nregistrrile i interceptrile audio-video

i cele din mediul ambiental-mijloace de

prob n procesul penal

Profesor: Grdinariu Sandra

Iai 2012

Cuprins
Capitolul 1:Consideraii preliminare privind nregistrrile i
interceptrile audio-video ca mijloace de prob
1.1

Noiune i cadrul legal

1.2 Condiii generale i necesare pentru autorizarea de

interceptri i nregistrri audio-video
1.3Conditiile in care se efectueaza interceptarile si inregistrarile
video.
Capitolul 2:Procedura de efectuare a interceptrilor i a nregistrrilor
2.1 Procedura autorizarii efectuarii interceptarii si a
inregistrarilor
2.2 Autoritatea care poate incuviinta interceptarile si
inregistrarile audio sau video.
2.3

Valoarea probanta a inregistrarilor audio sau video.

Capitolul 3:Realizarea nregistrrilor audio-video n mediul ambiental

3.1 Selectarea mijloacelor tehnice ce urmeaz a fi utilizate n
cadrul activitilor de nregistrri ambientale
3.2 Realizarea nregistrrilor n mediul ambiental
3.3 nregistrrile de imagini
3.4 Localizarea sau urmrirea prin GPS
3.5 Sistemul de goniometrare i localizare prin telefoane GSM
Concluzii
Bibliografie

Capitulul 1 Consideratii preliminare referitoare la mijloacele de proba

audio-video in cadrul sistemului probator

Interceptarea i nregistrarea unor convorbiri sau nregistrarea unor imagini, fr acordul

persoanei vizate, reprezint o restrngere a exerciiului dreptului la respectarea i ocrotirea de
ctre autoritile publice a vieii intime, familiale i private, precum i a exerciiului dreptului la
inviolabilitatea secretului convorbirilor i al celorlalte mijloace legale de comunicare, drepturi
fundamentale consacrate prin art.26 alin.(1) i art. 28 din Constituie.
n acelai sens, Covenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale
prevede n art.8 c ,,orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a
domiciliului su i a corespondenei sale. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n
exercitarea acestui drept dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac
constituie o msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea
naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea
faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea drepturilor i libertilor
altora.
Cu toate acestea, n Constituie (art.53), este prevzut posibilitatea restrngerii
exerciiului unor drepturi i liberti fundamentale, n cazuri i n condiii limitativ i precis
determinate. Astfel, exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrns numai prin
lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securitii naionale, a ordinii, a
sntii ori a moralei publice, a drepturilor i a libertilor cetenilor; desfurarea instruciei
penale; prevenirea consecinelor unei calamiti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic. Msura
trebuie sa fie proporional cu situaia care a determint-o, s fie aplicat n mod
nediscriminatoriu i fr a aduce atingere existenei dreptului sau a libertii.
n aceste condiii, prin Legea nr. 141/1996 pentru modificarea i completarea Codului de
procedur penal au fost introduse n legislaia noastr procesual penal, interceptrile i
nregistrrile audio-video i fotografiile-mijloace de probn procesul penal.Seciunea V C. pr.

pen. care reprezenta sediul materiei a fost modificat substanial prin Legea nr.281/2003,
respectiv Legea nr.356/2006.12

1.1 Notiune si cadrul legal

nregistrrile audio-video, ca mijloace de prob,sunt acele nregistrri pe band
magnetic ale unor convorbiri i nregistrrile de imagini din al cror coninut rezult fapte sau
mprejurri de natur s contribuie la aflarea adevrului.
Fcnd parte din mijloacele de prob i analiznd i ntreaga economie a textelor ce
reglementeaz aceste noi mijloace de prob, este de la sine neles c se nscriu ntr-un cadru
procesual bine delimitat, n sensul c este obligatorie s fie nceput urmrirea penal n cauz.
Concluzia este fireasc dac avem n vedere organele judiciare ce desfoar aceste
activiti (cu totul altele dect cele de la actele premergtoare nceperii urmririi penale) dar i
interesul enorm privind protejarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, prin
intervenia judectorului.
Procesul de comunicare a fost perceput ca element fundamental al existentei umane inca
din antichitate,insasi etimologia termenului dovedind acest lucru.Unii autori definesc
comunicarea ca un proces prin care un emitator transmite informatii receptorului,prin
intermediul unui canal,cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.
In ceea ce priveste interceptarea si inregistrarea,pentru intelegerea corecta a termenilor,este
necesara mai intai definirea acestora,asa cum notiunile sunt descrise in Dictionarul Explicatil al
Limbii Romane.
Astfel,inregistrarea semnifica imprimarea a sunetelor,fenomenelorluminoase cu alte
cuvinte rezultatulactiunii de a inregistra,iar interceptarea reprezinta actiunea de a intercepta si
rezultatul ei,respectiv,descoperirea,surprinderea si controlareaunei convorbiri telefonice,a unei
corespondenteintre doua persoane,inclusiv prin intermediul unei instalatii speciale.

Mircea Damaschin,,Drept procesual penal,Wolters Kluwer,Bucureti,2010

Termenul audio reprezinta un element de compunere care se refera la frecventeleundelor

sonore,iar audiofrecventa inseamna frecventa cuprinsa in banda undelor sonore perceptibile
pentru urechea umana.
Video semnifica termenul sau elementul de compunere cae deserveste proprietati utilizate in
televiziune in care sunt efectuate operatii cu informatia luminoasa continuta in imagini sau ceea
ce este referitor la sistemele de inregistrare si transmitere a imaginii.
Videofrecventa inseamna fiecare dintre frecventelecuprinse in spectrul semnalului de
imagine al unui canal de televiziune.
Convorbirea reprezinta conversatia,discutia,iar convorbirea telefonicaeste aea comunicatie
bilaterala realizata prin intermediul unei instalatii telefonice.
Adjectivul ambiental se refera la insusirea ce reflecta modul de realizare a unei actiuni,si
anume o insusire care tine de mediul ambiant sau inonjurator.
Ca proba s-au manifestat retineri si rezerve,datorate in principal,faptului ca pot fi trucate
destul de usor.Amplificarea fenomenului infractiona,prin folosirea mijloaceleor tehnice de
comunicare,a determinat acceptarea,in anumite conditii,a folosirii unor interceptari si inregistrari
a convorbirilor telefonice si a altor comunicatii,mai ales in cazul acelor infractiuni a caror
probetiune nu era posibila astfel.Astfel putine sunt legislatiile care nu reglementeaza ca mijloace
de proba astfel de interceptari si inregistrari,audio si video.
In tara noastra,Legea nr.51\1991 privind siguranta nationala a prevazul posibilitatea
intercepatrii si inregistrarii convorbirilor si a altor comunicatii in cazul pregatirii si savarsirii de
infractiuni care sunt amenintari la adresa sigurantei nationale;apoi Legea nr.26\1994 privind
Politia Romana a extins aceasta posibilitate si in cazul crimei organizate si a unor infractiuni
grave,daca era necesara pentru efectuarea urmaririi penale.
Modul in care au fost reglementate intercepatarile si inregistrarile audio sau video se
inscriu in aceasta dispozitie constitutionala,mai ales ca restrangerea nu a adus atingere
existenteidreptului,fiind

proportionala

cu

situatia

care

determinat-o.De

astfel

introducereaacestor restrictii la inviolablitatea convorbirilor telefonice si a comunicatiiilor,la

respectarea vietii private si familiale, a domiciliului si a corespondentei,daca masurile sunt
necesare pentru securitatea nationala,siguranta publica.apararea ordinii si prevenirea faptelor
penale este prevazuta si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului documente ratificate de
tara noastra.

In ce priveste notiunea de interceptari ea cuprinde intervenirea organelor autorizate in

orice fel de convorbiri sau comunicatii telefonice sau prin orice mijloc de electronic de
comunicare-radio,televiziune particulara si de interior nesupuse publicitatii care implica ideea de
confidentialitate intre cei care o efectueaza.3
nregistrrile audio cuprind imprimrile pe band magnetic sau pe orice alt suport
ale unor convorbiri sau comunicri, fie c sunt interceptate autorizat ori urmeaz a fi efectuate n
viitor, ntr-un anumit moment i ntr-un anumit loc, ntre dou sau mai multe persoane; se au n
vedere microfoane puse n anumite camera, n anumite locuri, care s nregistreze convorbirile
sau comunicrile, fr ca cei care efectueaz s tie c sunt nregistrate.
Legea se refer i la nregistrrile video - de imagini ,care cuprind fotografiile i filmele
operative, executate de organele de urmrire penal fr aprobare sau fr cunotina celor
nregistrai.nregistrrile de imagini cuprind i nregistrrile fcute

1.2 Conditiile necesare pentru autorizarea de interceptari si inregistrari

audio sau video.

a)Limite privind infractiunile pentru care se pot autoriza interceptarile si

inregistrarile video sau audio.
Legea nr141\1996 a autorizat inregistrarile audio sau video in cazul in care sunt date sau
indiii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unor infractiuni pentru care urmarirea penala se
face din oficiu,deschizand un front larg de derogare de la inviolabilitatea convorbirilor telefonice
si a corespondentei,a vietii intime,deoarece infractiunilepentru care urmarirea penala depindea de
plangerea prealabila a partii vatamate,de sesizarea sau autorizarea organului competent erau intrun numar restrans.In vederea restrangerii cererii sferei infractiunilor pentru care astfel de
inregistrari pot fi autorizate,prin Legea nr.281\2003 s-a prevazut,pe langa limita initiala ca
urmarirea penala sa poata fi efectuata din oficiu,si tipurile de infractiuni pentru care se poate da
autorizarea de inregistrare:infractiunile contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si
de alte legi speciale,cele de trafic de stupefiante,trafic de arme si trafic de persoane,acte de
terorism,spalarea banilor,falsificarea de monede sau alte valori,in cazul infractiunilor prevazule
3

Nicu Jidovu,,Drept procesual penalEd.C.H.Beck,Bucureti,2006

de Legea nr.78\2000 pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptieori a altor

infractiuni grave.In aceasta ultima situatie,caracterul grav al infractiunii se stabileste de
autoritatea care emite autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video,luandu-se
drept criteriu pedeapsa prevazuta de lege,cum ar fi,de exemplu,detentiunea pe viata sau
inchisoarea mai mare de 10 ani.
Pentru a dispune autorizarea,este necesara indeplinirea si a unei alete conditii prevazute
de lege,anume ca pentru asemenea infractiune grava,nenominalizata de lege,interceptareasi
inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea
participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.
Autorizarea se poate da si in cazul infractiunilor care se savarsesc prin comunicare
telefonica sau prin alte mijloace de comunicare electronica.
Prin determinarea infractiunilor pentru care se pote da autorizatie de interceptare si de
inregistrare,autoritatea care cere sau va da o asemenea autorizatie trebuie sa se incadreze in
aceasta sfera,pastrand legalitatea masurii,pentru descoperirea infractiunii si identificarea
infractorilor.Legea cere sa existe date si indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea uneia
din infractiunile la care se refera art.91;prin date se inteleg informatiile provenite din orice
surse,cum ar fi plangeri,denunturi,note informative:sunt indicii temeinice atunci cand datele
existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte
premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.

b)Limite cu privire la persoane.

Mentinandu-se si conditia ca pentru infractiunea in pregatire sau savarstita,urmarirea sa
poata incepe din oficiu,inseamna ca,desi,s-a savarsit una din aceste infractiuni la care se refera
art.91 alin.2 nu se va putea acorda autorizatie daca legea prevede,in legatura cu persoana
faptuitorului,inceperea urmaririi penale numai la sesizarea sau autorizarea prealabila a organului
prevazut de lege,cum ar fi pentru ministri,pentru persoana care a savarsit o infractiune contra
reprezentantului unui stat strain,deoarece,potrivit art.221 alin.2 este impiedicata inceperea
urmaririi penale din oficiu in lipsa unei astfel de sesizari sau autorizari prealabile.

c)Limitari in timp a acordari autorizatiei de interceptare si de inregistrare

audio si video.

Autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video se da pe durata necesara,dar

nu pentru mai mult de 30 de zile;autorizarea poate fi reinnoita inainte sau dupa expirarea celei
anterioare ,in aceleasi conditii in care a fost data,pentru motive temeinic justificate,fiecare
prelungire neputand depasi 30 de zile,stabiindu-se la 120 de zile durata maxima a inregistrarilor
autorizate pentru aceeasi persoana si fapta.
Se pune problema daca autorizarea de intrceptare si de inregistrare audio sau video se
poate da numai dupa ineperea urmaririi penale sau si inainte de aceasta,ca act premergator al
urmaririi penale.Perchezitia nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale,ceea ce nu
s-a prevazut si pentru interceptarile si inregistrarile audio sau video,desi si textele privind aceste
mijloace de proba au fost modificate.Intrucat inregistrarile audio sau video pot fi autorizate
atunci vand sunt date si despre pregatirea savarsirii unor infractiuni grave si penru identificarea
sau localizarea infractorilor, ceea ce implica si o munca de informare,in lipsa unui text
prohibitiv,aceste inregistrari pot fi efectuate si ca act premergator,daca sunt autorizate potrivit
legii.Procurorul este obligat sa dispuna incetarea imediata a interceptarii si inregistrarii audio sau
video,chiar inainte de expirarea duratei autorizatiei daca nu mai exista motivele care le-au
justificat,informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.4

1.3 Conditiile in care se efectueaza interceptarile si inregistrarile

video.

Dupa obtinerea autorizatiei din partea judecatorului desemnat,sau in caz de urgenta,in

baza ordonantei sale motivate,procurorul procedeaza personal la interceptari si inregistrari ori
5

poate dispune ca aceasta sa fie efectuate de organul de cercetare penala.La efectuarea

interceptarilor si inregistrarilor audio dau concurs tehnic specialisti din Serviciul de

4

Tratat de drept procesual penal,Grigore Theodoru,Editura Hamangiu,Bucuresti 2

Ttelecomunicatii Speciale sau din alte servicii informative,care sunt obligati sa pastreze secretul
operatiunii efectuate,sub sanctiune penala.Inregistrarile se fac pe banda magnetica,role sau
casete,ori pe oricare tip de suport.
Despre efectuarea interceptarilor si inregistrarilor autorizate,procurorul sau organul de
cercetare penala intocmeste un proces-verbal in care se mentioneaza autorizatia data de instanata
pentru efectuarea acestora,numarul sau numerele posturilor telefonice intre care s-au purtat
convorbireile,numele persoaneleor care le-au purtat,daca sunt cunoscute,data si ora fiecarei
convorbiri in parte si numarul de ordine al suportului pe care s-a facut imprimarea.
Convorbirile inregistrate sunt redate integral in forma scrisa si se ataseaza la procesulverbal,cu certificarea pentru autenticitate de catre organul de cercetare penala,certificat si
contrasemnat de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in acea
cauza.Daca interceptarea sau inregistrarea s-a facut de procuror,verificarea si contrasemnarea se
face de catre procurorul ierarhic superior.La procesul-verbal se ataseaza banda magnetica sau
orice alt tip de suport care contine inregistrarea convorbirii,sigilata cu sigiliul organului de
urmarire penala.Aceleasi conditii de autorizare de inregistrare si de certificare se aplica
inregistratilor de imagini,cu exceptia redarii in forma scrisa.
La prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului sau inculpatului,procurorul
este obligat sa-i prezinte acestuia procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si
sa asigure la cerere,ascultarea acestora.
In conformitate cu prevederile art. 911 alin. (1) C. proc. pen., interceptarile si
inregistrarile audio sau video se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea
procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de lege,
daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care
urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impune pentru stabilirea

situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin
alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata. In dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol sunt
enumerate infractiunile pentru care pot fi autorizate interceptarile si inregistrarile audio sau
video.
Din analiza prevederilor art. 911 alin. (1) si (2) C. proc. pen., care stabilesc in mod strict
conditiile legale de realizare a interceptarile si inregistrarile audio sau video, rezulta ca

legalitatea acestora nu este conditionata de inceperea urmaririi penale, ci interceptarile si

inregistrarile audio sau video pot fi autorizate si in faza actelor premergatoare.
(Sursa: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 10 din 7 ianuarie 2008)

Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau

prin orice mijloc electronic de comunicare.interceptarea si inregistrarea convorbirilot telefonica.

Comunicarile pot fi inregistrate in doua moduri:cu stirea uneia dintre persoanele care
comunica,controland mijlocul de comunicatie folosit de catre acesta,sau fara stirea vreuneia
dintre persoanele implicate prin intermediul activitatii de interceptate.
In primul caz,inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de la posturile din
retelele de telefonie fixa sau mobila poate fi efectuata prin:
a)conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului de telefonie fixa care este supravegheat sau
la un alt circuit suplimentar,care se adauga celui primar;
b)conectarea la telefon mobil a unui dispozitiv care asigura preluarea si transmiterea semnalului
audio catre aparatul de inregistrare;
c)plasarea microfonului aparatului de inregistrare in aproprierea difuzorului microreceptorului
aparatului telefonic clasic sau a difuzorului telefonului mobil,astfel incat microfonul respectiv
sa inregistreze atat sunetele din mediul ambiant cat si cele transmise prin intermediul retelei
telefonice.

Capitolul 2:Procedura de efectuare a interceptrilor i a nregistrrilor

Punerea in executare a utorizatiei echivaleaza cu executarea unei dispozitii emise de
judecator sau de procuror.In sfera actelor de punere in executare intra atat realizarea
activitatilor din punct de vedere ehnic,cat si fixarea acestor activitati si a rezultatelor acestora
in diverse acte procedurale.

2.1 Procedura autorizarii efectuarii interceptarii si a inregistrarilor6

Daca in prevederea legala anterioara autorizarea se dispunea numai de presedintele
instantei,potrivit reglementarilor in vigoare,masura de autorizare a interceptarilor si
inregistrarilor audio si video este acordata presedintelui instantei competente sa judece fondul
cauzei,iar in cazul in care aceasta lipseste,autorizarea poate fi data de un judecator desemnat de
presedintele instantei.
Noile

dispozitii

reglementeaza

posibilitatea

unei

competente

teritoriale

alternative.Astfel,autorizatia poate fi emisa atat la nivelul instantei careia i-ar reveni competenta
sa judece cauza in prima instanta,cat si al instantei corespunzatoare in grad instantei careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in prima instanta in a carei circumscriptie se afla sediul
parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.In
caz de sesizare simultana,competenta revine instantei in circumscriptia careia se efectueaza sau
se supravegheaza urmarirea penala.
In practica,procurorul ce efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala,inainte de a
cere autorizarea interceptarilor si inregistrarilor,intocmeste un referat in care sunt incluse,alaturi
de temeiurile de drept si temeiurile de fapt ce stau la baza unei astfel de solicitari,Astfel din
cuprinsul referatului,bazat pe pisele dosarului,trebuie sa rezulte fara echivoc necesitatea
6

Drept Procesual penal, parte generala, Adi Aroveanu,Editura CH. Beck, Bucuresti 2009

autorizarii unor astfel de activitati,data fiind natura faptei si specificul actelor materiale.Cu alte
cuvinte,procurorul trebuie sa formeze convingerea instantei in ceea ce priveste imposibilitatea
administrarii unor astfel de mijloace de proba care sa conduca,in acel stadiu al anchetei penale,la
aflarea adevarului,identificarea ori localizarea participantilor sau la realizarea cu celeritate a
actelor de urmarire.
Referatul,alaturi de dosarul cauzei,este inaintat instantei prin adresa,iar dupa ce
delibereaza,judecatorul se pronunta in cel mai scurt timp asupra celor solicitate.In situatia in care
autorizeaza efectuarea unor activitati de interceptare si inregistrare,presedintele instantei sau
judecatorul desemnat de acesta se pronunta prin incheierea motivata care trebuie sa cuprinda
indiciile concrete si faptele care justifica masura,motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt
sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea
ar fi mult intarziata,persoana,mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii si perioada
pentru care sunt autorizate interceptarea si autorizarea.
Tot in incheiere judecatorul dispune emiterea autorizatiei sau autorizatiilor,apoi dupa
inregistrarea incheierii in registrul special,le trimite pentru punerea in aplicare parchetului
solicitant,indicand organul ce va proceda la punerea in executare a masurilor dispuse.Pentru
motive temeinice justificate,autorizatia poate fi reinnoita inainte sau dupa ezpirarea celei
anterioare,fiecare prelungire neputand depasi 30 zile.Durata maxima a interceptarilor si
inregistrarilor autorizate,cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta,nu poate depasi 120 de
zile.
Daca nu mai exista motivele care au justificat solicitarea autorizatiei,procurorul dispune
prin ordonanta incetarea imediata a interceptarilor si inregistrarilor,inainte de expirarea duratei
de valabilitate,informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.
In caz de urgenta,cand intarzierea obtinerii autorizatiei ar aduce grave prejudicii activitatii
de urmarire,procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala,poate dispune,prin
ordonanata motivata,interceptarea convorbirilor pe o durata de cel mult 48 de ore.Ordonanta se
inscrie in registrul special prevazut in art.228 alin.1 apoi este transmisa in vederea punerii in
executarea organului de urmarire penala ori serviciilor de informatii specializate.
Folosirea

de

catre

legiuitor

sintagmei

in

caz

de

urgenta

nu

este

intamplatoare.Interceptand strict terminologia se constata ca pentru aceeasi persoana si aceeasi

fapta procurorul poate autoriza cu titlu provizoriu o singura data,pentru motive de

urgenta,efectuarea interceptarilor si inregistrarilor.
Dupa realizarea activitatilor autorizate cu titlu provizoriu,dar nu mai tarziu de 48 de ore
de la expirarea termenului pentru care s-a emis autorizatia,procurorul prezinta ordonanta
impreuna cu suportul inregistrarilor si un proces verbal de redare rezumativa a aconvorbirilor,in
vederea confirmarii,judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta,judecatorul urmand a se pronunta in termen de cel mult 24 de ore,prin incheierea
motivata,asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei.
Si in acest caz,aprecierea legalitatii si temeiniciei ordonantei presupune verificarea,atat a
temeiurilor de drept,cat si cele de fapt.Daca in ceeea ce priveste temeiurile de drept teztul de
llege nu lasa loc interpretarii,in ceea ce priveste temeiurile de fapt ordonanta trebuie sa
oglindeasca caracterul urgentei autorizarii de catre procuror a unor activitati de interceptare si
inregistrare.Prin urmare,din motivarea ordonantei si din continutul inregistrarilor efectuate
trebuie sa rezulte ca,in lipsa autorizarii si efectuarii activitatilor,administrarea probatoriului ori
identificarea participantilor ar fi fost compromisa,iar in atari conditii solicitarea adresata instantei
pentru autorizare ar fi fost tardiva.7
Dupa realizarea examenului asupra legalitatii si temeiniciei masurii dispuse de
procuror,instanta confirma sau infirma ordonanta prin incheiere motivata data in camera de
consiliu.In situatia in care ordonanata este confirmata,iar procurorul a solicitat prelungirea
autorizarii,judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inregistrarii in
conditiile expuse anterior.
Autorizarea pe mai departe presupune asigurarea continuitatii masurilor de interceptare
scazand din perioada de valabilitate a autorizatiei perioada de timp in care masurile au fost
autorizate cu titlu provizoriu.
In ipoteza in care judecatorul nu confirma ordonanta procurorului,instanta va dispune
incetarea de indata a interceptarilor si inregistrarilor,iar cele efectuate vor fi sterse sau distruse de
catre procuror,incheindu-se un proces-verbal ce va fi comunicat in copie instantei.
Ca element de noutate,Codul de procedura penala prevede in art.91 alin.5 posibilitatea ca
datele sau informatiile concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte
7

Inregistrarile audio si audio-video, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura CH.Beck, ucuresti 2010

infractiuni din categoria celor prevazute la art.91 ali.1 si 2 sa fie folosite si in alta cauza
penala,chiar daca pentru aceasta noua cauza nu s-a solicitat autorizarea interceptarii si
inregistrarii.
Un caz aparte il constituie convorbirile dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o
asista in proces.Legea a instituit ca si conditie suplimentara de admisibilitate existenta in
continutul inregistrarilor a unor date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea
sau comiterea uneia dintre infractiunile pentru probarea careia se poate solicita autorizarea.

2.2 Autoritatea care poate incuviinta interceptarile si inregistrarile

audio sau video.
Potrivit art.13 din Legea nr.51\1991 privind siguranta nationala,autorizarea inregistrarilor
audio sau video,precum si a altor acte de investigatie pentru prevenirea,descoperirea si
combaterea faptelor care constituie un pericol pentru siguranta nationala,revine ca atributie unui
procuror desemnat in acest scopde procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.In acelasi sens,s-a prevazut pentru politisti,in combaterea crimei organizate
prin Legea nr.26\1994privind organizarea si functionarea Politiei Romane.
Pe linia trecerii atributiilor privind ingradirea drepturilor constitutionale de la procurori la
judecatori,cum s-a intervenit in materie de arestarepreventiva cu ocazia revizuirii
Constitutiei,prevederile Legii nr.281\2003 au incredintat atributia de a autoriza interceptarile si
inregistrarile audio sau video presedintelui instantei careia i-ar revenicompetenta sa judece cauza
ca in prima instanta sau judecatorului anume anume desemnat de acesta.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.60\2006 s-a prevazut si o alternativa,autorizarea
putand fi emisa si de presedintele instantei corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se
afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala.In lipsa presedintelui instantei,autorizarea se da de judecatorul desemnat de
acesta.Autorizatia se da in camera de consiliu,ceea ce asigura confidentialitatea masurii.
Autorizarea urmeaza a fi data de judecator si in cazul infractiunilor contra sigurantei
nationale,reglementata prin lege speciala.In caz de urgenta,cand intarzierea obtinerii autorizatiei
din partea judecatorului ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala,procurorul care

efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune cu titlu provizoriu,prin ordonanta
speciala,inscrisa intr-un registru special,interceptarea si inregistrarea pe banda magnetica sau pe
orice alt suport a unor convorbiri sau comunicari,pe o durata de cel mult 48 de ore.In urmatoarele
48 de ore ,procurorul trebuie sa prezinte ordonanta,impreuna cu suportul pe care sunt fixate
interceptarile si inregistrarile efectuate,cu transcrierea lor in rezumat intr-un proces
verbal,judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta,in vederea confirmarii.
Interceptarile si inregistrarile prevazute in art.91 pot fi efectuate personal de catre procurorul care
instrumenteaza cauza sau prin delegare,de catre lucratorii din cadrul politiei judiciare.
Intrucat aceasta activitate poate presupune cunostinte specializate,precum si echipamente si
mijloace tehnice complexe,in unele cazuri procurorul sau organul de cercetare penala poate apela
la concursul tehnic al altor persoane ce isi desfasoara activitatea in institutii din afara sistemului
judiciar.
Asemenea persoane sunt specialistii sau tehnicienii din cadrul altor institutii,de regula servicii
sau structuri specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor.Sunt autorizate sa detina si sa
foloseasca mijloace adecvate pentru verivicarea,prelucrarea si stocarea informatiilor,in conditiile
legii,urmatoarele institutii:
a)Serviciul Roman de Informatii;
b)Ministerul Internelor si Reformei Administrative,prin Directia Generala de Informatii si
Protectie Interna,Directia Generala Anticoruptie si Directia Generala de Combatere a
Criminalitatii Organizate.
c)Ministerul Apararii Nationale,prin Directia Generala de Informatii a Apararii.;
Existenta unei structuri tehnice care sa deserveasca parchetele ar avea efecte pozitive in planul
operativitatii si calitatii actelor de urmarire penala,avand in vedere legaturile directe si
permanente cu echipele de ancheta,precum si faptul ca membrii unor asemenea structuri tehnice
detin,in general.si cunostinte de cercetare penala.
Alegerea organului care va pune in executare autorizatia de interceptare si inregistrare se
realizeaza de catre instanta de judecata,la propunerea procurorului,in functie de mai multi
factori,cum ar fi:
a)competenta conferita prin legile de organizare si functionare organelor din care fac parte
persoanele chemate sa dea concurs tehnic;

b)competenta,inclusiv cea teritoriala,a diferitelor structuri organizatorice din cadrul acestor

organe;
c)posibilitatile tehnice ale acestora,mijloacele,echipamentele si specialisctii de care dispun;
d)elementele care tin de natura si caracteristicile cauzei penale respective.

2.3 Valoarea probanta a inregistrarilor audio sau video.

Conform principiului liberei aprecieri a probelor,inregistrarile audio si inregistrarile de
imagini nu au o valoare preferentiala,fiind egale,ca forta probanta,cu celelalte mijloace de proba.
Totusi,la aprecierea acestor mijloace de proba,organele judiciare trebuie sa acorde o atentie
sporita,avand in vedere riscul falsificarii lor.Acesta este si motivul pentru care,alaturi de
reglementarea conditiilor de efectuare si certificare a acestor inregistrri,legiuitorul a introdus o
dispozitie expresa privind verificarea acestor mijloace de proba,prin posibilitatea supunerii lor
unei expertize la cererea procurorului,a partilor ori din oficiu.
Totodata,inregistrarile efectuate de parti sau de alte perssoane,constituie mijloace de proba
cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.Orice alte
inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.
In legatura cu momentul utilizarii acestui mijloc de proba,literatura juridica a recunoscut
posibilitatea efectuarii inregistrarilor,in caz de necesitate,si inainte de inceperea urmaririi penale,
situatie in care acestea au semnificatia unor acte premergatoare,putand fi valorificate,pe plan
probator prin intermediul procesului-verbal de consemnare a actelor premergatoare.
In conditiile in care interceptarile si inregistrarile audio si video au deschis noi dimensiuni
in materia mijloacelor de proba,acestea actioneaza la limita a ceea ce constitutional este
interzis,iar in anumite cazuri si conditii prevazute de lege este permis,imprejurari care le confera
un caracter de exceptie.
De asemenea,datorita problemelor tehnice ridicate,a mecanismului concret de
realizare,acest mijloc de proba prezinta un grad sporit de dificultate in administrare,astfel incat se
recurge la utilizarea sa numai in situatia in care elucidarea unei cauze complexe nu este posibila
prin folosirea altor mijloace de proba.
In art. 64,inregistrarile audio sau video sunt trecute prin mijloace de proba.In realitate
acestea sunt procedee probatorii,deoarece constau dintr-o serie de operatiuni tehnice,de
inregistrare si transcriere,efectuate de tehnicieni,cu certificari corespunzatoare,care se finalizeaza

intr-un proces-verbal,devenit mijlocul de proba in care sunt consemnate convorbirile si

comunicarile ori in care sunt imaginile care sunt probe.
Fiind trecute printre mijloacele de proba,se inscriu in regula generala ca probele nu au
valoare dinainte stabilita,ceea ce inseamna ca pot contribui la aflarea adevarului in masura in
care formeaza increderea ca reflecta corect existenta si continutul unor convorbiri sau imaginea
unor persoane,obiecte,locuri.Fara indoiala ca,pentru cei care au obligatia sa faca aprecierea
probelor,aceste imprejurari si inregistrari le produc incredere ,deoarece ele au fost obtinute fara
ca cei care au fost inregistrati audio sau video sa stie si sa ascunda fapte reale sau sa inventeze
fapte ireale.
Se stie,insa,ca tehnica permite astazi ca unele inregistrari sa fie falsificate,fie prin
preluarea numai a unor parti din convorbire sau comunicarile care au avut loc in trecut si
declarate ca inregistrate recent,prin inlaturarea din text

a unor parti din convorbiri sau

comunicari,fie prin transpunerea sau indepartarea unor imagini.Este dreptul celor interesati
partile din proces,procurorul,instanta de judecata sa aiba indoieli asupra corectitudinii celor
inregistrate in total sau in parte,mai ales daca nu se incadreaza in programul probeleor
administrate.In cazul unor astfel de suspiciuni de falsificare,la cererea procurorului,a partilor sau
din oficiu,instanta poate dispune suspendarea inregistrarilor audio sau video expertizei
tehnice,care sa verifice autenticitatea si continuitatea inregistrarilor.
Ca urmare,aceste inregistrari audio sau video servesc ca mijloace de proba in procesul
penal prin ele insele,daca nu sunt contestate,sau prin confirmarea lor de expertiza tehnica,daca au
existat indoieli asupra conformitatii lor cu realitatea.In cazul in care expertiza tehnica constata
lipsa de autenticitate a inregistrarilor sau intervenirea in text prin mixaje sau inlaturari de peisaje
din convorbiri ori prin trucaje de imagini,inregistrarile audio sau video nu pot fi retinute in
solutionarea cauzei;in baza art.64 nu pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal atunci
cand au fost facute cu incalcarea dispozitiilor legale.Potrivit art.91 inregistrarea convorbirilor
dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de
proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoate
la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni,dintre cele prevazute de lege drept
conditie pentru autorizare interceptarii.
Inregistrarile audio sau video prezentate de parti pot servi ca mijloace de proba;aceste
inregistrari pot fi efectuate de amatori sau profesionisti,inainte de proces sau in timpul

procesului;ele pot servi ca mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe
care le-au purtat cu tertii.

Capitolul 3.Realizarea inregistrarilor audio-video in mediul ambiental

Legea procesual penala nu detaliaza conditiile si modalitatile in care pot fi efectuate
inregistrarile in mediul ambiental.localizarea sau urmarirea prin GPS ori alte mijloace
electronice de supraveghere,ci foloseste o norma de trimitere cu caracter general,intreaga
procedura urmand a se raporta la cerintele impuse interceptarii si inregistrarii convorbirilor
fectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare.8
Astfel,din economia art.91,rezulta ca dispozitiile referitoare la categoriile de infractiuni
pentru probarea carora poate fi uzitat acest mijloc de proba,emiterea autorizatiei,organele
chemate sa realizeze punerea in executare si obligatiile ce le incuba acestora,fixarea activitatilor
in acte procedurale si certificarea inregistrarilor se aplica in mod corespunzator.

3.1 Selectarea mijloacelor tehnice ce urmeaza a fi utilizate in cadrul

activitatilor de inregistrari ambientale.

In vederea executarii operatiunilor de interceptare si inregistrate este necesar ca

ofiterilor de politie judiciara si tehnicienilor sa le fie puse la dispozitie date minime care deseoro
exced datelor mentionate in acte de autorizare.
Asemenea date permit alegerea corecta a modalitatilor concrete de actiune si a mijloacelor
tehnice si se pot referi la activitatea infractionala,personalitatea faptuitorilor,metodele folosite
de catre acestia,locul si timpul intalnirilor care urmeaza a fi monitorizate.
Selectia tipului si performantelor mijloacelor tehnice speciale care urmeaza sa fie folosite
se face in functie de urmatoarele cerinte generale:

Revista de drept penal, Asociatia Romana de Stiinte Penale nr.1,ianuarie-martie 2009

-scopul in care sunt utilizate;

-necesitatea de camuflare si dsimulare;
-conditiile de mediu si alte conditii in care se efectueaza inregistrarea;
-caracteristicile si parametrii tehnici,in special modalitatea de stocare a informatiei si
autonomia de functionare,data in capacitatea de inmagazinare si viabilitatea sursei de
alimentare;
Pentru intelegerea naturii,modului de functionare si performantelor diverselor tipuri de
mijloace tehnice sunt necesare cateva precizari pentru fiecare dintre acesteaa.9
Din punc de vedere al timpului lor,este preferabila utilizarea mijloacelor de inregistrare
audio-video care asigura preluarea unui volum maxim de informatii din mediul supravegheat si
prezinta avantajul sincronizarii temporale a sunetelor si imaginilor.
Transmiterea prin cablu pe medii de stocare are avantajul ca nu mai necesita alte
operatiuni ulterioare,iar mediile respective au un mare grad de manevrabilitate,in timp ce
inregistrarea pe medii incorporate prezinta avantajul unei capacitati mai mari de stocare si al
continuitatii inregistrarii.
Mijloacele performante de inregistrare digitala,audio si video asigura o calitate foarte
inalta a rezultatelor obtinute,iar dak inregistrarea se face pe principiul memoriei
statice,descarcarea informatiilor obtinute se poate realiza aproape instantaneu printr-o
interfata USB cu rata mare de transfer,direct pe computerul personal,cu toate avantajele care
decurg cat priveste posibilitatile de pastrare si prelucrare a informatiilor.
Mijloacele tehnice de inregistrare cu transmitere prin radio-emisie constau in complete
de inregistrare formate dintr-un microfon si un emitator modulat care preia si transforma
sunetul si imaginile,pe care le transmite sub forma unor semnale radio pana la un receptor si un
aparat de inregistrare,care transforma undele radio in semnale electrice si,respectiv,stocheaza
informatiile obtinute pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport.
Completele de interceptare si inregistrare pot fi intregite prin intermediul unui
radioreleu tip receptor care,plasat in limita razei de actiune a emitatorului,preia si amplifica

Decizia nr.57/2002 a Curtii constitutionale,in Curierul Judiciar nr.4/2002

semnalul emis de acesta,dupa care il retransmite catre receptor,care poate fi situet la distante
considerabil mai mari.
Alegerea emitatorilor se efectueaza in functie de distanta de la care se efectueaza
receptia,caracteristicile mediului,durata de functionare.Principalele vulnerabilitati ala unui
astfel de echipament constau in calitatea receptiei,raza limitata de actiune si in posibilitatea
interceptarii transmisiei de catre persoane neautorizate.
Un alt element restrictiv il reprezinta durata de functionare a sursei de alimentare,dar
acest neajuns poate fi depasit prin folosirea emitatorilor telecomandati,care pot fi porniti si
opriti

de

la

distanta,asigurandu-se

astfel

posibilitatea

unei

functionari

mai

indelungate.Avantajul esential al folosirii unor astfel de mijloace tehnice constain posibilitatea

receptiei in timp real a sunetelor si imaginilor transmise,motiv pentru care asemenea mijloace
sunt utilizate in timpul actiunilor care presupun,la un moment dat,interventia echipeiechipei
operative,in special in situatia constatarii infractiunilor flagrante.In schimb,mijloacele cu
transmitere,insa prezinta,in orice conditii,garantia calitatii si continuitatii inregistrarii.

3.2 Realizarea inregistrarilor in mediul ambiental

Simplist

vorbind,aceste

procedee

probatorii

presupun

majore:instalare(montarea,asezarea,fixarea),intretinerea(mentinerea

in

trei

operatiuni

functiune

prin

schimbare sau incarcarea surselor de alimentare,prin inlocuirea mediilor de stocare a

informatiei sau prin repararea componentelor defecte)si recuperarea(ridicarea) mijloacelor
tehnice de interceptare si inregistrare.
Avand in vedere gradul de miniaturizare atins in constructia unor astfel de
componente,mascarea acestora este posibila intr-o gama larga de obiecte,mergand de la
disimularea in imbracaminte,elemente de mobilier,articole electrice sau electronice,obiecte de
uz personal pana la plasarea acestora in elemente de constructii existente in spatiile de interes.
Practic,singurele limite posibile in acest domeniu sunt cele fixate de imaginatia si
experienta ofiterilor de politie judiciara,tehnicienilor si specialistilor.

Fiecare activitate de interceptare si inregistrare a unor convorbiri sau comunicari are

caracter unic si irepetabil,presupunand riscuri tehnice sau procedurale,precum si asumarea,in
cel mai inalt grad,a responsabilitatiii celor care o efectueaza.
Totodata,aceasta nu este o activitate mecanica sau izolata in sensul ca presupune un
complex de autoritati anterioare,menite pregatirii procedurale,precum si asumarea,in cel mai
inalt grad,a responsabilitatii celor care o efectueaza.
De asemenea,fiecare activitate de interceptare si sau inregistrare,activitate ce are in sine
un anumit grad de complexitate,este precedata de un studiu tehnic amanuntit care are rolul de
a stabili conditiile concrete in care se va efectua inregistrarea,inclusiv categoriile de mijloace
tehnice care vor fi utilizate.10
Deseori,in practica,obtinerea unei inregistrari corespunzatoare avand o durata de doar
cateva minute presupune zile intregi de munca din partea echipei de ancheta,inovatii tehnice si
reactii spontane la incidentele care pot sa apara pe parcursul derularii actiunilor.

3.3 Inregistrarile de imagini

Nu de putine ori,in activitatea de administrare a probatoriului,pentru a monitoriza

activitatea celr in cauza se apeleaza la metodele si mijloacele utilizate de organele de
supraveghere operativa.
Astfel,in cursul executarii supravegherii pot fi fixate prin video-filmare sau fotografiere
judiciare

aspecte

de

interes

referitoare

la

actiunile

celui

urmarit,cum

ar

fi

intalnirile,frecventarea adreselor ori utilizarea anumitor autovehicule.

Aceste imagini,pentru a capata valoare probanta trebuie fixata in baza unei autorizatii
emise in conditiile aratate mai sus,legea procesual penala statuand prin norma cuprinsa in
art.91 faptul ca dispozitiile art.91 se aplica in mod corespunzator,iar procedura de certificare

10

Monitorul Oficial nr.248 din 12 aprilie 2012

este cea prevazuta in cazul celorlalte tipuri de inregistrari,cu exceptia redarii in forma
scrisa,dupa caz.
Mentionarea sintagmei dupa cazse dovedeste utila in situatia in care in speta au foet
efectuate inregistrari audio-video.
In practica,referitor la anumite imprejurari surprinse de imagini,cel ce tehno-redacteaza
procesul-verbalde redare include anumite comentarii ce vin sa creioneze comportamentul celui
inregistrat.Astfel,cu titlu de exemplu,se poate mentiona situatia in care subiectul intra sau iese
dintr-o incinta,comunica prin gesturi,cea in care primeste un bun fara a replica prin cuvinte
despre actiunea sa.11
Activitatile surprinse in cursul supravegherii sunt fixate cronologic in cuprinsul unui
proces-verbal ce contine,pe langa prevederile art.91 si celelalte mentiuni deja amintite in
randurile ce preced,iar corespondenta dintre cele relatate in scris si in imaginile fixate prin
video-filmare sau fotografiere judiciara se realizeaza prin intocmirea unei planse fotografice,ca
parte integranta a actului procedural.
Dificultati de valorificare a imaginilor intervin in cazul in care supravegherea este
realizata de catre structuri ale serviciilor de informatii.
In aceste cazuri,pe langa imprejurarea ca persoanele care realizeaza efectiv activitatea nu detin
calitatea de ofiter sau agent de politie judiciara,actele intocmite sub titlul de Nota de
supravegherefac parte din categoria actelor extra-procesuale.
Mai mult,practica acestor institutii este de a le acorda caracter clasificat,imprejurare
care,alaturi de folosirea numelor conspirative alocate subiectilor,fac dificila administrarea
inregistrarilor.

3.4 Localizarea sau urmarirea prin GPS

11

E. Stancu,Tratat de Criminalistica,revazuta si adaugita,Editura.Universul Juridic,Bucuresti,2002

In literatura tehnica, acronimul G.P.S. deriva de la denumirea in limba engleza Global

Positioning System ce denumeste reteua de sateliti geostationari care,prin datele
transmise,permit pozitionarea geografica a unui receptor.
Initial inovat ca aplicatie militara,localizarea sau urmarirea prin GPS inregistreaza si
transmite permanent activitatea unui vehicul ori a unui alt purtator 24 de ore din 24,indiferent
daca aceasta solutioneaza sau se deplaseaza.
Informatiile de localizare sunt obtinute de la satelitii din sistemul GPS si sunt transmise
intre echipamentul mobil montat in vehicul si serverul central al sistemului folosind,in unele
cazuri,servicii tip GPRS.Unele echipamente permit stocarea traseului in memoria interna a
unitatii mobile, asigurand posibilitatea retransmiterii lor in cazul intreruperii legaturii.12

3.5 Sistemul de goniometrare si localizare pentru telefoane GSM

Folosind sistemul de goniometrare se poate determina directia din care emite un anumit
telefon GSM sau locatia acestuia,chiar daca telefonul GSM este in modul stand-by.In mod
normal un telefon mobil pornit rareori emite semnale,exceptand cazul in care este angajat intro convorbire.
Din acest motiv,sistemele de acestgen determina telefonul mobil sa emita un
semnal(asa-numitul apel ascuns),fara ca utilizatorul sa realizeze acest lucru.
Sistemul informeaza unitatea de goniometrare despre inceputul si sfarsitul acestui apel
ascuns si, de asemenea,despre IMSI si IMEI ale mobilului in cauza.
Comunicarile pot fi inregistrate in doua moduri:cu stirea uneia dintre persoanele care
comunica,controland mijlocul de comunicatie folosit de catre acesta,sau fara stirea vreuneia
dintre persoanele implicate prin intermediul activitatii de interceptate.
12

www.linx.ro/gps-date definitii.htm

In primul caz,inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de la posturile din retelele

de telefonie fixa sau mobila poate fi efectuata prin:
a)conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului de telefonie fixa care este supravegheat sau
la un alt circuit suplimentar,care se adauga celui primar;
b)conectarea la telefon mobil a unui dispozitiv care asigura preluarea si transmiterea semnalului
audio catre aparatul de inregistrare;
c)plasarea microfonului aparatului de inregistrare in aproprierea difuzorului microreceptorului
aparatului telefonic clasic sau a difuzorului telefonului mobil,astfel incat microfonul respectiv sa
inregistreze atat sunetele din mediul ambiant cat si cele transmise prin intermediul retelei
telefonice.
In cel de-al doilea caz,cand comunicatiile telefonice sunt interceptate si inregistrate fara
stirea persoanelor care le comunica,aceste operatiuni sunt efectuate in prezent prin intermediul
Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor,administrat de catreServiciul Roman de
Informatii.Sistemul are acoperire nationala si asigura,in conditiile legii,preluarea traficului
oricarui agent calificat in exploatarea unei retele sau furnizarea de servicii de telecomunicatii
autorizate.De asemenea,sistemul este informatizat in totalitate si este configurat incat
functioneaza automatizat,exclude si semnaleaza orice interventie neautorizata,inclusiv din partea
operatorilor care il deservesc.
GSM.(Sistemul Global de Comunicatii Mobile)este un sistem european de comunicatii
mobile creat in anul 1986 ca aplicatie militara si care este folosit comercial,in mod unicat,din
anul 1991.
Fiecare terminal GSM si fiecare cartela SIM cu care este prevazut acesta au cate un cod
unic:codul IMEI(Identitate internationala a echipamentului mobil)corespunzator aparatului
telefonic si codul IMSI (Identitate internationala a abonatului mobil)pentru cartela telefonica.
Aceasta pereche de coduri defineste,la un moment dat,orice utilizator de servicii GSM,iar
cunoasterea acestora este esentiala pentru individualizarea aparatului GSM,identificarea
persoanei respective si a zonei in care se gaseste,precum si pentru interceptarea si inregistrarea
comunicatiilor telefonice efectuate prin terminalele GSM.
In principiu,interceptarea comunicatiilor telefonice prin folosirea sistemului national
mentionat se efectueaza prin intermediul conexiunilor dintre sistem si repartitoarele centrelor
telefonice ale retelelor de telefonie fixa si,respectiv,centrele de comutatie ale retelelor telefonice

GSM.Cand situatia o impune,comunicatiile telefonice pot fi supravegheate in timp real,operatorii

sistemului informand de indata organele de urmarire penala cu privire la continutul tuturor
convorbirilor care au loc prin intermediul postului telefonic monitorizat.
Componenta de baza a unei retele GSM este celula.
Dupa cum se stie in Romania sunt trei mari operatori GSM:CONNEX-VODAFONE si
ORANGE au o licenta de 900Mhz iar COSMOTE are la baza o licenta pe 1800Mhz.
O alta posibilitate pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor GSM consta in
utilizarea unor echipamente complexe,care au aptitudinea de a identifica cele doua coduri
unice,captand legatura radio pentru terminalul GSM si statia de baza a celui in care se afla
utilizatorul.13

13

Inregistrarile audio si audio-video, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura CH.Beck, Bucuresti 2010

Concluzii

Amplificarea fenomenului infracional, a determinat folosirea unor interceptri i

nregistrri ale convorbirilor telefonice mai ales n cazul acelor infraciuni a cror probaiune nu
era posibil.Astzi puine sunt rile care nu reglementeaz ca mijloace de prob astfel de
interceptri i nregistrri, audio sau video.
Sarcina justiiei n cadrul procesului penal este de a descoperi, de a stabili adevrul
obiectiv n cazurile care sunt supuse spre rezolvarea organelor judiciare.
nregistrrile i interceptrile audio sau video, ca mijloace de prob dein un rol deosebit
de important in cadrul procesului penal deoarece contribuie la aflarea adevrului n cazul
producerii unor infraciuni.
nregistrrile i interceptrile audio sau video pot contribui la aflarea adevrului n
msura n care acestea reflect cu adevrat realitatea. Acestea produc ncerderea datorit faptului
c au fost obinute fr ca cei care au fost nregistrai audio sau video s tie de i s ascsund
fapte reale.
Tehnica de astzi permite ca unele nregitrri sa fie falsificate prin diferite modalitt
cum ar fi preluarea numai a unor pri din convorbirile sau comunicrile care au avut loc n
trecut i declarate nregistrate recent, prin nlturarea din text a unor pri din convorbiri sau
comunicri fie prin indeprtarea unor imagini.
Pentru a fi combtute astfel de cazuri prile implicate n proces pot solicita ca
nregistrrile audio sau video s fie supuse unor expertize tehnice, care s verifice autenticitatea
lor.
Autorizarea unor interceptri i nregistrri a comunicaiilor private este supus unor
condiii stricte, pe care legea trebuie sa le prevad iar realizarea acestor interceptri audio sau
video s in cont de respectarea vieii private i de familie, a domiciliului i a corespondenei
persoanei, fiind realizat doar n cazurile n care legea o cere

Bibliografie

1)Tratat de drept procesual penal,Grigore Theodoru,Editura

Hamangiu,Bucuresti 2
2)Inregistrarile audio si audio-video, Adrian Petre si Catalin Grigoras, EdBitura
CH.Beck, Bucuresti 2010
3)Revista de drept penal, Asociatia Romana de Stiinte Penale nr.1,ianuarie-martie
2009
4)Monitorul Oficial,nr.309 din 9 mai 2007
5)Drept Procesual penal, parte generala, Adi Aroveanu,Editura CH. Beck, Bucuresti
2009
6) Monitorul Oficial nr.248 din 12 aprilie 2012
7) Tratat de Criminalistica, E.Stancu ,revazuta si adaugita,Editura.Universul
Juridic,Bucuresti,2002
8) Decizia nr.57/2002 a Curtii constitutionale,in Curierul Judiciar nr.4/2002
9) www.linx.ro/gps-date definitii.htm