1

Teoria delimiteaz urmtoarele tipuri de procese

psihice cognitive:
1.memoria,
2.gndirea,
3.imaginaia
4.limbajul,
5.atenia.

Socrate spunea c Memoria nu este altceva dect o tabl

de cear, pe care se nscriu diferite evenimente. La unii ceara

este tare, la alii moale, mare-mic, neagr-alb etc..
Aristotel n Tratatul despre suflet definete memoria ca
o for a sufletului, ce descrie lucrurile care nu mai sunt

Etapa tiinific, ce ncepe cu a. 1885, a fost desemnat de

H. Ebbinghaus (psiholog german, pe dreptate este

considerat unul din fondatorii psihologiei
experimentale), care pentru prima dat a studiat
experimental memoria.

A elaborat curba uitrii, care demonstreaz c procentul

cel mai mare de material se uit n perioada, care urmeaz

nemijlocit dup memorizare (nvare pe de rost)

Memoria uman este n mod obinuit definit ca o

capacitate de a reactiva, parial sau total, ntr-o manier

veridic sau eronat, evenimentele trecutului scriu
patru autori francezi (Tiberghien, Mendelsohn, Ans,
George, 1990).
Memoria este procesul psihic cognitiv de memorizare

(encodare), stocare (reinere, depozitare) i reactualizare

a informaiilor i tririlor noastre.

Procesele memoriei
1.

2.
3.

4.

Encodarea - nseamn traducerea informaiei ntr-un anumit

cod (material sau ideal). Trei tipuri de coduri vizuale,
auditive, semantice
Stocarea - este procesul de reinere a informaiilor pn n
momentul, n care este necesar punerea lor n disponibilitate.
Recuperarea - este procesul memoriei, care const n scoaterea
la iveal a coninuturilor encodate i stocate n vederea
utilizrii lor n funcie de solicitri i necesiti.
Uitarea - fenomen natural, normal i mai ales relativ necesar.

Formele memoriei
Dup natura materialului memorat, stocat i reactualizat :
a) memorie senzorial;
b) memorie cognitiv;
c) memorie afectiv;
d) memorie motorie.
Dup durata meninerii informaiei exist:
a) memorie de scurt durat (efemer);
b) memorie de lung durat;
c) memoria operativ.
Dup factorul implicrii inteligenei n actul memoriei exist:
a) memorie mecanic;
b) memorie logic.
Dup prezena inteniei de a memora exist:
a) memorie voluntar;
b) memorie involuntar.
Dup logica coninutului memoriei exist:
a) memorie episodic;
b) memorie semantic.

Cercetrile psihologice au demonstrat c se reine:

10 % din ceea ce citim,
20 % din ce auzim,
30 % din ce vedem,
50 % din ce vedem i auzim n acelai timp,
80 % din ce spunem,
90 % din ce spunem i facem n acelai timp.

metode prin care poti sa iti imbunatatesti

Divizarea - prin ruperea informatiei complicate in bucati mai
memoria

mici, care sunt mai usor e retinut.

Aliteratia - este repetitia unei litere sau a unui grup de sunete in
cuvinte apropiate. (Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie
spunea Mihai Eminescu, in Scrisoarea a III)
Diagramele - organizarea are un rol important in memorare si cel
mai adesea diagramele, graficele, schemele, etc, ajuta la
indeplinirea cu succes a acestui rol.
Predarea - dupa trecerea in revista a informatiei, cel mai usor se
retine prin impartasirea ei altora.
Notite
Acoperirea ochilor cu mana este o miscare normala,
automatizata, pe care o facem atunci cand dorim sa ne amintim
ceva.
Asocierea termenilor cu imagini
Citete o carte bun.
nva continuu
Lucreaz cu numere
mbogete-i vocabularul

Doi cunoscui psihologi americani (Lindsay i Norman,

1980) Gndirea reprezint, poate, subiectul cel mai

important al ntregii psihologii
gndirea - proces psihic de reflectare a nsuirilor eseniale

i generale ale obiectelor i fenomenelor, a relaiilor dintre

acestea, n mod mijlocit, generalizat, abstract i cu scop prin
intermediul noiunilor, judecilor i raionamentelor.
Gndirea sau cugetarea este nsuirea creierului omenesc de a

reflecta n mod generalizat i abstract realitatea obiectiv prin

teorii, judeci, etc.

Clasificarea gndirii
Dup orientare:
a) gndirea direcionat;
b) gndirea nedirecionat.
Dup tipul operaiilor presupuse:
a) gndirea algoritmic;
b) gndirea euristic
Dup finalitate:
a) gndirea reproductiv;
b) gndirea productiv;
c) gndirea critic.
Dup valoare:
a) gndirea pozitiv;
b) Gndirea negativ.
Dup eficien:
a) gndirea eficient;
b) gndirea neeficient.

Procesele gndirii
1.
2.
3.
4.
5.

nvarea cognitiv
nelegerea
Rezolvarea de probleme
Luarea deciziei
Creativitatea

7 pasi de urmat pentru a ajunge sa

gandesti pozitiv
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Elimina discutiile negative (Nu pot sau prea greu)

Afirmatii pozitive ( maxime, aforisme, citate
motivationale)
Creeaza descrieri pozitive (Stabileste-ti un vis si incearca
sa il vizualizezi materializanduse)
Inlocuieste influentele negative cu cele pozitive
Concentreaza-te pe prezent
Controleaza-ti fricile
Bucura-te de momentele pozitive

Gandirea pozitiva , spre deosebire de cea

negativa , te va determina sa faci orice lucru mai

bine. Zig Zaglar
Atitudinea pozitiva poate sa nu iti rezolve toate

problemele, dar va deranja destul de multi

oameni pentru a merita efortul. Herm Albright
Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am

gandit. Mintea este totul. Devenim ceea ce

gandim. Buddha
Omul este produsul gandurilor lui ; el devine

ceea ce gandeste. Mahtama Ghandi

Imaginaia se definete ca proces psihic cognitiv complex de

elaborare a unor imagini i proiecte noi, pe baza combinrii

i transformrii experienei.
Imaginaia este acel proces psihic, al crui rezultat l

constituie obinerea unor reacii, fenomene psihice noi pe plan

cognitiv, afectiv sau motor.
Imaginaia este un proces psihic cognitiv, care const n

crearea imaginilor, obiectelor i fenomenelor anterior

nepercepute.

Funciile imaginaiei
Funcia de ilustrare:
ilustrare imaginaia ilustreaz coninuturile

contiinei, care prin natura lor pretind figurarea concret,

intuitiv.
Funcia de realizare: const n materializarea abstractului;
imaginaia ntoarce gndirea spre concretul, pe care conceptul
l demonstreaz; funcia dat presupune printre altele i
verificarea unei idei abstracte printr-un exemplu.
Funcia de indicare:
indicare imaginaia marcheaz un coninut, l
delimiteaz, l opune sau altuia sau altora, l asociaz cu
altele; ea este un indiciu, o marc, o etichet, o aluzie.
Funcia de semnificare:
semnificare explic, rezum, precizeaz,
servete gndirii, care generalizeaz, marcheaz fluiditatea
gndirii, continuitatea experienei personale, ea este
concomitent trecut i viitor, evoc, anticip, prelungete.

Comunicarea este un proces de transmitere a unor informaii.

Cea mai simpl schem de comunicare ntre dou persoane
cuprinde urmtoarele:
1) emitorul;
2) codul;
3) canalul de comunicare;
4) mesajul;
5) receptorul sau destinatarul;
6) conexiunea invers de la destinatar la emitor.

Limba este un produs al istoriei i ndeplinete funcia de principal mijloc de

comunicare n viaa i activitatea social. Limba reprezint un sistem de

semne, ce funcioneaz n calitate de mijloc de comunicare i instrument al
gndirii.
Limba i limbajul nu sunt identice. Limba include cuvintele cu semnificaia lor,

sintaxa (regul), de asemenea fonemele (vorbirea oral) i grafemele (vorbirea

scris).
Limbajul este un sistem de comunicare, alctuit din sunete articulate, specific

oamenilor, prin care acetia i exprim gndurile, sentimentele i dorinele.

Limbajul unei comuniti umane, istoric constituit, caracterizat prin structur

gramatical, lexical i fonetic proprie.

Limbajul, vorbirea este un proces de comunicare prin intermediul limbii.

Funciile limbajului

1. Funcia semnificativ (fiecare cuvnt este un semn al obiectului, fenomenului

etc.) aceast funcie deosebete vorbirea uman de comunicarea animalelor.
2. Funcia comunicativ sau de transferare a unui coninut de la o persoan la alta.
3. Funcia cognitiv, de integrare, conceptualizare i de elaborare a gndirii permite explorarea i investigarea realitii, mbogirea i clasificarea
cunotinelor.
4. Funcia simbolic-reprezentativ, de substituire a unor obiecte, fenomene, relaii
prin formule verbale sau alte semne.
5. Funcia expresiv, de manifestare complex a unor idei, imagini nu doar prin
cuvinte, dar i prin intonaie, mimic, pantomimic, gestic.
6. Funcia persuasiv sau de convingere, de inducie la o alt persoan a unor idei
i stri emoionale.
7. Funcia reglatoare sau de determinare, conducere a conduitei altei
persoane i a propriului comportament.
8. Funcia ludic sau de joc, presupunnd asociaii verbale de efect, consonane,
ritmic, ciocniri de sensuri etc., mergnd pn la construcia artistic.
9. Funcia dialectic sau de formulare i rezolvare a contradiciilor sau
conflictelor problematice.

Formele limbajului
Limbajul oral
Limbajul scris
Limbajul intern - este cel, care se desfoar n sfera luntric,

mintal, reprezentnd chiar arhitectonica acestei lumi subiective.

Definiie:
In literatura de specialitate gasim numeroase definitii

ale atentiei, una din ele fiind:

Atentia - este procesul psihic de orientare selectiva, de
concentrare a energiei psihonervoase asupra unor
obiecte, nsusiri sau procese, menite sa conduca la
sporirea eficientei activitatii psihice, cu deosebire a
proceselor cognitive.
Unii autori nsa pun sub semnul ntrebarii aceste
definitii ale atentiei sub aspectul ei selectiv, ca
focalizare asupra unei activitati particulare n
detrimentul celorlalte, considernd ca atentia este un
concept multidimensional.

Daca un fapt, o idee, un stimul

verbal prezinta interes pentru o
persoana,
genereaza
trairi
afective, aceste stari motivationalafective vor orienta si sustine
atentia cu usurinta si pe perioade
importanta
caracteristica a atentiei este, n
lungi de Cea
timp.mai
Orientarea
atentiei
spre
anumiti n opinia
stimuli tuturor
este specialistilor selectivitatea.
incontestabil
concomitenta cu inhibarea altor
stimuli, realizndu-se astfel un
fenomen de filtraj senzorial si de
organizare, de autoreglare a
energiei psihonervoase.
Atentia este necesara , este o
conditie a reflectarii constiente
eficiente, este un proces psihic,
dar si un proces de cunoastere.

mod

Caracterisiticile atentiei:
Insusirile pozitive ale atentiei care faciliteaza desfasurarea optimala a
activitatii sunt:
STABILITATEA
ATENTIEI:

nseamna mentinerea
un timp mai lung a
orientarii si
concentrarii
psihonervoase asupra
aceluiasi fapt sau
aceleiasi activitati.

nseamna mobilizarea
intereselor si eforturilor
mntr-o anumita directie n
functie de semnificatiile
stimulilor,
paralel cu
CONCENTRAREA
inhibarea
actiunii unor
(INTENSITATEA)
ATENTIEI
factori perturbatori.

VOLUMUL ATENTIEI:
Adica cantitatea
de date ce pot fi
cuprinse simultan
n planul
reflectarii
constiente este
limitat. Volumul
mediu este de 5-7
elemente.

FLEXIBILITATEA SAU MOBILITATEA

ATENTIEI:
nseamna capaciatea
subiectului de a
deplasa atentia de la
un obiect la altul n
intervale ct mai
scurte de timp. Pragul
minim de deplasare
potrivit cercetarilor
este de o sesime de
secunda.

DISTRIBUTIVITATEA
ATENTIEI:

Este capacitatea de a
sesiza simultan
ntelesul mai multor
surse de informatii. Sa constatat faptul ca
distributia e totusi
posibila cnd
miscarile sunt
puternic automatizate
si informatiile foarte
familiare.

Formele atentiei
Clasificarea atentiei este foarte vasta si se poate face dupa numeraose
criterii. Cea mai uzuala clasificare este dupa natura reglajului. Astfel
distingem atentia involuntara si atentia voluntara.

Atentia involuntara este

declansata de stimuli interni si
externi si consta n orientarea,
concentrarea neintentionata,
declansata spontan si fara efort
voluntar. Atentia involuntara
poate fi atrasa de mediul
exterior, ca urmare a
organizarii particulare a
cmpului perceptiv n care
apare un obiect detasat din
ansamblu.

Atentia voluntara
Se caracterizeaza prin prezenta
intentiei de a fi atent si a
efortului voluntar de a-l
mentine. Deci aceasta forma
de atentie depinde n mare
masura de individ si de
motivatiile sale. Fiind
autoreglata n mod constient
atentia voluntara este
superioara att prin
mecanismele verbale de
producere, ct si prin
implicatiile ei pentru
activitatea omului.

Atentia habituala sau postvoluntara

Este o forma
superioara de
manifestare a
atentiei, fiind o
atentie
specializata,
bazata pe
obisniunte si se
formeaza prin
educatie, pentru
ca atentia se
poate educa.

Distragerea atentiei
Distragerea atentiei este opusul concentrarii. Distragerea

atentiei este rezultatul actiunii diferitelor stimuli, care

determina interesele persoanei ntr-o alta directie, de
exemplu: aparitia si instalarea oboselii, diminuarea
interesului si aparitiei plictiselii etc.
Gradul de distragere a atentiei depinde de motivatia, de
interesul pe care l avem pentru activitatea desfasurata si
de noutatea si varietatea acesteia.
Atentia concentrata poate fi mentinuta si n cazul n care
activitatea este automatizata, deprinderile sunt bine
consolidate sau cnd suntem obisnuiti, adaptati sa lucram
n prezenta unor excitanti perturbatori specifici locului de
munca

De

multe ori se
intampla sa-ti mai pierzi
din concentrare la locul de munca.
Motivele pot fi diverse: de la oboseala pana la ADHD
(Attention Deficit Hyperactivity Disorder), insa in ochii sefului
trebuie sa-ti indeplinesti activitatile, astfel ai putea
ajunge pe lista celor care trebuie sa fie concediati, sau sa
demisionezi. Iar in aceste clipe concedierea sau
demisionarea este ultimul lucru pe care ti l-ai dori.
Starea de atenie a unui om se poate constata dup
expresia feei, poziia corpului i gesturi.
ntr-un act de atenie, capul este puin ridicat i ntins
nainte, privirea este ndreptat n direcia din care vine
excitaia, gura este uor deschis, corpul ia o poziie
imobil.

Conditiile exogene care pot genera distragerea

atentiei de la locul de munca pot fi:

Factori indogeni care genereaza distragerea

atentiei la locul de munca pot fi:

Citeva solutii pentru a ti concentra atentia la

locul de munca:
1. Planifica-ti spatamana si ziua

Foloseste un calendar, si fa-ti lista cu ceea ce ai de facut pe toata saptaman. Noteaza-ti

care sunt prioritatile, dar si in amanunt sarcinile de zi cu zi.
2. Spune-le oamenilor sa te lase singura

Poti sa nu fii atat de directa, insa aminteste-ti ca de fiecare data cand esti intrerupta de
catre cineva, iti va trebui de la 2 pana la 15 minute sa-ti reiai activitatea.
3. Raspunde imediat

In situatii de inalta presiune oamenii au tendinta de a impinge sarcinile deoparte. Apoi

cand revin asupra sarcinii respective petrec mai mult timp pana reiau de unde au ramas.
De exemplu, daca citesti un email raspunde imediat. Astfel economisesti timp, nefiind
nevoita sa reiei acest mail.
4. Incepe cu sarcinile usoare

Ziua ta lucratoare implica probabil o multitudine de proiecte, mai mari sau mai mici, cu
termene lungi sau scurte, intreruperi si surprize. Incepe cu sarcinile pe care le poti realiza
rapid pentru a te ajuta sa te simti pe drumul cel bun.

Bibliografie:

http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/j
ob-bani-cariera/cum-sa-ti-pastrezi-concentra
rea-la-locul-de-munca/#ixzz3GQJqszKe
http://www.scritub.com/sociologie/psiholo
gie/DEFINITIA-SI-CARACTERISTICILE-1932424
717.php
http://www.gandeste-pozitiv.ro/