In viata fiecarui individ soseste momentul alegerii unei ocupatii, meserii, profesii.

FIECARE este liber sa

aleaga ceea ce vrea si este in stare sa faca. In functie de alagerea facuta isi va asuma tot ce
presupune,caracterizeaza profesia respectiva (drepturi si obligatii, avantaje si dezavantaje).Trebuie sa stim
ca se face o distinctie clara intre ocupatie, meserie, profesiune.
Gradul de complexitate a unei meserii se stabileste prin evaluarea influentelor urmatoarelor grupe de
factori:
a)calificarea
b)greutatea muncii
c)raspunderea
d)conditiile de mediu.
CALIFICAREA- in cazul personalului navigant din aviatie are un ritm sustinut.Partea teoretica dupa
absolvirea Academiei se continua cu verificari permanente,anuale, cursuri de pregatire, simulatoare, care
duc la acumulare de experienta si profesionalism.
GREUTATEA MUNCII- este data de gradul de ocupare in timpul serviciului, conditiile deosebite de
munca, gradul de complexitate a muncii, pozitia in timpul si spatiul in care se desfasoara munca.
RASPUNDEREA-pentru securitatea personalului(echipajului), pasagerilor, aparatelor foarte scumpe.
Munca complexa se prezinta ca o munca de mai buna calitate. Aceasta valoare superioara creeaza baza
economica a unei salarizari superioare.

FACTORI UMANI
Factori umani si performantele pilotlui
Ex. 1
Fiziologia umana si altitudinile mari
1.

Coordonatorul principal al corpului uman este........

2.

Creierul si maduva spinarii formeaza impreuna.........

3.

Creierul (se opreste/functioneaza in continuare) atunci cand dormim.

4.

Sistemul care pune in miscare sangele prin corp este cunoscut ca sistemul.....Sangele este pompat prin sistem de ...

5.

Sangele transporta ..... de la plamani catre vasele sanguine unde este folosit pentru a furniza energie. Culoarea sangelui este
(rosie/albastra)

6.

Moleculele de oxygen care trec de la plamani in sange se ataseaza de.....in celulele rosii ale sangelui

7.

Dupa furnizarea de oxygen tesuturilor, sangele indeparteaza ....

8.

Sangele dezoxigenat, care este ceva mai (rosu/albastru), se intoarce la inima, care il pompeaza prin plamaniunde reziduurile
de......sunt indepartate si apoi expirate.

9.

Circulatia prin plamani este cunoscuta ca circulatia (sistematica/pul 19419v212t monara)

10. Circulatia prin tesuturi este cunoscuta ca circulatia (sistematica/pul 19419v212t monara)
11. Vasele de sange care transporta sangele dispre inima se numesc....
12. Vasele de sange care transporta sangele catre inima se numesc...
13. Vasele de sange cele mai subtiri se numesc...
14. Pompa sistemului circulator este.......si rata la care pompeaza se numeste rata...
15. Procesul de aducere de oxygen furnizor de energie in corp si de indepartare a dioxidului de carbon se numeste....
16. Expiratia are loc in (plamani/tesuturi), si inspiratia in (plamani/tesuturi)
17. Rata de respiratie este controlata in principal de cantitatea de ....din sange, din care o concentratie mare cauzeaza
(marirea/scaderea) ratei de respiratie
18. Capacitatea plamanilor este aproximativ (1/2/5/20) litri, dar cand o persoana se odihneste fiecare respiratie masoara aproximativ
(G/H/1/2/5) litri
19. Presiunea aerului (scade/creste) pe masura ce se castiga altitudine.
20. O lipsa de oxygen in corp se numeste.......
21. Lipsa oxygenului devine o problema serioasa peste aproximativ (1.000/5.000/10.000/20.000/30.000) picioare
22. O depresurizare spontana va determina o (expiratia/inhalatia) spontana
23. Care sunt simptomele hipoxiei ?
24. TCU este acronimul pentru......, care urmeaza lipsei spontane de oxygen
25. Un fumator (va avea/nu va avea) simptomele lipsei de oxygen mai repede decat un nefumator.
26. Fumatorul (va avea/nu va avea) nevoie de mai mult aer pentru a-si reveni
27. Gazele 'captive' in anumite parti ale corpului nostrum se vor (dilate/contracta) pe masura ce altitudinea in cabina creste. Acest proces
se numeste.....
28. Hiperventilatia poate determina scurgerea (oxygenului/dioxidului de carbon) din sange si poate cauza....
29. Simptomele hiperventilatiei sunt
...........................
30. Remediul pentru ventilatie este (cresterea/scaderea) ratei de respiratie.
31. Revenirea la suprafata dupa scufundari la mare adancime poate determina aparitia......, cunoscuta si ca...Urcarea la altitudine dupa
efectuarea uno scufundari va (inrautati/nu va inrautati) problema enuntata mai sus.
32. Remediul pentru raul cauzat de scaderea presiunii este (cresterea/scaderea) presiunii pe corp.
33. Ca sfat general, nu zburati deloc la...ore dupa ce ati efectuat scufundari la adancimi mici cu aer comprimat, si la...ore daca v-ati
scufundat la mai mult de 10 m.
34. Ce gas asociat asociat procesului de combustie este incolor, indoor si insipid, dar foarte veninos daca este inhalat?
35. Monoxidul de carbon (este/nu este) intalnit la gazele evacuate de motor
36. Simptomele intoxicarii cu monoxid de carbon sunt...

37. Daca se suspecteaza o intoxicare cu monoxid de carbon, ar trebui sa (mariti/reduceti) inhalarea de aer curat
38. Egalizarea presiunii aerului pe fiecare parte a timpanului se efectueaza cu ajutorul tuburilor..... care uneste urechile si canalele....
39. Canalele nazale blocate pot cauza probleme in timpul (urcarii/coborarii/croaziera)
40. Daca sunteti racit, (zburati/nu zburati)
Ex. 2
Vederea si iluziile optice
1.Fiecare ochi este conectat la creier prin nervul...
2.Pentru a privi un obiect apropiat, ochii trebuie sa se miste catre (interior/exterior)
3.Punctul natural de focalizare al ochilor atunci cand se odihnesc este aproximativ (1 la 2 m/20 m/ 200m/infinit). Aici ne referim la miopia...
4.O persoana cu un singur ochi (va/nu va) avea protectie fata de pata oarba (vizibilitate zero).
5.O persoana cu doi ochi functionali (va avea/nu va avea) puncte 'moarte'. Celalalt ochi (ofera/nu ofera) protectie
6.Concentrarea ambilor ochi asupra unui obiect se cheama vedere....si (ajuta/nu ajuta) odata cu perceptia in profunzime
7.Partea transparenta care se afla pe cristalinul fiecarui ochi se numeste.....
8.Corneea poate fi protejata de ......care se inchide deasupra acesteia.
9.Membrana colorata dintre cornee si cristalin se numeste........si contine
o deschizatura rotunda mica numita ...care (poate/nu poate) sa-si schimbe
dimensiunea.
10. In lumina puternica, pupila va fi (mica/lata); in conditii de lumina slaba, pupila va
fi (mica/lata)
11. Partea ochiului care isi poate schimba forma, isi directioneaza canalizarea razelor luminii, se numeste...Cu cat curbura este mai mare
cu atat canalizarea este mai (mare/mica)
12.Capabilitatea unui ochi sa-si schimbe punctul de focalizare se numeste...
13. Cristalinul ar trebui sa se focalizeze pe razele de lumina care vin catre acesta pe stratul usor-sensibil aflat in spatele ochiului,
cunoscut ca....
14. Sectiunea centrala a retinei consista in principal din celule.....care (sunt/nu sunt) sensibile la culoare, (sunt/nu sunt) sensibile la
miciile detalii, (sunt/nu sunt) sensibile la obiecte aflate la distanta, si sunt cel mai eficiente (la lumina zilei/in intuneric/ambele)
15. Regiunea periferica, catre exterior a retinei consista in principal din celule.... care (sunt/nu sunt) sensibile la culoare, (sunt/nu sunt)
sensibile la miciile detalii, (sunt/nu sunt) sensibile la obiecte aflate la distanta, si sunt cel mai eficiente (la lumina zilei/in
intuneric/ambele)
16. Pata oarba la fiecare ochi este acolo unde nervul....pleaca de la retina.
17. Capabilitatea de a vedea clar si distinct se cheama .....vizuala
18.Acuitatea vizuala (este/nu este) diminuata de oboseala sau alcool.
19. In lumina puternica sau conditii de orbire ar trebui sa purtati .....

20. Perceptia in profunzime la aterizare este mai (usoara/dificila) in conditii de ceata.

21. La apropiere in conditii de ceata, pista poate fi (mai aproape/mai departe) decat pare sa fie, determinand pilotul sa inceapa
manevra de aterizare prea (devreme/tarziu)
22. Barbatii sunt (mai/mai putin) predispusi decat femeile de a avea o anumita forma de nedistingere a culorilor.
23. Ochilor le ia aproximativ .....minute pentru a se adapta intunericului. Cele mai eficiente celule ale retinei, in intuneric, sunt
(conurile/bastonasele) fiind folosite la vederea (periferica/centrala).
24. Lumina puternica in cabina noaptea poate distruge adaptarea la lumina (imediat/dupa 5 min), si dureaza aproximativ .....minute
pentru a restabili adaptarea la lumina totala.
25. Cand cautati cu privirea avioane in timpul zilei, ar trebui sa folositi vederea (centrala/periferica)
26.Cand cautati cu privirea avioane in timpul noptii, ar trebui sa folositi vederea (centrala/periferica)
27. Ochiul care se odihneste se concentreaza la aproximativ.....metri; acest lucru este cunoscut ca.....asadar (nu va/va) trebui san e
concentram pe focalizarea unei aeronave aflate la distanta
28. Iluzia vizuala a unei lumini, pe timp de noapte, ce par a fi in miscare se numeste.
29. Norii josi in timpul zilei sau luminile unui oras aflat pe un deal, pe timp de noapte (poate/nu va) cauza iluzii optice a unui orizont
fals.
30. Directia normala de apropiere la o pista inclinata catre inainte va parea a fi prea (plata/adanca), determinand o tendinta pentru
pilotul neexperimentat sa zboare prea (sus/jos) fata de panta.
31. Directia normala de apropiere la o pista inclinata catre inapoi va parea a fi prea (plata/adanca), determinand o tendinta pentru
pilotul neexperimentat sa zboare prea (sus/jos) fata de panta.
32. O pista destul de lata va parea a fi mai (aproape/departe) decat este in realitate in ultimele etape ale aterizarii, determinand o
tendinta pentru pilotul neexperimentat sa zboare prea (sus/jos)
33. O pista destul de ingusta va parea a fi mai (aproape/departe) decat este in realitate in ultimele etape ale aterizarii, determinand o
tendinta pentru pilotul neexperimentat sa zboare prea (sus/jos)
34. In timpul unei apropieri pe timp de noapte, golul aparent dintre luminile de la pragul pistei se mareste. Avionul zboara catre un
punct tinta (dupa/inaintea punctului tinta obisnuit)
35. In timpul unei apropieri pe timp de noapte, golul aparent dintre luminile de la pragul pistei scade. Avionul zboara catre un punct
tinta (dupa/inaintea punctului tinta obisnuit)
36. O (buna/mai putin buna) pregatire de zbor inseamna folosirea ....... pe timp de noapte.
37. O apropiere pe timp de noapte pe o pista bine luminata, dar fara observarea altor lumini, se numeste o apropiere......
38. Lipsa unor referinte langa o pista, sa spunem in timpul unei apropieri intunecate sau in conditii de zapada fac perceptia si
aprecierea distantei fata de pista mai (dificila/putin dificila)
39. Termenul miopie se refera la vedere (scurta/lunga)
40. Ochii care sufera de miopie canalizeaza razele luminii (prea mult/prea putin)
41. Ochii care sufera de prezbitism canalizeaza razele luminii (prea mult/prea putin)
42. Imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanta mai mare se numeste...... Tulburarea de vedere caracterizata prin
imposibilitatea de a
vedea clar obiectele situate n apropiere se numeste ..... sau...........
43. Cititul devine din ce in ce mai greu odata cu trecerea timpului deoarece ochii incep sa sufere de (miopoie/prezbitism), stiut
ca....Determina diminuirea vederii (la apropiere/la departare), si este corectata prin folosirea lentilelor (pe jumatate/intregi).

44. Curbura imperfecta a cristalinului se numeste....

45. Daca sunt necesari pentru zbor, ar trebui sa aveti (una/doua/trei) perechi.
Ex. 3
Auzul si echilibrul
1.

Urechile sunt foarte importante atat pentru .....

2.

Mesajele sunet sunt trimise de la ureche la creier prin nervul ......

3.

Urechea este impartita in 3 zone: urechea......., urechea......., urechea.....

4.

Presiunea aerului pe fiecare parte a timpanului este egalizata prin virtutea......

5.

Tuburile Eustache sunt localizate in urechea (exterioara/interioara/de mijloc)

6.

Zgomotul ridicat si neplacut (poate fi/nu poate fi) obositor.

7.

Un pilot (trebuie/nu trebuie) proteja auzul cu o pereche de casti bune in timpul zborului.

8.

Mecanismul de echilibru se afla in urechea (exterioara/interioara/de mijloc), si detecteaza (accelerari/miscare)

9.

Accelerarile unghiulare in toate cele trei planuri detectate de ........ din urechea interna.

10. Accelerarile lineare sunt detectate de ..........din urechea interna.

11. Organul static din ureche detecteaza accelerarile (liniare/unghiulare). Organul static este compus din ....., care este un
material........care contine cristale mici cunoscute ca....... Acest organ contine o ...... mica ce iese in afara si care poate trimite
semnale inapoi catre creier despre miscarea sa.
12. Organul static detecteaza din ureche detecteaza directia fortelor g, dar nu poate distinge originea lor, care ar putea fi forta
de ......sau poate fi o accelerare (liniara/unghiulara)
13. Simtul in care aveti cea mai mare incredere este (vazul/echilibrul)
14. Odata stabilizat intr-un viraj inclinat, mecanismul de echilibru va trimite un mesaj de zbor (rectiliniu la orizontala/inclinat). Ar trebui
sa va folositi.....pentru a verifica adevarata situatie.
15. Imediat dupa revenirea dintr-un viraj mai lung, inclinat catre stanga, mecanismul de echilibru va trimite un mesaj de zbor (rectiliniu
la orizontala/inclinat catre dreapta/inclinat catre stanga). Acesta este cunoscuta ca....Ar trebui sa....
16. Imediat dupa revenirea dintr-un viraj mai lung, inclinat catre dreapta, mecanismul de echilibru va trimite un mesaj de zbor
(rectiliniu la orizontala/inclinat catre dreapta/inclinat catre stanga). Acesta este cunoscut ca....Ar trebui sa....
17. Pentru a minimiza iluziile de echilibru in zbor instrumental, (ar trebui/nu ar trebui) sa aveti o pozitie a capului dreapta fata de corp
si sa isi foloseasca..
18. O iluzie de rotatie atunci cand de fapt nu are loc una, sau viceversa, este cunoscuta ca...
19. Ameteala (poate/nu poate) fi cauzata de accelerari, suflari puternice ale nasului si stranuturi.
20. O infectie respiratorie superioara cum ar fi o raceala este deosebit de importanta pentru zbor deoarece este posibil ca acesta sa
blocheze......
21. Zborul cu tuburile Eustache blocate poate fi dureros si in cazuri extreme, poate duce la dureri ale .......in timpul coborarii si poate
avea ca rezultat....
22. Intr-un viraj constant inclinat, corpul experimenteaza o forta mai (mare/mica) de 1g, acceasi senzatie ca atunci cand intrati intr-o
(coborare/urcare)

23. Dupa ce iesiti dintr-un viraj, corpul experimenteaza o forta g (redusa/ridicata), acceasi senzatie ca atunci cand intrati intr-o
(coborare/urcare). Ar trebui sa...
24. O accelerare semnificativa catre inainte poate crea o iluzie a miscarii botului avionului (sus/jos) si o miscare catre (inainte/inapoi).
Ar trebui sa...
25. O scadere semnificativa a vitezei poate crea o iluzie a miscarii botului avionului (sus/jos) si o miscare catre (inainte/inapoi). Ar
trebui sa...
26. Rul de zbor poate fi inlaturat de multe ori printr-un zbor (agresiv/lin), mult aer (inchis/proaspat), si (multe/niciuna) forte g.
Ex. 4
Sunt apt de zbor ?
1.

Doi factori vitali pentru zborul in siguranta sunt integritatea...... si ....... a pilotului.

2.

Fumatul favorizeaza prezenta .......... in sange in detrimentul oxigenului, iar acest lucru reduce capabilitatea corpului de a
produce...

3.

Poate o raceala sa va creeze probleme in zbor ?

4.

Dupa ce ati consumat o cantitate mica de alcool, nu ar trebui sa zburati pentru cel putin....ore

5.

Corpul uman emana in medie ....unitati de alcool pe ora.

6.

Daca luati medicamente, ale caror efecte nu va sunt in totalitate cunoscute, atunci (ar/nu ar) trebui sa zburati.

7.

Enumerati cinci medicamente considerate incompatibile cu zborul.

8.

Pilotii sunt informati ca pentru a preveni riscul redus de lesin de dupa o transfuzie, nu ar trebui sa doneze sange timp de ..... ore
inaintea zborului.

9.

Un sistem de esapament defect poate fi periculos datorita posibilitatii intoxicatiei cu.....

10. Monoxidul de carbon in cabina unui avion este:

a)

usor de recunoscut datorita mirosului sau ciudat

b)

usor de recunoscut datorita culorii ciudate

c)

greu de recunoscut datorita faptului ca este incolor si inodor

11. Cantitatea de oxigen disponibila (creste/descreste/ramane la fel) pe masura ce se castiga in altitudine.

12. Lipsa de oxigen poate afecta serios un pilot; acest fenomen este cunoswcut sub numele de...
Ex. 5
Managementul stresului, Oboseala si Odihna
1.

Excesul in ceea ce priveste munca mentala sau fizica, poate conduce la stres; rezultatul stresului se numeste.

2.

Stresul (poate/nu va) diminua performanta si poate afecta sanatatea.

3.

Atunci cand descriem stresul, termenul "acut" inseamna 'pe termen (scurt/lung) ' , iar "cronic" inseamna 'pe termen (scurt/lung) '

4.

Stresul (se poate/nu se poate) acumula in sensul in care un numar de factori de stres (poate/nu va) rezulta intr-un nivel de stres
total mai mare.

5.

Prezenta unei forme de stres (poate/nu va) diminua rezistenta dvs. la alte forme de stres

6.

Fiind apt, sanatos, relaxat si odihnit (creste/nu afecteaza/reduce) capacitatea dvs. de a rezista la stres.

7.

Fiind bine pregatit pentru un zbor (creste/nu afecteaza/reduce) stresul in timpul acestuia.

8.

Capacitatea dvs. de a rezista la stres va fi mai mare daca viata dvs. personala si familiala este (fericita/nefericita)

9.

Prea multe activitati pot determina un volum supraincarcat de munca, rezultand in ......, si performanta (poate/nu va) scadea

10. (Toate/nu toate) presiunile sunt reale

11. Toleranta la presiune este (aceeasi/diferita) de la om la om.
12. Toleranta la presiunea suplimentara este (mai mare/mai mica/aceeasi) cand stresul este deja existent.
13. O sperietura brusca cauzeaza eliberarea de ....... in corp, ceea ce pregateste o persoana pentru a .....
14. Lipsa determinarii, care poate fi cauzata de oboseala sau absenta motivatiei, poate duce la performanta (buna/mai putin buna)
15. Entuziasmul sporit si care se apropie de panica, poate duce la performanta (buna/mai putin buna)
16. Un nivel intermediar de interes si motivatie, optim, poate duce la performanta (buna/mai pitin buna)
17. Trasati un grafic al rezultatului calitatii muncii ( mai exact, performanta) versus motivatie, interes.
18. O cabina cu o temperatura ridicata, zgomotoasa si care vibreaza, poate fi (mai/mai putin) stresanta decat una care nu vibreaza,
nivel redus al zgomotului si bine aerisita.
19. Stresul cauzat de caldura se numeste.......; pentru a minimiza acest stres ar trebui sa (consumati/evitati) lichidele.
20. Stresul cauzat de temperaturile joase se numeste......
21. Probabilitatea unui pilot de a fi stresat in conditii (linistite/turbulente) este mai mare.
22. Stresul cauzat de zgomot (poate/nu va) fi redus prin folosirea unor casti de calitate
23. Obiceiurile necalculate de a manca 'dezordonat' (va vor/nu va vor) face mai predispus stresului
24. Perioadele lungi de concentrare, cum ar fi la zborul instrumental, (va vor/nu va vor) face mai predispus stresului
25. Oboseala (v va/nu v va) face mai predispus stresului
26. Problemele in familie (va vor/nu va vor) face mai predispus stresului
27. Grija dusa la extrem, atunci cand o persoana este suprasolicitata fizic si psihic se numeste.....
28. Primul pas in a fi pregatit pentru a minimiza stresul si pentru a gestiona situatiile care pot aparea este sa fiti pregatit atat ...... cat
si.....
29. Cum ati putea sa evitati stresul cauzat de o cabina zgomotoasa ?
30. Cum ati putea sa evitati stresul cauzat de turbulente de sub un nor cumulus ?
31. Trasati un grafic al 'capacitatii pilotului' si 'volum munca' versus 'timp' pentru perioada unui zbor, mai exact de la pornirea la
oprirea motoarelor
32. Oboseala foarte mare se numeste.....
33. 'Antidotul' imediat pentru oboseala excesiva este.....
34. O persoana normala are nevoie zilnic de .... ore de somn pentru a fi pregatit pentru ..... ore de activitate.

35. In termeni aproximativi, 1h de somn este necesara pentru ... ore de activitate.
36. Orele de somn (regulate/neregulate) sunt cele mai bune.
37. O problema serioasa a incapacitatii de somn se numeste....
38. Un pilot ar trebui sa (foloseasca/evite) medicamentele care produc somn.
39. 'Adancimea' somnului (variaza/ramane la fel) pe durata noptii.
40. Somnul foarte adanc are loc in mod normal (inainte/mult dupa) perioada de munca de 8h.
41. Tipurile de baza de somn sunt non-REM si REM, unde REM este acronim pentru ......
42. O persoana se trezeste in mod normal in timpul somnului (REM/non-REM)
43. Corpul este revitalizat in timpul somnului (REM/non-REM)
44. Creierul este revitalizat in timpul somnului (REM/non-REM)
45. Alcoolul prezent in organism va (afecta/nu va afecta/imbunatati) calitatea somnului unei persoane.
46. Trasati o perioada de timp de 48h aratand tiparul de somn pentru o persoana cu un tipar bun si regulat. Trasati-l de asemenea pe
al dvs.
47. Orele de somn peste cele normale (vor/nu vor) creste eficienta pilotului si permit mai mult ore de activitate.
48. O persoana care lucreaza in ture, avand ore diferite de activitate in fiecare zi, va avea dificultati (mai mari/mai mici/la fel) in ceea
ce priveste somnul in comparatie cu o persoana cu un program normal.
49. Ritmurile biologice zilnice ale corpului se numesc......., si cel mai important este cel al....
50. Perioada naturala a ritmului circadian este mult mai probabil sa fie (23/24/25) ore.
51. O perioada naturala de 25h pentru ritmurile biolgice ale corpului se restrange la o perioada de 24h prin succesiunea anumitor
momente ale zilei se numeste...
52. 'Zeit' inseamna......si 'geber' inseamna.......
53. Cel mai puternic zeitgeber este....
54. Vigilenta si capacitatea performantei variaza odata cu....
55. Punctul cel mai de jos al temperaturii interne a corpului, dar si in vigilenta si capacitatea performantei, este in general intre (9 am
si 12 (pranz)/ 4 am si 6 am/12 (miezul noptii) si 2 am)
56. Problema cauzata de intrarea intr-o zona cu un fus orar diferita se numeste...
57. Cand se regleaza la o zona cu un fus orar diferit, diferite ritmuri bilogice ale corpului se schimba cu o rata (diferita/aceeasi).
58. Odata cu trecerea intr-o zona cu fus orar diferit, ritmurile diferite ale corpului (raman sincronizate/devin nesincronizate)
59. Daca zburati catre vest, zburati (inspre/dinspre) soare, si ziua dvs. va fi (mai mare/mai mica/exact) 24 h
60. Ceasul natural al corpului, daca nu este aliniat de catre soare si alte zeitgerber, este tipic (mai mare/mai mica/exact) 24 h
61. Daca zburati catre est, zburati (inspre/dinspre) soare, si ziua dvs. va fi (mai mare/mai mica/exact) 24 h
62. Zburand catre (est/vest) este mai in concordanta cu ceasul natural al corpului
63. Decalajul de timp este mai mare atunci cand zburati din (Europa in America/America in Europa). De ce?

Ex. 6
Procesarea informatiilor
1.

Deciziile cele mai importante le luam cu ajutorul....

2.

Creierul poate fi gandit ca un centru de...

3.

Pentru decizii de nivel inalt, creierul functioneaza ca un canal (singular/multiplu) de luare a deciziilor.

4.

Un anumit numar de decizii de grad inalt vor fi luate de creier (simultan/consecutiv)

5.

Informatia senzoriala pe care o absorbim se spune ca este ....... de stimuli

6.

Termenii obisnuiti pentru luarea deciziilor constiente sunt.... sau ....

7.

Activitatile practicate frecvent si pe care le efectuam cu un efort minim sau nul se numesc......, si sunt luate, nu printr-o decizie
constienta a creierului, ci prin.....

8.

Un nivel initial de activitate mentala dar care nu implica si creierul, cum ar fi retragerea instantanee a degetului de pe un ac, se
numeste.

9.

Un 'reflex' antrenat, cand subiectul este antrenat sa raspunda unui al doilea stimul care este asociat cu stimulul senzorial initial si
cauzeaza raspunsul, se numeste reflex....Un bun exemplu sunt cainii.....

10. Functiile normale ale corpului cum ar fi respiratia, ritmul inimii si digestia nu sunt controlate in mod constient ci de sistemul
nervos.........
11. Scopul in orele de inceput de zbor de pregatire inseamna practicarea unor lucruri care necesita initial............, pana devin ....... si
pot fi rulate ........... cu foarte putina activitate mentala.
12. Enumerati cinci simturi
13. Celulele speciale care detecteaza informatia senzoriala se numesc celule....
14. Stimularea continua sau repetitiva poate determina celulele receptoare sa se........ la acel anumit stimul si sa nu raspunda la
acesta - de exemplu, o fredonare continua sau presiunea hainelor pe care le purtam.
15. Informatia senzoriala este inmagazinata temporar in memoria ....... pana este inlocuita de informatie actualizata. Imaginile vizuale
dureaza aproximativ ........ secunde. Sunetele dureaza aproximativ ........secunde.
16. informatia senzoriala (este/nu este) perceputa si integrata mai usor daca o recunoastem prin experienta.
17. Informatia senzoriala pe care ne asteptam sa o primim (este/nu este) perceputa mai usor si integrata in momentul in care are loc,
in comparatie cu informatia total neasteptata.
18. Anticipand primirea informatiei senzoriale este un lucru pozitiv, cum ar fi un anumit mesaj la radio, dar trebuie sa fim atenti fata
de....... in cazul in care mesajul respectiv este diferit.
19. Stimulentii esantion si selectarea unora dintre acestia pentru o procesare ulterioara se numeste ........... selectiva.
20. Schimbarea atentiei intre doua seturi de stimuli se numeste atentie ........
21. Fiind sub mult stres (poate/nu va) reduce capacitatea noastra de a percepe informatie senzoriala.
22. Fiind obosit si putin motivat (poate/nu va) reduce capacitatea noastra de a percepe informatie senzoriala.
23. O perceptie total imaginata, ireala se numste.....
24. Interpretand gresit anumiti stimuli, cum ar fi senzatia ca te afli in pozitie dreapta cand de fapt avionul se afla intr-un viraj inclinat,
poate duce la...

25. Memoria pe termen scurt (are/nu are) capacitate limitata.

26. Memoria pe termen scurt poate retine aproximativ ........ elemente, timp de ......... secunde.
27. Mai multa informatie poate fi retinuta in memoria pe termen scurt prin condensarea mai multor elemente intr-unul, de exemplu
'3020' ca 'treizeci-douazeci', un proces cunoscut ca informatie .....
28. Un joc de cuvinte pentru a ajuta la retinerea anumitor elemente, cum ar fi 'PUF' sau 'TMP-FISCH', se numeste...
29. Intr-o incercare de a furniza anumite informatii memoriei pe termen lung o putem ......... in memoria noastra 'activa'. Este precum
invatatul ............
30. Procesul prin care ne amintim ceva prin intelegerea respectivului lucru, in loc de repetarea acestuia, se numeste...
31. Codarea, sau intelegerea, este de obicei o metoda (mai buna/mai rea) de a va aminti ceva de-a lungul unei perioade de repetitie.
32. Partea memoriei unde este stocata informatie pentru o utilizare ulterioara, poate chiar ani mai tarziu, se numeste..
33. Este posibil ca memoria pe termen lung sa aiba doua zone, una unde sunt stocate........si una unde sunt stocate.........
34. Partea de sens a memoriei pe termen lung se numeste de asemenea memoria.... Acordand toata atentia noastra unui material
nou pentru ca sa-l intelegem cu adevarat (ajuta/nu ajuta) sa-l codificam in memoria de sens.
35. Evenimentele sunt stocate intr-o anumita zona a memoriei pe termen lung cunoscuta de asemenea cu numele de
memoria.....Aceasta parte a memoriei (este/nu este) predispusa inexactitatilor.
36. Timpul dintre perceptia unui stimul si raspunsul la acesta se numeste timpul...
37. Indicati timpul probabil de raspuns pentru urmatoarele procese: actiune care implica un proces constient de luare a unei decizii;
un reflex; o actiune executata automat
38. Executarea anumitor miscari, cum ar fi virajul la dreapta, sunt initiate (des/niciodata) de centrul de luare a deciziilor.
39. Activitatile derulate de centri de locomotie ar trebui sa fie monitorizati (niciodata/periodic)
40. Anumiti centri de locomotie, cum ar fi virajul la stanga sau scarpinatul pe cap, (se pot/nu se pot) derula simultan
41. Te poti gandi la (multe lucruri/un singur lucru) simultan daca este necesara luarea de decizii in mod constient.
42. Trasati un grafic reprezentand volumul de munca al unui pilot pe durata unui zbor complet. Aratati de asemenea linia de
capabilitate a pilotului.
43. Linia de capabilitate a pilotului (poate/nu poate) fi prelungita prin antrenament corespunzator, o stare fizica si psihica buna si
restul calitatilor necesare.
Ex. 7
Rationamente si luarea deciziilor
1.

Pentru un pilot experimentat, aprecierea distantei deasupra unei piste in timpul aterizarii, se numeste o apreciere.........

2.

Rationamentul ulterior unui proces de gandire complex si luarea unei decizii constiente se numeste rationament......

3.

Avand bune cunostiinte (va/nu va) imbunatati calitatea deciziilor si rationamentului dvs.

4.

Calitatea luarii deciziilor si a judecatii (ar trebui sa se/nu se va) imbunatati pe masura ce acumulati experienta.

5.

Atunci cand luati decizii, ar trebui sa incercati sa fiti (emotiv/calculat)

6.

Un pilot increzator este (mai probabil/mai putin probabil) sa demonstreze o judecata buna si calitati de luare a deciziilor decat un
pilot mai putin increzator.

7.

Persoanele prietenoase si sociabile sunt (extrovertite/introvertite)

8.

Un introvertit este o persoana (prietenoasa si sociabila/tacuta si posibil timida)

9.

Un bun pilot va (afisa/evita) un comportament 'macho'.

10. Un bun pilot va (demonstra/evita) o acceptare pasiva catre orice se intampla.

11. Un bun pilot va (folosi/evita) in general.............
12. Un bun pilot va fi (increzator/passiv sau putin increzator)
13. Un bun pilot va pilota intr-o maniera (ordonata/dezordonata)
14. Un bun pilot (va/nu va) va controla nivelul de stres.
15. Un bun pilot va avea o abordare (pozitiva/negativa) oricarei sarcini.
16. CRM se refera la.....
17. Un bun CRM incepe cu o preagtire (buna/mai putin buna)
18. Un bun CRM este mult mai probabil intr-o cabina (curate/mai putin curata)
19. Un bun CRM (necesita/nu necesita) o privire de ansamblu a zborului.
20. Fiind constient de ora, (este/nu este) un aspect vital al CRM
21. Fiind capabil de a stabili prioritati (este/nu este) un aspect vital al CRM
22. Folosirea rationamentului correct (este/nu este) un aspect vital al CRM
23. Controlarea nivelului de stres in cabina (este/nu este) un aspect vital al CRM
24. Organizarea si impartirea sarcinilor intr-o cabina cu mai multi membrii se numeste.....
25. PF inseamna...............
26. PNF inseamna...............
27. Un bun capitan poate face fata (sacinii/oamenilor/amandurora)
28. PIC inseamna.................
29. Cine are autoritatea finala asupra activitatilor unei aeronave ?
Ex. 8
Cabina de zbor
1.

Relatia pilot-aeronava este de fapt un circuit (inchis/deschis) deoarece pilotul (poate/nu poate) sa ajusteze continuu traiectul de
zbor al aeronavei.

2.

Un pilot care foloseste piloul automat (trebuie/nu trebuie neaparat) sa monitorizeze permanent evolutia acestuia.

3.

Numele tehnic dat pentru imbunatatirea eficientei oamenilor la locul de munca, de exemplu pilotul in cabina, este........

4.

Pentru performanta optima, pilotul ar trebui sa ajusteze pozitia in care sta pe scaun, in asa fel incat ochii sa se afle........

5.

Avand ochii in pozitia standard, pilotul ar trebui sa aiba o buna vizibilitate a (mediului exterior/intrumentelor de bord/ambele)

6.

Cabinele din avion sunt create pentru a 'gazdui' piloti (indiferent de marime/statura si corpolenta medie )

7.

Scaunul din cabina ar trebui sa fie pozitionat in asa fel incat pilotul sa se poata misca (limitat/moderat/maxim si neingradit) catre
panourile de comanda

8.

Pentru a fi eficiente, centurile de siguranta (trebuie/nu trebuie) sa fie legate corect

9.

Tehnica de design prin care sunt pozitionate controalele si prin care acestea sunt standardizate este una (buna/mai putin buna)

10. Enumerati 4 tipuri de mansa

11. Fiecare tip de mansa controleaza inclinatia botului avionului prin miscarea catre (inainte-inapoi/lateral) si unghiul de glisare al
avionului catre (inainte-inapoi/lateral), atunci cand sunt folosite
12. Pentru a adauga putere, miscati maneta de gaze catre (inainte/inapoi); pentru a reduce puterea, miscati-o (inainte/inapoi)
13. Pozitionarile diferitelor controale care corespund motoarelor, cum ar fi maneta de gaze, temperatura din carburator, sunt (la
fel/diferite) la toate aeronavele, asadar un pilot (ar trebui/nu ar trebui) sa fie atent cand apeleaza la acestea.
14. Controalele rezervoarelor de combustibil (sunt/nu sunt) la fel la toate aeronavele. Un pilot (trebuie/nu trebuie) sa fie atent cand
schimba combustibil intre rezervoare
15. Enumerati trei functii ale palonierelor directiei.
16. Enumerati mai multe functii care pot fi controlate de o mansa performanta
17. Afisajele din cabina (ar trebui/nu ar trebui) observate cu usurinta.
18. Afisajele din cabina (ar trebui/nu ar trebui) sa fie usor de inteles.
19. Modul de prezentare standard pentru cele 6 instrumente principale este cunoscut sub numele de.....
20. Trasati modul de afisare al celor sase instrumente de zbor de baza, in forma literei T.
21. Un afisaj al unei imagini este cunoscut ca fiind afisaj (digital/analog)
22. Un sir de numere este cunoscut drept un afisaj (digital/analog)
23. Trasati o diagrama a indicatorului de atitudine din avionul dvs. exact cum ar aparea intr-o coborare, intr-o inclinare de 30, viraj
stanga. Evidentiati orizontul artificial, avionul model, marimea unghiului de inclinatie si indicatorul inclinatiei.
24. Indicatorul clasic de directie este un instrument (giroscopic/magnetic). Este cunoscut de asemenea ca.....
25. Indicatorul directiei, sau indicatorul capului, este mai (usor/greu) de folosit decat un compas magnetic deoarece (este/nu este
afectat) de accelerare si erori de viraje, si deoarece decizia de a vira la stanga sau la dreapta este (mai/mai putin) instinctuala.
26. ASI - ul (airspeed indicator) afiseaza viteza (indicata/adevarata). In anumite cabine poate sa nu se prezinte sub forma unui cadran
circular ci......... asezat vertical
27. La altimetrele cele mai moderne QNH - ul (este setat automat/trebuie setat de pilot)
28. Altimetrele cu trei puncte (pot fi/nu sunt) instrumente periculoase daca nu sunt intelese corespunzator.
29. Instrumentul care afisa rata de urcare sau de coborare este........., si este gradat in...........
30. Coordonatorul de viraj este calibrat sa afiseze o rata de 1 viraj, ceea ce inseamna o schimbare a capului de (0/1/3/6/180) grade
pe secunda, catre stanga sau catre dreapta. Cu aripile avionului model aliniate cu semnul "L" pe coordonatorul de viraj, un viraj
complet de 360 la stanga ar trebui sa dureze.....
31. Avionul model afiseaza atitudinea de inclinatie pe (indicatorul de atitudine/coordonatorul de viraj/ambele)
32. Un afisaj VOR suprapus unui indicator de directie se numeste........

33. HIS -ul este mai (usor/greu) de folosit decat un afisaj VOR tipic.
34. Afisajele instrumentelor pe tuburile catodice, precum al ecranelor TV, se numesc.......Ne referim la ele cand spunem......
35. Un pilot poate (selecta/deselcta/sa nu modifice) informatia afisata pe un ecran "de sticla".
36. Un ecran ce contine forma unor aripi sau bari suprapuse pe indicatorul de altitudine si programat de pilot sad ea inclinatie pentru
a obtine un anumit traiect se numeste.....
37. Indicatiile instrumentelor presetate de pilot in asa fel incat sa le poata citi in acelasi timp in care se uita pe fereastra din cabina se
numeste......
38. Pentru a te asigura ca elemente vitale nu sunt omise in anumite stagii ale zborului, ar trebui sa folositi..
39. (Trebuie/nu trebuie) sa fiti familiarizat cu manualul avionului pilotat.
40. SOP vine de la......
41. Iluminarea cailor de rulare se face fie cu........lateral...sau cu....central
Siguranta, Prim Ajutor si Supravietuire
Ex 9.
Siguranta si atentia acordata pasagerilor
1.

Pasagerii (ar trebui/nu ar trebui) sa se afle la bord atunci cand se face alimentarea cu combustibil.

2.

Pilotul (ar trebui/nu trebuie) sa includa o verificare a echipamentului corespunzator de urgenta in inspectia prezbor.

3.

Echipamentul de supravietuire corespunzator pentru un zbor deasupra zonelor de desert va fi (la fel/diferit) fata de cel deasupra
unei zone arctice.

4.

Fumatul (este/nu este) permis pe apron, mai ales langa un avion care este alimentat.

5.

Atunci cand nu este in functiune, elicea (ar trebui/nu ar trebui) considerata ca fiind periculoasa.

6.

Ventilatia cabinei (este/nu este) importanta pentru comfortul pasagerilor.

7.

Atunci cand un avion este pe cale efectueze o aterizare fortata in apa, vestele de salvare ar trebui sa fie umflate (inainte/dupa)
evacuare.

8.

Este sigura folosirea unui extinctor BCF (Halon) in cabina si, daca ar fi asa, ce precautii ar trebui luate ?

9.

Extinctorul BCF (Halon) lasa in urma folosirii sale reziduuri care necesita curatarea cabinei sau a instrumentelor?

10. Folosirea unui extinctor pentru substante chimice poate restrictiona vizibilitatea in cabina ?
11. Folosirea unui extinctor pentru substante chimice are o probabilitate de creare de dificultati de respiratie mai mare decat folosirea
unui extinctor BCF (Halon) ?
12. Extinctorul pentru substante chimice lasa in urma folosirii sale reziduuri care necesita curatarea cabinei sau a instrumentelor ?
13. Dioxidul de carbon este potrivit pentru combaterea unui incendiu la instalatia electrica ?
14. Dioxidul de carbon este potrivit pentru combaterea unui incendiu la motor la pornire, odata ce motorul a fost oprit ?
15. Este posibil ca dioxidul de carbon sa determine dificultati de respiratie ?
16. Care este motivul pentru care nu trebuie tinuta duza unui extinctor CO2 in timpul folosirii acestuia ?

17. Este recomandata folosirea extinctorului CO2 intr-un spatiu inchis cum ar fi o cabina inchisa ?
18. Este potrivit un extinctor cu apa pentru a combate un incediu la sistemul electric ?
19. Este potrivit un extinctor cu apa pentru a combate scurgerile de lichide (combustibil) ?
20. Este potrivit un extinctor cu apa pentru a combate un incendiu mocnit al unui material/tesaturi ?
21. Atunci cand combatem un incendiu, spuma/jetul trebuie indreptat(a) catre baza incendiului ?
Ex. 10
Primul ajutor
1.

Enumerati cinci lucruri pe care trebuie sa le faceti in cazul in care unui pasager i se face rau din cauza zborului.

2.

Enumerati patru lucruri pe care trebuie sa le faceti in cazul in care un pasager a lesinat.

3.

In eventualitatea unei urgente medicale in timpul zborului, siguranta acestuia (a zborului) (are/nu are) prioritate fata de individ.

4.

Un pasager inconstient, evacuat dintr-o aeronava, dupa un accident, ar trebui asezat in pozitia ...........pentru a favoriza circulatia
sangelui catre creier si in caz de vomare, aceasta sa nu blocheze.....

5.

Enumerati indicatiile nenumarate ale ranirilor la cap

6.

Ranirile usoare la cap (ar trebui/nu ar trebui) tratate serios.

7.

In cazul unei rani la cap, pilotul poate decide sa aseze pacientul in pozitia standard si sa se asigure de faptul ca.......nu este
obstructionat(a) de limba sau dinti.

8.

Sangerarea prelungita poate duce la.........si chiar......asadar este important sa controlam sangerarea cat mai repede cu putinta,
chiar cu prioritate fata de alte rani.

9.

Sangerarea abundenta poate fi redusa prin ............ pe ambele parti ale ranii, folosind ........... , sau aplicarea de presiune cu
mana pentru a stopa pierderea de sange.

10. Pentru a tine sub control hemorgia interna, pacientul trebuie sa fie absolut ......, picioarele trebuie ridicate si ........ oricaror legaturi
mult prea stranse.
11. Enumerati actiunile ce trebuiesc luate in cazul unei fracturi.
12. Cand se ingrijeste o rana provocata de arsura, imbracamintea din zona respectiva ar trebui indepartata doar daca nu este ..... de
aceasta.
13. socul are un efect progresiv si pot trece ore pana cand acesta devine evident. Pulsul poate varia intre ......... si ..........
14. Atunci cand luam in considerare siguranta si atentia acordata pasagerilor si echipajului, inseamna o buna pregatire pentru
operator sa furnizeze ...... desi nu sunt impuse de lege in aeronavele de transport non-public.
Ex. 11
Supravietuire
1.

Atunci cand planificati sa zburati deasupra zonelor izolate sau periculoase, (ar trebui/nu ar trebui) sa predati un plan de zbor.

2.

Nivelul protectiei de cautare si salvare este mai (mare/mic) daca a fost predat un plan de zbor.

3.

Temperatura normala a corpului este de obicei sub....grade C, si orice variatie peste sau sub mai mare de ...... grade C, va
perturba functiile corpului, inclusiv functiile creierului.

4.

Emanarea de caldura de catre corp este de obicei (destul de constanta/foarte variabila)

5.

Temperatura corpului este mentinuta de obicei usor sub 37 prin reglarea cantitatii de caldura (generata/pierduta)

6.

Un semnal de urgenta radio este prefatat de cuvantul ......... repetat de trei ori.

7.

Codul squawk de urgenta pe transponder este...........

8.

Aeronava care se deplaseaza deasupra unor zone izolate sau periculoase ar trebui echipate cu........, care, atunci cand este
activat, transmite un semnal pe frecventele de urgenta: civil:........ si militar ........

9.

Daca receptionati un semnal ELT pe 121,5 MHz, (ar trebui/nu ar trebui) sa-l raportati.

10. Bateriile ELT-ului au o durata de (1/2/12/24/48/72) ore, asadar (ar trebui/nu ar trebui) sa luati in considerare activarea ELT-ului
doar atunci cand credeti ca semnalele sale pot fi receptionate.
11. La lumina puternica, oglinzile de semnalizare (sunt/nu sunt) eficiente in a atrage atentia.
12. Rachetele de semnalizare ar trebui folosite (in directia/in directia contrara) vantului pentru a va proteja corpul.
13. Codul morse pentru SOS este..................
14. Semnalul la sol pentru a indica necesitatea asistentei este litera (V/X/N) de dimensiuni mari.
15. Semnalul la sol pentru indicarea necesitatii asistentei medicale este litera (V/X/N) de dimensiuni mari.
16. O aterizare fortata in apa se numeste ......
17. Atunci cand zburati pe distante mari deasupra apei intr-un avion cu un singur motor tine de o buna pregatire sa (purtati o vesta de
salvare/sa aveti o vesta de salvare la indemana)
18. In general, este mai bine sa amerizam (de-a lungul crestei unui val/ perpendicular pe acesta)
19. O scadere semnificativa a temperaturii corpului se numeste...
20. Atunci cand corpul este introdus in apa rece, temperatura corpului poate fi conservata prin (intinderea membrelor/o pozitie
grupata)
21. Pentru o supravietuire imediata, apa este (mai importanta/mai putin importanta) decat mancarea.
22. Pierderea de caldura este minimizata de imbracamintea (uda/uscata)
23. Intr-o zona torida de desert, ar trebui sa purtati imbracaminte (subtire/groasa/deloc)
24. Intr-un mediu foarte cald, (ar trebui/nu ar trebui) sa va deplasati incet pentru a conserva energia si a minimize transpiratia.
25. In zonele foarte calde, fiecare persoana are nevoie de aproximativ (1/2/4/20) l de apa pe zi.
26. In jungla, apa (ar trebui/nu ar trebui) purificata inainte de consum.
27. Corpul (ar trebui/nu ar trebui sa fie acoperit) intr-o jungle torida.
28. Daca trebuie sa mergeti pe jos intr-o zona torida de desert, ar trebui sa faceti acest lucru (noaptea/ziua)
29. Noptile in desert (pot fi/nu sunt niciodata) foarte reci.
30. Este foarte important, in eventualitatea in care ati fost muscat de sarpe, sa tratati muscatura ca si cum ar fi .........., sa aplicati un
bandaj pe locul afectat, sa (imobilizati/miscati) victima, sis a cautati...... cat mai repede posibil.

RASPUNSURI FACTORI UMANI

Factori umani si performantele pilotlui

Ex. 1
Fiziologia umana si altitudinile mari
1.

creierul

2.

sistemul nervos central

3.

functioneaza

4.

circulator (sau cardiovascular), inima

5.

oxygen, rosie

6.

hemoglobina

7.

rezidurile

8.

albastru, dioxid de carbon

9.

pulmonara

10. sistematica
11. artere
12. vene
13. capilare
14. inima, puls
15. respiratie
16. plamani, tesuturi
17. dioxid de carbon, marirea
18. 5,
19. scade
20. hipoxie
21. 10.000
22. expiratia
23. apelati la text
24. timp constient util
25. va avea
26. va avea
27. dilate, barotrauma
28. dioxid de carbon, hiperventilatia

29. apelati la text

30. scaderea
31. decompresiei, scadere de presiune, va inrautati
32. cresterea
33. 12,24
34. monoxid de carbon
35. este
36. apelati la text
37. mariti
38. Eustache, nazale
39. coborarii
40. nu zburati
Raspunsuri 2
Vederea si iluziile optice
1.optic
2.interior
3.1 la 2 m, camp visual gol
4.nu va
5.va avea, ofera
6.binoculara, ajuta
7.cornee
8.pleoapa
9.iris, pupila, poate
10. mica, lata
11. cristalin, mare
12. acomodare
13. retina
14. conice, sunt, sunt, sunt, lumina zilei
15. in forma de bastonase, nu sunt, nu sunt, nu sunt, ambele
16. optic

17. acuitate
18. este
19. ochelari de soare
20. dificila
21. mai aproape, tarziu
22. mai
23. 30 min, bastonase, periferica
24. imediat, 30 min
25. centrala
26. periferica
27. 1 la 2 m, miopia spatiului gol, va
28. autochinezie
29. poate
30. adanca, jos
31. plata, sus
32. aproape, sus
33. departe, jos
34. dupa
35. dupa
36. buna, indicatorul de apropiere pe timp de noapte
37. "intunecata"
38. dificila
39. scurta
40. prea mult
41. prea putin
42. miopie, hiperopie, hipermetropie
43. miopie, prezbitism, la apropiere, pe jumatate
44. astigmatism
45. 2
Raspunsuri 3

Auzul si echilibrul
1.

auz, echilibru

2.

auditiv

3.

exterioara, de mijloc, interioara

4.

tuburilor Eustache

5.

de mijloc

6.

poate fi

7.

trebuie

8.

interioara, accelerari

9.

nervul semi-circular

10. organul static

11. liniare, cupola, gelatinos, otolite, cupola
12. greutate, liniara
13. vazul
14. rectiliniu la orizontala, ochii
15. inclinat catre dreapta, inclinare, va folositi ochii
16. inclinat catre stanga, inclinare, va folositi ochii
17. ar trebui, ochii
18. ameteala
19. poate
20. tuburile Eustache
21. timpanelor, ameteala datorata presiunii
22. mare, urcare
23. redusa, coborare, va folositi ochii
24. sus, inapoi, va folositi ochii
25. jos, inainte, va folositi ochii
26. lin, proaspat, niciuna
Ex. 4
Sunt apt de zbor?
1.

fizica, psihica

2.

monoxidului de carbon, energie

3.

da

4.

5.

6.

nu ar

7.

apelati la text

8.

24

9.

monoxid de carbon

10. c
11. descreste
12. hipoxie
Ex. 5
Managementul stresului, Oboseala si Odihna
1.

factor de stres

2.

poate

3.

scurt, lung

4.

se poate, poate

5.

poate

6.

creste

7.

reduce

8.

fericita

9.

stres, poate

10. nu toate
11. diferita
12. mai mica
13. adrenalina, actiona
14. mai putin buna
15. mai putin buna
16. buna
17. apelati la text

18. mai
19. hipotermie, consumati
20. hipotermie
21. turbulente
22. paote
23. va vor
24. va vor
25. va va
26. va vor
27. anxietate
28. fizic, psihologic
29. prin purtarea unor casti de reducere a zgomotului
30. sa va indepartati de nor intr-o zona mai linistita
31. apelati la text
32. epuizare
33. somnul
34. 8, 16
35. 2h
36. regulate
37. insomnie
38. evite
39. variaza
40. inainte
41. rapid eye movement
42. REM
43. non-REM
44. REM
45. afecta
46. apelati la text
47. nu vor

48. mai mari

49. circadiene, temperaturii corpului
50. 25
51. zeitgebers
52. timp, care ofera
53. soarele
54. temperature corpului
55. 4am si 6 am
56. diferenta de fus orar
57. diferita
58. devin nesincronizate
59. inspre, mai mare
60. mai mare
61. dinspre, mai mica
62. vest
63. America in Europa, apelati la text

Raspunsuri 6
Procesarea informatiilor
1.

creierului

2.

luare a deciziilor

3.

singular

4.

consecutiv

5.

perceputa

6.

ganditi, perceputi

7.

indemanari, automatisme

8.

reflex

9.

conditionat, Pavlov

10. automat
11. luarea de decizii in mod constient, indemanari, automat

12. vederea, auzul, mirosul, simtul, gustul

13. receptoare
14. adapteze
15. senzoriala, una, cinci
16. este
17. este
18. idei preconcepute
19. atentie
20. distributiva
21. poate
22. poate
23. halucinatie
24. iluzii optice
25. are
26. sapte, 15 (aproximativ)
27. separate
28. mnemonic
29. repeat, pe dinafara
30. codare
31. mai buna
32. memoria pe termen lung
33. intelesurile, evenimentele
34. semantica, ajuta
35. episodica, este
36. de raspuns
37. reflex: timpul cel mai scurt; automatisme, luarea de decizii in mod constient: cel mai lung timp de raspuns
38. des
39. periodic
40. se pot
41. un singur lucru

42. apelati la text

43. poate
Raspunsuri 7
Rationamente si luarea deciziilor
1.

perceptuala

2.

cogntiv

3.

va

4.

ar trebui sa se

5.

calculat

6.

mai probabil

7.

extrovertite

8.

tacuta si posibil timida

9.

evita

10. evita
11. folosi, proceduri standard de operare
12. increzator
13. ordonata
14. va
15. pozitiva
16. Cockpit Resource Management = Modalitatea de folosire a resurselor in cabina
17. buna
18. curate
19. necesita
20. este
21. este
22. este
23. este
24. coordonarea echipajului
25. Pilot Flying - cel care piloteaza (zboara)
26. Pilot not Flying - cel care nu piloteaza (zboara)

27. amandurora
28. Pilot in Command = pilotul commandant
29. PIC - ul
Raspunsuri 8
Cabina de zbor
1.

inchis, poate

2.

trebuie

3.

ergonomie

4.

pozitia standard

5.

ambele

6.

statura si corpolenta medie

7.

maxim si neingradit

8.

trebuie

9.

buna

10. joystick, mansa, laterala, centrala

11. inainte-ianpoi, lateral
12. inainte, inapoi
13. diferite, ar trebui
14. nu sunt, trebuie
15. controlul directiei, controlul directiei botului avionului, bracarea diferentiala
16. controlul profundoarelor, controlul eleroanelor, controlul trimerelor de profundor, butonul de transmisie radio, butonul de decuplare a
pilotului automat
17. ar trebui
18. ar trebui
19. forma de T
20.
21. analog
22. digital
23. referiti-va la aeronava dvs.
24. giroscopic, indicatorul capului
25. usor, nu este afectat, mai

26. indicata, banda care afiseaza viteza

27. trebuie setat de piot
28. pot fi
29. indicatorul vitezei pe verticala, picioare pe minut
30. 3, 120 secunde, mai exact 2 min
31. indicatorul de atitudine
32. indicatorul orizontal de pozitie, HIS (horizontal situation indicator)
33. usor
34. ecrane, sistemul electronic al instrumentelor de zbor
35. selecta si deselcta
36. director de zbor
37. ecran superior (HUD - head-up display)
38. checklist
39. trebuie
40. standard operating procedures
41. albastru, verde
Raspunsuri 9
Siguranta, Prim Ajutor si Supravietuire
1.

nu ar trebui

2.

ar trebui

3.

diferit

4.

nu este

5.

ar trebui

6.

este

7.

dupa

8.

da, aerisiti cabina dupa folosire

9.

nu

10. da
11. da
12. da

13. da
14. da
15. da
16. Duza va deveni foarte rece si poate sa cauzeze inghetarea mainii pe aceasta duza
17. nu
18. nu
19. nu
20. da
21. ar trebui
Raspunsuri 10
Primul ajutor
1.

apelati la text

2.

apelati la text

3.

are

4.

de coma (virgula), caile de respiratie

5.

apelati la text

6.

ar trebui

7.

respiratia

8.

soc, moarte

9.

apasare, bandaje

10. intins, desfacerea

11. apelati la text
12. lipita
13. slab, rapid
14. truse de prim ajutor
15. ordin de navigatie aeriana
Raspunsuri 11
Supravietuire
1.

ar trebui

2.

mare

3.

37C, 4C

4.

destul de constanta

5.

pierduta

6.

Mayday

7.

7700

8.

ELT, 121,5 MHz, 243 MHz

9.

ar trebui

10. 48, ar trebui

11. sunt
12. in directia
13. . _ _ _ .
14. V
15. X
16. amerizare
17. purtati o vesta de salvare
18. de-a lungul crestei unui val
19. hipotermie
20. o pozitie grupata
21. mai importanta
22. uscata
23. subtire
24. ar trebui
25. 4
26. ar trebui
27. ar trebui
28. noaptea
29. pot fi
30. veninosi, imobilizati, asistenta medicala

Pentru o mai buna intelegere a muncii in aviatie am sa exemplific: depresurizarea -presiunea atmosferica
variaza in raport cu altitudinea. In functie de valorile pe care le ia poate exercita aspra organismului uman
o actiune compresiva sau decompresiva. Acest fenomen este resimtit la aterizarea avioanelor cand

egalarea presiunii din urechea mijlocie sau din sinusurile fetei datorita unor particularitati
anatomofiziologice ale acestora se realizeaza mai greu decat in timpul ascensiunilor.
In cazul depresurizarii apar dureri de altitudine, sunt in stransa legatura cu viteza de ascensiune a
avionului. Durerile ce apar se datoreaza trecerii azotului dizolvat in tesuturi in stare libera, gazoasa.
Acestea incomodeaza circulatia sangelui si comprima terminatiile nervoase de la nivelul tesuturilor.
Alte tulburari care pot aparea: meteorismul de altitudine(/balonismet/balonare ) , aerootita, aerosinuzita
(modificarile rapide ale altitudinii determina aparitia unor modificari neplacute in urechi manifestate prin
infundari sau tulburari de auz, dureri . Senzatiile sunt mai intense daca exista fenomene patologice (raceli,
nas infundat, otite, etc.) alte tulburari: aerodontalgiile- dureri dentare.
Alte fenomene ce pot sa apara in timpul zborului:
Hipoxia- aportul scazut de oxigen la nivelul tesuturilor- frecventa cardiaca scade, inrautatirea starii
generale, lesin, convulsii, etc.
Raul de aer se manifesta prin vertij, ameteli, greturi, vomismente, paloare, transpiratii reci,lesin,etc.
Efectele zgomotelor si vibratiilor- cu efecte specifice (cu efect negativ asupra organului auzului) si efecte
nespecifice (asupra intregului organism). Aceste efecte au repercursiuni asupra personalului navigant
(oboseala, hiperexcitabilitate neuromusculara, modificarea autocontrolului, iritabilitate, tulburari
neurovegetative, neurocirculatorii.
Vibratiile pot provoca tulburari functionale, ciculatorii,senzatii neplacute-dureri de cap, etc.
Influenta zborului asupra aparatului vizual- zborul de noapte solicita f intens functiile vizuale. Pentru
mentinerea functiilor vizuale la un nivel ridicat trebuie sa se respecte regimul de odihna si suplimentarea
glucidelor pentru a se mentine nivelul glucozei din sange la nivel corespunzator, vitamina A, complexul B
(pentru ca intervin in procesele fotochimice din retina).
Hipoxia- aportul scazut de oxigen la nivelul tesuturilor- frecventa cardiaca scade, inrautatirea starii
generale, lesin, convulsii, etc.
Raul de aer se manifesta prin vertij, ameteli, greturi, vomismente, paloare, transpiratii reci,lesin,etc.
Efectele zgomotelor si vibratiilor- cu efecte specifice (cu efect negativ asupra organului auzului) si efecte
nespecifice (asupra intregului organism). Aceste efecte au repercursiuni asupra personalului navigant
(oboseala, hiperexcitabilitate neuromusculara, modificarea autocontrolului, iritabilitate, tulburari
neurovegetative, neurocirculatorii.
Vibratiile pot provoca tulburari functionale, ciculatorii,senzatii neplacute-dureri de cap, etc.
Influenta zborului asupra aparatului vizual- zborul de noapte solicita f intens functiile vizuale. Pentru
mentinerea functiilor vizuale la un nivel ridicat trebuie sa se respecte regimul de odihna si suplimentarea
glucidelor pentru a se mentine nivelul glucozei din sange la nivel corespunzator, vitamina A, complexul B
(pentru ca intervin in procesele fotochimice din retina).
EFECTELE FUSULUI ORAR, EFECTELE RADIATIILOR (munca in conditii nocive), EFECTELE
ALTITUDINII, EFECTELE ACCELERATIEI, ETC SE POT CITI IN MATERIALUL DESPRE EFECTELE
ZBORULUI ASUPRA PERSONALULUI NAVIGANT PE CARE L-AM SCRIS ANTERIOR.
Am reamintit aici cateva aspecte pentru a ne raporta direct la munca in aviatie. Asa se poate observa,
partial, viata personalului navigant si se poate intelege de ce munca este incadrata in randul muncilor
speciale.
NU NOI NE AM AUTOINTITULAT SPECIALI CI DOMENIL RELECTA ASTA-MUNCA IN CONDITII
SPECIALE.

La conditiile periculoase de lucru trebuie sa reamintesc si fenomenul de terorism, bolile produse de

microbi si bacterii, paraziti, virusi. Pentru a rezista la acest program personalul navigant trebuie sa-si
impuna disciplina necesara: alimentatie corespunzatoare, odihna suficienta, stare psihica buna-fara
tensiuni, stres suplimentar. Profesia prin specificul ei se diferentiaza.
PROFESIONISTII din aviatie prin abilitatile lor, prin complexitatea pregatirii lor se diferentiaza de multe
profesii. Nu este cazul sa fim comparati cu nici o alta categorie TREBUIE inteles ca putem fi egali la
munca egala la risc egal, nu in alte conditii. Toate acestea isi pun amprenta pe viata si organismul
personalului navigant. Uzura ce a dus la imbolnaviri si decese timpurii, viata de familie tulburata
(divortialitate crescuta, copii cu tulburari de comportament-deviant: consum de droguri, absenteism, etc.
si copii cu probleme de sanatate deteminate si de practicarea acestei profesii. De exemplu in cazul unei
femei personal navigant care a zburat 16 ani, exista riscul unei malformatii la nivel cromozomialcromozom 21 ce poate determina nasterea unui copil cu sindrom Down), un copil retardat. Timpul pe care
personalul navigant il petrece in familie este haotic si adesea coercitiv, timpul de lucru f dezordonat cu ore
de somn, masa, odihna fara ritmicitatea necesara unei bune functionari a organismului.
SOMNUL
Cercetarile asupra somnului de exemplu se fac din 1920 si se stie ca in cazul in care omul nu doarme
suficient si la orele normale de somn aceasta ii va altera comportamentul fizic si psihic. Starea de veghe ce
se intinde in perioada in care omul ar dormi face ca organismul sa functioneze in asincronie cu circul
diurn.
Activitatea este efectuata cu un consum accentuat de energie datorita efectelor fizico-psihice ce se
instaleaza: scaderea atentiei, scaderea capacitatii de concentrare, scaderea atentiei distrbutive, diminuarea
capacitatilor de memorare, incetinirea reactiei la instructiuni sau evenimente, lentoare in reactii, afectarea
activitatii de codificare si decodificare pentru care subiectul are nevoie de tot mai mult timp, degradarea
capacitatii de argumentare logica, dificultati de intelegere a mesajelor, aparitia starilor de depresie, furie,
iritabilitate sau indiferenta. Agerimea scazand in raport cu perioada de privare de somn. Dificultatea de a
avea un ritm normal de somn duce la instalarea oboselii.
Sistemul nervos devine hiperactiv iar unul din efecte este inhibitia functiei pancreasului producandu-se
astfel mai putina insulina (hormonul necesar ca glucoza sa intre in celule este starea anterioara diabetului
zaharat. Creste pofta pentru carbohidrati ceea ce duce si la obezitate (datorita afectarii productiei
hormonului responsabil cu satietatea-leptina). Sistemul imunitar slabeste (datorita scaderii numarului de
leucocite). Creste riscul de cancer la san (datorita scaderii melatoninei care anuleaza efectul asupra
secretiei de estrogen).
Am exemplificat aspectul acesta pentru a sublinia ca desi sunt atatia factori perturbatori personalul
navigant isi desfasoara activitatea de zbor cu maximul de eficienta si raspundere fiind constient de
raspunderea maxima pe care o are fata de vietile omenesti pe care le are in grija, de valoarea foarte
ridicata a aparatelor de zbor, etc.
Desigur toate se fac cu efort suplimentar care nu se opreste aici (am reamintit deja de pregatirea complexa
si permanenta, de influentele medicale, in concluzie, de acumularea mare de stres) ce duc la instalarea
oboselii intr-o prima faza ca apoi sa apara inbolnavirile. Cand cineva reclama o stare de oboseala se trece
foarte usor peste acest aspect ceea ce e o mare eroare. Utilizarea eficienta a resursei umane este esentiala
pentru atingerea obiectivelor si conservarea energiei acesteia.

Resursa umana este cea mai importanta componenta in procesul muncii, utilizarea corecta este obligatorie
si esntiala.
Trebuie sa se stie ca oboseala constituie un indicator sintetic al rezistentei psihice. Ea este de natura
psihica, fizica, partiala, totala, cronica, acuta. Oboseala cronica apare ca urmare a pericolelor mari in care
se munceste (actioneaza), a situatiilor de teama, nesiguranta, frica, incertitudine, anxietate. Ca
simptomatologie se aseamana cu SIDA (febra, inflamarea ganglionilor limfatici, transpiratii nocturne,
diaree persistenta, dureri ale articulatiilor si musculaturii,etc).
Pentru acest motiv planul de zbor trebie sa fie echilibrat.Sa se respecte cu adevarat timpii de odihna
(somn, relaxare, concedii de recuperare, program personal/de familie, recreativ) pentru a diminua efectul
agentilor stresori responsabili de instalarea starii de oboseala.
Am sa explic pe scurt sindromul general de adaptare la stress-SGA pentru a intelege care sunt etapele ce
duc la inbolnavire, deces. Ce este de fapt stresul si repercursiunile expunerii prelungite la stres.
Stresul este un alt termen utilizat cu superficialitate neacordandu-i-se atentia cuvenita si implicit
tratandu-se superficial impactul asupra personalului navigant.
Dar haideti sa intelegem putin ce se intampla de fapt cu noi in situatii de stres si mai ales sa se vada felul
in care noi am trait, la ce nivel de solicitare psihico-fizica-endocrina. Deci stresul=presiune, tensiune.
Agentii stresori sunt determinati de evenimente placute sau neplacute din viata individului. Acest lucru va
fi demonstrat de Thomas Holmes care a intocmit o scala (clasament, ierarhie) a agentilor stresori
acordand un numar de puncte pentru fiecare situatie, eveniment. Stresul este necesar vietii noastre dar cu
masura, depasirea limitelor determinand intoxicatii acute sau cronice determinate de nivelul ridicat al
hormonilor de stres (produsi endocrini) ce pot afecta intregul organism.
SGA cunoaste 3 etape principale: strea de alarma, starea de rezistenta, starea de epuizare.
1. Starea de alarma- in aceasta etapa apar 2 faze consecutive: faza de soc (faza pasiva care slabeste
organismul) si faza de contrasoc (faza de aparare activa in care creste peste normal forta si apoi rezistenta
organismului. Raspunsul organismului determina mari modificari in corp. In prima faza, se produc
fenomene pasive: hipotermie, hipotensiune, hipoaciditate gastrca, cresterea permeabilitatii celulare,
depresiunea sistemului nervos. Imediat ca raspuns contrasoc organismul se mobilizeaza determinand o
crestere semnificativa a organismului (ceea ce determina o secretie sporita la nivel endocrin, hormonal,
etc).
2. Faza de rezistenta- In acesta faza, organismul cunoaste o scadere lenta dar continua care poate conduce
la instalarea surmenajului si a unor boli. In aceasta faza individul devine rezistent la agentul perceput ca
principal, dar devine vulnerabil la ceilalti agenti care, de regula, intervin si in fata carora nu se mai
adapteaza, apara ceea ce duce la acumularea de surmenaj, uzura). Raspunsul corpului este pe masura
(hipertrofia zonei corticale suprarenale, hipertrofia prostatei, caderea parului, insuficiente hormonale,
hiperglicemia, procese inflamatorii inhibate, etc). In scopul protectiei organismului au loc diverse retentii
(apa, sodiu, etc). Zincul se elimina masiv ceea ce determina cele de mai sus (hipertrofia prostatei, caderea
parului, insuficiente hormonale). Nevoile de vitamina C cresc deoarece suprarenalele consuma mult acid
ascorbic.
3. Stadiul de epuizare- in aceasta faza este scazuta atat rezistenta in fata agentului principal de stres cat si
in fata celorlalti (cotidieni). Acest stadiu daca se prelungeste prea mult poate avea urmari tragice (boli
grave, deces).

Raspunsurile organismului sunt majore si severe (rezervele hormonale si energetice se epuizeaza,

imunitatea se prabuseste bolile se agraveaza, apar boli foarte grave- cancer, deces).
Consecintele negative ale stresului.
Printre bolile cele mai frecvente cauzate de stresul indelungat se numara:
bolile digestive (ulcere,retrocolite hemoragice);
afectiuni respiratorii (astm);
tulburari cutanate (psoriazis, anumite eczeme, vitiligo)
afectiuni endocrine (boala lui Bazedow, diabet, tulburari ale glandei supra renale)
boli ale sistemului circulator (afectiuni coronariene, hipertensiune, infarct)
dereglaje nervoase (nevroza, anxietate, depresie, insomnie cefalee)
alte tulburari, boli: frigiditate, impotenta, hipercolesterolemia, tulburari senzoriale. Specialistii
subliniaza ca stresul este implicat mai mult decat se poate anticipa in etiologia unor boli psihice,
cardiovasculare (68,8% din cazuri), in patologia bolilor infectioase,etc.
Alte aspecte din viata personalului navigant sunt: impactul schimbarilor de fus orar asupra corpului
uman- ritmurile pertubate (oscilatiile scretiilor glandulare, perioadele de veghe-somn, oscilatiile tonusului
functional al organelor interne, variatiile zilnice ale frecventei temperaturii corpului si frecventei pulsului.
Readaptarea dupa astfel de desincronizari se face diferit pentru fiecare bioritm in parte. De exemplu,
temperatura necesita cel putin o saptamana pentru adaptare la valorile normale. Ciclul veghe somn,
pofta de mancare se recapata destul de greu.
Desincronizarea socio-ecologica de peste 5 fusuri orare este resimtita sub forma asteniei nervoase si de
omul sanatos. Dupa ani multi de zbor lung curier, zboruri de noapte putem sa ne dam seama de gradul de
solicitare/ stres, uzura inregistrate. De altfel, din pacate, efectele s-au vazut: boli grave, decese la un
personal care pentru a fi acceptat in aviatie a trebuit sa se prezinte cu o sanatate ca a sportivilor de
performanta si care a fost afectat de solicitarea mare a acestei profesii ajungand la o uzura mult prea
rapida si timpurie.
Speranta de viata in cazul personalului aeronavigant este mult diminuata. Din ce se poate vedea decesele
au survenit de la 40 la 55 de ani, uneori si mai devreme. Iata o lista cu o parte din cei dragi noua care ne au
parasit mult prea devreme:
Pop Mihai-avion A-310/PILOT comotie cerebrala (moare la sosirea din cursa lunga/China,in parcare)an 2000/ 45 ani.
Oros Luana- insotitor de bord- ciroza (38- 40 ani)
Popescu Gheorghe- pensionar/ pilot B-707 (traieste 2 ani dupa iesirea la pensie)
Conciu Bogdan- pilot- ATR- 42- comotie cerebrala/ 32 ani. (2000)
Buxar Sorel- pilot- B- 707- comotie cerebrala/ 44 ani (2000)
Goiciu Gheorghe- pilot- ATR- 42- cancer/ 45 ani (2001)
Ilie Mircea- pilot- IL- 18 Infarct (traieste 1-2 ani dupa iesirea la pensie)
Lac Florin-navigator- TU-154Infarct (pensionar/traieste 1 an la pensie)
Ionescu Petre- B- 707- ciroza /47 ani (2000)
Stan Gheorghe-pilot-BAC-111-comotie cerebrala(traieste la pensie mai putin de 1 an. Se stie ca varsta de
pensionare in aviatie este 50-52 ani)/2000.
Capusan Gabriel- pilot- BAC111- cancer/ 46 ani (2000).
Buliga Vasile-pilot-AN-24/pensionat pe caz de boala- afectarea urechii: timpano scleroza bilaterala cu

vertij si probleme cardiace-cardiopatie ischemica dureroasa/ 48 ani

Fetila Sandu- pilot-Il- 62- depresie severa/s- a sinucis.
Catana Constantin-pilot-B-747-cancer/47 ani
Trupina Constantin-pilot-B747cancer/47ani
Aldea Sorin-pilot-TU-154-cancer/traieste7-8 ani la pensie)/2010.
Florea Elena-insotitore de bord(I B)- coma diabetica 45-46 ani(moare pe strada dupa sosirea din cursa
de noapte)
Popa Rodica-I B-cancer de san/38 ani
Marius Vasilescu-IB-ulcer perforat-49 ani
Mada Raul-IB-cancer-/26 ani.
Lista nu se opreste aici. Numarul personalului care se confrunta cu boli grave este la fel de mare.
Exemplele ar putea continua cu cazuistica noastra sau cu cea de la alte companii aeriene. Efectele zborului
asupra vietii personalului aeronavigant reprezinta un subiect de studiu pentru medicina si psihologia
aeronautica. Faptul ca aviatorii zboara intr-un mediu nociv se vede ca dauneaza sanatatii personalului.
RADIATIILE-cosmice favorizeaza aparitia cancerelor. Timpul de expunere la radiatii rebuie redus pentru
a preveni imbolnavirile, afirma compania Lufthansa.
Hans Lebuser subliniaza ca dupa catastrofa de la Cernobal din 1986 pilotii zboara prin nori
radioactivi.Lufthansa ramane una dintre cele mai interesate companii in aceasta problema, ea continuand
studiul impreuna cu alti membri ai Asociatiei Aeriene Europene.
CONDITIILE DE TURBULENTA- activitatea se desfasoara intr-un mediu atipic care isi pune amprenta
asupra organismului asa cum am explicat (vezi-SGA). Aceste situatii sunt foarte frecvente si constituie un
plus de solicitare din partea aviatorilor. De exemplu la Japan Airlines un insotitor a murit datorita ranilor
din timpul turbulentei (1997). La Tarom Florentina Ionita si a frcturat coloana vertebrala. Exemplele sunt
numeroase.
TERORISMUL IN AVIATIE- constituie un real pericol pentru aviatori. S-a vazut ce inseamna 11
septembrie- U.S.A. Am avut in compania TAROM situatii in care echipajul a fost ostatec 24 ore (Elvira
Tatua, Munteanu Silvestru, etc.). Consumul nervos a fost maxim, nu e usor sa stai cu pistolul la tampla.
PREZENTA PASAGERILOR TURBULENTI ( ceva foarte frecvent intalnit).
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR- in situatii de preinfart, nasteri, crize de epilepsie, rau de aer, lesin,
isterie, hemoragii, etc.
SITUATII DE DECES IN ZBOR
EFECTELE ALTITUDINII- determina modificari importante in repartizarea fluxului sanguin. La nivelul
creierului, cordului, plamanilor fluxul sanguin se mareste. In muschii schletici, rinichi, alte organe interne
scade (voi dezvolta subiectul cu o alta ocazie). Examinarile efectuate in barocamera la 4000 de m
reliefeaza cresterea a peste 2l de urina in 24 ore(poliurie). Poliuria ce se produce in timpul zborului nu se
datoreaza numai maririi calibrului vaselor, presiunii din acestea, ci si inhibitiei hormonului antidiuretic
hipofizar.
EXPUNEREA LA BOLI INFECTIOASE, CONTAGIOASE- avioanele pot transporta dintr-un loc in altul
diferiti agenti infectiosi. Destinatiile din anumite zone de pe glob maresc riscul imbolnavirilor. Dintre
bolile mai importante amintesc: holera, febra tifoida, dezinteria, intoxicatiile alimentare, febra galbena,
ciuma/pesta, diarea calatorilor/turista. Desi s-au facut vaccinuri intr-o perioada totusi au existat

imbolnaviri.
Stresul a fost serios pentru ca pe langa personalul navigant, a fost si este expusa si familia acestuia.
S-ar mai putea vorbi de multe alte aspecte ale impactului acestei profesii asupra aviatorilor, dar poate cu
alta ocazie.
Profesionistii din aviatie sunt bine antrenati, se achita de toate obligatiile, cerintele acestei profesii dar
asta nu anuleaza solicitarile la care sunt supusi, uzura cu tote consecintele care rezulta de aici. E un regim
de viata in conditii atipice care, asa cum am explicat in prima parte a materialului trebuie evaluat si
recompensat financiar conform categoriei de munca.