Produs Scalar

Produsul scalar: denitie, proprietati
Schimbari de repere ortonormate in plan

Aplicatii
Lectia III
Produsul scalar a doi vectori liberi
Oana Constantinescu
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Table of Contents
Aplicatii
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Denitia produsului scalar
Denition
u , v V. Produsul scalar al celor doi

vectori se noteaza cu (sau (u , v ), u v ) si se deneste prin
Fie vectorii liberi nenuli
= |u ||v | cos ,

unde
este masura unghiului celor doi vectori,
[0, ].
Daca
unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca
rezultatul este un scalar real.
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Denition
u , v V. Produsul scalar al celor doi

vectori se noteaza cu (sau (u , v ), u v ) si se deneste prin
Fie vectorii liberi nenuli
= |u ||v | cos ,

unde
este masura unghiului celor doi vectori,
[0, ].
Daca
unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca
rezultatul este un scalar real.
Oana Constantinescu
Lectia III

Observatie: unghiul dintre cei doi vectori este unghiul dintre
directiile lor, si nu depinde de punctul in care se aplica vectorii.
Interpretare geometrica
O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

data de
Fie
proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.
o dreapta cu directia data de
intersectiile dintre dreapta

perpendiculare pe
d.
si planele
v = AB . Fie A0 si B 0
prin A, respectiv B ,
si
Interpretare geometrica
O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

data de
Fie
proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.
o dreapta cu directia data de
intersectiile dintre dreapta

perpendiculare pe
d.
si planele
v = AB . Fie A0 si B 0
prin A, respectiv B ,
si
Proiectia ortogonala
Vectorul
0 0
AB =w
si se noteaza cu
se numeste proiectia ortogonala a lui
pr d v
sau
pr u v .
pe
Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

pe
sunt inlocuite de drepte ortogonale pe

Marimea algebrica a vectorului
pr u v
d,
prin
A,
respectiv
se noteaza cu
mpr u v
B.
si se
numeste masura proiectiei.

Mai exact, daca
u0
pr u v = u , R.
u , adica u 0 =
= mpr u v .
este versorul lui

Notam
u
|u | , atunci
Se observa usor pe gura anterioara ca
mpr u v = |v | cos ,
unde
[0, ]
este masura unghiului dintre
si
u.

pe

pr u v
d,
prin
A,
respectiv
se noteaza cu
mpr u v
B.
si se

Mai exact, daca
u0
pr u v = u , R.
u , adica u 0 =
= mpr u v .
este versorul lui

Notam
u
|u | , atunci
unde
[0, ]
si
u.

pe

pr u v
d,
prin
A,
respectiv
se noteaza cu
mpr u v
B.
si se

Mai exact, daca
u0
pr u v = u , R.
u , adica u 0 =
= mpr u v .
este versorul lui

Notam
u
|u | , atunci
unde
[0, ]
si
u.
Urmarind gura deduceti ca
pr u (v + v 0 ) = pr u v + pr u v 0 , mpr u (v + v 0 ) = mpr u v + mpr u v 0 .

Interpretarea geometrica a produsului scalar este
= |u |mpr u v = |v |mpr v u .
Proprietatile produsului scalar
Theorem
Produsul scalar a doi vectori liberi are urmatoarele proprietati:

a) =< v , u > (simetria);
b) = + (aditivitatea);
c) = (omogenitatea);
d) > 0, = 0 u = 0 (pozitiva denire);
e) = 0 u v ,
u , v V si R.
Deci produsul scalar este o aplicatie <, >: V V R biliniara,
simetrica, avand forma patratica asociata pozitiv denita.
Observatie: doi vectori sunt perpendiculari daca au directiile
perpendiculare.
Baze ortonormate
Daca
{O ; i , j , k }
este un
reper ortonormat,
si vectorii
urmatoarele coordonate:
u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
Norma
vectorului liber
este
k u k=
p
.
Observatie: se verica imediat ca
k u k= |u |, u V.
u, v
au
Baze ortonormate
Daca
{O ; i , j , k }
este un
reper ortonormat,
si vectorii
u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
Norma
vectorului liber
este
k u k=
p
.
k u k= |u |, u V.
u, v
au
Baze ortonormate
Daca
{O ; i , j , k }
este un
reper ortonormat,
si vectorii
u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition
Norma
vectorului liber
este
k u k=
p
.
k u k= |u |, u V.
u, v
au
Baze ortonormate
Daca
u = x 1i + x 2j + x 3k ,
k u k=
atunci norma sa se calculeaza prin
q
(x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 ,
iar unghiul dintre vectorii liberi
v=
y 1i
+ y 2j
cos
+ y 3 k prin
u = x 1i + x 2j + x 3k
si
x 1y 1 + x 2y 2 + x 3y 3
p
=p
.
(x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 (y 1 )2 + (y 2 )2 + (y 3 )2
Proprietatile normei
Theorem
Norma unui vector liber este o aplicatie k k: V [0, ), cu

proprietatile:
1) k v k= 0 v = 0;
2) k v k= || k v k, v V, R;
3) | | k u kk v k, u , v V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari (inegalitatea lui Cauchy);
4) k u + v kk u k + k v k, u , v V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari si de acelasi sens (inegalitatea
triunghiulara).
Cosinusi directori
Theorem
Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

k u k= 1. Daca v face unghiurile , , respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos )i + (cos )j + (cos )k .
Denition
Numerele reale cos , cos , cos se numesc
directiei vectorului
cos
.
cosinii directori
si satisfac relatia:
+ cos2 + cos2 = 1
ai
Cosinusi directori
Theorem
Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

k u k= 1. Daca v face unghiurile , , respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos )i + (cos )j + (cos )k .
Denition
Numerele reale cos , cos , cos se numesc
directiei vectorului
cos
.
cosinii directori
si satisfac relatia:
+ cos2 + cos2 = 1
ai

Aplicatii

R0 = {O 0 ; u , v } sunt doua
repere ortonormate intr-un plan . Deci {i , j } si {u , v } sunt doua
baze ortonormate in . Presupunem ca unghiul dintre i si u este .

Sa presupunem ca
R = {O ; i , j }
Oana Constantinescu
si
Lectia III

Atunci
u = (cos )i + (sin )j ,
v = (sin )i + (cos )j , sau v = (sin )i (cos )j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:
x 0 = x cos + y sin + a,
y 0 = x sin + y cos + b,
(1)
sau
y 0 = x sin y cos + b,
unde am notat cu
(x , y )
coordonatele in raport cu
0
coordonatele in raport cu R si am presupus ca
coordonatele
(a, b).
(2)
R, (x 0 , y 0 )
O 0 are in raport cu

Atunci
u = (cos )i + (sin )j ,
v = (sin )i + (cos )j , sau v = (sin )i (cos )j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:
y 0 = x sin + y cos + b,
(1)
sau
y 0 = x sin y cos + b,
unde am notat cu
(x , y )
coordonatele in raport cu
0
coordonatele in raport cu R si am presupus ca
coordonatele
(a, b).
(2)
R, (x 0 , y 0 )
O 0 are in raport cu

Aplicatii
Orientarea planului
Pentru a decide care din ecuatiile (1), (2) este cea corecta, trebuie
sa stim cum sunt orientate bazele celor doua repere.
In plan, pentru determinarea sensului unui unghi, suntem obisnuiti
sa folosim sensul acelor ceasornicului si cel trigonometric (invers
acelor de ceas), care sunt, prin conventie, sensul negativ, respectiv
cel pozitiv.
Existenta unghiurilor pozitive si negative determina orientabilitatea
planului, iar alegerea numelor de pozitiv si negativ este numita
orientare.
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Orientarea planului
cel pozitiv.
orientare.
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Orientarea planului
cel pozitiv.
orientare.
Oana Constantinescu
Lectia III
Orientarea planului
Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.
Orientarea planului
Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.
Orientarea planului
Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

ortonormata oarecare
roteste
peste
i.
(i , j )
si e o alta baza ortonormata
cu un anumit unghi
[0, ]
asezam baza
(i , j )
Se
pana cand acesta ajunge
Daca rotatia pozitioneaza si vectorul
(i , j ).
j0
peste
j,
atunci
in clasa nr. 1. Daca nu, o punem in clasa nr.
2.
A alege una dintre aceste clase drept clasa bazelor orientate pozitiv
inseamna a orienta spatiul liniar
V.
Deci se obtine formula (1) pentru repere la fel orientate si formula

(2) pentru repere opus orientate.
Orientarea planului

roteste
peste
i.
(i , j )
cu un anumit unghi
[0, ]
asezam baza
(i , j )
Se
(i , j ).
j0
peste
j,
atunci
2.
V.

Orientarea planului

roteste
peste
i.
(i , j )
cu un anumit unghi
[0, ]
asezam baza
(i , j )
Se
(i , j ).
j0
peste
j,
atunci
2.
V.


Aplicatii
Aplicatii
Example
Formulati si demonstrati teorema cosinusului intr-un triunghi
oarecare, apoi aplicati-o pentru a obtine teorema medianei.
a, b, c lungimile laturilor triunghiului

A, B , respectiv C , atunci teorema
Amintim ca, daca notam cu
ABC ,
opuse varfurilor
cosinusului arma:
.
a2 = b2 + c 2 2bc cos A
a2 =k BC k2 =k BA + AC k2 =k BA k2 + k AC k2

.
+2 < BA, AC >= b2 + c 2 2 < AB , AC >= b2 + c 2 2bc cos A
Indicatii:
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Aplicatii
Example

ABC ,
opuse varfurilor
cosinusului arma:
.
a2 = b2 + c 2 2bc cos A

.
Indicatii:
Oana Constantinescu
Lectia III

Aplicatii
Aplicatii
Example

ABC ,
opuse varfurilor
cosinusului arma:
.
a2 = b2 + c 2 2bc cos A

.
Indicatii:
Oana Constantinescu
Lectia III
Aplicatii
Notam cu
(AD ).
mijlocul laturii
(BC )
si cu
ma
lungimea medianei
ma2 = ( 1 k AB + AC k)2 4ma2 =k AB k2 + k AC k2

2

+ 2 < AB , AC > . Folosind denitia produsului< AB , AC > in
din teorema cosinusului, se obtine
care se inlocuieste cos A
Atunci
ma2 = 2(b2 + c 2 ) a2 .
Aplicatii
Example
Fie
B = (i , j , k )
o baza ortonormata in
a) Sa se determine
b = i + 2j k
V.
astfel incat vectorii
a = i 3j + 2k
sa e perpendiculari.
b) Sa se determine unghiul dintre vectorii
b = 3i + 2j + 6k .
c) Sa se determine vectorul
a = 2i 4j + 4k
cu proprietatile
u a, u b, k u k= 14, ](uc
, j ) >
unde
a = 3i + 2j + 2k ,
b = 18i 22j 5k .
si
si
Aplicatii
Indicatii:
5
= 6; b) cos(ad
, b) = 21
; c) Presupunem ca
u = x i + y j + z k si se determina x, y, z din conditiile

a)
x + 2y + 2z
18x 22y 5z
x2 + y2 + z2
y
3
0,
0,
196,
<
0.
Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv
coordonatele
astfel incat
(1, 1).
{O ; i , j },
si
are
Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate
sa apartina abscisei noului reper
{O ; i , j }?
Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie

dintre
punctul
unghiul
i.
Formula schimbarii de repere:
x 0 = (cos )x + (sin )y ,
y 0 = (sin )x + (cos )y .
Punand conditiile y 0 = 0, x = y = 1, se obtine sin = cos , deci

= 4 . Noile coordonate ale lui A vor (2, 0).
Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv
coordonatele
astfel incat
(1, 1).
{O ; i , j },
si
are
Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate
sa apartina abscisei noului reper
{O ; i , j }?
Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie

dintre
punctul
unghiul
i.
Formula schimbarii de repere:
x 0 = (cos )x + (sin )y ,
y 0 = (sin )x + (cos )y .
Punand conditiile y 0 = 0, x = y = 1, se obtine sin = cos , deci

= 4 . Noile coordonate ale lui A vor (2, 0).

Produs Scalar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Produs Scalar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan

Produsul scalar: denitie, proprietati

Denitia produsului scalar

u , v V. Produsul scalar al celor doi

< u , v >= |u ||v | cos ,

este masura unghiului celor doi vectori,

Produsul scalar: denitie, proprietati

Denitia produsului scalar

u , v V. Produsul scalar al celor doi

< u , v >= |u ||v | cos ,

este masura unghiului celor doi vectori,

Denitia produsului scalar

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.

o dreapta cu directia data de

intersectiile dintre dreapta

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este

proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.

o dreapta cu directia data de

intersectiile dintre dreapta

se numeste proiectia ortogonala a lui

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe

numeste masura proiectiei.

este versorul lui

Se observa usor pe gura anterioara ca

este masura unghiului dintre

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe

numeste masura proiectiei.

este versorul lui

Se observa usor pe gura anterioara ca

este masura unghiului dintre

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe

numeste masura proiectiei.

este versorul lui

Se observa usor pe gura anterioara ca

este masura unghiului dintre

Urmarind gura deduceti ca

pr u (v + v 0 ) = pr u v + pr u v 0 , mpr u (v + v 0 ) = mpr u v + mpr u v 0 .

< u , v >= |u |mpr u v = |v |mpr v u .

Proprietatile produsului scalar

Produsul scalar a doi vectori liberi are urmatoarele proprietati:

Observatie: se verica imediat ca

Observatie: se verica imediat ca

Observatie: se verica imediat ca

atunci norma sa se calculeaza prin

iar unghiul dintre vectorii liberi

Norma unui vector liber este o aplicatie k k: V [0, ), cu

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan

baze ortonormate in . Presupunem ca unghiul dintre i si u este .

Schimbari de repere ortonormate in plan

Schimbari de repere ortonormate in plan

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Denitia produsului scalar

Produsul scalar: denitie, proprietati

Denitia produsului scalar

Denitia produsului scalar

Se observa usor pe gura anterioara ca

Se observa usor pe gura anterioara ca

Se observa usor pe gura anterioara ca

Urmarind gura deduceti ca

Observatie: se verica imediat ca

Observatie: se verica imediat ca

Observatie: se verica imediat ca

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

si e o alta baza ortonormata

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

si e o alta baza ortonormata

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza

si e o alta baza ortonormata

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati

Produsul scalar: denitie, proprietati