Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa 111 IA
An : I
Data efectuarii lucrarii: 04-10-2006
Data predarii lucrarii: 07-10-2006
Lucrarea nr. 2
Tehnologie
METALE SI ALIAJE UTILIZATE IN INDUSTRIA
ELECTROTEHNICA
Lucrarea cuprinde:
1. Notiuni de baza;
2. Comentarea standardului -SR CR 10260:2002
-SR EN 1412: 1997
3.Activitate la laborator;
4.Concluzii;
5.Bibliografii.
1. Notiuni de baza
In industria electritehnica, pentru fabricarea masinilor si aparatelor electrice se folosesc
diferite meteriale metalice si nemetalice. Materialele metalice, pe scurt metalele se
folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinati chimice sau amestecuri
obtinute de regula prin topirea impreuna a doaua sau mai multe elemente dintre care cel
putin unu, este metal. Astfel, otelul este un aliaj la fierului cu carbonul, iar bronzul un
aliaj al cuprului cu staniul.
Metale si aliajele frecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice, sunt standardizate.
In standardele referitoare la materiale se dau de regula urmatoarele date: denumirea
materialului, modul de simbolizare, calitatile de materiale ce fac parte din categoria
respective, compozitia chimica, proprietati-le fizico- chimice, mecanice, tehnologice,
forma de livrare, dimensiuni, modul de marcare.
Principalele proprietati ale metalelor si aliajelor se deosebesc intre ele prin anumite
proprietati care determina posibilitatea de utilizare in industrie. Avem proprietati: fizice,
chimice, mecanice, tehnologice.
Principalele proprietati ale cuprului (Cu) si ale aluminiului (Al)
Cuprul este caracterizat prin maleabilitate buna, conductibilitate electrica si
termica foarte buna, rezistenta mare la coroziune, se sudeaza si se lipeste bine. Este
folosit pentru fabricarea conductoarelor si a cailor de curent, calitatile lui conductoare
sunt dependente de puriatea pe care o are.
Cuprul electrolitic:
-rezistivitatea =0.01724
mm 2 /m la 20 grade C
-densitatea =8,93 g/cm 3 ;
-conductivitatea termica =392,72 W/m*K la 20 grade C;
-temperatura de topire =1083 grade C;
-caldura specifica c=14,6 J/kg*K;
-caldura latenta de topire t =205 kj/kg;
- rezistenta de rupere =20-30 kgf/mm 2 ;
-costul este acceptabil desi este un material deficitar;
Proprietatile tehnologice ale cuprului sunt in functie de gradul de ecruisare
(STAS 9872 - Cupru si aliaje de cupru.Simbolizarea starilor de livrare), simbolizarea
starilor de baza se face astefel:
-brut de fabricatie avand simbolul M;
-recopt, symbol O;
-ecruisat, symbol H;
-tratat termic, symbol T.
Daca cuprul tare este supus recoacerii la temperatura de 330-350 grade C, dupa
racire se obtine un cupru moale, cu rezistenta mica de intindere si cu alungire mare la
intindere.
2.Comentarea standardelor:
SR CR 10260:2002
SISTEME DE SIMBOLIZARE A OTELURILOR.
SIMBOLURI SUPLIMENTARE
(Produs siderurgic, otel)
Acest standard este aprobat de Directorul General al ASRO la 7 decembrie1999
si contine informatii despre produs siderurgic, otel :
1. Domeniu de aplicare: acesta defineste simbolurile suplimentare care pot
completa simbolizarea alfanumerica a otelurilor de EN 10027-1 si unele simboluri
suplimentare care pot completa simbolizraea numerica definite in EN 1002/-2 astefel
incat sa se realizeze o identificare completa a marcilor de otel sau a unui produs de otel.
2. Referinte normative: sunt prezentate referinte date si nedate, prevederi din
alte publicatii. ex: EN 10079:1992 Definition des produits en acier.
3. Definitii: In cadrul Raportului CEN se aplica definitiile din EN 10020 si EN
10079.
4. Atribuirea de simboluri suplimentare: aplicaraea simbolurilor nespecificate
ale otelului trebuie notificate la ECISS/TC 7.
5. Consultarea:
6. Simbolizarea
6.1 Sinbolizarea alfanumerica: conform EN 10027-1 pot apare simboluri
suplimentare care se impart in 2 grupe.Simbolurile din grupe diferite se despart prin +.
SR EN 1412: 1997
CUPRU SI ALIAJE DE CUPRU.
SISTEM EUROPEAN DE SIMBOLIZARE NUMERICA.
Acest standard este aprobat de Directorul General al IRS la 22 mai 1997 si contine
informatii despre cupru, aliaj de cupru, simbolizare, simbolizare numerica:
Caracterul destinat pozitie a sasea este o litera care precizeaza unul din grupele de
materiale indicate in table.
4.2.2.5 Exemple: CW024A
CB752S
5. Atribuirea, inregistrarea si gestionarea simbolurilor de material
Exemplu:
Cupru ia o valoare din intervalul 000-999 in pozitiile 3-5, iar in pozitia 6 se
completeaza cu litera A sau B;
Aliaje cupru- staniu ia o valoare din intervalul 000-999 in pozitiile 3-5, iar in
pozitia 6 se completeaza cu litera K.
3. Activitate la laborator
In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema Metale si aliaje utilizate in
electrotehnica am discutat despre metale si aliaje. Am aflat ca intr-un STAS cu o
asemenea tema intalnim informatii despre denumirea materialului, modul de
simbolizare, calitatea materialelor, marcile, proprietatile tehnologice, forma de
livrare. Simbolul este alcatuit din cifre si litere.
Am avut pe masa lucrarea 446.323-106-1 cu titlul Brat. Desenul continea: butuc,
perete, placa, perete, lagar 280/ 210-65, U20-70, placa 25*60*180, placa, adios,
sudura D10, sudura D6. Am enumerate marcile STAS-ului 446.323-107-1 :OL 37.2 ;
OL 52.2 . Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor:
fizice : permeabilitatea magnetica, densitatea ;
chimice: refractari, dilatarea;
mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala;
tehnologice: -duptibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea .
Materialele care se folosesc in industria electrotehnica se impart in doua grupe:
materiale metalice feroase si materiale metalice neferoase.
Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la proportia
masica a fierului este mai mare decata oricarui alt element al aliajului. Dintre aceste
materiale distingem fontele si otelul. Fontele sunt de mai multe feluri: Brute (SR EN
10001:1993 Definirea si clasificarea fontelor brute) ; Fonta cenisie (SR EN 1561:1999
Fonata cu grafit lamelar) ; Fonta cu grafit nodular (SR ISO 1083:1993 Fonta cu grafit
nodular.Clasificare.) ; Fonta maleabila ( SR ISO 5922:1995 Fonta maleabila) ; Fontele
austenitice ( SR ISO 2892:1994 Fonta austenica) ; Fonata refractara (stas 6709-79 Fonta
refractara turana in piese).