GRILA NR.

2 ADP
1. Care dintre urmtoarele enunuri constituie o definiie a Analizei Discursului:
-analiza a uzului limbii
-studiul uzului real al limbii de catre locutori in situatii reale
-articularea enuntarii textului la un moment dat
-analiza discursului reprezinta analiza articluarii textului si a locului social in care acesta se
produce (maingueneau)

2. Competena cimunicaional reprezint:

-stiinta de a folosi limba intr-o maniera adecvata, in numeroase situatii diferite
-capacitatea locutorului de a respecta regulile referitoare la subiect, genul de discurs, inscriere la
cuvant, protejarea imaginii celuilalt.

3. Satisfacerea crora dintre urmtoarele criterii este necesar pentru ca o ocuren

comunicaional s poat fi considerata text:
-un criteriu de coeziune
-un criteriu de coerenta
-un criteriu de intentionalitate
-un criteriu de acceptabilitate
-un criteriu de informativitate
-un criteriu de relevanta/pertinenta

4. Atitudinile sunt caracterizate prin 2 dimensiuni:

-directia
-intensitatea

5. Maxima conversaiei care cere ca interlocutorul s spun numai ce cred c este

adevarat (s furnizeze numai informaii veridice, pentru care au argumente sau dovezi
adecvate i accesibile celorlali participani) este maxima calitatii.
6. Pentru D. Maingueneau, nlocuirea sintagmei formaiune discursiv prin termenul
arhiv, ar avea ca subiect :
-delimitarea tipurilor de corpusuri, adica enunturi apartinand aceleasi pozitionari socio-istorice.
-stabilirea prin etimologie ca seturile de corpusuri sunt inseparabile de o memorie si de instanta
care le confera autoritate dar care se si legimitizeaza prin ele.

7. Completai schema de suprastructur a unui text de tire n presa scris:

Discursul stirii
Sumar
titlu

Povestirea stirii

chapeau

episod

comentarii

8. Definiii ale legilor comunicrii (legea informativitii; legea exhaustivitii, legea

modalitii):
legea informativitatii: a nu vorbi fara a spune nimic
legea exhaustivitatii: oferirea volumului maxim de informatie pertinenta
legea modalitatii: a fi clar si concis in formulari
9. Etnometodologia reprezint un curent metodologic care urmrete cunoaterea
implicitului social i a metodelor care permit actorilor soc. stpnirea actelor de
comunicare n viaa cotidian, iar printre cei care au contribuit la dezvoltarea
etnometodologiei se numr Mead i Goffman.
10. Coeziunea este ansamblul de trsturi care confer textului unitate (I) (prin marcarea
legturilor dintre secvenele unei uniti lingvistice); ea asigur (II) i (III) textului.
(I)
semantica

(II)
continuitatea

(III)
infrastructura

sintactica

unitatea

semnificatia

terminologica

suprastructura

progresia

11. vezi ntrebarea 3.

12. Condiiile de baz ale folosirii eficiente i efective a limbajului n comunicarea uman
sunt determinate conform lui __ 1 __ de un principiu al __ 2 __ care se materializeaz
prin 4 maxime conversaionale.
1
Maingueneau

2
cooperrii

Benveniste

economiei

Searle

coerenei

Grice
Hymes

politeei
coeziunii

13. Unitatea de inregistrare este unitate de semnificaie care trebuie codat i

corespunztoare segmentului de coninut luat n considerare ca unitate de baz n
vederea ??? a numrtorii frecveniale. Unitatea de context are rolul unei uniti de
nelegere pentru codificare. Ea corespunde unui segment al mesajului, a crui
dimensiune este superioar unitii de baz i are rolul de a clarifica semnificaiile
acesteia prin contextualizare.
14. Predispoziia subiectului, relativ stabil i organizat de a se manifesta printr-o form
de opinie (la nivel verbal) sau de aciune (la nivel comportamental) n privina unor
obiecte (persoane, idei, evenimente, lucruri) ntr-o manier dirijat este definiia:
-

atitudinii

credinei
judecii de valoare
atitudinii evaluative
orientrii atitudinale

15. Actele de limbaj definiia

- act locuionar: act de limbaj prin care se realizeaza transmiterea unor anumite semnificatii
-

lexicale si gramaticale
act ilocuionar: act de limbaj care consta in explicarea unei anumite intentii comunicative
act perlocuionar: act de limbaj care consta in intentia de realizare a unui efect asupra
interlocutorului prin rostirea unui enunt

16. Care dintre urmtoarele elemente pot fi scopuri ale fazei de preanaliz:
-3 scopuri alegerea documentelor care vor fi supuse analizei
- formularea ipotezelor si a obiectivelor
- elaborarea indicatorilor asupra carora se va apleca interpretarea finala

17. Cui aparine urmtoarea definiie a analizei de coninut: Analiza de coninut este o
tehnic de cercetare pentru descrierea obiectiv, sistematic i cantitativ a
coninutului manifest al comunicrii Berelson
18. Imaginea (I) desemneaz dorina fiecruia de a se bucura de apropierea i acordul
semenilor i este generat de acte de (II) a imaginii interlocutorului.

(I)
pozitiva

(II)
compensare

disimulata

flatare

negativa
reala

menajare
amenintare

19. Nivelul situational al unui act de comunicare verbal este nivelul la care sunt
determinate condiiile contractului de vorbire corespunztor genului de discurs, pe cnd
nivelul comunicational al unui act de comunicare verbal corespunztor spaiului intern
al discursului n care subiectul adopt diferite strategii pentru a-i ndeplini cu succes
actul de limbaj.
20. Indicai pentru fiecare din urmtoarele uniti de nregistrare, o unitate de context:
- cuvnt fraza
- tema paragraful
- titlu de pres stirea
-

21. Care dintre urmtoarele caracteristici sunt eseniale pentru determinarea genului de
discurs:
- statutul colocutorilor
- circumstantele spatio-temporale ale enuntarii
- suportul si modul de enuntare al discursului
- temele susceptibile de a fi abordate in discurs
- dimensiunile si modalitatea de organizare a discursului

22. Rubricile sau clasele ce reunesc un grup de elemente sub un titlu generic, reunire
efectuat ca urmare a caracteristicilor comune ale acelor elemente se numesc categorii.
23. Asociai regulilor de constituire a corpusurilor, explicaiile lor
- regula exhaustivitii odata definit campul corpusului trebuie sa luam in considerare
-

toate elementele sale fara a ignora vreunul

regula reprezentativitii cand materialul se preteaza putem face o analiza pe un
esantion, cu conditia ca acesta sa fie selectat riguros
regula omogenitii documentele retinute pentru analiza trebuie sa se supuna unor
criterii de alegere precise si sa nu aiba prea multe particularitati in afara celor ale criterilor de
alegere
regula pertinenei documentele trebuie sa nu aiba prea multe particularitati in afara celor
ale criteriilor de alegere.

24. Care din urmtorii sunt polii cronologici de organizare a analizei de coninut:
- identificarea si extragerea AO
- normalizarea enunturilor
- codarea

25. Care dintre urmtoarele trsturi sunt specifice comunicrii scrise :

-grad de interactivitate scazut
- univocitatea relatiei emitator-receptor
- restictii in alegerea variantei de cod utilizate
- abstragerea emitatorului de contextul concret de enuntare
- anumita impresonalizare a discursului

26. Care dintre urmtoarele caracteristici sunt specifice obiectivului analizei de coninut:
- Scopul general care se fixeaza
- Fixat de o instanta superioara

- Cadrul teorietic si/ sau pragmatic in care vor fi utilizate rezultatele obtinute

1. Maxima conversaional care reglementeaz volumul de informaie emis de fiecare

participant n funcie de scopul schimbului verbal (informaia s nu fie nici insuficient, nici
excesiv) este:
a. Maxima Cantitii

b. Maxima Calitii
c. Maxima Relevanei
d. Maxima Manierei
2. Care din urmtoarele enunuri constituie o definiie a discursului:
a. ansamblu de enunuri ale unui emitor, care se refer la un subiect unic (topic)
b. o enunare ce presupune un locutor i un auditor, precum i intenia locutorului de a-l
influena pe cellalt
c. un ansamblu de texte care ilustreaz o interaciune ntre discursuri centrate pe o singur
tem, alcatuite la rndul lor din mai multe texte
d. o unitate lingvistic format dintr-o succesiune de fraze
e. ansamblul format dintr-un text i contextul su

3. Predispoziia subiectului, relative stabil i organizat, de a se manifesta printr-o form

de opinie (la nivel verbal), n privina unor obiecte (personae, idei, evenimente, lucruri
etc.), ntr-o manier dirijat este definiia:
a. atitudinii

b.
c.
d.
e.

credinei
judecii de valoare
atitudinii evaluative
orientrii atitudinale

4. Cele dou etape ale mpririi elementelor pe categorii sunt:

inventarul care vizeaz izolarea elementelor
clasificarea care vizeaz repartizarea elementelor, deci cutarea sau impunerea unei
anumite organizri a mesajului
5. Analiza Aseriunii Evaluative (EAA) a fost pus la punct n 1956 de _____, _____ i
_____. Ea are drept scop msurarea atitudinilor locutorului fa de obiectele sau
subiectele despre care se vorbete:
a. Osgood, Saporta, Nunnally

b.
c.
d.
e.

Lasersfeld, Saporta, Grice

Osgood, Nunnally, Maingueneau
Saporta, Nunnally, Van Djik
Osgood, Lasersfeld, Lasswel

6. Competena comunicaional reprezint:

a. tiina de a folosi limba ntr-o manier adecvat, n situaii definite

b. abilitatea nscut de a nelege i construe un numr infinit de enunuri plecnd de

la un input sensorial minim
c. abilitatea dobndit de a gestiona imaginea proprie i imaginea interlocutorului prin
apelul la acte redresive
d. capacitatea locutorului de a respecta reguluile referitoare la subiect, genul de discurs,
nscrierea la cuvnt, protejarea imaginii celuilalt

7. Care din urmtoarele reprezint tipuri de secvene nelese ca uniti de compoziie

inferioar textului:
a. narativ
b. descriptiv

c. argumentativ
d. dialogal
e. explicativ

8. Michael Foucault nelege prin arhiv:

a. un domeniu al discursului plasat ntre limba, care definete sistemul de construcie al
frazelor posibile, i corpus, care privete pasiv vorbele pronunate

b. un set de corpusuri aparinnd aceleiai poziionri social-istorice, legate de o

memorie i de instituii ce le confer autoritatea dar care se i legitimeaz prin ele
c. o practic n urma creia o multitudine de enunuri apar ca evenimente regulate, ca lucruri
oferite spre prelucrare i manipulare

d. un criteriu de delimitare a tipurilor de enunuri

e. suma enunurilor care fac obiectul analizai istoricilor
9. Indicai pentru fiecare din urmtoarele uniti de nregistrare o unitate de context
corespunztoare:
a. cuvntul-fraza
b. tema - paragraf
c. titlul de pres -stire
10. n opinia lui Laurence Bardin, care din urmtoarele elemente pot face parte din
domeniul de aplicabilitate al analizai de coninut
a. scoaterea la limina a respiratiei unei conversatii (a unei discutii nedirectionate)
b. masurarea implicarii personale a politicianului in propriile sale discursuri;
c. radiografierea retelelor de comunicare formale si/sau informale dintr-o organizatie plecand de
la notele de serviciu sau de la apelurile telefonice
d. recunoasterea repertoriului semantic sau a sintaxei de baza a unui sector publicitar;
e. testarea ipotezei ca obiectivele vietii cotidiene functioneaza ca un limbaj.

11. Care din urmatoarele trasaturi sunt specifice comunicarii orale?

a. biunivocitatea relatiei emitator receptor (e-r);
b. negocierea sensurilor e-r;

c. abstragerea e din contextual concret de comunicare;

d. ansamblul datelor de comunicare si gramatica au un rol important in determinarea sensului;

e. o anumita impersonalizare a discursului in urma izolarii e si a tendintei de

obiectivare a acestuia;
12. Completai schema de suprastructura unui text de tire n presa scris:
Discursul stirii
sumar
titlu chapeau

povestirea stirii
episod comentarii

13. n care din urmtoarele tehnici de analiz se folosesc c procedur analiza

categorial:
a.
b.
c.
d.

enunrii
propoziional
expresiei
relaiilor

14. Etnografia comunicrii reprezint un curent metodologic care pune accent pe

eterogenitatea comunitatilor lingvistice i pe diversitatea extrema a codurilor care modeleaz
identitatea partenerilor, iar printre reprezentanii de marc se numr D. H. Hymes i J.J.
Gumperz:
a. eterogenitatea comunitilor lingvistice

b. implicitul social

c. stpnirea actelor de comunicare

d. diversitatea codurilor

e. politeea conversaional
15. Asociai regulilor de constituire a corpusurilor explicaiile lor:
a. regula exhaustivitii odata definit campul corpusului, trebuie sa luam in considerare
toate elementele sale fara a ignora vreunul
b. regula reprezentativitii cand materialul se preteaza putem face o analiza pe un
esantion, cu conditia ca acesta sa fie selectat riguros
c. regula omogenitii documentele retinute pentru analiza trebuie sa se supuna unor
criterii de alegere precise si sa nu aiba prea multe particularitati in afara criteriilor de alegere.
d. regula pertinenei- documentele retinute trebuie sa fie adecvate ca sursa de informatii
pentru a corespunde obiectivului care a determinat analiza .

16. Legile discursului dup criteriul lingvistic exprim urmtoarele cerine:

a. Legea exhaustivitii - furnizarea volumului maxim de informatie pertinenta
b. Legea modalitii a fi clar si concis in formulari
c. Legea informativitii volumul maxim de informatie pertinenta
17. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice unei ipoteze de analiz de coninut?
a.
b.
c.
d.
e.

este un enunt provizoriu;

este fixata anterior analizei, posibil de o institutie exterioara;
suporta confirmarea sau infirmarea prin procedurile de analiza;
vizeaza cadrul teoretic si/ sau pragmatic in care vor fi utilizate rezultatele obtinute;

presupune respectarea regulilor de construire a corpusurilor.

18. Completai spaiile libere (despre presupoziie)

O fraz presupune o fraz q, dac q rmne adevarata atunci p este negata.
19. Actele de limbaj sunt alctuite din 3 componente. Scriei semnificaia pentru:
a. actul locuionar act de limbaj prin care se realizeaza transmiterea anumitor semnificatii
lexicale si gramaticale
b.

actul perlocuionar act de limbaj care consta in intentia de realizare a unui anumit efect

c.

asupra interlocutorului prin rostirea unui enunt.

actul ilocuionar - act de limbaj care consta in exprimarea unei anumite intentii
comunicative

20. D. Maingueneau consider c orice discurs, oral sau scris, presupune cu necesitate
prezena ethos-ului, care propune o anumit imagine a oratorului drept garant al
discursului:
a. vorbele oratorului fac parte dintr-un sistem global (modul de micare de a se mbrca, de a
intra n relaie cu ceilali etc.)

b. ???
c. ???
d. oratorului i se atribuie un caracter, un ansamblu de trsturi psihologice (sever, simpatic,
arogant, jovial etc.)
e. oratorului i se atribuie o corporalitate (un ansamblu de trsturi fizice i vestimentare)

21. Coerenta unui text reprezinta ansamblul de trasaturi care confera unui sir de propozitii/
fraze o unitate ..Iastfel incat aceasta sa formeze o entitateII
I
a) semantica;
b) sintactica;
c) terminologica;

II
a) enuntiativa;
b) discursiva;
c) semnificativa.

22. Conditiile de baza ale folosirii eficiente si efective a limbajului in comunicarea umana
sunt determinate conform lui Ide un principiu al II....care se materializeaza prin
maxime conversationale.
I
a) John Searle
b) E Benveniste
c) H P Grice
d) Maingueneau
e) D H Hynes

II
a) politetei
b) economiei
c) cooperarii
d) coerentei
e) coeziunii

23. Imaginea I desemneaza dorinta fiecaruia de a actiona conform propriilor principii

si intentii si este indusa de acte deII..a imaginii.
I
a) pozitiva
b) disimulata
c) negativa
d) reala

II
a) compensatoare
b) flatare
c) menajare
d) amenintare

24. Care sunt principalele funcii ale metadiscursului?

a.
b.
c.
d.

funcia de corectare a intrlocutorului sau de autocorectare

de inadecvare a anumitor cuvinte n raport cu inteniile de comunicare
funcia de a elimina posibilele erori de interpretare
funcia de a reformula anumite enunuri

e. funcia de a explicita o anumit atitudine a emitorului fa de discurs

25. Care din urmtorii sunt poli cronologici de organizare a analizei de continut?:
a. preanaliza;

b. lectura flotanta;
c. exploatarea materialului;
d. prelucrarea si interpretarea rezultatelor;

e. validarea sau invalidarea ipotezei.

26. Componentele enunurilor evaluative:
a. ???
b. obiectele atitudinii

c. ???
d. termenii evaluativi cu semnificatie comuna

e. ???
1. O atitudine poate genera (si se poate traduce prin) care din urmatoarele:
a) judecati de valoare;
b) calificative;
c) luari de pozitie;
d) descrieri evaluative;

e) judecati de gust.
(raspuns p110)
2. Etapele specifice analizei enunturilor evaluative (AEE) sunt:
a) construirea corpusului;
b) identificarea si extragerea obiectelor atitudinii (AO);
c) normalizarea enunturilor;

d) clasificarea enunt;

e) codare.

(raspuns p112)
3. Analiza asertiunii evaluative (EAA) are drept scop masurarea atitudinii locutorului fata
de obiectele sau subiectele de care vorbeste si a fost pusa la punct in 1956 de:
a) Osgood, Saporta, Nunnally;
b) Lasersfeld, Saporta, Grice;
c) Osgood, Nunnally, Maingueneau;
d) Saporta, Nunnally, Van Djik;
e) Osgood, Lasersfeld, Lasswel.
(raspuns p109)
4. Predispozitia subiectului, relativ stabila si organizata de a se manifesta printr-o forma
de opinie (la nivel verbal) sau de actiune (la nivel comportamental in privinta unor obiecte,
personae, idei, evenimente, lucruri, etc.) intr-o maniera dirijata este definitia:
a) atitudinii;

b) credintei;
c) judecatii de valoare;
d) atitudinii evaluative;
e) orientarii atitudinale.
(raspuns p109)
5. Care din urmatoarele enunturi constituie o definitie a discursului?
a) Ansamblul de enunturi ale unui emitator care se refera la un subiect unuic (topic);
b) O enuntare ce presupune un locutor si un auditor, precum si intentia locutorului de a-l
influienta pe celalalt;
c) Un ansamblu de texte care ilustreaza o interactiune intre discursuri centrate pe o singura
tema, alcatuite la randul lor din mai multe texte;
d) O unitate lingvistica formata dintr-o succesiune de fraze;
e) Ansamblul format dintr-un text si contextual sau.

(raspuns p9-10)
6. Indicati pentru fiecare din urmatoarele unitati de inregistrare o unitate de context
corespunzatoare:
a) Cuvantul - fraza
b) Tema - paragraf
c) Titlul de presa Stire
7. Michael Foucault intelege prin arhiva:
a) Un domeniu al discursului plasat intre limba, care defineste sistemul de constructie al
frazelor posibile, si corpus, care priveste pasiv vorbele pronuntate;

b) Un set de corpusuri apartinand aceleiasi pozitionari social istorice, legate de o

memorie si de institutii ce le confera autoritate dar care se si legitimeaza prin ele;
c) O practica in urma careia o multitudine de enunturi apar ca evenimente regulate, ca lucruri
oferite spre prelucrare si manipulare;

d) Un criteriu de delimitare a tipurilor de enunturi;

e) Suma enunturilor care fac obiectul analizei istoricilor.
(raspuns p18; !! in grila data la seminar itemul 5 era arhiva la Maingueneau)
8. Continutul discursului care nu constituie obiectul explicit al enuntarii, dar care se
manifesta prin intermediul continutului explicit reprezinta legea:
a) predispozitiei;
b) preconstructiei;
c) implicitului;

d) asumtiei;
e) discursului fondator.
(raspuns p62; in grila data la seminar itemul 4)
9. Competenta comunicativa reprezinta:
a) Stiinta de a folosi limba intr-o maniera adecvata, in situatii diferite;

b) Abilitatea innascuta a unui locutor de a intelege si construi un nr infinit de enunturi,

plecand de la un imput sensorial minim;
c) Capacitatea locutorului de a respecta regulile referitoare la: subiectul comunicarii/ genul de
discurs, inscrierea la cuvant, protejarea imaginii celuilalt;

d) Activitatea dobandita de un locutor de a gestiona imaginea proprie si imaginea

interlocutorului, prin apelul la acte de amenintare a imaginii si la acte de flatare a
imaginii;
e) Abilitatea locutorului de a stapanii comportamente cerute de genurile de discurs
abordate.
Raspunsuri corecte:
I.
doar a;
II.
abc;
III.
ac;
IV.
cd;
V.
abcde.
(raspuns p26; !! in grila data la seminar itemul 7; problema e ca in carte erau cele 3
variante bifate de mine, adica si e, iar printre variantele indicate de ei nu se regaseste ace;
daca gasiti o alta varianta corecta decat ace, puneti pe grup)
10. Prin care dintre urmatoarele tendinte se manifesta caracterul interdisciplinar al
analizei discursului?
a) Preferinte pentru studierea anumitor corpusuri;
b) Formarea explicita a unor aplicatii extrem de diverse
c) Revendicarea institutionala din partea unor alte domenii disciplinare (sociologie/ psihologie);

d) Insistenta pe materialitatea lingvistica a discursului;

e) Accentual pers pe relatia dintre institutia limbii vazuta ca institutie sociala comuna
tuturor subiectilor care o vorbesc si discurs vazut ca realitatea individuala a
vorbirii in texte sau mesaje concrete.
(raspuns p15)
11. Etnografia comunicarii reprezinta un curent metodologic care pune accent pe a
si pe d.care modeleaza identitatea partenerilor iar printre reprezentantii de marca se
numara D H Hymes si J J Gumperz:
a) Eterogenitatea comunitatilor lingvistice;

b) Implicitul social;
c) Stapanirea actelor de comunicare;
d) Diversitatea codurilor;

e) Politetea conversationala;
(raspuns p21)
12. Care din urmatoarele modalitati constituie strategia de enumerare in analiza de
continut:
a)
b)
c)
d)
e)

Prezenta/ absenta;
Frecventa;
Frecventa ponderata;
Intensitate;
Co-ocurenta.

(raspuns p104)

13. Copletati schema de suprastructura a unui text de stire din presa scrisa.
(raspuns p40; !! in grila data la seminar itemul 1)
Stirea
sumar

povestirea stirii

titlu chapeau

episod cometarii

14. Coerenta unui text reprezinta ansamblul de trasaturi care confera unui sir de propozitii/
fraze o unitate ..I (semantica)astfel incat aceasta sa formeze o entitateII (semnificativa)..
I
a) semantica;
b) sintactica;
c) terminologica;

II
a) enuntiativa;
b) discursiva;
c) semnificativa.

(raspuns p36)
15. Care din urmatoarele elemente pot face parte in opinia lui Laurence Bardin, din
domeniul de aplicabilitate al analizei de continut?
a) Scoaterea la lumina a respiratiei unei conversatii (a unei discutii nedirectionate);
b) Masurarea implicarii personale a politicianului in propriile sale discursuri;
c) Radiografierea retelelor de comunicare formale si/sau informale dintr-o organizatie plecand
de la notele de serviciu sau de la apelurile telefonice;
d) Recunoasterea repertoriului semantic sau a sintaxei de baza a unui sector publicitar;
e) Testarea ipotezei ca obiectivele vietii cotidiene functioneaza ca un limbaj.

(raspuns p98)
16. Care sunt formularile legilor discursului dupa criteriul lingvistic?
a) Legea informativitatii - a nu vorbi pentru a nu spune nimic, a nu spune ceea ce
interlocutorul stie deja.
b)

Legea exhaustivitatii - a furniza volumul maxim de informatie pertinenta, susceptibila de a

c)

interesa pe interlocutor la un moment dat

Legea modalitatii - a fi clar, concis in formulari.

(raspuns p46; !! in grila data la seminar itemul 3)

17. Care din urmatoarele trasaturi sunt specifice comunicarii orale?
a) Biunivocitatea relatiei emitator receptor (E-R);
b) Negocierea sensurilor E-R;

c) Abstragerea E din contextual concret de comunicare;

d) Ansamblul datelor de comunicare si gramatica au un rol important in determinarea sensului;

e) O anumita impersonalizare a discursului in urma izolarii E si a tendintei de

obiectivare a acestuia;
(raspuns p33; !! in grila data la seminar itemul 2 era cu trasaturile specifice comunicarii
scrise)

18. Conditiile de baza ale folosirii eficiente si efective a limbajului in comunicarea

umana sunt determinate conform lui I(HP Grice)de un principiu al
II(cooperarii)..care se materializeaza prin maxime conversationale.
I
a) John Searle
b) E Benveniste
c) H P Grice
d) Maingueneau
e) D H Hynes

II
a) politetei
b) economiei
c) cooperarii
d) coerentei
e) coeziunii

(raspuns p?; !! in grila data la seminar itemul 6)

19. Maxima conversationala care cere ca la o interventie sa se coreleze cu celelalte si
cu tema pusa in discutie este:
a) Maxima cantitatii (a fi informativ doar cat se cere)
b) Maxima calitatii (a fi veridic)
c) Maxima relatiei (a fi pertinent)
d) Maxima manierei (a fi clar)
(raspuns p88; !! am gasit ceva referitor la maxime conversationale doar la p 88 dar este
destul de vag, daca cineva gaseste altceva, alt raspuns, sa puna pe grup)
20. Actele de limbaj sunt alcatuite din 3 componente. Scrieti semnificatia pentru:
a) Actul locutionar este cel prin care se realizeaza transmiterea unor anumite semnificatii
lexicale si gramaticale prin rostirea unui enunt

b) Actul ilocutionar consta in exprimarea unei anumite intentii comunicative

c) Actul perlocutionar contine intentia de realizare a unui efect asupra interlocutorului.
(raspuns p27-28)
21. Asociati regulilor de construire a corpusurilor explicatiile lor:
a) Regula exhaustivitatii odata definit campul corpusului, trebuie sa luam in
considerare toate elementele sale, fara a ignora niciunul;
b) Regula reprezentativitatii cand materialul se preteaza, putem face o analiza pe
esantion, cu conditia ca acesta sa fie selectat riguros;
c) Regula omogenitatii documentele retinute pentru analiza trebuie sa fie omogene, adica
sa se supuna unor criterii de alegere precise si sa nu aiba
prea multe particularitati in afara celor ale criteriilor de alegere
(Ex: intrebarile dintr-o ancheta);
d) Regula pertinentei documentele retinute trebuie sa fie adecvate ca sursa de informatii
pentru a corespunde obiectivului care a determinat analiza.

(raspuns p29)
22. Imaginea I (negativa)desemneaza dorinta fiecaruia de a actiona conform propriilor
principii si intentii si este indusa de acte deII ( flatare)..a imaginii.
I
a) pozitiva
b) disimulata
c) negativa
d) reala

II
a) compensatoare
b) flatare
c) menajare
d) amenintare

(raspuns p18)
23. Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice unei ipoteze de analiza de
continut:

a)
b)
c)
d)

Este un enunt provizoriu;

Este fixata anterior analizei, posibil de o institutie exterioara;
Suporta confirmarea sau infirmarea prin procedurile de analiza;
Vizeaza cadrul teoretic si/ sau pragmatic in care vor fi utilizate rezultatele obtinute;

e) Presupune respectarea regulilor de construire a corpusurilor.

(nu am gasit niciunde in curs ceva referitor la ipoteza unei analize de continut.cine
gaseste sa puna raspunsul pe grup)

24. Asociati tipurile discursive din perspectiva relatiilor ce se poate stabili in si intre
discursuri cu explicatiile lor (definitiile erau date):
a)

Metadiscurs se refera la posibilitatea pe care o are locutorul de a-si comenta enuntul

chiar in cadrul enuntarii sau poate avea ca obiect si discursul partenerului, pentru a-l
confirma sau a-l reformula;
b) Interdiscurs desemneaza relatiile discursului cu ansamblul unitatilor discursive;
c) Intradiscurs desemneaza conceptual opus interdiscursului si se refera la relatiile ce se
stabilesc intre elementele constitutive ale unui discurs .

(raspuns p54)
25. Care dintre urmatorii sunt poli cronologici de organizare a analizei de continut?:
a) preanaliza;
b) lectura flotanta;
c) exploatarea materialului;
d) prelucrarea si interpretarea rezultatelor;
e) validarea sau invalidarea ipotezei.
(raspuns p99)
26. Discursulfondatorse constituie prin tematizarea propriei constituiri cum e
exemplul discursul crestin prin instituirea unei legaturi cu revelatia.
Discursulinitial..in sens strict textul care reprezinta sursa pentru alte
discursuri.
Discursulraportar..reprezinta termenul atribuit conceptului de reprezentare
intr-un discurs a unor elemente ce apartin unor surse diferite de E.
GRILA NR. 4 (aceasta are 29 de itemi pentru ca am facut-o imbinind cele doua
mesaje de pe grup. Primii 22 de itemi sunt cei precizati de Cornel (Iasi) iar restul
sunt cei precizati de Alina (Bucuresti) m-am gindit ca desi sunt mai multi, sigur or
sa fie folositori.)
1. Unitatea de inregistrare este unitate de semnificatie care trebuie codata si
corespunzatoare segmentului de continut luat n considerare ca unitate de baza n
vederea caterogizarii si a numaratorii frecventiale. Unitatea de context are rolul unei unitati
de ntelegere pentru codificare. Ea corespunde unui segment al mesajului, a carui
dimensiune este superioara unitatii de baza si are rolul de a clarifica semnificatiile acesteia
prin contextualizare.
R: nregistrare si context
2. Obiectivele inferentiale dupa Holsti Dimensiune a discursului pe care acesta se
sprijina, pe care o prezinta ca fireasca si care se sustrage asertiunilor emitatorului. Este
definitia preconstructului

3. Predispozitia subiectului, relativ stabila si organizata de a se manifesta printr-o forma de

opinie (la nivel verbal) sau de actiune (la nivel comportamental) n privinta unor obiecte
(persoane, idei, evenimente, lucruri) ntr-o maniera dirijata este definitia:
- atitudinii

- credintei
- judecatii de valoare
- atitudinii evaluative
- orientarii atitudinale
R: atitudinii
4. Definitia discursului:
a) Ansamblul de enunturi ale unui emitator care se refera la un subiect unuic (topic);
b) O enuntare ce presupune un locutor si un auditor, precum si intentia locutorului de a-l
influienta pe celalalt;
c) Un ansamblu de texte care ilustreaza o interactiune intre discursuri centrate pe o singura
tema, alcatuite la randul lor din mai multe texte;
d) O unitate lingvistica formata dintr-o succesiune de fraze;
e) Ansamblul format dintr-un text si contextual sau.

5. Care dintre urmatoarele enunturi constituie o definitie a Analizei discursului:

-analiza a uzului limbii
-studiul uzului real al limbii de catre locutori in situatii reale
-articularea enuntarii textului la un moment dat
-analiza discursului reprezinta analiza articluarii textului si a locului social in care acesta se
produce (maingueneau)

6. Care dintre urmatoarele elemente pot fi scopuri ale fazei de preanaliza:

alegerea documentelor care vor fi supuse analizei
formularea ipotezelor si a obiectivelor
elaborarea indicatorilor asupra carora se va apleca interpretarea finala
7. Indicati pentru fiecare din urmatoarele unitati de nregistrare, o unitate de context:
cuvnt - fraza
tema - paragraf
titlu de presa - stire
R: fraza, paragraful, sumar, stire??
8. Competenta comunicationala reprezinta
a. Stiinta de a folosi limba ntr-o maniera adecvata, n situatii definite
b. Abilitatea nnascuta de a ntelege si construi un numar infinit de enunturi plecnd de la
un input senzorial minim
c. Capacitatea locutorului de a respecta regulile referitoare la subiect, genul de discurs, nscrierea la
cuvnt, protejarea imaginii celuilalt

d. Abilitatea dobndita de a gestiona imaginea proprie si imaginea interlocutorului prin

apelul la acte redresive
e. ??
R: a, c
9. Etnometodologia reprezinta un curent metodologic care urmareste cunoasterea
implicitului social si a metodelor care permit actorilor societatii stapnirea actelor de
comunicare n viata cotidiana, iar printre cei care au contribuit la dezvoltarea
etnometodologiei se numara Mead si Goffman.
R: implicitul social, actele de comunicare

10. Pentru D. Maingueneau, nlocuirea sintagmei formatiune discursiva prin termenul

arhiva, ar avea ca obiectiv
a. delimitarea tipurilor de corpusuri, adica enunturi apartinnd unei aceleiasi pozitionari sociale sau
istorice

b. ??
c. sublinierea prin etimologie ca aceste corpusuri sunt inseparabile de o memorie si de institutiile
care le confera autoritate si n acelasi timp care si afirma legitimitatea prin ele

d. ??
11. Coeziunea este ansamblul de trasaturi care confera textului unitate. (I) (prin
marcarea legaturilor dintre secventele unei unitati lingvistice); ea asigura .(II) si .(III)
textului.
(I) semantica, sintactica, terminologica
(II) continuitatea, unitatea, suprastructura
(III) infrastructura, semnificatia, progresia
R: sintactica, continuitatea, progresia
12. Completati schema de suprastructura a unui text de stire n presa scrisa
R: sumar: titlu, chapeau; povestire: episod, comentarii
13. Legile discursului dupa criteriul lingvistic exprima urmatoarele cerinte (de completat):
- legea informativitatii a nu vorbi fara a nu spune nimic
- legea exhaustivitati furnizarea volumului de informatie pertinenta
- legea modalitatii a fi clar si concis in formulari
14. Conditiile de baza ale folosirii eficiente si efective a limbajului n comunicarea umana
sunt determinate conform lui Grice de un principiu al cooperarii care se materializeaza prin
4 maxime conversationale.
1. a. Maingueneau, b. Benveniste, c. Searle, d. Grice, e. Hymes
2. a. cooperarii, b. economiei, c. coerentei, d. politetii, e. Coeziunii
R: Grice, cooperarii
15. O ntrebare legata de un din maxima conversationala
a. maxima cantitatii reglementeaza cantitatea de informatie furnizata de fiecare participant la un
schimb verbal. Interventia sa fie atat de informativa pe cat necesara, nu face interventia mai
informativa decat este nevoie.
b. maxima calitatii interlocutorii sa spuna numai ceea ce este adevarat, sa nu spui ceea ce crezi
ca este fals, sa nu spui ceva despre care nu ai suficiente dovezi.
c. maxima relevantei orice interventie intr-un schimb verbal sa se coreleze cu celelalte si sa fie
strict legata de tema de discutie.
d. maxima manierei modul in care sunt structurate interventiile intr-un schimb verbal, claritate si
structurare logica a enunturilor.

16. Componentele actului de limbaj (caracterizati-o pe fiecare):

act locutionar act de limbaj prin care se realizeaza transmiterea unor anumite semnificatii lexicale
si gramaticale

act ilocutionar act de limbaj care consta in exprimarea unei anumite intentii comunicative
act perlocutionar - act de limbaj care consta in intentia de realizare a unui efect asupra
interlocutorului prin rostirea unui enunt.

17. Imaginea (I) desemneaza dorinta fiecaruia de a se bucura de apropierea si acordul

semenilor si este generata de acte de (II) a imaginii interlocutorului.
(I) pozitiva, disimulata, negativa, reala
(II) compensare, flatare, menajare, amenintare

18. Asociati regulilor de constituire a corpusului cu explicatiile lor:

1. regula exhaustivitatii _________
2. regula reprezentativitatii _______
3.regula omogenitatii ________
4. regula pertinentei ________
Erau definitiile a., b., c., d.
19. Care dintre urmatoarele trasaturi sunt specifice comunicarii scrise:
a. univocitatea relatiei E-R
b. structura mesajului implica formulari definitive care exclud negocierea sensurilor ntre E
si R
c. ponderea importanta a structurilor de adaugare
d. o anumita impersonalizare a discursului
e. abstragerea E din contextul concret de comunicare
20. Caracteristicile specifice analizei de continut
a. e un enunt provizoriu
b. e fixata anterior analizei
c. suporta confirmari sau infirmari prin procesul de analiza
d. vizeaza cadrul teoretic..
e. presupune respectarea regulilor de constituire a corpusurilor
21. Care din urmatorii sunt polii cronologici de organizare a analizei de continut
a. preanaliza
b.
c. exploatarea materialului
d. prelucrarea si interpretarea rezultatelor
e. validitatea sau invaliditatea ipotezei
22. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt specifice obiectivului analizei de continut
23. Etapele preanalizei (curs paginile 99-100)
24. Un ansamblu de categorii bune trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
- excludere mutuala
- omogenitate
- pertinenta
- productivitate (raspunsuri corecte)
25. Competenta comunicationala reprezinta:
- Stiinta de a folosi limba intr-o maniera adecvata, in situatii definite
- capacitatea locutorului de a respecta regulile referitoare la subiect, genul de discurs,
inscrierea la cuvant, protejarea imaginii celuilalt
26. _____________ se manifesta printr-o forma de opinie (la nivel verbal) sau de actiune
(la nivel comportamental)
R: atitudinea
27. Cunoasterea scriptului permite anticiparea unor fenomene si/sau umplerea unor
lacune ale textului; operatii necesare:
- recunoasterea unui script relevant

- identificarea actiunilor indicate intr-un text prin raportare la acest script

- umplerea lacunelor (stabilirea etapelor lipsa)
28. Distinctie intre discurs inchis si discurs deschis
29. Trasaturi specifice comunicarii scrise
- univocitatea relatiei emitator-receptor
- structura mesajului implica formulari definitive care exclud negocierea sensurilor intre
emitator si receptor
- o anumita impersonalizare a discursului
- abstragerea E din contextul concret de comunicare