Sunteți pe pagina 1din 3

Etapele unei cercetari stiintifice

Medic rezident anul I Ortodontie si ortopedie dento-faciala - Focsa Andreea

Cercetarea stiintifica poate fi definita ca un proces de largire a cunostintelor realizat


printr-o observare atenta si obiectivare, prin investigare si experimentare, avand drept scop
descoperirea si interpretarea unor noi informatii.
Realizarea planului de cercetare reprezinta drumului de la faza de concepere a procesului
la punerea sa in practica. Intr-o cercetare restransa planul cercetarii este elaborat de catre cel
implicat in activitate, fie sub indrumarea unui coordonator. Structurarea cercetarii este realizata
de catre conducatorul echipei de cercetare atunci cand echipa are mai multi membri.
Etapa operationala a cercetarii urmeaza o serie de pasi simpli de la formularea problemei
si stabilirea modului de abordare la executarea activitatilor intr-o retea strategica.
Primul obiectiv avut in vederea unei cercetari stiintifice este pregatirea protocolului de
cercetare, care realizeaza o descriere detaliata a studiului ptopus ( amanuntele practice ale
fiecarei etape, resursele umane si materiale necesare, metodele si tehnicile folosite).
Premisa/problema inseamna a defini problema de cercetat, motivul care a generat cercetarea si
investigarea literaturii de specialitate. Odata cu generarea ipotezei trebuie stabilite modalitatile
de verificare prin atingerea unor obiective care determina validitatea ipotezei. Investigatia
stiintifica se bazeaza pe rationament.
Daca modalitatea de abordare este deductiva, concluzia urmeaza premisele ca si in cazul
unui silogism. Caracteristic deductiei este ca nerge de la general la particular.
Cercetarea in sanatate este in principal empirica si se bazeaza aproape in intregime pe
mecanismul inductiv, in care concluzia nu succede premizele. In cazul metodei inductive se
pleaca de la cazuri particulare spre general.
Ipotezele sunt constructii logice bazate pe o serie de observatii care folosesc drept punct
de pornire intr-un rationament inductiv. Una din cele mai importante unelte in cercetarea din
domeniul sanatatii o reprezinta generarea de ipoteze care prin testare pot duce la identificarea
celor mai probabile cauze a unei imbolnaviri.
Exista mai multe tipare de formulari a ipotezelor ce stabilesc relatii de asociere sau
cauzalitate:

Metoda diferentelor semnificative

Metoda asocierii

Metoda variatiei concomitente

Metoda analogiei
Alegerea tipului de studiu presupune descrierea amanuntita a modului de realizare a

cercetarii, respectiv tipul studiului, elemente strategice, materiale si metode, resurse umane.
Definirea grupului populational de studiat. De la inceputul investigatiei stiintifice trebuie
sa se stabileasca amploarea studiului.

Aceasta poate cuprinde intreaga populatie luata in

condiderare, reprezentand o investigatie exhaustiva. Datorita dificultatilor realizarii unui studiu


foarte amplu, de regula se alege un esantion care sa reprezinte caracteristicile populatiei din care
a fost extras. Apoi se stabilesc criteriile de reprezentativitate ale esantionului, marimea acestuia
si modalitatea prin care se face esantionarea.
Metodele de colectare a datelor includ definirea fiecarui aspect de inregistrat. Este necesar
sa se precizeze toate datele necesare studiului deoarece lipsa unor informatii la finalizarea
acestuia poate sa-i afecteze precizia, dar si forma. Colectarea de date suplimentare nu ofera un
beneficiu.
Analiza datelor si interpretarea rezultatelor. Planurile pentru analiza datelor sunt parte a
structurii studiului, deoarece se evita situatia de a se constata la sfarsitul studiului ca anumite
informatii esentiale nu au fost colectate sau unele dintre informatii nu pot fi incluse in analiza sau
au o forma necorespunzatoare, inutilizabila.
Asadar, trebuie stabilite clar modalitatile si mijloacele de prelucrare a datelor si identificarea
scalelor de masurare in functie de gradul de exactitate dorit. In studiile descriptive procentul de
improbabilitate admis unui studiu este destul de mare (sunt admise erori de 5%).
Metoda empirica in cercetarea din sanatate necesita procedee de masurare, realizate prin 3
metode:

Masurarea unor variabile

Estimarea unor parametri

Testarea ipotezelor cu ajutorul aparatului statistic.

Concluziile. Comunicarea rezultatelor se face scris, mentionand tipul studiului utilizat,


materialul si metoda, intrumentele de prelucrare a datelor si rezultatele obtinute. Trebuie
precizata distributia rezultarelor la potentiali utilizatori la nivel local sau national.
Bibliografie
1. Metodologia cercetarii stiintifice C.Comes, S. Popescu-Spineni, ed.Cerma, Bucuresti,
2005, 21-35.
2. http:\www.baicus.ro

Medic rezident ortodontie in anul II, doresc colaborare la procent in domeniul: stomatologie generala si
ortodontie in orasul Cluj Napoca. 0745.515.477