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta
proiectantului inainte de executie.
-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu
normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale
-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56
pe structuri solide
-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat

executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in
vigoare.
Intocmit,
ing.Bliniteanu Cezar
pe structuri solide
1.2.Breviar calcul instalatii sanitare

I.Instalatii de alimentare cu apa
1.Date initiale:
-debite specifice de apa rece puncte de consumconform tabel ANEXA
-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore
-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura
-program de functionare : 12/24 h
-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare)
-hidranti interiori necesari - 4 buc
-Lc-lungimea jetului compact 6 m
-hidranti interiori conform STAS 2501,ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m
-Lavoar portelan sanitar..Bc =9 [L]
-Pisoar.Bc =5 [P]
-Closet cu rezervor montat la semiinaltime..Bc =12 [W]
-Spalator vase.........................................................Bc =1 [Sp]
-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc=5 [Cd]
-stand stropit .100 litri/min=1.66 l/s............................Bc=1 [SS]
Denumire
Obiect sanitar
Simbol
-Lavoar
-Pisoar
-Closet/rezervor
-Spalator vase
-Dus flexibil
-stand stropit
qs
[L]
[P]
[W]
[Sp]
[Cd]
U/
M
Total
Debit
Canti
specific
Unitar/
tate
Qs=[l/s]
Bc
9
0,07
Bc
5
0.035
Bc
12
0.1
Bc
1
0.3
Bc
5
0.1
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
2.Determinare debit de calcul apa consum
q c = 0.54
[l / s]
Echiv
alent
debit
[E]
0,35
0.17
0.5
1.5
0.5
Debit
specific
qs
0.63
0.175
1.2
0.3
0.5
1.66
4.465
Echivale
nt de
debit
E
3.15
0.85
6.0
1.5
2.5
14
pe structuri solide
q c = 1,14[l / s ]
qc-debitul de calcul pe puncte de consum din cadrul cladirii [l/s]
qs -suma debitelor specifice pe punct de consum; qs=4,465 l/s

2.Determinare debit de calcul apa hidranti interiori
-conform scenariu la foc si STAS 1478 se vor instala :
1-cate un hidrant interior pe zona birouri cate unul pe fiecare nivel
2-pentru hala cercetare stingerea se va efectua din 2 puncte(n)
q Hi = 2,5[l / s ]
qTHi = q Hi * n = 5,0[l / s ]
pe structuri solide
3.Determinare pierderi de presiune

3.1.Instalatie alimentare cu apa
Tronson L1(E107)-pct. K(camera tehnica)
L
qc
tronson
hrl
hrl hri hrl+hri
hg
Hu
Nr. Tronson qs[l/s]
crt.
[l/s]
[m]
[Pa/m] [Pa] [Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
1
Lavoar
0.07 0.0700
402.9 30000
2
L1-a
0.07 0.0700
1
200
200 280
480
3
a-b
0.14 0.1400
3.5
500
1750 350
2100
4
b-c
0.175 0.1750
1
800
800 600
1400
5
c-d
0.21 0.2100
1
300
300 280
580
6
d-e
0.31 0.3007
1.1
600
660 700
1360
7
e-f
0.41 0.3458
0.9
750
675 1000
1675
8
f-g
0.98 0.5346
1.2
350
420 900
1320
9
g-h
1.995 0.7627
4.2
250
1050 600
1650
10
h-i
2.605 0.8716
0.9
300
270 800
1070
11
i-j
2.705 0.8881
3.3
320
1056 835
1891
12
j-k
2.805 0.9044
2.5
330
825 850
1675
13
k-l
4.465 1.1410
0.5
450
225 800
1025
14
l-CA
4.465 1.1410
8.1
450
3645 800
4445
Hnec
Tv PPR/AL
[Pa]
Dn[mm]
30402.9
30882.9
20
32982.9
20
34382.9
20
34962.9
25
36322.9
25
37997.9
25
39317.9
32
40967.9
40
42037.9
40
43928.9
40
45603.9
40
46628.9
50
51073.9
50
5.2095378 Hnec[mCA]
0.510739
Hnec[bar]
pe structuri solide
3.1.Instalatie hidranti interiori

Tronson Hi3-camera tehnica(racord statie pompe)
d
v
i
il
(il)
hrl
hrl
(il+hrl)
Hi
Hg
Hnec
Nr.
q l / Lc
crt.
[l/s] [m]
[mm]
[m/s] [Pa/m]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[mmCA]
[Pa]
[Pa]
Ajutaj 2.5 6.40
16.00
Furtun 2.5 20.0
50/3
1.20 1,000.0 20,000.0 20,000.0 Hi31(Hi2) 2.5 32.0 60.3/3.65 1.20 500.0 16,000.0 36,000.0 3.8 3,000.0 3,000.0 39,000.0 82,500.0 6,300.0 61,784.1 183,284.1
1(Hi2)2
5.0 30.00 88.8/4.05 1.10 250.0
7,500.0 43,500.0 7.0 4,000.0 7,000.0 50,500.0 82,500.0
0.00
0.00
277,284.1
2-3(Rb) 5.0 10.0 88.8/4.05 1.00 250.0
2,500.0 46,000.0 4.0 2,200.0 9,200.0 55,200.0
0.00
0.00
0.00
281,984.1
3CV(rez) 5.0 54.0
90/4.3
1.00 110.0
5,940.0 51,940.0 5.0 2,600.0 11,800.0 63,740.0
0.00
0.00
0.00
290,524.1
44
pe structuri solide
II.Instalatii canalizare menajera si pluviala

1.Date initiale:
-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC
-debite specifice de calcul-conform STAS 1795
-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795
-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795
-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795
-S1-invelitoare hala ~1126 mp in 2 ape
-Pisoar.Bc =5 [P]
Denumire
Obiect sanitar
Simbol
-Lavoar
-Pisoar
-Closet/rezervor
-Spalator vase
-Dus flexibil
-stand stropit
qs
[L]
[P]
[W]
[Sp]
[Cd]
Puncte de curgere
la diferite obiecte sanitare
Lavoar
Pisoar
Closet cu rezervor montat
pe vas si la semiinaltime
-Spalator vase
-Dus flexibil
U/
M
Total
Debit
Canti
specific
Unitar/
tate
Qs=[l/s]
Bc
9
0,17
Bc
5
0.5
Bc
12
2.0
Bc
1
0.33
Bc
5
0.33
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
qc
debit
scurgere
[l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
0,50
0.15
6.0
1.0
1.0
Dnominal
al conductei
Echivalent
de legatura
curgere
[mm]
Debit
specific
qs
Echivalent
de debit
E
1.53
2.5
24.0
0.33
16.5
1.66
46.52
4.5
0.75
72
1.0
5.0
83.25
Panta de montare a conductei

de legatura tip alimentare
0.17
0.50
2.00
0.50
0.50
6.00
30
40-50
100
normala
0.035
0.035
0.020
0.33
0.33
1.0
1,0
50
50
0,035
0,035
2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer qcs[l/s]
minima
0.025
0.025
0.012
0,025
0.025
45
pe structuri solide
q cs = 0,4
n * qs [l / s]
q cs = 2,73[l / s ]
3. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul, natura
si panta suprafetei
Q p = 0.0001 * I * i * S i [l / s]
in care :
i -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice
Si -suprafata de calcul ce colecteaza [mp]-1136 mp-2 ape/568 mp fiecare
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha]-280 l*s/ha
f-frecventa plii de calcul functie de natura cladirii-cladiri unde apa de pe acoperis ar
patrunde in interior prin derschideri si ar provoca pagube la utilaje si materiale-f-1/3
t-durata ploii -10 minute
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]
q1=15.11 [l/s]
q2=15.11 [l/s]
4.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare
4.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina vsp[m/s]
v sp = C R i [l / s ]
C
-coeficient de rezistenta hidraulica Chezy
-raza hidraulica la sectiune plina [m]
-panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975
4.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica C
C=
70 R
k+ R
-coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP

k=0,007-pentru tuburi din PVC
4.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plinaR [m]
46
pe structuri solide
R=
d
d
[m ]
4
-diametrul nominal al conductei [m]
4.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -qsp-[l/s]

q sp = A v sp [l / s ]
A
-aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m2]
4.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune

A = r2 =
plina[m2]
d2 2
[m ]
4
4.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-qc [l/s]

q c = q cs + q s max [l / s ]
qcs
-debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor
sanitare si punctelor de consum [l/s]

qsmax -debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe tronsonul de
conducta considerat [l/s]
4.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe tronson si debitul la
sectiune plina XX =
qc
q sp
Z
u
4.8.Determinare Z
Conform STAS 1975 si din determinarea lui X Z
Z
-raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere

la sectiune plina-ales conform STAS 1975
4.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului u

Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z u
Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei
uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975
u < u max admis
4.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat
v r = Z v sp [m / s ]
47
pe structuri solide
Conditie necesara :
Vmin
v min < v r < v msx 0,7[m / s ] < v r < 4[m / s ]

-viteza de autocuratire [m/s]
qsp=29.2[l/s] pr o pnata de 0,008

-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul
dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit
x=qs/qc=0.07
z=0.66
u=0.18 < 0.65 maxim admis
Intocmit,
ing. Codrina Moisa
48
pe structuri solide
2. RACORD ALIMENTARE CU APA, RACORD CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

2.1. Memoriu tehnic
1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafaa total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL S.R.L. Botoani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribuie a
Energiei termice Botoani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz i terenul destinat unitaii propuse. Acesta din
urm se regsete n cartea funciar la numrul 52237 pentru suprafaa de teren de
1095,00 mp i la numrul 6030/N pentru suprafaa de teren de 1706,50 mp.
Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcia EST), se realizeaz din Calea
Soluia de organizare funcional a terenului este condiionat de forma terenului disponibil, cu
front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioar de form neregulat are o lungime
aproximativ de 100,00 m (spre SUD) i cu o adncime maxim de 36,00 m i minim de 19,50 m n
zona central a parcelei, avnd suprafaa total de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicrii
topografice).
Vecintile n cadrul zonei studiate sunt:
-Cale de acces cu limea de 5,00 m (NORD)
termice Botoani) la EST cu acces din Ocolitor Pacea
49
pe structuri solide
termice Botoani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea

termice Botoani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.
Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de uniti industriale de depozite i
transport, si este ocupat de construcii cu activiti industriale, respectiv curi construcii, ci de acces,
platforme betonate, spaii verzi. Incintele sunt delimitate parial de mprejmuiri. Terenul este ocupat n
prezent de 6 corpuri de cldire cu regim de nlime parter, astfel:
atelier tmplrie cu suprafaa construit la sol de 495,00 mp;
depozit de cioburi de sticl cu suprafaa construit la sol de 26,88 mp;
staie de deferizare;
cldire magazie inflamabile;
staie de pompe
gospodrie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0

mc.
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
In zona s-a identificat o conducta de alimentare cu apa 350 mm din otel apartinand SC NOVA
APA SERV SA-Botosani la aproximativ 85 m de obiectiv amplasata la capatul drumului de
acces.Conform reprezentatilor furnizorului de utilitati se poate asigura o presiune minima de 1,2 bar si
maxima de 2,2 bar.
Din punct de vedere al racordarii obiectivului la canalizare s-a identificat in zona o retea de tip
unitara din tub de beton Dn 500 mm cu punct de racord in cadrul unui camin cu H=6 m amplasat la o
distanta de 45 m de obiectiv.
2.Propuneri de amenajare alimentare cu apa
Conform breviar de calcul si datelor din teren se propune racordarea obiectivului la conducta de
otel identificata cu Dn 350 mm.Racordul se va realiza din teava de PEHD Dn 63 mm Pn 6 pe o
50
pe structuri solide
lungime de 145 m pana la un camin apometru amplasat in apropierea camerei tehnice a cladirii.Acesta
se va poza in spatiu public(drum acces) la adancimea de -1.10 m fata de cota teren sistematizat.
Din cadrul camin apometru se va alimenta printr-un racord consumatorii obiectivului cu intrare
in camera tehnica cu teava PEHD Dn 40 Pn6 pe o lungime de 4 m si respectiv rezervor incendiu cu
teava PEHD Dn 63 Pn6 pe o lungime de 48 m in cadrul camera vane/statie pompe.
Alimentarea hidrantilor interiori si exteriori se va realiza din cadrul rezervorului de incendiu
existent prin intermediul unei conducte din PEHD Dn 110 Pn 6`.Presiunea necesara la hidranti se va
asigura cu ajutorul uneui grup de pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h
,H=46 mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si
programator saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65
mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm si se vor amplasa pe latrile de est si vest a cladirii la o
distanta minima de 5 metri fata de aceasta.Acestea se vor marca corespunzator cu placute indicatoare.
Racordul de alimentare cu apa se va poza pe spatiul public(drum acces) ajungand in dreptul
cladirii la o distanta de 3 metri fata de aceasta .La amplasarea racordului de apa se va tine cont de
distantele minime fata de celelate retele de utilitati existente si se va contacta proiectantul pentru
solutionare in raport cu celelalte avize.
Racordul de alimentare cu apa din incinta se va monta sub adancimea de inghet -1,10 m fata de
cota teren natural pe pat de nisip de 10 cm si 10 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Pe traseul montarii acesteia se va prevedea banda avertizoare si placute indicatoare.
Camin apometru se va prevedea din beton de dimensiuni L=2100 mm ; l=1700 mm ; H=2400
mm cu capac carosabil.
La trecerea prin peretii caminului apometru acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie
si se vor etansa cu granituri de cauciuc.
Conductele se vor izola in cadrul caminului de vizitare si caminului apometru cu cu vata
minerala cu folie de aluminiu 10 cm.
La amplasarea n plan i pe vertical a conductelor exterioare de ap vor respecta distanele
prescrise fa de alte conducte subterane sau cabluri electrice i telefonice, conform STAS 8591.
Operatiunile de montare ,pozare conducta si sapaturile aferente sunt prezentate in caietul de
sarcini.
51
pe structuri solide
Pentru realizarea contorizarii se propune executia unui camin apometru pentru bransament
colectiv din beton necarosabil LxlxH-2.1x1.7x2.4 m model,prevazut cu capac termoizolant cu o
sectiune rectangulara 0,7 x0,7 m .
In cadrul acestuia se va monta un apometru de tip WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie
C cu urmatoarele caracteristici tehnice :
-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm
-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]
-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]
-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]
-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]
-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]
-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]
-rezolutie max. 99,999
-rezolutie min. 0,0005
-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm
-greutate : 19,0 [kg]
Pentru contorizarea consumului de apa se vor utiliza numai echipamente cu aviz B.R.M.L.,iar
montajul se va realiza conform specifiicatilor din cartea tehnica a producatorului.Acesta se va amplasa
la limita de proprietate in spatiu verde,conform plan A1/A2.In cadrul acestuia se va prevedea o bucla
de contorizare compusa din robineti sectionare Dn 2,filtru Y Dn 2 si apometru combinat cu Dn
50/25 mm.
Toate conductele din cadrul caminului se vor izola pe tot traseul cu vata minerala cu folie de
aluminiu 10 cm.
Se va avea in vedere ca la achizitionarea contoarului de apa rece acesta sa fie agrementat si
omologat de B.R.M.L.,respectiv agreat de furnizorul de apa S.C. NOVA APASERV S.A., in caz
contrar acesta se alege la recomandarile acestora tinandu-se cont doar de caracteristicile de debit minim
si maxim.
Instructiuni de folosire, instalare, exploatare si intretinere apometru
Montarea/demontarea contoarelor trebuie executata numai de personal calificat corespunzator,
apartinand unui operator economic avizat BRML.
inainte de montarea propriu-zisa a contorului, se verifica, dupa caz, pozitionarea corecta a
filtrului sj respectarea sensului de curgere a apei, conform indicatiei de pe carcasa.
52
pe structuri solide
Montarea contoarelor se va face numai in incinte protejate la inghet. Garantia tehnica nu

acopera cazurile de deteriorare a contorului ca urmare a fenomenului de inghet.
Pozitia de montaj a contorului va fi facuta, dupa caz, conform tipului de contor; orice montare
neconforma caracteristicii tipului respectiv de contor va influenta negativ exploatarea acestuia.
Este obligatorie spalarea cu jet de apa a aluviunilor, impuritatilor, care pot determina
deteriorari ale contorului sau reducerea debitului de apa.
imbinarile in retea se vor executa cu atentie, pentru evitarea deteriorarii filetelor sau flanselor.
Strangerea suruburilor sau a piulitelor olandeze, va fi facuta cu respectarea stricta a specificatiilor
tehnice. La montare, se va verifica cu atentie pozitionarea corecta, concentrica, a garniturilor de
etansare.
La montare, trebuie evitate socurile, izbiturile mecanice si suprasolicitarile termice prin
sudare sau lipire.
Pe conducte Dn amonte i Dn aval vor fi montati robineti de trecere (sau vane), in scopul
creerii conditiilor de demontare a contorului sau, dupa caz, a mecanismului acestuia.
Pentru asigurarea protectiei impotriva curgerii inverse a apei si a suprasolicitarii termice a
contoarelor montate in instalatiile de alimentare cu apa calda sau rece a bateriilor de amestec, pe
racordul aval se recomanda montarea unei supape antiretur.
Contoarele pentru aplicatii industriale din familia Woltaris necesita tronsoane rectilinii de
linistire de minim: 5 x DN Tn amonte si 3 x DN Tn aval. Daca in amonte de contor sunt amplasate
elemente perturbatoare (pompe, coturi, reductii, etc.) se multiplica portiunea amonte un stabilizator de
curgere. Pentru protejarea mecanismului, este necesara montarea pe conducta amonte a unui filtru de
impuritati.
Cand in instalatie exista lovituri de berbec sau cavitatie, se vor lua masuri de eliminare sau
atenuare a lor, pana la atingerea pragului de siguranta. Se vor lua masuri de prevenire a suprasolicitarii
contoarelor, cat si de urmarire a starii tehnice a altor echipamente, care prin defectare, ar putea dauna
contoarelor.
Calitatea apei utilizate este importanta in asigurarea unei exploatari eficiente si a duratei de
viata a contorului; beneficiarul va trebui sa urmareasca Tn timp calitatea apei utilizate, inlaturand
cauzele care conduc la o calitate necorespunzatoare a ei, fata de prevederile STAS 1342 / 91.
Contorul de apa este un instrument de masurare care poate fi influentat de calitatea apei
vehiculate prin el. Operatiile de intretinere se executa, de regula, odata cu verificarile metrologice
periodice. Nerespectarea instructiunilor de folosire, instalare, exploatare si intretinere duce la pierderea
garantiei si priveaza cumparatorul de dreptul la reclamatii in cadrul perioadei de garantie.
53
pe structuri solide
Revizia si repararea contoarelor, in interiorul perioadei de garantie sau pe intreaga lor durata
de viata, sunt asigurate de atelierele si laboratoarele noastre specializate, autorizate metrologic.
3.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer
Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 125 mm,la
care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru
realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu
Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a
coloanei propriu-zise.
La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului
accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se
admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de
evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor
la coloane cu racorduri flexibile).
4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-solutiile privind racordurile apa-canalizare se vor considera stabilite in clar dupa avizul
detinatorului de utilitati SC NOVA APASERV SA ;
-achizitionarea apometrului pentru inregistrarea consumului de apa se va realiza dupa un accept
in prealabil de la detinatorul de utilitati,pentru primirea acceptului din punct de vedere al agreerii
tehnice a acestuia.
-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta
proiectantului inainte de executie.
-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu
normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale
-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56
-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat
executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in
vigoare
Intocmit,
ing.Bliniteanu Cezar
54
pe structuri solide
2.2.Breviar calcul alimentare cu apa

I.Instalatii de alimentare cu apa
1.Date initiale:
-debite specifice de apa rece puncte de consumconform tabel ANEXA
-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore
-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)
-numar de angajati-28 persoane
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura
-coeficient de varatie zilnica de apa necesara unui consumator-Kzi=1,3-1,4;
-coeficient de variatie orara-Ko=2-3 pentru <10.000 locuitori ,in care Kor(i) este coeficient de
variaie orar; se exprim sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fa de
medie n zilele de consum maxim, adimensional.
Kor(i) = Qor max(i) / Qor med(i)
Qor med(i) = Qzi max / 24
n relaiile (2), (3), (4) indicii din sume au semnificaia:
-k se refer la categoria de necesar de ap (nevoi gospodreti, publice);
-i se refer la tipul de consumatori i debitul specific pe tip de consumator.
-debite specifice de apa rece
-categorie consum zone cu apartamente n blocuri cu instalaii de ap rece,
canalizare,
cald i
cu preparare centralizat a apei calde-asimilat
-consum specific per angajat -40 l/om*zi

-destinatie cladire cladiri birouri/cercetare
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r. si a.c.m. conform memoriu tehnic
-program de functionare : 12/24 h
-caracteristica retelei : Ks=2% in care Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea
necesitilor proprii ale sistemului de alimentare cu ap :n uzina de ap, splare rezervoare,
splare reea distribuie; iar Kp=5% in care Kp reprezint suplimentarea cantitilor de ap
pentru acoperirea pierderilor de ap n obiectele sistemului de alimentare cu ap pn la
branamentele utilizatorilor;
-timpul de refacere a rezervei de incendiu 24 ore(STAS 1478)
55
pe structuri solide
-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare) ; nr. Total hidrnati

interiori 4 buc
-Lavoar portelan sanitar..Bc = 9 [L]
-Pisoar.Bc =5 [P]
-Spalator vase.........................................................Bc = 1 [Sp]
-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc= 5 [Cd]
-stand stropit.............................................................Bc = 1 [SS]
-hidrant exterior in functiune -1 buc-qhi=5 l/s ; nr. Total hidranti 2 buc
2.Debitul caracteristic al necesarului de apa
-debit mediu zilnic, notat Qzi med; acesta reprezint media volumelor de ap utilizate zilnic n
3
decursul unui an, n m /zi:

Qzi med =(n x qs) / 1000 [mc/zi]
-debit zilnic maxim, notat Qzi
; acesta reprezint volumul de ap utilizat n ziua cu consum
max
3
maxim n decursul unui an, n m /zi:

Qzi maxim =Kzi x Qzi med =1,35 x Qzi med [mc/zi]
-debit orar maxim, notat Qorar max; reprezint valoarea maxim a consumului orar din ziua (zilele) de
3
consum maxim, n m /h:

Qorar maxim =Ko x Qzi maxim =(2 x Qzi maxim) / 24= [mc/h]
Qzi med =(28 x 40) / 1000=1,12 [mc/zi]
Qzi maxim =Kzi x Qzi med =1,4 x 1,12=1,57[mc/zi]
Qorar maxim =Ko x Qzi maxim =(2,0 x 1,57) / 24=0,13 [mc/h]
3.Debit al cerintei de apa
Qzi med =1,02 x 1,05 x 1,12=1,2 [mc/zi]

Qzi maxim =1,02 x 1.05 x 1,57=1,68 [mc/zi]
Qorar maxim =1,02 x 1,05 x 0,13 =0,14 [mc/h]
4.Debit de calcul cumulat
Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu ap aval de rezervoare se
dimensioneaz la debitul:
QIIC =Kp*Qomax+Kp*n*Qii [mc/h]
56
pe structuri solide
unde:
QIIC -este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu ap aval de
rezervoare;
njQii--este numrul de jeturi i debitele hidranilor interiori (Qii) pentru incendiile simultane care
se combat din exterior (n);
Kp -este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitile de ap suplimentare exprimate prin acest
coeficient includ i necesarul de ap pentru curarea periodic a reelei de distribuie (12) i
pentru splarea i curirea rezervoarelor (0,4%0,5%) conform 4.4, b, c.
Pentru aceast valoare a debitului toi utilizatorii luai n calcul (inclusiv hidranii interiori) pot
folosi apa n cantitatea normat i dup schema stabilit (direct la presiunea din reea sau cu mijloace
intermediare).
Conform SR 1343-1:2006 art.4.4.1 pierderile de ap tehnic admisibile n reeaua de distribuie
trebuie tratate ca un necesar de ap.
La reelele de distribuie noi (sub 5 ani) se apreciaz c pierderile nu vor fi mai mari de 15% din
volumul de ap distribuit (Kp = 1,15); acestea pot apare din execuie necorespunztoare, variaii
zilnice de presiune, materiale cu defeciuni.
La reelele de distribuie existente, la care se efectueaz retehnologizri i/sau extinderi,
pierderile pot fi pn la 35% (Kp = 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de ap sunt
considerate anormale i impun adoptarea unor msuri corespunztoare.
QIIC =1.54 [mc/h]
n-numarul de jeturi hidrantilor interiori pentru incendiile simultane care se combat din
exterior;n=2
Qii-debitul hidrantilor interiori;nu este cazul
Kp-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitile de ap suplimentare exprimate
prin acest coeficient includ i necesarul de ap pentru curarea periodic a reelei de distribuie
(12); Kp=1,35
5.Verificare volum rezervor apa pentru combaterea incendiilor
Vi = Te (a * Qsorar max + 3.6 * n * Qie Qsi ) + 3.6 * Qii * Ti [mc]
Vi = 57.18[mc] < Vrez.existent . = 200[mc]
unde :
57
pe structuri solide
-Te-durata de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor-3 ore

-a-coeficient adimensional-a=0.7
-Qsoramax-debitul orar maxim al cerintei de apa-0.14 mc/h
-Qie-debitul pentru un incendiu exterior-5 l/s
-Qsi-debitul minim ce poate fi asigurat-0 mc/h
-Qii debitul pentru un incediu interior 5 l/s
-Ti-durata de calcul pentru stingerea unui incendiu interior
6.Dimensionare conducta alimentare cu apa/bransament
Qc=max[(qc + Qutilaje)+Qref.rez.inc.]=2.57 [l/s]
PEHD Dn 63/3 mm PE 100;Pn 6;SDR11 V=1.0 m/s
-Qref.rez.inc.-8.33 mc/h=2.32 l/s ;
-qc + Qutilaje=0.91+1.66=2.57 l/s
7.Alegerea tipului de apometru
-debit de calcul consumatori-0.1l/s-debit minim
-debit de calcul utilaje-1.66 l/s
-debit de calcul maxim-2.57 l/s
Se propune un model de apometru cu aplicatie in sistemele de consum si distributie
bransamente urmatoarele apometre :
-model WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie C cu urmatoarele caracteristici tehnice :
-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm
-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]
-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]
-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]
-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]
-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]
-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]
-rezolutie max. 99,999
-rezolutie min. 0,0005
-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm
-greutate : 19,0 [kg]
8.Determinare pierderi de presiune
58
pe structuri solide
L
Nr.
Tronson
qs[l/s]
crt.
qc
tronson
hrl
hrl
hri
hrl+hri
hg
Hu
Hnec
Tv PPR/AL
[l/s]
[m]
[Pa/m]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
[Pa]
Dn[mm]
402.9
30000
30402.9
Lavoar
0.07
0.0700
L1-a
0.07
0.0700
200
200
280
480
30882.9
20
a-b
0.14
0.1400
3.5
500
1750
350
2100
32982.9
20
b-c
0.175
0.1750
800
800
600
1400
34382.9
20
c-d
0.21
0.2100
300
300
280
580
34962.9
25
d-e
0.31
0.3007
1.1
600
660
700
1360
36322.9
25
e-f
0.41
0.3458
0.9
750
675
1000
1675
37997.9
25
f-g
0.98
0.5346
1.2
350
420
900
1320
39317.9
32
g-h
1.995
0.7627
4.2
250
1050
600
1650
40967.9
40
10
h-i
2.605
0.8716
0.9
300
270
800
1070
42037.9
40
11
i-j
2.705
0.8881
3.3
320
1056
835
1891
43928.9
40
12
j-k
2.805
0.9044
2.5
330
825
850
1675
45603.9
40
13
k-l
4.465
1.1410
0.5
450
225
800
1025
46628.9
50
14
l-CA
4.465
1.1410
8.1
450
3645
800
4445
51073.9
50
5.2095378
Hnec[mCA]
0.510739
Hnec[bar]
Stabilire cote de montaj si geodezice

hmontaj cond.distrib.= Hg =1,10 m=10787.7[Pa]= Hg =10.79 [kPa] CTS adancimea de montaj
a conductei
Presiune minima/maxima asigurata 1,2/2,2 bar in punct de racord
Hrbransament= hri+hrl+ he +Hnec+Hg[kPa]
Hrbransament=116.67 [kPa]=11.91[mCA]=1.17[bar]
<1.2 bar pres min. existenta pct. racord
Hnec-pierderile de presiune necesara instalatie interioara >pierdere presiune alimentare rezervorHnec =51.0739 kPa
he pierderea de presiune pe contor la debit nominal he -25 kPa
hri =Lxi Pa=KPa=mCA,in care :
L= reprezinta lungimea conductei de apa -145 m
i=Pa/ml-reprezinta pierderea de presiune unitara pe conducta-200 Pa/ml-v=1.0 m/s
hri =145 x 200 =29.000 Pa hri =29 kPa
Determinare hrl :
Tr. 2-3.
59
pe structuri solide
1xFiltru Y
1xteu trec
1xreductie
2x
rob.sert.
0.8
0.5
0.3
0.3
2.2
Total pierderi locale hrl =800 Pa=0.8 kPa=0.082 mCA
hrl =0.8 kPa
II.Instalatii canalizare menajera si pluviala

1.Date initiale:
-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC
-debite specifice de calcul-conform STAS 1795
-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795
-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795
-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795
-S2-parcare ~716 mp
-Pisoar.Bc =5 [P]
Denumire
Obiect sanitar
Simbol
-Lavoar
-Pisoar
-Closet/rezervor
-Spalator vase
-Dus flexibil
-stand stropit
qs
[L]
[P]
[W]
[Sp]
[Cd]
U/
M
Total
Debit
Canti
specific
Unitar/
tate
Qs=[l/s]
Bc
9
0,17
Bc
5
0.5
Bc
12
2.0
Bc
1
0.33
Bc
5
0.33
[SS]-bc-1-1.66 [l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
0,50
0.15
6.0
1.0
1.0
Debit
specific
qs
Echivalent
de debit
E
1.53
2.5
24.0
0.33
16.5
1.66
46.52
4.5
0.75
72
1.0
5.0
83.25
2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer qcs[l/s]
60
pe structuri solide
Qu = 0,8 * Q s [l / s ]
Quzi med =0.8 * 1,12=0.9 [mc/zi]
Quzi maxim =Kzi x Qzi med =0.8 * 1,57=1.26 [mc/zi]
Quorar maxim =0.8 * 0,13=0.11 [mc/h]
3. Identificare suprafete colectoare de calcul

-S2-parcare ~716 mp
4. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul

Q p = m * Si * i * I i [l / s ]
Q p 1 = 0 . 8 * 0 . 1126 * 0 . 95 * 280 = ~ 23 . 96 [ l / s ]
Q p = 0.8 * 0.0716 * 0.8 * 280 =~ 12.83[l / s ]
in care :
m-coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul-0.8 pt. t<=10 minute
i -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice,pavaje asflat,pavele-0.8-0.90
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha] -280 l*s/ha
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]
5.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare

5.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina vsp[m/s]
v sp = C R i [l / s ]
C
-coeficient de rezistenta hidraulica Chezy
-panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975
5.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica C

C=
70 R
k+ R
61
pe structuri solide
-coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP

k=0,007-pentru tuburi din PVC
5.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plinaR [m]

R=
d
d
[m ]
4
-diametrul nominal al conductei [m]
5.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -qsp-[l/s]

q sp = A v sp [l / s ]
A
-aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m2]
5.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune

plina[m2]
A = r2 =
d2 2
[m ]
4
5.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-qc [l/s]

qc = qmax oraor + Q p1 + Q p 2[l / s ]
qc = 37.19[l / s ]
qcs
-debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor
sanitare si punctelor de consum [l/s]

qsmax -debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe
conducta considerat [l/s]
5.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe
tronson si debitul la sectiune plina XX =
qc
q sp
Z
u
5.8.Determinare Z
Conform STAS 1975 si din determinarea lui X Z
-raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere

la sectiune plina-ales conform STAS 1975
5.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului u
tronsonul de
62
pe structuri solide
Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z u

Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei
uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975
u < u max admis
5.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat
v r = Z v sp [m / s ]
Conditie necesara :
Vmin
v min < v r < v msx 0,7[m / s ] < v r < 4[m / s ]

-viteza de autocuratire [m/s]
qsp=50.3[l/s] pt. o panta de 0,008

-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul
dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit
x=qs/qc=0.73
z=1.13
u=0.62 < 0.65 maxim admis
Intocmit,
ing. Bliniteanu Cezar

Memoriu General Dtac

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General Dtac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pe structuri solide

Calea Naional nr. 4

PROIECT NR. 3/2011

FAZA: DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA

- PLAN DE AMPLASAMENT/AMENAJARI EXTERIOARE

- PLAN DE AMPLASAMENT AMPLASAREA RETELELOR DE UTILITATI,

- PLAN ETAJ PARIAL

- FAADA LATERAL DREAPTA I STNGA

- IMPREJMUIRE TEREN PLAN, SECIUNE, VEDERI

- PLAN PARTER-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI

- PLAN ETAJ-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI

Arh. Paul HRUSCA - arhitect

Ing. Gerard PAUN inginer proiectant de structuri

Ing. Codrina MOISA inginer proiectant instalaii hidranti, detectie incendiu

Ing. Cezar BALINISTEANU inginer proiectant instalaii ap-canal, termice

Ing. Iuliana STOIAN inginer proiectant instalaii electrice

PROIECT nr. 3 / 2011

- DEZVOLTAREA ACTIVITII DE CERCETAREDEZVOLTARE N VEDEREA CRETERII CAPACITII DE INOVARE I

FAZA DE PROIECTARE : - DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA

- s.c. ELECTRO ALFA INTERNAIONAL s.r.l. Botoani

2.1. Terenul pe care se dorete amplasarea construciei se afl n intravilanul municipiului

5.1. Amplasare n teren.

Un Laborator modern, n care s se poat efectua ncercri de performan i de tip (electrice i

Un Atelier de Cercetare - Dezvoltare Prototipuri n adevaratul sens al cuvntului, n care s

infrastructura IT, hardware i software de ultim generaie ce va putea sa susin

Aria construit desfaurat Adc

Inlimea util Hu birouri parter

Inlimea util Hu birouri etaj

Inlimea util Hu laborator

Inlimea la streain Hst

Categoria de importan (cf. HG 261/1997)

Gradul de rezisten la foc

Clasa de performan energetic minim

Parter , partial Parter + Etaj

Din punct de vedere funcional, distribuia ncperilor n cazul corpului 1 Centru

In rezolvarea funcionalului s-a urmrit pe de o parte realizarea dezideratului de centru

Cu urmtoarele caracteristici dimensionale:

Aria construit desfurat Adc

Inlimea la streain Hst

Categoria de importan (cf. HG 261/1997) C

Gradul de rezisten la foc

Clasa de performan energetic minim

CAP 6. FUNCIUNI, INDICI, REGLEMENTRI

- Suprafaa construit la sol corp 1

- Suprafaa construit la sol corp 2

- Suprafaa construit la sol total

- Suprafaa construit desfurat corp 1

- Suprafaa construit desfurat corp 2

- Suprafaa construit desfurat total

- Suprafaa util desfurat corp 1

- Suprafaa util desfurat corp 2

- Suprafaa util desfurat total

- nlimea maxim corp 1 i corp 2

n conformitate cu prevederile normativelor de proiectare n vigoare amplasamentul se

In conformitate cu prevederile codului de proiectare CR 1-1-3/2005 Evaluarea actiunii

ZAPEZII asupra constructiilor, fig. 2.1. Romania zonarea valorii caracteristice a

Conform cu codul de proiectare NP 084 2004 Actiunea VANTULUI:

Conform hartii de zonare SEISMICA din normativul P100-1/2006, amplasamentul face

parte din zona de intensitate seismic caracterizata prin:

Conform STAS 11100/1-93 Macrozonarea teritoriului Romaniei Grad seismic 6;

Conform STAS 6472/2-83 - temperatura de calcul pentru vara; SR 10907/1-97 -

temperatura de calcul pentru iarna amplasamentul se situeaza in zona climatic III;

110 cm de la suprafaa terenului.

panouri tristrat, OL (tabla 0,5 mm) PU (spum poliuretanic) OL (tabl OL 0,5