Sunteți pe pagina 1din 1

1.

Obiectul si problematica antropologiei filosofice, notiunile ei de baza. Principalele conceptii


filosofiece despre om.
Obiectul de studiu al antropologiei filosofice este omul. Apare intrebarea ce este omul? Care este valoarea
sa, sensul vietii omenesti? Scopul vietii omenesti? Toate aceste intrebari in sine accentueaza
problematicile antropologice. Problema omului e structurata pentru studiere a 2 lumi: interioara si
exterioara, constatarea actualitatea investigatiilor problematicii umane, dar si orientarea lor catre conditia
existentei individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei, catre ambianta sociala, fizica si
lumii sale interioare.
Conceptii:
1. Omul este parte a naturii, element al ei, vine din natura si il caracterizeaza trasaturi naturale, fizice,
bilogice si se supun legilor naturii.
2. Omul este om datorita esentei sociale
3. Pentru Hegel, omul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul activitatii spirituale, creatorul culturii.
4. Pentru Marx, omul e apreciat prin prisma muncii, pe activitate a productiei. El sustine ca omul e
ansamblu relatiilor sociale.
5. In lumea contemporana specificul omului e descoperit in fenomenul vietii (de exemlu Schopenhauer
evidentiaza vointa, Freud subordoneaza constientul inconstientului).
2.
Sensul si scopul vietii omului. Fenomenul alienarii.
Procesul de existenta, dezvoltare a functiilor de cunoastere, de comunicare in relatiile cu mediul si cu
altii. In fiintele vii exista in mod necesar 2 ordine de fenomene: Fenomenele creatiei vitale si fenomenele
mortii. Omul pe parcursul vietii se autoeduca pentru a actiona si lupta pentru realizarea justa asupra
lucrurilor si scopurilor propuse.
Fenomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ce
este produs prin activitatea sa, cedarea drepturilor naturale, individuale catre comunitate. Pentru
Hegelsemnifica actul prin care constiinta devine straina de sine, abandoneaza caracterul sau nemediat si
trece in altul, devine lucru. Depasirea alienarii se desfasoara intr-o dialectica care culmineaza prin
dezvoltarea deplina a vietii spirituale, idiologie prin care omul proiecteaza in Dumnezeu nevoi si idealuri
umane.
3.
Axiologia stiinta despre valori. Esenta valorii si caracteristicile ei.
Axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate in functie
de domeniul de studii. Este stiinta desspre originea caracteristicile si legaturile dintre valori. Valoarea
exprima atitudinea omului fata de lucrurile, fenomenele ce se intimpla, exista. Valoarea poate avea un
character obiectiv prin existenta omului in diferite activitati, dar totodata si un character subiectiv, unde
valorile erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor, emotiilor, conditionate de catre un oarecare
obiect. Ca univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu aprecieri, necesitati si aspiratii individuale,
ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei perioade istorice concrete. Totodata valorile sunt o realitate
artificiala, construita de om in procesul realizarii anumitor scopuri. Valoarea e caracteristica a obiectelor
care satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza, unele pierzindu-si calitatea de
valoare, altele capatind-o. Caracteristici:
1. polaritatea ce are loc in interiorul valorii
2. Ierarhizarea dupa importanta pentru om
3. Egalitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor
4. Raritatea unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele nu se bucura de
pretuire.
Valoarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si componentele ei
obiecte valorizate sau dupa Marx natura umanizata. Valorile: nu sint concepte (orice rationamente ar
face cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui Verdi sau sculptura lui Brincusi); nu sint lucruri,
dimpotriva constituie o lume aparte de cea a lucrurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a
obiectelor fizice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali; nu sint fenomene psihice, chiar daca
sint strins legate de dorintele subiectului uman; nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica
teoretica. Valoarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv de semnificatie.
Odata cinstituite, valorile au o relativa independenta de subiectul creator, o evolutie proprie si o
obiectivitate specifica. Referitor la geneza valorilor, ele sunt creatia omului si reprezinta o dimensiune
esentiala a existentei umane.